You are on page 1of 414

IOAN SCURTU

REVOLUÞIA ROMÂNÃ DIN
DECEMBRIE 1989 ÎN CONTEXT INTERNAÞIONAL

1

Ioan Scurtu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

SCURTU, IOAN
Revoluþia Românã din decembrie 1989 în context
internaþional / prof. univ. Ion Scurtu. - Bucureºti :
Editura Redacþiei Publicaþiilor pentru Strãinãtate, 2009
Index.
ISBN 978-973-8333-57-4

94(498)"1989"

ISBN 978-973-8333-57-4

2

IOAN SCURTU
Academia Oamenilor de ªtiinþã din România

REVOLUÞIA ROMÂNÃ
DIN DECEMBRIE 1989
ÎN CONTEXT INTERNAÞIONAL

Redacþia Publicaþiilor pentru Strãinãtate
(editura acreditatã CNCSIS)
Bucureºti, 2009

3

Ioan Scurtu

4

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

Sumar
Consideraþii privind istoriografia .........................................................7

Capitolul 1

Criza regimului socialist-totalitar
1. Câteva precizãri necesare...............................................................21
2. Evoluþia raportului de forþe pe plan internaþional..........................32
3. Încercãrile lui Gorbaciov de a scoate socialismul din crizã ..........36
4. Situaþia României...........................................................................43
a) Desovietizare ºi liberalizare...........................................................43
b) Anii cultului personalitãþii .............................................................52

Capitolul II

Principiul Dominoului
1. Frãmântãrile din prima jumãtate a anului 1989.............................83
2. Vara schimbãrilor decisive ...........................................................100
3. Cãderea Zidului Berlinului...........................................................113
4. Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român .................124
5. Întâlnirea de la Malta ...................................................................151

Capitolul III

Revoluþia Românã din Decembrie 1989
1. Inevitabilitatea schimbãrii............................................................174
2. Evenimentele din Timiºoara ........................................................180

5

Ioan Scurtu

3. Bucureºti, 21-22 Decembrie ........................................................217
4. Instaurarea noii puteri ..................................................................235

Capitolul IV

Bilanþ ºi perspective
1. Patru decenii de istorie.................................................................289
2. De la totalitarism la democraþie
A. Evoluþii politice în Europa central-esticã....................................307
B. Evoluþia României dupã 1989.....................................................320

Concluzii ..........................................................................................371

Indici nume persoane, localitãþi .......................................................395

Sumar englezã, francezã, italianã, rusã, spaniolã, germanã.............407

6

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

CONSIDERAÞII PRIVIND
ISTORIOGRAFIA

Anul 1989, care a marcat o schimbare fundamentalã în istoria
Europei, a preocupat un numãr important de politologi, ziariºti, oameni
politici, istorici. Potrivit unor aprecieri, s-au publicat peste 4 000 de
lucrãri consacrate evenimentelor din 1989, cele mai multe cu caracter
memorialistic, dar ºi unele culegeri de documente ºi chiar sinteze.
Revoluþia românã s-a bucurat de o atenþie specialã, atât în þarã, cât ºi
peste hotare.
Chiar dacã nu existã o evidenþã completã a cãrþilor privind anul
1989 în România, apreciem cã numãrul acestora depãºeºte 500.
Subiectul nu este ºi nu poate fi epuizat, întrucât o cercetare
sistematicã abia a început în 2005, în cadrul Institutului Revoluþiei
Române din Decembrie 1989. Din multe puncte de vedere, se poate
afirma cã specialiºtii au un câmp larg de investigaþie, o cercetare
aprofundatã impunând utilizarea tuturor surselor, de la cele de arhivã,
la istoria oralã.
Chiar ºi în stadiul actual, existã o bazã temeinicã pentru scrierea
istoriei revoluþiei române în context internaþional. Pentru o cercetare
istoricã documentele de arhivã sunt esenþiale. Disputa politicã de
dupã 1989 a avut ºi o parte pozitivã: prin hotãrârea Senatului României
s-au creat douã comisii de anchetã a evenimentelor din decembrie
1989. Prima ºi-a desfãºurat activitatea în anii 1990-1992, sub
conducerea lui Sergiu Nicolaescu, iar cea de-a doua între 1992-1996,
fiind prezidatã de Valentin Gabrielescu. O parte din concluziile primei
comisii a fost publicatã de Sergiu Nicolaescu1, iar cea de-a doua de
ªerban Sãndulescu2. Desigur, aceste cãrþi prezintã o importanþã
deosebitã, dar modul de selecþionare a documentelor ºi, mai ales,
1 Cartea Revoluþiei Române din Decembrie 1989, Bucureºti, Editura Ion Cristoiu,
1999.
2Lovitura de stat a confiscat revoluþia românã, ed. a II-a, Bucureºti, Editura
Omega Press, 1996

7

Ioan Scurtu

interpretarea lor a generat vii dispute. De aceea, pentru istorici este
extrem de important sã studieze ei înºiºi documentele comisiilor
respective (rapoarte, declaraþii, interviuri, casete etc), aflate în arhiva
Senatului. O situaþie similarã s-a înregistrat la Parchetele Militare care
au adunat numeroase documente, pe care istoricii nu au încã posibilita-
tea de a le studia integral, deoarece anchetele nu au fost încheiate.
Alte documente importante se aflã în arhivele Ministerului Apãrãrii
Naþionale, Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informaþii,
Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii,
Ministerului de Externe, în Arhivele Naþionale Istorice Centrale (fond
C.C. al P.C.R.), din care extrem de puþine au vãzut lumina tiparului.
Reconstituirea evenimentelor din 1989 va putea fi mult mai precisã
dupã deschiderea tuturor arhivelor din România, dar ºi din Federaþia
Rusã, S.U.A., Franþa, Marea Britanie, Germania, Polonia, Ungaria,
Cehia, Slovacia º.a. Legislaþia arhivisticã internã ºi internaþionalã
prevede anumite termene pentru accesul la documente (între 30 – 50
ani, pentru altele chiar ºi 100 de ani), dar existã posibilitatea ca, pe baza
aprobãrii creatorului sau deþinãtorului de arhivã, acestea sã fie reduse.
Pe de altã parte, fiecare stat îºi protejeazã propriile interese ºi este greu
de presupus cã documentele provenind de la serviciile secrete (fie ele
americane sau ruseºti) vor fi puse în curând la dispoziþia cercetãtorilor.
O certã valoare documentarã au imaginile filmate în acea perioadã
de organele de ordine (Securitate, Miliþie), dar ºi pe diverºi amatori,
surprinzând activitãþile publice (adunãri, mitinguri), activitatea unor
personalitãþi, afluenþa mulþimilor spre zona centralã a marilor oraºe,
ocuparea sediilor instituþiilor de partid ºi de stat, comportarea revolu-
þionarilor, a armatei ºi altor structuri de forþã. În aceeaºi categorie se
înscriu ºi casetele audio, conþinând înregistrãrile convorbirilor între
diferiþi lideri politici ºi militari, ordinele date ºi rapoartele primite etc.
Multe dintre acestea se aflã în arhiva radioului ºi a televiziunii, dar
ºi a multor persoane particulare. Cercetarea lor este la început, iar
analiza lor atentã va scoate la ivealã fapte inedite, de o semnificaþie
realã. Institutul Revoluþiei Române din Decembrie ’89 a început, din
2006, sã-ºi constituie o arhivã proprie, în care sunt adunate materiale
diverse, de la documente scrise, la casete video ºi audio.
Dintre documentele publicate se cuvin a fi menþionate cele emise
în acea perioadã de organele oficiale. Pânã la 22 decembrie, sunt de
remarcat stenogramele Comitetului Politic Executiv, conferinþele cu
activul de partid ºi de stat þinute de Nicolae Ceauºescu, decretele-lege

8

U.A. Editura Militarã. În aceeaºi zi. precum ºi în diferite lucrãri ºi studii. Prãbuºirea regimurilor comuniste europene. 2000 6 Vezi Manole Auneanu (sub redacþia). 25 decembrie 1989. stãri de spirit. înregistrãri realizate în iureºul revoluþiei. care exprimau. alteori de-a dreptul înflãcãrate. Bucureºti. Editura Fundaþiei Culturale Române. Docu- mente. precum ºi în S. care au publicat stenograma acestuia6. 7 Dupã execuþie a nins. mai multe manifeste anunþau „victoria“ revoluþiei ºi adresau populaþiei chemarea „La arme!“ Documentele privind procesul intentat lui Nicolae ºi Elenei Ceauºescu a preocupat pe mulþi ziariºti. Editura Axioma. Bucureºti.5 Valoare de document au ºi acele apeluri. fluturaºi lansaþi în zilele revoluþiei. 1999 9 . uneori disperate.C. fapte relatate de participanþi (martori oculari ºi persoane implicate în evenimentele respective). Revoluþia românã din 1989 în context internaþional semnate de preºedintele Republicii Socialiste România etc. Bucureºti. 1992. Multe dintre acestea au fost publicate în presa vremii. Editura Ion Cristoiu. jurnale ale acþiunilor de luptã. Editura Excelsior. într-o manierã laconicã. Comu- nicatul Frontului Salvãrii Naþionale. 22 – 25 decembrie 1989. aºa cum sunt reliefate în rapoartele diplomaþilor români acreditaþi în diferite capitale europene. purtând semnã- turile lui Constantin Sava ºi Constantin Monac4. în „Buletinul (Monitorul) oficial“. Cuprinzãtorul volum (605 pagini) intitulat Revoluþia Românã din decembrie 1989 retrãitã prin documente ºi mãrturii. 2001 5 1989 Principiul dominoului. realizat de Dumitru Preda ºi Mihai Retegan. Procesul Ceauºeºtilor. 1991. Dupã 20 decembrie 1989 importante sunt documentele revoluþiei. conþine corespondenþã diplomaticã. Bucureºti. Un alt volum. spre searã. 3 Unele au fost publicate în „Caietele Revoluþiei“ ºi în revista „Clio 1989“ editate de Institul Revoluþiei Române din Decembrie 1989 4 Bucureºti. manifeste. unul dintre elicopterele care a venit la Comitetul Central al P. sinteze ale organelor de informaþii. rapoarte. prezintã contextul internaþional ºi situaþia României. Ceauºescu la Târgoviºte. în ziua de 22 decembrie 1989 a lansat fluturaºi prin care populaþia era avertizatã asupra pericolului pierderii integritãþii teritoriale a României. note informative. De exemplu. între care: Proclamaþia Frontului Democratic Român de la Timiºoara. Stenograma integralã ºi caseta video. Idem.R. decretele adoptate de acest nou organ al puterii de stat3. Întreaga problematicã privind situaþia cuplului Ceauºescu la Târgoviºte ºi persoanele implicate au constituit obiectul unor meticuloase investigaþii ale lui Viorel Domenico7.

R..Ioan Scurtu Prin munca stãruitoare a unui harnic colectiv. din admiratori ai lui Ceauºescu devenind cei mai duri acuzatori ai acestuia. scrisã ºi electronicã. au fost publicate mai multe volume din procesul de la Timiºoara. ele oferã infor- maþii extrem de utile pentru toþi cei interesaþi de revoluþia românã8. I ºi II. Nu s-a întocmit o culegere de articole din presa româneascã a acelei perioade. Timiºoara. interviuri. poate ºi pentru cã ar fi pus în dificultate prea mulþi ziariºti. Timiºoara. Bucureºti. el sã devinã „criminalul dictator“. dar s-a adaptat noilor realitãþi. care dupã 1980 îl critica dur pe liderul român. dar ºi sã creeze stãri de spirit. Bucureºti. Un fenomen similar s-a înregistrat ºi la nivelul judeþelor. Editura Fundaþiei Academia Civicã. coordonat de Miodrag Milin. care urmãreºte sã informeze. Timiºoara. III. Timiºoara. 2004. al P. IV. 8 Documente ’89. opþiunile politice. 1999 10 Revoluþia românã vãzutã de ziariºti americani ºi englezi. pentru ca. 2008 9 Decembrie ’89 în presa italianã. care fusese organul C.. intentat celor vinovaþi de reprimarea demonstranþilor. 2006. vol. Procesul de la Timiºoara. pentru ca peste douã zile sã devinã „Adevãrul“. regimul de la Bucureºti a þinut presa sub un control extrem de sever. Editura Evenimentul. Asociaþia Memorialul Revoluþiei. „România liberã“. care ºi-au schimbat brusc. Aceºtia trebuie sã aibã în vedere caracterul subiectiv ºi agitatoric al acesteia. s-au realizat asemenea crestomaþii din presa italianã9.C. Editura Sempre. comentarii Selecþie de texte ºi note Nicolae Luca. dupã ce în anii ’70 ai secolului al XX-lea se întrecuse în a-i ridica osanale pentru politica sa de independenþã faþã de Moscova. uneori în contradicþie cu realitatea. Oarecum paradoxal. 2007. VI. americanã ºi englezã10. devenind din ce în ce mai radical. Editura Mirton. vol. Editura Mirton. 2005. „Scânteia“. Organul central al Frontului Democraþiei ºi Unitãþii Socialiste. Cu aceeaºi datã. unde ziarele Comitetelor de partid au devenit „independente“ ºi chiar „absolut independente“. ºi-a luat numele de „Scânteia poporului“. 1991 10 . Pânã la 22 decembrie. mass-media a fost extrem de activã. „asasinul de copii“ etc. sugestiv intitulat „Libertatea“. cãutând sã acrediteze ideea cã întregul popor era strâns unit în jurul lui Nicolae Ceauºescu. vol. În dupã-amiaza zilei de 22 decembrie a apãrut primul ziar al revoluþiei. promovând o anumitã imagine. vol. mass-media în general – constituie o importantã sursã pentru istorici. vol V.C. cu 180 de grade. Timiºoara. Editura Mirton. ºi-a menþinut titlul ºi forma graficã. Reportaje. Presa – vorbitã. În acele zile de decembrie 1989. dupã cãderea acestuia.

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

O importantã sursã pentru cercetarea evenimentelor din 1989 o
constituie emisiunile de radio ºi de televiziune. Imaginea lui Ceau-
ºescu în balconul Comitetului Central în ziua de 21 decembrie a fãcut
înconjurul lumii. Apoi, Televiziunea (devenitã „Liberã“) a realizat o
performanþã unicã în lume: transmiterea în direct a unei revoluþii.
Punerea la dispoziþia cercetãtorilor a transcrierilor de pe benzile ºi
casetele de radio11 ºi TV12 din acele zile, permite o reconstituire, pe
zile, ore ºi minute a evenimentelor din România. Ele redau starea de
tensiune ºi dramatismul, dar ºi avântul revoluþionar, ura împotriva
regimului care anima milioanele de români, ampla solidaritate
internaþionalã cu aceºtia.
Ulterior, fãcându-se o analizã „la rece“ a acelor emisiuni, ca ºi a
relatãrilor din presã, s-a ajuns la concluzia cã a existat o mare dozã de
manipulare, cu consecinþe tragice pentru soarta multor români, inclusiv
militari, care au cãzut victimã unor teroriºti neidentificaþi13.
Memoriile constituie o altã categorie de izvoare pe care istoricii au
datoria sã le studieze. Ele au un caracter subiectiv – fiecare relateazã
evenimentele prin prisma sa, în funcþie de locul ocupat ºi de rolul avut
în acel moment –, dar printr-o analizã criticã, prin compararea cu alte
surse, acestea pot fi un material indispensabil pentru reconstituirea
unor fapte concrete ºi stãri de spirit din zilele revoluþiei.
Dintre liderii politici ai lumii, se remarcã Mihail Gorbaciov, ale
cãrui memorii sunt menite sã justifice perestroika, recurgând la
discursurile ºi interviurile pe care le-a acordat în timpul cât s-a aflat în
fruntea Uniunii Sovietice14. Unul dintre principalii sãi colaboratori,
Aleksandr Iakovlev, ºi-a expus concepþiile într-o convorbire cu Lilly
Marcou15, dezvãluind modul în care el credea cã Uniunea Sovieticã va
fi salvatã. La rândul sãu, Ministrul de Externe Eduard ªevardnadze a
publicat un volum de memorii, intitulat Opþiunea mea16.
11 E un început în tot sfârºitul… Culegere selectivã din programele radiodifuzate
în zilele de 17–25 decembrie 1989, Bucureºti, Societatea Românã de Radiodifuziune,
1998; Timiºoara în arhivele „Europei Libere“. 17–20 decembrie 1989. Coordonator
Miodrag Milin, Bucureºti, Fundaþia Academia Civicã, 1999
12 Revoluþia Românã în direct. Coordonator Mihai Tatulici, Bucureºti, 1990
13 Minciuni mass-media. Sub redacþia lui Gérald de Selys. Traducere Elena Dan,
Bucureºti, Editura Scripta, 1992
14 Memorii. Traducere de Radu Pontbriandt. Ediþie Dan Petre, Bucureºti, Editura
Nemira, 1994
15 Ce vrem sã facem din Uniunea Sovieticã. Convorbire cu Lilly Marcou.
Traducere de Lander Grigoriu, Bucureºti, Editura Humanitas, 1991
16 Opþiunea mea. Traducere din limba rusã de Virgil Constantinescu, Bucureºti,
Editura Presa Naþionalã, 2003

11

Ioan Scurtu

Mai mulþi revoluþionari români ºi-au publicat memoriile, au
exprimat puncte de vedere asupra evenimentelor respective, au adunat
documente pe care le-au încredinþat tiparului. Astfel, Claudiu Iordache
– unul dintre liderii revoluþiei de la Timiºoara, vicepreºedinte al
Frontului Democratic Român – a publicat mai multe cãrþi în care a
evocat evenimentele din decembrie 1989, contextul în care ele au avut
loc, spiritul de jertfã al revoluþionarilor ºi evoluþia României la sfârºitul
secolului al XX-lea ºi începutul celui de-al XXI-lea17.
Extrem de laborios s-a dovedit a fi Ion Iliescu – preºedintele
Consiliului Frontului Salvãrii Naþionale – care a prezentat pe larg
revoluþia românã, privitã în ansamblul general al istoriei României ºi al
evoluþiei raportului de forþe pe plan internaþional, a procesului de glo-
balizare, specific sfârºitului de secol XX, precum ºi a perspectivelor
omenirii în era post-industrialã18.
Dumitru Mazilu – prim-vicepreºedinte al Consiliului F.S.N. – a
publicat mai multe cãrþi cu caracter memorialistic, avansând puncte de
vedere sensibil diferite (de la „revoluþia furatã“ la „revoluþia
autenticã“)19.
Petre Roman – membru al Consiliului F.S.N. ºi cel dintâi ºef de
guvern de dupã revoluþie – ºi-a expus poziþia în douã cãrþi, stãruind
asupra luptei sale pentru democraþie20.
Vechiul stalinist Silviu Brucan, devenit oponent al regimului
Ceauºescu ºi „ideolog“ al revoluþiei, ºi-a publicat memoriile în douã
cãrþi, cu subtitluri sugestive: Generaþia irositã ºi Între douã revoluþii21.
17 Isus s-a nãscut la Timiºoara. Decembrie ’89, Timiºoara, Editura Helicon, 1994;
România pierdutã, Bucureºti, Editura Irini, 1995; Singur între români, Bucureºti,
Editura Irini, 1997; O Românie de câºtigat sau o naþiune în descompunere, Bucureºti,
Editura Irini, 2006
18 Revoluþia Românã, Bucureºti, Presa Naþionalã, 2001; Revoluþia trãitã.
Stenograma convorbirii cu membrii Comsiei Senatoriale pentru cercetarea
evenimentelor din decembrie 1989, Bucureºti, Editura Publicaþiilor pentru Strãinãtate,
1995; Revoluþie ºi reformã, Bucureºti, Editura Enciclopedicã, 1994; Marele ºoc din
finalul unui secol scurt. Ion Iliescu în dialog cu Vladimir Tismãneanu, Bucureºti,
Editura Enciclopedicã, 2004
19 De la totalitarism la libertate. Revoluþia furatã. Memoriu pentru þara mea,
Bucureºti, Editura Cozia, 1991; Dumitru Mazilu în dialog cu Vasile Popa. Calvarul
virtuþii, Timiºoara, Editura Aura, 2002
20 Libertatea ca datorie, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1994; Faþã în faþã cu Petre
Roman. 9 convorbiri cu Vartan Arachelian, Bucureºti, Editura Cartea Româneascã,
1996
21 Generaþia irositã. Memorii, Bucureºti, Editurile Univers ºi Calistrat Hogaº, 1992;
De la capitalism la socialism ºi retur. O biografie între douã revoluþii. Ediþie îngrijitã de
Alexandru Singer, Bucureºti, Editura Nemira, 1998

12

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

Doi membri ai Consiliului F.S.N., Alexandru Bârlãdeanu (fost
vicepreºedinte al Consiliului de Miniºtri) ºi Corneliu Mãnescu (fost
ministru de Externe) ºi-au depãnat amintirile în cadrul unor interviuri
cu Lavinia Betea22.
Regizorul ºi actorul Sergiu Nicolaescu, membru în Consiliul F.S.N.
constituit la 22 decembrie 1989, a depus o impresionantã muncã de
documentare, valorificând nu numai propria experienþã de participant
la revoluþie, ci ºi materialele adunate de Comisia senatorialã al cãrei
preºedinte a fost. Pe aceastã bazã a publicat mai multe lucrãri de
referinþã, extrem de utile pentru reconstituirea evenimentelor din
decembrie 198923.
Situaþia de la Televiziunea Românã, mai ales din Studioul 4, care a
transmis revoluþia în direct, a fost relatatã pe larg de Teodor Brateº, cel
care a coordonat emisiunile urmãrite cu sufletul la gurã de milioanele
de telespectatori din þarã ºi din strãinãtate24.
Alþi revoluþionari binecunoscuþi – între care Lorin Fortuna ºi Gelu
Voican-Voiculescu – au acordat interviuri ºi au publicat articole despre
evenimentele la care au participat, unele strânse în volume împreunã cu
ale altora25 Pentru evenimentele de la Timiºoara o realã importanþã au
lucrãrile semnate de Costel Balint26, Gheorghe Secheºan27, Titus
Suciu28, Mariana Cernicova29, Marius Mioc30.

22 Alexandru Bârlãdeanu despre Dej, Ceauºescu ºi Iliescu. Convorbiri, Bucureºti,
Editura Evenimentul Românesc, 1997; Convorbiri neterminate. Corneliu Mãnescu în
dialog cu Lavinia Betea, Iaºi, Editura Polirom, 2001
23 Revoluþia. Începutul adevãrului. Un raport personal, Bucureºti, Editura Topaz,
1995; Cartea Revoluþiei Române. Decembrie ’89, Bucureºti, Editura Ion Cristoiu,
1999; Lupta pentru putere, decembrie ’89, Bucureºti, Editura All, 2005
24 Explozia unei clipe. 22 decembrie 1989. O zi în studioul 4, Bucureºti, Editura
Scripta, 1992; Trilogia Revoluþiei Române în direct. Câteva zile dintr-o viaþã. 22–24
decembrie 1989, 3 vol., Bucureºti, Editura Economistul, 2004
25 D. Marcu, Moartea Ceauºeºtilor dezvãluitã de Gelu Voican-Voiculescu ºi Victor
Atanasie Stãnculescu, Bucureºti, Editura Excelsior, 1991
26 1989. Timiºoara în decembrie, Editura Helicon, 1992; 1989 – Legiunea
Revoluþiei Timiºoara, Editura Brumar, 2005
27 Timiºoara, 17 dupã 16, Timiºoara. Editura Artpress, 2006
28 Reportaj cu sufletul la gurã (Traseele Revoluþiei), Timiºoara, Editura Facla,
1990; Lumea bunã a balconului, Bucureºti, Editura IRRD, 2008
29 Noi suntem poporul (Timiºoara, decembrie 1989) Reºiþa, Editura Inter Graf,
2004
30 Revoluþia din Timiºoara aºa cum a fost, Timiºoara, Editura Brumar, 1997;
Revoluþia din 1989 pe scurt, Timiºoara, Editura Artpress, 2006

13

Ioan Scurtu

Evenimentele de la radio au fost relatate de mai mulþi lucrãtori din
aceastã instituþie, în lucrarea Timpul care a învins teama. Decembrie
1989-Decembrie 200731.
Dintre generalii care au jucat un rol de seamã în decembrie ’89 se
detaºeazã Victor Atanasie Stãnculescu ºi ªtefan Guºã. Ambii ºi-au
expus punctele de vedere în cadrul unor interviuri publicate în presã,
dar ºi în lucrãri de sine stãtãtoare. Stãnculescu, într-o amplã discuþie cu
Dinu Sãraru32, în timp ce activitatea lui ªtefan Guºã a fost reliefatã de
fiica sa, care i-a adunat cuvântãrile rostite în acele zile, interviurile
acordate, declaraþia de martor în „procesul Timiºoara“, audierea la
Comisia senatorialã pentru cercetarea evenimentelor din decembrie
’89; a rezultat o carte, intitulatã Condamnat la adevãr, publicatã la 10
ani de la moartea generalului33. O interesantã lucrare memorialisticã a
publicat viceamiralul (r) ªtefan Dinu, ºeful serviciului secret de
Informaþii Militare.34
Unii dintre foºtii lideri comuniºti, implicaþi în procesul C.P.Ex.
(Comitetul Politic Executiv), ºi-au scris memoriile. Se remarcã
Dumitru Popescu35, Silviu Curticeanu36, Ion Coman37 care s-au aflat
în preajma lui Ceauºescu, în decembrie 1989, oferind elemente intere-
sante nu numai asupra modului cum acþiona liderul român, dar ºi a stã-
rii de spirit existentã la nivelul cel mai înalt de conducere a României.
Mai mulþi ofiþeri de securitate – condamnaþi pentru implicarea lor în
reprimarea revoluþionarilor – ºi-au publicat memoriile. Între aceºtia,
Filip Teodorescu38 ºi Radu Tinu39, care s-au referit mai ales la acþiunile
unor agenþi strãini infiltraþi în rândul manifestanþilor de la Timiºoara.
31 Ediþie alcãtuitã de Puºa Roth, Bucureºti, Editura Ars Longa, 2008
32 Dinu Sãraru în dialog cu Victor Atanasie Stãnculescu. Generalul Revoluþiei cu
piciorul în ghips. Interviu – fiºe pentru un posibil roman, Bucureºti, Editura RAO, 2005
33 Daniela Veronica Guºã de Drãgan, Condamnat la adevãr. Generalul ªtefan
Guºã, Bucureºti, Editura RAO, 2004
34 Viceamiralul (r) ªtefan Dinu, Condamnat la discreþie, Bucureºti,. Editura
Nerverland, 2009
35 Un fost lider comunist se destãinuie. Am fost ºi cioplitor de himere. Convorbire
realizatã de Ion Tecºa, ziarist, Bucureºti, Editura Expres, 1994; Eclipsã în cetatea
soarelui, Bucureºti, Editura Globus, 1996.
36 Mãrturia unei istorii trãite. Imagini suprapuse, Bucureºti, Editura Albatros, 2000
37 Omul se duce, faptele rãmân. Istoria însã le va analiza. Bucureºti, Editura
Meditaþii, 2007
38 Un risc asumat. Timiºoara, decembrie 1989, Bucureºti, Editura Viitorul Româ-
nesc, 1992
39 Timiºoara… no comment, Bucureºti, Editura PALO, f.a.

