You are on page 1of 36

INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU PRINDEREA 

ŞI MONTAJUL TABLELOR METALICE 
PROFILATE LA EXECUTAREA INVELITORILOR 
ŞI PEREŢILOR 

INDICATIV C 172—88 

Elaborate de: 

INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR  ­ 
INCERC 

Director adj. ştiinţific  Dr.  ing.  F.  Tomşa 


Şef secţie U.M.C.  Dr. ing. V. Goran 
Responsabil de temă  Ing. I. Giulescu 
Responsabil din partea ICCPDC  Ing. E. Radu 
Ing. C. Popa
INTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU PRINDEREA  Indicativ C 172­88 
ŞI MONTATUL TABLELOR METALICE PROFITATE 
LA EXECUTAREA ÎNVELITORILOR PEREŢILOR  Înlocuiesc C 172­85 

1. PREVEDERI GENERALE 

1.1.    Prezentele  instrucţiuni  tehnice  se  referă  la  mijloacele  de      prindere      şi    la 
procedeele      tehnologice    pentru prinderea  şi  montajul  tablelor  metalice  profilate  la  executarea 
învelitorilor şi pereţilor. 
1.2.  Prin mijloace de prindere, în cadrul acestor instrucţiuni, se înţeleg atât organele de 
asamblare (şuruburi, nituri), cât şi uneltele cu care se execută operaţiile de montare  (maşini de 
găurit, maşini de  înşurubat,  unelte  de nituit  etc.) 
1.3.    Aceste  instrucţiuni  se  aplică  la  executarea  elementelor  de  închidere­învelitori  şi 
pereţi ale  construcţiilor  metalice  din  profile  cu  pereţi  subţiri.  La  prinderea şi  montajul  tablelor 
metalice profilate, se va ţine seama de soluţiile de alcătuire şi de detaliile de execuţie prevăzute 
în proiectele tip precum şi în „Normativ pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor la construcţii 
(Indicativ C 37­88). 
1.4.  Organele de prindere prevăzute în aceste instrucţiuni (şuruburi autofiletante pentru 
tablă  şi  cele  pentru  metal,  precum  şi  şuruburile  obişnuite  cu  piuliţe)  pot  fi  folosite  şi  pentru 
prinderea  panourilor  ROMPAN,  la  realizarea    închiderilor,    conform    detaliilor  cuprinse    în 
instrucţiunile specifice. 

2. MATERIALE 

2.1.    Pentru    executarea    învelitorilor    şi    pereţilor    din  tabla  metalice    profilate    se 
folosesc  table cutate sau table ondulate. 
2.2.   Tablele  cutate,  la care se  referă  prezentele  instrucţiuni  sunt    de  tipul  celor  care  se 
execută la I.L.T.  Galaţi, conform N.T.R. 98­78 şi S.T.R.  540­86,  la  Întreprinderea Metalurgica 
Iaşi,    conform    caietului    de    sarcini      16­78,  şi  la      Întreprinderea :  de  tâmplărie  metalică  şi 
produse pentru construcţii din materiale plastice Buzău, conform caietului de sarcini nr. 5­81. 
2.3.  Tablele ondulate sunt de tipul celor cu înălţimea ondulei de 30 mm sau mai mare 
(STAS 2029­80). 

3. ORGANE DE ASAMBLARE 

3.1.    Pentru   prinderea    tablelor,    la    executarea    închiderilor  cu  tablă  profilată,  se  pot 
folosi: şuruburi autofiletante pentru tablă, nituri oarbe (P.O.P.), şuruburi autofiletante pentru me­ 
tal,  agrafe,  şuruburi obişnuite fără piuliţe, bolţuri  împuşcate sau  şuruburi  obişnuite  cu  piuliţe. 
3.2.    Organele  de  prindere  se  stabilesc  de  proiectantul  construcţiei,  în  funcţie  de 
solicitările  la  care  vor  fi  supuse,  ţinând  seama  şi  de    dotarea  executantului  cu  mijloace  de 
asamblare. 

Aprobate de: 
Elaborate de: 
INSTITUTUL DE CERCETĂRI   ÎN CONSTRUCŢII  INSTITUTUL  CENTRAL  DE 
ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR ­ INCERC ­  CERCETARE,  PROIECTARE  ŞI 
DIRECTIVARE   ÎN   CONSTRUCŢII 
cu decizia nr. 26 din 4.IV.1988
3.3.  Şuruburile  autofiletante  pentru  tabla  pot  fi  folosite  atât  la  prinderea  foilor  de 
tablă între ele, cât şi la prinderea acestora pe pane sau pe elementele de rezistenţă din profile de 
oţel cu pereţi subţiri.  Duritatea elementului de construcţie în care urmează să se formeze filetul 
conjugat  trebuie  să  fie  mai  mică  decât  duritatea  şurubului  autofiletant  pentru  tablă,  în  zona 
filetului. 
Se pot folosi şuruburi autofiletante pentru tablă cu cap hexagonal (STAS 9344/5­80), cu 
cap înecat şi locaş cruciform (STAS 9344/6­80), cu cap înecat crestat (STAS 9344/2­86) sau cu 
cap bombat cu locaş cruciform (STAS 9344/8­80), care se fabrică de Intr. Mecanică Mediaş. 
3.4.  Niturile oarbe (P.O.P.), pot fi folosite atât pentru prinderea foilor de tablă între ele, 
cât şi pentru prinderea acestora pe elementele   de  rezistenţă   din  profile  cu  pereţi   subţiri 
(de până la 4 mm). 
Se  pot  folosi  niturile  oarbe  care  se  fabrică  la  întreprinderea  Mecanică  Mediaş,  sub 
denumirea de nituri combinate, conform N.I.F. 1181/2­80, N.I.F. 1181/3­80 şi N.I.F. 1181/4­80. 
Asigurarea etanşeităţii, în zona de prindere, se poate realiza cu nituri de tipul celor prevăzute în 
N.I.F. 1181/4­80, forma B. 
3.5.  Şuruburile  autofiletante  pentru  metal  pot  fi  folosite numai pentru prinderea 
tablelor  pe  pane  sau  pe  elementele  de  rezistenţă  din  profile  de  oţel  şi  numai  dacă  duritatea 
elementului de construcţie  în care urmează  să se formeze filetul  conjugat este  mai  mică  decât 
duritatea   şurubului   autofiletant   pentru tablă, în  zona  filetului. 
Se pot folosi şuruburi autofiletante pentru metal  cu cap hexagonal  sau cu cap înecat cu 
locaş cruciform (STAS 11161­80) care  se fabrică  la   întreprinderea  Mecanică  Bacău. 
Pentru montarea şuruburilor autofiletante pentru metal este suficient accesul pe o singură 
faţă a elementului de închidere perete sau învelitoare. 
3.6.  Agrafele se folosesc pentru prinderea tablelor profilate pe elemente  de rezistenţă de 
tip  I, L, T, U orientate în aşa  fel încât agrafele respective  să se poată sprijini pe una din mar­ 
ginile acestora. 
Agrafele se execută din oţel lat OL 37 de 30 x 3 mm şi au forma celor care se prezintă în 
„Normativ pentru alcătuirea şi   executarea   învelitorilor  la   construcţii   (Indicativ   C 37­88). 
Întrucât  tabla  prinsă  cu  agrafe  nu  participă  la  preluarea  solicitărilor  din  planul 
elementului de închidere, adică  nu se realizează efectul de şaibă, agrafele se  folosesc  numai  la 
executarea construcţiilor provizorii sau ca organ de prindere provizoriu pentru montaj. 
3.7.  Şuruburile obişnuite fără piuliţă pot fi folosite numai pentru prinderea tablelor pe 
pane sau pe elementele de rezistenţă din profile de oţel. 
Se folosesc şuruburi cu cap hexagonal filetate până sub cap (STAS 2117­85). 

La folosirea şuruburilor obişnuite  fără piuliţe este suficient accesul pe o singură parte a 
elementului de închidere. 
3.8.  Bolţurile  împuşcate  pot fi folosite numai pentru prinderea tablelor pe elementele de 
rezistenţă  din  profile  de  oţel  care  au  grosimea  pereţilor,  iar  zona  pe  care  se  face  prinderea, 
cuprinsă între 4 mm şi 11 mm. 
Bolţurile  M6x  10x30,  care  se  fabrică  la  IMSadu  conform  NID  2867­78,  pot  fi  folosite 
pentru prinderea tablei profilate la executarea pereţilor despărţitori, pentru executarea prinderilor 
ajutătoare în cazul în care prinderea definitivă se face cu alte organe, precum şi pentru executarea 
închiderilor în cazul construcţiilor provizorii. 
Duritatea  elementelor  de  oţel  pe  care  se  face  prinderea  trebuie  să  fie  mai  mică  decât 
duritatea  bolţurilor  care  se  împuşcă  adică,  bolţurile  trebuie  să  poată  să  zgârie  locul  în  care  se 
împuşcă. 
3.9.    Şuruburile  obişnuite  cu  piuliţe  pot  fi  folosite  atât  pentru  prinderea  foilor  de  tablă 
între ele, cât şi pentru prinderea tablelor pe elementele de rezistenţă ale închiderii.
Pentru prinderea  tablelor  între  ele  se  folosesc  şuruburi obişnuite  filetate  până  sub  capăt 
(STAS 2117­85) cu piuliţe obişnuite (STAS 922­76) sau cu piuliţe cu autoblocare (STAS 9851­ 
76) iar pentru prinderea tablelor pe elementele de rezistenţă, în funcţie de grosimea elementelor 
respective,  pot  fi  folosite  şi  şuruburi  obişnuite  la  care  filetul  nu  ajunge  până sub  capăt  (STAS 
920­69) cu piuliţe obişnuite sau cu piuliţe cu autoblocare. 
3.10.    La      prinderea    tablelor    ondulate,      atât      între      ele,      cât  şi  pe  elementele  de 
rezistenţă,  este  necesar  ca  sub  capătul  organului  de  prindere,  pe  fundul  ondulei,  să  se  pună  o 
şaibă cu faţa de aşezare cilindrică de tipul celor care se prezintă în anexa 1. 
3.11.    La  prinderea  tablelor  cutate,  atât  între  ele  cât  şi  pe  elementele  de  rezistenţă,  cu 
oricare dintre organele de prindere, în afara niturilor oarbe (P.O.P.)  este necesar să se folosească 
şaibe plate pentru metal (STAS 5200­80), ale căror tipodimensiuni se prezintă în tabelul.  11. 
Şaiba se va aşeza între retezătura capătului organului de prindere şi tabla care se prinde. 

