You are on page 1of 15

Referat Electrotehnologii Florea Florin EM. F.R. An IV Gr.2 Sgr.

2/1

POTENŢIAL, PROBLEME ŞI INOVAŢII ALE APLICAŢIILOR PLASMEI TERMICE ÎN


INDUSTRIA METALURGICĂ

REZUMAT – Aplicaţiile industriale ale tehnologiei plasmei sunt în atenţia multor ţări
care oferă energie electrică ieftină. Posibilitatea transformării energiei electrice obţinute
din combustibili fosili, într-un jet de plasmă sau un arc de plasmă de energie ridicată a
fost demonstrată la scară redusă şi la scară industrială, sistemul de procesare cu plasmă
fiind folosit mai ales în scopul extracţiilor metalurgice şi pirometalurgice,precum si in
prelucrarea materialelor dure. Acest referat descrie câteva scurte evaluări a unor
promiţătoare şi de succes inovaţii de prelucrare cu ajutorul plasmei, si de eliminare a
deseurilor ( gunoaielor)prin procesul de piroliza .

CUVINTE CHEIE:PLASMA HEATING,PLASMA TORCHES,PLASMA ,CUPTOARE

PIROLIZA DESEURI

INTRODUCERE

Producerea si prelucrarea materialelor folosind proprietăţile plasmei termice a câştigat tot


mai multă credibilitate şi o importanţă crescândă în câteva dintre ţările vest şi est europene,
Africa de Sud şi în Japonia.
În ţările în care costul energiei electrice este mai mic de 4 cents/kW, s-au generat noi
posibilităţi de aplicare a plasmei termice în producerea de materii prime. Aceasta va oferi un nou
impuls studiilor de dezvoltare a tehnologiei plasmei de la scară redusă la scară
industrială.Aplicatiile industriale ale plasmei depind deci de echilibrul dintre beneficiile obtinute
si pretul materialelor din care sunt fabricate tortele de plasma ceea ce face ca locul de prelucrare
sa apara si sa dispara in functie de necesitati.
Acest referat oferă evaluarea a cinci grupuri de tehnologii plasmatice de interes pentru
industrie:
(a) Topirea si rafinarea metalelor
(b) Taierea cu jet de plasma
(c) Prelucrarea prin eroziune cu plasma
(d) Sudarea cu plasma
(e) Incinerarea deseurilor
CONSIDERATII TEORETICE

TORŢA DE PLASMĂ – PRINCIPII DE PROIECTARE ŞI FUNCŢIONARE

Variatele procese industriale folosesc trei tipuri de bază ale surselor de căldură cu plasmă.
Acestea includ generatoarele de plasmă cu arc transferat, cu arc non-transferat şi torţă de plasmă
cu electrozi de inducţie de înaltă frecvenţă. Cei mai importanţi parametri de proiectare a acestui
tip de sursa de plasmă termică sunt următorii:
- necesarul de putere care determină consumul specific de energie şi productivitatea
întregului proces;
- potenţialul termodinamic şi temperatura masică pentru obţinerea concentraţiei de energie
cerută în echilibrarea proceselor din sistem;
- tipul de gaz, debitul şi presiunea de plasma necesare pentru operaţiunile din proces.

1
Referat Electrotehnologii Florea Florin EM. F.R. An IV Gr.2 Sgr. 2/1
Cea mai populară torţă de plasmă este cea care utilizează un electrod coaxial ca şi catod şi
duză ca şi anod. Mecanismul de stabilizare a arcului foloseşte fie gaz fie câmp electromagnetic.
La anumite torţe de plasmă, sunt folosite ambele metode de stabilizare a arcului pentru a obţine
concentraţia dorită de căldură şi mişcare de rotaţie pe suprafaţa piesei de prelucrat.

Caracteristicile operaţionale ale arcului transferat

Cantitatea de gaz este introdusă în torţa de plasmă în scopul de a reglementa rigiditate şi


impuls arcului şi al efluentului, transferând astfel energie piesei de prelucrat. Strângerea arcului
în duza torţei prin schimbarea ariei duzei duce la creşterea tensiunii arcului şi puterea totală la
curent constant.

Apă
Gaz
plasmogen Catodul Generatorul de c.c.

