You are on page 1of 25

( -

' - ...,
'
....."
) \
r
7
, .7,4. ',
,....- ,. .4,- __

IT , _ . .
' : k L;,' ,.'-'-,T -, ''"' ;
6959 . .
ati 1 : 1 , 4i -. : -. ' t., Z.
"-- ,,r, - , --. t .-
ch /,
-...-:s.
,-,
*

- .
,
-

-. t - .

.
'.
...-. :K., .....C1-7 :-
:,...:. ,- , .1r ..".
---- \
,.-
;
"-----.--L c-- /
-

.: Zum se siseske - -
:
1., t

_,-. ,
- -
-..
Co \ .... .:c,'t ,1- a fs
J--

,
'-4',.:-
-....--- '

.. , , SI:errea .
,
_.
,, , 4 .- ,--,,, x-,,-
, N
,

--7.?s,_,. ---.
, . , , ,,, t t. rf..s. ,I.,,

-7\
T
.
. Conferinta t,inuta la Cercul unfunei
Corpului didactic din Doljiu
Solidaritatea"
La serata de la 25 Februarie 1906
-/ ,
-
.1.. NV 4^
.
de

Tit. I. IONESAJJ ,f- f'
I -; Profesor de Limbele clasice la Liceul
, _
Carol I"

NI
:,._ -.
, _ .

C R 11-1_ 0 V A
;`.

49? 1014,4 \

..k- ,
: f ,!1.3LIOTECA f .. .
.
-?-r. ,

form t IS T2 11940 ---,, .

---: ...-- --

,..---
.
I. , Parte din venit e destinat Societal& de J,
.._-
,
lecturA a elevilor Liceului ,Carol I"
_ --_ (curs superior) G. M. Fontanin". _ ...
_

L'Ir (-- 9V? Pretull 60 bani. '----
,
www.dacoromanica.ro
4 :I
:I

, r+. -

Zum se gaseske

erkckr ea
ConferinVi inuta la Cercul uniunei
corpului didactic din Doljiu
Solidaritatea"
La serata de la 25 Februarie 1906
de

TH. I. IONESCU
Profesor de Limbele clasice la Liceul
Carol .1"

CRAIOV
=-- A
ADt MiA

oe,
13LIOTECA

.4.7...for4Ati __JuriALISTE
10

Parte din venit e destinat Societkei de
. lectura a elevilor Liceului Carol I"
(curs superior) G. M. Fontanin."

www.dacoromanica.ro

dacoromanica. 11 www.ro .101: lihraria si Tipografia Sache Pavlovici 1 9 0 G. CRA.

ro . C.-eaicaka Uniunei corpalui didactic de toate gradele din Doljia . Solidaritatea" www.dacoromanica.

www. Orke exemplar va semnat de autor. : .ro .dacoromanica.

cad fie-care crede in alt mod. care sa satisfaca pe oamenii cu judecata i plini de intelepciune. Nu sunt de folos numai chestiunile privitoare www.qz. din filozofia morala. de cum crede altul. S'ar pareit la prima data. D-voastra yeti aprecia. ca chestiunea. cauza e.t. ca am socotit. ca se poate gasi fericirea. pe Care mi-am propus sa o tratez. Subiectul conferintei mele de asta seara este : cum se gases& fericirea.1-1-31-10TECA r 0%0\ Cum se gaseste fericirea Domnilor ci Doamnelor Daca yin sa vorbesc inaintea Dv. a doua oara in acest an. Totusi vom vedea. ea subiecte de acestea.ro . ca e imposibil a putea raspunde la aceasta chestiune. tit e. ca se poate da un raspuns. Eu socot.dacoromanica. caci au o aplicatie practica. pot fi interesante. daca am putut conrespunde insemnit- tatei ei. este una din cele mai interesante.