4. PROTECŢIA ANTICOROSIVĂ 

4.1.  Tabla  profilată  se  protejează  anticorosiv,   în funcţie de natura şi de agresivitatea 
mediului în care se află construcţia respectivă, conform prescripţiilor tehnice în vigoare ­ Instruc­ 
ţiuni  tehnice  privind  protecţia  anticorosivă a    elementelor de construcţii metalice  C 139­87 
STAS   10166/1­77,  STAS   10702/1­83, STAS  10702/2­80, STAS 7221­82, STAS 7222­84 şi 
STAS 10128­86. 
4.2.  Tabla profilată neagră se protejează anticorosiv prin vopsire. 
4.3.    Tabla      profilată      zincată,      folosită      în    medii      puternic  agresive,  poate  să  fie 
protejată suplimentar prin vopsire. 
4.4.    Protecţia  anticorosivă  prin  vopsire  se  execută  parţial  sau  complet    în  ateliere 
specializate. 
4.5.  Protecţia anticorosivă prin vopsire a zonelor de contact permanent dintre elementele 
care  se  suprapun,  la  montaj,  trebuie    definitivată    pe    şantier    imediat    înainte    de    executarea 
prinderii. 
4.6.    După  prinderea    şi  montajul  tablei  profilate,    se  controlează    starea    protecţiei 
anticorosive,   se   delimitează  zonele cu protecţia deteriorată şi se remediază. 
4.7.    Curăţirea  suprafeţelor  cu  protecţia  deteriorată  se  face  manual,  folosind  perii  de 
sârmă,  diluanţi  corespunzători    şi  deşeuri  textile  dacă  suprafaţa  este  redusă,  sau  mecanizat, 
folosind unelte portabile de curăţat, acţionate electric sau pneumatic, dacă suprafaţa este mare. 
4.8.  Aplicarea   sistemului   de   protecţie   prin   vopsire,   pe suprafaţa curăţată la gradul 
stabilit, se face manual, folosind pensule  sau role  corespunzătoare,  dacă  suprafaţa este redusă, 
sau mecanizat,  folosind  instalaţii  de  vopsit  de  joasă  sau de înaltă presiune,  dacă suprafaţa 
este mare.
4.9.  Dacă tabla profilată ajunge pe şantier protejată parţial (numai cu straturile primare 
ale sistemului de protecţie prin vopsire), remedierea deteriorărilor şi definitivarea protecţiei an­ 
ticorosive prin vopsire se face mecanizat. 
4.10.  Organele  de  prindere  executate  din  oţel  trebuie  să  fi  protejate,  din  fabricaţie, 
împotriva coroziunii prin zincare sau prin cadmiere electronică. 

5. UNELTE, SCULE, DISPOZITIVE, UTILAJE PENTRU EXECUTAREA 
LUCRĂRILOR DE ÎNCHIDERE CU TABLA PROFILATĂ 

5.1. Pentru   executarea   lucrărilor   de   închidere   cu   tablă profilată se folosesc: 
­ unelte şi scule pentru găurit; 
­ unelte şi scule pentru înşurubat; 
­ unelte pentru nituit cu nituri oarbe;
­ pistoale pentru împlântat bolţuri; 
­ unelte şi scule pentru tăiat tabla si pentru polizat metale; 
­ unelte pentru completarea şi remedierea protecţiei anticorozive prin vopsire; 
­ utilaje   şi   dispozitive   pentru   ridicarea   şi   transportul tablei profilate; 
­ utilaje de ridicare şi de susţinere pentru lucru la înălţime; 
­ aparate şi dispozitive pentru verificare şi control. 
5.2.  Caracteristicile  tehnice  principale  ale  acestora,  precum  şi  întreprinderile 
producătoare se prezintă în anexa 2. 

6. TEHNOLOGIA DE MONTARE A TABLELOR PROFILATE PE ELEMENTELE DE 
REZISTENŢĂ 

Generalităţi 
6.1.  La  realizarea  învelitorilor, precum  şi  la  realizarea  pereţilor,  tablele  se  prind  atât pe 
elementele de rezistenţă, cât şi între ele. 
La  prinderea  tablelor  profilate  pe  pane,  cuta  sau  ondula  care  se  suprapune  în  zona  de 
margine a tablelor alăturate se prinde, de o parte şi de alta, cel puţin cu câte un organ de prindere 
pe fiecare  pană. 
Pentru a evita suprapunerea a patru table, în zona de margine şi de capăt a foilor de tablă, 
montarea trebuie să se facă conform anexei 3 sau 4; varianta optimă se  va  stabili în funcţie de 
lungimea foilor de tablă, de posibilitatea de tăiere a foilor de tablă, pe direcţie longitudinală sau 
transversală, precum şi de dimensiunile suprafeţei care trebuie închisă. 
Dimensiunile  găurilor  de  trecere  în  table,  precum  şi  dimensiunile  găurilor  pentru 
formarea  filetului  conjugat  în  pane,  la  executarea  învelitorilor  sau  în elementele  scheletului  de 
rezistenţă,  la  executarea  pereţilor,  se  prezintă  în  anexa  5,  dacă  prinderea  se  face  cu  şuruburi 
autofiletante pentru metal şi în anexa 7 dacă prinderea se face cu şuruburi pentru tablă. 
Se recomandă ca prinderea dintre foile de tablă, cutată respectiv ondulată, să se execute, 
pe cât posibil, la sol. 

