You are on page 1of 31

Patologia sistemului nervos

periferic

dr ST 1

POLINEUROPATIILE
• Grup de afectiuni caracterizate de afectarea a multipli nervi periferici, uzual
simetric, simultan, cu viteza de afectare variabila. Exista exceptii, in care
afectarea este asimetrica si asincrona – ex mononevritele multiplex (diabet,
vasculite sistemice, etc).

• Patogenia afectarii neuropatice:
- Afectare initiala a pericarionului cu degenerescenta Walleriana retrograda
- Leziune axonala primara cu degenerescenta retrograda spre pericarion
- Leziune primitiva mielinica (a celulei Schwann).

dr ST 2

Aspecte clinice generale

• Debutul = acut, subacut (2-3 sapt); cronic (4-6 saptamani)
• Parestezii cu debut ectromelic la membrele inferioare, caracter
ascendent (intepaturi, arsuri, furnicaturi, merge “pe vata”).
• Tulburari de sensibilitate obiectiva la degetele membrelor inferioare,
initial mai ales vibratorii, apoi MAK, apoi sensibilitatea tactila, algica.
• ROT diminuate, apoi abolite
• Deficit motor tip SPE (peronier) bilateral, apoi SPI (tibial), atrofii de
muschi mici la nivel interosos,
• Ulterior progresie la membrele superioare, in aceeasi ordine: senzitiv
 motor, cu greseli la proba indice-indice cu ochii inchisi, apoi
sensibilitatea vibratorie, MAK, tactila, termica, algica. ROT
diminuaabolite. Pareza si atrofie interososi, lombricali, adductor
police, eminenta hipotenara.
• Pot exista forme cu afectare predominanta a sensibilitatii profunde
(ataxice proprioceptive) si forme cu afectare predominanta a
sensibilitatii termice si algice (neuropatii de fibre mici).
dr ST 3

or not dr ST 4 .Evaluarea initiala a unei neuropatii .

• In forme de poliradiculonevrita cronica demielinizanta prezenta fibrilatiilor si semnelor de denervare / reinervare au de asemenea un prognostic de recuperare mai prost. difuz.evidentiaza aspecte ale unui bloc de conducere. • examinarea poate fi normala in neuropatia de fibre mici sau in cazurile cu instalare acuta. sau amplitudine scazuta a compound muscle action potential CMAP cu min 20% in blocul de conducere. atunci apar si fibrilatii semnificand pierdere axonala. sau o forma axonala primara (mai rar). cu semne de denervare acuta. • In cazul poliradiculonevritelor afectarea segmentului radicular este demonstrata de crestere marcata a latentelor undei F si reflexului H. acestea fiind semn de prognostic mai prost. iar latentele distale prelungite peste 125% in forme demielinizante. iar tardiv. . dar acestea au o morfologie normala. • In neuropatiile vasculitice se remarca afectarea disparata a unor nervi (si menajarea altora) ce prezinta bloc de conducere. • traseu neurogen. Daca exista insa o degenerare axonala secundara. VCS) scazute sub 75% din normal. in muschii distali. dr ST 5 . Paraclinic • Electromiografia – • in forme acute de tip poliradiculonevrita acuta Guillain Barre. cu recrutare redusa a unitatilor motorii la cresterea contractiei. dupa degenerarea axonala devin inexcitabili distal de leziune. – denervare severa in forme axonale • vitezele de conducere motorii si senzitive (VCM. la examinare precoce de la debut.

com/manual/the-h-reflex-and-f-wave/ dr ST 6 .Alte detalii https://teleemg.

etc.evidentiaza degerarea fibrelor axonale sau / si leziuni demielinizante. carentiale. HbA1c. etc). renala. • Functia hepatica. test toleranta la glucoza. hematologie • Teste endocrinologice dr ST 7 . sau aspecte inflamator-necrozante in miozita din colagenoze cu vasculita). Fibrele musculare adiacente sunt de asemenea evaluate. sau depozite de substante anormale in unele neuropatii (ex acid fitanic. • Numeroase alte teste paraclinice pentru determinari toxicologice. Mg). teste genetice. PET). putand avea diferite modificari degenerative sau pot fi afectate si ele (de ex infiltrat inflamator cu celule gigante in neuro- miozita sarcoidotica. amiloid. cautare surse neoplazice (CT/ markeri tumorali. electroliti (Ca. autoanticorpi pentru vasculite sistemice. eventual inflamatia perinerv cu prezenta de celule inflamatorii. • Glicemie. Paraclinic • Biopsia neuromusculara in unele cazuri .