caci sufletul numai omul il are. o clipa fata cu eternitatea. bine patrunse si apoi aplicate.ra. de. Chestiunea cum se poate afla fe- ricirea a preocupat pe oameni in toate timpurile. de cum se naste omul e destinat sit moat* cel putin timpul cat traeste. cari ne aduc suferinti morale i apoi & corporate. Ne aduce mutt folos studierea chestiuni- tor. càu- thud sA-1 inzestram cu aplicari sanl- toase si morale.6 de por- nirile egoiste . ci i cele privitoare la viata sufletea- sea. cauta. De acea nu e om care sa n'alerge dung aceasta chime- . Chestiunile de filozofie morala find studiate.. patimi. pe cand corpul il au si animalele. sit traeasca fericit. cat ii este dat sa traeasca. Apoi cultivandu-ne su- fletul.si materialiste. care pre- domina astazi i care fac sa fie de multe ori pus in practica principiul homo homini lupus.dacoromanica. www. ne pot vindeca sUfletul nostru de multe porniri rale. fericirea. Daca nu vom cultiva sufletal nostru. defelul acesta : ele ne scap. Starea noastra sufleteasca e in stransa legatura cu cea fizica : cand su- fletul sufere i corpul nostru sufere. ne cultivam partea cea mai no- bila din noi. -- 6 la viata noastra fisica i economica. In adevar ce poate fi mai interesant pentru un om. Caci daca. de cat de a sti cum poate gusta fericirea in scur- tul spatiu de Limp. vom vedea ca va su- feri i corpul. .ro .

cand nu vom ft stapaniti de www. cand mintea noastra va fi lim- pede. Ea nu se conduce dupA ju- decata. D. d. daca-1 vom intreba atuncea. azi o idee i se pare buna.ro . multimea are ideile cele mai gresite.dacoromanica. dar nu stie ce se petrece in su- fletul oamenilor de aceste conditiuni. la Turci e permis cui-va sa aiba mai multe femei. in timpul revolutiei franceze multirnea trecea de la o idee la alta cu totul opusä ei : azi detrona religia. insa cu cat ne apropiem de &Ansa. daca are milioane sau daca ocupa o treapta inalta in stat. cu atata ea se departeaza mai mult. e. ii putem capata nu- mai de la spiritul nostru. -7- Dar fericirea e ca i Fata Morgana. Cea ce e socotit ca -bun si moral la un popor. Prin urmare nu multimea ne va putea da un raspuns satisfacator nici la chestiunea fericirei. ne atrage spre ea. clici in ce priveste ches- tiunile privitoare la partea sufleteasca a omului. la popoarele crestine aceasta e ceva cu totul imoral. Rdspunsul ca chestiunea: cum se gdsepte fericirea. mane o socoteste ca rea. nu trebue sä ne conducem dupa ide- ile multimei. mane o ridica in slava cerului. Ea socoteste fericit pe un om. care se vede din departare. e ràu i imoral la altul. cand vom avea timp liber. e. Ca sd putem gdsi fericirea insä.

binele adevdrat. daca vom avea o minte sandtoash. ne vom simti nemultumiti. Binele adevarat ii vom afla. nefericiti. le ray- neste. ca multe lucruri. 8 pasiuni. eh stra- lucirile i fala lumei sunt ca decoru- rile unui teatru . in care ne aflam. can d ne vom pune de acord cu ratiunea. eh am facut lucruri ne- drepte i ni va mai arata. statornic i neschimbdtor. inprejurari pe care noi nu le putem schimba cu toga.dacoromanica.ro . care ni va spune sti nu ne departhm 11 de natura. Deci binele adevarat ii vom putea dobandi. Acest lucru insa ii poate face numai cel ce are o judecata solida i dreapta. pe care ni le ofere na- tura sau societatea. Sd vedem atuncea care e binele real. pe care lumea le admire. Atuncea spiritul nostru ni va spune adevarul i daca am ur- mat pe chi gresite. nu exista ceva in realitate. ne va mustra §i ni va spune: rail am fhcut. ca am do- nit lucruri zadarnice. Trebue www. Atuncea ne vom convinge. ca am spus vorbe neadevarate. munca si sfortarea noastra. In realitate insa nu merith atata atentie. sunt frumoase numai in aparenta . care ne va indem- na. sá ne acomodam cu imprejurarile oferite de natura sau de societatea. ci e numai o aparenta. Daca noi nu ne vom multumi cu imprejurarile. cel ce e infelept.