14

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

Pentru reconstituirea evenimentelor recente, un rol important îl are
istoria oralã, relatarea martorilor; evident, asemenea înregistrãri
trebuie analizate în spirit critic, ºtiut fiind faptul cã, de regulã, existã
tentaþia subiectivã a exagerãrii meritelor proprii ºi a ocultãrii momen-
telor neconvenabile (de exemplu, este foarte greu de presupus cã un co-
mandant militar va recunoaºte cã, din proprie iniþiativã, a ordonat sã se
tragã în manifestanþi, sau un director de penitenciar cã i-a maltratat pe
arestaþi; dupã cum nu cred cã, dintre miile de manifestanþi care au intrat
în sediul Comitetului Central, se va gãsi vreunul care sã recunoascã
faptul cã a devalizat fiºete sau cã a sustras bunuri aflate în birourile
foºtilor demnitari).
Autorul lucrãrii de faþã a avut lungi discuþii cu revoluþionari (el
însuºi fiind un „martor“ al evenimentelor din Bucureºti), dar ºi cu
persoane care au ocupat funcþii importante pânã la 22 decembrie 1989
ºi dupã aceastã datã, pe care le-a fructificat pe parcursul paginilor care
urmeazã.
Alãturi de aceste surse, cu caracter de izvoare, istoricii au la dispo-
ziþie diferite lucrãri, unele scrise de nespecialiºti, dar care au o anumitã
bazã documentarã ºi exprimã puncte de vedere interesante.
Gama aprecierilor este extrem de largã, iar documentele sunt
folosite pentru a demonstra un anumit punct de vedere. Cel mai adesea
politica sau opþiunea politicã de dupã 1989 a autoritãþilor a avut un rol
important. Ruxandra Cesereanu, într-o interesantã lucrare intitulatã
Decembrie 1989. Deconstrucþia unei revoluþii40, a fãcut o clasificare a
interpretãrilor privind acest eveniment: 1) interpreþii revoluþiei pure
(puriºtii) care la rândul lor sunt de douã tipuri: puriºtii revoluþionari ºi
puriºtii oportuniºti – care susþin teza revoluþiei „pur ºi simplu“; 2) inter-
preþii ipotezei complotului, care ºi ei se împart în douã categorii, unii
punând accent pe complotul extern, iar alþii pe complotul intern – lovi-
turã de stat sau puci; 3) interpreþii gen „coctei“ care susþin cã a fost un
hibrid de revoluþie combinatã cu o loviturã internã de stat ºi un complot
extern.
Mulþi ziariºti, scriitori, critici literari nu au rezistat tentaþiei de a
scrie despre revoluþia din decembrie 1989. O interesantã carte a semnat
Vartan Arachelian despre „personajele“ Revoluþiei41, prin transcrierea
de pe bandã a convorbirilor pe care le-a avut cu acestea într-o emisiune
40Iaºi, Editura Polirom, 2004
41 În faþa Dumneavoastrã. Revoluþia ºi personajele sale, Bucureºti, Editura
Nemira, 1998

15

Ioan Scurtu

la radio, de mare succes, intitulatã „În faþa Dumneavoastrã“. La rândul
sãu, Alex Mihai Stoenescu a consemnat discuþiile cu mai mulþi
participanþi la evenimentele din decembrie 198942. Un loc special a
fost rezervat lui Virgil Mãgureanu.43 Acelaºi autor, Alex Mihai
Stoenescu, a realizat o amplã lucrare din ciclul loviturilor de stat în
România, în care anului 1989 îi consacrã douã pãrþi (de fapt douã
masive volume), „revoluþia“ (între ghilimele) fiind consideratã „o
tragedie româneascã“44.
Criticul literar Mihai Ungheanu s-a interesat dacã revoluþia a fost un
„rãzboi civil regizat“45, ziaristul Nestor Rateº a vãzut o „revoluþie
încâlcitã“46, iar ziaristul Radu Portocalã a ajuns la concluzia cã a fost
o „loviturã de stat“47. Ambasadorul francez Jean-Marie Le Breton a
fost mai prudent în aprecierile sale, ocupându-se în mod special de
sfârºitul lui Nicolae Ceauºescu48.
Dintre politologii care au analizat revoluþia românã din decembrie
1989, încadrând-o în ansamblul transformãrilor înregistrate în Europa
Centralã ºi de Sud-Est, a crizei comunismului în general, se remarcã
Vladimir Tismãneanu49, Stelian Tãnase50, Lavinia Betea51, Adrian
Pop52.
Puþini istorici români de profesie s-au încumetat sã abordeze acest
subiect, datoritã precaritãþii surselor de informare ºi a agresivitãþii
factorilor politici, care au cãutat sã impunã o viziune interesatã asupra
42 Interviuri despre revoluþie, Bucureºti, Editura RAO, 2004
43 De la regimul comunist la regimul Iliescu. Virgil Mãgureanu în dialog cu Alex
Mihai Stoenescu, Bucureºti Editura RAO, 2008
44 Istoria loviturilor de stat în România. „Revoluþia din decembrie 1989“ – o trage-
die româneascã, vol. 4, partea I ºi partea a -II-a, Bucureºti, Editura RAO, 2004 ºi 2005
45 Un rãzboi civil regizat (Redefinirea revoluþiei), Bucureºti, Editura Romcartexim,
1997
46 România: revoluþia încâlcitã, Bucureºti, Editura Litera, 1994
47 România – autopsia unei lovituri de stat: þara în care a triumfat minciuna, Sibiu,
Editura Continent, 1991
48 Sfârºitul lui Ceauºescu: istoria unei revoluþii, Bucureºti, Editura Cavallioti, 1997
49 Ghilotina de scrum. Despre nevroze ºi revoluþii, Timiºoara, Editura de Vest,
1992; Stalinism pentru eternitate. O istorie politicã a comunismului românesc, Iaºi,
Editura Polirom, 2005
50 Miracolul revoluþiei: o istorie politicã a cãderii regimului comunist, Bucureºti,
Editura Humanitas, 1999
51 Psihologie politicã. Individ, lider, mulþime în regimul comunist, Iaºi, Editura
Polirom, 2001
52 Tentaþia tranziþiei. O istorie a prãbuºirii comunismului în Europa, Bucureºti,
Editura Corint, 2002

16

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

evenimentelor din decembrie 1989. Cei mai mulþi au preferat sã con-
temple disputa publicã ºi sã se menþinã în rezervã, aºteptând vremuri
mai liniºtite ºi în primul rând deschiderea arhivelor. Aceastã poziþie
este, desigur, onorabilã, dar ea are ºi un inconvenient major: a lãsat
teren liber de manifestare pentru neprofesioniºti, fãrã a le da replica
necesarã, astfel cã „formatorii de opinie“ au reuºit adesea sã impunã
puncte de vedere extrem de subiective ºi foarte departe de realitatea
evenimenþialã. Istoricul secolului al XXI-lea trebuie sã intre în arenã,
sã-ºi prezinte argumentele, întemeiate pe o criticã de specialitate a
surselor (izvoarelor) existente. În timp, odatã cu deschiderea arhivelor,
el va putea sã-ºi multiplice, sau sã-ºi amendeze concluziile, dar o va
face, de fiecare datã, ca un profesionist în materie.
O primã lucrare, apãrutã la mai puþin de un an de la revoluþie, a fost
iniþiatã ºi coordonatã de Ioan Scurtu53. Acelaºi autor a coordonat o
amplã monografie privind structurile politice în Europa Centralã ºi de
Sud-Est54, evenimentele din 1989 fiind analizate de Teodora Stãnescu-
Stanciu ºi Georgiana-Margareta Scurtu. O muncã intensã, vizând cu
deosebire evenimentele de la Timiºoara, a desfãºurat Miodrag Milin,
care a publicat mai multe cãrþi, unele cu un accentuat caracter
documentar, altele cu o privire mai amplã asupra Revoluþiei55. Foarte
activi s-au dovedit istoricii militari care, sub coordonarea generalului
Costache Codrescu, au realizat o amplã lucrare privind armata în
revoluþie (douã ediþii)56.
De asemenea, Constantin Sava ºi Constantin Monac au acordat o
atenþie specialã activitãþii armatei, dar au abordat ºi evenimentele din
decembrie 1989 în ansamblul lor57.
Dintre lucrãrile de sintezã menþionãm pe cea semnatã de Florin
Constantiniu, intitulatã O istorie sincerã a poporului român, apãrutã în
1997, care a cunoscut mai multe ediþii.

53 Sfârºitul dictaturii. Bucureºti. 21–25 decembrie 1989, Craiova, Editura Clio, 1990
54 Structuri politice în Europa Centralã ºi de Sud-Est (1918 – 2001), 2 vol.,
Bucureºti, Editura Fundaþiei Culturale Române, 2003; lucrarea are ºi o ediþie în limba
englezã, apãrutã în acelaºi an, la aceeaºi editurã
55 Timiºoara în arhivele „Europei Libere“. 17–20 decembrie 1989, Timiºoara,
1990; Timiºoara în revoluþie ºi dupã, Timiºoara, 1997
56 Armata românã în revoluþia din decembrie 1989. Coordonator Costache
Codrescu, Bucureºti,Editura Militarã, 1998; ed. a II-a, 1998
57 Adevãrul despre Decembrie 1989. Conspiraþie. Diversiune. Revoluþie,
Bucureºti, Editura Forum, 1999

17

Ioan Scurtu

Înfiinþarea Institutului Revoluþiei Române din decembrie 1989 prin
legea din 14 decembrie 2004 a permis dezvoltarea unui domeniu nou de
cercetare pentru istoriografia româneascã, crearea unui cadru adecvat
organizãrii unor dezbateri ºtiinþifice, precum ºi valorificarea prin publicare
a studiilor ºi lucrãrilor elaborate. Sub egida acestui institut, Ioan Scurtu a
realizat o lucrare de proporþii (362 pagini) privind revoluþia românã în
context european.58
Cunoscutul istoric Alesandru Duþu este autorul unei ample cronologii a
revoluþiei române, înscrisã într-un ansamblu general european ºi chiar
mondial (lucrarea începe cu ziua de 25 octombrie/7 noiembrie 1917, când
Partidul Comunist bolºevic a cucerit puterea în Rusia ºi se încheie cu data de
25 decembrie 1991, sfârºitul Uniunii Sovietice ºi al regimului comunist)59.
Sub coordonarea dr. Alexandru Osca a apãrut cartea intitulatã 1989 - an
decisiv în istoria Europei, cuprinzând comunicãrile prezentate la simpo-
zionul internaþional organizat de Institutul Revoluþiei în octombrie 2007.60 În
2009 a vãzut lumina tiparului o masivã lucrare elaboratã de Mihai Iacobescu,
referitoare la Perestroika ºi românii din spaþiul sovietic.61 La rândul sãu,
Corneliu Vlad a realizat o interesantã carte privind “reconcilierea”62
Din anul 2005. Institutul editeazã revista "Clio 1989", care publicã
studii, documente, memorii, fiºe bibliografice, note, recenzii. Din acelaºi
an apar „Caietele Revoluþiei“, axate pe activitatea curentã a Institutului, dar
în care sunt publicate ºi documente, memorii, evocãri, note de lecturã etc.
Mai mulþi istorici strãini au fost atraºi de problematica revoluþiei
române, unii dintre ei realizând lucrãri de certã valoare. Remarcãm contri-
buþiile aduse de Anneli Ute Gabanyi – care analizeazã schimbãrile de
sistem survenite în Europa de Est, cu privire specialã asupra României63;
Katherine Verdery – o abordare mai curând teoreticã a crizei socialismului
ºi a evenimentelor care au urmat64, sau Peter Siani-Davies – chiar despre

58 Revoluþia Românã din Decembrie 1989 în context European, Bucureºti, Editura
Enciclopedicã ºi Editura Institutului Revoluþiei Române din Decembrie 1989, 2006 (ediþia
în limba francezã – 2008 ºi limba englezã – 2009).
59 Alesandru Duþu, Revoluþia din decembrie 1989.Cronologie, Bucureºti, Editura
IRRD, 2006
60 1989 - an decisiv în istoria Europei, coordonator Alexandru Oºca, Cluj-Napoca,
Editura Mega, 2008.
61 Descãtuºarea (1985-1991). Perestroika, Revoluþia din Decembrie 1989 ºi românii
din imperiul sovietic, Iaºi, Editura Junimea, 2009.
62 Corneliu Vlad, Reconcilierea, Bucureºti, Editura Institutului Revoluþiei Române din
Decembrie 1989, Bucureºti, 2009.
63 Revoluþia neterminatã, Bucureºti, Editura Fundaþiei Culturale Române, 1999
64 Socialismul. Ce a fost ºi ce urmeazã, Iaºi, Institutul European, 2003.

18

cu referiri. Paula. domnului 65 The Romanian Revolution of December 1989. eºecul încercãrilor de reformare a acestuia. 1998. sine ira et studio. 1998. Bucureºti. Bucureºti. Istoria comparatã a statelor comuniste din 1945 pânã în zilele noastre. Bucureºti. evoluþiile din anul 1989. uneori substanþiale. De asemenea. a rezervat pagini consistente revoluþiei din 198966. vizând regimurile „comuniste“ din Europa Centralã ºi de Sud-Est. pe bibliografia accesibilã. Istoria secolului XX. Traducere Marius Ioan. ºi copiilor. urmãrind sã prezinte – într-o viziu- ne unitarã ºi coerentã – criza regimului socialist-totalitar (comunist) din Europa. dr. nu vom pierde din vedere ce a fost bun înainte de 1989. În cãutarea unei noi lumi. fapt fãrã precedent în îndelungata istorie a românilor. Mass media ºi democraþia în þãrile Europei de Est. Traducere Mihnea Columbeanu. Jean-Michel Gaillard ºi Anthony Rowley. Georges Castellan. 1996. Traducere Silvia Albiºteanu ºi Anca Zbârcea. Editura Polirom. Iaºi. revoluþiile care au avut loc ºi consecinþele lor. arhiviºtilor Camelia Moraru ºi Constantin Moraru. la situaþia României67. Lucrarea de faþã se întemeiazã pe sursele disponibile în acest moment. Edition Armeline. De la 1850 pânã la sfârºitul secolului al XX-lea. 2002 67 Joseph Rothschild. 2001 68 Peter Gross. Editura All. 2005. În centrul analizei se aflã situaþia din România. o atenþie specialã fiind acordatã presei din România. în decembrie 1989. Editura Polirom. Îmi fac o datorie de onoare din a mulþumi celor care m-au sprijinit ºi încurajat în acest demers: soþiei. Paris. care atunci. Georgiana- Margareta ºi Ioan Alexandru. cu luminile ºi umbrele lui. Editura Cartier. Utile sunt ºi lucrãrile cu o tematicã mai amplã. La rândul sãu. Chiar dacã ne referim la o revoluþie victorioasã. ediþia a II-a. Istoria continentului european. Iaºi. Corneliu Mihail Lungu. Jean-François Soulet. mulþumesc domnului prof. London. 1997. Sub redacþia: Serge Bernstein ºi Pierre Milza. Istoria politicã a Europei Centrale ºi de Sud-Est dupã al Doilea Rãzboi Mondial. univ. dupã cum nu vom trece cu vederea decepþiile de dupã acest an. ediþia în limba românã a apãrut la Editura Humanitas în 2006 66 Histoire du peuple Roumain. a atras atenþia întregii lumi. Jean-Marie Le Breton. O menþiune aparte se cuvine pentru contrbuþiile istoricului american Peter Gross care s-a preocupat de rolul mass media la democratizarea þãrilor din Europa de Est68. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional revoluþia românã65. 2004 19 . Europa Centralã ºi Orientalã între 1917 ºi 1990. Editura Cavallioti. în deplina ei complexitate. în sinteza sa privind istoria poporului român. Bucureºti. Este obligaþia oricãrui istoric de a privi cu spirit critic orice eveniment. directorul general al Arhivelor Naþio- nale. istoria continentului în general.

Nu pot încheia acest paragraf. Gheorghe Neacºu). Nicolae Spiroiu. au avut intervenþii extrem de interesante. de la Institutul Revoluþiei Române din Decembrie 1989. viceamiralul (r) Dinu – care în diferite ocazii. fãrã a aduce calde mulþumiri domnilor Marcel Popa – directorul Editurii Enciclopedice ºi Alexandru Stãnciulescu – redactor de carte (cea de-a ºasea la care am colaborat).R. precum ºi domnilor generali Constantin Olteanu. Rodica Kovanesian. Viorel Domenico.R. Aceleaºi mulþumiri celor care au participat la publicarea acestei ediþii: doamnelor Carmen Rãdulescu ºi Alina Stan. O menþiune specialã pentru academicienii Dan Berindei ºi Dinu C. colegilor de la Institutul Revoluþiei Române din Decembrie 1989 (Claudiu Iordache. Aceleaºi sentimente de gratitudine pentru domnul Nicolae ªarambei – directorul Redacþiei Publicaþiilor pentru Strãinãtate. 20 . domnului Lorin Fortuna. precum ºi domnului ªtefan Diaconu. prof. Mulþumiri domnului Ilie Zanc. Cristina leonard ºi Mioara Dumitru care au asigurat tipãrirea acestei cãrþi. Gelu Voican Voiculescu. mai ales la conferinþele lunare ale I. pentru munca depusã în tipãrirea primei ediþii. Dumitru Mazilu pentru referatele pline de substanþã. precum ºi colaboratoarelor sale Anca Vergulescu.D.. Giurescu. univ. observaþiile ºi sugestiile pe care mi le-au fãcut în vederea îmbunãtãþirii manuscrisului acestei lucrãri. Elena Vasilief.Ioan Scurtu colonel Constantin Popa. directorul general al Muzeului Naþional Mi- litar. Alexandru Oºca.

Cu cât analiza este mai aprofundatã. mulþi istorici ºi politologi. Fascist era regimul din Italia instaurat de Mussolini. impunându-se apoi în România ca un adevãr indubitabil. altele nu au acordat nici o importanþã religiei. Germania). care impun o tratare diferenþiatã. de conþinut ºi de formã între aceste regimuri. ziariºti ºi oameni politici din Occident. astfel cã ºi la începutul secolului al XXI-lea. LXXIV. ea continuã sã fie prezentã. În ultimii ani. Unele regimuri se bazau pe un puternic partid politic ºi au ajuns la putere prin vot (Italia. catalogate multã vreme. 5-16 21 . ca fiind fasciste. Aprecierea a fost luatã ca atare. Câteva precizãri necesare* În vocabularul curent a intrat aprecierea potrivit cãreia în 1989 s-a prãbuºit comunismul din Europa. 2009. fascist era cel din Spania lui Franco. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional CAPITOLUL 1 CRIZA REGIMULUI SOCIALIST-TOTALITAR 1. Totuºi. fascist era cel din Germania în frunte cu Hitler. în circuitul ºtiinþific a intrat o terminologie mai complexã ºi mai aproape de esenþa regimurilor respective: regim * Vezi ºi Ioan Scurtu.România. Terminologia a fost folositã de politologi. pp. la distanþã de peste 60 de ani. în „Studii ºi Articole de Istorie“. O asemenea apreciere s-a întins pe durata mai multor decenii. Regimul politic din România (1948-1989). care au studiat cu atenþie acele regimuri. aºa cum la sfârºitul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial toate regimurile totalitare erau caracterizate ca fasciste. au ajuns la concluzia cã între ele existau deosebiri substanþiale. sau a unei catastrofe naþionale (prãbuºirea graniþelor) . altele au urmãrit lichidarea acestora. mergând pânã la holocaust. mai ales a evreilor. unele au promovat o politicã tolerantã faþã de minoritãþile naþionale. unele se bazau pe bisericã. fascist era cel din România condusã de Antonescu. altele în urma unui rãzboi civil (Spania). cu atât mai mult apar deosebiri de fond ºi de nuanþã.

instaurarea comunismului. producþia socialistã. erorile binecunoscute ale socialismului. sistem de tip sovietic. coordonatorul volumului. sistemele leniniste. Iaºi. Jeffrey C. Orice dezbatere ar trebui sã porneascã de la documente ºi de la realitatea concretã. societãþile socialiste europene. De aceea. Din aceastã înºiruire se observã limpede cã nu s-a ajuns la un punct de vedere. ale cãror studii au fost publicate în volumul Revoluþiile din 1989.Ioan Scurtu fascist. profesor la University of Michigan. instituþiile leniniste. Katherine Verdery. economiile socialiste. 2005 22 . guvernele socialiste. profesor la Oxford University. structurile economice comuniste. Între trecut ºi viitori1. scrie despre: socialismul de stat. cãderea comunismului. modul de funcþionare a socialismului. fragilitatea socialismului. profesor la Indiana University. scrie despre: regimuri leniniste. foloseºte expresiile: regimurile leniniste. regim autoritar etc. sistemul comunist. Volum coordonat de Vladimir Tismãneanu. þãrile socialiste. Isaac. regim corporatist. Timothy Garton Ash. Editura Polirom. Vladimir Tismãneanu. neajunsuri ale socialismului. colapsul comunismului. Parcã pentru a se pune bine cu toþi autorii. Daniel Chirot. Vom exemplifica felul cum este întrebuinþatã de mai mulþi politologi renumiþi. profesor la University of Washington. paternalismul socialist. Traducere de Cristina Petrescu ºi Dragoº Petrescu. Este bine cunoscut faptul cã o inscripþie din secolul al II-lea. foloseºte expresiile: socialism. cãderea so- cialismului. regimuri socialiste. specialiºtii cerceteazã 1 Revoluþiile din 1989. loc. regim de dictaturã militarã. încã. statele socialiste. În primul rând de la surse. privind definirea regimului din statele în care partidele comuniste s-au aflat la putere. economiile socialiste. state comuniste. sfârºitul socialismului. guver- nãri comuniste. cãderea comunismului. Între trecut ºi viitor. experimentul socialist. stalinism. socialism real. un hrisov din veacul al XVI-lea sau un act din secolul al XIX-lea suscitã vii discuþii. O dezbatere temeinicã asupra regimului politic din Uniunea Sovieticã ºi din celelalte state în fruntea cãrora s-au aflat partide comuniste nu a avut. modelul leninist-stalinist. socialismul de tip sovietic. de la izvoare. terminologia utilizatã este imprecisã ºi adesea contradictorie. sistemele socialiste. prãbuºi- rea socialismului. aºa cum se procedeazã pentru alte perioade istorice. foloseºte o suitã de concepte: regimuri socialiste de stat. sistemul sovietic. larg acceptat. totalitarism. regim naþional-socialist (nazist).