Executarea învelitorilor 

6.2.    Procedeele  tehnologice  prin  care  se  realizează  montarea  tablelor  pe  pane,  la 
executarea învelitorilor, sînt determinate de felul organelor de asamblare, de sculele, de uneltele 
şi de dispozitivele care se folosesc, precum şi de felul asamblărilor care trebuie să se obţină. 
6.3.    Înainte  de  a  se începe montarea  propriu­zisă  a  tablelor pe pane  este  necesar  să  se 
execute următoarele operaţii comune tuturor acestor procedee tehnologice: 
a)   Se  verifică  dacă panele  satisfac  următoarele  condiţii: 
­ pe suprafaţa de rezemare să nu fie corpuri ieşite în relief {capete de nituri sau şuruburi, 
gusee, cordoane de sudură etc); 
­ distanţa dintre reazeme, precum şi lăţimea acestora să corespundă proiectului; 
­ protecţia anticorozivă a panelor să fie asigurată. 
b)  Se controlează tablele pentru ca: 
­ lungimea  tablelor  şi  dimensiunile  profilului  să  corespundă proiectului; 
­ să nu prezinte deformaţii ca urmare a transportului şi manipulării necorespunzătoare ; 
­ să nu prezinte pete de rugină, zgârieturi sau discontinuităţi ale peliculei protectoare. 
c) În cazul în care se prevede o protecţie anticorosivă suplimentară a tablei, suprafeţele de 
contact  dintre  tablă  şi  pane  precum  şi  suprafeţele  marginilor  care  se  suprapun  se  vor  proteja 
înainte de montare. Între tablele care se suprapun se va aplica cordonul de chit prevăzut pentru 
etanşare.
d) Se vor ridica pachetele de tablă pe acoperiş şi se vor aşeza pe pane, cât mai aproape de 
locul  de  montare,  respectând  sarcina  admisă  pe  acoperiş.  Greutatea  pachetului  şi  modul  de 
aşezare a acestuia pe pane se va stabili de comun acord cu proiectantul. 
Pentru  ridicarea  pachetelor  de  tablă  pe  acoperiş  se  pot  folosi  macaralele  cu  care  s­au 
montat panele sau macarale mai uşoare care sunt mai economice. 
Agăţarea pachetelor de tablă în cârligul macaralei se va face cu grinzi cu cabluri, fie cu 
cabluri cu ocheţi, fie cu furci. 
La folosirea cablurilor, zonele de contact cu colţurile pachetelor se vor proteja cu ajutorul 
colţarelor. 
e) Transportul pe acoperiş, de la locul de aşezare a pachetelor până la locul de montare, 
precum şi aşezarea tablelor pe pane pe locul de montare se va executa manual de doi muncitori 
dotaţi cu cleşti pentru tablă şi cu palmare. 
f)  Deplasarea muncitorilor,   care   fac  transportul   tablelor] pe acoperiş, se va face pe 
scări sau pe podine de lemn. 
g)  Dacă foile de tablă au masa netă egală sau mai mare de 40 kg/buc, tabla se va ridica 
pe acoperiş bucată cu bucată şi se va aşeza pe locul de montare cu ajutorul unei furci agăţate în 
cârligul unei macarale uşoare. 
6.4.  Montarea foilor de tablă pe pane se va începe de la poala acoperişului   din   partea 
opusă      vânturilor      dominante,      conform  anexei  6  şi  prevederilor  din  „Normativ  pentru 
alcătuirea şi executarea învelitorilor  la   construcţii   (indicativ  C  37—88)" 
6.5.  Foile de tablă profilată vor fi dispuse cu generatoarea pe linia de cea mai mare pantă 
a acoperişului, faţă de care, abaterea totală, raportată la lungimea pantei, nu va depăşi 3 mm/m. 
6.6.  Foile de tablă se vor petrece atât la capete cât şi pe lateral. 
La  foile  de  tablă  ondulată,  petrecerea  se  va  face  pe  o  jumătate  de  ondulă,  pe  creasta 
ondulei,  iar  la  foile  de  tablă  cutată  dimensiunile  petrecerii  laterale  sunt  funcţie  de  profilul 
tablelor, iar prinderea se va face, de regulă, pe partea inferioară a profilului. 
6.7.  Montarea tablei pe acoperiş se va face pe vreme bună. Se va evita să se lucreze pe 
timp de intemperii şi nu se va 
începe lucrul  dacă viteza vântului  depăşeşte  7 m/s. 
6.8.  Numărul de organe de asamblare pentru prinderea unei foi de tablă pe pane sau pe 
scheletul de rezistenţă, precum şi cel pentru prinderea tablelor între ele se va stabili prin calcul, 
în funcţie de solicitarea asamblării respective. 
În principiu, foaia de tablă ondulată se va prinde cu cel puţin trei organe de asamblare pe 
panele de la capete şi cu cel puţin două organe de asamblare pe panele intermediare (Normativ C 
37­88), iar foaia de tablă cutată se va prinde pe pane cu câte un organ de asamblare pe fiecare 
cută (anexa 6). Se va ţine seama şi de prevederile pct. 6.1. 
După prinderea unei foi de tablă pe pane, se execută imediat prinderea ei laterală cu tabla 
montată anterior şi numai după aceea se va trece la montarea unei noi foi de tablă. 
6.9.  În cazul în care, pentru asamblare se folosesc şuruburi pentru tablă, se vor executa 
găurile  filetului  conjugat  şi  găurile  de  trecere,  atât  pentru  prinderea  pe  pane,  cât  şi  pentru 
prinderea laterală şi apoi se va trece la montarea organelor de asamblare. 
6.10.  Distanţa   dintre  organele  de  asamblare  pentru  prinderea tablelor între ele va fi 
de maximum 300 mm. 
6.11.  La terminarea zilei de lucru se va avea grijă să nu rămână pachete sau foi de tablă 
libere pe acoperiş, iar tablele montate trebuie să fie definitiv asamblate. În zonele în care nu este 
posibil să se facă asamblarea definitivă (capetele foilor de tablă de pe ultima pană), se va face o 
asamblare provizorie pentru ca toate foile de tablă să fie asigurate împotriva vântului. 
6.12.    Prinderea  tablelor  profilate  pe  pane  se  va  realiza  prin  folosirea  unuia  dintre 
organele de prindere prezentate la pct. 3.1. 
6.13.  Prinderea tablei profilate pe pane, cu ajutorul agrafelor, se va executa în două faze.
În prima fază se va executa prinderea agrafelor cu foile de tablă, iar în faza a doua se va 
executa montarea foilor de tablă pe pane şi se vor prinde tablele între ele. 
6.14.    Operaţiile      principale      pentru      prinderea      agrafelor      pe  foile  de  tablă  se  vor 
executa la sol astfel: 
­ trasarea  găurilor   din  table  pentru  prinderea   agrafelor (se va ţine seama de poziţia 
reală a panelor); 
­ executarea găurilor din table; 
­ prinderea agrafelor pe table. 
Fiecare agrafă se va prinde cu două organe de asamblare. 
Agrafele  folosite  la  prinderea  tablei  ondulate  vor  avea  aripa  superioară  curbată  la  raza 
fundului ondulei respective. 
6.15.  În faza a doua, se vor ridica tablele pe acoperiş, bucată cu bucată, folosind o furcă 
agăţată în cârligul macaralei şi se va aşeza pe pane în aşa fel încât să se asigure petrecerea late­ 
rală şi petrecerea de capăt, iar agrafele să se sprijine, cu partea de mijloc,  pe pane. 
După ce se  va  verifica aşezarea corectă a foii de tablă pe pane, se  va trece la prinderea 
laterală a acesteia cu tabla montată anterior. 
6.16.  Prinderea tablei profilate pe pane cu ajutorul şuruburilor pentru tablă se va face pe 
fundul profilului. 
Echipa de muncitori va lucra pe acoperiş, fără a avea nevoie de schelă suspendată sau de 
platformă telescopică. 
Operaţiile principale sunt următoarele: 
­ aşezarea foii de tablă pe pane; 
­ trasarea găurilor; 
­ găurirea; 
­ montarea şuruburilor pentru tablă. 
Găurirea se va executa în două faze: în prima fază se vor executa găurile având diametrul 
filetului  conjugat,  care  în  anexele  7  şi  8  este  notat  cu  „d b”  şi  care  este  în  funcţie  de  grosimea 
panei  „g”  şi  de  diametrul  şurubului  folosit  „d”.  După  ce  s­au  executat  toate  găurile  pentru 
prinderea tablei pe pane, având diametrul "db", se va trece la faza a doua; se va deplasa foaia de 
tablă în sus sau în jos, astfel încât găurile din tablă să nu fie deasupra penelor, după care se vor 
lărgi  găurile  din  tablă  de  la  diametrul  „dt”  la  diametrul  „d t”  care  este  funcţie  de    diametrul 
şurubului folosit „d” şi a cărui valoare se prezintă în anexa 7. 
Pentru montarea şuruburilor pentru tablă se va aşeza foaia de tablă pe locul de montare, 
urmărindu­se ca găurile din tablă să fie coaxiale cu găurile din pană şi se vor înşuruba şuruburile. 
6.17. Pentru realizarea unei bune etanşeităţi,  înaintea  asamblării, şurubul pentru tablă va 
fi  introdus  cu  tija  în  miniu  de  plumb,  în  grund  reactiv  G  404­50  sau  într­un  alt  material 
anticoroziv, iar între faţa de aşezare a   şaibei şi  tablă  se   va aşterne un strat din acelaşi material 
de protecţie. 
La prinderea tablelor ondulate se vor folosi şaibe cu faţa de aşezare cilindrică (anexa 1). 
6.18.  Pentru  prinderea  tablelor  între  ele  cu  şuruburi  pentru  tablă  în  găuri  burghiate, 
găurirea se va executa tot în două faze. În acest caz, fazele se vor executa concomitent, adică se 
va  executa  faza  întâi  pentru  prinderea  pe  pane  şi  faza  întâi  pentru  prinderea  tablelor  între  ele, 
apoi  se  va  deplasa  foaia  de  tablă  şi  se  va  trece  la  faza  a doua  la  lărgire,  atât  a  găurilor pentru 
prinderea pe pane, cât şi a găurilor pentru prinderea tablelor între ele. 
Executarea găurilor pentru prinderea a trei table pe pane se va face conform anexei  8. 
6.19. Prinderea tablelor profilate pe pane cu ajutorul şuruburilor obişnuite fără piuliţe se 
poate face numai dacă grosimea aripii sau a adaosului sudat de aceasta pe care se face prinderea 
este mai mare de 50% din diametrul nominal al şurubului care se foloseşte. 
Echipa de muncitori va lucra pe acoperiş, executând următoarele operaţii: 
­ aşezarea foii de tablă pe pane;
­ trasarea găurilor; 
­ găurirea. 
Se  vor  executa  găurile  pentru  formarea  filetului  normal;  pentru  şuruburi  M  6  se  vor 
executa găuri de Φ5 mm atât prin tablă, cât şi prin pane, după care se va da tabla la o parte pentru 
a  avea  acces la  găurile  din  pane; 
­ filetarea găurilor din pane, cu unealta electrică portabilă de filetat; 
­ lărgirea  găurilor cir tablă, pentru a se ajunge     la metrul   găurii  de  trecere  conform 
STAS  3336­81.   La folosire şuruburilor M 6, găurile din tablă se vor lărgi de la Φ 5 mm la 
Φ  6,6  mm.  Apoi  se  va  aşeza  tabla  pe  locul  de  montare  urmărind  ca  găurile  din  tablă  să  fie 
coaxiale cu găurile din pane; 
­ montarea şuruburilor. 
Se va monta şaiba corespunzătoare pe tija şurubului şi se va  introduce  şurubul  în  gaura 
filetată.   La  prinderea  tablelor ondulate se va folosi şaiba cu faţa de aşezare cilindrică (anexa 1) 
iar la prinderea tablelor cutate se va folosi o şaibă elastică (STAS 11013­78), sau o şaibă plată 
pentru metal (STAS 5200­80). 
Pentru realizarea etanşeităţii se va proceda ca la pct. 6.17. 
6.20.    La  folosirea  şuruburilor  obţinute  cu  piuliţe  obişnuite  pentru  prinderea  tablelor 
profilate pe pane este necesară o schelă suspendată   sau   o   platformă  autoridicătoare. 
Operaţiile principale sunt următoarele: 
­ aşezarea foii de tablă pe pane; 
­ trasarea găurilor; 
­ găurirea; se vor executa de pe acoperiş, găuri de trecere STAS 3336­81 atât în tablă cât 
şi în pană; 
­ montarea   şuruburilor   şi   piuliţelor;   muncitorul   de   pe acoperiş va monta pe şurub 
şaiba  corespunzătoare şi  va  introduce  şurubul  în  gaură,  aplicând  în  prealabil  protecţii  conform 
pct. 6.17. 
Muncitorul  de  pe  schela  suspendată  sau  autoridicătoare  va  monta  piuliţa  pe  şurub  cu 
mâna liberă şi o va ţine, să nu se rotească, cu ajutorul unei chei fixe sau cu o cheie tubulară; în 
timp  ce  muncitorul  de  pe  acoperiş  va  executa  înşurubarea  completă  cu  o  maşină  electrică  de 
înşurubat sau cu o coarbă. 
6.21.   Procedeul  de  lucru,   sculele  şi  dispozitivele la  folosirea şuruburilor obişnuite 
cu piuliţe cu autoblocare sunt cele de la pct. 6.20, cu deosebirea că în locul piuliţelor obişnuite se 
montează piuliţe cu autoblocare. 
6.22. Bolţurile împuşcate se folosesc  la prinderea tablelor pe pane  numai provizoriu, în 
câteva  locuri, până  la  prinderea definitivă  cu  alte  tipuri  de organe  de  prindere prevăzute  în  in­ 
strucţiunile tehnice. 
Echipa de muncitori va lucra pe acoperiş, executând următoarele operaţii principale: 
­ aşezarea foii de tablă pe pane; 
­ trasarea găurilor; 
­ împuşcarea bolţurilor;   dacă se folosesc bolţuri filetate care se împuşcă cu pistolul tip 
PIB­6 este necesar ca pe fundul cutiei,  pe locul  în care se face împuşcarea, să se aşeze o şaibă 
din tablă zincată de 1...1,5 mm grosime. 
Pătrunderea  bolţului  este  corectă  dacă  zona  de  racordare  a  filetului  cu  tija  pătrunde  în 
şaibă, fără ca spira inferioară a filetului să o strivească în zona de contact. 
Reglarea  pătrunderii  bolţului  împuşcat  cu  pistolul  PIB—6  se  va  face  prin  încercări, 
modificând poziţia bolţului în ţeava pistolului. 
La  folosirea  bolţurilor  împuşcate  este  necesar  ca  profilul  de  oţel  în  care  se  face 
împlântarea să aibă grosimea cuprinsă între 4 mm şi 11 mm. 
De  asemenea,  este  necesar  ca  în  momentul  împuşcării  bolţului,  să  se  asigure  contactul 
între elementele care se asamblează.
Realizarea contactului se va face cu o prizmă de lemn, având profilul corespunzător, care 
se va bate cu un ciocan de 3...4 kg; se vor lua măsurile corespunzătoare ca la executarea acestei 
operaţii să nu se producă deformarea elementului (panei) pe care se face prinderea. 
Pentru prinderea tablelor profilate pe elementele de rezistenţă se vor folosi numai bolţuri 
zincate sau cadmiate. 
6.23.  Prinderea  tablelor  profilate  pe  pane  cu  ajutorul  şuruburilor  autofiletante  pentru 
metal se poate face dacă grosimea aripii panei, de care se face prinderea, este mai mare de 50 % 
din diametrul nominal al şurubului care se foloseşte (vezi anexa 5). 
Operaţiile se vor executa pe acoperiş în următoarea ordine: 
­ aşezarea foii de tablă pe pane; 
­ trasarea găurilor; 
­ găurirea:   se  vor  executa   găuri   pentru  formarea   filetului conjugat, atât în tablă cât 
şi în pane, conform anexei 5, al căror diametre este în funcţie de adâncimea părţii găurii în care 
se formează filetul conjugat şi de diametrul nominal al şurubului autofiletant  care se foloseşte; 
­  deplasarea  foii  de  tablă  de  pe  poziţie  astfel  încât  găurile  din  tablă  să  nu  fie  deasupra 
panelor; 
­  lărgirea  găurilor din  tablă  pentru  a  se  ajunge  la  diametrul  găurilor  de trecere  conform 
STAS 3336­81 şi anexei 5; 
­  aşezarea  tablei  pe  poziţie  astfel  încât  găurile  din  tablă  să  fie  coaxiale  cu  găurile  din 
pană. 
­ montarea şuruburilor autofiletante pentru metal; se va monta şaiba corespunzătoare pe 
tija şurubului şi se va introduce şurubul în gaură folosind o şurubelniţă, o coarbă sau o maşină de 
înşurubat.
La prinderea tablelor ondulate se  va folosi şaiba cu faţa de aşezare cilindrică (anexa 1), 
iar la prinderea tablelor cutate se va folosi o şaibă plată. 
Pentru realizarea etanşeităţii se va proceda ca la pct. 6.17. 
6.24.    Prinderea    tablelor  profilate    între  ele,    pe  marginile  laterale,  la  executarea 
învelitorilor se va face prin folosirea unuia din următoarele organe de asamblare: 
­ şuruburi pentru tablă; 
­ nituri oarbe (P.O.P.); 
­ şuruburi obişnuite cu piuliţe obişnuite; 
­ şuruburi obişnuite cu piuliţe cu autoblocare. 
6.25.  La executarea învelitorilor, prinderea tablelor ondulate între ele se  va  face numai 
pa creasta ondulei (Normativ C 37—88), iar prinderea tablelor cutate între ele se va face, de re­ 
gală, pe fundul cutei (anexa  6). 
6.26.  Operaţiile   pentru   prinderea   tablelor   între   ele,   cu şuruburi pentru tablă, se 
vor executa de pe acoperiş, corelându­se cu operaţiile pentru prinderea tablelor pe pane. Se vor 
executa următoarele operaţii principale: 
­ trasarea găurilor; 
­ găurirea; în funcţie de modul de montare a şuruburilor pentru tablă se vor executa găuri 
burghiate, conform anexei 10 sau găuri dornuite (adâncite) conform anexei 11. 
Dacă  tabla  profilată  are  grosimea  mai  mare  decât  pasul  filetului,  găurile  în  care  se  va 
realiza filetul conjugat al şurubului folosit se vor executa prin burghiere. 
În acest caz, se vor găuri cele două table suprapuse cu găuri având diametrul „d b” după 
care  se  va  da  tabla  exterioară  la  o  parte,  iar  găurile  din  aceasta  se  vor  lărgi  la  diametrul  „dt” 
(anexa 10); se va reaşeza tabla pe locul de montare, urmărind ca găurile din cele două table să fie 
coaxiale şi se vor monta şuruburile pentru tablă. 
Dacă cele două table profilate, care se prind una de cealaltă, au împreună grosimea mai 
mică  decât  pasul  filetului  şurubului  folosit  şi  dacă  prin  apăsarea  pe  tabla  exterioară  se  poate 
realiza un contact bun cu tabla interioară, atunci găurile de prindere se vor executa prin dornuire
în  ambele  table.  Astfel,  apăsând  pe  tabla  exterioară  pentru  a  o  aduce  în  contact  cu  tabla 
interioară, folosind un dorn cu vârful ascuţit, se va executa în ambele table o gaură de diametrul 
„dd”  (anexa  11)  după  care  se  va  monta  şurubul  pentru  tablă.  Numai  după  montarea  şurubului 
respectiv se va trece la executarea unei noi găuri folosind acelaşi procedeu. 
Dacă  tabla  profilată  are  grosimea  mai  mică  decât  pasul  filetului,  dar  mai  mare  decât 
jumătatea acestuia, gaura pentru filetul conjugat  se  va executa prin dornuire numai în tabla in­ 
terioară, iar în tabla exterioară gaura de trecere se va executa prin burghiere. 
În acest caz, folosind un dorn ascuţit se va marca centrul găurilor perforând ambele table. 
Se va da tabla exterioară la o parte şi se  vor executa găurile de trecere la diametrul „dt”, iar în 
tabla interioara se vor executa găurile pentru filetul conjugat „d d” (anexa 10). Se va reaşeza tabla 
exterioară peste tabla interioară astfel încât  găurile din cele două table să fie coaxiale şi  se vor 
monta şuruburile pentru tablă: 
­ montarea şuruburilor pentru tablă; se va introduce şurubul în gaură şi se va înşuruba cu 
o  maşină  de  înşurubat;  înainte  de  montarea  şurubului  se  va  asigura  etanşeitatea  conform  pct. 
6.17. 
6.27.  Pentru  folosirea  niturilor  oarbe,  operaţiile  principale  se  execută  de  pe  acoperiş, 
astfel: 
­ găurirea; găurile se vor executa la diametrul prevăzut în anexa 9; 
­ nituirea; se va executa folosind nituri P.O.P. cu capătul tijei reţinut, a căror lungime este 
în funcţie de grosimea tablelor care se prind şi este prevăzută în anexa 9. 
Înainte de a începe, atât operaţia de găurire, cât şi operaţia de nituire, este necesar să se 
asigure contactul între elementele care se prind. Totodată, este necesar ca operaţia de găurire să 
se execute în paralel cu operaţia de nituire, adică, după executarea unei găuri, se va monta nitul 
P.O.P., şi numai după aceea se va trece la executarea găurii următoare. 
6.28.  Pentru folosirea  şuruburilor  obişnuite  cu  piuliţe  obişnuite este necesară o schelă 
suspendată  sau  o  platformă  autoridicătoare;      se      vor      executa      următoarele      operaţii 
principale: 
­ trasarea găurilor; 
­ găurirea; se va executa de pe acoperiş cu o maşină de găurit, prin ambele table, găuri de 
trecere; 
­ montarea   şuruburilor   şi   piuliţelor;   muncitorul   de   pe acoperiş va monta pe şurub 
şaiba  corespunzătoare  şi  va  introduce  şurubul    în  gaură,    asigurând  în    prealabil    etanşeitatea 
conform pct. 6.17. 
Muncitorul  de  pe  schela  suspendată  sau  autoridicătoare  va  monta  piuliţa  pe  şurub  cu 
mâna liberă şi apoi o va ţine să nu se rotească, cu ajutorul vinei chei fie sau tubulare, în timp ce 
muncitorul  de pe  acoperiş  va  executa  înşurubarea  completă  cu o maşină  de  înşurubat  sau  cu o 
coarbă. 
6.29.  Procedeul   de   lucru,   sculele   şi   dispozitivele   pentru folosirea   şuruburilor 
obişnuite  cu  piuliţe  cu  autoblocare   sunt cele de la pct. 6.28. 