Polineuropatia din bolile critice acute dr ST 8 . Sindrom Guillain-Barre´ (GBS) • B. paraneoplazice • H. Neuropatia acuta pandisautonomica • I. GBS forma acuta axonala • C. Neuropatia acuta senzitiva • D. Polineuropatia din porfirie • F. Polineuropatia difterica • E. Sindroame poli (radiculo) neuropatice acute: • A. Clasificare polineuropatii • I. Toxice (talium. triorthocresyl phosphate) • G. Rar.

dr ST 9 . Sindroame polineuropatice subacute senzitiv-motorii • A. Polineuropatia subacuta inflamatorie.). piridoxina. paclitaxel. organofosfati (TOCP etc. Medicamente: isoniazid. mercur. clioquinol. ethionamida. fenitoin. methyl n-butyl ketone. boli gastrointestinale cronice cu malabsorbtie. sulfura carbon. amiodarona. dapsone. disulfiram. • 4. vitamin B12. amitriptilina. n-hexane. etc. methyl bromid. thalidomide. solventi: arsenic. Polineuropatia uremica • 5. hidralazina. thallium. Pb. acrilamida • 3. Clasificare polineuropatii • II. Simetrice • 1.etilen oxid. cisplatin. pelagra. vincristine. Deficitare / carentiale: alcoolism (beri-beri). • 2. Intoxicatii cu metale grele. cloramfenicol. nitrofurantoin.

Poliarterita nodoasa si alte colagenoze (Churg-Strauss. Sjögren-Sicca • 5. lupus. Polineuropatia ischemica din arterite periferice • 7. Lyme disease (Borrelioza). Clasificare polineuropatii • B. Crioglobulinemia mixta • 4. • 3. granulomatoza Weggener). artrita reumatoida. dr ST 10 . Asimetrice (mononevrite multiplex) • 1. Diabet • 2. Sarcoidoza • 6.

Forme dobandite. Sindroame polineuropatice cronice senzitiv-motorii • A. Amiloidoza • 9. Uremia • 5. Clasificare polineuropatii • III. Paraproteinemii • 4. Polineuropatia cronica inflamatorie demielinizanta (CIDP) • 3. Hipotiroidism • 11. Paraneoplazice • 2. Polineuropatia benigna senzitiva a varstnicului dr ST 11 . mai putin cronice • 1. Lepra • 10. Boli tesut conjunctiv • 8. Diabet • 7. Beri-beri • 6.

Idiopatice • a. Predominant senzitive • C. Polineuropatia hipertrofica Dejerine-Sottas. intermediara. Sindr polineuropatice senzitiv-motorii. Sindroame polineuropatice cronice. • c. CMT tip I (demielinizanta) si II (axonala). cronice. Sindromul polineuropatic Roussy-Levy • e. CMT 4 si CMTX] • b. Polineuropatia ereditara cu predispozitie la paralizii de compresiune (HNPP) dr ST 12 . Atrofia musculara peroneala [Charcot-Marie-Tooth. genetice • 1. Clasificare polineuropatii • B. uzual genetice • 1.

Clasificare polineuropatii • IV. Beri-beri sau intoxicatii • F. Neuropatia asociata cu boli mitocondriale • V. Polineuropatia inflamatorie cronica demielinizanta (CIDP) • D. dr ST 13 . Porfiria • C. Maladiile Refsum si Tangier. Unele mononevrite multiplex • E. Sindrome polineuropatice recurente • A. Sindromul Guillain-Barre´ • B.

Lancet Neurol 2012. Mecanisme lezionale in neuropatia diabetica • Mecanisme de lezare neuronala prin apoptoza pericarionala indusa dismetabolic • Mecanisme secundare inflamatorii • Mecanisme vasculare (microangiopatia diabetica cu afectare de vasa nervorum) 14 Brian C Callaghan et al. 11: 521–34 dr ST .

VI) Neuropatie de nerv femural Brian C Callaghan et al. Forme clinice de neuropatii diabetice Simetrica. Lancet Neurol 2012. Radiculopatii toraco-abdominale cel mai frecvent VII. 11: 521–34 dr ST 15 . III. senzitiv – motorie distala Nevrite multiplex Neuropatii vegetative Neuropatia de fibre mici Neuropatii izolate (inclusiv de nervi cranieni.