Anodul

Apa de răcire

Jetul de plasmă

Figura 1.Schema de principiu al generatorului de plasmă cu arc suflat

O selecţie corespunzătoare a lungimii arcului este o cerinţă importantă pentru obţierea


unui transfer de maximă eficienţă pentru orice torţă cu plasmă. De asemenea diversele tipuri de
gaz folosite de torţele cu plasmă diferă în capacitatea lor de a disipa energia elecrică în energie
termică sub forma jetului de plasmă.
Sistemele de caracteristici pentru diferitele procese ce utilizează încălzirea cu plasmă nu
sunt uşor disponibile. Prin urmare dezvoltarea sistemelor de încălzire cu plasmă şi activitatea de
evaluare a pornit de la o bază empirică. Lipsa de date tehnologice cuprinzătoare a împiedecat
dezvoltarea la o scară mai mare şi aplicarea în procese comerciale a tehnologiei.
Durata de viaţă a duzelor (injectoarelor) de plasmă depinde de mai mulţi factori:
- tipul materialului utilizat pentru electrozi;
- configuraţia electrozilor, care afectează densitatea de curent şi capacitatea de arezista la
şocurile de pornire/oprire;
- reactivitatea gazelor folosite;
- tipul curentului folosit.
Procedura de pornire/oprire a torţei de plasmă este responsabilă în cele mai multe cazuri
pentru deteriorarea rapidă a electrozilor şi duzei astfel încât o procedură (program) de
pornire/oprire este absolut necesar.
2
Referat Electrotehnologii Florea Florin EM. F.R. An IV Gr.2 Sgr. 2/1
Unele operaţiuni pilot au demonstrat că folosirea unui electrod solid cu vârf conic este
satisfăcătoare pentru a transfera curenţi de până la 2000A, iar un electrod cu vârf bombat poate
transfera curenţi de până la 10000A la tensiuni de 600-5000V. Sunt cunoscute şi procese de
topire cu plasmă în care sunt utilizate tensiuni cuprinse între 80-1200V.
Motivul folosirii acestor plaje de tensiuni este controlul lungimii arcului pentru
selectivitatea şi controlul topirii încărcăturii, şi protejarea vetrei cuptoarelor şi a electrozilor
încorporaţi în căptuşala cuptoarelor, evitându-se tendinţa de eroziune. Această eroziune poate fi
minimizată prin folosirea de materiale moi in jurul electrodului şi prin folosirea sistemului de
răcire cu circuit de apă de înaltă presiune pentru deionizare. Cu toate acestea siguranţa
electrodului este un motiv constant de îngrijorare, fapt pentru care sunt folosiţi o serie de senzori
ce avertizează înainte de apariţia unei eroziuni euniforme.

PROGRESUL APLICAŢIILOR PLASMEI TERMICE ÎN INDUSTRIA METALURGICA


Interesul pentru folosirea tehnologiei plasmei în metalurgia extractivă a crescut datorită
unei nevoi urgente de a dezvolta porcese metalurgice flexibile şi eficiente cu investiţii mici de
capital. In continuare sunt prezentate exemple pilot de topire cu plasmă, care au succes.
Prelucrarea deseurilor provenite din dezmembrerea catalizatorilor auto presupune
zdrobirea reziduurilor amestecarea lor cu varsi alti aditivi si topirea in cuptoare cu plasma la care
electrodul superior este itodus prin bolta cuptorului iar catodul este pozitionat in vatra conform
figurii nr.2 catodul se poate misca baleind amestecul din vatra
Pentru obtinerea otelului din deseuri, fier vechi si fonta, se utilizeaza cuptoare ,cu torte
de plasma , rotative fig.3.,iar pentru obtinerea de aliaje cuptoare alimentate in curent continuu cu
electrod central de grafit iar mediul gazos fiind argonul fig.4.In fig.5 este prezentat schematic un
cuptor cu doi electrozi cu sistem de recuperare a gazelor rezultate in urma proceselor
metalurgice

Fig.2

3
Referat Electrotehnologii Florea Florin EM. F.R. An IV Gr.2 Sgr. 2/1

Fig.3

4
Referat Electrotehnologii Florea Florin EM. F.R. An IV Gr.2 Sgr. 2/1

Fig .4

Fig.5

5
Referat Electrotehnologii Florea Florin EM. F.R. An IV Gr.2 Sgr. 2/1
TABLE 1: Compositions of feed materials

A B C D E
Components MSW fly-ash MSW fly-ash SS fly-ash SS grate-ash SS residue mix
wt-%- (LTH) (IME)
Al20, 8.3 12.9 9.47 9.9 8.15
CaO 14.0 17.2 43.7 43.0 32.8
Si02 17.1 27.5 15.0 22.6 35.9
MgO 1.8 2.0 1.21 1.50 1.18
Ti02 1.3 1.2 0.51 0.58 0.46
Fe20, 2.1 4.4 5.77 6.19 5.60
Na20 9.2 2.2 2.36 0.43 1.56
K 20 10.5 2.5 0.77 0.67 0.72
ZnO 7.1 3.8 - • -
PbO 1.9 0.9 0.037 0.024 0.023
P205 1.4 0.9 7.74 8.16 6.02
C 0.2 3.3 - - -
CI 12.0 4.0 2.6 1.3 1.41
F 0.12 0.3 - - -
SO, 10.4 4.5 5.60 2.00 2.69
MSW = municipal solid waste
SS = sewage sludge
SS residue mix = 45% SS fly-ash + 31% SS grate-ash + 24% spent foundry sand
TABLE 2: Compositions of slags