Se cuvine subliniat faptul cã nici un document de partid. Germanã. politologi. ºi la cuvântãrile lui Nicolae Ceauºescu. Septembrie 1940 – august 1944 semnatã de Mihai Fãtu. prin caracterizarea regimului Antonescu din anii 1941-1944 ca fiind fascist. Polonia. Ne-am 23 . România. ci sunt înlocuite cu formule care au cãpãtat deja notorietate. ºi sunt acceptate fãrã rezerve de foarte mulþi analiºti.P. nu a susþinut vreodatã cã þara sa ar trãi în comunism. Vietnam. Iugoslavia. cu titlu de exemplu. Coreanã nu conþine aprecierea cã regimul politic din statul respectiv ar fi comunist.D. Nici un lider politic. Albania.C. falsificând documentele vremii ºi introducând cuvântul fascist în discursurile lui Antonescu ºi în legislaþia adoptatã de acesta. forma literelor etc.C. ca un antemergãtor în promovarea acestui regim. Cehoslovacia. R. Atunci exista un comandament politic – venit de la Moscova ºi preluat de P. dar ºi la textul rostit de acuzatorul public în procesul intentat lui Antonescu: „Ne stãruie ºi acum în minte valoarea moralã a unei sublinieri fãcutã la începutul Procesului Marii Trãdãri Naþionale din anul 1946 de câtre acuzatorul public-ºef al Tribunalului Poporului. R. În cazul documentelor provenite de la partidele comuniste ºi de la organele de stat. instrucþia s-a strãduit sã nu alunece pe panta indignãrii. Vasile Stoian: «În cercetarea crimelor regimului care a subjugat poporul român timp de patru ani. deºi ar fi fost cei mai îndreptãþiþi sã afirme cã au reuºit sã edifice „societatea cea mai bunã ºi mai dreaptã“ de pe Pãmânt. cartea intitulatã Contribuþii la studierea regimului politic din România. dar ºi din China. Deºi nici un document oficial nu folosea aceastã caracterizare. – iar unii istorici l-au slujit cu mult zel. Cuba.R. deºi ar fi avut toate motivele sã-i facã pe plac ducelui Mussolini. În argumentaþia sa. au existat mulþi istorici care au caracterizat regimul lui Antonescu drept fascist. formula de adresare folositã. Bulgaria.D. contextul istoric în care a fost elaborat respectivul document.D. istorici etc. iar Ion Antonescu a declarat în repetate rânduri cã regimul sãu nu era fascist. dar absolut nici un unul. dar absolut nici unul. provenind din Uniunea Sovieticã. Totuºi. lor li se atribuie cuvinte pe care nu le-au rostit ºi aprecieri pe care nu le-au fãcut. cel mai adesea ele nici mãcar nu sunt invocate. În România a mai existat un asemenea precedent nefericit. nu sunt citate în forma lor originalã. etc. Citãm. mergând pânã la analiza suportului pe care a fost scris. Totuºi.R. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional atent conþinutul. autorul apeleazã la aprecierile din documentele P. deºi acest cuvânt nu fusese rostit ºi nici scris de conducâtorul statului din anii 1940-1944. oameni politici. R.

apreciat de la bun început ca fiind al „marii trãdãri naþionale“. Afirmaþia este numai în parte valabilã. ci. deoarece în caracterizarea regimului în fruntea cãruia s-a aflat Antonescu posibilitãþile de dezbatere ºi confrun- tare publicã erau extrem de reduse. puncte. Editura Politicã. Pe parcursul a 368 de pagini autorul foloseºte numeroase citate. 7-8 24 .. cu alte cuvinte sã elimine abordarea linearã. s-au aflat la guvernare).R.N. în care sentinþele erau dinainte stabilite la Moscova. Contribuþii la studierea regimului politic din România. nu putea sã fie obiectiv. Septembrie 1940 – august 1944. Dupã cum nu s-a gãsit o denumire a regimului politic 2 Mihai Fãtu. hitlerist. sunt puse fie puncte. Simion. În aceastã logicã ar trebui sã afirmãm cã în timpul cât la conducere era Partidul Poporului (1920-1921 ºi 1926-1927). Având în vedere aceastã nefericitã experienþã istoriograficã. Un proces.N. în cartea Preliminarii politico-diplomatice ale insurecþiei din august 1944.L.Þ. dar nimeni nu s-a încumetat pânã acum sã facã o ase- menea afirmaþie. Unii afirmã cã denumirea de regim comunist rezultã din faptul cã þãrile respective erau conduse de partide comuniste.Ioan Scurtu dezbrãcat de toatã amintirea umilinþelor. sã aibã loc o dezbaterea deschisã. România a avut un „regim popular“. sã încadreze regimul Antonescu în contextul general al celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. deoarece nu orice regim politic este definit prin partidul aflat la putere. Comparaþia pare a fi forþatã. între care A. totuºi am meditat asupra consecinþelor pe care le suportã azi o naþie întreagã. astfel cã argumentul lui Fãtu este descalificant pentru un istoric. suferinþelor îndurate de acest popor ieri. pentru a examina ºi expune faptele cu toatã obiectivitatea»“2.C. este necesar ca ºi în cazul regimului politic din 1948–1989 sã nu se recurgã la formule prestabilite. ar trebui sã admitem cã a existat un regim liberal ºi unul naþional-þãrãnist (când P. în urma cãreia sã se formuleze concluzii argumentate ºi susþinute documentar. militaro-fascist. 1984.. în locul cuvintelor acestora. sã marcheze evoluþii semnificative ºi contradicþii. Dacã luãm exemplul României din perioada interbelicã. într-o societate democraticã. chiar ºi atunci au existat cercetãtori. Totuºi. respectiv P. care au reuºit sã formuleze concluzii pe baza unor documente ale vremii. p. Bucureºti. datoritã cenzurii ºi a obligaþiilor istoricilor români de a se orienta dupã aprecierile cuprinse în docu- mentele P. ºi într-o singur registru a problematicii respective. fie aprecierile „istoricului“ menþionat: fascist. dar când Ion Antonescu sau Mihai Antonescu îºi caracterizeazã regimul din perioada septembrie 1940 – august 1944.

D. Se poate invoca faptul cã o asemenea analizã nu se aplicã în cazul partidelor comuniste. Iugoslavia. s-au perindat 26 de guverne). Cehoslovacia (1921). în Republica Democraticã Germanã – Partidul Socialist Unit din Germania. pe care-l avea din 1922 (iniþial. 1927) sau a unui guvern care nu se sprijinea pe un partid (1931-1932) ºi care se declara „de uniune naþionalã“. neadevãratã. când a redevenit Partidul Comunist Român. deºi toate declarau cã se întemeiazã pe învãþãtura marxist-leninistã. parlamentar-constituþional. între 1918–1938. Este o temã asupra cãreia istoricii trebuie sã se aplece. România. contextul concret istoric. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional în timpul unor guverne de coaliþie alcãtuite din mai multe partide (1919-1920. mãcar ºi pentru faptul cã în Româ- nia schimbãrile de guvern se derulau cu o mare rapiditate (într-un inter- val de douã decenii. în Iugoslavia – Uniunea Comu- niºtilor din Iugoslavia. Pânã în prezent nici un istoric nu a caracterizat regimul politic din perioada interbelicã în funcþie de partidul aflat la putere. În România partidul aflat la putere a purtat numele de Partidul Muncitoresc Român din 1948 pânã în 1965. Au avut acest nume partidele din Uniunea Sovieticã (1917). între 1938 ºi 1940. s-a numit Socialist-Comunist). Dar mai întâi se cuvine precizat cã nu toate partidele din statele pe care le avem în vedere se numeau comuniste. Desigur. Istoricii sunt aproape unanimi în a aprecia cã în anii 1918–1938 a existat un regim democratic. care se întemeia pe partidele politice ºi alternarea lor la putere. Bulgaria (1948). Este de analizat de ce a existat o asemenea varietate de denumiri. dar ea nu o poate înlocui pe cea realã. în Ungaria – Parti- dul Muncitoresc Socialist Ungar. Polonia. ºi sã nu foloseascã numai denumiri generice pentru unele partide pe care acestea nu le aveau. R. regimul de autoritate monarhicã. Aºadar. În Polonia partidul aflat la condu- cere se numea Partidul Muncitoresc Unit Polonez. Bulgaria ºi Albania aveau aceeaºi bazã ideolo- gicã ºi îºi propuneau acelaºi obiectiv – construirea socialismului ºi comunismului în statele respective – denumirea genericã de partide comuniste poate fi admisã. anumite evenimente care au marcat evoluþia þãrilor respective etc. ci sã explice varietatea ºi semnificaþia ei. este o formulã simplistã ºi. Germanã. 25 . în 1921. în fond. Ungaria. Cehoslovacia. având în vedere faptul cã partidele aflate la putere în Uniunea Sovieticã. în Albania – Partidul Muncii din Albania. „tiparul“ partid de guvernãmânt = regim politic „nu se potriveºte“. A urmat. Vor trebui avute în vedere tradiþiile.

restricþiile impuse de regim afectau grav necesitatea fiinþei umane de a se manifesta liber în spaþiul public. existenþa cenzurii. o deteriorare a situaþiei economice. este cunoscut cã în nici o þarã aºa-zis comunistã nu s- a realizat acest deziderat. s-a afirmat cã ea a fost utilizatã pentru a deosebi acest regim de celelalte democraþii (sclavagistã. ºi-a luat numele de Republicã Democratã. Liderii din aceste þãri ºtiau prea bine definiþia lui Karl Marx. 1999 (Capitolul XXII: 1948 – Anul instaurãrii regimului stalinist în România) 26 . Albania ºi România ºi-au luat numele de Republicã Socialistã. nu era vorba doar despre un element formal. de asemenea. Dupã 1948. Editura Paideia. 1 – republicã democratã. Iugoslavia. s-a înregistrat. Din contrã. care putea fi atins prin eforturi ºi 3 O analizã mai detaliatã. conducâtorii statelor respective au lansat lozinca potrivit cãreia „comunismul este visul de aur al omenirii“. Cehoslovacia. fiecãruia dupã necesitãþi“. Evident. Regimul politic era caracterizat ca fiind „regim democrat-popular“. care a avut. Lipsa posibilitãþii de opþiune politicã. partea de Est a Germaniei. 2 – republici populare. Ori. potrivit cãreia societatea comunistã se va caracteriza printr-o abundenþã de bunuri materiale ºi spirituale. ci de unul de conþinut. este denumirea statelor respective. burghezã)3. În 1989 situaþia era urmãtoarea: 5 – republici socialiste. Din punct de vedere spiritual. Ulterior. cu consecinþe grave asupra nivelului de trai al populaþiei. Cehoslovacia. Dupã cum se observã nici una dintre aceste þãri nu s-a intitulat Republica Comunistã. care va permite realizarea unui deziderat fundamental al omului: „De la fiecare dupã munca sa. în Ioan Scurtu ºi Gheorghe Buzatu. La rândul sãu. România s-au numit Republici Populare. de care nu se poate face abstracþie. Numele complet al Uniunii Sovietice era Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (din 1922). Era o formulare pleonasticã deoarece de- mos (democrat) înseamnã popor. o anumitã spe- cificitate. aºa cum aveau sã fie numite dupã 1989. Ungaria. constituitã ca stat în 1949. Polonia.Ioan Scurtu Un alt element concret. un ideal îndepãrtat. Conºtienþi de aceastã realitate. Albania. ºtiinþei ºi culturii a îngustat considerabil libertatea de expresie artisticã ºi satisfacþia intelectualã. Istoria Românilor în secolul XX (1918–1948). a controlului ideologic asupra învãþãmân- tului. mai ales de la sfârºitul anilor ’70 ai secolului XX. materiale. Bucureºti. S- a ajuns în unele state – ca de exemplu în România – la introducerea de cartele ºi raþii la principalele produse de consum. care meritã o analizã concretã ºi gãsirea motivaþiilor acestei diversitãþi. Bulgaria. Iugoslavia.

doar marca sau puterea acestuia. televizorul a devenit un obiect comun. care tindea sã ia locul creºtinismului. copii de 5–6 ani simt nevoia sã lucreze pe calculator ºi sã navigheze pe internet. mãsuratã în cai putere. a muncii ºi sacrificiului. Noua religie – a comunismului ca liman al fericirii – cãuta sã estompeze nu doar realitatea. Este evident cã asemenea exemple se pot da cu sutele ºi cu miile. Vom da câteva exemple: în anul 1900. În realitate. În anii ’30 ai secolului trecut. nu a existat ºi nu va exista vreo societate care sã satisfacã asemenea deziderate. cãi ferate. Iugoslavia ar fi existat regimuri comuniste. Aceºtia urmau sã trãiascã în comunism. Religia creºtinã preconizeazã ideea cã abstinenþa ºi suferinþa din aceastã lume vor fi rãsplãtite pe lumea cealaltã. televizorul era o raritate ºi o curiozitate tehnicã. astãzi. aspiraþiile. pentru a demonstra cât de utopicã a fost teoria lui Karl Marx. necesitãþile oamenilor cresc de la o generaþie la alta în progresie geometricã. deoarece dorinþele. „dupã necesitãþi“. în mentalitatea liderilor partidelor respective. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional sacrificii pe care generaþiile prezente trebuiau sã le facã pentru fericirea copiilor ºi nepoþilor lor. nefiind puþine cazurile când fiecare membru al unei familii are propria maºinã. ba chiar ºi în bucâtãrie. pentru ca dupã 2000 sã devinã nelipsit în activitatea oricãrui funcþionar. Se acredita astfel o nouã religie. fãcând-o cu dezinvolturã de adevãraþi maeºtri. automobilul a devenit o necesitate ºi un bun comun. unde se afla Raiul. cu râuri de lapte ºi miere. cine aveau un automobil era un om cu stare materialã deosebitã sau un extravagant. precum ºi cu flori ºi pãsãri care delectau sufletele credincioºilor. Un alt exemplu poate fi calculatorul: în anii ’50 el era un obiect ieºit din comun. care va fi veºnicã. astãzi. intelec- tual ºi chiar muncitor. conducâtor de întreprindere. bãnci. pentru colectivitate. ci însãºi teoria lui Marx despre societatea în care fiecare ar obþine tot ce doreºte. dar ºi în Albania. Coreea de Nord ºi Cuba. Vietnam. de unde se vedeau zorii luminoºi ai comunismului. pot trezi interesul unora. O asemenea perspectivã justifica. astfel cã s- a ajuns – în multe familii – ca aceasta sã fie instalat în fiecare camerã. pretenþiile. Cei care susþin cã statele Tratatului de la Varºovia. în prezent. o necesitate. utilizeazã un argument „imbatabil“: existenþa proprietãþii comune (colectiviste) asupra mijloacelor de producþie (întreprinderi industriale. privaþiunile la care erau supuºi cetãþenii: aveau un loc în istorie pentru paºii fãcuþi spre vârful dealului. sau cã ele existã încã în China. astãzi. nimeni nu mai este impresionat când vede un automobil. 27 .

votatã în august 1965. Polonia. Constituþia Republicii Socialiste România. O altã categorie de documente care necesitã o cercetare atentã este aceea care provenea de la conducerea partidelor respective. care menþiona la art. Revenind pe terenul analizei documentelor vremii. el [Programul] 4„Buletinul oficial al Republicii Socialiste România“. dintre Constituþiile din Uniunea Sovieticã.D. pp. muncitorii nu au fost ºi nu s-au simþit proprietari ai fabricilor în care lucrau. partidele comuniste din Albania. Lozincile potrivit cãrora poporul era „stãpân“ pe soarta sa. Bulgaria. Ungaria nu menþiona cã regimul politic ar fi comunist. intelectualitatea. declarativ al drepturilor ºi libertãþilor democratice.D. cantitatea ºi calitatea materiilor prime. 2: „În strânsã unire. Albania.Ioan Scurtu terenuri agricole etc. Evenimentele din 1989 au demonstrat foarte limpede cã muncitorii ºi þãranii erau ostili proprietãþii comune. caracteristicile produsului finit. R. Ger- manã. Bulgaria. care nu era a lor. Cehoslova- cia. Formulãri similare existau ºi în legile fundamentale ale celorlalte state avute în vedere. dupã cum nici þãranii cooperatori nu credeau cã pãmântul le aparþine. clasa muncitoare – clasa conducâtoare în societate –. construiesc orânduirea socialistã. dar absolut nici una. Cehoslovacia. Programul Partidului Comunist Român de fãurire a societãþii socia- liste multilateral dezvoltate ºi înaintarea României spre comunism5. care impunea normele de lucru. 614–749 28 . Nici una. în care se menþiona: „În concordanþã cu noile condiþii. cã el era deþinãtorul tuturor bunurilor materiale ºi spirituale s-au dovedit a fi complet false. care stabileºte structura puterii ºi modul de exercitare a acesteia. Germanã. celelalte categorii de oameni ai muncii. creând condiþiile trecerii la comunism“4. desfãºurarea procesului tehnologic. etc). R. În realitate. Dincolo de caracterul pur formal. 1975. þãrãnimea. România. 1 din 21 august 1965 5 Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Român. nr. 25 – 28 noiembrie 1974. Editura Politicã. În România a fost adoptat în 1974. se cuvine menþionat cã pentru aprecierea regimului politic dintr-o þarã se impunea analiza Constituþiei. se cuvine reþinut faptul cã în toate Constituþiile din þãrile menþionate orânduirea de stat era apreciatã ca fiind socialistã. Ungaria ºi Iugoslavia afirmau cã ele construiesc societatea socialistã dezvoltatã. Din punctul de vedere al stadiului de dezvoltare a societãþii în anii ’80 ai secolului XX. Citãm. fãrã deosebire de naþionalitate. piaþa de desfacere ºi preþul acestuia. A fost o proprietate gestionatã de aparatul de partid ºi de stat. cu titlul de exemplu. Bucureºti. dincolo de formulele teoretice vehiculate.

Germanã. 227 29 .U. Perioada de trecere era apreciatã la 20 – 25 de ani. Bucureºti. Documentul conþinea mai multe aprecieri. Iugoslavia. În realitate. Bulgaria. Nichita Sergheevici Hruºciov ºi Leonid Ilici Brejnev au susþinut cã þara lor încheiase etapa socialistã ºi începea construirea societãþii comuniste. În februarie 1989. Se spune cã Mihail Gorbaciov ar fi încercat sã reformeze regimul comunist prin perestroika ºi glasnosti. asigurarea unei producþii de bunuri materiale care sã satisfacã din plin toate necesitãþile. între care ºi aceea cã: „În condiþiile fãuririi societãþii socialiste multilateral dezvoltate se accentueazã realizarea unor principii ale treptei supe- rioare comuniste“. poate un mijloc optim de a da socialismului o faþã umanã. România. Erau reiterate principiile formulate de Karl Marx ºi se conchidea: „Comunismul presupune realizarea unui înalt nivel al forþelor de producþie. nu aprecia cã asigurase evoluþia Rusiei (Uniunii) Sovietice pe calea comunismului.D. la reformarea comunismului. nu aprecia cã se aflau în fruntea unor þãri comuniste sau cã ar construi societatea comu- nistã. ale populaþiei“. În decembrie 1988 el declara: „Suntem în prezent preocupaþi la cel mai înalt nivel de clãdirea unui stat socialist de drept“6. dar absolut nici unul. dupã mai mult de ºapte decenii de la preluarea puterii politice. Nici un lider din Albania. 219 7 Ibidem. El nu s-a referit niciodatã la reformarea comunismului sau cã Uniunea Sovieticã ar fi un stat comunist. Cehoslovacia. Aºadar. un chip de om“7. 1994. Editura Nemira. acelaºi Mihail Gorbaciov afirma: „Cercetãrile noastre actuale au drept scop gãsirea unei modalitãþi mai puþin dureroase. p. R. Polonia. pe baza celor mai noi cuceriri ale ºtiinþei ºi teh- nicii.C. 6 Mihail Gorbaciov. P. dar absolut niciodatã. determinate ºtiinþific. Gorbaciov nu s-a referit absolut niciodatã. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional traseazã obiectivele fundamentale ale etapei urmãtoare din istoria României socialiste“. Traducere de Radu Pontbriandt.S. ceea ce însemna cã abia dupã anul 2000 se punea problema trecerii la edificarea societãþii comuniste. Memorii. Mihail Sergheevici Gorbaciov a renunþat la asemenea declaraþii triumfaliste ºi a apreciat cã socialismul însuºi se afla în crizã ºi trebuia reformat prin glasnosti ºi perestroika. Analiza documentelor elaborate de partidele care conduceau aceste þãri aratã limpede cã nici unul. Ungaria sau Uniunea Sovieticã nu afirma cã regimul politic din þara lor ar fi unul comunist. p. În Uniunea Sovieticã.

cã nu este vorba despre el. foarte probabil cã s- ar întoarce înapoi. 114 30 . numeroºi oameni politici..Ioan Scurtu Deoarece se foloseºte în mod curent expresia: „în decembrie 1989 a fost rãsturnat regimul comunist din România“. liniºtit. Un asemenea regim. care aplica „dictatura proletariatului“ (din anii ’70 ai secolului trecut s-a renunþat la aceastã denumire. 1989. Bucureºti. de Nicolae Ceauºescu. Programul – directivã adoptat la Congres prevedea dezvoltarea econo- mico-socialã a României pânã în anii 2000 – 2010. cu mai puþin de o lunã înainte de revoluþia din decembrie. ele nu au realizat „visul de aur al omenirii“ preconizat de Karl Marx. Momentul trecerii la con- struirea comunismului era mai îndepãrtat faþã de cel stabilit în 1974. guvernarea unui singur partid. urmând ca dupã 2010 sã aparã posibilitatea trecerii la realizarea „principiilor comuniste“. secretarul general al P. Aceste partide s-au inspirat din învãþãtura marxist-leninistã ºi au realizat: lichidarea societãþii burgheze bazate pe proprietatea privatã asupra mijloacelor de producþie ºi crearea „proprietãþii socialiste“. Cu toate acestea. în care cetãþeanului 8Nicolae Ceauºescu. considerat a fi o rotiþã în marele angrenaj al societãþii socialiste. Raport la cel de-al XIV-la Congres al Partidului Comunist Român. aprecia cã acel Congres marca trecerea României la o nouã etapã de dezvoltare: „la realizarea fazei superioare a Programului de fãurire a societãþii socialiste multi- lateral dezvoltate ºi crearea condiþiilor necesare înfãptuirii în viaþã a principiilor de muncã ºi viaþã comuniste“8.R. Nicolae Ceauºescu considera cã România se afla în etapa societãþii socialiste multilateral dezvoltate. 20 noiembrie 1989. omogenizarea societãþii în vederea constituirii „poporului unic muncitor“. ziariºti. în care partidul comunist se considera „centrul vital al naþiunii“ ºi singurul îndreptãþit sã conducã. în fapt. Dacã Ceauºescu s-ar ridica din mormânt ºi ar vedea cum este caracterizat regimul în fruntea cãruia s-a aflat. controlul ideologic asupra învãþãmântului. O analizã atentã a situaþiei concrete din statele conduse de partidele comuniste aratã cã. desfiinþarea claselor sociale ºi lichidarea ve- chilor elite. „în vederea îndeplinirii neabãtute a Programului de fãurire a societãþii socialiste multilateral dezvoltate ºi înaintarea României spre comunism“. menþionãm cã în Rapor- tul prezentat la Congresul al XIV-lea al P. Cu alte cuvinte.C. ºtiinþei ºi culturii. din noiembrie 1989. impunerea unui model unic de existenþã a fiecãrui cetãþean. folosindu-se cea de „democraþie revoluþionarã“).R. p. politologi ºi istorici nu au ezitat sã afirme cã în decembrie 1989 a fost înlãturat regimul comunist din România. Editura Politicã.C.

apreciem cã în statele din Europa Centralã ºi de Sud-Est. democraticã. pluralismul. În timpul unui asemenea regim. Cum de-a lungul istoriei au existat mai multe tipuri ale unui astfel de regim. istoricul nu trebuie sã cadã în capcana sloganurilor oficiale ale timpului ºi nici ale celor ulterioare. Toate pârghiile de conducere aparþineau unui partid-stat. iar orice opoziþie era drastic sancþionatã. Socialist – pentru cã aºa rezultã din toate documentele oficiale din perioada respectivã. dar nu vom amenda de fiecare datã aprecierile potrivit cãrora acesta era un regim comunist. adicã „poporul“.). acest regim a fost unul socialist-totalitar. inclusiv din România. Din acelaºi motiv. economia de piaþã ºi proprietatea privatã. s-a evitat denumirea de socialism naþional. o realã opoziþie datoritã faptului cã au existat ºi existã regimuri socialiste în mai multe state (Italia. Iar aceastã analizã conduce la concluzia cã a fost un regim totalitar. Spania. pentru socialismul totalitar al anilor ’70–’80 ai secolului XX. vom folosi în lucrarea noastrã denumirea de regim socialist- totalitar. era – dincolo de sloganul potrivit cãruia „socialismul se construieºte cu poporul. care a abandonat internaþionalismul. Franþa. sau sã le înlocuiascã pentru a-ºi impune propria schemã teoreticã. sute de mii ºi chiar milioane de oameni au fost lichidaþi pentru simplul motiv cã aveau o altã opþiune decât cea oficialã. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional îi era anulat orice drept de opþiune liberã.a. alegerile libere. Intrarea în circuitul ºtiinþific a sintagmei „socialism totalitar“ va întâmpina. 31 . ci printr-o cât mai clarã explicare ºi delimitare a termenilor. Asocierea socialismului cu totalitarismul creeazã o anumitã reacþie de respingere. Cititorii vor avea astfel posibilitatea sã judece în ce mãsurã o definiþie sau cealaltã corespunde mai bine pentru regimul politic din þãrile respective. deoarece poate fi asociat cu naþional-socialismul promovat de Adolf Hitler. în care individul era obligat sã se subordoneze fãrã nici o rezervã sau împotrivire directivelor celor care pretindeau cã reprezintã întregul. ci sã analizeze modalitatea concretã în care acþiona regimul respectiv. devenind naþional. care respectã democraþia. pentru popor“ – un regim totalitar. Credem cã evitarea unor asemenea asocieri nu trebuie sã se realizeze prin sacrificarea conþinutului regimului din statele în fruntea cãrora s-au aflat partide comuniste. în care puterea aparþinea partidelor comuniste. În acelaºi timp. iar un istoric nu are dreptul sã facã abstracþie de aceste documente. Pânã la formularea unor concluzii general- acceptate. Grecia º. desigur.