Ref. talamus. • Exista scale si chestionare care sa permita o mai buna decelare clinica a durerii neuropate (NPQ. trunchi cerebal. eliberare a unor neurotransmitatori ai cailor descendente inhibitorii ale durerii (noradrenergice. hiperactivitate a ganglionilor senzoriali dorsali. reorganizare patologica a unor retele neuronale talamo-corticale (neuroplasticitate cu facilitare pentru activarea unor neuroni nociceptivi). aceasta fiind produsa de afectarea nociceptorilor. S-LANSS. Durerea neuropata in neuropatia diabetica • Durerea neuropata apare prin leziuni specifice ale cailor de conducere ale sensibilitatii la nivelul sistemului nervos periferic dar si central (nervi. StEP. references. SAQ. Standardised Evaluation of Pain) dr ST 16 . etc). radacini. sau lancinanta. spre deosebire de durerea nociceptiva ce apare prin leziuni ale structurilor tisulare in afara sistemului nervos. • clinic asociaza semne negative (deficit senzitiv motor) cu semne pozitive (in aceeasi regiune sau la distanta) de tip durere arzatoare. short version of LANSS. self-administered questionnaire. scleroza multipla. • Afecteaza pana la 6-8% din populatia generala • Este produsa de numeroase mecanisme legate de modificarea proprietatilor canalelor ionice membranare neuronale. peripheral neuropathic pain. durere talamica post AVC. Neuropathic Pain Questionnaire. PNP. avand numeroase etiologii (ex neuropatii diabetice. etc). in general pe fondul unor semne neurologice caracteristice afectiunii de baza. maduva. opioide). serotoninergice. parestezii dureroase. nevralgie trigeminala post herpetica.

Terapia neuropatiei diabetice • Presupune un control glicemic mai bun al pacientului. duloxetina pregabalina. • Terapia durerii neuropate venlafaxina. 11: 521–34 dr ST 17 . gabapentin Brian C Callaghan et al. desi rezultatele au fost heterogene. Lancet Neurol 2012.

ascendenta. Poliradiculonevrita (PRN) acuta Guillain – Barre’ • Afectiune autoimuna ce afecteaza radacinile si nervii periferici. ca paraneoplazie. insuficienta respiratorie. Semn Lassegue prezent. • Debutul precedat cu 3-4 saptamani de sindroame febrile produse de infectii virale (enterale. HIV. Mycoplasma pneumoniae. pana la nivel abdominotoracal dar si membre superioare. Sensibilitatea obiectiva este rar si discret modificata fata de deficitul motor masiv. pulmonare) cu citomegalovirus (CMV). atat umoral (atc anti PBM M1. ROT sunt abolite. Epstein-Barr virus (EBV). cu afectare de teritoriu nervi cervicali si bulbari). rar (doar) diminuate. distal. dr ST 18 . uneori si cei cranieni. Borrelia burgdorferi . cu tablou clinic grav. ulterior si distal. cu risc letal. ) dar si celular. poate aparea postvaccinal. ectromelic. sau bacterii gen Campylobacter jejuni. Forma clinica Fisher cuprinde PRN + ataxie+ pareze nervi cranieni bulbari (disfonie. disfagie) sau oculomotori si imunologic are autoanticorpii GQ1b prezenti. • CLINIC = debut simetric. cu parestezii ascendente. la membrele inferioare. initial proximal. anti GQ1b. avand ca tinta mielina. Poate evolua spre paralizie muschi respiratori cu insuficienta respiratorie (forma clinica Landry. urmate de deficit motor rapid. pana la tetraplegie. Frecvent dipareza faciala periferica. mediat de limfocite T si potentat de complement. sau in porfirie !! etc • Mecanismul autoimunitatii este complex.

Investigatii pentru excludere alte afectiuni – dg diferential (mielita acuta. LCR = disociatie albumino-citologica dupa 7-14 zile de la debut (crestere albuminorahie peste 60mg/dl. EMG – initial modificare de unda F si reflex H. etc) dar si pentru dg etiologic (ex porfirie ac. embolie pulmonara prin tromboza venoasa profunda . fara crestere a numarului de celule. tardiv semene de denervare in caz de afectare secundara axonala sau forme primar axonale. insuficienta respiratorie (afectare de nervi frenici si intercostali) . miocardita cu aritmii . afectare de centri cardio-respiratori bulbari (asociere de encefalita de trunchi) . miastenie. cu varf la 2-4-6 saptamani) . compresiuni medulare acute. . ulterior scadere de viteze de conducere prin demielinizare. rar. Poliradiculonevrita acuta Guillain – Barre’ • Paraclinic . tulburare deglutitie cu pneumonie de aspiratie . hiponatremie prin SIADH. . bronhopneumonie dr ST 19 . in general alte tetrapareze cu instalare acuta. neoplazii) • Complicatii .