sed contra audentior ito.ts 9 sa ne multumim cu cea ce ne da soarta. Curajul e o virtute indispensa- bill.ft buni. ci din contra mergi mai indraznet in fata lor). sperie): Pe langa taria -sufleteasca.. sá avem atata curaj. Este un imbecil eel care tremurd la ori-ce furtuna. Mai mult. pentru ca sä putetn avea adevaratul bine. sit avem in minte vorbele poetului roman Virgiliu : tu ne cede malis. Pentru a poseda adevaratul bine se mai pere a avea o tdrie de sujiet ne- invinsd de nici-o greutate din viata. taH fOra sat-A. .ro . se mai cere sh ne punem pl. : Pentru a nu fi Invini niciodata 111 lupta vietei. care se ascunde.etterea noas- tra cea mai mare in a face bine se- menilor nostri. Prin urmare vom putea spune. (Daca lumea sfa- ramata se va peal att. averea. SA ne ingrijirn de cele ne- cesare vietei. ca www. curaj. trick sit putem zice: si fractus illabatur orbis. avem nevoe de. vom putea scapa de stapanirea oamenilor si a lucrurilor asupra noes- tra. de niciun pericol sau nenorocire. caci viata e o Jupt i ca sa isbutim. et. (Tu nu te da indexed fata cu nenorocirile. impa- vidum ferient ruinae. dar sA nu adrnirAm prea mult lucrurile materiale. umani. ruinele ei ma vor.dacoromanica. a . ar trebui Inca. DacA vom fi in stare sa ne stapanim pe noi. s4 despretuim plAcerile josnice i sensuale.

caci in -1 univer- sul se oglindeste mai bine de cat ori- unde.dacoromanica. child vorn considera cin- stea ca cel mai mare bine pentru noi ai infamia. ca cel mai mare rau. a le marl. deoarece nu exista tirani mai induplecati ca ele. faptele murdare. Este stiut. pentru a se putea bucura de avutiile sale interne. cand sufletul nostru va fi scapat de fried si de pofte. cele mai insa. Cele- lalte placeri mussel uneori dureri. desi pot ajuta unei vieti conduse de ratiune. ca odata ce cineva s'a la- sat stapanit de o placere josnica. Card cineva are un spirit cultivat. Adevaratele placer' pentru un om intelept sunt cele morale 5. superioarg. cgci el stie. are cel mai bun dar din lume. Pentru un om in adevdr intelept bunurile materiale nu au atdta va- loare ca calitdfile morale. o inteligentg.10 - posedgm binele adevarat.i intelectuale.ro . cand nici- odata speranta nu ne va parasi. cg eel ce e dedat z acestor placeri. El are nevoe numai de timp fiber. l aproape imposibil sa scape de ea. inteleptul nu-si bazazd fericirea pe ele. Inteleptul nu chi atentie placerilor jos- nice. Omul cu facultätile intelectuale des- voltate are pe langa viata personala si o viata inlectuald. ce au fost satis- Monte. . care pentru el e cea principal& Viata personala e www. dupg. de o patima. e robul lor. ne aduc deceptii amare.

o constiintA manta. lnsd oamenii. un caracter linistit i veseI o minte rationala. care are un corp sAnAtos. cari sunt sdraci Ia minte. 11 numai un mijloc pentru cea intelec- tuala. de cheltuelile zadarnice. ce-i chinueste. . Insa oamenii se ingri- jesc in general putin de sAnatatea lor : multi si-o ruineadt prin pasiun ile Motu- rei. suportA cu greu timpul liber. a noastrd . cd un cersetor sdnAtos e mai fericit deck un milionar bolnav. Aris- totel zice: fericirea e timpul liber. Viata intelectualA scapa pe un om de pornirile rele. jocului de carti. Nimeni nu poate sd-i rapeasca aceste bunuri. etc.trebue sA fie a ne pastra sAnatatea si a ne cultiva www. ei se dedau la plAceri. chiar la co- ruptie. nici nu poate sá le piardA . el le ca- uzaza urAt i plictiseald i pentru a scapa de urAtul. o vointd indreptata spre bine. la lux.ro . de societAtile stricate. prin foc i naufragiu.dacoromanica. Se poate zice. cari n'au o viatA intelectualA. Prin urmare prima grip. Un om. de acea sdnatatea pretueste mai mult decAt toate bunurile materiale si deck pozitiile inalte. Tre- bue a ne ingriji cu toata atentia de sAnd- tatea noastrA. are bunuri mai mari decat cei ce au milioane sau ranguri inalte in societate. desfrAului. 0 conditie principald pentru ca ci- neva sd fie fericit e sa fie sdnatos.