Executarea pereţilor 
6.30.    Montarea  tablelor  profilate  pentru  executarea  pereţilor  se  va  face  prin  acelaşi 
procedeu tehnologic ca la montarea tablelor profilate pentru executarea  învelitorilor,  avându­se 
în vedere următoarele: 
a)  Se  va  verifica  dacă  scheletul  de  rezistenţă,  pe  care  urmează  să    se  monteze    tabla 
profilată,   satisface următoarele condiţii: 
­ tălpile  tuturor  profilelor unui perete să fie  în   acelaşi plan; 
­  pe  suprafaţa  de  rezemare  să  nu  se  afle  corpuri  ieşite  în  relief  (capete  de  nituri  sau 
şuruburi, gusee, cordoane de sudură etc.);
­ forma şi dimensiunile profilelor pe care urmează să se prindă tabla, precum şi distanţa 
dintre aceste profile să corespundă celor prevăzute în proiect; 
­ protecţia   anticorozivă   a   scheletului   de   rezistenţă   să fie asigurată. 
b)  Se vor controla tablele profilate pentru ca: 
­ ferma şi dimensiunile foilor de tablă profilată să corespundă proiectului; 
­ să nu prezinte pete de rugină, zgârieturi sau discontinuităţi ale peliculei de protecţie; 
­ să nu fie deformate. 
c)  În cazul în care se prevede o protecţie anticorozivă suplimentară a tablei, suprafeţele 
de  contact  dintre  table  şi  scheletul  de  rezistenţă,  precum  şi  suprafeţele  marginilor  care  se  su­ 
prapun, se vor proteja înainte de montare. 
d)    Se  vor  aduce  pachetele  de  tablă  la    baza  obiectului,  cât  mai  aproape  de  verticala 
locului de montare. 
6.31.  Montarea  foilor   de   tablă  pe  scheletul   de  rezistenţă se începe de jos în sus, 
astfel încât foaia superioară să se petreacă peste foaia inferioară. 
6.32.  La executarea pereţilor exteriori, montarea tablelor se va începe de pe latura opusă 
vânturilor dominante, conform anexei 12. 
6.33.  Prinderea   tablelor,   atât   pe   scheletul   de   rezistenţă, cât şi între ele (petrecerile 
laturilor), se va executa pe fundul profilului. 
6.34.  Numărul   de   organe   de  asamblare   pentru  prinderea foilor de tablă între ele, 
precum  şi  pentru  prinderea  acestora  pe  elementele  de  rezistenţă  se  va  stabili  prin  calcul,  în 
funcţie de solicitarea asamblării respective. 
În principiu foaia de tablă ondulată se va prinde cu cel puţin trei organe de asamblare pe 
elementele de rezistenţă de la capete şi cu cel puţin două organe de asamblare pe elementele de 
rezistenţă intermediare, iar foaia de tablă cutată se va prinde pe elementele de rezistenţă cu cate 
un organ de asamblare pe fiecare cută. 
Distanţa dintre organele de asamblare pentru prinderea tablelor între ele va fi de 
maximum 600 mm la pereţii exteriori şi de maximum 1200 mm la pereţii interiori (anexa 12). 
6.35.  În funcţie de organele de asamblare care se folosesc, montarea tablelor profilate pe 
scheletul de rezistenţă se poate face fie de pe două schele, una montată în faţa peretelui şi cea­ 
laltă în spatele peretelui, fie de pe o singură schelă montată în faţa peretelui. 
6.36.  Prinderea  tablelor  de  pe  o  singură  schelă montată în faţa peretelui, se va face 
prin folosirea unuia din următoarele organe de asamblare: 
­ agrafe; 
­ şuruburi pentru tablă; 
­ şuruburi obişnuite fără piuliţe; 
­ bolţuri împuşcate; 
­ nituri oarbe (P.O.P.); 
­ şuruburi autofiletante pentru metal. 
6.37.  Prinderea  tablelor  de  pe  două  schele,  montate  cate una pe fiecare parte a 
peretelui, se va face prin folosirea unuia din următoarele organe de asamblare; 
­ şuruburi obişnuite cu piuliţe obişnuite; 
­ şuruburi obişnuite cu piuliţe cu autoblocare. 
Procedeele tehnologice, sculele şi dispozitivele care se folosesc la prinderea tablelor pe 
scheletul de rezistenţă pentru executarea pereţilor, sunt similare cu cele prevăzute la prinderea 
tablelor pe pane pentru executarea învelitorilor, cu deosebirea că la executarea pereţilor, 
manipularea foilor de tablă, se va executa cu un graifer. 
6.38.  Prinderea tablelor între ele se poate realiza de pe o singură schelă montată în faţa 
peretelui sau de pe două schele, una montată în faţa peretelui şi cealaltă montată în spatele pe­ 
retelui,   în funcţie de organele de asamblare care se folosesc.
6.39.  Prinderea tablelor între ele de pe o singură   schelă, montată în faţa peretelui, se va 
face prin folosirea unuia din următoarele organe de asamblare: 
—  şuruburi pentru tablă; 
­ nituri oarbe (P.O.P.). 
6.40.  Prinderea tablelor între ele de pe două schele, montate de o parte şi de alta a 
peretelui, se va face  prin  folosirea unuia din următoarele organe de asamblare: 
­ şuruburi obişnuite cu piuliţe obişnuite; 
­ şuruburi obişnuite cu piuliţe cu autoblocare. 
6.41.  Procedeele  tehnologice,  sculele  şi  dispozitivele  care se folosesc la prinderea 
tablelor între ele pentru executarea pereţilor sunt similare cu cele prevăzute la prinderea tablelor 
între ele pentru executarea învelitorilor. 
6.42.  Tablele executate din oţel RC 37 se pot prinde între ele şi prin sudare, după ce s­au 
fixat pe pane, respectiv pe scheletul de rezistenţă, folosind electrozi bazici RC 37 cu adaos de Cu 
şi Ni, în condiţiile prevăzute de NID 191­73 elaborată de MIM ­ Centrala Siderurgică Galaţi. 

7. ELEMENTE PENTRU PROIECTARE 

7.1.  Pentru stabilirea organelor de asamblare, atât ca număr, cât şi ca tipodimensiune, se 
vor lua în considerare solicitările date de interperii (vânt, zăpadă etc.) şi de procesul tehnologic 
pentru care este destinată construcţia respectivă (vibraţii, presiune,  temperaturi  etc),  precum  şi 
natura  şi  concentraţia agenţilor corozivi. 
7.2.  Sarcinile   admisibile,   la  principalele   solicitări  pentru fiecare dintre organele de 
asamblare prevăzute a se folosi, se prezintă în tabelele 1...11. 
Tabelul   1 
SARCINILE  ADMISIBILE  LA  ŞURUBURILE  OBIŞNUITE 
Diametrul  Grup de caracteristici mecanice 
Solicitarea daN/buc 
şurubului  4.6.  5.6.  6.6. 
Tracţiune  105  135  158 
M4 
Forfecare  73  92  111 
Tracţiune  170  213  256 
M5 
Forfecare  119  149  179 
Tracţiune  241  301  362 
M6 
Forfecare  159  210  253 
NOTA: Sarcinile admisibile s­au stabilit pentru solicitări constante, rezistenţa admisibilă (σa) fiind egală cu 
jumătate din rezistenţa la curgere (σc).În cazul in care, pe timpul exploatării, şuruburile sunt supuse la sar­ 
cini variabile sau alternative, precum şi la acţiunea  agenţilor corosivi, sarcinile admisibile date în tabel  se 
vor micşora cu până la de două ori. 