A B C D E
Components MSW fly-ash MSW fly-ash SS fly-ash SS grate-ash SS residue mix

Al20, 24.6 17 24.8 18.0 20.3


CaO 20.9 23 43.4 43.0 32.9
Si02 26.8 35 14.7 21.4 32.5
MgO 2.6 5 1.34 1.44 1.32
Ti02 2.7 - 0.47 0.56 0.43
Fe20, 4.1 II 5.24 5.81 5.06
Na20 1.48 1.6 1. 51 0.28 0.45
K 20 0.37 <l 0.07 0.08 0.12
ZnO 0.68 0.I - - -
PbO 0.03 <0.l 0.004 0.005 0.003
P20, 0.87 - 6.94 7.19 5.20
S 0.005 <0.3 0.12 0.12 0.008

6
Referat Electrotehnologii Florea Florin EM. F.R. An IV Gr.2 Sgr. 2/1
TABLE 3:Compositions of secondary fly-ashes TABLE 3:Compositions of secondary fly-ashes

A B D E
Components MSW fly-ash MSW fly-ash SS grate-ash SS residue mix

K 18.9 21 17.7 9.9


Pb 4.3 5 1 1
Zn 8.6 17 - -
CI 31.0 31 32.3 38
S04 7.7 9 111 16
P2Os 2.3 - 4.6 4.3
CaO 0.60 2.8 12.7 8.0
AljO, 0.70 0.6 1.3 1.2

Sn02 1.08 - - -
Fe20, 0.20 2.8 3.0 1.8

TABLE 4: Relation between secondary fly-ash formation and CI' and SO/" content of feed material

A B D E SS residue
mix
MSW fly-ash MSW fly-ash
CI in feed (wt%) 12.0 (IME)
4.0 1.3 1.4
SO, in feed (wt%) 12.5 5.4 2.4 3.2
Relative amount of secondary fly-ash, % 30.40 10... 15 3.5 5

TABLE 5: Major compounds of secondary fly-ashes

A B D E
MSW fly-ash MSW fly-ash SS grate-ash SS residue mix
(LTH) (IME)

Pb and Zn oxides 15 26 1 1
Phosphate, silicate, residual sulfate 3 1 23 24
Other oxides 12 6 16 10

TABLE 6: Volatilization degrees of the major feed components (average of tests A through E)

As, Cd, Hg > 99% CI > 98% Si 0.5...2%

Pb 95.99% Cu 25...60% Ti < 1%


Na 40...85% Cr 17...23% Mg < 1%
K 70... 97% Fe 2.5...4% Al < 1%
S 85...99% Mn 2%

Taierea cu jet de plasma

La taierea cu jet de plasma, datorita concentratiei mari de energie intr-un spatiu restrans,
se pot atinge temperaturi foarte inalte sub un puternic efect de suflu. Materialul piesei este
incalzit pana la topirea unui strat, dupa care se sufla din taietura cu jetul de plasma. La grosimi
ale pieselor mai mari de 10 mm, jetul de plasma este inlocuit de un arc de plasma (caldura
degajata in sectiunea taieturii este mai mare).
7
Referat Electrotehnologii Florea Florin EM. F.R. An IV Gr.2 Sgr. 2/1
Jetul de plasma este utilizat din ce in ce mai mult la taierea otelurilor bogat aliate, a
metalelor neferoase si chiar a materialelor nemetalice. Se pot utiliza drept gaze plasmogene:
argon, azot, hidrogen, heliu. Folosindu-se generatoare de plasma cu puteri instalate de pana la
150 kW se pot taia materiale care, in cazul otelurilor, ajung pana la 120 mm grosime, iar pentru
aluminiu pana la 125 mm.

1. electrod de wolfram; 2. duza; 3. amestecul de gaze; 4. sistem de racire cu apa; 5. jet de


plasma; 6. materialul de taiat; 7. calculator electronic.

Aceasta figura prezinta o Instalatie de taiere cu jet de plasma a materialelor compozite

Jetul de plasma 5 actioneaza asupra materialului de taiat 6, pozitionarea si deplasarile sx,


sy, sz si rotirea wz, necesare decuparii conturului dorit putand fi realizate manual, sau automat
cu ajutorul calculatorului 7.

Principalii parametri ai instalatiei de taiere cu plasma sunt: viteza de taiere, intensitatea si


tensiunea curentului electric in arcul de plasma, natura si debitul gazului plasmogen.