Trebue sg ne mgrenim a ne satisface trebuin- tele neapgrate unui om : hrana. Irish principala preo- CuPafe a majoritätei oanienilor e sg. dacg Vor fi mai multe feluri de budate la masa noastra i socotim ca o mare p gcere a avea bucate scumpe . Insg pentru satis- facerea acestora natura nu cere chel- tueli mari. vom fi mai sg- ngtosi. strangem averi. ci dupg. Dar oamenii lacorni de averi ne- ava. Asta hu hisamng insg a nu ne agonisi cele tre- buitoare pentrti brand. nu tre- bue sd avem pretenfii mari in ce piive§le aVerile i rangurile. ai alese. ratiune. Dar noi ne ani creat trebuinte zadar- nice. Astfel ne am deprinS sg credem. fecal averi i cea ce e mai pre sits de aceaStg preocupare. cg.nd placeri intelectuale si morale in timpul lor libér sunt cuptinsi de urit i atuncea ei se dedau la placeri josnice. pe care le pn- tern satisface prin munch si chibzuintg. Nu putem trai nuinai cu aerul. Nu ne gandim.- 12 facultatile sufietesti. c e mai higienic a manca Putine feluri de bu- www. ci cheltueli. . imbrg- cgmintea si locuinta.dacoromanica. astfel el sdrdcia ih- telectuald aduce cu sine ci sdrdcia materiald. ba Mill isi perd chiar averile in aceste plAceri. cei mai multi nu pot pricepe. Cad flu ne conducem dupg. ideile multimei..ro . iar nu a ne in- griji numai sg. Dacd voim sd fim jericiti. Care Ii cer i timp i bani Multi .

in pia- eriIe intelectuale si morale. cand nu le va avea. cAci dorinta aceasta il chi- nueste necontenit i nici odata nu si-o poate Satisface. cu atata doreste s. ca sa avem cele tiebuitoare pentru hrana. 13 . Virtutea he va scapa de matte rele si in lebul lor he va da bunuri nepretuite: o ju- &data dreaptä. nu e nevoe de cat de averse mo- deSt5. caci cu cat are. Cel care doreste sä fact averi mari. cinstita. facem tin lUdru. va fi asemenea ne fericit. aiba mai multi Ave- rile sunt ca apa de mare cu cat o bei. i preghtite bine Tot astfel cu imbilcamintea. reste mese imbelsugate i haine multe Si scumpe. Omul se simte nenorociti cand are dorinti multe i marL pe care nu le poate totdeuna realiza: Cel care do- . A nu ne ingriji de lOc. Noi ti- hem ca o mandrie sa avem haine cat Mai multe si mai luxoase (mai ale§ sexul fernenin). caci atuncea vom fi ex- pusi a cersi sau a muri de foame: Prin urmare fericirea 'nu sta.dacoromanica. ne silim st o astigarn prin Emma. Socotim. c. care ne inalt5. Pe aceasta trebue s5. bate. cu atata iti este mai sete. se va simti nefericit. Insa pentru satisfacerea nevoilor hoastre neaparate. precum ani mai spus. in bu- nurile materiale. prestigiul. bare ne face a he aS- www.ro . ci in virtute. dar substantiate. duct Schimbam hainele aproape in fie care zi. insamna a fi nesocotiti.