NU cortizon!! . terapie fizica recuperatorie dr ST 20 . plasmafereza !! (eficienta similara cu Ig Iv) .4g/kg/zi. tulburari electrolitice. tensionale. 5 zile !!. heparine GM mica ptr preventia TVP/ TEP . optional dar util. Poliradiculonevrita acuta Guillain – Barre’ • TRATAMENT . terapia cu viza imunogenica = imunoglobuline de uz iv 0. suportiv. (sonda nasogastrica ptr hidratare si alimentare la cei disfagici. . etc) . monitorizare EKG si a ventilatiei. la nevoie cu ventilatie asistata mecanic daca capacitatea vitala scade cu 20-25% (10 ml/kg) . general. uneori indispensabila. alimentare parenterala) . terapia complicatiilor (bronhopneumonii. mai ales la tetraplegici.

Paralizii izolate de nervi periferici din plexul brahial dr ST 21 .

n musculocutan. C8 – marele rotund C5. C6 – brahioradial – n radial – C5.triceps şi anconeu – n radial C6. T1 – rotundul mare C5. T1 – subspinos C5. C7 – flexor comun profund al degetelor II. C6. C6.C7. C6. C6. C6. C7.n subscapular . C5.C8 • Extensia antebraţului .C7. C5. C7 – până la 20○ – supraspinosul si subspinosul – inervatie . C6. C6 – 20-90○ – deltoidul – n. C7 – pronator quadratus . C6. C8 – marele şi micul palmar – n median C7. C8 – subscapularul . musculocutanat C5. C3-C5 – bicepsul .n musculocutan. C6 – marele dorsal . C5. – supraspinos C5. C7.n musculocutan. n median . C5.r plex brahial. C8. C7 • Flexia mâinii – marele dorsal C6. C6 – coracobrahialul – n. C6 • Rotaţia internă braţ • Pronaţia antebraţ – pectoralii – C5. C7 – biceps brahial . – marele dorsal C6.C7. C7 – subscapular C5. C6 – micul rotund – n axilar C5. C8 • Rotaţia externă braţ – cubitalul anterior ( flexor carpi ulnaris ) – n ulnar C7. C6 • Adducţia braţului – brahialul anterior. C8 • Retroducţia braţ – flexorul comun al degetelor superficial – n median C7. C5.C8 – flexor comun profund al degetelor IV. C6 C8.rr. V . TESTAREA ACTIUNII MUSCHILOR membrul superior -1- • Abductia bratului • Fixarea scapulei – dinţat anterior – plex brahial. C7. • Anteducţia T1 – pectoralul mare C5. C6 – pectoralii – rr plexul brahial . C6 dr ST 22 .n median .C8 – pronator teres – n median C6. C5.trapezul – n. n ulnar C7. III. C6 • Flexia antebraţului – > 90○ . C5. C6. C7. C7 • Supinaţia antebraţ – marele rotund C5. din plexul brahial C5. C6. axilar . C6 porţiunea claviculară – brahioradial – n radial – C5. C8 C8. accesor XI ext .

T1. C8. n median + ulnar C8. C8.C8. C8 • Falangele II. III – interosoşii – n ulnar. C8. T1. C8 . T1 şi lombricalii –primii 2 – n median. C8 • . C8. C8 .lombricalii I. T1. C8. T1 • Degete II – V • . dr T1 ST 23 . n ulnar.flexia primei falange – flexor scurt al policelui . n radial • Flexia degetelor – Police • . V – C7. C8 • Degete II . n ulnar – falanga II – flexorul comun superficial – C7.n ulnar pt IV. C8 • Extensia degetelor • Police – lungul şi scurtul extensor al policelui – n radial. C7.n median. C8. n radial – lung abductor police – C7.T1 • Opoziţia degetelor – Police – opponens pollicis – n median . T1 • . C7.interosoţii dorsali. C8. n radial – extensor carpi ulnaris – C7. C6 . n radial – extensor police – C7. C8. IV – C8. iar ultimii doi – C8. T1 – lungul abductor – n radial. iar III. T1. n ulnar • Abducţia degetelor • Police – scurtul abductor. C8 .falanga distală – flexor lung al policelui . n median – falanga III – flexorul comun profund – n median pt II. C8. C8 • Falanga I – degete II –V – extensor comun al degetelor – n radial . TESTAREA ACTIUNII MUSCHILOR membrul superior -2- • Extensia mâinii – radialii – n radial – extensor carpi radialis longus – C5. II – n median.C7. T1 – Auricular – m hipotenar oponent al degetului mic – n ulnar . III . T1. C8 .V. T1 • . T1 • Degete – interosoşii palmari – n ulnar. C7. C8. T1 • ● Adducţia degetelor • Police – adductor police – n ulnar.falanga I – interosoşii palmari şi dorsali – n ulnar . n median C7.