Tabelul 2 
CUPLUL NECESAR PENTRU ÎNŞURUBAREA ŞURUBURILOR OBIŞNUITE 
Cuplul necesar la înşurubarea, daN.cm 
Diametrul 
Grupa de caracteristici mecanice 
şurubului 
4.6.  5.6.  6.6. 
M4  3,5 ­ 4,5  4,4 ­5,6  5,4 ­ 6,7 
M5  7 ­ 8.5  8,4 ­ 10,6  10,2 ­ 12,7 
M6  11 ­ 13,5  13,3 ­ 18,0  16 ­ 21,6
Tabelul 3 
SARCINILE ADMISIBILE*   LA  ŞURUBURILE PENTRU TABLA* 
(Caracteristicile mecanice conform  STAS  9344/1­86) 
Diametrul  şurubului pentru  tablă,  mm 
Solicitarea daN/buc. 
4.2  4,8  5.5  6,3 
Tracţiune  114  153  207  286 
Forfecare  79  107  144  200 
*)  vezi  nota   de  sub  tabelul   1 

Tabelul   4 
CUPLUL CARE TREBUIE APLICAT ŞURUBURILOR PENTRU TABLA 
PENTRU FORMAREA FILETULUI CONJUGAT 

Diametrul nominal al  4,2  4,8  5,5  6,3 


şurubului pentru tablă,  mm 

Cuplul necesar pentru 
formarea filetului conjugat — 
daN cm  14­24  20­35  30­54  40­75 

7.3.  După  formarea  filetului  conjugat,  şurubul  pentru  tablă  trebuie  rotit  în  continuare 
pentru a strânge clementele care se asamblează, tablele între ele sau tablele pe pane. 
Dacă formarea filetului conjugat al şurubului pentru tablă  se face în acelaşi timp cu 
strângerea  clementelor  care  se  asamblează, solicitarea care apare în tija şurubului poate să 
depăşească sarcina admisibilă. 
Ca  urmare,  pentru  ca  formarea  filetului  conjugat  să  nu  se  iacă  în  acelaşi  timp  cu 
strângerea elementelor  care  se  asamblează,  este  necesar  ca  lungimea  şurubului  să  fie  mai 
mare decât grosimea elementelor care se asamblează. 
Pentru  ca  forţa  de  strângere  a  elementelor  care  se  asamblează  cu  un  şurub  pentru 
tablă  să  nu  depăşească  sarcina  admisibilă  a  acestuia  la  tracţiune,  cuplul  pentru 
strângerea şurubului trebuie să se încadreze în valorile date în tabelul 5. 
Tabelul   5 
CUPLUL CARE TREBUIE  APLICAT ŞURUBURILOR PENTRU TABLA 
PENTRU  STRÎNGEREA ELEMENTELOR CARE  SE ASAMBLEAZĂ 

Diametrul nominal al şurubului  4,2  4,8  5,5  6,3 


pentru  tablă,  mm 

Cuplul  necesar pentru 
strângerea elementelor care se 
asamblează, daN cm 
5­8  7­12  11­18  15­25 

Tabelul 6 
SARCINILE ADMISIBILE* LA ŞURUBURILE AUTOFILETANT 
PENTRU METAL*) 
(Caracteristicile   mecanice  conform   STAS  9344/1­86) 

Diametrul şurubului autofiletant pentru 
Solicitarea daN/buc.  metal 
M4          |       M5        |          M6 

130  213  300 


Tracţiunea Forfecare 
90  149  210 
*) vezi nota de sub tabelul  1
Tabelul 7 
CUPLUL CARE POATE FI APLICAT ŞURUBULUI AUTOFILETANT PENTRU 
METAL, LA FORMAREA FILETULUI ÎN PANĂ 

Diametrul şurubului autofiletant pentru metal  M4  M5  M6 

Cuplul necesar pentru formarea filetului în 
12­20  22­39  38­70 
pană, daN cm 

Tabelul 8 
CUPLUL CARE POATE FI APLICAT ŞURUBULUI AUTOFILETAT 
PENTRU METAL, LA STRÂNGEREA ELEMENTELOR 
CARE SE ASAMBLEAZĂ 

Diametrul şurubului autofiletant pentru metal  M4  M5  M6 

Cuplul necesar pentru strângerea elementelor 
4­7  8­13  14­23 
care se asamblează daN cm 

Tabelul 9 
SARCINILE ADMISIBILE LA NITURILE OARBE (P.O.P) 

Diametrul 
Tracţiune  Forfecare 
nitului  Observaţii 
(daN/buc)  (daN/buc) 
(POP) (mm) 

4,8  50­55  65­71  Datele se referă la niturile cu capul 


6,4  85­93  110­120  tijei reţinut executate din aluminiu 

NO  TA  :  Pentru  construcţiile  mai  puţin  importante  se  iau  în  considerare  valorile  superioare  ale  sarcinilor 
admisibile,  iar  în  cazul  în  care  construcţia  respectivă  are  durata  de  serviciu  redusă  (de  exemplu  în  cadrul  or­ 
ganizării de şantier), se amplifică valorile maxime din tabel cu 1,10 ... 1,15. 

Tabelul 10 
SARCINILE ADMISIBILE LA BOLŢURILE ÎMPUŞCATE 

Diametrul tijei  Tracţiune  Forfecare 


Observaţii 
bolţului, mm  daN/buc.  daN/buc. 

3,7  67­80  85­98  Tija randalinată


Tabelul  11 
SARCINILE ADMISIBILE PE GURA  ÎN TABLĂ CU GROSIMEA DE  1 mm 
(SARCINILE   ADMISIBILE   LA   STRIVIREA   PERETELUI   GĂURII) 

Diametrul tijei 
Sarcinile admisibile pe gaura, 
organelor de 
daN/buc. 
asamblare 
Observaţii 
Tipodimensiunea  Tabla de otel 
şaibei  Tabla RC 37 
(STAS 5200­80)  OL 34  Ol 37 
1  2  3  4  5 
Şurub obişnuit 
(şurub 
M 4 (ş.a.m.)/A4  50­56  55­62  55­2 
autofiletant 
pentru metal) 
M 5 (ş.a.m.)/B5  63­72  70­79  70­79  Şurub obişnuit 
M 6 (ş.a.m.)/B6  75­86  83­94  83­94  Şurub obişnuit 
Şurub pentru 
şt 4,2/A4  46­52  51­58  51­58 
tabla 
Şurub pentru 
şt 4,8/A5  53­60  59­67  59­67 
tabla 
Şurub pentru 
şt 5,5/A6  62­70  68­77  68­77 
tabla 
Şurub pentru 
şt 6,3/B6  70­79  77­87  77­87 
tabla 
n. P.O.P. 4,8  72­81  79­89  79­89  nit P.O.P. 
n. P.O.P. 6,4  96­108  105­120  150­120  nit P.O.P. 
b.i. 3,7  52­59  57­65  57­65  Bolţ împuşcat 

NOTĂ:  Pentru  determinarea  sarcinii  admisibile  pe  gaură,  la  table  cu  grosimi  diferite  de  1  mm,  se  înmulţeşte 
valoarea din tabel cu grosimea tablei respective. De exemplu, sarcina admisibilă pe gaură la o tablă din OL 
34 groasă de 0,75 mm care se prinde cu nituri P.O.P. cu diametrul de 6,4 mm este de 72 daN...81 daN 
(96  x 0,75... 108x0,75). 

8. CONTROLUL CALITĂŢII ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR 

8.1.  Controlul  se  execută atât  la  începerea  lucrărilor,  cât şi  pe parcursul lor,  ţinându­ 
se seama şi  de prescripţiile STAS 767/0­88. 
8.2.   La   începerea  lucrărilor  de  asamblare  a  tablelor  profilate pe elementele de 
rezistenţă se verifică: 
­ profilul şi dimensiunile elementelor de rezistenţă pe care se face montarea tablelor, 
profilul şi dimensiunile tablelor, distanţa dintre reazeme, pantele, dimensiunile organelor de 
asamblare,  precum   şi  calitatea  materialelor  care  intră în operă să corespundă proiectului; 
­ dacă   suprafeţele   elementelor   de   rezistenţă   pe   care   se montează tablele sunt  în 
aceiaşi plan şi au asigurată  protecţia anticorozivă; 
­  dacă  tablele  profilate  nu  sunt  deformate,  tablele    zincate  nu  au  zgârieturi  sau 
discontinuităţi ale peliculei protectoare de zinc. 
8.3.   În cazul în care pentru asamblare se prevede folosirea şuruburilor pentru tablă, se 
verifică formarea filetului conjugat şi la  nevoie se iau măsurile corespunzătoare. 
Astfel,  dacă  pentru  formarea  filetului  conjugat  se  constată  că  este  nevoia  să  se  aplice 
şurubului pentru tablă un cuplu mai mic decât cel indicat în tabelul 4, rezultă că diametrul găurii 
în care se formează filetul conjugat (db  din anexele 7 şi 10 sau d d  din anexa 11) este prea mare şi 
deci se reduce diametrul găurii  în care se formează filetul  conjugat.
Dacă pentru formarea filetului conjugat se constată că este nevoie să se aplice şurubului 
pentru tablă un cuplu mai mare decât cel indicat în tabelul 4, (calitatea şuruburilor pentru tablă şi 
a elementelor de rezistenţă pe care se face prinderea fiind verificate), rezultă că diametrul găurii 
în care se formează filetul conjugat este prea mic şi deci se vor folosi burghie cu diametrul mai 
mare. 
8.4.  După  ce se  stabileşte  prin  încercări  diametrul  găurilor  filetului  conjugat  se  verifică 
rezistenţa de smulgere a şurubului pentru tablă. Şurubul nu trebuie să se smulgă din gaură dacă 
valoarea forţei de tracţiune este mai mică sau egală cu valoarea maximă a sarcinii admisibile la 
tracţiune (tabelul 3) înmulţită cu 2. 
8.5.  În  cazul  folosirii  bolţurilor  împuşcate  se  verifică  dacă  grosimea      elementului    de 
care  se face prinderea  tablei  şi deci în  care  se face  împlântarea  bolţului   este  mai  mare de 4 
mm  şi  mai  mică  de    11  mm,  se  verifică  împlântarea  şi  la  nevoie  se  corectează.    Astfel,    dacă 
bolţul    nu    intră    suficient    se  modifică  poziţia    acestuia    în    ţeava    pistonului    P.I.B.  —  6, 
împingându­l spre camera de încărcare. 
8.6.    Împlântarea    bolţului    este  corectă    dacă  retezătura    de  sub  capătul  său  ajunge  în 
contact cu şaiba,  pe tot conturul, fără să o strivească, iar forţa de smulgere este cel puţin egală cu 
cea dată în tabelul 10 înmulţită cu 2. 
8.7.    În  cazul    în    care  pentru  prinderea    tablelor      pe  pane  la  executarea  pereţilor,  se 
folosesc şuruburi autofiletante pentru metal, se verifică cuplul necesar pentru formarea filetului 
în elementul pe care se face prinderea şi se compară cu cel dat în tabelul 7. 
8.8.  Dacă   cuplul   pentru   formarea  filetului   conjugat,   în elementul pe care se face 
prinderea,  este  diferit  de  cel  dat  în  tabelul  7,  se  modifică  corespunzător  spre  limitele  date  în 
anexa 5 dimensiunile  găurii  în care  se montează  şurubul  autofiletant pentru metal. 
8.9.    Şurubul  autofiletant  pentru  metal  montat  corect,    nu  trebuie  să  se  smulgă  din 
elementul de închidere, la o forţă mai mică decât cea dată în tabelul 6 înmulţită cu 2. 
8.10.  La folosirea şuruburilor autofiletante, atât pentru tablă, cât  şi pentru metal,  se va 
asigura  ca  axul  găurii  pentru  formarea    filetului  conjugat    să    fie    perpendicular   pe    suprafaţa 
elementului  pe  care  se  face  prinderea.  Se  va  controla  ca  diferenţa  dintre  diametrul  maxim  şi 
diametrul  minim,  la  aceeaşi  gaură,  la  folosirea  şuruburilor  pentru   tablă   de     4,2   şi    de      4,8 
precum  şi  a  şuruburilor  pentru  metal  M  4  şi  M  5,  să  nu  depăşească  0,l  mm,  iar  la  folosirea 
şuruburilor pentru tablă de 5,5 şi de    6,3 precum şi a şurubului pentru metal M 6, să nu depă­ 
şească 0,13 mm. 
8.11.    În  cazul  în  care  pentru  închidere,  se  foloseşte  tablă  profilată    neagră    protejată 
împotriva   coroziunii  prin  vopsire, precum şi în cazul în care se foloseşte tablă profilată zincată 
protejată  suplimentar  prin  vopsire,  se  controlează  calitatea  protecţiei    anticorosive    conform 
prescripţiilor  tehnice   în vigoare. 
8.12.  În   cadrul   recepţiei   se  verifică   dacă   s­au  executat toate  lucrările  prevăzute 
şi  se  controlează, prin sondaj, dacă s­au respectat toate prevederile din proiect. 