prin urmare a fi gata a o suporta . ne face sa stim ce e bine si ce e ram. caci ne face . daca se face intr'un mod folositor. sa. caci ne va scapa de robia pasiunilor. . Insa din citirea unei carti rale. avem toate bunurile cu noi in tot- deauna. cineva poate capf)ta o liniste sufleteasca. de ce nu ia ceva. Virtutea contribue mai mult de cat orice a ne face fericiti. o enervare.. Litera- turile dlasice sunt in general prefera- bile celor moderne in aceasta privinta. Filozoful grec Bias. de acea capatam un desgust pen.- 14 tepta la ori-ce intamplare. din contra perde. o tur- burare snfleteasca. a spus: toate ale mele le port cu mine. cu cuprins imoral. cand tre- buia sa paräseasca patria sa cuprinsa de dusmani si cand toti luau cu ei ce puteau. Citirea poate contribui la ferici-. sanatos. cu o iritare.durerilor sufletesti.ro . In adevar din literaturile moderne ne elegem de multe ori cu o nemultu- mire in suflet. ca- patand o excitare a simturilor. el fiind intrebat. tru nimicniciile i ticalosiile vietei www. Din citirea unei carti cu cuprins moral. ne va face sa fim liberi. rea noastra. . o a- linare a . cu un fel de ura contra rautatilor de tot felul descrise in operile modernilor si care sunt intampinate in viata de toate zi- lele.dacoromanica. o manga- ere la diferite griji i necazuri.

etc. Nu e tot asa cu literaturile clasice. Filo- zofia Grecilor ne da o dovada de sta- rea lor sufleteasca bine echilibrata. . Societatea greaca i romana era intr'o stare mai linistita. Astfel rareori castigam sufleteste din citirea operilor literare moderne. Hora- tiu. oamenii de astazi hist au nervii slabiti: sunt bolnavi sufle- teste. Caci nu do- bandim lini$ea. foarte raspandita azi aduce rale foarte mari. Homer. de seninatate de- sarvarsita . prea mari sunt nedreptatile i pasiunile: haul. etc. mai fericita.15 - si une-ori chiar pentru viata. de li- niste sufleteasca. Pindar. Sufletul Grecului antic era linistit ca marea: o nenorocire II loveste nu- mai la suprafata . de deprimare sufleteasca . pacea sufleteasca.ro . vedem o nemarginita Sete de viata. de acea suferinteie lor sunt mai mari deck causele. ce le produc. de acea era oprit a se zugravi sau sculpta diformitati. www.dacoromanica. su- fletul Grecului i Romanului era impacat. - Prin urmare poate contribui la a- ducerea noastra la o stare de ferici- re citirea operilor sanatoase si in spe- cial ale color clasice. Arta Grecilor e idealista : diformitatile erau niste accidente rare si intamplatoare. lacomia de averi. Citirea roma- nelor. jocul de carti. In operile lui Virgil. In ele gasim un sentiment de putere. Azi domneste o stare de neliniste.

astfel i ataca pe un om virtuos pe motiv ch are avere. ajutau pe cei seraci.dacoromanica. erau oameni de cuvant. faptele lor. prin urmare fericit. impacat . 16 .ro . Din nenorocire azi sentimentul red- gios e foarte slab la noi. Insd oamenii rciatdcioi ataca pe . ci i cel care-si da Unite silinta sit o posedd.sa fie cu sufletui impacat. deci e multumit. . ca nu tii la avere ? De ce sustii. i a. bune Ii faceau . frica de pedepsele diyine il face pe om sa se abata de la fapte rele. cate se fac azi. mosii nostri. Sentimenal religios de asemenea 'ontribue la fericire.. Cel ce e rer ligios. oameni bine- voitori. . de la ele. Stra. n'are ce sa-5i impute. cand tu sustii. zicandu-i: pentru ce ai avere. ta grija? www. batandu. lauda. cei mai virtuosi pe motiy ca nu ar pune n practica cele ce sustin. nu faceau atatea fapte imo- rale si necinstite. deci multumiti i fericiti. pot fi perfecti. trebue lead ri- dicat din nou cum era odata. cari erau oameni foarte religiosi. .se. Nu toti oamenii . Dar nu numai cel care a ajuns sa poseda pe deplin virtutea merita. . ca sanatatea spiritului e mai pre sus de a corpului si totusi tu te ingrijesti de corpul tau cu ata. constiinta lui e curate. are sufletul Iinitit. acesta merita cel putin indulgenta noastra. .