A. Editura Saeculum. a avut iniþiativa de a-i propune lui Stalin un acord de procentaj: „Momentul era propice pentru treburi.Ioan Scurtu 2. EVOLUÞIA RAPORTULUI DE FORÞE PE PLAN INTERNAÞIONAL În timpul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. Marea Britanie ºi Uniunea Sovieticã) au ajuns la un acord privind împãrþirea sferelor de influenþã. deoarece þara sa. S-a stabilit totul într-un timp nu mai lung decât a durat ca sã punem pe hârtie“1. Stalin a ºtiut sã speculeze poziþia occidentalilor. impunând regimul propriu. Avem acolo interese. în octombrie 1944. regimul de tip sovietic a devenit realitate. Cel mai „generos“ a fost premierul britanic. în zona de ocupaþie sovieticã. unde Partidul Comunist. Rusia – 10%. Ungaria: 50% – 50%. Apoi a luat creionul lui albastru ºi a fãcut un mare semn aprobator ºi ne-a dat-o înapoi. De asemenea. 381-382 32 . eu am scris pe o coalã de hârtie: România: Rusia – 90%. pp. condus de Iosip Broz Tito.U.. Traducere Any ºi Virgil Florea. noi sã avem nouãzeci la sutã de spus în Grecia ºi sã mergem pe cincizeci ºi cincizeci în Iugoslavia»? „În timp ce se traducea aceasta. 1996. vol II. a organizat ºi condus lupta de rezistenþã împotriva ocupaþiei germane. Germania a fost împãrþitã de Aliaþi. fãrã a fi impus de Armata Roºie. O situaþie similarã s-a înregistrat în Albania. agenþi.A. Ceilalþi – 10%. miºcarea de rezistenþã împotriva ocupaþiei italiene fiind condusã de Partidul Comunist. El nu s-a sfiit sã scrie în memoriile sale cã.) – 90%. prin acordul de la Postdam. Bulgaria: Rusia – 75%. Cât priveºte Rusia ºi Britania. Am împins hârtia asta spre Stalin. Winston Churchill ºi Franklin Delano Roosevelt au fost de acord ca Iosif Visarionovici Stalin sã aibã „preponderenþã“ în privinþa statelor aflate la graniþa Uniunii Sovietice. dincolo de procentajele stabilite. în 1 Winston Churchill. Al Doilea Rãzboi Mondial. Sã nu ajungem la scopuri contrarii în chestiuni minore. Ceilalþi – 25%. misiuni. Grecia: Marea Britanie (de acord cu S. care între timp auzise traducerea. În Iugoslavia. Iugoslavia: 50% – 50%. cu prilejul vizitei la Moscova.U. fiind o putere maritimã. Ulterior. în frunte cu Enver Hoxha (Hodja). în Polonia. Bucureºti. avea nevoie de Grecia pentru a putea controla Marea Mediteranã. Bulgaria ºi Ungaria. aºa cã am spus: «Hai sã rezolvãm problemele noastre în legãturã cu Balcanii. v-ar conveni sã aveþi o predominare de nouãzeci la sutã în România. Stalin ºi-a impus propriul sãu regim. A urmat o micã pauzã. principalele Puteri Aliate (S.

l-au determinat pe Nicolae 33 .F. au încercat sã se elibereze ºi sã-ºi croiascã un drum propriu pe care sã evolueze. ci au cãutat sã acrediteze ideea cã ei militeazã pentru respectarea voinþei popoarelor. o „cortinã de fier“ a coborât asupra Europei. s-au repercutat puternic asupra economiilor acestor þãri. se afla raportul de forþe stabilit la sfârºitul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. Adaptându-se acestei revoluþii tehnologice..M. în frunte cu S. þãrile socialiste. în care rolul decisiv îl au electronica ºi informatica.U. Dincolo de slãbiciunile sau oportunismul unor lideri politici. cu o economie centralizatã. s-a ajuns la acelaºi tip de regim. Germania ºi alte state au cunoscut o dezvoltare economicã acceleratã. Diminuarea rezervelor de materii prime ºi. bazat pe cãrbune.U.A. exprimate în chip democratic. a pârghiilor financiare pentru a exercita presiuni asupra regimului de la Bucureºti. Acest raport de forþe s-a pãstrat timp de trei decenii.S.. sã nu-ºi extindã dominaþia asupra întregului continent.S. mai ales.P.E. Liderii statelor occidentale nu au recunoscut cã au participat la împãrþirea sferelor de influenþã. Atunci când situaþia statelor din zona de influenþã sovieticã a devenit evidentã.) ºi de Banca Mondialã. S.I. criza provocatã de scumpirea petrolului în 1973 de cãtre þãrile membre O. el a apreciat cã de la Marea Balticã ºi pânã la Trieste. preocuparea liderilor occidentali a fost aceea ca U. Japo- nia. acelaºi Winston Churchill nu a ezitat sã lanseze o filipicã împotriva Moscovei. economia mondialã a intrat în era post-industrialã.C. sau cehoslovacii în 1968.R.) în ziua de 5 martie 1946. fiind un partid parlamentar în perioada interbelicã -. la Marea Mediteranã. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Cehoslovacia – unde Partidul Comunist avea o anumitã influenþã. R.U. drept care au sacrificat popoarele din Centrul ºi Sud-Estul Europei. pentru a le salva pe cele din Vest.A. au rãmas la tipul clasic de evoluþie.A. În aceste condiþii. care nu admirã nimic mai mult decât forþa. oþel ºi petrol. cerându-i respectarea drepturilor omului în România. dar mai ales folosirea de cãtre statele occidentale. La sfârºitul anilor ‘70 ai secolului al XX-lea. cã erau împotriva oricãror guverne nereprezentative etc. Creºterea dobânzilor la împrumuturile acordate de Fondul Mone- tar Internaþional (F. vina aparþinând sovieticilor. În discursul rostit la Fulton (statul Missouri din S. specific secolului al XIX-lea. când Uniunea Sovieticã devenise prima Putere a Europei ºi a doua din lume. La rândul lor. Occidentul respectând sfera de dominaþie sovieticã ºi neintervenind nici chiar atunci când ungurii în 1956.

A.U. mulþi cetãþeni din statele socialiste reuºeau sã asculte ºi sã vadã emisiunile posturilor strãine. ei vedeau rafturile magazinelor din Occident ticsite cu carne. care prezentau o imagine cu totul diferitã de cea acreditatã de propaganda comunistã. frigiderul. automobilul deveniserã lu- cruri comune. Un element nu mai puþin important este acela cã. care. Preºedintele Jimmy Carter (1977–1981) a adus în prim plan problema drepturilor omului ºi a luat atitudine fermã împotriva încãl- cãrii acestora în Uniunea Sovieticã ºi în celelalte state socialist- 34 . mai ale radioul. unt. o îmbrãcãminte extrem de comodã. cu consecinþe sociale extrem de grave. Cu toate opreliºtile puse în cale de oficialitãþi. În timp ce televiziunile oficiale difuzau emisiuni plate. cu puternice accente ideologice. conducãtorii statelor europene (mai puþin Albania). în care un rol important îl au mijloacele de informare în masã. cooperarea economicã ºi drepturile omului. „Coºul trei“. Docu- mentul conþinea trei capitole distincte: securitatea militarã.U. desfãºuratã Helsinki. La 1 august 1975.A. au devenit prima superputere. ei vedeau cã în „lumea liberã“ se transmiteau filme atractive ºi concerte de muzicã uºoarã la care participau zeci de mii de tineri. ºi Canadei au semnat Actul final al acestei Conferinþe. dar în socialism nu toþi aveau acces la asemenea bunuri. cum a fost numitã partea referitoare la drepturile omului. în 1980. ºi beau coca-cola.Ioan Scurtu Ceauºescu sã decidã. O etapã importantã în structurarea unui nou echilibru de forþe a constituit-o Conferinþa pentru Securitate ºi Cooperare în Europa. a fost considerabil. Televizorul.. achitarea rapidã a datoriei externe contractatã de-a lungul anilor de statul român. Aceastã politicã avea sã ducã la secãtuirea economiei naþionale. lapte etc. televiziunea ºi internetul. acþionând pentru „destabilizarea lagãrului socialist“. la începutul anilor ’80 ai secolului XX. omenirea a intrat în etapa globalizãrii. ai S. În plinã crizã alimentarã în þãrile lor. în timp ce ei rãmãseserã la costumaþia tradiþionalã ºi cumpãrau bãuturi rãcoritoare cu gust îndoielnic. Oamenii de acolo se îmbrãcau în blugi. diferitã de cea oferitã de oficialitãþile comuniste. la mijlocul anilor ’70 ai secolului XX. avea sã constituie un factor extrem de important în monitorizarea politicii interne a þãrilor socialiste ºi încurajarea miºcãrilor vizând constituirea societãþii civile. în perioada 3 iulie 1973 – 25 iulie 1975. Un rol decisiv în schimbarea raportului de forþe pe plan mondial l- au avut S. Impactul psihologic al cunoaºterii unei noi imagini a Occidentului. ca alternativã la politica regimurilor totalitare.

Astfel se realiza un scut spaþial dea- supra teritoriului S. la sfârºitul anilor ’70 ai secolului XX. Iuri Vladimirovici Andropov (1982-1984) ºi Konstantin Ustinovici Cernenko (1984-1985) au cãutat sã rãspundã acestei provocãri. Ronald Reagan (1981–1989). cunoscut sub numele de Iniþiativa Apãrãrii Strategice (S. dar din motive politice el a fost prezentat ca perfect realist ºi s-a bucurat de o excepþionalã mediatizare. mulþi cetãþeni din statele socialiste. fapt ce a dus la mãrirea decalajelor de dezvoltare între þãrile socialiste ºi cele occidentale. specificã secolului al XIX-lea. Liderii politici din statele socialiste au fost nevoiþi sã intre în dialog cu reprezentanþii societãþii civile. sau de „rãzboiul stelelor“. va pune capãt echilibrului strategic între cele douã superputeri. recunoscându-le astfel legitimitatea. R.). economia statelor dezvoltate (S.U. în timp ce þãrile socialiste au rãmas la economia clasicã. lansând în anul 1983 planul înarmãrii în spaþiul cosmic. Toate abuzurile ºi ilegalitãþile erau atent monitorizate. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional totalitare. Japonia. printr-o acþiune puþin spectaculoasã.A.D. Germania) a intrat în era post- industrialã. mai ales intelectuali. cea de asociere ºi de emigrare. a vizat domeniul economic. asigurând supremaþia absolutã a S. vizând dezvoltarea industriei grele.F.. cât ºi în cel ideologic. Ideea aparþinea savantului Edward Teller. el a calificat Uniunea Sovieticã drept un „imperiu al rãului. ºi consta într-o armã laser cu raze Roentgen amplasatã pe un satelit cu orbitã geosincronã.U. fapt ce a dus la secâtuirea economicã a acestei mari Puteri. care reuºesc. Cu toate acestea. dar tenace. care nu putea fi penetrat de rachetele sovie- tice. Americanii apreciau cã S. desfãºuratã în timp. Ronald Reagan a fost primul preºedinte american care a luat iniþia- tiva atât în domeniul geostrategic. gata sã 35 . printre care libertatea cuvântului. sã doboare ºi cel mai gros arbore. Astfel se nãºteau primele elemente ale societãþii civile. deºi economia sovieticã nu putea face faþã unui asemenea program.D.. a cãrbunelui ºi oþelului. regimul totalitar socialist era mãcinat din interior.I. Specialiºtii aveau sã aprecieze cã proiectul era irealizabil. Încã din 1983.A. Simþindu-se încurajaþi ºi sprijiniþi. Uniunea Sovieticã a lansat un program propriu de înarmare în spaþiul cosmic. Se adãuga faptul cã. precum ºi succesorii sãi. Un alt preºedinte american.A.U. pãrintele bombei cu hidrogen. precum micile carii. folosind toate resursele. Liderul sovietic Leonid Ilici Brejnev (1964-1982). fiind aduse la cunoºtinþa opiniei publice mondiale.I. printr-o acþiune tenace. capabil sã dis- trugã rachetele inamice în zbor. au început sã pretindã respectarea drepturilor lor fundamentale.

2002. Ediþie Petre Dan.5.A. „Forþele democraþiei din întreaga lume meritã sprijinul nostru“3. Din 1986 el a început sã se pronunþe pentru glasnosti ºi perestroika. Aºa cum se 2 Henry Kissinger. În acest spirit. 668 3 Ibidem. Bucureºti. Bucureºti. 85 5 Sergiu Tãmaº.C. lansând mai întâi lozinca uskorenie (accelerare) în speranþa cã astfel vor fi reduse decalajele economice ale U. p. Potrivit unor evaluãri. 3. pe interpretarea contemporanã a clasicilor marxismului“6. Traducere Mircea ªtefancu ºi Radu Paraschivescu. 1994. 2005.A.). 113 36 .S. ÎNCERCÃRILE LUI GORBACIOV DE A SCOATE SOCIALISMUL DIN CRIZÃ Mihail Sergheevici Gorbaciov. faþã de Occident. Preºedintele a a- bandonat principiul neamestecului în treburile interne ºi a decis sã spri- jine miºcãrile anticomuniste. Geopolitica.Ioan Scurtu comitã orice crimã. ales la 11 martie 1985 în funcþia de secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (P. încã de la începutul anilor ’80 ai secolului trecut. Bucureºti. Bucureºti. secretarul de stat George Schultz afirma în 1985. Editura All. ca- re reprezenta un pericol pentru propria lor securitate. Iaºi. arma principalã în confruntarea capitalism-socialism a devenit imaginea ºi cuvântul“4.U. Geopolitica ºi geostrategia în analiza relaþiilor internaþionale contemporane. 674 4 Constantin Hlihor. Editura Nemira. 1994. sã mintã. Memorii.A. sã scoatã toate þãrile de sub influenþa so- vieticã. 114 6 Mihail Gorbaciov. O imensã campanie de propagandã i-a convins pe americani sã iasã din apatie ºi sã se mobilizeze în lupta împotriva comunismului. a acþionat pentru redresarea situaþiei din þara sa. Diplomaþia. Consideraþii teoretice ºi metodologice. Editura Universitãþii Naþionale de Apãrare „Carol I“. p. pe piaþa mondialã a comunicaþiilor circa 80% din cuvintele ºi imaginile care circulau în lume proveneau din S.S. Congresul S. p.R.U. alocând sume importante pentru atingerea obiectivelor propuse de Ronald Reagan. ci ºi material. Traducere de Radu Pontbriandt. Liderul sovietic afirma cã „perestroika se bazeazã pe valorile noastre socialiste. p.S.U. sã înºele“ cu scopul de a-ºi atinge obiec- tivele2. Aceste declaraþii ºi decizii aratã limpede mutarea centrului de greutate al acþiunilor de politicã externã a S. Institutul European. Spri- jinul a fost nu numai moral.U. Prin urmare.: „De pe câmpul con- fruntãrilor militare pe cel al luptei pentru drepturile omului ºi înfãptui- rea democraþiei pluraliste. p.

modern. În cãutarea unei noi lumi (1973 pânã în zilele noastre). prin des- fiinþarea modelului centralizat de conducere ºi asigurarea unui curs li- ber pentru economia de piaþã.. 694 37 . el trebuia reformat din temelii.S. Gorbaciov a fost ales în funcþia de preºedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al U. populaþia nu a mai putut fi þinutã în frâu de regimul dictatorial. ci chiar înlãturarea mono- polului politic al acestui partid. Diplomaþia…. apoi ºi a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. nu numai cã nu s-a îmbunãtãþit. Drepturile omului treceau în prim-plan. care s-ar fi arãtat dispus sã întreþinã un dialog real cu cetãþenii. cereau sã se manifeste liber. Cernenko). Traducerea Marius Ioan. Dar. chiar cele anti- comuniste. deasupra intereselor de partid. Mihail Gorbaciov a fost un caz unic în istorie. ci cunoscut o deteriorare economicã tot mai gravã. iar criza politicã s-a accentuat. 1998. tânãr. ci a societãþii însãºi. p. La 1 octombrie 1988.R. odatã deschisã „cutia Pandorei“.S. Sub redacþia: Serge Berstein ºi Pierre Milza. perestrioka era „o strategie politicã destinatã înainte de orice sã consolideze statul sovietic în interior. gorbaciovismul pãrea o soluþie miraculoasã. p.C. iar opþiunile politice. situaþia U. instruit ºi cu maniere occi- dentale. Perestroika nu era doar re- construcþia sistemului socialist-totalitar. dupã trei lideri bãtrâni ºi bolnavi (Brejnev. iar liderul de la Kremlin apãrea ca un mare om de stat. a generat în societate sovieticã o atmosferã de optimism..S. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional menþiona într-o lucrare relativ recentã.U. pentru a supravieþui.-ului. unul dintre colaboratorii apropiaþi ai lui Gorbaciov. Mai ºtia cã presiunea aparatului de stat ºi a forþelor de ordine fãcea sistemul socialist tot mai vulnerabil. Ajuns la conducerea P. Bucureºti. Glasnosti însemna pentru mulþi nu doar cosmetizarea imaginii Partidului Comunist. deschis dialogului cu societatea.S. În mod cert. La vremea respectivã. Andro- pov. care „ºtia prin intermediul aparatului sãu de informaþii cât de mult rãmãsese în urmã Uniunea Sovieticã în competiþia cu Occidentul“8.S.G. mai ales de intelectuali.B. fiind primit cu o realã speranþã de mulþi comuniºti ºi chiar marea masã a ce- tãþenilor sovietici. Editura All. 161 8 Henry Kissinger. Aleksandr Iakovlev. Extrem de important a fost faptul cã Gorbaciov s-a bucurat de sprijinul K. prin reformele iniþiate. punând capãt rupturii dintre partid ºi societate“7. Realitatea istoricã a de- monstrat cã. aprecia: „Economia de piaþã trebuie introdusã cât mai 7 Istoria secolului XX. Reforma viza ºi forma de proprietate. care echivala cu calitatea de ºef al statului. Mihail Gorbaciov.R.

Regimul sovietic s-a caracterizat. cã forþa nu mai constituia un instrument de politicã externã. fiind primul ºef al Bisericii catolice provenit dintr-o þarã din Estul Europei. în ziua de 7 decembrie 1988. p. pp. Ce vrem sã facem din Uniunea Sovieticã. erau transmise la televizor. unele. în frunte cu Andrei Dmitrievici Saharov. „principiul liberei opþiuni devine neapãrat necesar“. El a adresat cetãþenilor din statele totalitare un apel devenit celebru: „Nu vã fie fricã!“ Adicã. Stalin a recurs la Bisericã pentru a ridica moralul populaþiei. Cunoscând bine realitãþile din aceastã zonã. Din iniþativa lui Gorbaciov au fost reabilitaþi mai mulþi disidenþi. a fost ales papã în 1978. Grigori Zinoviev ºi chiar Leon Troþki. V. 211–222 38 . Fostul arhiepiscop al Cracoviei.U. Gorbaciov s-a pronunþat pentru o nouã abordare a relaþiilor internaþionale.10.. În discursul rostit de la tribuna O. dar aceastã idee submina însãºi bazele economice ale socialismului de tip sovietic. pentru libertate ºi credinþã. bisericile au fost închise. între acestea. Aceastã atitudine faþã de Bisericã s-a extins ºi în alte state socialiste. Prin politica sa. sã nu se teamã ºi sã lupte împotriva dictaturii. Memorii…. iar ateismul devenise religie de stat. Karol Vojtila. a început acþiunea de reconsiderare a unor personalitãþi ale Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. preoþii arestaþi. I. Chipul sãu apãrea pe prima paginã a marilor ziare din S.. slujbele religioase desfãºurându-se fãrã opreliºti. în opinia sa. iar „diversitatea se impune de la sine în lume“. bazatã pe „adevãr ºi nu pe concesii fundamentale“. dupã care bisericile au fost redeschise. cãzute victimã represiunilor din timpul lui Stalin. Franþa etc. Nikolai Buharin. Ioan Paul al II-lea a impus o nouã definiþie a relaþiilor cu Estul. Dar acest lucru nu se va putea face cu actualele structuri de conducere centralizatã“9. televiziunile ºi posturile de radio occidentale se 9 Aleksandr Iakovlev. În aprilie 1988. Marea Britanie. Gorbaciov l-a primit pe patriarhul Rusiei.U. Gorbaciov a dobândit o mare popularitate în Occident. liderii reformatori recurgând la sprijinul clerului în acþiunea lor împotriva conservatorilor atei.N. Apreciind cã Uniunea Sovieticã nu mai putea face faþã cursei înarmãrilor. timp de decenii. el a afirmat cã în relaþiile internaþionale trebuie sã se treacã de la confruntare la cooperare. 69 10 Mihail Gorbaciov.A. stimulând-o în lupta împotriva Germaniei ºi pentru apãrarea patriei. la care participa însuºi Gorbaciov.Ioan Scurtu repede cu putinþã. Gorbaciovismul a impus modificarea poziþiei Partidului Comunist faþã de Bisericã. Doar în perioada rãzboiului. De asemenea. El afirma cã se impunea descen- tralizarea deciziilor ºi promovarea liberei concurenþe. printr-o atitudine extrem de negativã faþã de religie. Noua atitudine faþã de religie se interfera cu acþiunile papei Ioan Paul al II-lea.

principalii susþinãtori ai reformei. afirmarea societãþii civile în statele socialiste. care sã realizeze perestroika. dupã modelul utilizat în perioada interbelicã.U. în fond. în aproape toate þãrile socialiste în fruntea miºcãrilor reformatoare aflându-se intelectuali. reprezentanþii Uniunii Sovietice cãutau sã acrediteze ideea cã numai prin glasnosti ºi perestroika se puteau 11 Helene Carrere d’ Encausse. ºi anume crearea fronturilor populare. diminuându-le sau chiar anihilându-le capacitatea de reacþie în faþa unor eventuale miºcãri ale opoziþiei. conservatorii din conducerea partidelor comuniste. În fapt. Gorbaciov a încurajat.S. Prin politica sa de glasnosti ºi perestroika. „elaborându-ºi propriile strategii ºi devenind sursa unor veritabile partide politice“11. prin frontul popular antifascist. rãmânând pe vechile poziþii de intransigenþã. Pe de altã parte. Evoluþia evenimentelor pe parcursul anilor 1988–1989 a arãtat cã aceastã orientare a dat rezultate. p. Editura Remember. Þãrile socialiste puteau deveni o uriaºã piaþã de desfacere pentru mãrfurile occidentale. Planificatorii occidentali luau în calcul destructurarea “lagãrului” socialist ºi relansarea economiei capitaliste pe seama acestuia. Se dorea refacerea influenþei acestor partide. au impus arestarea sau expulzarea unor intelectuali dizidenþi. În cadrul întâlnirilor cu ºefii serviciilor secrete din aceste state. Stimulate de oficialitãþile sovietice. Dacã atunci s-a pus accentul pe colaborarea cu partidele democratice burgheze. actori. iar acesta. Evident. O altã metodã prin care Gorbaciov a urmãrit slãbirea poziþiilor liderilor conservatori a fost aceea a penetrãrii organelor de informaþii (securitate) ale þãrilor socialiste. la care au participat Eduard ªe- vardnadze ºi Aleksandr Iakovlev. economia statelor capitaliste intrase într-o perioadã de stagnare. împreunã cu soþia sa Raisa Gorbaciova. În 1989.. fronturile populare aveau sã scape de sub influenþa acestora. cei prigoniþi („dizi- denþii“) au apãrut în prim-plan. În cadrul unei consfãtuiri restrânse din martie 1988. Triumful naþiunilor sau sfârºitul imperiului sovietic. vizând dinamizarea societãþii. ca purtãtorii de cuvânt ai societãþii civile. 132 39 . erau interlocutori extrem de agreabili. Bucureºti. alþi oameni de culturã). Încã de la începutul activitãþii sale în calitate de secretar general al P. Occidentul era tot mai mult afectat de criza petrolului. fapt ce a mãrit popularitatea acestora. Gorbaciov – conform unei mai vechi tradiþii sovietice – a urmãrit înlãturarea conducãtorilor bãtrâni din fruntea partidelor comuniste „frãþeºti“ ºi promovarea unor cadre tinere. 1993. sub conducerea partidelor comuniste. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional întreceau în a-i lua interviuri. nu erau niºte atitudini dezinteresate. acum se avea în vedere formarea ºi afirmarea unor lideri de opinie din rândul intelectualilor (scriitori.C. sau naþionale. s-a pus la punct o strategie nouã.