9. MĂSURI PRIVIND TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII 

9.1.  La executarea învelitorilor şi pereţilor din tablă profilată se vor respecta prevederile 
din: 
­ Normele republicane de protecţie a muncii aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul 
Sănătăţii cu ordinele nr. 34/1975 şi nr. 60/1975. 
­ Normele de protecţie a muncii în activitatea de construcţii­montaj aprobate de M.C. Ind. 
cu ordinul nr. 1233/D 1980. 
9.2.  La executarea învelitorilor, muncitorii trebuie să folosească  centuri  de siguranţă  şi 
să poarte  încălţăminte  care să nu alunece.
9.3.  Sub  traveea   în  montaj,   se  va   suspenda de ferme şi pane o plasă de siguranţă 
care să reziste la eventuala cădere a unui om. 
9.4.    Deplasarea  muncitorilor  pe  acoperiş  se  va  face  pe  podine  de  lemn  bine  ancorate, 
pentru evitarea alunecărilor. 
9.5.  Maşinile  electrice  portabile  de  găurit,   de  filetat, de înşurubat cu care se lucrează 
vor fi prevăzute cu dublă izolare pentru  asigurarea  protecţiei  împotriva  electrocutării. 
9.6.  Cablurile  de  alimentare  cu  energie   electrică   vor  fi controlate   periodic   pentru 
a   se   verifica   starea   izolaţiei, iar cablurile defecte vor fi înlocuite. 
9.7.  La folosirea  bolţurilor   împuşcate,   se  vor  respecta    cu  stricteţe    instrucţiunile    de 
manipulare,      transport    şi      depozitare  a  pistoalelor  şi  capselor  cu  care  se  lucrează.  Pe  timpul 
lucrului, înainte de implantarea bolţului, se va asigura ca ţeava pistolului să fie perpendiculară pe 
elementele care se prind.
4 – c. 1024 
ANEXA 1 

ŞAIBE CU FAŢA  DE  AŞEZARE CILINDRICĂ FOLOSITE LA PRINDEREA 
TABLELOR  ONDULATE  CU  AJUTORUL  ŞURUBURILOR  SAU NITURILOR 

Dimensiuni în mm 

Tablă ond ulată cu raza  Tablă ondulată cu raza 


Diametrul  ondulei de 23 mm  ondulei de 36 mm 
nominal al 
şurubului 
(nitului folosit)  R  L  1  Ø  g  R  L  1  Ø  g 

4,8  23  18  12  5,1  2  36  18  12  5,1  1,6 
5,0  23  18  12  5,3  2  36  18  12  5,3  1,6 
6,0  23  21  14  6,4  2,5  36  21  14  6,1  2 
6,3  23  21  14  6,7  2,5  36  21  14  6,7  2 
8,0  23  27  18  8,4  3  36  27  18  8,4  2.5
ANEXA 2 
UNELTE, SCULE, DISPOZITIVE, UTILAJE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE 
ÎNCHIDERE CU TABLA PROFILATĂ 

Nr. crt.  Denumire  Caracteristici tehnice  Producător 

0  1  2  3 
UNELTE ŞI SCULE PENTRU GĂ URIT 
Maşina electrică de găurit,  220 V, 50 Hz, 450 W (absorbit); 720  I.P.E.E. Electroargeş Curtea de 
tip MG 3  rot/min  (în  sarcină),  2,5 kg (masa  Argeş 

proprie);  Ø  13 mm (diametrul găurii în 
oţel) 
Maşina electrică de găurit, tip  220 V;  50 Hz; 250 W  (absorbit); 1350  I.P.E.E. Electroargeş Curtea de 
M 6 ­ 4  rot/min  (în sarcină); 2,5  kg (masa  Argeş 

proprie); Ø 6 mm (diametrul găurii în 
oţel) 
Maşină electrică de găurit, tip MG  220   V;  50  Hz;   450   W   (absorbit);  I.P.E.E. Electroargeş Curtea de 
3/2 T  620/1400 rot/min (în sarcină); 2,4 kg  Argeş 

(masa proprie); Ø 13/  Ø 6 mm (diametrul 
găurii în oţel) 
Maşină pneumatică de găurit,  0,5  N  m 3 /min.  (consum   de   aer);  Întreprinderea de maşini unelte, 
formă pistol, seria 5  4 ­ 6 bar (presiunea de lucru); 1700  accesorii şi scule Baia Mare 

rot/min.  Ø  8 mm (diametrul 
burghiului);    1,65   kg   (masa   netă) 
Maşina pneumatică de  găurit,  0,5 N m 3 /min.  (consum de aer) ; 4 ­ 6  Întreprinderea    de    maşini 
unghiulară, scria 5  bar   (presiunea   de      lucru); 1500  unelte, accesorii şi scule Baia 

rot/min.  Ø 8 (diametrul burghiului);  Mare 
1,50 kg (masa netă) 
Maşina pneumatică de găurit, MG­  Ø 6 mm (diametrul maxim de găurire);  Întreprinderea Independenţa 

60  2500 rot/min.  Sibiu 
Burghiu  elicoidal  scurt,     din oţel  STAS 573­80  Întreprinderea de Scule Râşnov 

rapid,   cu   coadă   cilindrică 
Burghiu elicoidal lung din oţel  STAS 574­79  Întreprinderea de Scule Râşnov 