nu se va simti nefericit. www. dar va prefera avutia. totusi ar prefera sit fie de o constitutie mai tare . Averile sunt un dar al soartei pen- tru omul intelept i virtuos si el nu le poate refuza. In adevhr cui va incredinta soarta mai bine averile deck celuia. ca oamenii lipsiti de adevArata intelepciune. Omul intelept. care va fi in stare la nevoe sit le dea inapoi. Maud cat mai mult bine celor cari merit& Avand avere omul virtuos poate exercita mai multe virtuti darnicia. va su- feri sarAcia. nu poate spune. cumpatarea.dacoromanica. marinimia. dach o va putea avea. ci numai a nu trebue a face avere cu ori-ce pret i ch dach cineva n'are avere. fard sa se prang& Un om intelept nu iubeste averile. el va ti sA suporte cu curaj boala. 17 Dar un om. dar le prefera shrAciei: El primeste averile in casa sa. lipsit de sen ti men te omenesti. nu trebue sit fie intristat. iar nu in sufletul situ. El nu le risipeste. chci e mai preferabil a fi sArac si onest decat avut i necinstit. totusi va prefera samitita- tea i se va sili s'o pAstreze.ro . cl averea trebue des- pretuith. or cat ar fi de virtuos. ci le pAstreazA pentruca eie sa-i serveascl ca un mijloc. etc. pentru a pune mai bine in practica virtutea. dach va fi slab ea fizic.

nici nu se va mandri cu averea lui. s'ar crede i ei per- duti. totusi ele adauga ceva la veselia lui. Astfel sunt bogatiile.18 - Sunt unile lucruri. Va mite! chiar sa se mandreasca atuncea.dacoromanica. ca un loc. Inteleptul nu se va rusina. Inteleptul insá nonsidera avutiile ca ceva. nimeni nu se va supara. . Pentru intelept bogatiile sunt ale lui. de care un om 'intelept se poate lipsi. sa le zica: luati fie-care www. Prin urmare averea nu se poate interzice oamenilor virtuosi. pentru oamenii de rand ei sunt ai bogatiilor. dar nu sunt indispensabile pen- tru el 4i dach le ar perde. scopul vietei lor 6 dach le ar perde. ei nu pot fi condamnati la saracie. dar ele nu vor fi fost castigate prin ne- dreptate. el nu se crede perdut. intelepti. fara a perde cu totul binele . afar! de cei rautaciosi. chemand pe toti cetatenii in casa lui. care poate contribui la bunul traiu.ro . E insa mare deosebire in ce pri- veste bogatiile intro omul intelept 6 omul de rand. c omul virtuos are bogatii. Omul virtuos poate ayes bogatii. Pentru oamenii de rand avutiile sunt idealul lor. cari sunt pen- tru el ca o zi bung. unde bate soarele in timpul ernei. cand el ar fi in stare ca.. origina lor va fi curet! ca 6 intrebuintarea lor. doban- dita cu onestitate.

care fug de lu- mina zilei. tot asa i inteleptul. nici nu le va risipi in zadar. Cel care uräste insa virtutea i pe cei cari o practica. ce va face cu avutiile? Le va darui? Da. unde nu patrun- de lumina .ro . daca i-ar därui bani. fie avut cu dreptate si cinste. din care es matte daruri. dacrt va ft posibil O. In zadar ei ii chinuesc limba lor ata- www. care ar putea munci i fi folositor societatei. Omul intelept nu va ascunde ave- rile sale. insa nu sparta. . Precum un om. el nu poate zice. caci asta o face numai un om marginit. luat fiind pe nedrept. va preferi avutia saraciei. nefolositoare. daca are posibilitatea. caci chiar primele raze ale soarelui le ametesc si de acea se as- cund in vizuinile lor. c averile sunt de prisos. dar nu la toti si nu fara alegere. asa fug ei de virtute.19 - ce e al vostru §i nu se va gasi niciunul. pre- ferä sä mearga cu trasura. caci asta ar fi fapta unui nebun . care sa poata reclama un lucru ca al lui. pe cari i ar putea face mai buni prin darurile sale. celor cari merita. Dacrt am intreba pe omul intelept. N'ar incuraja el oare la lene pe un om sanatos.dacoromanica. care ar putea merge pe jos. fara ca el sa munceasca ? Inteleptul va avea punga gata de a- jutor. El va därui numai celor buni sau ce- lora. face intocmai ca animalele de noapte. nu cad insd.

