Motto:“Împreună, indivizii generează şi discută idei, ajungând la o gândire care
depăşeşte posibilităţile unui singur individ.”(C. Costa)
Bunul mers al procesului de învăţământ şi rezultatele obţinute depind de
metodeletehnicile utilizate. Metodele sunt instrumente importante aflate la dispoziţia profesorului, de a căror cunoştinţe şi utilizare depinde eficienţa muncii educative. Metodele interactive sunt modalităţi moderne de stimulare a învăţarii şi dezvoltării personale încă de la vârstele timpurii, sunt instrumente didactice care favorizează interschimbul de idei, de experienţe, de cunoştinţe. Interactivitatea presupune o învăţare prin comunicare, prin colaborare, produce o confruntare de idei, opinii şi argumente, creează situaţii de învăţare centrate pe disponibilitatea şi dorinţa de cooperare a copiilor, pe implicarea lor directă şi activă, pe influenţa reciprocă din interiorul microgrupurilor şi interacţiunea socială a membrilor unui grup. Un învăţământ modern, bine conceput permite iniţiativa, spontaneitatea şi creativitatea copiilor, dar şi dirijarea, îndrumarea lor, rolul profesorului căpătând noi valenţe, depăşind optica tradiţională prin care era un furnizor de informaţii. În organizarea unui învăţământ centrat pe copil, profesorul devine un coparticipant alături de elev la activităţile desfăşurate. El însoţeşte şi încadrează copilul pe drumul spre cunoaştere. Strategiile, metodele şi tehnicile utilizate în activitatea didactică, pentru dezvoltarea gândirii critice promovează învăţarea prin cooperare şi colaborare. Învăţând să colaboreze cu alţii în rezolvarea problemelor, elevii constată că scopurile personale ale fiecăruia pot fi realizate într-o muncă în echipă, că succesul grupului depinde de contribuţia fiecărui membru al său. Astfel, elevii, din “singuratici care învaţă”, pot deveni “colegi care învaţă împreună”, care ating niveluri ale competenţei academice în cadrul grupului şi ca membrii ai echipelor.Utilizarea metodelor interactive de predare – învăţare în activitatea didactică contribuie la îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv - educativ, având un caracter activ – participativ şi o reală valoare activ – formativă asupra personalităţii elevului.
Ofer spre exemplificare câteva din tehnicile şi metodele moderne de predare-învăţare pe
care le-am folosit cu scopul dezvoltării gândirii critice.
METODA PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE ( „Thinking hats”)
ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARE TEMA : “ Căţeluşulşchiop”, de Elena Farago Pecatedrăam şasepălării de culoridiferite. Pentrufiecarepălărievoinumicâte un copil care varăspundecerinţei de sub pălărie. 1. Pălăriaalbă -INFORMEAZĂ Ceinformaţiiavemdespre “căţeluşulşchiop”? Dar desprecopii? Ceinformaţiilipsescsau nu le cunoaştem? Nu ştim care a fostmotivulpentru care copilul l-a lovitpecăţeluş. - Cum putemobţineacesteinformaţii? - Povestindîntâmplărivăzutesautransmisedesprecomportamentulcopiilorşi al câinilor. 2. Pălăriaroşie -SPUNE CE SIMŢI! - Uitecum privesceuaceastăsituaţie! Copilul nu a ştiut cum să se joace cu căţelul, poate l-a tras de coadăsau l-a fugărit, iar el s-a apăratşişi l-a muşcat. Eusuntfoartesupăratăpecopilşi-mi parerăucăacestcăţel a fostlovit cu răutateînpicior. Văimaginaţicât a suferitcăţelul? Este celmairăucopilcelcerepetăfaptalui. Voicecredeţisauce-aţi face? Copiiirăspund laîntrebări. Chiar la noipestradăsuntcâinifărăstăpânişinimeni nu le găseşte un adăpost. Voisunteţi de acordsărămânăpestradă? Cândplouă nu au undesă se adăpostească! 