Stabilirea valorilor acestor parametri se face in functie de natura materialului prelucrat,


grosimea semifabricatului, calitatea impusa suprafetei, productivitatea impusa, precizia
dimensionala si forma geometrica cerute.

Grosimea semifabricatului debitat cu jet de plasma poate fi de pana la 60...80 mm si chiar


mai mult. De retinut insa ca, o data cu cresterea grosimii semifabricatului debitat, cresterea
densitatii de curent nu mai conduce la o crestere proportionala a vitezei de taiere. Aceasta se
datoreaza faptului ca o mare parte a energiei termice este consumata la extinderea zonei

8
Referat Electrotehnologii Florea Florin EM. F.R. An IV Gr.2 Sgr. 2/1
influentata termic care, pentru un rost de taiere b = 1,5 mm, poate capata o extindere de 0,24
mm.

Plasmatroanele care folosesc gaze plasmogene biatomice (N2, H 2, O 2) asigura taierea


de calitate a semifabricatelor din materiale metalice (cu precadere a otelurilor inalt aliate,
refractare si inoxidabile, aliajelor de aluminiu, cupru, titan) si compozite cu matrice metalica sau
din mase plastice ( termoplastice, termorigide, elastomere).

Printre defectele specifice taierii cu jet de plasma se mentioneaza: rotunjirea muchiilor


datorita taierii cu o putere prea mica a generatorului de plasma; rugozitatea mai mare pe una
dintre suprafetele rezultate prin taiere, ca urmare a efectului turbionar al jetului de plasma;
aparitia de bavuri pe partea opusa a zonei taiate si improscari de material, sub forma de stropi, ca
urmare a taierii cu viteze prea mari; formarea unor zone influentate termic in care, sub actiunea
tensiunilor termice si remanente pot aparea fisuri, crapaturi.

Pentru prelucrarea pieselor din otel carbon cu grosimi de pana la 75 mm se pot utiliza, in
locul gazului inert, aer sau oxigen. Calitatea taieturii cu jet de plasma este cel putin tot atat de
buna ca si cea realizata prin taierea oxiflacara, insa cu o zona influentata termic mai mica, de cel
mult 1,5 mm. Precizia taieturii este de 1,5 mm.

Prelucrarea prin eroziune cu plasma

Plasma este un gaz sau un amestec de gaze puternic ionizat (compus din molecule,
atomi, ioni si electroni) si cvasineutru din punct de vedere electric. Se caracterizeaza prin:
conductivitate electrica mare, capacitate de interactionare cu campurile electrice si magnetice,
permanenta sursa de radiatii electromagnetice cu spectru larg (infrarosu, vizibil, ultraviolet).
Natura mediului gazos, gradul de ionizare si de recombinare determina temperatura plasmei,
care variaza in limite foarte largi. Deosebim astfel plasma de temperatura scazuta, de
aproximativ 103 0K si plasma nucleara, pana la 108 0K, definita de unii autori ca fiind a patra
stare de agregare a substantelor, cu implicatii directe in descoperirea a noi surse de energie.

In domeniul constructiilor de masini se foloseste plasma de 6000...300000K, obtinuta in


urma unor descarcari electrice in mediu gazos prin arc, prin scantei sau latente. Plasma se obtine
in generatoare de plasma, numite si plasmatroane, in care coloana arcului electric este obligata,
sub actiunea unui jet de gaz, sa treaca printr-un spatiu limitat de orificiu unei duze.

9
Referat Electrotehnologii Florea Florin EM. F.R. An IV Gr.2 Sgr. 2/1
1 - electrod de wolfram; 2 - jet de gaz; 3 - ajutaj de cupru; 4 - jet de plasma; 5 - piesa
supusa prelucrarii; 6 - sursa de curent continuu.

Schema de principiu a unui generator de plasma: Arcul electric se formeaza intre un


electrod de wolfram 1 si piesa supusa prelucrarii 5. Arcul provoaca ionizarea gazului si va fi
suflat in afara sub forma unui jet de plasma 4 pe suprafata piesei unde va produce erodarea
acesteia, rezulta^nd piesa prelucrata. Plasmatronul este un ajutaj de cupru 3 racit fortat cu apa.

Generatoarele de plasma pot functiona, dupa modul in care se realizeaza descarcarea, in


doua variante:

- cu arc cu plasma ( arcul arde intre electrodul - catod si piesa anod trecand prin duza) -
generator tip Plasmarc;

- cu jet de plasma (arcul arde intre electrodul - catod si duza - anod, plasma fiind suflata
de catre presiunea gazului sub forma de jet) - generator tip Plasma - Plating.

Sistemul de alimentare cu gaz plasmogen consta din butelii de presiune inalta in care se
afla inchis gazul de lucru; argon, hidrogen azot, heliu, kripton sau amestecuri ale acestora.