ca nimeni sa nu fie virtuos. Omul virtuos si tare de caracter nu va da atentie la atacurile acestea ale oamenilor plini de venin si nu va fi impedecat de ele sa urmeze calea vir- tutei. Caci. stricati. cea ce face insts. ei vor vedea. cAci de§i nu poate face tot ce sustine. Silintele folositoare trebuesc laudate. pe care vor sä-1 muste. face cu un gaud onest. ce e el de vinA. Eland ei o comparatie intre necu- rAtenia lor sufleteasa i curAtenia ce- lor virtu*.dacoromanica. chiar and n'au putut avea rezultatul dorit. cari n'au cru- tat si nu cruat nici pe oamenii mari ei cari n'au nimica slant decdt stoma- ciii lor? Pentru acesti oameni ar ti o placere. deal sgt-i poata vari in carnea celuia. dacA cei cari cultiva virtutea sunt dupa zisele celor rAutAcio0 avari. caci virtutea altora ei o socotesc ca o desaprobare a vitiilor lor. dar n'au ochii atilt de buni. Om ul virtuos merit/ stir* chiar and n'a ajuns la perfectie. cat de mutt vor perde prin acea comparatie. in ce viespar de patimi se alit ei inaisi.pe altii. Caci cum nu se va astepta el sit fie atacat de aceia. 20 cand pe cei buni i asand gura sA muste. carom le inspirit' urA chiar numele de virtute? Ei cred cà fac mult spirit insultAnd . etc. Col ce voe§te sA se sue pe un munte. Ii filing mai degraba dintii lor.ro . ce sunt ei. spre a vedea. dacä n'a pu- tut sa se sue panA in vArful lui ? - www.

ro JOTFC t . stiind ca in viata noastra ne putem astepta la toate greutatile i nenorocirile ei daca vom fi gata srt infruutam cu cu- raj pericolile si nenorocirile.dacoromanica. nu vom dori lucruri prea man. tern gasi fericirea. ci cautand a ne feri. ea (tacit n'am avea dorinte i fried. nu merita conside- ratie foarte multa ? N'a inavutit stiinta cu descoperirile. care ar fi greu sau chiar imposibil a le realiza. Se pot pune din contra alaturea cu pie- trele aceia. se inte- lege fart a ne expune orbeste lor. cacti ele nu-si dau sa- ma de starea lor. 21 N'a avut el oare intentia sit se sue pant in Arad? N'a folosit el din aceasta su- ire. cum se va face pro- gresul ? Concluzie: Din toate cele spuse rezulta : pu7. 14 1ttc . S'ar zice. am fi ca pietrele. sunt inconstiente. daca vom fi ast-fel intariti sufleteste. ce a Mout? Daca nu vom avea ideal. facand miscare? Oare Nansen. daca ridicandu-ne prin ajutorul ratiunei noastre deasupra ideflor i pornirilor multirnei. cari nu sirnt nici dorinta nici team& Nu ne putem insa asamitna cu ele. daca n'a putut ajunge pant la polul de nord. pe cat putem. cari sunt nesimtitori la lu - cruri nobile si morale si acestia nu se deosibesc de animale. caci daca a- www. in cat nu vom avea teama de nimic. capatand aer.

Nu vom lucra pentru opinia publicA. face. daca le vom avea. ori-ce nenorocire chiar moar- tea cu acelmi curaj. ci dupa bunavointa. nu ne vom www. nici nu vom fi mandri. pe avutii nu vom pune mare pret. ori cat de grea va fi. Wind risipa. cu care au fost Acute. 22 nimalele n'au ratiune. cAnd vom putea zice : Suntem in stare sa.ro . nu vom 'Astra nu- mai pentru noi in mod egoist. infruntilm ori-ce pericol. care ne va fi sfittuitorul cel mai bun pentru noi i eel dintaiu. dar nu le vom despretui. Ne vom ingriji tot deauna sa avem cele necesare pentru noi si pentru fa- rniliile noastre. deci o ratiune intunecatà Vom fi fericiti. ca ne am Miscut i pentru altii. cea ce vorn . ca numai asupra a- celor lucruri avem dreptul de proprie- tate pe care le am cktigat cu meri- tul nostru. daca le vom perde.orn crede oft facem in fata poporului. cand suntem singuri. Vom tra'i condu4i de ideia. daca. pentru societate. nu numai pentru noi. cu care vorbim de ea. v. nu ne vom intrista prea mult. nu le vom aprecia dupa cantitatea i dupà scumpetea lor. Binefacerile pe care le vom primi de la altii.dacoromanica.. cea ce vom avea. ei au o ratiune perversa. care e isvorul räului. Vom crede. ci pentru cotAtiinta noastra. dar nici nu vom imprWia. le vom putea avea. ne vom face datoria. fanS folos.