3. Pălăriaverde- GENEREAZĂ IDEILE NOI Oferăsoluţii, idei. Putemamenaja un adăpostîncurteaşcolii, pescarabloculuisausăinstalămcuştipentruei, unii pot fi duşi la ţară la bunici. Putemrugapărinţiisăneajutesăscriem o scrisoareprimarului. - Cecredeţi, putemgăsişi alt mod de rezolvare? 3. Pălăriagalbenă - ADUCE BENEFICII - Ce se vaspunedesprenoidacăvom face ce-aispus? Eu cred căpărinţiivor fi de parteanoastrăşivorconstruichiareicuştipentrucâini. Vom fiapreciaţipentruideilenoastre. 4. Pălărianeagră - ASPECTE NEGATIVE Suntpreamulţicâini. Câiniiar face mizerieşizgomot. Nu toţioameniiiubescanimalele. Eivor fi tot liberişicopiiivor fi înpericol. Nu serespectăregulile de igienă. 5. Pălăriaalbastră - CLARIFICĂ Pune o întrebarecolegilortăisăverificidacă au înţelesconţinutulpoeziei. Pălăriaabă Putemsătragem o concluzie? Câiniitrebuieprotejaţi de primărieşi de oameni. Să li se facăadăposturi. - Cetrebuiesăfacemnoi? - Săscriem o scrisoareprimaruluisausă-l sunăm la telefon. - Ceputemreţine din tot ce s-a spus? - Săscriemscrisoareprimarului? - Săhotărâm cine o va duce la primărie. - Iarnoivom continua să-I hrănimşi nu vomuita – “ Nu loviţicâinii!”, “ Faceţinumaifaptebune!”. METODA R.A.I. ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII: Pastelul TEMA LECŢIEI: “Toamna”, de Octavian Goga Cum este scris textul? Ceanotimpeste descrisîn aceasta poezie?
Care este titlul textului?
Care este numele autorului? Ce este toamna? Cemijloace a folosit poetulpentru a prezenta acest anotimp? Ceeste bruma? De ce este asemănată cu un văl? Cum sunt norii? Cine se află sub greutatea lor? Cesens are cuvântul "podoabă"? De cepoetulspune: "podoaba-i zdrenţuită", "tremura ... porumbul"? Cum este înfaţişat vântul? De ce? Câte rânduri are textul? Cum a fost scrisă prima literă din fiecare rând?
TEHNICA „ COMPLIMENTELOR”
DISCIPLINA: CONSILIERE ŞI ORIENTARE
TEMA LECŢIEI: STIMA DE SINE
Cadrul didactic aşazăscauneleîntr-un cerc, iar “ receptorul” complimentelor se
aflăînmijloculacestuicerc. Fiecaredintrepersoaneleparticipantetrebuiesăidentifice un compliment sincerşionestdesprecelaflatîncentrulcercului. Apoi, perând, fiecarevaînaintaşiîivaspuneacestuiacomplimentul, receptorulcomplimentelortrebuindsăaibădoarunadintreurmătoarelereacţii: săzâmbeascăorisă le adreseze un “mulţumesc”. Cercul “complimentelor” trebuiepracticatpânăcetoţicursanţii au trecutprinipostaza de receptor.
Un învăţământ modern, bine conceput, va permite iniţiativa şi spontaneitatea,
creativitatea elevului, dar şi dirijarea, îndrumarea sa, existenţa unor relaţii de cooperare între profesor şi elev. Acesta este elementul esenţial al învăţământului modern.
BIBLIOGRAFIE
1. Bratu, G. – Aplicaţii ale metodelor de gândire critică la învăţământul
primar, Bucureşti, Editura Humanitas Educaţional, 2004; 2. Cerghit, I. – Metode de învăţământ, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1983; 3. Dumitru, I. – Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Timişoara, Editura de Vest, 2000; xxx, Învăţământul Primar – revistă dedicată cadrelor didactice, Bucureşti, Editura Miniped, nr. 2-3/2003