You are on page 1of 16

Să se desfăşoare prisma ABCDEF, unde AD este direcţia muchiilor.

Se dau: A(65, 20, 0), B(55, 33, 0), C(40,
30, 0), D(30, 5, 30).

REZOLVARE
Se reprezintă mai întâi cele două proiecţii ale prismei ABCDEF pe planele [H] şi [V] (fig. 6.19a).
Construirea desfăşuratei presupune ca toate elementele geometrice ale prismei – laturi şi muchii, să fie în
mărime reală. Ţinând cont că baza prismei este situată în planul [H], rezultă că proiecţiile orizontale ale
laturilor reprezintă chiar mărimea reală a acestora. Deci, se poate scrie că:
ab  AB bc  BC ac  AC

d' e' f'

X 0
a' b' c' d

a e
f

c
b
Fig. 6.19a

Pentru a obţine m ă r i m e a r e a l ă a m u c h i i l o r prismei (fig. 6.19b), se face o schimbare de plan vertical,
transformând aceste muchii în drepte de front, care pot fi măsurate în mărime reală pe planul vertical de
proiecţie.
Se construieşte noul sistem de plane de proiecţie în care [V1]  [H], iar noua axă (O1X1) este paralelă cu
muchiile prismei, în proiecţie orizontală. Se construiesc proiecţiile verticale ale punctelor care definesc
muchiile prismei: a1', b1', c1', situate pe axa de proiecţie (O1X1), respectiv d1', e1' şi f1', ţinând cont de cotele
acestor puncte.
Muchiile în mărime reală vor fi a1' d1', b1'e1' şi c1'f1'.

19b d' e' f' [V] X 0 [H] a' b' c' d e a f c b c' 1 b' 1 a' 1 f'1 A e'1 d'1 D Fig. 6. d' e' f' [V] X 0 [H] a' b' c' d e a f c b c' 1 b'1 a' 1 f'1 e' d'1 1 Fig.19c . 6.

centru F şi rază FD. d' e' f' [V] X 0 [H] a' b' c' d e a f c b c' 1 b' 1 a' 1 f'1 A e'1 B d'1 D E Fig. În mod similar.19d . Se uneşte punctul B cu punctul anterior A. Punctul B se determină la intersecţia arcului de cerc de centru A şi rază ab cu perpendiculara din b1' pe direcţia muchiilor. Punctul C se determină la intersecţia arcului de cerc de centru B şi rază bc cu perpendiculara din c 1' pe direcţia muchiilor. Se uneşte punctul C cu punctul B. se determină şi baza DEF.6. respectiv. punctul D rezultând la intersecţia arcelor de cerc de centru E şi rază DE.19c). 6. prisma se secţionează după muchia din A şi se fac notaţiile a' 1 ≡ A şi d'1 ≡ D. Baza ABC se construieşte trasând cu razele BA şi CA arce de cerc cu centrul în B. iar din B se construieşte muchia BE paralelă şi egală cu AD. respectiv în C.Pentru a obţine d e s f ă ş u r a t a (fig. Se repetă construcţia pentru determinarea tuturor feţelor laterale ale prismei. care la intersecţie poziţionează punctul A. Se completează desfăşurata prismei cu cele două baze în mărime reală. Din D se duce paralela la AB. construind astfel faţa laterală ABED a prismei. iar din C se construieşte muchia CF paralelă şi egală cu BE.

d' e' f' [V] X 0 [H] a' b' c' d e a f c b c' 1 b'1 a' 1 f'1 A e'1 B d'1 D E C F .

d' e' f' [V] X 0 [H] a' b' c' d e a f c b c'1 b'1 a'1 f'1 A e'1 B d'1 D E C F A D .

d' e' f' [V] X 0 [H] a' b' c' d e a f c b c' 1 b' 1 a' 1 f'1 A e'1 D B d'1 D A E C F A D .

d' e' f' [V] X 0 [H] a' b' c' d e a f c b c' 1 b' 1 a' 1 f'1 A e'1 D B d'1 D A E C F A D .

60. Ţinând cont că baza piramidei este situată în planul [H]. 0). 6. C(80.18a Construirea desfăşuratei presupune ca toate elementele geometrice ale piramidei (laturi şi muchii) să fie în mărime reală. d') dusă prin vârful S(s. B(110. unde S(40. se poate scrie că: ab  AB bc  BC ac  AC Pentru a obţine m ă r i m e a r e a l ă a m u c h i i l o r piramidei (fig. . Deci. s' X 0 a' b' c' s b c a Fig.Să se desfăşoare piramida SABC. 80. acestea se rotesc în jurul unei verticale (D)(d. 6. 6. s') al piramidei.18a). 100). A(130. 0). 0). rezultă că proiecţiile orizontale ale laturilor reprezintă chiar mărimea reală a acestora. 10. REZOLVARE Mai întâi se reprezintă cele două proiecţii ale piramidei SABC pe planele [H] şi [V] (fig. 40. astfel încât să devină drepte de front. putând fi astfel măsurate în adevărata mărime pe planul vertical de proiecţie.18b).

s' s'1 (d') a'1 a' b'1 X 0 b' c'1 c' a1 b1 c 1 s s 1 (d) b c a .

respectiv C cu vârful S.18c). În mod similar. Se completează desfăşurata cu baza piramidei în mărime reală. obţinând astfel faţa SBC. unind punctul B cu vârful S şi cu punctul anterior A. Pentru determinarea punctelor C şi A. Se construieşte apoi faţa laterală SAB a piramidei. Punctul B se găseşte la intersecţia arcului de cerc de centru A şi rază ab cu arcul de cerc de centru S şi rază Sb1'. respectiv în C. este necesar ca aceasta să fie secţionată mai întâi după una dintre muchii. cu arcul de cerc de centru S şi rază Sc 1'. Presupunem că piramida se secţionează după muchia SA şi se fac notaţiile a' 1≡A şi s'1≡S. Se unesc punctele C şi B. 6. s' s'1 (d') a'1 a' X 0 b'1 b' c'1 c' a1 b1 c 1 s s 1 (d) b c a Fig. Baza ABC se construieşte trasând cu razele BA şi CA arce de cerc cu centrul în B. se repetă construcţia anterioară. . 6. se obţine şi ultima faţă laterală a piramidei – SCA. De exemplu. punctul C se află la intersecţia arcului de cerc de centru B şi rază bc.18b Muchiile în mărime reală vor fi: s1 ' a1 ' s1 ' b1 ' s1 ' c1 ' Pentru a construi d e s f ă ş u r a t a p i r a m i d e i (fig. care la intersecţie poziţionează punctul A.

s' s'1 S (d') a' X 0 A a'1 b'1 b' c'1 c' a1 b1 c1 s s 1 (d) b c a Fig. 6.18c .

s' s'1 S (d') B a' X 0 A a'1 b'1 b' c'1 c' a1 b1 c1 s s 1 (d) b c a .

s' s'1 S C (d') B a' X 0 A a'1 b'1 b' c'1 c' a1 b1 c1 s s 1 (d) b c a .

A s' s'1 S C (d') B a' X 0 A a'1 b'1 b' c'1 c' a1 b1 c1 s s 1 (d) b c a .

A s' s'1 S C (d') A B a' X 0 A a'1 b'1 b' c'1 c' a1 b1 c1 s s 1 (d) b c a .

A s' s'1 S C (d') A B a' X 0 A a'1 b'1 b' c'1 c' a1 b1 c1 s s 1 (d) b c a .