tumori axilare. Asociaza frecvent sdr Claude Bernard Horner. supraspinos si infraspinos. flexia si supinatia antebratului. Se manifesta ca o pareza combinata a nervilor median/ ulnar la nivelul muschilor mici ai mainii cu amiotrofii si degete in grifa. extensia degetelor si abductia policelui. reflexul tricipital este afectat. tumori vf plaman (Pancoast Tobias). Apare in suferinta la nastere (obstetricala). Pacientul nu poate face abductia bratului. • Tipul mijlociu C7 – semne foarte asemanatoare cu paralizia nervului radial. traumatisme la nastere. dar fara afectare a muschiului brahioradial (care este inervat de n radial dar nu de radacina C7 ci C5-6). Hipoestezie dermatoame C8-T1. Hipoestezie in drmatoamele radiculare C5 –C6 (v desenele la curs sensibilitate). Pacientul nu poate face externsia antebratului si dorsoflexia mainii. dr ST 24 . deltoid. Paraliziile de plex brahial • Tipul superior C5.C6 (sdr Erb) – paralizie biceps. rar romboizi. lung supinator/ brahioradial. • Tipul inferior C8-T1 (sdr Dejerine Klumpke) – apare in caderi cu bratul in abductie. luxatii scapulo-humerale. traumatisme locale. Hipoestezie dermatom C7. ROT bicipital afectat.

deficit pentru flexia din falanga a III-a a degetelor II-III . III cu prima falanga in flexie.v. . palmaris longus. flexor pollicis longus si patratul pronator (situati la nivelul antebratului) si la nivelul mainii in eminenta tenara. flexia radiala a pumnului. C7. desen • Semne clinice ale paraliziei: • . III. • Teritoriul cutanat: . . trunchiurile median si lateral ale plexului brahial • Se alatura si este parte a pachetului vasculonervos al bratului • Inervatia motorie: : rotundul pronator. nu face extensia falangei III la degetele II. flexor digitorum supeficialis. deficit al abductiei din pozitie “palmara” a policelui (cea “radiala” fiind pastrata – abductorul lung fiind inervat de radial). flexor carpi radialis. III raman neflectate).deficit pentru flexia din falanga a II-a a degetelor II-V . T1. lombricalii I. C8. II. II. flexor digitorum profundum digiti II. opozitia policelui  nu face pensa de median (primele 2 degete “cerc”). dr ST 25 .deficit pentru pronatia antebratului. deficit partial de flexie a primei falange si total al falangei distale a policelui. hipoestezie in teritoriul cutanat specific . Nervul median • Origine C6. semnul mainii “benedictine” la flexia degetelor in pumn (degetele I. opponens policis. amiotrofie la nivelul eminentei tenare a mainii . muschii abductor pollicis brevis si jumatate din flexor pollicis brevis (cealalta jumate tine de ulnar).

accentuate de flexia fortata a mainii sau percutia tunelului carpian (semnele Phalen si Tinel). diabet. CT local. in teritoriul cutanat al medianului.orteze mai ales nocturn . • Diagnosticul confirmat EMG. tenosinovite hipertrofice cronice ale fexorilor. Tratament . acromegalie. infectii locale. Sindromul de tunel carpian • Dureri si parestezii nocturne. Apare in stenoze de canal prin hipertrofie aponevroza palmara. guta. dar si diurne.sectionarea aponevrozei palmare dr ST 26 .terapie antiinflamatorie. eventual ultrasonografie.eventual infiltratii locale cortizonice .evitarea posturilor de flexie a mainii . . poliartrita reumatoida. fracturi.