1980 – 1985. 2003. Dialog cu Dumitru Avram. el a proclamat legea marþialã. Restauraþia de catifea. guvernul sã semneze un acord cu liderul greviºtilor din Gdansk. Miracolul revoluþiei.12 Apreciind cã socialismul era în pericol. în total cu o sutã de morþi. Institutul Naþional pentru Studiul Totalitarismului. 12 Vezi. 195 40 . Liderii „Solidaritãþii“ nu au opus rezistenþã. Editura Humanitas. dr. Eduard ªevard- nadze. pp. Introducând starea de urgenþã în uniformã polonezã. Pe acest fond de tensiune. Editura Presa Naþionalã. Situaþia cea mai complicatã era în Polonia. 1999. pentru ca în iulie-august 1980. Polonia în secolul totalitarismelor. liderii sovietici au propus. cã socialismul – în forma existentã pânã atunci – nu era imuabil. Opþiunea mea. pp. Bucureºti. În decembrie 1970 armata a intervenit în forþã pentru a înfrânge greva muncitorilor din porturile aflate la Marea Balticã. al Partidului Socialist Unit Polonez (oc- tombrie). Editura Polirom. 1918-1989. În decembrie 1981. la 4 decembrie. cu toate neplãcerile ei.C. 1999. Ministrul sovietic de Externe.Ioan Scurtu diminua tensiunile sociale ºi politice. p. Bucureºti. convingând conducerea sovieticã despre capacitatea polonezilor de a controla situaþia. p. Constantin Olteanu. p. Ion Constantin. Cu alte cuvinte. Era pentru prima datã când un guvern de comuniºti negociase cu un sindicat care nu era controlat de partid. iar Adam Michnik avea sã explice: „A fost vorba despre a alege între urmãtoarele: legea marþialã – aºa cum era ea. unde încã din anii ‘70 se înregistrau mari tensiuni sociale. 2001. Memorii. Bucureºti. era posibil ca el sã fie înlocuit cu o altã formã de organizare politico-statalã. Iaºi. mii de nedreptãþiþi ºi umiliþi. 234 16 Eduard ªevardnadze. a suspendat sindicatul „Solidaritatea“ ºi a arestat mii de activiºti ai acestuia14. Editura Aldo. astfel cã iniþiativa a fost abandonatã13. dar o Polonie supravieþuitoare – sau inter- venþia sovieticã“15. 471-476 13 General colonel (r). România. în primul plan al scenei politice a apãrut generalul Wojciech Jaruzelski. pe larg. 2007. Nicolae Ceauºescu ºi János Kádár s-au opus. el a îndepãrtat Polonia de pericolul intervenþiei“16. 61 15 Adam Michnik. o voce distinctã în Tratatul de la Varºovia. Bucureºti. 102–109 14 Stelian Tãnase. Traducere Virgil Constantinescu. o intervenþie militarã în Polonia a statelor Tratatului de la Varºovia. O istorie politicã a cãderii regimurilor comuniste. Noi proteste s-au înregistrat în iunie 1976. electricianul Lech Walesa. avea sã aprecieze decizia lui Jaruzelski: „El a salvat þara sa de la o a doua invazie din afarã. devenind prim-ministru (februarie 1981) ºi prim-secretar al C.

se putea lesne observa buna conlucrare între foºtii horthyºti. În iulie 1987 el a prezentat Partidului Comunist Bulgar un amplu program privind restructurarea sistemului socialist. Drumul negocierilor era astfel deschis. Jivkov – care se afla la conducerea Partidului Comunist Bulgar din 1954 – nu era agreat de Gorbaciov. cu aprobarea oficialitãþilor maghiare. Iaºi. desfãºuratã la 17 Jean-François Soulet. cultivând nostalgia dupã Ungaria Mare. Partidul Muncitoresc Socialist Ungar (comunist) a adoptat o politicã naþionalistã. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Deºi era dizolvatã oficial. Traducere Silvia Albeºteanu ºi Ana Zbârcea. Generalul a urmãrit sã obþinã un sprijin popular faþã de noua sa orientare. cu cei veniþi oficial în statele occidentale. mai ales cea din S. Încã din anii ’70 ai secolului XX. vizând ameliorarea situaþiei materiale a populaþiei. dar nu a acþionat pentru realizarea lui. În plus. indiferent care era orientarea lor – s-a declarat de acord cu reformele preconizate de Gorbaciov. În Ungaria. în septembrie 1986 a fost acordatã o amnistie generalã (Wojciech Jaruzelski renunþase în noiembrie 1985 la funcþia de prim-ministru. Istoria comparatã a statelor comuniste din 1945 pânã în zilele noastre. s-a realizat o platformã de colaborare între Budapesta ºi emigraþia maghiarã. În septembrie 1988 în fruntea guvernului a fost numit Mieczyslaw Rakovski. Lech Walesa a primit Premiul Nobel pentru Pace. În decembrie 1986. 1988. în 1983. iar liderul ei a fost puternic susþinut de statele occidentale. capabil sã aplice sincer perestroika în Bulgaria. El a înlocuit lozinca stalinistã: „Cine nu este cu noi este împotriva noastrã“. liderul comunist Kádár János. Todor Jikov cunoscut pentru obedienþa sa totalã faþã de liderii de la Kremlin.A. „care respectã ordinea legalã ºi Constituþia“17.U. subli- niind „marea nedreptate“ ce i s-a fãcut þãrii sale la Trianon. reprezentantul Ungariei la cea de-a treia reuniune a Conferinþei pentru Securitate ºi Cooperare în Europa. cu o alta: „Cine nu este cu noi nu este împotriva noastrã“. Prin numãrul mic de alegãtori prezenþi la urne. impus de sovietici în 1956. p. care dorea un conducâtor tânãr. a adoptat o politicã de pacificare a societãþii. ungurii fugiþi în 1956 ºi de dupã aceastã datã. Pe acest fond. Editura Polirom. „Solidaritatea“ a continuat sã existe. Dupã calmarea spiritelor. drept care a organizat un referendum la 30 noiembrie 1987. În Bulgaria. în 1920. Totodatã. referendumul a fost anulat. adept al reformelor de tip gorbaciovist. 298 41 . rãmânând Preºedintele Republicii). el a promovat „so- cialismul gulaºului“. Jaruzelski nu a cedat ºi la 26 august 1988 a propus o „masã rotundã“ a oficialitãþilor ºi opoziþiei.

când primul-ministru Lubomir Strougal a fost înlocuit cu Ladislav Adamec. p. Numai în 1986 s-au înregistrat 900 de greve20. Relaþii româno-americane. traversa o perioadã dificilã dupã moar- tea lui Iosip Broz Tito în 1980. Institutul European. 525 19 Jean-Franois Soulet. instalat la putere de sovietici în 1968. partidul va utiliza ºi de aceastã datã experienþa Partidului Comunist al Uniunii Sovietice“19. La 22 mai 1988. iar muncitorii au folosit din plin aceastã formã de luptã. În cadrul Par- tidului Muncitoresc Socialist Ungar s-a constituit o aripã reformatoare.. care a condus lupta de eliberare a poporului sãu de sub ocupaþia italianã – acþionând la fel de rigid ca ºi fostul sãu magistru. 42 . p. þara cea mai avansatã pe calea reformelor ºi cu cea mai largã deschidere internaþionalã. În Cehoslovacia. Cel mai important pas la nivelul conducerii a fost fãcut în noiembrie 1988. 299 20 Ibidem. Tensiunile sociale se grefau pe cele interetnice. Iaºi. 2002. situaþia minoritãþii ma- ghiare din Transilvania a ajuns în atenþia opiniei publice internaþionale. Doi istorici americani aveau sã constate: „Presa occidentalã a intervenit imediat pentru a alimenta conflictul..Ioan Scurtu Viena. Istoria comparatã a statelor comuniste.. Courtney. 303. Traducere Mihaela Sadovschi. 1940- 1999. având numai atribuþii administrative. a ridicat problema discriminãrii ungurilor din statele vecine. care s-a arãtat mai receptiv la ideea reformelor. p. declarând cã. în frunte cu Poszgay Imre. s-a declarat în favoarea reformelor. Harrington ºi Bruce J. Ramiz Alia – succesorul liderului istoric Enver Hoxha (mort în 1985). Gustáv Husák. în funcþia de secretar general. a fost ales Károly Grósz. Iugoslavia. Albania rãmânea o þarã închisã. Kádár János a fost înlocuit la conducerea partidului cu un Prezidiu condus de Reszö Nyers. „aºa cum a fãcut- o de-a lungul întregii sale istorii. În martie 1987 el a prezentat în faþa Comitetului Central al Partidului Comunist Cehoslovac un program de reforme ºi de democratizare a societãþii. Principala sa preocupare a devenit menþinerea unitãþii Iugoslaviei prin impunerea 18 Joseph F. captând ºi interesul câtorva congresmeni americani“18. ales în mai 1986 în funcþia de preºedinte al Comitetului Central al Uniunii Comuniºtilor din Serbia. Personalitatea politicã cea mai puternicã a devenit Slobodan Miloºevici. În aceastã þarã grevele erau permise. Problemele legate de drepturile omului aveau prizã la public ºi în scurt timp. dar în realitate nu a pãºit pe drumul deschis de Gorbaciov.

reuºind sã rezolve problema bunurilor aparþinând firmelor din aceste þãri confiscate de România dupã cel de- al Doilea Rãzboi Mondial. El privea reformele preconizate de Gorbaciov cu ostilitate. a luat mãsuri represive împotriva „duºmanilor socialismu- lui“. Istoria contemporanã a României (1918–2005). Librãria „Cartea Rusã“ (prin înfiinþarea Librãriei pentru Cartea Strãinã). Dupã o perioadã de aliniere la politica Moscovei. Acest act s-a realizat în urma unor ample manevre politice începute de Gheorghe Gheorghiu-Dej încã din mai 1955. Pe de altã parte. au început tatonãri în diferite capitale din Occident. 4. socotindu-le periculoase pentru orânduirea socialistã. Pe aceastã bazã s-au încheiat acorduri între statul român ºi firme occidentale. pp. Muntenegru. regimul de la Bucureºti a continuat sã aducã elogii Uniunii Sovietice ºi conducã- torilor ei. la conducere se afla Erich Honecker. regimul de la Bucureºti a reuºit sã obþinã retragerea trupelor sovietice din România. Delegaþii economice au vizitat S. 2005. Dupã retragerea Armatei Roºii din România. Au fost desfiinþate rând pe rând Institutul „Maxim Gorki“ (care a devenit Institutul de Limbi Strãine). Editura Fundaþiei România de Mâine. Timp de circa un an s-au operat arestãri. grav deteriorate dupã 1948. Republica Federalã Germania ºi alte state. s-au organizat ºedinþe publice de „demascare“. Kosovo. Ele erau menite sã „adoarmã vigilenþa“ Kremlinului. ales prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania în 1971 ºi preºedinte al Consiliului de Stat în 1976.. în 1958. Italia. Franþa. Muzeul Româno-Rus 21 Ioan Scurtu. acþiuni ce aminteau de începutul anilor ’50. În Republica Democratã Germanã. Bucureºti.U. care trebuia sã ºtie cã România constituia o „verigã puternicã“ a lagãrului socialist. vizând mai ales domeniul tehnologiei. SITUAÞIA ROMÂNIEI a) Desovietizare ºi liberalizare România a cunoscut o evoluþie atipicã în lagãrul socialist21. 146–165 43 . Din 1960 a început un amplu proces de desovietizare a societãþii româneºti. în vederea normalizãrii relaþiilor bilaterale. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional unor lideri fideli în provinciile care se bucurau de autonomie: Voivodina.A.

În fiecare oraº s-a dezvoltat cel puþin o platformã industrialã puternicã. literaturii ºi ºtiinþei româneºti. una dintre cele mai ridicate din lume. etc. policlinici etc. pomicole. din 1960 s-a trecut la eliberarea deþinuþilor politici. limbile francezã. articole electro-casnice etc. De asemenea. spitale.). ºtiinþã ºi culturã. Au fost create capacitãþi productive în toate judeþele. zeci de institute de cercetare. În august 1964 au fost puºi în libertate ultimii 10 000 de deþinuþi politici din România. s-au electrificat aproape toate localitãþile þãrii. Politica economicã a continuat sã punã accentul pe industrializare. învãþãmânt etc. automatizarea producþiei. chimizarea. Industriei româneºti i s-au alocat fonduri considerabile. germanã s-au reintrodus în ºcoli (alãturi de limba rusã). mecanizarea complexã. iar unii au fost reîncadraþi în vechile lor locuri de muncã. au apãrut noi ramuri ºi subramuri economice. încãlþãminte. Direcþiile obligatorii ale procesului de industrializare erau considerate electrificarea. S-a trecut la elaborarea de noi manuale ºcolare. Situaþia materialã a populaþiei s-a ameliorat. Au fost restabilite contactele culturale cu Occidentul. Dupã încheierea colectivizãrii agriculturii în 1962. au fost construite mari obiective industriale. Cei mai mulþi au primit pensii din partea statului. în care au fost reintroduse personalitãþile de marcã ale istoriei. s-au înfiinþat ferme legumicole. crescâtorii de pãsãri. ca urmare a rezultatelor obþinute în industrie ºi agriculturã. A început construirea unor cartiere 44 . creându-se numeroase locuri de muncã în industrie. servicii. Statul a investit sume considerabile în învãþãmânt. s-a acordat o mai mare atenþie industriei alimentare ºi cele producâtoare de bunuri de consum (confecþii. s-a adoptat un amplu program vizând modernizarea acestei ramuri a economiei naþionale ºi creºterea producþiei la hectar. alãturi de industria grea ºi de cea a construcþiilor de maºini. ovine. Rata acumulãrilor necesare investiþiilor ºi industrializãrii a fost de 20 – 25%. prin decrete succesive de amnistie. sistemul sanitar. facultãþi. dar. porci. englezã. Regimul a devenit mai relaxat.Ioan Scurtu (clãdirea a intrat într-un lung proces de restaurare dupã care aici s-a amenajat Muzeul Literaturii Române). s-au construit mii de ºcoli. viþei. inclusiv în universitãþi ºi institute de cercetare ºtiinþificã. creºterea ºi dezvoltarea industriei constructoare de maºini.

cât ºi din Occident. comandatul suprem al forþelor Armate Unite ale Tratatului de la Varºovia. Acest fapt l-a îngrijorat profund pe Gheorghiu-Dej. în problemele vieþii internaþionale. curent electric. Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost ales în funcþia de preºedinte al Consiliului de Stat. unde românii petreceau. apartamentele fiind acordate gratuit în folosinþã muncito- rilor. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional de locuinþe. în locul Prezidiului Marii Adunãri Naþionale a fost creat Consiliul de Stat al Republicii Populare Române. Mareºalul A. Conducerea de la Bucureºti a profitat de conflictul dintre China ºi Uniunea Sovieticã pentru a-ºi afirma propria sa poziþie. Criza s-a rezolvat prin retragerea rachetelor sovietice. fãrã ca mãcar sã fie anunþatã. fãrã a informa în prealabil guvernele statelor membre. prin pierderea legãturii ancestrale a þãranilor cu pãmântul. Atunci s-a înregistrat un eveniment extrem de grav. precum ºi ale raporturilor dintre partidele comuniste ºi muncitoreºti. 10-12 zile. Momentul declanºator a fost criza rachetelor din toamna anului 1962. autobuze etc. diferitã de cea a Moscovei. Satul românesc tradiþional a suferit uriaºe transformãri. Au fost achiziþionate filme. care ameninþa sã se transforme în cel de-al treilea rãzboi mondial.A. deoarece exista riscul ca România sã fie angrenatã într-un rãzboi cu SUA. dar 45 . înfãþiºarea lui s-a schimbat atât din punct de vedere material (construcþii. fãrã platã. La 21 martie 1961. Cei doi lideri politici – Gheorghe Gheorghiu-Dej ºi Ion Gheorghe Maurer – au fost artizanii politicii de independenþã ºi suveranitate a României. Guvernul sovietic a decis sã instaleze rachete nucleare în Cuba. În 1961. concerte. cu bilete primite prin sindicat. înlãturându -se restricþiile în privinþa exercitãrii dreptului de vot de câtre anumite categorii de cetãþeni. a decis alarmarea trupelor din subordine. cât ºi spiritual. s-au organizat expoziþii. de pe teritoriul cãreia putea ataca SUA. pe piaþa româneascã au reapãrut unele produse din statele occidentale. festivaluri la care erau prezente personalitãþi marcante atât din „lagãrul“ socialist. organ al puterii aflat sub controlul Marii Adunãri Naþionale ºi rãspunzãtor în faþa acesteia pentru activitatea sa. La începutul anilor ’60. Preºedintele J. Greciko. Au fost aduse unele modificãri la Constituþia din 1952.).F. dacã sovieticii nu-ºi retrag rachetele din Cuba. iar Ion Gheorghe Maurer a devenit preºedintele Consiliului de Miniºtri. drumuri.Kennedy a anunþat cã SUA sunt gata sã riposteze. A sporit numãrul locurilor în staþiunile de odihnã ºi tratament.

Convorbiri neterminate. 2001. mai multe gospodãrii Agricole de Stat ºi Colective. Acesta a vizitat Staþiunea Experimentalã Agricolã de la Fundulea. O fereastrã în Cortina de Fier. Un moment semnificativ s-a înregistrat în zilele de 3-5 august 1963. prilej cu care s-a convenit asupra îmbunãtãþirii relaþiilor dintre România ºi SUA.F. Editura Polirom. Bucureºti. Freeman a explicat cã SUA doreau sã vadã dovada cã România „este o þarã suveranã ºi independentã ºi cã nu acþioneazã la apãsarea unui buton de la Moscova“. 32-33. Gaston Marin în SUA. Focºani. Într-o discuþie cu Alexandru Moghioroº. Moghioroº a explicat cã România „are propriile ei butoane. superputerea aflatã în rivalitate cu Uniunea Sovieticã. 264-269. ceea ce Uniunea Sovieticã nu fãcuse.Kennedy ºi poporului american. pp. inclusiv a trimiterii unei delegaþii de economiºti români condusã de Gh. Bucureºti. care l-a rugat sã transmitã un mesaj de prietenie preºedintelui J. pe care apasã singurã atunci când considerã ºi acþioneazã în raport cu interesele ei“. Însemnãri din viaþã. Corneliu Mãnescu.H. secretarul Departamentului de Stat (douã la New-York ºi una la Washington). pp. Tablouri din Rãzboiul rece. 2000. Editura Evenimentul Românesc. secrearul de stat al Agriculturii SUA. 219-229 46 .22 Cea mai spectaculoasã acþiune a conducerii de la Bucureºti a fost îmbunãtãþirea relaþiilor cu SUA. p. Editura Vrantop. Memorii ale unui diplomat român. 109. Declaraþia de independenþã din aprilie 1964. În octombrie 1963. 3 din Pactul Tratatului de la Varºovia care prevedea obligaþia statelor semnatare de a se consulta în problemele politice internaþionale. Freeman a fost primit de Gheorghiu-Dej. pp. Iaºi. 1963 – o misiune simbolicã în „Revista Româno-Americanã. Ulterior. Chiar dacã pãrea ºocantã. declaraþia lui Mãnescu se baza pe art. Din 1963. 2007. În serviciul României lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Corneliu Mãnescu în dialog cu Lavinia Betea.S. iulie- decembrie 2008: Mircea Maliþa. Alexandru Oºca ºi Vasile Popa.Ioan Scurtu liderul român a decis sã se detaºeze de angajamentele ºi iniþiativele pe care le lua N. Gheorghe Gaston Marin. Beck. 22 Petre Otu. 1997. Bucureºti. Editura C. ministrul de externe Corneliu Mãnescu a avut trei întâlniri cu Dean Rusk. SUA au început sã analizeze cu atenþie atitudinea României. Dean Rusk a relatat cã ministrul de Externe ar fi spus cã în cazul unui conflict declanºat de Uniunea Sovieticã. Hruºciov. când Orville Freeman. a fãcut o vizitã oficialã în România (prima a unui ministru american dupã cel de-al doilea rãzboi mondial). vicepreºedinte al Consiliului de Miniºtrii. România îºi va pãstra neutralitatea. mai ales politica de independenþã a acesteia. 169.

1997. când la conducerea partidului a fost ales Nicolae Ceauºescu. aceastã orientare a continuat ºi dupã moartea sa. survenitã în martie 1965. ca un act de independenþã faþã de Moscova. Declaraþia aprecia: „Nu existã ºi nu poate exista un partid pãrinte ºi un partid fiu. Cu alte cuvinte. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Un moment esenþial. În acest spirit. Partidul Muncitoresc Român se pronunþa pentru recunoaºterea speci- ficitãþii naþionale. Începutã în timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. a neamestecului în treburile interne ale altor partide. 2004 47 . Declaraþia din aprilie 1964 a avut un mare ecou internaþional. o fereastrã în cortina de fier. partide superioare ºi partide subordo- nate“. Valeriu Dobrinescu. de a-ºi desemna conducerea.23 În Declaraþia cu privire la poziþia Partidului Muncitoresc Român în problemele miº- cãrii comuniste ºi muncitoreºti internaþionale se afirma cã România promoveazã principiile suveranitãþii ºi independenþei naþionale. ca ºi a oricãror probleme pe care le ridicã lupta lor comu- nã“. România. Cuvânt înainte de prof. Partidul Muncitoresc Român se considera responsabil pentru politica sa numai în faþa poporului român. când s-a fãcut publicã ºi într-o manierã cate- goricã noua orientare a guvernanþilor de la Bucureºti. România nu mai recunoºtea supremaþia Uniunii Sovietice ºi nici rolul conducâtor al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în relaþiile internaþionale. dr. În România anilor 1964 – 1974 s-a crezut într-o deschidere largã spre democraþie. istorice. ale neamestecului în treburile interne. cu larg ecou intern ºi internaþional. Bucureºti. reprezintã condiþia esenþialã pentru soluþionarea justã a problemelor divergente. mai ales în statele occidentale. Aprilie 1964 – Primãvara de la Bucureºti. univ. Editura Vrantrop. În document se preciza: „Respectarea strictã a principiului potrivit cãruia toate partidele marxist-leniniste sunt egale în drepturi. Florin Banu ºi Liviu Þãranu. Cum s-a adoptat „Declaraþia de independenþã a României. care au apreciat-o – pe drept cuvânt – ca începutul unei noi perioade în evoluþia politicii interne ºi internaþionale a României. Declaraþia de Independenþã din 1964. Alexandru Oºca ºi Vasile Popa. Focºani. Dupã adoptarea Declaraþiei din aprilie 1964 a urmat o perioadã de liberalizare a societãþii socialiste din România. ale dreptului exclusiv al fiecãrui partid de a-ºi rezolva pro- blemele politice ºi organizatorice. înþelegerea ºi acceptarea diversitãþii de con- diþii ale dezvoltãrii fiecãrei þãri. Editura Enciclopedicã. s-a înregistrat în aprilie 1964. avantajului ºi respectului reciproc. s-au fãcut unele încercãri de materializare a pieþei 23 Vezi pe larg. de a-ºi orienta membrii asupra problemelor politicii interne ºi internaþionale.

Partidul Muncitoresc Român ºi-a luat numele de Partidul Comunist Român. a fost decorat pentru „contribuþia adusã la victoria socialismului“. S-au dat în folosinþã mai multe cãmine studenþeºti în Bucureºti. Congresul al IV- lea al P. În 1968 a fost realizatã o amplã reformã administrativã. Dupã 1965 s-a pus accentul pe ideea renunþãrii la „modelul unic“ de construire a socialismului. s-au dezvoltat contactele cu Occidentul. prin care Re- publica Popularã Românã îºi lua numele de Republica Socialistã Ro- mânia. Din contrã. Timiºoara. „Legalitatea socialistã“ a devenit o preocupare importantã a liderilor politici din România.R. Din 1965 s-a introdus gratuitatea manualelor ºcolare pentru toþi elevii (clasele I – XII). S-a înregistrat ºi o anumitã relaxare ideologicã. În manualele ºcolare au fost introduse personalitãþi dezavuate vehement la începutul 48 . fiind reabilitaþi mai mulþi activiºti de partid. Decizia a avut un caracter politic. În aprilie 1968 au fost demascate abuzurile ºi ilegalitãþile din timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.C.(1921).Ioan Scurtu libere. Nicolae Ceauºescu a iniþiat ample acþiuni vizând reorganizarea statului ºi a societãþii. Cluj. Aceastã liberalizare avea loc în anumite limite. S-au deschis mai multe seminarii teologice ºi a crescut numãrul de studenþi la Facultatea de Teologie din Bucureºti.R. În iulie 1965. în frunte cu Lucreþiu Pãtrãºcanu.C. Articolul 1 al Legii fundamentale prevedea cã „Republica So- cialistã România este stat al oamenilor muncii de la oraºe ºi sate. În 1970 a fost inaugurat noul ansamblu de clãdiri aparþinând Institutului Politehnic din Bucureºti. iar numerotarea congreselor acestuia a început cu anul creãrii P. deoarece nu au fost luate mãsuri împotriva celor care au condus aparatul de represiune. Astfel. suve- ran. impuse de existenþa unui regim de esenþã totalitarã. prin care s-a renunþat la denumirile sovietice (raion. Au fost restaurate mai multe biserici ºi mãnãstiri. Au fost înfiinþate noi universitãþi – la Craiova (1965) ºi Braºov (1967). independent ºi unitar“. generalul Alexandru Nicolschi. a devenit Congresul al IX-lea al P. regiune) ºi s-a revenit la unitatea administrativã tradiþionalã: judeþul.M. O relaxare a intervenit în relaþia dintre Stat ºi Bisericã. Prin Legea învãþãmântului din 1968 a fost stabilit învãþãmântul general obligatoriu de 10 clase. Iaºi. fostul ºef al Securitãþii. La 21 august 1965 a fost adoptatã o nouã Constituþie. stabilindu-se cã se impunea luarea în consideraþie a condiþiilor specifice din fiecare þarã.R. de descâtuºare a forþelor intelectuale.