Sursa de alimentare cu energie electrica are, in functie de generatorul utilizat, puteri de


pana la 105 W si tensiunea necesara arcului de plasma de 200 - 250 V.

Prelucrarea dimensionala se obtine in urma operatiei de taiere, cilindrare exterioara,


filetare, metalizare. Se pot prelucra cu plasma otelurile inoxidabile, otelurile manganoase,
aliajele de titan, cuprul, magneziul, aluminiul si aliajele lor, fonta si deseurile toxice ale
industriei chimice (prin transformare in produse marfa).

Sudarea cu Plasma:

Procedee moderne de sudare: Procedeele moderne de sudare se caracterizeaza printr-un


consum minim de energie si lipsa metalului de adaos. Prin aceste procedee s-a largit gama
materialelor sudabile, fiind destinate mai ales noilor aliaje si superaliaje si s-au adus imbunatatiri
substantiale procedeelor clasice. Astfel, procedeul de calire superficiala prin curenti de inalta
frecventa a fost extins si la sudare, sudarea prin presare cu rezistenta electrica a fost
imbunatatita, s-a trecut prin marirea laserilor la topirea si la sudarea cu laser, cu ultrasunete, cu
plasma, cu difuzie in stare solida. In continuare va fi prezentata, pe scurt, numai una din aceste
procedee: sudarea cu plasma:

Plasma - ultima descoperire din domeniul starilor de agregare ale materiei - formeaza cea
mai mare parte a universului. In plasma gazele incalzite la temperaturi foarte inalte se
transforma. Ea este compusa din particule cu sarcini pozitive si negative, avand o sarcina totala
nula. Plasma poate fi: plasma rece (104...1050C), plasma calda (temperatura ajunge la milioane
0C).

Deoarece poseda o densitate mare de energie si temperaturi inalte, plasma poate fi


folosita la prelucrarea aliajelor metalice greu prelucrabile sau imposibil de prelucrat prin alte
procedee.

Diferentele dintre plasma si arcul electric sunt urmatoarele:


10
Referat Electrotehnologii Florea Florin EM. F.R. An IV Gr.2 Sgr. 2/1
- arcul electric de sudura are ca mediu ionizat arcul la parametri atmosferici, iar plasma
se dezvolta intr-un gaz introdus in spatiul arcului;

- arcul electric nu sufera nici un fel de constrangeri, in timp ce plasma este puternic
strangulata mecanic (din cauza contractului dintre jetul fierbinte de gaz si diuza ajutajului racita
intens) si electromagnetic ( datorita atractiei curentilor paraleli);

- aerul ionizat din arcul electric de sudura impreuna cu gazele dezvoltate au o presiune
practic egala cu presiunea atmosferica, pe cand la plasma gazele se introduc sub presiune, ceea
ce determina o curgere cu viteze mari a plasmei ionizate;

- la arcul electric de sudura coloana arcului are o forma tronconica, pe cand la plasma este
cilindrica; - temperatura arcului electric este considerabil mai mica decat cea a plasmei. Arderea
stabila a plasmei este legata si de materialul din care este confectionat catodul generatorului.
Folosirea electrozilor din wolfram aliat, pe langa intensificarea emisiei termoelectronice si
imbunatatirea stabilitatii arcului cu plasma, are consecinte si asupra altor fenomene. Uzura
catodului generatorului de plasma depinde de gazul plasmogen folosit, de factorii care determina
temperatura catodului, de regimul de lucru si evident, de materialul folosit la confectionarea sa.
Exista o limita pentru debitul de gaz plasmogen, limita peste care baia metalica este indepartata.
Prin reducerea debitului apare insa arcul electric secundar, iar pata catodica de pe varful
electrodului se deplaseaza pe suprafata sa cilindrica. Arcul secundar produce deteriorarea
ajutajului. S-a constat ca, pentru a nu se indeparta baia de metal topit, este necesar un debit de
aproximativ 600 l/h si un curent de sudare in limitele 80...140 A. In cazul unui debit constant,
pentru marirea curentului s-a folosit drept gaz de focalizare hidrogenul.In afara operatiilor de
sudare si taiere, instalatiile in jet de plasma pot fi utilizate si pentru incarcarea prin sudare cu
plasma. Aceasta consta, in principiu, in realizarea unei depuneri din metale sau aliaje cu
performante superioare metalului de baza. Stratul depus este legat metalurgic cu metalul de baza.
In acest scop, arcul de plasma topeste concomitent atat materialul de adaos cat si metalul de
baza.
Incinerarea deseurilor:

O noua generatie de cuptoare de incinerare, care utilizeaza tehnologia tortelor cu


plasma, permite tratarea deseurilor la peste 16.600º C.
O întreprindere de avangarda în aceasta tehnica este Westinghouse Plasma din localitatea
Madison (Pennsylvania, SUA), ai carei cercetatori au realizat un cuptor de incinerare echipat
cu o torta cu plasma, instalatie ce reuseste prelucrarea tuturor tipurilor de resturi menajere
care sunt deversate în creuzetul propriu.
Tehnica arcului cu plasma, care consta în ionizarea unui gaz cu un arc electric, a fost mai
întâi utilizata la sfârsitul secolului XX de catre metalurgisti pentru topirea fierului, înainte de
a fi folosita la producerea de combustibili si la testarea rachetelor spatiale. Echipamentele
comercializate de întreprinderi specializate, cum este cazul celei mentionate mai sus,
dezintegreaza deseurile menajere prin tratarea lor cu un jet de plasma la o temperatura de
16.650ºC, adica la o temperatura de trei ori mai mare decât cea apreciata la suprafata
Soarelui. Deseurile se transforma astfel în gaze, mai ales hidrogen si monoxid de carbon
(care sunt recuperate pentru a servi drept combustibil), lasând ca reziduu un material solid,
un fel de sticla utilizabila foarte bine si convenabil în constructii.
Westinghouse Plasma (sucursala a lui Westinghouse Electric, una dintre cele mai importante
întreprinderi americane în domeniul energiei) a instalat 16 cuptoare cu plasma între anii
2000-2005 în Japonia. Arhipelagul nipon are mari deficite pentru depozitarea uriaselor
cantitati de deseuri urbane, iar incinerarea clasica a acestora agraveaza poluarea
atmosferica si asa foarte mare, incluzând printre altele cantitati semnificative de dioxina.
Pentru Uniunea Europeana, reglementarea incinerarii resturilor menajere (din 04.12.2000)
11
Referat Electrotehnologii Florea Florin EM. F.R. An IV Gr.2 Sgr. 2/1
limiteaza la 0,1 nanograme/mc de fum concentratia în dioxina si la 400 mg/mc azot
concentratia în oxizi de azot. Cât priveste SUA, în zona Houston se afla în curs de instalare
doua asemenea uzine de vitrificare a deseurilor menajere prin tehnologia cu plasma. Alte
tari (Elvetia, Franta, Germania, Polonia) sunt, la rândul lor, interesate si se pregatesc sa
achizitioneze asemenea uzine.
Ca în toate lucrurile noi, au aparut si în acest domeniu contestatii, care, în principal, se
refera la consumul foarte mare de energie electrica în timpul functionarii cuptoarelor de
incinerare cu plasma. Din fericire, calcule foarte precise atesta ca reciclarea gazelor
combustibile rezultate din procesul tehnologic conduce la obtinerea de energii mai mari
decât cele consumate.
Singura critica la adresa noului procedeu care nu poate fi combatuta în prezent este aceea
referitoare la costul global al operatiilor. Astfel, pentru o tona de resturi menajere
prelucrate în cuptoarele clasice, costurile nu depasesc 30 USD, în timp ce procedeul cu
plasma necesita, tot pentru o tona de deseuri, costuri de 50 USD. Si în acest caz
recuperarea si utilizarea gazelor combustibile rezultate din procedeul cu plasma conduc la
economii care pot reduce deficitul la mai mult de jumatate.
Fabricantii americani de echipamente cu plasma spera sa cucereasca si alte piete de
desfacere, în special în domeniul deseurilor toxice. Dupa opinia specialistilor în bransa, este
mult mai economica prelucrarea si eliminarea acestora prin procedeul cu plasma decât prin
oricare alte metode chimice directe.

Simplificat, convertorul cu plasma nu reprezinta nimic mai mult decat un arzator cu plasma
aplicat asupra deseurilor . Un arzator cu plasma foloseste gaz si electrozi puternici pentru a crea
plasma, adica gaz ionizat. Uneori aceasta este numita a patra stare de agregare. In natura putem