rapid, cu coadă cilindrică 
UNELTE ŞI SCULE PENTRU ÎNŞURUBAT 
Maşina electrică de înşurubat, tip  220  V;  50  Hz;   350 W  (absorbit); 470 
9  MI/4­6  rot/min (în sarcină); M 6  (diametrul  I.P.E. Electroargeş Curtea de 
maxim al şurubului)  Argeş 
Maşină pneumatică de înşurubat,  0,5 Nm 3 /min (consum de aer); 4 ­ 6 bar  Întreprinderea    de    maşini 
formă  dreaptă  seria   4  (presiunea de lucru); 400 rot/min; M 6  unelte,  accesorii şi scule Baia 
10 
(diametrul maxim al şurubului); 1,5 kg  Mare 
(masa netă) 
Maşină pneumatică de înşurubat,  0,8 N m 3 /min (consum de aer); 4 ­ 6 bar  Întreprinderea  de     maşini 
formă pistol, seria 5  (presiune de aer); 4 ­ 6 bar (presiunea de  unelte,  accesorii şi scule Baia 
11 
lucru); 400 rot/min M 8 (diametrul  Mare 
maxim al şurubului) 2,0 kg (masa netă) 
Şurubelniţe,   chei   pentru   maşini  cap crestat; locaş cruciform; cap  I.U.S. Braşov 
12 
de înşurubat  hexagonal 
UNELTE ŞI SCULE PENTRU FILETAT 
Maşină electrică de filetat, tip  220  V;  50  Hz;   450 W  (absorbit);  I.P.E.E. Electroargeş Curtea de 
13  MF 10  400/860   rot/min   (filetare/retragere) M  Argeş 
10 (filetul maxim); 2,7 kg (masa netă) 
Maşină pneumatică de filetat,  0,5 Nm 3 /min (consuni de aer); 4 —6 bar  Întreprinderea de maşini unelte, 
dreaptă, tip MD 4­4­9,5/ /14  Q 4  (presiune de lucru); 400/950 rot/min  accesorii şi scule Baia Mare
14 
(filetare/retragere);   M   8   (filetul 
maxim);   1,8  kg  (masa netă) 
ANEXA 2 (urmare) 
0  1  2  3 
Maşină pneumatică de filetat,  0,5 Nm 3 /min (consum de aer); 4 — 6 bar  Întreprinderea de maşini unelte, 
15  pistol, tip MP 4­4/9,5/ 14 Q 4  (presiune de lucru); 400/900 rot/min ; M  accesorii şi scule Baia Mare 
8 (filetul maxim); 1,85 kg (masa netă) 
Maşină pneumatică de filetat,  0,8 N m 3 /min (consum de aer); 4 — 6 bar  Întreprinderea de maşini unelte, 
16  pistol, tip MP 5­2,6 R/14 Q 5­CR  (presiune de lucru); 260 rot/min; M 10  accesorii şi scule Baia Mare 
(filetul maxim); 2,4 kg (masa netă) 
17  Tarozi scurţi pentru filet metric  STAS  1112/7­75  I.U.S.  Braşov 
18  Tarozi lungi pentru filet metric  STAS  1112/8­75  I.U.S. Braşov 
UNELTE PENTRU NITUIT CU NITURI OARBE (P.O.P.) 
Nituitor manual, tip armonică,  980/365 mm (lungime maximă/lungime  Întreprinderea ,,6 Martie" 
pentru nituit cu nituri oarbe  minimă);  Timişoara 
(P.O.P.)  190/105 mm (lăţimea maximă/lăţimea 
19 
minimă); 
55 mm (grosime); 2,8 kg (masa netă) ; 
8... 14 daN (forţa de acţionare) 
PISTOALE PENTRU ÎMPLÂNTAT BOLŢURI 
Pistol de împlântat bolţuri,  Calibru 6,35 mm  Întreprinderea mecanică Cugir 
20 
tip PIB­6 
Capse pirotehnice pentru  pistolul  Calibru 6,35 mm, tari  Întreprinderea mecanică Sadu 
21 
PIB­6  Gorj 
UNELTE ŞI SCULE PENTRU TĂIAT TABLA ŞI PENTRU POLIZAT METALE 
Foarfecă electrică pentru tăiat tablă  220 V; 50 Hz; 450 W (absorbit); 6,0 kg  I.P.E.E.   Electroargeş 
22  (masa netă); 2,5 mm (grosimea maximă  Curtea de Argeş 
de tăiere) 
Maşină pneumatică de tăiat tablă  0,4 Nm    (consum de aer);  4—6  bar  Întreprinderea  de  maşini 
23  tip MD 4­17/19 L 4  (presiunea de lucru);   1,2 mm (grosimea  unelte, accesorii şi scule Baia 
de tăiere la bar); 1,5 kg (masa netă)  Mare 
Unealtă electrică de şlefuit  220 V; 50 Hz; 450 W (absorbit); 2300  I.P.E.E. Electroargeş Curtea de 
24 
U.S.­160  rot/min  Argeş 
Polizor electric drept, PD 100  220 V; 50 Hz; 450 W (absorbit); 6500  I.P.E.E. Electroargeş Curtea de 
25 
rot/min  Argeş 
Unealtă electrică de şlefuit U.S.  220 V; 50 Hz;  1400 W (absorbit); 2200  I.P.E.E. Electroargeş Curtea de 
26 
1,4 kW  rot/min  Argeş 
Polizor electric special, drept  220 V; 30 Hz;  1300 W (absorbit); 3800  I.P.E.E. Electroargeş Curtea de 
27 
P.S.D.  1,4 kW  rot/min  Argeş 
Polizor electric de colţ, P.U.  220 V; 50 Hz;   1400 W (absorbit); 6500  I.P.E.E. Electroargeş Curtea de 
28 
1,4 kW  rot/min  Argeş 
Polizor pneumatic, PPR­150  4 ­ 6 bar (presiunea de lucru); 150 mm  Întreprinderea Independenţa 
29  (diametrul discului abraziv); 6000  Sibiu 
rot/min.   (turaţia   axului   de lucru) 
Polizor pneumatic PPR­200  4 ­ 6 bar (presiunea de lucru); 200 mm  întreprinderea Independenţa 
30  (diametrul discului abraziv); 4300  Sibiu 
rot/min.   (turaţia   axului   de lucru) 
Polizor pneumatic cu ax vertical  4 ­ 6 bar (presiunea de lucru); 180 mm  întreprinderea Independenţa 
31  PPV 180  (diametrul discului abraziv); 8500  Sibiu 
rot/min.   (turaţia   axului   de lucru) 
Polizor pneumatic cu ax vertical  4 ­ 5 bar (presiunea de lucru); 230 mm  Întreprinderea Independenţa 
32  PPV 230  (diametrul discului abraziv); 6500  Sibiu 
rot/min.    (turaţia   axului   de lucru) 
Disc abraziv de  Ø 180 mm, (cu  180 mm ­ diametrul exterior; 22 mm ­  Întreprinderea Carbochim Cluj 
33  liant de bachelită şi inserţie de  diametrul  interior;   2.5  mm  ­ grosime; 
sticlă)  Electrocorindon 80/24 
Disc abraziv de  Ø 230 mm (cu  230 mm ­ diametrul exterior; 22 mm ­  Întreprinderea Carbochim Cluj
34  liant de bachelită şi inserţie de  diametrul   interior;   2,5 ­ 3   mm ­ 
sticlă)  grosime; Electrocorindon 80/24 
ANEXA 2 (urmare) 
0  1  2  3 
UNELTE ŞI SCULE PENTRU COM PLETAREA SI REMEDIEREA PROTECŢIEI ANTICOROSIVE PRIN 
VOPSIRE 
A. Unelte şi scule pentru curăţirea şi pregătirea suprafeţelor 
Unelte electrice rotative portabile  V. nr. crt. 23; 24; 25; 26 şi 27  V.  nr.  crt. 23; 24;  25; 26 
35  de tipul celor de la   nr. crt. 23; 24;  şi 27 
25; 26 şi 27 
Unelte pneumatice rotative por­  V. nr. crt.   28; 29; 30 şi  31  V. nr. crt.: 28; 29; 30 şi 31 
36  tabile de tipul celor de la  nr. crt.: 
28; 29; 30 şi  31 
Discuri   lamelare   abrazive   cu  Ø   30... 100 mm PE s 31 J  Întreprinderea judeţeană 
37  tijă  Maramureş Baia Mare Secţia 
de  abrazive   Seini 
Discuri   lamelare   abrazive    cu  Ø  100...250 mm  PEs  31  J  întreprinderea judeţeană 
38  flanşe  Maramureş  Baia Mare Secţia 
de abrazive  Seini 
Perii de sârmă circulare  Ø  60... 150 mm, sârmă oţel arc  Cooperativa Tehnometalica 
39 
Ø 0,3...0,6  Bucureşti 
Perie de sârmă,  tip oală  Ø   90 mm,  sârmă oţel arc  Întreprinderea ,,6 Martie" 
40 
Ø   0,3 ­  io,6  Timişoara 
Abrazivi  pe  suport   textil  sau din  Carbură de siliciu  Întreprinderea Carbochim Cluj 
41 
hârtie 
B. Unelte şi scule pentru aplicarea sistemului de protecţie prin vopsire 
Omogenizator  de  lacuri,   vopsele  220 V;  50 Hz  Întreprinderea „6 Martie" 
42 
şi chituri  Timişoara 
Maşină  pneumatică de   găurit,  4 ­ 6 bar (presiunea de lucru); 650  Întreprinderea „Independenţa" 
MG 200 (se foloseşte cu   dis­  rot /min  (turaţia axului de lucru)  Sibiu 
43 
pozitivele   de   agitare   de    la 
omogenizator nr.  crt.  42) 
Maşină  pneumatică de   găurit,  4 — 6 bar (presiunea de lucru); 420  Întreprinderea (Independenţa" 
MG 320 (se foloseşte cu dis­  rot /min  (turaţia axului de lucru)  Sibiu 
44 
pozitivele  de  agitare  de   la 
omogenizator nr. crt. 42) 
Dispozitiv   de   agitare   (de   la  Un set constituit din trei tipuri de  Întreprinderea „6 Martie" 
45  omogenizatorul de lacuri, vopsele  agitatoare  Timişoara 
şi chituri nr.  crt.  42) 
Instalaţie de vopsit de   înaltă  2,0 1/min. (debit de vopsea); 230 bar  Întreprinderea „6 Martie" 
46  presiune acţionată    electric, tip „6  (presiunea vopselei); 53 kg (masa netă)  Timişoara 
Martie" Timişoara 
Pistol de vopsit de înaltă presiune,  Diametrul duzelor  Ø  0,23...0,88  mm  Întreprinderea „6 Martie" 
47 
tip „6 Martie"  Timişoara  Timişoara 
Instalaţie de vopsit de  înaltă  2,4 l/min. (debit de vopsea); 192 bar  I.C.T.C.M.   (Institutul     de 
presiune acţionată pneumatic, tip  (presiunea vopselei); 30 kg (masa netă)  cercetări pentru   tehnologia 
48 
VIP­3  construcţiilor de maşini 
Bucureşti) 
Instalaţie de vopsit de înaltă  1,2 l/min (debit de vopsea); 240 bar  I.C.C.T.M. 
49  presiune acţionată pneumatic, tip  (presiunea vopselei); 20 kg (masa netă) 
VIP­5 
Pistol de vopsit, tip MH 5 cu cap  G   1/4"  (ştuţul de intrare  vopsea);  I.C.C.T.M. 
50  rotativ  0,500 kg (masa netă) 

Compresor de aer pentru vopsitorii  220 V; 1,1 kW (absorbit); 250 1/min  Întreprinderea „6 Martie" 


51 
(debit de aer); 7 bar (presiunea maximă)  Timişoara 
Compresor de aer pentru zugrăveli  220/380 V; 4,6 mc/min. (debit); 7 bar  Întreprinderea „Timpuri Noi" 
52 
­ vopsitorii  (presiunea maximă)  Bucureşti 
Pistol de vopsit cu aer  comprimat  Presiunea de lucru până la 8 bar  Cooperativa „Electrometalica" 
53 
Ploieşti
ANEXA 2 (urmare) 
0  1  2  3 
UTILAJE ŞI DISPOZITIVE PENTRU RIDICAREA PACHETELOR DE TABLĂ PROFILATĂ 
Macara uşoară  pentru  lucrări de  250 daN (viteza nominală); 30 m/min  Întreprinderea „6 Martie" 
54  finisaj  (viteza de ridicare); 35 m (înălţimea  Timişoara 
maximă de ridicare) 
Macara  universală  de  şantier de  150 daN (sarcina maximă de ridicare)  Întreprinderea „6 Martie" 
55  150 daN  17­20 m/min. (viteza de ridicare) 30 m  Timişoara 
(înălţimea maximă de ridicare 
UTILAJE DE RIDICARE ŞI DE SUSŢINERE PENTRU LUCRU LA ÎNĂLŢIME 
Schela de faţadă S 200 M  250 daN/m 2  (sarcina pe podina de lucru);  I.C.M.P. ­ (Întreprinderea de 
56  32 m (înălţimea maximă)  construcţii metalice de 
prefabricate Popeşti Leordeni 
Schela de faţadă S 200 G  350 daN/m 2  (sarcina pe podina de  lucru);  I.C.M.P. 
57 
32 m (înălţimea maximă) 
Platforma telescopică H 6 m  320 daN (sarcina de ridicare);  6,1   m  Întreprinderea „6 Martie" 
58 
(înălţimea maximă)  Timişoara 
Platforma telescopică H  12 m  320 daN (sarcina de ridicare);  12,6 m  Întreprinderea „6 Martie" 
59 
(înălţimea maximă)  Timişoara 
Platforma telescopică II  16 m  320 daN (sarcina de ridicare);  15,55 m  Întreprinderea „6 Martie" 
60 
(înălţimea maximă)  Timişoara 
Schelă metalică cu platforma  450 daN (sarcina de ridicare); 31 m  Întreprinderea „6 Martie" 
61  autoridicătoare  (înălţimea maximă); 6 m; 9 m; 12 m  Timişoara 
(deschiderea între castele) 
Platforma ridicătoare  250 daN  (sarcina de ridicare;   17 m  I.R.  Ploieşti 
62  autodeplasabilă (Telelift)  (înălţimea maximă) 

APARATE ŞI DISPOZITIVE PENTRU VERIFICARE ŞI CONTROL 
Dispozitiv pentru încercarea la  1600 daN (sarcina maximă)  Întreprinderea Mecanică Fină 
63 
smulgere a diblurilor M 6  Bucureşti 
Chei dinamometrice  5Nm; 10 N m; 15 N m (cuplu maxim)  Întreprinderea Mecanică Fină 
64 
Bucureşti 
Dispozitiv tip roată calibrată pentru  Până la 0,6 nun (domeniul de măsurare)  I.A.U.C. (întreprinderea de 
65  măsurarea grosimii peliculei de  conform STAS 10219­75 metoda A)  aparate şi utilaje   pentru 
vopsea  cercetare Bucureşti) 
Dispozitiv tip pieptene calibrat  Până la 0,6 mm (diametrul de măsurare  I.A.U.C. 
66  pentru măsurarea grosimii peliculei  conform   STAS    10219­75   metoda B) 
de vopsea 
Dispozitiv cu lamele paralele  1 mm sau 2 mm (distanţa dintre două  I.A.U.C. 
pentru executarea tăieturilor la  lamele paralele conform STAS 3661­65 
67 
măsurarea aderenţei peliculei de 
vopsea 
Micrometru pentru tablă  STAS 6466­71 ­ metoda C  Întreprinderea Mecanică Fină 
68 
Bucureşti 
Comparator cu cadran  STAS 6466­71 ­ metoda D  întreprinderea Mecanică Fină 
69 
Bucureşti 
NOTA :   Întrucât, la aceeaşi energie utilă aerul comprimat este de 5... 10 ori mai scump decât energia electrică, 
uneltele acţionate pneumatic se vor folosi numai în cazurile în care locul de lucru nu permite folosirea 
uneltelor acţionate electric     (pericol de explozie, de incendiu etc).
ANEXA 3 

MONTAREA  TABLELOR  PROFILATE PE PANE 
Perpendicular pe pantă (pentru a se evita suprapunerea a patru table) 

Montarea se face pe rânduri: 
rândul  1:    1.1; 1.2; 1.3 ......  1 m  rândul 3:    3.1; 3.2; 3.3 ...... 3 m 
rândul  2:    2.1; 2.2; 2.3 ......  2 m  rândul n:    n.l; n.2; n.3 ...... n.m
ANEXA 4 

MONTAREA TABLELOR PROFILATE PE PANE 
În sensul pantei (pentru a se evita suprapunerea a  patru table) 