de durata. extensia si abductia mainii. Hipoestezia in tabachera anatomica. • Teritoriul cutanat teoretic ar acoperi partea postero-laterala a bratului. Amiotrofia muschilor paralizati in leziuni severe. dr ST 27 . abductia radiala a policelui. III. extensor indicis. dar fara falanga distala. nu poate face “salutul militar”. a supinatiei in flexie cu disparitia “coardei brahioradialului”. extensia primei falange a degetelor I-V si a falangei distale a policelui. extensor digitorum communis. Aspectul este de mana cazuta in “gat de lebada”. in realitate frecvent hipoestezia din paralizia radialului se rezuma la zona tabacherei anatomice. Nervul radial • Origine in trunchiul posterior al plexului brahial. ROT tricipital si stiloradial abolite. extensor digiti minimi. extensor carpi radialis longus si brevis. extensor pollicis brevis. brahioradial. iar prin ramura interosoasa posterioara extensor carpi ulnaris. cea radiala a antebratului si jumatatea mainii spre degetele I. radacini C5-C8 • Inerveaza muschii triceps brahial. extensor pollicis longus. abductor pollicis longus. supinator. extensia izolata (cu celelalte degete in flexie ) a degetelor II si V. • Paralizia nervului duce la imposibilitatea extensiei antebratului. II. Paralizia prin compresiune in santul de torsiune la nivelul humerusului (adesea prin somn profund cu capul pe brat) nu afecteaza ramura pentru triceps.

V planul mesei cu fata palmara pe masa (din cauza imposibilitatii flexiei acestora). abductia si adductia degetelor (evantaierea degetelor). opponens digiti minimi . partial C7. abductor digiti minimi. lombricalii III. • Are ca ramuri senzitive nervii brahial si antebrahial cutanat pentru jumatatea ulnara a antebratului (partial si bratul. din radacinile C8-T1. degetul V si jumatatea ulnara a degetului IV. nervul palmar cutanat ulnar si ramura sa superficiala palmara inerveaza 1/3 ulnara a fetei palmare si dorsale a mainii. partial flexia primei falange a policelui. medial). Semnul Froment al hartiei tinuta intre degetele I si II in extensie si adductie police nu poate fi realizat. interososii palmari si dorsali. • Motor inerveaza flexor carpi ulnaris. extensia falangei II a degetelor IV. palmaris brevis. flexor digiti minimi (flexia primei falange). adductia policelui. partial flexor pollicis brevis. abductia degetului V. dr ST 28 . partial si IV. Nu poate zgaria cu degetele IV. IV . flexor digitorum profundus pentru flexia de la nivelul articulatiei interfalangiene distale a degetului V. In timp poate dezvolta amiotrofii a muschilor mici ai mainii si eminentei hipotenare cu aspect de “grifa cubitala” si “mana simiana”. iar distal. V. trecand in pozitie de flexie a policelui de tip pensa de median. adductor pollicis. Nervul ulnar • Origine in trunchiul medial al plexului brahial. Nu poate face pensa de ulnar (degetele I si V in “cerc”) si nici pensa de ulnar cu degetele I si II in extensie si adductie. flexia degetelor IV. Are hipoestezie in teritorul descris mai sus. • Paralizia de ulnar produce deficit motor pentru flexia cubitala a mainii. V.

n femural . . L4. L2. • Flexia plantara a piciorului – gastrocnemian si solear – n tibial.gluteus maximus – n gluteal inferior. S1 • pectineu – L2. S1. .L3 . • gluteus mic si mediu – n gluteal superior. S1. S1 • • Extensia coapsei . S1 • extensorul comun al degetelor. S1 • . L1. semitendinos.celelalte degete – flexor digitorum brevis ( pt falanga II ) – n tibial.n peronier comun. L5. mare – n obturator. L4.restul degetelor – extensor digitorum longus / brevis . L5. L5 • obturator intern – n obturator intern. L2.n tibial. TESTAREA ACTIUNII MUSCHILOR membrul inferior • Flexia coapsei din pozitia de semiflexie – iliopsoas – n femural. L5. L5.L3 – n femural • Abductia si rotatia interna a coapsei Inversiunea plantei – tibial posterior – n tibial. L4. L4. L2. • Flexia degetelor • Flexia coapsei din rotatie externa – sartorius.n peronier comun. S2 • Rotatia externa a coapsei – pectineu – n femural.n femural. L5. L5 • peronierul lung .L4 Eversiunea plantei – peronierii lung si scurt – n peroneal. S1. L5.falanga distala – flexor digitorum longus – n tibial. scurt. . S1.L3.haluce – extensor hallucis longus – n peronier. L2.S2 • Extensia gambei – quadriceps femoris. S2 L3 . S2 • Adductia coapsei – adductor lung. L5 . L5. S2 • .S • Dorsiflexia piciorului • tibial anterior – n peronier comun.haluce – falanga proximala – flexor hallucis brevis .S2 • patratul femural – n sciatic. S1. S1 dr ST 29 . S2 • Extensia degetelor • .. semimembranos – n sciatic. L5 • – tensor al fasciei lata. L5. L3 • Flexia gambei – biceps femoris. L3 • obturator extern – n obturator.S1.n peronier L5. S1. L5. L5 .L2. S2 flexor digitorum longus ( falanga III) – n tibial.