S-a pus un accent deosebit pe modernizarea ºi rentabilizarea întreprinderilor industriale. iar în 1969 a realizat primul elicopter: I. atât prin realizarea unor cartiere de locuinþe. care a avut un rol important în popularizarea istoriei. în 1965. În 1970 a intrat în funcþiune prima turbinã a Centralei Hidroelectrice de la Porþile de Fier I. A început acþiunea de electrificare a transporturilor pe 49 . Filmul românesc era prezent la marile festivaluri. Din 1967 s-a editat revista „Magazin istoric“. S.U. Statul român a contractat importante împrumuturi externe. Din 1968. petrochimia. precum Palatul Televiziunii Române. Ion Popescu-Gopo obþinuse Marele Premiu pentru filmul de desene animate „Scurtã istorie“. Au apãrut platforme industriale moderne.A. S-au afirmat puternic romancierii Marin Preda ºi Eugen Barbu.C. iar în 1966 premiul Opera Prima fost acordat lui Mircea Mureºan pentru filmul „Rãscoala“ (adaptare dupã romanul lui Liviu Rebreanu). planul unic adoptat la nivel naþional conþinând numai câþiva indicatori de bazã.A. cât ºi prin opere unice. – 316 (în colaborare cu firma francezã „Alouette“). Franþa. s-au deschis „centre culturale“ ale României în Italia. Germania etc. mai ales în domenii de vârf ca electronica. pe baza cãrora a achiziþionat maºini ºi utilaje moderne pentru economia naþionalã. mulþi tineri români fiind trimiºi la studii în statele occidentale. în 1957.R. Teatrul de Stat din Târgu- Mureº. Liviu Ciulei a câºtigat premiul pentru regie cu filmul „Pãdurea spânzuraþilor“. Au fost construite mari întreprinderi industriale în aproape toate judeþele þãrii. inclusiv la cel de la Cannes. electrotehnica. Palatul Politico-Administrativ din Baia Mare. Dupã ce.. Aeroportul Internaþional Otopeni (Henri Coandã). în care se dezbãteau problemele creaþiei naþionale ºi universale. Au apãrut noi reviste literare.R. Octavian Goga. Conferinþa Naþionalã a P. Contactele culturale s-au multiplicat. România a început sã producã automobilul „Dacia“ (în colaborare cu firma francezã „Renault“). Tudor Arghezi. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional anilor ’50: Titu Maiorescu. inclusiv prin publicarea unor documente ºi memorii inedite. Arhitecþii ºi constructorii au putut sã-ºi punã în valoare capacitãþile creatoare. din decembrie 1967 a hotãrât sã se promoveze o largã descentralizare a activitãþii economice. Politica economicã a cunoscut o anumitã modificare. precum ºi tinerii poeþi Nichita Stãnescu ºi Marin Sorescu. Lucian Blaga. Sala Polivalentã din Bucureºti. Istoria – mai ales cea naþionalã – a reînceput sã fie cercetatã pe bazã de documente.

zootehnice etc. anual. oilor. România a început sã exporte pe scarã largã maºini ºi utilaje. Cea mai spectaculoasã transformare a cunoscut-o satul românesc. care erau oferite gratuit cetãþenilor. el aºtepta sã fie „mobilizat“ de brigadier sau de preºedintele Cooperativei Agricole de Producþie ºi avea grijã sã se întoarcã acasã înainte de asfinþitul soarelui. Aparatele de radio. porcilor. asigurarea de specialiºti (agronomi. cea mai bine aprovizionatã din întregul „lagãr“ socialist. Viaþa satului a capãtat ritmuri mai înalte de desfãºurare. piaþa româneascã fiind. Asistenþa medicalã gratuitã s-a generalizat (inclusiv pentru þãrani). Þãranul cooperator ºi-a pierdut deprinderea de a pleca pe câmp. S-a desfãºurat un amplu program de construcþii de locuinþe. folosirea pe scarã largã a îngrãºãmintelor chimice ºi pesticidelor. Din 1970 a fost organizat. Comerþul a înregistrat o puternicã dezvoltare. asaltul modernizãrii a impus aspiraþii. cu „noaptea în cap“ la muncã. maºinile de spãlat. medici veterinari). Au fost amenajate noi staþiuni de odihnã ºi tratament.. televizoarele. Bucureºti – Braºov. autoturimele de teren fabricate la Câmpulung ºi tractoarele produse la Braºov – fiind printre cele mai performante din lume. Târgul Internaþional Bucureºti. în care se obþineau noi soiuri de plante ºi rase de animale cu o productivitate ridicatã. unele dintre ele – precum sondele pentru extracþia petrolului realizate la Ploieºti. oamenii fiind mai prezenþi în activitatea comunitãþii. Pe întreg cuprinsul þãrii au apãrut combinate de creºtere a pãsãrilor. dotate cu mobilã cumpãratã de la oraº. între care cele de pe litoral Mãrii Negre. Pe de o parte. crearea de staþiuni pentru cercetãri agricole. vitelor. tradiþia s-a modificat. 50 . care se bucura de o largã participare a firmelor industriale din Europa.Ioan Scurtu cãile ferate (primul traseu electrificat. practic. iar pe de altã parte. Asia ºi America. s-a dat în folosinþã în 1968). dupã modul practicat în SUA. Agricultura a cunoscut un proces de modernizare prin mecanizarea lucrãrilor. slãbind sau chiar dispãrând vechile obiceiuri ºi portul popular în multe localitãþi rurale. automobilele au intrat în viaþa cotidianã a românilor. frigiderele. cu sobe de teracotã etc. au apãrut case construite dupã tipare urbane. Nivelul de trai a cunoscut o sensibilã îmbunãtãþire. viticole. S-au modernizat locuinþele. mentalitãþi ºi moduri de viaþã diferite comparativ cu perioada interbelicã. mai ales muncitorilor de la marile întreprinderi industriale.

a stabilit. în 1967. Germanã. avantajul reciproc. Bulgariei ºi. slãbirea influenþei religiei ºi a normelor morale. care se bucurau de o largã recunoaºtere internaþionalã: egalitatea în drepturi.F. Polone. Iosip Broz Tito – preºedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslave.S.R. Mohammed Anwar el-Sadat – preºedintele Republicii Arabe Egipt. ministrul de Externe Corneliu Mãnescu a fost ales. În timp ce conducerea din celelalte þãri socialiste europene urma cu fidelitate linia trasatã la Kremlin. etc. în acelaºi an. când a fost preºedintele Adunãrii Generale a Societãþii Naþiunilor. dezvoltarea sistemului de asigurãri sociale.U. Leonid Brejnev – preºedintele Sovietului Suprem al U. desigur. integritatea teritorialã ºi suveranitatea naþionalã. spre marea indignare a conducerilor R. Suleiman Demirel – primul-ministru al Turciei. a U.S.R.U. reducerea costului creºterii ºi educaþiei copiilor. Ca o recunoaºtere a politicii promovate de România. Juan Carlos I – regele Spaniei. Germane. creºterea mobilitãþii sociale. Wojciech Jaruzelski – preºedintele R. În 1967. Pierre Eliott Trudeau – primul-ministru al Canadei. din 1930 – 1931. Golda Meir – primul-ministru al statului Israel.S.F. România nu a rupt relaþiile diplomatice cu Israelul ca urmare a rãzboiului acestui stat cu þãrile arabe. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Transformãrile radicale pe care le-a cunoscut familia (ca funcþie ºi structurã) sub impactul industrializãrii ºi urbanizãrii s-au materializat în creºterea duratei ºcolarizãrii ºi instruirii în general. participarea femeii la activitãþi economice neagricole.. Mahommad Reza Pahlavi Aryamehr – ºahinºahul Iranului.. preºedintele Adunãrii Generale a O. România promova o politicã externã proprie. Helmuth Schmidt – cancelarul R. formulate încã din aprilie 1964. Harold Wilson – primul-ministru al Marii Britanii. 51 .. Germania. relaþii diplomatice cu R.P. generalul Suharto – preºedintele Indoneziei etc.S. Ungariei.A. Chineze.D. scãderea mortalitãþii infantile.P. Poloniei. Franz Jonas – preºedintele federal al Austriei. Zhou Enlai – premierul Consiliului de Stat al R. extinzându-ºi considerabil relaþiile cu lumea occidentalã. egalând performanþa lui Nicolae Titulescu. Politica externã a României avea la bazã patru principii. Indira Gandhi – prim-ministru al Indiei. neamestecul în treburile interne. România a fost vizitatã de cele mai importante personalitãþi politice ale vremii: Richard Nixon ºi Gerald Ford – preºedinþii S. creºterea standardului de viaþã. Charles de Gaulle – preºedintele Franþei.N. Cehoslovaciei. aºa cum au fãcut Uniunea Sovieticã ºi celelalte partenere din Tratatul de la Varºovia.

au folosit „canalul Bucureºti“ atât timp cât comunicarea directã cu Uniunea Sovieticã era blocatã.C.P. Dupã doi ani. din iulie 1965 s-a hotãrât desprinderea funcþiilor de partid de cele de stat. sã fie ales în funcþia de preºedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. (în Biroul Oval). al P.U. între care S.). Suedia. alãturi de regina Elisabeta). R. (6–8 decembrie 1967) s-a considerat cã despãrþirea celor douã funcþii a dus la risipirea forþelor ºi crearea multor paralelisme. Argentina.A. Mexic. Canada.C.C. Brazilia.R.Ioan Scurtu La rândul sãu. Franþa. Canada. obþinând importante împrumuturi pentru a achiziþiona maºini ºi utilaje moderne.C. A fost prima þarã socialistã care a adoptat o lege privind crearea ºi funcþionarea de societãþi mixte de producþie în România ºi în alte þãri. Marea Britanie (plimbându-se prin Londra în caleaºcã. În consecinþã.A. Conferinþa Naþionalã a propus ca Nicolae Ceauºescu. Timp de un deceniu ºi jumãtate (1970 – 1985).M. Italia. În acest spirit. Uniunea Sovieticã. precum încheierea pãcii între Israel ºi Egipt. Nicolae Ceauºescu impli- cându-se în rezolvarea unor probleme complexe.U. iar „rãzboiul rece“ continua sã domine viaþa internaþionalã.I.. încheierea rãzboiului din Vietnam. primii-secretari ai Comitetelor judeþene. Japonia. Nicolae Ceauºescu a vizitat peste 90 de þãri. a stabilit relaþii cu Fondul Monetar In- ternaþional (F. ªi în domeniul relaþiilor economice România a fãcut paºi importanþi pe linia colaborãrii cu statele occidentale. ºi R.A.U. Belgia. secretarul general al C. România a fost un im- portant centru al diplomaþiei internaþionale. Chinezã.U.P.F. Vatican. Portugalia. b) Anii cultului personalitãþii Încã din anii liberalizãrii se acumulau elementele care aveau sã ducã la cultul personalitãþii lui Nicolae Ceauºescu. 52 . Norvegia. fiind primit cu toate onorurile în S.C. la Conferinþa Naþionalã a P.) ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dez- voltare (B. Chinezã. India ºi încã multe altele. s-a modificat Statutul P. Indonezia.R. stabilindu-se cã persoana care ocupã o funcþie de conducere pe linie de partid trebuie sã aibã o funcþie similarã ºi pe linie de stat. stabilirea de relaþii diplomatice între S. Germania.. La Congresul al IX-lea al P. apreciindu-se cã o singurã persoanã nu putea sã se ocupe eficient de ambele domenii. municipale ºi orãºeneºti de partid au devenit ºi preºedinþii Consiliilor respective.A.R. Austria. Egipt.D. cu care a fost dotatã industria româneascã.I. Liderii S.R..R. R.

Aici i s-a rãspuns cã trebuia sã fie membru de partid. pe care-l reprezenta în relaþiile interne ºi internaþionale. N.. Era primul pas în lupta pentru preluarea întregii puteri politice. Între cei care s-au înscris în aceste gãrzi s-a aflat ºi Paul Goma.I. Marea Adunare Naþionalã a validat aceastã propunere. Cu acel prilej s-au constituit gãrzile patriotice. dar mult mai hotãrâtã. fond C. conchizând: „Este într-adevãr aici vorba de o confruntare între douã concepþii. diminuarea centralismului birocratic. Nicolae Ceauºescu a informat despre rezultatele vizitei24 ºi despre ameninþãrile care planau asupra Cehoslovaciei. pe calea convingerii. care a fost apre- ciat de întregul popor român. noul lider al Partidului Comunist din Cehoslovacia. ca sã atragã poporul la rezolvarea problemelor þãrii sale ºi a fãuririi victoriei sale“. care urmau sã coope- reze cu forþele militare. „Ceauºescu – România!“. Aceastã apreciere aratã cã în 1968. O politicã similarã. în „Historia“ mai 2008. La 21 august 1968. vol. Aleksander Dubcek. În ºedinþa Comitetului Politic Executiv din 17 august 1968. participanþii exprimându- ºi sprijinul pentru hotãrârea secretarului general de a apãra cu orice preþ independenþa ºi integritatea teritorialã a României. cerând sã facã parte din gãrzile patriotice. alcãtuite din civili. Nicolae Ceauºescu a condamnat în termeni vehemenþi intervenþia trupelor a cinci þãri membre ale Tratatului de la Varºovia în Cehoslovacia. Conferinþa Naþionalã din decembrie 1967 a adoptat unele decizii care vizau o anumitã liberalizare a regimului. Jurnal de cãldurã mare. Acesta avea sã relateze cã s-a dus la sediul Uniunii Scriitorilor. tovarãºi. 1997. Ceauºescu a apreciat cã „Cehoslovacia merge pe calea cea bunã“.26 24 Arh. Bucureºti. A fost un act de mare curaj. 4-10 25 Ioan Scurtu. dos. f.R. din ianuarie 1968. între o concepþie care vrea sã menþinã ca principiu de rezolvare a problemelor interne teroarea ºi represiunea ºi considerã partidul ca un aparat de represiune. Nicolae Ceauºescu: „Aici este vorba de o înfruntare între douã concepþii“. viitorul dizident politic. ºi concepþia care merge pe calea ca problemele sã fie rezolvate în mod democratic. Cu prilejul vizitei sale la Praga.II. a început sã promoveze. Editura Nemira.. 139 53 . 9 decembrie. în zilele de 15-17 august. pp. 17 august 1968. p. La marele miting desfãºurat în Piaþa Pala- tului în acea zi de 21 august 1968 s-a scandat pentru prima datã „Ceau- ºescu ºi poporul!“. drept care Goma a fãcut imediat cerere ºi a fost primit în PCR. 72 26 Paul Goma. astfel cã Nicolae Ceauºescu a devenit ºeful statului. stimularea unor iniþiative private în domeniul economic etc. al P. Nicolae Ceauºescu avea o viziune diferitã de cea promovatã de sovietici în privinþa modului de construire a socialismului25. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Întrunitã a doua zi.Cancelarie.C. 131/1968.C.C.

din august 1969. C. care a hotãrât înlãturarea din funcþie a lui Alexander Dubcek ºi alegerea în fruntea partidului a lui Gustav Husák. 245 54 .R.. Pe de altã parte. Nicolae Ceauºescu a spus: „P. a fost salutatã în Occident. Din maniera în care s-a produs o asemenea schimbare. Nicolae Ceauºescu a înþeles cã ºi în România se putea gãsi un „numãr de tovarãºi“ care sã cearã intervenþia sovieticã ºi apoi sã se convoace o Plenarã a C. drept care. în zilele de 15–17 august 1968..C. 1988. care a dovedit o totalã obedienþã faþã de Kremlin.C.C.C. spre deosebire de Plenara C.R. în urma cãreia sã fie ales un alt secretar general.C. Congresul trebuia sã fie precedat de conferinþe de partid (locale ºi judeþene). evident. cuprinzând organizaþiile de pe întreg cuprinsul þãrii. din august 1969. În consecinþã. 1968. Pericolul unei acþiuni în forþã împotriva României era real.Ioan Scurtu August 1968 a marcat o cotiturã în activitatea de propagandã a P. Nicolae Ceauºescu a decis sã frâneze procesul liberalizãrii interne. el a decis sã-ºi fortifice poziþia. Editura RAO. p. Un alt învãþãmânt desprins de Nicolae Ceauºescu dupã eveni- mentele din Cehoslovacia a fost cel privind dimensiunile liberalizãrii. care se putea întruni în câteva zile. nu trebuia sã prezinte rapoarte în faþa acestuia. Din primãvarã pânã în toamnã. Nicolae Ceauºescu a desprins o concluzie impor- tantã dupã cele întâmplate în Cehoslovacia: prin manevre de culise.R.R. De aceea.. În funcþia de secretar general al P. dupã intervenþia militarã. sovieticii ar putea sã-l înlãture de la putere. Nicolae Ceauºescu începând sã fie prezentat ca exponentul cel mai fidel al intereselor ºi aspiraþiilor poporului român.C. Sovieticii au avut o cu totul altã pãrere ºi au recurs peste câteva zile la intervenþia armatã. care sã aleagã delegaþi. când a condamnat ferm intervenþia în Cehoslovacia.. Conform Statutului P.C.C. Atitudinea lui Ceauºescu din august 1968. astfel cã la Congresul al X-lea al P. nu avea calitatea de a-l înlocui din funcþie.C. astfel cã întrunirea acestui forum cerea timp ºi o amplã muncã organizatoricã. a fost ales Nicolae Ceauºescu (12 august 1969). a prezentat „tezele“ sale privind munca 27 Mihai Retegan. La Praga. Cu prilejul vizitei sale la Praga. dar a generat o reacþie extrem de negativã la Kremlin. Cehoslovac. în iulie 1971.C. El nu mai era subordonat Comitetului Central. al P.R. iar un eventual sprijin din partea Occidentului nu era de aºteptat.C. a fost convocatã o Plenarã a C. s-a modificat Statutul partidului: secretarul general era ales de Congres ºi nu de Comitetul Central. al P.R. este de pãrere cã Cehoslovacia merge pe calea cea bunã“27. Bucureºti.

1080 – 1081 55 . cã ea nu corespunde sarcinilor de educare a tineretului ºi a poporului general. pentru a feri România de o intervenþie sovieticã. 2005. ceea ce noi nu facem. de uriaºele tablouri ale lui Mao-Zedong ºi Kim-Il-Sung. a fost pusã pe baze revoluþionare“. Secretarul general a apreciat tematica spectacolelor la care a asistat.C. prin prezentarea «tezelor din iulie»“28.R. Fãrã îndoialã. 2005. drept care a dat frâu liber dezvoltãrii cultului personalitãþii sale. Se pare cã Nicolae Ceauºescu a ajuns la concluzia cã ºi el merita o asemenea „recunoºtinþã“ din partea românilor. cã propaganda noastrã este nemulþumitoare. Se poate aprecia cã „în 1971. revoluþionar în toate domeniile de activitate. Aºa cã am spus-o înainte de a merge în China. 1880 – 1974. Noi am împânzit cinematografia cu filme de aventuri.C. lasã loc la interpretarea cã ele au fost rezultatul vizitei lui Nicolae Ceauºescu în China ºi RPD Coreeanã. În ºedinþa Comitetului Executiv al C. din 25 iunie. Coordonator ambasador Romulus Ioan Budura. Ceauºescu a fost impresionat de „marile adunãri populare“ organizate în cinstea sa. Am scos piesele revoluþionare ºi am introdus piese fãrã nici un conþinut. La fel facem ºi la televiziune.R. Înainte sã plec am avut o ºedinþã de Secretariat ºi acolo am stabilit sã pregãtim un material pentru Plenarã. Vizitele întreprinse i-au întãrit convingerea cã trebuia acþionat cu fermitate pentru promovarea spiritului muncitoresc. de balet. al P. Documente. de uralele ºi ovaþiile cu care erau întâmpinaþi conducâtorii de partid ºi de stat. Dar ceea ce am vãzut în China ºi Coreea demonstreazã cã concluzia la care am ajuns este justã“29. Nicolae Ceauºescu era preocupat de restructurarea activitãþii ideologice a P. Ceauºescu a informat despre cele vãzute în China ºi a fãcut comparaþii cu situaþia din România: „Toatã activitatea lor culturalã. p. de presiunile sovietice care erau foarte puternice. Ediþie Ana-Maria Cãtãnuº. Institutul Naþional pentru Studiul Totalitarismului. ca expresie a „iubirii neþãrmuite“ de care se bucurau din partea popoarelor respective. Din aceastã declaraþie.C. Pe de altã parte. iar teatrul cu piese occidentale. 28 Sfârºitul perioadei liberale a regimului Ceauºescu: mini-revoluþia culturalã din 1971. unde tot discutãm ºi nu s-a schimbat nimic. 19 (intervenþia lui Florin Constantiniu) 29 Relaþiile româno-chineze. de teatru. contextul concret în care au fost lansate aceste „teze“. pp. deoarece „se pune faþã în faþã mentalitatea imperialistã cu relaþiile noi. Ceauºescu a dorit sã dea o garanþie de fidelitate faþã de ortodoxia marxistã. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional politico-ideologicã. Bucureºti. Bucureºti. rezultã cã încã înainte de vizitã. Tiparul Regia Autonomã Monitorul Oficial.

C. Dintre istoricii care au abordat asemenea teme menþionãm pe: Gheorghe Platon. Ulterior a fost adoptat programul ideologic al partidului. Petre Sãlcudeanu.R. ªi în domeniul istoriei s-au publicat lucrãri care nu se înscriau pe linia aprecierilor cuprinse în documentele P. Totuºi. potrivit cãruia orice activist de partid ºi de stat putea fi mutat într-un alt loc de muncã.R.C. p. dacã necesitãþile o cereau. desfãºurat într-o atmosferã pozitivã. Gheorghe Buzatu. al P.C. Apostol Stan.R. politica externã etc.R. O mãrturie în acest sens este ºi organizarea celui de- al XV-lea Congres internaþional de ºtiinþe istorice în Bucureºti (august 1980). Ceauºescu îi înlãtura pe potenþialii sãi rivali sub pretextul cã se impunea întãrirea muncii într-un alt sector de activitate. Totuºi.). prin practicarea aluziilor ºi strecurarea „ºopârlelor“. Controlul ideologic a urmãrit mai ales sã nu fie pus sub semnul întrebãrii rolul conducâtor al P.C. sau chiar sã câºtige complicitatea lor. partidele politice. cu o foarte largã participare. au fost luate mãsuri pentru „revigorarea“ spiri- tului revoluþionar. Eliza Campus.C. 119 56 . Viorica Moisuc.Ioan Scurtu Dupã prezentarea „tezelor“ din iulie au urmat ample acþiuni orga- nizatorice ºi politice pentru promovarea spiritului muncitoresc în do- meniul culturii. activitatea parlamentarã.R. Ion Lãncrãjan) au reuºit sã înºele „vigilenþa“ cenzorilor de la Consiliul Culturii ºi Educaþiei Socialiste. critici ºi chiar arestarea unor cadre. ºi sã nu se creeze o atmosferã ostilã politicii oficiale. privind regimul politic în epoca modernã ºi contemporanã. al P. din aprilie 1972 a adoptat principiul „rotirii cadrelor“. al P.R.C. Ion Iliescu a fost eliberat din funcþia de secretar cu Propaganda al C. Constantin Þoiu. Generaþia ’80 a dus mai departe ce începuserã cei din generaþia ’60“30. (în care fusese ales în februarie acelaºi an). „cultura românã nu s-a întors nici mãcar o clipã la proletcultis- mul anilor ’50. mulþi scriitori (între care Augustin Buzura. Acest principiu a fost utilizat de Ceauºescu pentru a anihila orice act de independenþã al activiºtilor. s-a creat Consiliul Culturii ºi Educaþiei Socialiste (în locul Ministerului Culturii). Ion Bulei. La Plenara C.C.C. Ioan Scurtu. Plenara C. Au fost abordate teme complexe. aºa cum avea sã aprecieze Dumitru Þepe- neag. Prin aceastã metodã s-a instaurat o stare de nesiguranþã în 30 Sfârºitul perioadei…. sub acuzaþia de „in- telectualism“ ºi trimis la „munca de jos“ (secretar la Comitetul Jude- þean Timiº al P. Dacã în timpul lui Gheorghiu-Dej s-a recurs la demascãri. Ion Bitoleanu. Ion Agrigoroaiei. de autenticã dezbatere ºtiinþificã.C. din noiembrie 1971.

care. numea ºi revoca miniºtrii. ocupându-se cu problemele de cadre. Ion Gheorghe Maurer a fost adus în situaþia de a demisiona din funcþia de preºedinte al Consiliului de Miniºtri. în care sã fie ales Nicolae Ceauºescu. soþia sa. Nicolae Ceauºescu a preluat principalele pârghii de conducere în partid ºi în stat. Tot în aceeaºi zi. Ultimul „baron“ rãmãsese Ion Gheorghe Maurer.. al P. Nicolae Ceauºescu devenea tot mai suspicios ºi preocupat de a promova numai cadre care erau lipsite de personalitate.R. În iunie 1973. al P. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional rândul activiºtilor. pe care Ceauºescu nu mai era dispus sã o tolereze. „patriot înflãcãrat“.C. o personalitate ºtearsã. care-i erau devotaþi. promovând în locul lor tineri din generaþia sa. a fost aleasã în Comitetul Executiv al C. dar ºi de cele privind învãþãmântul ºi ºtiinþa. au devenit tot mai obedienþi faþã de secretarul general. care ocupa funcþia de preºedinte al Consiliului de Miniºtri din 1961 ºi avusese un rol important în reorientarea politicii externe a României. În acþiunile sale vizând preluarea întregii puteri politice. Organele colective de conducere s-au transformat într-un fel de anexe ale secretarului general ºi ale soþiei sale. Acesta era comandantul suprem al forþelor armate ºi preºedintele Consiliul Apãrãrii. devenitã în scurt timp a doua persoanã în partid ºi în stat (i se spunea „Cabinetul 2“). la 28 martie 1974. pe membrii Tribunalului Suprem ºi pe procurorul general. din 25 – 26 martie 1974.C. Marea Adunare Naþionalã a adoptat legea pentru modificarea Constituþiei ca urmare a înfiinþãrii funcþiei de preºedinte al þãrii. Decizia a fost anunþatã la Plenara C. Nicolae Ceauºescu a reuºit sã-i înlãture pe „baronii“ din timpul lui Gheorghiu- Dej. proclama starea de necesitate etc. Pe mãsurã ce înainta în vârstã. prezida Consiliul de Stat.C. Dupã multe manevre de culise. care a propus ºi instituirea funcþiei de preºedinte al Republicii Socialiste România.R.C. În funcþia de preºedinte al Republicii Socialiste România a fost ales Nicolae Ceauºescu. el fiind prezentat ca „cel mai bun fiu al poporului român“. Elena Ceauºescu. care-ºi datora aceastã demnitate obedienþei sale faþã de secretarul general al partidului. care sã aplice întocmai indicaþiile sale. pentru a nu fi „rotiþi“. buni executanþi. Practic. Cultul personalitãþii sale a început sã ia proporþii. din „motive de sãnãtate“. în funcþia de prim- ministru (noua denumire a preºedintelui Consiliului de Miniºtri) a fost ales Manea Mãnescu. El manifesta o anumitã notã de superioritate. încheia tratate internaþionale. 57 . Întrunitã în ziua de 28 martie 1974.