Montarea se face pe coloane: 
­ coloana 1   1.1;  2.1;   3.1 ...... n1 
­ coloana 2   1.2;  2.2;   3.2 ...... n2 
­ coloana 3   1.3;  2.3;   3.3 ...... n3 
­ coloana m  1m;  2m;   3m ......nm
ANEXA 5 

Prinderea tablelor profilate pe pane, la executarea învelitorilor sau pe elementele 
scheletului de rezistenţa, la executarea pereţilor, cu ajutorul 

ŞURUBURILOR  AUTOFILETANTE PENTRU METAL 

1 ­ pană;  2 ­ table profilate;  3 ­ şuruburi autofiletante pentru metal; 
n* ­ numărul tablelor suprapuse care se prind
Diametrul găurilor in elementele care se prind  la  folosirea şuruburilor autofiletante 
pentru metal 

Adâncimea găurii pentru formarea filetului conjugat,  în 
Diametrul 
elemente de oţel cu  grosimea: 
şurubului 
Diametrul  Diametrul găurii 
autofile­ 
găurii de  pentru formarea  0,5d < g p  < 2d  g p  > 2d 
tant, 
trecere, dt,  filetului conjugat, 
pentru  gp  , mm  h, mm 
mm  d b , mm 
metal, 
d. mm 
minimă  maximă  minimă  maximă 

+ 0 . 1  + 0 . 1 
M4  4,5  3,1 0 ...3,5 0 2,5  8,0  4,0  6,0 

+ 0 . 1  + 0 . 1 
M5  5,5  4,0 0 ...4,4 0 3,0  10,0  5,0  7,5 

+ 0 . 1  + 0 . 1 
M6  6,6  4,9 0 ...5,4 0 3,5  12,0  6,0  9,0 

NOTĂ : Şuruburile autofiletante pentru metal, tipurile B, C şi D, respectiv cu cap cilindric bombat, cu cap 
înecat şi cu cap semiînecat (toate cu locaş cruciform), se află în fabricaţie curentă la întreprinderea 
de şuruburi Bacău, iar tipul A, cu cap hexagonal, se execută la comandă.
ANEXA 6 

ÎNVELITOARE DIN TABLĂ CUTATĂ NEIZOLATĂ TERMIC
ANEXA 7 

PRINDEREA TABLELOR PE PANE SAU PE   SCHELETUL DE REZISTENŢĂ CU 
AJUTORUL ŞURUBURILOR PENTRU TABLĂ,  ÎN GĂURI BURGHIATE 

1) şurub pentru tablă; 2) şaibă;  3) tablă; 4) pană (element al scheletului de rezistenţă în care se face autofiletarea) 

DIAMETRUL GĂURILOR BURGHIATE ÎN CARE SE FACE AUTOFILETAREA 

Grosimea elementului în care se  Diametrul găurii 
Diametrul  Diametrul  face autofiletarea,  burghiate, în 
şurubului  găurii de  g,  mm  elementul de oţel, 
pentru tablă,  trecere,  în care se face 
d, mm  dt, mm  autofiletarea, 
peste  până la 
d b , mm 
+ 0 , 1 
2,5  3,0  3,8 0
4,2  4,4 
+ 0 . 1 
3,0  3,5  3,9 0
+ 0 . 1 
2,5  3,0  4,0 0
+ 0 . 1 
3,0  3,5  4,1 0
4,8  5,0 
+ 0 . 1 
3,5  4,0  4,2 0
+ 0 . 1 
4,0  4,75  4,3 0
+ 0 . 1 
2,5  3,0  4,6 0
+ 0 . 1 
3,0  3,5  4,7 0
5,5  6,0 
+ 0 . 1 
3,5  4,0  4,8 0
+ 0 . 1 
4,0  4,75  4,9 0
+ 0 . 1 
2,0  3,0  5,1 0
+ 0 . 1 
6,3  7,1  3,0  4,0  5,3 0
+0 . 1 
4,0  4,75  5,4 0
ANEXA 8 

EXECUTAREA  GĂURILOR PENTRU PRINDEREA TABLELOR PE PANE CU 
ŞURUBURI AUTOFILETANTE PENTRU TABLA 
(montarea făcându­se pe rânduri conf. anexei 3 ­ nodul B) 

A­A 

p ­ pana profil U; 
1.2 şi 1.3 ­ tablele 2 şi 3 din rândul 1; 2.3 ­ tabla 3 din rândul 2; 
dt  ­ diametrul  găurii de  trecere; 
db  ­ diametrul  găurii   burghiate   pentru formarea  filetului  conjugat; 
g ­ grosimea panei  în care se formează filetul conjugat.
ANEXA 9 

EXECUTAREA OPERAŢIEI DE NITUIRE CU AJUTORUL NITURILOR OARBE 
(P.O.P.)  CU CAPUL TIJEI NEREŢINUT 

a) începerea nituirii; b) formarea nitului şi ruperea tijei; c) asamblarea realizată 
d ­ diametrul nitului 
l ­ lungimea nitului 
N ­ capul  uneltei  de nituit  cu  nituri  oarbe   (P.O.P)
ANEXA 9 (continuare) 

a ­ începerea nituirii; 
b — formarea capului nitului şi ruperea tijei; 
c ­ asamblarea realizată 
d ­ diametrul  nitului; 
1 ­ lungimea nitului; 
N ­ capul  uneltei de nituit cu nituri  oarbe  (P.O.P )
ANEXA 9 (continuare) 

DIMENSIUNILE NITURILOR OARBE  (P.O.P.)  ŞI  GROSIMEA TABLELOR CARE 
SE ASAMBLEAZĂ 

Dia­  Nituri cu cap bombat  Nituri cu cap înecat 


metrul  Capul nitului reţinut  Capul nitului nereţinut  Capul nitului reţinut  Capul nitului nereţinut 
Dia­ 
găurii  Grosimea  Grosimea  Grosimea  Grosimea 
metrul 
în care  lungimea  totală  Lungimea  totală  Lungimea  totală  Lungimea  totală 
nitului 
se  nitului  a tablelor  nitului  a tablelor  nitului  a tablelor  nitului  a tablelor 
(mm) 
mont.  sub cap  care se  sub cap  care se  sub cap  care se  sub cap  care se 
Nitul  (mm)  asamblează  (mm)  asamblează  (mm)  asamblează  (mm)  asamblează 
(mm)  (mm)  (mm)  (mm)  (mm) 
1  2  3  4  5  6  7  8  9  10 
4,83  0,5... 1,3  4,8  0,3...2,0  5,82  1,0...2,0  5,82  0,3...2,8 
4,0  4,10  6,10  1,3...2,6  6,10  2,0...3,6  7,09  2,0...3,3  7,09  2,8...4,3 
7,62  2,6...4,1  7,62  3,6...5,1  8,61  3,3...4,8  8,61  4,3...5,9 
9,40  4,1...5,9  9,40  5,1...6,4  10,39  4,8...6,6  10,39  5,9...7,2 
10,16  5,9...6,6  10,16  6,4...7,4  11,15  6,6...7,4  11,15  7,2...8,2 
11,43  6,6...7,9  11,43  7,4...8,7  12,42  7,4. ..8,7  12,42  8,2...9,4 

6,10  0,5...2,3  6,10  0,3...3,1  7,24  1,3. ..3,1  7,42  0,3...3,8 


4,8  4,9  7,62  2,3...3,8  7,62  3, l...4,3  8,76  3,1...4,6  8,76  3,8...5,1 
9,14  3,8...5,1  9,14  4,3...5,9  10,28  4,6...5,9  10,28  5,1...6,6 
9,91  5,1...5,9  9,91  5,9...6,4  11,05  5,9...6,6  11,05  6,6...7,2 
12,70  5,9...8,7  12,70  6,4...9,2  13,84  6,6...9,4  13,84  7,2... 10,0 
16,51  8,7... 12,5  16,51  9,2...13,0  17,65  9,4... 13,2  17,65  10,0... 13,8 
19,05  12,5... 15,0  19,50  13,0...15,5  20,19  13,2... 15,8  20,19  13,8... 16,3 

12,07  3,8...7,6  13,57  4,6...8,4 


6,4  6,5  17,78  7,6... 12,7  19,28  8,4... 13,5
ANEXA 10 

PRINDEREA TABLELOR ÎNTRE ELE CU AJUTORUL ŞURUBURILOR PENTRU 
TABLA  ÎN  GĂURI BURGHIATE 

1  ­ şurub  pentru tablă 
2  ­ şaibă 
3  ­ table (exterioare) cu gaura de trecere 
4  ­ tablă (interioară) cu gaură burghiată pentru autofiletare 

DIAMETRUL GĂURILOR BURGHIATE ÎN TABLĂ DE OŢEL ÎN CARE SE FACE 
AUTOFILETAREA 
Grosimea tablei găurite prin  Diametrul găurii 
Diametrul  Diametrul  burghiere, în care se face  burghiate*, în 
şurubului  găurii de  autofiletarea,  tabla de oţel, în 
pentru tablă,  trecere,  g, mm  care se face 
d, mm  dt,  mm  autofiletarea, 
peste  până la 
db, mm 
0,50  0,63  3,0 
0,63  0,88  3,1 
4,2  4,6  0,88  1,13  3,2 
1,13  1,38  3,3 
1,38  2,5  3,5 
0,50  0,75  3,7 
0,75  1,13  3,8 
4,8  5,3 
1,13  1,75  3,9 
1,75  2,50  4,0 
0,50  0,75  4,3 
0,75  1,13  4,4 
5,5  6,7 
1,13  1,75  4,5 
1,75  2,50  4,6 
­ 1,38  4,9 
6,3  7,1  1,38  1,75  5,0 
1,75  2,5  5,1 
* Valoarea toleranţelor la diametrul găurii burghiate este:   +8,1
ANEXA 11 

PRINDEREA TABLELOR ÎNTRE ELE CU AJUTORUL ŞURUBURILOR PENTRU 
TABLA ÎN GĂURI DORNUITE 

1 ­ şurub pentru tablă” 
2 ­ şaibă; 
3 ­ table  (interioare)  cu găuri dornuite; 
4 ­ table (exterioare) cu găuri de trecere. 

DIAMETRUL   GĂURILOR   DORNUITE,  ÎN TABLE DE OŢEL,   ÎN CARE SE FACE 
AUTOFILETAREA 
Grosimea totală a tablelor găurite  Diametrul găurii 
Diametrul  Diametrul  prin dornuire, în care se face  dornuite*, în 
şurubului  găurii de  autofiletarea,  tablele de oţel, în 
pentru tablă,  trecere,  g,   mm  care se face 
d, mm  d t ,  mm  autofiletarea, 
peste  până la 
dd, mm 

­  0,50  3,4 
4,2  4,6 
0,50  1,38  3,5 

­  0,50  3,7 

0,50  0,75  3,8 


4,8  5,3 
0,75  1,13  3,9 

1,13  1,38  4,0 

­  0,50  4,3 

0,50  0,75  4,4 


5,5  5,7 
0,75  1,13  4,5 

1,13  1,38  4,6 

6,3  6,5  ­  1,38  5,3 

+0 . 1 
* Valoarea  toleranţelor  la  diametrul  găurii  burghiate este:  0
ANEXA 12 

PEREŢI DIN TABLĂ CUTATĂ
CUPRINS 

1.   Prevederi generale 
2.   Materiale 
3.   Organe de asamblare 
4.   Protecţia anticorosivă 
5.   Unelte,  scule,  dispozitive,  utilaje pentru  executarea    lucrărilor   de închidere cu tabla 
profilată 
6.   Tehnologia de montare a tablelor profilate pe elementele de rezistenţă 
7.   Elemente pentru proiectare 
8.   Controlul calităţii şi recepţia lucrărilor 
9.   Măsuri privind tehnica securităţii muncii 

ANEXE:   1...12