S2. 30 dr ST . extensor digitorum longus. iar ramura plantara laterala inerveaza abductor digiti minimi. iar senzitiv nervul lateral cutanat al gambei. scurt. peroneus tertius ce produc eversiunea plantei). • Paralizia nervului sciatic produce deficit motor pentru functiile muschilor inervati – v mai sus (partial in cazurile afectarii ramurilor sciaticului). flexor hallucis brevis. Nervul sciatic • Cel mai mare nerv periferic. L5. in loja anterolaterala a gambei unde da ramura peroneala superficiala ce inerveaza peronierii (peronierul lung. semimembranos si ½ adductor magnus. flexorul lung al halucelui. atrofii musculare in loja posterioara a coapsei. ramura peroneala profunda trece in spatiul tibial anterior si da ramuri pentru tibialul anterior. flexorul lung al degetelor. Ramurile senzitive sunt nervul sural (pentru fata laterala a piciorului) si ramuri cutanate plantare. extensor hallucis longus si extensor digitorum brevis ce produc dorsoflexia plantei si extensia degetelor. flexor digiti minimi. • Contine de fapt separati de la origine (dar in aceeasi teaca epineurala) nervii tibial (L4-S3) si peronier comun (L4-S2). producand astfel flexia plantei. S1. adaugand la flexia degetelor abductia si adductia acestora. • Nervul tibial se desprinde deasupra fosei poplitee si inerveaza la nivelul gambei gastrocnemianul. • La nivelul coapsei inerveaza muschii semitendinos. cat si biceps femuris. • Nervul peronier comun face o curba ocolind capul fibulei si trece anterior. interososii. solearul. abolire ROT ahilean si hipoestezie in teritoriul ramurilor tibiala si a peronierului comun cat si fata posterioara a coapsei (v desene). cu origine in plexul lombosacrat. adductor hallucis. ce realizeaza flexia gambei fata de coapsa. din radacinile L4. inversiunea plantei. flexia degetelor. muschii plantari si interososi plantari. S3. gambei. tibialul posterior. Se divide distal in nervul medial plantar ce inerveaza abductor hallucis. flexor digitorum brevis.

Nervul femural • Origine L2. ridicarea din genuflexiune. tensor fasciae lata din sciatic). rectus femoris.4 fiind cel mai mare nerv al plexului lombar. mers (cand nu mai poate duce gamba anterior) • ROT patelar este dependent de acest nerv. cutanat n. sartorius. piriform. intermediar si medial. • Paralizia sa poate aparea in leziuni la nivelul micului bazin. iar prin lunga ramura cutanata gambiera (safen) inerveaza fata mediala a gambei. • Din punct de vedere motor asigura flexia coapsei fata de abdomen. abductia (partial. iar senzitiv nervul medial si intermediar cutanati ai coapsei inerveaza fata anterioara si ½ inferioara a fetei mediale a coapsei (1/2 sup a fetei mediale este asigurata de obturator). • In leziuni severe se observa aparitia atrofiei masive a lojei antero-laterale a coapsei Terit. femural dr ST 31 . Deficitul motor este evident la (dificultatea in) urcarea scarilor. Inerveaza motor muschii ilio-psoas. f importanti fiind gluteii. in regiunea inghinala deja nu mai afecteaza ramura pentru psoas-iliac.3. rotatia externa a coapsei si extensia gambei fata de coapsa. fiind abolit precoce. (inclusiv neoplazii). vast lateral.