498-499 33 Ibidem p. beneficia de un salariu „mai mare decât cel al ministrului Apãrãrii sau al unui secretar al Comitetului Central ºi numai cu puþin mai mic decât cel al primului ministru“31. Bucureºti. de la care el însuºi avea de învãþat. 1993. Ion Mihai Pacepa preciza: „Am petrecut 27 de ani în serviciile de contrainformaþii ºi informaþii ale României comuniste. Editura Venus. p.U. trimis de Washington sã mã ia“. Ele au jucat un rol primordial în consolidarea comunis- mului de tip sovietic în România ºi crearea unuia din cei mai detestaþi tirani din istoria þãrii ºi a lumii.A. aparþinând Forþelor Aeriene ale Statelor Unite. Bucureºti. 1992. Amintirile unui general de Securitate. În aceastã calitate. cu atât subiectivismul ºi voluntarismul luau amploare. iar în ziua de 27 iulie 1978: „Am pãrãsit în secret Germania Federalã la bordul unui avion Hercules. Pacepa a fost numit în 1966 adjunct al ºefului Direcþiei Generale de Informaþii Externe ºi apoi. le-am urcat toate treptele ierarhice. unde preºedintele Carter l-a omagiat ca un mare om de stat. am cerut azil politic la Ambasada Statelor Unite în Republica Federalã Germanã“33. în timp ce se afla într-o misiune la Bonn. (Ion Mihai Pacepa. dispunând de informaþii bogate. 501) 58 . cu cât propaganda devenea mai insis- tentã. În memoriile sale. 287 * Însuºi Pacepa avea sã scrie cã a cerut azil politic ambasadorului S. Editura Venus. În româneºte de Horia Gãnescu ºi Aurel ªtefãnescu. fiind totodatã ºi consilier personal al lui Nicolae Ceauºescu. Pacepa scria: „La douã zile dupã ultima plimbare cu Ceauºescu pe plaja de la Techirghiol.Ioan Scurtu „cârmaciul genial“ etc. le-am cunoscut toate mãruntaiele. Moºtenirea Kremlinului. Momentul coincidea cu apogeul prestigiului internaþional al lui Nicolae Ceauºescu. Pacepa a trecut de partea cealaltã a „baricadei“*. Orizonturi roºii. Rolul spionajului în sistemul comunist de guvernare. din Bonn. Ele au fost principalele instrumente de guernare. datoritã meritelor sale în timpul marii represiuni din anii ’50. etc. Un moment delicat pentru Nicolae Ceauºescu s-a înregistrat în iulie 1978. iar în iunie în Marea 31 Ion Mihai Pacepa. p.“32 Ion Mihai Pacepa s-a implicat în toate problemele vizând activitatea Securitãþii. în 1972. când a „defectat“ generalul Ion Mihai Pacepa. ºef al Departamentului de Informaþii Externe. aºa cum singur avea sã mãrturiseascã. Nicolae Ceauºescu începând sã creadã cã el era hãrãzit de istorie sã conducã România „pe culmile luminoase ale comunismului“. La 24 iulie 1978. 287 32 Ibidem p. Ele l-au menþinut pe Ceauºescu la putere 24 de ani. inclusiv de cele privind secrete de stat. Ajuns general de Securitate. Dar. În aprilie 1978 el fãcuse o vizitã în SUA.

I. Nicolae Ceauºescu a decis dezvoltarea puternicã a industriei petrochimice. viaþa de zi cu zi a românilor a început sã fie afectatã de criza petrolului. generatã de hotãrãrârea þãrilor O. Nicolae Ceauºescu avea în vedere. a decis sã impunã raþionali- 34 Ioan Talpeº. De la mijlocul anilor ’70. conducerea P.). pentru asigurarea unei aprovizionãri ritmice cu materii prime ºi energie a statelor din Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (C. care a avut ca rezultat deconspirarea tuturor acþiunilor Securitãþii. Mizând pe importul de þiþei din Iran. în 1979. România ajungând la capacitatea de prelucrare a 34 milioane tone de þiþei pe an.R. a afectat relaþiile României cu Iranul.E. inclusiv în domeniul petrolului. Regimul de la Kremlin a decis sã-l pedepseascã pe Ceauºescu. Bucureºti. Dacã în anii ’60 – ’70. þara sa.E. fapt ce ar fi avut un puternic impact social. din ianuarie 1978. iar „dezertarea“ lui Pacepa s-a înscris în aceastã nouã orientare34. vol. Marile puteri au decis – din motive diferite – sã acþioneze pentru minimizarea lui Nicolae Ceauºescu. Evident. inclusiv în caleaºcã alãturi de regina Elisabeta. fapt ce a dereglat piaþa mondialã. Neacceptând sã reducã ponderea industriei energofage în ansamblul economiei naþionale. Rememorãri consemnate de Horia Alexandrescu. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Britanie. a urmat o amplã acþiune de restructurare a acestei instituþii ºi o masivã schimbare a personalului: sute de agenþi au fost rechemaþi în þarã ºi plasaþi în alte posturi. întârziind încheierea de contracte sau reducând cantitatea pe care se angajaserã sã o furnizeze României. În umbra marelui Hidalgo.A. dar ar fi afectat ºi multe întreprinderi industriale pe orizontalã – România a devenit dependentã de importul de petrol ºi gaze din Uniunea Sovieticã.Dupã „dezertare“. în primul rând.C. Editura Vivaldi.R. de la mijlocul anilor ’80 a început sã susþinã necesitatea coordonãrii planurilor economice. astfel cã – pentru a nu se închide unitãþile petrochimice. conducerea P. fãrã experienþa necesarã în domeniul atât de delicat cum era spionajul extern. de a ridica preþul acestuia. Pe de altã parte. sovieticii erau tot mai iritaþi de „obstrucþia“ liderului de la Bucureºti faþã de instituirea comenzii unice în Tratatul de la Varºovia. livrarea de gaze cãtre România era adesea opritã. Resursele interne acopereau doar 5 – 6 milioane de tone. fapt ce afecta activitatea economicã.C.R. precum ºi aprovizionarea populaþiei. se ridicase ferm împotriva integrãrii economice a þãrilor socialiste. 2009 (Capitolul 3) 59 . au fost promovaþi oameni noi. fiind primit cu toate onorurile. Sovieticii au folosit petrolul ºi gazul metan pentru a crea dificultãþi regimului de la Bucureºti.C. Rãsturnarea de la putere a ºahinºahului Reza Pahlavi Aryamer.P. drept care.

pânã în 1989 circa 11 000 de femei ºi-au pierdut viaþa în urma avorturilor provocate35. preºedintele Consiliului de Stat. noile 35 Istoria României în date.Ioan Scurtu zarea consumului de gaze ºi electricitate furnizat populaþiei. îmbrãcându-le în haina teoreticã a învãþãturii marxist-leniniste. 2003. iar la 1 octombrie 1967 a fost publicat decretul pentru reglementarea întreruperii cursului sarcinii a cãrui aplicare avea sã devinã un adevãrat coºmar pentru femei. cât ºi pentru medicii care comiteau o astfel de infracþiune. p. Pe de altã parte. Nicolae Ceauºescu a preluat aceste studii. dar în propaganda oficialã s-a subliniat cã iniþiativa aparþinea secretarului general al C. cu consecinþe dramatice pentru starea lor de sãnãtate. În consecinþã.C. a decis sã forþeze natalitatea. care erau supuse controlului ginecologic ºi urmãrite sã nu facã întrerupere de sarcinã decât în cazuri cu totul excepþionale. privind grija faþã de om. Încã din timpul lui Gheorghiu-Dej s-au fãcut studii privind evoluþia demograficã a României. Decretul interzicea avortul femeilor care aveau mai puþin de trei copii (ulterior. aceastã lege prevedea restructurarea localitãþilor rurale ºi urbane „pe baze socialiste“. Atins de mania grandomaniei. În timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. mai ales a celei de la oraºe. numãrul lor s-a ridicat la patru). Ceauºescu a reþinut unele aspecte ale modernizãrii. dar ºi pentru viaþa de familie în general. diminuarea (pânã la eliminare) a deosebirilor dintre sat ºi oraº etc. Din cãlãtoriile sale în strãinãtate. La 16 februarie 1968 a fost adoptatã legea privind organizarea administrativã a teritoriului României. Anticoncepþionalele erau interzise pe piaþa româneascã. Nicolae Ceauºescu a început sã aprecieze în sinea sa cã România era un stat prea mic pentru un om atât de mare cum era el. Giurescu. al P. se prevedeau pedepse cu închisoarea atât pentru ele. Bucureºti. fapt ce afecta grav condiþiile de viaþã ale românilor. Aplicarea acestuia a creat o stare umilitoare pentru femei. ajungându-se la concluzia cã se impuneau mãsuri mai ferme pentru stimularea natalitãþii. 558 60 . dupã modelul sovietic). Coordonator Dinu C. Decretul a fost semnat de Chivu Stoica. Din 1982 – 1983 problema cãldurii ºi luminii a devenit un adevãrat calvar pentru cea mai mare parte a populaþiei. astfel cã multe femei au recurs la avorturi provocate. pentru ca România sã ajungã la 25 milioane de locuitori. Editura Enciclopedicã.C. Ea a avut o parte pozitivã. Potrivit unor informaþii.R. în sensul cã s-a revenit la vechea împãrþire pe judeþe (în locul regiunilor ºi raioanelor. pe care a cãutat sã le impunã ºi în România.

în 29 de oraºe centrele au fost distruse în proporþie de 85 – 90%. policlinici. unde sã se adune cetãþenii la manifestaþiile publice. identice. pe terenuri virane unde au apãrut noi cartiere de locuinþe. când s-a trecut la demolarea masivã a unor zone de locuinþe ºi construirea de blocuri cu 8 – 10 etaje. S-au construit noi centre politico-administrative. prin memorii adresate lui 36 Dinu C. fapt ce a dus la dãrâmarea multor monumente de arhitecturã. cetãþenii au fost scoºi din habitatul lor tradiþional ºi nevoiþi sã se mute în apartamente ºi în colectivitãþi constituite ad-hoc. cinematografe etc asigurându-se astfel facilitãþile materiale ºi spirituale pentru cetãþenii care trãiserã în locuinþe insalubre. pp. 50–51 61 . Pânã în decembrie 1989. În programul de restructurare a localitãþilor din timpul lui Ceauºescu a fost vizatã. în jurul cãrora s-au construit blocuri pe 10-12 etaje. Cele mai multe erau blocuri-tip. 1994. Editura Museion. dar desprinderea bruscã dintr-un mediu de existenþã ºi plasarea într-unul cu totul diferit a marcat negativ starea de spirit a celor mai mulþi dintre cei siliþi sã se mute. unele cu valoare arhitectonicã ºi istoricã. supunându- se astfel directivelor partidului. inclusiv biserici. spitale. Unele monumente au fost salvate prin translatarea lor la 150- 300 metri de perimetrul construibil. magazine. Între acestea. biserica ºi clopotniþa bisericii Mihai Vodã. În aceste zone s-au construit ºcoli. Împotriva acestor demolãri s-au pronunþat mai mulþi intelectuali de marcã. cu o piaþã mare în faþã. casa în care a locuit Nicolae Iorga din strada Bonaparte. biserica Enei. indiferent de zona geograficã ºi de specificul local al materialelor de construcþie. care au schimbat cu totul imaginea mahalalelor de altãdatã. biserica Cotroceni. Între acestea. operã de arhitecturã realizatã de Ion Mincu. biserica Sfânta Vineri. Distrugerea trecutului României. fãrã luminã electricã ºi canalizare. aproape fiecare oraº având câte o „Casã Albã“. zona centralã a localitãþilor. confortul unui apartament era superior celui din casele personale. De regulã. cu precãdere. iar alte 37 au cunoscut demolãri masive36. Cel mai adesea noile construcþii au fost ridicate pe locul unor clãdiri vechi. toate din Bucureºti. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional construcþii s-au ridicat la marginea oraºelor. Bucureºti. astfel cã nu mai puteau fi vãzute de la distanþã (acestea fuseserã construite pe o poziþie dominantã ºi dãdeau o notã distinctã întregii zone). Giurescu. Cu acel prilej a fost demolatã ºi clãdirea Arhivelor Statului. Aceastã acþiune s-a accelerat dupã cutremurul de pãmânt din 4 martie 1977. mãnãstirea Vãcãreºti. Astfel.

Ioan Scurtu Nicolae Ceauºescu. scriitorul Paul Goma a iniþiat o acþiune de solidarizare a românilor cu „Charta ’77“. Declaraþiile lui Ceauºescu au fost primite cu satisfacþie de greviºti. în favoarea drepturilor omului. iar Ceauºescu le-a acceptat. Constantin Dobre. cetãþi medievale (Suceava. Muncitorii au încetat lucrul ºi au refuzat sã negocieze cu Ilie Verdeþ. manifest lansat de mai mulþi intelectuali din Cehoslovacia. unde a continuat criticile la adresa politicii regimului de la Bucureºti. Negãsind ecoul dorit la scriitorii români. Încã din ianuarie 1977. palate (Cotroceni. lãsând sã se înþeleagã cã a fost o obiãnuitã vizitã de lucru a secretarului general al PCR. Acesta a fost nevoit sã vinã „în Vale“. Ea a fost determinatã de hotãrârea guver- nului de a ridica vârsta de pensionare ºi de a anula unele facilitãþi. Râºnov). unde a avut un dialog public cu cei aproximativ 35 000 de mineri. prim-viceprimministru al Guver- nului ºi au pretins sã discute cu Nicolae Ceauºescu. Peleº. articole publicate în presã ºi interviuri acordate posturilor de radio occidentale. dar ºi îmbunãtãþirea aprovizionãrii cu alimente. mai ales pentru cei care nu lucrau în subteran. scrisoarea a fost transmisã de postul de radio „Europa Liberã“. Pe fondul amplificãrii cultului personalitãþii lui Nicolae Ceauºescu. Curtea de Argeº. Paul Goma a adresat o scrisoare deschisã lui Nicolae Ceauºescu. Purtãtorul lor de cuvânt. Sub presiunea autoritãþilor. stabilindu-se la Paris. prin care-i cerea sã facã o declaraþie de susþinere a „Chartei ’77“. Cozia). Nu mai puþin adevãrat este faptul cã în anii socialismului au fost construite numeroase biserici (mai ales în sate). castele (Huneadoara. În zilele de 1-3 august 1977 a avut loc o amplã acþiune revendicativã a minerilor din Valea Jiului. al nerespectãrii drepturilor omului ºi al deteriorãrii situaþiei materiale a populaþiei s-au înregistrat ºi în România unele acþiuni de opoziþie. al creºterii presiunilor ideologice ºi al ingerinþelor tot mai insistente în viaþa privatã a cetãþenilor. intervenþii la reuniuni ºtiinþifice organizate de Academia de ªtiinþe Sociale ºi Politice etc. Bran) etc. Putna. s-au renovat monumente istorice. care l-au proclamat „Miner de onoare“. sã pãrãseascã România. Sub titlul Tovarãºul Nicolae Ceauºescu a fãcut o vizitã 62 . Suceviþa. în luna noiembrie a aceluiaºi an. a prezentat reven- dicãrile. asigurarea de noi locuri de muncã pentru femei ºi minierii care se pensionau etc. a asistenþei medicale. promiþând chiar mai mult decât solicitau aceºtia: anularea decretului respectiv. Sãvârºin). Presa din România nu a prezentat nimic din cele solicitate de mineri. Paul Goma a fost obligat. inclusiv mãnãstiri (Voroneþ.

Românii au aflat de la posturile de radio strãine “Europa Liberã”. cerându-se luminã. B. simplã titulaturã pentru comunicatele de presã în care se consemnau hotãrârile 37 „Scânteia“ din 4 august 1977 * Liderul lor. prezenþa sa în mijlocul lor”37.R. reprezentanþi ai mai multor judeþe etc. felul în care se acþioneazã pentru aplicarea hotãrârilor celui de-al XI-lea Congres al partidului în acest sector al industriei noastre”. reprezentanþii organizaþiilor de masã (sindicat. libertate. La începutul anilor ’80 s-au înmulþit manifestele împotriva lui Ceauºescu. participanþii luau act de deciziile lui Nicolae Ceauºescu. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional de lucru în Valea Jiului. care au fost împrãºtiaþi în diferite localitãþi din þarã ºi þinuþi sub supraveghere*. Pentru întãrirea puterii sale. la 58 (23 titulari ºi 35 supleanþi). Erau publicate fotografii reprezentându-l pe Nicolae Ceauºescu “în mijlocul oamenilor muncii” ºi la tribuna “adunãrii populare”. iar C. Nicolae Ceauºescu a adoptat metoda creºterii numãrului de membri în organele de conducere.Ex. 63 . iar dupã revoluþia din decembrie 1989 a pãrãsit România. a fost convins sã urmeze cursurile Universitãþii de partid „ªtefan Gheorghiu“. salutând cu entuziasm. .a. Securitatea a desfãºurat o amplã acþiune de depistare a „agitatorilor“. participanþi la întâlnire au ovaþionat îndelung pe secretarul general al Partidului Comunist Român. pâine. cãldurã.. din noiembrie 1984. “Vocea Americii” º. cu reprezentanþi ai organelor locale de partid ºi de stat ºi ai oamenilor muncii. Se afirma cã secretarul general al PCR “s-a întâlnit cu reprezentanþi ai minerilor din Lupeni.C.P. pentru grija pãrinteascã faþã de muncitori ºi viaþa minerilor. În aceste condiþii. În semn de înaltã stimã ºi preþuire faþã de activitatea sa neobositã pentru binele patriei ºi al poporului. devenise “un cadru.Ex.B. astfel încât acestea sã nu mai poatã discuta ºi decide asupra problemelor esenþiale privind politica internã ºi internaþionalã a României. cu cãldurã.P. femei). În 1983 s-a adoptat decretul privind regimul aparatelor de multiplicat materialele necesare reproducerii scrierilor ºi al maºinilor de scris. dupã Congresul al XIII-lea al P.C.despre greva muncitorilor de la Lupeni ºi modul cum a decurs întâlnirea cu Nicolae Ceauºescu. au devenit membri ai C. În lunile urmãtoare. Constantin Dobre. ziarul “Scânteia” afirma cã acesta a anlizat “la faþa locului. Numãrul membrilor Comitetului Politic Executiv a ajuns. prin care acestea trebuiau înregistrate la Miliþie (pentru a putea fi recunoscute în cazul cã erau folosite în scopuri „nepermise“). cu cadre cu munci de rãspundere din economie. Uniunea Tineretului Comunist. o formã fãrã fond.

Ilie Ceauºescu). care redactase un manifest împotriva lui Ceauºescu. Dupã o jumãtate de zi ne ridicam de pe scaune cu capul vuind. dar ca un civil. Potrivit unor informaþii. pânã la saturaþie. Bucureºti. resimþind o puternicã durere: „Sã fi acþionat aici o simplã loviturã sau otrava unui ac?“ se întreabã doamna Ioniþã.Ex. cu un nucleu politic format din Ion Iliescu ºi Virgil Mãgureanu. Memorii.P. Angoasa putrefacþiei. Germania.“ Era vizitat de Radu Nicolae. în primãvara anului 1984.. vol. la vârsta de 58 de ani. Ioniþã a fost lovit în abdomen. 141 * Generalul Ion Ioniþã a fost eliberat din funcþia de ministru al Apãrãrii Naþionale în 1976. soþia generalului Ion Ioniþã). acesta i-a spus: „Sã ºtii cã am intrat într-o miºcare împotriva lui Ceauºescu. care a 38 Dumitru Popescu. ºedinþele erau o penibilã pierdere de vreme. Cronos autodevorându-se. urma capturarea posturilor de radio ºi televiziune pentru a anunþa schimbarea intervenitã etc. iar Ceauºescu a luat mãsuri de anihilare a conspiratorilor. fiind numit vice-prim-ministru al guvernului. Nicolae Militaru. Ion Dincã. ºi unul militar din care fãceau parte generalii Ion Ioniþã ºi Nicolae Militaru. cu conºtiinþa propriei inutilitãþi”. Într-o zi. Planul a fost deconspirat de doi dintre generalii care urmau sã participe la aceastã acþiune. Securitatea l-a anchetat pe Nicolae Radu. La un moment dat. Din partea lui Nicolae Ceauºescu ºi a Elenei Ceauºescu au fost prezentate „douã coroane impunãtoare cu mult text“ (Ion Ioniþã Însemnãri. istoviþi de tensiunea ab- surdã imprimatã dialogurilor inutile. mort în iulie 1987. În primãvara anului 1987. nu i s-au organizat funeralii conform Regulamentelor militare. IV. care i-ar fi spus cã existã un Comitet al Salvãrii Naþionale.* O tentativã similarã a iniþiat Vlãduþ Nisipeanu. unii dintre ei vizând chiar înlãturarea lui Nicolae Ceauºescu din fruntea partidului ºi a statului. Cecilia Ioniþã (soþia) menþioneazã cã în casã fuseserã instalate microfoane. Virgil Mãgureanu. general ºi fost ministru al Apãrãrii Naþionale. fãrã ceremonialul stabilit pentru generali.Ioan Scurtu sale individuale”. 2006 p. În memoriile sale. nu a existat nici o reacþie oficialã publicã.. El a declarat cã fusese contactat de Virgil Mãgureanu.F. Generalii Ion Ioniþã ºi Nicolae Militaru au elaborat planul unei lovituri de stat în timpul vizitei lui Ceauºescu în R. 2008. prilej de audiþie. Editura Curtea Veche. Se miza pe sprijinul Garnizoanei Militare Bucureºti pentru arestarea celor mai apropiaþi colaboratori ai preºedintelui (Emil Bobu. a suscitat unele comentarii. în timp ce cãlãtorea într-un autobuz aglomerat. 64 . Bucureºti. Ion Coman. A murit la 25 iulie 1987 ºi a fost înmormântat la Cimitirul Militar Ghencea. Ediþia Curtea Veche. iar în 1982 a fost pensionat. în 1984 s-a înregistrat o tentativã de înlãturare a lui Nicolae Ceauºescu. Tudor Postelnicu.38 Dar nu toþi activiºtii se complãceau în aceastã situaþie. Evident. fragment din memoriile Ceciliei Ioniþã. Dumitru Popescu avea sã aprecieze: “Pentru membrii C. dar faptul cã lui Ion Ioniþã. a aceloraºi reproºuri ºi recomandãri..

de la care SUA aveau de învãþat. care au ajuns în 1981 la 10. 2000. II. care l-a numit pe Zbigniew Brzezinski (polonez de origine) în funcþia de consilier pentru problemele securitãþii naþionale. Bucureºti. Bucureºti. L-am înfruntat pe Ceauºescu. scrisorile conþineau ample critici la adresa regimului ºi în special a lui Nicolae Ceauºescu.A.E.39 O disidentã bine cunoscutã a devenit Doina Cornea. Editura Silex. Coordonator acad. pe încurajarea curentelor ºi atitudinilor favorabile respectãrii drepturilor omului. Vlãduþ Nisipeanu. pe sprijinirea proceselor de democratizare din interiorul acestor state. Cronologie comentatã a relaþiilor româno-americane. s-a manifestat o tendinþã tot mai evidentã de rãcire a relaþiilor româno-americane ºi de diminuare a rolului lui Nicolae Ceauºescu în viaþa internaþionalã. intitulat Frontul Democratic din România. Din 1977. cu prilejul vizitei la New York a liderului român.I. care apoi erau citite la postul de radio“Europa Liberã“.N. Occidentul a folosit problema împrumuturilor contractate de România pentru a exercita presiuni în vederea respectãrii drepturilor omului. 2005. preºedintele Carter a apreciat cã preºedintele României este un mare conducâtor naþional ºi internaþional.U. f. în 1972.M.a. Pe de altã parte.R. mai ales a nerespectãrii drepturilor omului40. Dupã aderarea la Fondul Monetar Internaþional (F. p. Este semnificativ faptul cã. Dupã venirea la conducere a lui Jimmy Carter. în timpul preºedinþilor Richard Nixon (1969 – 1974) ºi Gerald Ford (1974 – 1977) accentul a fost pus pe încurajarea diferenþelor intersocialiste. 1989 – 1989. dupã convorbirile avute cu Nicolae Ceauºescu la Casa Albã. pe larg. Constantinescu. în aprilie 1978.) ºi Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare (B. care a adresat mai multe scrisori fiicei sale din Franþa. Editura Economicã. politica administraþiei americane faþã de þãrile socialiste. p. accentul a fost pus pe diferenþierile intrasocialiste.). Revoluþia românã din 1989 în context internaþional încercat sã constituie ºi un partid. Bucureºtui. Pânã atunci. Deteriorarea situaþiei interne s-a produs pe fondul mutaþiilor survenite în raportul de forþe pe plan internaþional. N. 376 65 . România a contractat importante împrumuturi externe.D. a cunoscut o sensibilã schimbare. Editura Crist. a avut loc o manifestaþie a emigraþiei române împotriva politicii sale. adicã a tendinþelor de afirmare a unei politici externe diferitã de cea a Uniunii Sovietice. vol. Cert este cã dupã 1978. 241 41 Istoria economicã a României.41 Cele mai multe aveau 39 Vezi. inclusiv faþã de România.5 milioane dolari S. 40 Mircea Rãceanu.

ouã. 40 12 Din cununa cântecului românesc 1300 Album duminical .Telefilmoteca de ghiozdan: „Ultima cursã“. statele occidentale.Secvenþa telespectatorului 66 . care aveau un rol hotãrâtor în F. au început sã condiþioneze acordarea de noi împrumuturi de respectarea drepturilor omului în România. în timp ce magazinele erau goale.U. întrucât cea mai mare parte din producþia agricolã era exportatã. Aceastã politicã a avut ca rezultat deteriorarea gravã a situaþiei alimentare.D. unt.Ioan Scurtu termene foarte scurte de rambursare. Cãutând sã ascundã aceastã realitate. iar România sã treacã la achitarea rapidã a întregii sale datorii. S-a trecut.R.A.Telesport . din 1981. ºi B.Lumea copiilor . drept care a decis.. Iatã cum arãta acest program în sãptãmâna 21-27 iulie 1985: Duminicã. prin care se urmãrea raþionalizarea consumului sub motiv cã românii consumau prea mult. în 1980. în primul rând S. În 1985 s-au desfiinþat posturile regionale de radio. Aceasta. sã nu mai solicite nici un împrumut extern.. dar mai ales viaþa milioanelor de cetãþeni.E.” .M. Nicolae Ceauºescu aprecia cã acesta era un amestec în treburile interne ale þãrii sale. la diminuarea drasticã a importurilor ºi la forþarea excesivã a exportului în vederea procurãrii valutei necesare pentru achitarea datoriei externe..Din istoria filmului mut . iar programul TV s-a redus la douã ore în zilele de luni-vineri.Un ºlagãr pe adresa dumneavoastrã:„O clipã doar. Marea Adunare Naþionalã a adop- tat în 1984 programul de alimentaþie ºtiinþificã a populaþiei.I. iar pentru achitarea lor guvernul român trebuia sã facã alte împrumuturi. De aceastã datã.ªoimii patriei . care a afectat nu numai relaþiile externe ale þãrii. sâmbãta ºi duminica acesta avea zece ore. iar populaþia era nevoitã sã stea ceasuri întregi la coadã în speranþa cã „se va da aduce ceva“. A fost una dintre cele mai nefaste hotãrâri. pâine. lapte.Vocea conºtiinþei . 21 iulie 1130 Telex 1135 .. ulei etc etc. astfel cã pe piaþa internã s-a înre- gistrat o adevãratã penurie de carne.