vedea plasma in
fulgere.Temperaturile la care poate ajunge un arzator cu plasma pot
fi mai mari decat cele de la suprafata soarelui (peste 6000 de grade
Celsius). La aceste temperaturi, deseurile nu au nici o sansa.
Moleculele sunt descompuse intr-un proces numit disociere
moleculara. Cand moleculele sunt expuse la energie intensa (cum
ar fi cea generata de un arzator cu plasma), legaturile moleculare
ce tin legaturile chimice ale moleculelor devin excitate si se rup.
Ce ramane sunt componentele elementare ale moleculelor.
Cianura, de exemplu, se va descompune in atomi de carbon si
azot.Moleculele organice (cele pe baza de carbon) se volatilizeaza, sau, se transforma in gaz.
Acest gaz sintetic (Syngas) poate fi folosit ca sursa de combustibil daca este curatat
corespunzator.Compusii anorganici se topesc si se vitrifica, sau, se transforma intr-o substanta
dura, sticloasa, similara la aspect si greutate cu obsidianul. Metalele se topesc si se combina cu
restul materiei anorganice formand zgura.Spre deosebire de incineratoare, care folosesc
combustia pentru a descompune deseurile, in procesul de gazificare nu are loc ardere, sau
oxidare. Caldura convertoarelor cu plasma creeaza piroliza, un process prin care materia
12
Referat Electrotehnologii Florea Florin EM. F.R. An IV Gr.2 Sgr. 2/1
organica se descompune. Arzatoarele cu plasma pot functiona in compartimente inchise, fara
ventilatie. Combustia are nevoie de oxidare, piroliza nu.Convertoarele de deseuri cu plasma pot
procesa aproape orice tip de deseu, inclusiv deseuri greu de tratat prin metode traditionale. Poate
procesa deseuri medicale sau deseuri contaminate chimic, in urma procesului ramanand doar
gaze si topitura. Singurele deseuri care nu pot fi procesate in convertorul cu plasma sunt
materialele grele radioactive utilizate sub forma de bare in reactoarele nucleare. Exista
posibilitatea ca, supuse la arzatoarele cu plasma, aceste bare sa explodeze.

Produse finale ale procesarii in convertorul cu plasma.

Produsele finale constau in 3 tipuri principale: gaz sintetic (syngas), topitura si caldura. Sa
privim fiecare din cele 3 in detaliu.

Gazul sintetic este o combinatie de mai multe gaze dar cea mai mare proportie a acestuia o
constau hidrogenul si monoxidul de carbon. Poate fi folosit ca sursa de energie si unele instalatii
il folosesc pentru a crea electricitate pentru consumul propriu si vanzarea excesului in reteaua
locala/nationala de electrificare. Deseurile contin multa energie potentiala iar procesul de
gazificare le permite inginerilor sa transforme aceasta energie potentiala in energie electrica.

Cat gaz (si implicit energie electrica) genereaza convertorul cu plasma?

Aceasta depinde de deseurile care sunt introduse in camera de “ardere”. Daca deseurile contin
mult material pe baza de carbon (deseuri organice), atunci se va obtine mult gaz. Deseurile ce au
in compozitie mult material anorganic nu vor produce la fel de mult gaz. Din acest motiv, unele
astfel de instalatii practica sortarea deseurilor inainte ca acestea sa ajunga in sistem.

Materia topita scursa din camera de piroliza.

Acest produs solid al procesului de gazificare este numit topitura. Greutatea si volumul
metrialului original scad dramatic. Greutatea zgurei este aproximativ 20% din cea a materialelor
initiale, volumul topiturii este aproximativ 5% din cel al materialului initial.Topitura poate lua
diverse forme in functie de metoda de racire folosita.Daca este racita cu aer, formeaza pietre
negre, sticloase ce semana cu obsidianul si pot fi folosite in beton sau asfalt. Zgura topita poate
fi turnata in forme si apoi racita creeindu-se astfel materiale de constructii prefabricate.

Daca se foloseste o suflanta cu aer comprimat prin fluxul de topitura la curgerea acesteia se
obtine vata minerala. Acest produs este de doua ori mai eficient la izolatii termice decat vata de
sticla. Acest material este de asemenea mai usor decat apa si foarte absorbant, motiv pentru care
poate fi folosit la decontaminarea apei de produse petroliere.

Caldura creeata in proces poate fi recuperata prin incalzirea apei si utilizarea aburului in turbine
cu abur pentru generare de energie electrica.Gazele generate sunt de asemenea folosite in turbine
cu gaz, dupa o curatare prealabila a acestora in filtre speciale. Emisiile de poluanti in atmosfera
sunt estimate a fi sub 20% din maximul permis la ora actuala de catre legislatia europeana in
vigoare.

CONCLUZII

In concluzie, aceasta metoda de procesare a deseurilor este de departe cea mai avantajoasa.
Necesita un spatiu mult mai mic decat rampele de depozitare deseuri, produce energie electrica
si produse secundare ce pot fi valorificate, are emisii de gaze inerte, polueaza mult mai putin
decat incineratoarele de deseuri.
13
Referat Electrotehnologii Florea Florin EM. F.R. An IV Gr.2 Sgr. 2/1
Totusi, in ideea de management durabil al resurselor, aceste instalatii ar trebui folosite doar
pentru deseurile finale (deseuri ce nu mai pot fi reciclate sau reutilizate) si, evident, asupra
rampelor de deseuri istorice de care tara noasta nu duce lipsa.In viitor se preconizeaza creerea de
astfel de instalatii mobile, pentru procesarea rampelor istorice in-situ, putand sa fie mutate pe
urmatoarea locatie in momentul in care au curatat o zona de deseuri.