CAnd el ne va cere sA pArAsim viata. CA Dumnezeu ne vede i ne judeca fap- tele noastre.4411ttiVfir www. vom pleca din ea cu constiinta curatA. &And ne vom face datoria.dacoromanica. ci le vom socoti pe acestea nu- mai ca mijloace pentru satisfacerea trebuintilor noastre. ca n'am rApit bunurile i libertatea nimAnuia. Intr'un cuvant vom gAsi fericirea. nu le vom socoti ca scop al vietei. vom rAspunde cu bunA vointA la rugAaiunile oneste 6 drepte. cAnd vom avea o judecata sanatoasa ei dreaptA. 23 pune plAcerea in mAncare. o coNtiinta curatA. cA am iubit binele.ro . vom credo totdeauna. leali cu dusmanii. bluturti ei haine. o tArie de caracter nein- vinsa.Noi vom fi buni cu amicii. prima find cAtre patrie. cA n'am flout rAu nimanuia. AD MIA too" BIBLItyrgcA '*41`0.

i ) '''' . ..:. T.. .-.. --. /.8 -.r .i " CRAIOVA I.. _ - -. '--- --.. / - .. . ".. -. .e17.- .:--7?.. '' "1. t \ --:--.-.. 1. c. : .1! j .-: -. --' 0 6. . . '-'. -`..L r.:.....C.Sli j..' -' ' . ` .. -. .... . Z 1" L . -.. '.-t.... .4.% -1.. r' '.---. % - . -6 ... ..:.. C .. ': N . . .. -_-. I -. . . f... I_ . ` 17...-.1/"( 1..... -.. -. t ... 4.V.. -". & ---- / .v. __ -v...--Jir k \..... / .-..k k 1 .. . . .'..-N-r. I . . . 'N. . c.) ... . __ .4 . .1.....-3. ..3. 1. Il Av. . l' J __. 2.. : .. ... . . ...... - 11 ./- . 0^- -S. _....: . .I ( .. ..je . - I e'rzti.. : . ...--i. -.- l' . 17 - .. .... ...._. :_"' 17 v ..." .:- -. .l>. -. . -s --. :_. '''-''. 5. - :... ...ro % e 4 3 .....c.. '''' . . ' -It -7 ... .`' 5. . ..." 41 .. -. :. ) . `. / :1 ..71 14"-. i - ' www....- . Yi ...... I' 7.-.31 .' -..I. ..-.-.L..../.. 3 . .Y4 . 41 \' . 1... . _ I / lihraria i Tipogratia Sache Pavlovici '-.. . .3.zt_." -.` 4 1 'i.. 1 --" . .. - .-." . .T.-. . .-....... i '. . N .. --.. -.._. /.. ... -.. -. 4..' -4 .. .-... k ..-. li J-' = . ... . . ' _ 1 . 7/... -.. .-'. --. l .:.14 1 t. . A.': . --' . - 4 K. ... .. . Tr" . ' (.. I .. _: [ c- -' / ---N .. --...... -' .".4- "-. . I . k1 ...- ' -. . 4 -'1 A I 1 - 1.2. '..._.1.. i 1 .1-.-:"7 ...:-' -). 1 . -..f r 1. .-d-. - -/ -. .3 -.dacoromanica. 1".. f - . '...r.. _. '. . . -4 _. - / _ .. . -5 .. .f.).-__ 4 . .-.. ' .. e .. . . - . . c..t t ... ... 'T .. '. .. .. i . ...... _ / ti . 7... 2.. . .'-' $ :. ..5" : . ..