Tehnica plasmei constituie una dintre cele mai atractive şi posibile tehnici de procesare
termică ca alternativă la tehnicile calasice.
Prin tehnologia plasmei pot fi operate faze tehnologice atât mecanice cât şi de proces.
Datorită temperaturilor mati ce pot fi obţinute, procedeul poate constitui pentru multe
procese singura tehnică disponibilă.
Inconvenientul principal îl constituie consumurile generale destul de ridicate, consumuri
amplificate prin addăugirea gazului plasmogen şi al agentului de răcire absolut necesar.
Prin avantajele şi dezavantajele evidenţiate, tehnica plasmei constituie în prezent una din
tehnicile cele mai apelate în diverse sectoare economice, de la industria metalurgică, până la
procese de distrugere a deşeurilor.

Bibliografie:
1. Falota , Horea- Electrotelnologii II Curs.
2. Plasma Technology for a Better Environment, U.I.E. International Union for Electroheat, publ.
U.I.E. Tour Atlantique, F-92080 Paris La Defense, 1992, pp. 57-71.
3. ibid, pp.53-56.
4. S. Lavoie, M. Litalien, A. Robitaille: Processing of dross in a plasma-arc heated furnace; 122th
TMS Annual Meeting, Denver, Colorado, Febr. 1993.
5. J.K. Williams: High Temp. Chem. Processes 3 (1994), pp. 707-718.
6. Ref (2), pp. 74-75
7. Ref(2), pp.41-45.
8. D.P. Kanicki: modern casting, Dec. 1989, p. 21.
9. M. Labrot in: Proc. Conf. „Plasma for Industry and Environment", 25-27 Sept. 1990.
Oxford (England), BNCE.
10. B. Johansson, U. Lofgren in: Ref. (9).
11. F. Bruno, J.J. Hunt, E. Repetto: ILSERV process for the treatment of EAF and AOD
dusts, Proc. „Process - Material Innovation in Stainless Steel Products", Florence, Italy,
Oct 11 -14,1993.
12. Ref (2), p.27.
13. Y. Koshimoto et al. in: Ref (9).
14. M. Ford, J.F. Oosthuizen: The production of ferrochromium in a 40 MVA DC plasma
furnace; INFACON 7, Trondheim, Norway, June 1995, eds: Tuset, Tweit and Page;
publishers: FFF, Trondheim, Norway, 1995, pp. 263-272; D.D. Slatter: Technological
trends in chromium unit production and supply, ibid pp 249-262.
15. I.E. Alexopoulouetal.: Erzmetall 47 (1994), pp. 562-571 and pp. 651-657.
16. Ref (2), pp. 17-39.
17. Ref (2), pp. 111-130.
18. H. Jimbo et al.: Plasma melting process of incinerator residue, Inst. Adv. Mater. Process.
Report No. 2111, Bull. Inst. Adv. Mater. Proc, Tohoku Univ., 49, Dec. 1993, Sendai, Japan (in
Japanese)..
19. C. Oberlin: Plasma processes for industrial applications - state of research and development
activities undertaken by EDF, High Temp. Chem. Processes 3_,_December 1994.
20. G. Grund et al.: Aufarbeitungsmoglichkeiten dioxinhaltiger Flugstaube, paper presented at
EMC '94 (Second European Metals Conference) 14-18 June 1994, Freiberg and Dresden,
14
Referat Electrotehnologii Florea Florin EM. F.R. An IV Gr.2 Sgr. 2/1
publ. by GDMB Informationsgesellschaft, Clausthal-Zellerfeld, 1994.
21. A. Stiiber, A. Hauck, D Neuschutz: Processing tests of filter dusts from a waste incineration
plant in a 600 kW plasma melting furnace, in: Thermal Plasma Processes TPP 3, VDI Berichte
1166, ed. by
D. Neuschutz, publ. by VDI Verlag Dusseldorf 1995, pp. 583-590.
22. H. Klein: Thermische Aufbereitung toxischer Staube mit Plasmatechnik; elektrowarme
international 50 (1992) B2, pp. 120-126.
23. P.J. Spencer, D. Neuschutz: Thermodynamic conditions for the formation of dioxin; Chem.
Eng. Technol. 15(1992) 119-123.
24. H. Jimbo, T. Amemiya, T. Kawase: Recycling of incinerator residues in a plasma melting
furnace, Kagaku Souchi, Special Issue, July 1995, pp. 63-68 (in Japanese).
25. Gutt Gheorghe, Sonia - "TEHNOLOGII NECONVENTIONALE" Editura Tehnica,
Bucuresti 1992
26 F. Kassabji, P. Frugier: Analyse thermochimique de la vitrification du REFIOM par les
precedes hautes temperatures; Journees d'Etude March 29, 1995, Societe francaise des
thermiciens, EDF, Moret

15