24 iulie 2000 Telejurnal 2020 20 de ani de mãreþe împliniri socialiste 2040 Partidul. 23 iulie 2000 Telejurnal 2020 Timp al marilor împliniri 2040 Partid ºi þarã-o unicã voinþã 2050 Actualitatea în economie 2105 Laureaþi ai festivalului „Cântarea României” 2135 Experienþa înaintatã . Miercuri. 22 iulie 2000 Telejurnal 2020 Timp al marilor împliniri 2035 Tezaur folcloric 2055 Varºovia ‘85 2105 Roman foileton „J. Luni. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional 1445 Însemne ale unui timp Eroic 1900 Telejurnal 1900 20 de ani de mãreþe împliniri 1930 Cântarea României 2020 Film artistic „Comoara din munþi” 2050 Telejurnal. Joi. Ceauºescu. România 2100 Film serial „Limita posibilului” 2150 Telejurnal. eficienþã 2150 Telejurnal. Bach” 2150 Telejurnal. S. 67 . Marþi. 25 iulie 2000 Telejurnal 2020 Actualitatea în economie 2055 Invitaþie în studioul de concerte al Radioteleviziunii 2105 Magistrale ale socialismului 2125 Serial ºtiinþific 2150 Telejurnal.iniþiativã.

Gala desenului animat .U. era convingerea secretarului general al P. în primul rând al S.Telesport . dispuºi sã aplice perestroika. 27 iulie 1300 Telex 1305 La sfârºit de sãptãmânã . fãcând astfel jocul þãrilor imperialiste. La Conferinþa Naþionalã a P. 68 .Invitaþie pe valea Izei .R. 26 iulie 2000 Telejurnal 2030 Actualitatea în economie 2035 Cadran mondial 2050 Secvenþe cubaneze 2105 Amfiteatrul artelor 2135 Efigii ale muncii 2150 Telejurnal. Unul de ordin personal: noul lider de la Kremlin urmãrea înlãturarea vechilor conducâtori din þãrile socialiste ºi înlocuirea lor cu oameni tineri.C.A.Ioan Scurtu Vineri. de dominaþie asupra þãrilor socialiste ºi a miºcãrii comuniste internaþionale. În al treilea rând. Sâmbãtã.Atlas muzical 15 14 Imagini ºi ritmuri cubaneze 1900 Telejurnal 1920 Teleenciclopedia 1945 În lumina reflectoarelor 2030 Film artistic „O casã colonialã” 2155 Telejurnal 2205 Romanþe ºi melodii îndrãgite. În opinia liderului politic român o reformã autenticã fusese realizatã în România cu douã decenii în urmã. Nicolae Ceauºescu aprecia cã Mihail Gorbaciov se abãtea de la principiile marxism-leninismului ºi punea în pericol orânduirea socialistã. mult mai înºelãtoare. Ceauºescu se afla la putere din 1965 ºi fãcea parte din categoria bãtrânilor conservatori. cã Mihail Gorbaciov continua vechea politicã imperialã. folosind o altã metodã faþã de predecesorii sãi. Aceastã ostilitate avea cel puþin trei motive. Al doilea. Reformele lui Mihail Gorbaciov au fost primite cu ostilitate de Nicolae Ceauºescu.C.R.

fãrã sã-l consulte pe Ceauºescu. De exemplu. sã vadã ce construim. Mihail Gorbaciov a întrebat dacã întotdeauna exista o asemenea aprovizionare. ºi sã i se arate cã politica P. unde profesorul a început sã explice despre preocupãrile ºi rezultatele obþinute de elevi. pânã la ora fixatã. „sã-l plimbe pe Gorbaciov prin oraº. Pentru susþinerea ideii cã în România s-a realizat o adevãratã democratizare a vieþii politice.C. În timp ce în unele þãri socialiste se discuta despre necesitatea reformelor. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional din 1967 se hotãrâse creºterea atribuþiilor ºi competenþelor unitãþilor de bazã în privinþa planificãrii.R. Deºi din programul oficial lipseau contactele directe cu populaþia. prin care sã se împiedice contactul liderului sovietic cu populaþia. sã schimbe ora începerii convorbirilor oficiale. lãsând sã se înþeleagã cã el cunoºtea situaþia realã.R. aceastã orientare a fost abandonatã. care stabilise principiile conducerii colective. cei prezenþi scandau. I s-a stabilit un program strict. sã i se ofere o imagine pozitivã privind condiþiile de viaþã ale româ- nilor. Gorbaciov a decis. într-o dimineaþã. Liderul sovietic a afiºat o aroganþã pe care Ceauºescu nu o putea suporta. Gorbaciov a intervenit: “Ia sã mai lãsãm în pace matematica ºi fizica! Spuneþi-mi. când s-a realizat contopirea funcþiilor de partid cu cele de stat. unt. vizita a fost presãratã cu multe momente neplãcute pentru Nicolae Ceauºescu. în mai 1987. Afirmaþiile lui Nicolae Ceauºescu referitoare la Conferinþa Na- þionalã erau corecte. dar el omitea sã menþioneze cã. În loc de rãspuns.). intrând într-o salã de clasã. „Ceauºescu – Gorbaciov!“. cum staþi cu 69 . organizãrii ºi conducerii activitãþilor eco- nomice. cã poate.C. în timp ce vizita un complex alimentar în care erau expuse numeroase produse (carne. salam etc. Nicolae Ceauºescu invoca hotãrârile Congresului al IX-lea al P. larga consultare a membrilor de partid ºi a cetãþenilor în general. pe parcurs. mult mai drastic decât cel de pânã în 1967. nu odatã Mihail Gorbaciov s-a îndreptat spre cetãþenii aduºi sã-l întâmpine. punând întrebãri privind modul lor de viaþã. aºa o sã se înveþe minte!“ Gorbaciov a vizitat un liceu. De exemplu. sã facã o vizitã oficialã în România. în România acest subiect era interzis. era susþinutã de „întregul popor“. brânzã. mai bine. Dar aceste principii au fost abandonate dupã numai doi ani. Gorbaciov a fost invitat. din iulie 1965. Dupã mai bine de doi ani de la instalarea sa la conducerea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. ajungându-se la un centralism excesiv. despre glasnosti ºi perestroika. Cu toate precauþiile luate. aºa cum li se indicase: „Ceauºescu – Gorbaciov!“. Ceauºescu nu a acceptat ºi a cerut celor de la protocol.

era o aluzie la propaganda care se fãcea în România. astfel cã nu a avut cum sã-l vadã pe liderul de la Kremlin. 206 43 „Scânteia“ din 27 mai 1987 * Ion Iliescu a declarat cã nu l-a cunoscut pe Gorbaciov înainte de revoluþie ºi cã a vorbit pentru prima datã cu el în ziua de 27 decembrie 1989 44 Marele ºoc din finalul unui secol scurt. ca o cale de ieºire din situaþia tot mai grea în care ajunsese þara. ne-a creat un fel de imunitate faþã de exaltãri de pe urma succeselor“. Memorii necenzurate.C. Bucureºti. care aplica neabãtut învãþãtura marxist-leninistã. Editura Historia. în care acesta a evidenþiat succesele obþinute de România. A circulat atunci zvonul cã Mihail Gorbaciov s-ar fi întâlnit cu Ion Iliescu. În realitate. vizita liderului de la Kremlin a fost primitã cu speranþã ºi simpatie de populaþia Capitalei. 2007.44 42 Silviu Curticeanu. fostul sãu coleg de la Universitatea „Lomonosov“ din Moscova*. p.. nimeni nu s-a ridicat sã-i “raporteze” cum stã cu dragostea. Bucureºti. în persoana lui Ion Iliescu. Cert este cã postul de radio „Europa Liberã“ a lansat ideea cã Gorbaciov viza înlocuirea lui Ceauºescu cu un reformator. sã urmeze aceastã linie politicã. În acele vremuri. Mihail Gorbaciov a vorbit despre faptul cã ºi în România existã „dificultãþi ce se rãsfrâng asupra vieþii cotidiene“ iar „viaþa ne-a învãþat sã apreciem lucid situaþia.Ioan Scurtu dragostea?”42 Evident. 2004. În discursul rostit la mitingul prieteniei româno-sovietice43. El a subliniat cã aceste rezultate se datorau politicii P. dezavuatã de Ceauºescu. el adresa un îndemn public ca ºi P. era o aluzie la faptul cã liderul de la Kremlin nu urma întocmai aceastã linie ideologicã. despre marile victorii înregistrate în construcþia socialismului. dar o asemenea atitudine a liderului “marii patrii a socialismului” a provocat stupoare în rândul elevilor. politica lui Mihail Gorbaciov era privitã cu optimism. Editura Enciclopedicã. Gorbaciov a mãrturisit: „Suntem bucuroºi când þãrile frãþeºti gãsesc ceva util pentru ele în activitatea creatoare care se desfãºoarã la noi în þarã“. acesta fusese trimis cu o misiune la Timiºoara. 151 70 .R. ca urmare a politicii „înþelepte“ promovate de Nicolae Ceauºescu. lãsând sã se înþe- leagã cã þara sa nu se confrunta cu dificultãþile înregistrate în Uniunea Sovieticã. Referindu-se la politica sa de glasnosti ºi perestroika. p. când cetãþenii României se confruntau cu mari dificultãþi materiale.C. având în vedere tradiþionalele sentimente antiruseºti ºi antisovietice ale românilor. Ion Iliescu în dialog cu Vladimir Tismãneanu. dar au salu- tat de 27 de ori cu aplauze ºi ovaþii cuvântarea lui Ceauºescu. cei prezenþi în salã au fost foarte reþinuþi când a vorbit Mihail Gorbaciov.R. Conform directivelor primite. În mod paradoxal. Astfel.

bãrbaþi ºi femei. þãrani ºi orãºeni. tineri ºi bãtrâni. Potrivit relatãrilor lui Ion Mihai Pacepa. pas cu pas de regimul Ceauºescu. ca ºi soþia sa. Orizonturi roºii…. afirmaþiile lui Ion Mihai Pacepa erau fanteziste. iar teama de Securitate era generalã. Cel ales pentru a condamna aceastã instituþie a fost generalul de securitate Ion Mihai Pacepa. Atacul principal s-a îndreptat împotriva principalei instituþii pe care se baza regimul dictatorial: Securitatea. un general de Securitate i-ar fi raportat Elenei Ceauºescu: „Începând cu 1 ianuarie 1984. crearea unei stãri de spirit ostile lui Ceauºescu ºi pregãtirea psihologicã a înlãturãrii lui din fruntea parti- dului ºi a statului. De-a lungul anilor. din „sursa cea mai competentã“. vom fi în stare sã supraveghem zece milioane de microfoane simultan. Rolul spionajului în sistemul comunist de guvernare. cartea Orizon- turi roºii. Bucureºti. fiul lui Valter Roman46. iar românii luau cunoºtinþã. þãranul din Bãrãgan sau ciobanul de pe munte nu prezentau un interes special pentru regim ºi nu se aflau în atenþia Securitãþii. iar cei suspecþi vor fi urmãriþi continuu“45. cã sunt urmãriþi. asemenea „licenþe“ aveau menirea de a câºtiga publicul american amator de „senzaþii tari“ ºi de a diaboliza regimul Ceauºescu. Desigur. atât din punct de vedere tehnic. p. Presupunând cã populaþia noastrã va pãstra acelaºi ritm de creºtere în urmãtorii cinci ani. despre „orgiile sexuale“ ale Zoei Ceauºescu cu Petre Roman. Moºtenirea Kremlinului. vizând. 45 Ion Mihai Pacepa. în care Ceauºescu apãrea ca un personaj patologic. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Schimbarea liderilor conservatori. Tot atât de fanteziste erau dezvãluirile lui Pacepa. S-a folosit o gamã largã de forme ºi mijloace. 161 46 Idem. Dupã aproape zece ani de la dezertarea sa. Editura Venus. s-a declanºat în Occident o vastã campanie de diabolizare a lui Nicolae Ceauºescu. Asemenea texte erau transmise la radio Europa Liberã. Pacepa a publicat. dându-le o imagine apocalipticã. doritã de Gorbaciov. de supravegherea tuturor locuitorilor României. în 1987. cu toþii. mijloacele de propagandã le hiperbolizau. în ultimã instanþã. estimarea noastrã e cã fiecare familie va putea fi supravegheatã periodic timp de un an calendaristic. cât ºi al logicii elementare: pescarul din Deltã. fãcute într-o altã carte a sa. Por- nind de la unele fapte reale. la Washington. 1993. obsedat. În 1986 – 1987. În atmosfera de atunci. a fost susþinutã de mass-media din Occident. În realitate. Securitatea devenise o adevãratã spaimã. abuzurile ºi ilegalitãþile acesteia afectând milioane de români. p. 310 71 . o asemenea afirmaþie pãrea credibilã.

preotul Iustin Marchiº etc. care adoptaserã o atitudine mai mult sau mai puþin deschisã împotriva poli- ticii promovate de Nicolae Ceauºescu. case de culturã. a acþionat pentru accelerarea rit- mului de construire a apartementelor oferite gratuit muncitorilor. între care Augustin Buzura. Marin Sorescu etc. În acest spirit. Wayne A. Károly Király. Eugen Jebeleanu. de convingãtoare ºi pa- sionate. Articolele ºi cãrþile sale au fost atât de documentate. Dan Zamfires- cu. Barnes este cel care l-a întâmpinat pe generalul Ion Mihai Pacepa la baza aerianã Andrews în ziua de 28 iulie 1978 ºi. sãli polivalente etc. Constantin Þoiu. Nicolae Carandino. precum Adrian Pãunescu sau Corneliu Vadim Tudor. avea tot interesul sã supraliciteze succesul obþinut prin racolarea fostului ºef al spionajului românesc.V. dar care acum erau marginalizaþi: Dan Deºliu. Mircea Di- nescu. Alexandru Paleologu. Nina Cassian. încât i-au determinat pânã ºi pe susþinãtorii lui Ceauºescu din SUA sã întoarcã armele împotriva sa“ (Dezvãluirile unui superagent FBI. s-a rea- * Dupã 19 ani de la înlãturarea lui Ceauºescu „dezvãluirile“ lui Pacepa mai aveau credibilitate în SUA. Erau supravegheaþi ºi o seamã de intelectuali care avuseserã anumite funcþii ºi se bucuraserã de favorurile regimului în anii ’50-’60. Mai erau urmãriþi ºi acei intelec- tuali deveniþi informatori ai Securitãþii.Barnes afirma: „Generalul Pacepa a fost unic.). precum ºi pe realizarea unor obiective sociale ºi cul- turale de mare amploare. Dan Amedeo Lãzãrescu. În atenþia Securitãþii se aflau foºti mili- tanþi politici în partidele naþional-þãrãnesc ºi liberal (Corneliu Coposu. cãmine culturale. Ana Blandiana. 72 . ridica- rea de spitale. mai ales scriitori. în „Jurnalul Naþional“ din 29 iulie 2008). Sorin Antohi. ºcoli.Ioan Scurtu atât în privinþa marilor probleme de politicã internã ºi externã. precum ºi toþi foºtii legionari. Ion Lãn- crãnjan. Sãndulescu etc. Constantin Bãlãcea- nu Stolnici. dar care cãzuserã în dizgraþia dictatorului. Mircea Ionescu-Quintus. Wayne B. Într-un interviu apãrut în „Jurnalul Naþional“. ci întreaga Americã. Bujor Nedelcovici. El a ajutat nu numai FBI-ul ºi CIA. Janos Fázekas. pentru a se verifica credibilitatea notelor pe care le întocmeau: ªtefan Augustin Doinaº. mitropolitul Nicolae Cornea- nu. Documentele aratã cã erau cu adevãrat supravegheaþi de Securitate cei care reprezentau o forþã intelectualã ºi o capacitate de influenþã. A fost dat în funcþiune metroul din Bucureºti (cu trei magistrale). Ion Iliescu. între aceºtia. Urmãriþi erau ºi unii activiºti de partid. cât ºi în cele vizând existenþa intimã a fiecãrui cetãþean al României*. Gabriel Þepelea. Gabriel Gafiþa. Octavian Paler. Nicolae Ceauºescu punea în continuare accentul pe dezvoltarea inten- sivã a economiei. Paul Anghel. Geo Bogza. Ioan Lup. evident. Ion Diaconescu. Dan Marþian. I. Supravegheaþi erau ºi cei care au avut o ascensiune rapidã în timpul lui Ceauºescu.

producþia agricolã crescuse de zeci de ori comparativ cu perioada interbelicã. La mijlocul anilor ’80. sau care acum erau limitate. A fost inaugurat canalul Dunãre-Marea Neagrã în 1984 etc. dar se introduseserã cartele la pâine ºi alte produse alimentare. s-a ajuns la „Vrem 73 . ele au rãmas ca realizãri notabile. cu consecinþe negative asupra nivelului de trai asupra populaþiei. dezvoltarea flotei de pescuit oceanic. unde au fost sfãtuiþi sã nu mai recurgã la manifestaþii publice. nemulþumirea devenise o stare de spirit generalã în România. dar curentul se oprea de mai multe ori pe zi.000 operaþiuni pe se- cundã) în 1983. cã nu realiza produse de calitate deveniserã frecvente. Totuºi. electrificarea mai multor linii ale CFR ºi alte asemenea programe economice au marcat puternic anii ‘80. câteva sute de studenþi de la Iaºi s-au adunat în Piaþa Unirii. protestând împotriva întreruperii luminii ºi a cãldurii în cãminele în care locuiau. de capacitatea de creaþie a poporului nostru. de unde au pornit spre Comitetul Judeþean de partid. De la lozinca „Vrem plata salariilor!“. constru- irea unor mineraliere de mare capacitate. aceºtia s-au adunat în curtea uzinei. Astfel de obiective absorbeau o mare parte din venitul naþional. oraºele ºi satele þãrii erau electrificate. ci de istoria României. a declanºat protestul muncitorilor în ziua de 15 noiembrie 1987. Cea mai importantã acþiune de protest s-a desfãºurat la Uzina de Autocamioane „Steagul Roºu“ din Braºov: întârzierea plãþii salariului cu trei zile. Pierderea unor facilitãþi create în anii socialismului. lor li s-au alãturat ºi alþi cetãþeni. dar s-a introdus cota de benzinã lunarã pe care o putea cumpãra un cetãþean (20 litri). chiar ºi o defecþiune minorã putea declanºa reacþii energice. La 28 iunie 1984 au fost demarate lucrãrile de construcþie a Casei Po- porului (devenitã dupã 1990 Palatul Parlamentului). generau o stare de revoltã. se ridicaserã zeci de mii de blocuri. În acea stare de tensiune. În februarie 1987. iar acuzaþiile cã nu îndeplinea planul de stat. dar cãldura în apartamente era raþionalizatã. iniþiatorii fiind chemaþi la consiliile Asociaþiei Studenþilor Comuniºti ºi la Birourile de partid. România construia automobile. Oficialitãþile au reuºit sã muºamalizeze cazul. Deºi muncitorimea era declaratã „clasã conducãtoare în stat“. care nu þin doar de un regim politic. deoarece problemele se puteau rezolva cu ajutorul conducerii Universitãþii. Construirea unor platforme de foraj marin. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional lizat primul calculator românesc (cu o vitezã de 500. Sentimentul de frustare devenise extrem de acut. situaþia ei continua sã se deterioreze. astfel cã deplasarea s-a transformat într-un adevãrat marº împotriva regimului.

„Ca vechi membru de partid“ era îngrijorat cã Ceauºescu ar putea alege represiunea. 1992. au fost trimiºi în alte zone ale þãrii ºi strict supravegheaþi la noul loc de muncã. El îºi exprima opinia cã regimul era confruntat cu o alegere dificilã: represiunea sau satisfacerea revendicãrilor legiti- me ale muncitorilor. în care iniþiatorii revoltei erau supuºi oprobiului colectiv ºi excluºi din P. deoarece au aflat cã fuseserã filmaþi de Securitate ºi astfel puteau fi identificaþi. Bucureºti. Totuºi. apoi la „Hoþii! Hoþii!“ ºi. Braºov. pe larg. au aruncat portretele lui Nicolae Ceauºescu ºi le-au dat foc. la „Jos Ceauºescu!“ ºi chiar „Jos comunismul!“* Mulþi au pãtruns cu forþa în sediul Comitetului Judeþean. Memorii. mass-media din Occident a relatat pe larg evenimentele de la Braºov din ziua de 15 noiembrie 1987. p.R. „Vrem mâncare pentru copii!“. Zis ºi fãcut á la americaine: seara. O perioadã de crizã s-a deschis în relaþia dintre Partidul Comu- nist Român ºi clasa muncitoare. aceºtia au fost preluaþi de Securitate ºi anchetaþi. gãsiþi vinovaþi. cãrora le-a înmânat o declaraþie care începea astfel: „Demonstraþia muncitoreascã din Braºov a marcat o cotiturã în istoria politicã a României ca stat so- cialist. Timp de câteva luni. Apoi. de aceastã datã mass-media a pãstrat un tãcere absolutã. care pânã acum asigurase stabilitatea politicã a sistemului“. Braºovul a fost supus unui embargou mediatic total. potrivit unor informaþii.48 Peste câteva zile. Generaþia irositã. Dacã în cazul grevei de la Lupeni. 47 Vezi. mulþi dintre ei molestaþi pentru a “recunoaºte totul”. În uzinã s-au organizat adunãri generale. Editurile Universul et Calistrat Hogaº. numele oraºului nu mai era folosit nici mãcar la buletinul meteorologic.Ioan Scurtu luminã!“. 168 74 . Marius Oprea ºi Stejãrel Olaru. participanþii la demonstraþie au trãit sentimentul fricii. Declaraþia lui Brucan a apãrut în * Aceste informaþii au fost lansate dupã 1989 pentru a se sublinia caracterul anticomunist al demonstraþiei de la Braºov. „Vrem cãldurã!“. 2002 48 Silviu Brucan. Ziua care nu se uitã!15 noiembrie 1987. Brucan a invitat la el acasã doi corespondenþi de presã occidentali. rugându-l pe director sã aranjeze ca sã ajungã unde trebuie pentru ca sã fie imediat transmis prin posturile de radio în limba românã: Vocea Americii ºi Europa Liberã.47 În zilele urmãtoare. din 1977.C. Iaºi Editura Polirom. Silviu Brucan afirmã cã el a mers la Biblioteca Americanã din Bucureºti chiar a doua zi dimineaþa ºi a “scris pe o foaie de hârtie un scurt raport despre cele întâmplate la Braºov. presa a prezentat vizita lui Nicolae Ceauºescu în cuvinte elogioase. am ascultat ºtirea la ambele posturi”.

Gerald Ford ºi Jimmy Carter au început sã se clatine tot mai mult. Bucureºti. în semn de protest faþã de politica „nemeritat de favorizantã“ pe care Administraþia de la Washington o avea faþã de România50. Aceastã abordare era de bun simþ. unul dintre cele mai staliniste dintre aceste state. El era prezentat ca un pion al Moscovei. consilierul pentru problemele securitãþii naþionale al preºedinþilor Gerald Ford ºi George Bush explicã modul în care naþionalismul lui Ceauºescu a fost folosit împotriva Uniunii Sovietice. p. The Independent ºi în alte ziare de mare tiraj. Brent Scowcorft. Editura Ion Dumitru. a fost difuzatã de mai multe ori de posturile de radio Europa Liberã. p. a devenit o favoritã a Statelor Unite. 167-168 50 David B. Nicolae Ceauºescu a fost atacat ºi în le- gãturã cu politica sa externã. s-a adãugat campania de minimalizare a întregii sale politici externe. Un ambasador american între Departamentul de Stat ºi clanul Ceauºescu. indiferent de þarã ºi de regim politic. cred cã trebuie 49 Ibidem. Funderburk. România. sã fie izolate de cãtre Statele Unite ale Americii: „Ani de zile Statele Unite au acordat un tratament privilegiat acelor sateliþi ai Uniunii So- vietice care dovedeau un grad ridicat de independenþã faþã de direcþiile politice ale sovieticilor sau faþã de controlul lor asupra politicii externe a respectivilor sateliþi. 114 75 . iar politica sa de independenþã – inclusiv condamnarea in- tervenþiei în Cehoslovacia.49 De la mijlocul anilor ’80. Le Monde. vizând apãrarea drepturilor omului. dupã ce s-a decis o schimbare de strategie în ceea ce pri- veºte slãbirea imperiului. Bunele relaþii cu România. Dupã venirea la putere a lui Gorbaciov în Uniunea Sovieticã. În aceas- tã acþiune un rol important l-a avut decizia ambasadorului american David Funderburk de a demisiona din funcþie la 29 aprilie 1985. liderul de la Bucureºti ºi. BBC ºi Vocea Americii. f. El aprecia cã regimul Ceauºescu se caracteriza printr-o politicã represivã de mari proporþii ºi cãlcarea în picioare a drepturilor ºi libertãþilor democratice ale românilor. pentru ca apoi. dacã doream sã creãm complicaþii unei Uniuni Sovietice care ne rãmânea ostilã. În virtutea acestei politici. Pe lângã aceastã realitate. Atitudinea lui Funderburk se înscria pe linia politicii promovate de preºedintele Ronald Reagan. rolul lui Ceauºescu s-a diminuat.. care afecta orgoliul lui Ceauºescu. cultivate de preºedinþii Richard Nixon. România. Dacã dorim sã dez- voltãm o relaþie mai cooperantã cu Uniunea Sovieticã. în 1968 – ca o adevãratã cacealma. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional The New York Times. noul lider de la Kremlin începând un dialog direct cu Occidentul. implicit.a.

inclu- siv a celui în fruntea cãruia se afla Nicolae Ceauºescu.org/uploads/media/Romania_dupa_Malta_Introducere.“51 În aceastã campanie de minimalizare a politicii externe a României s-au implicat masiv serviciile secrete din Uniunea Sovieticã.D. Dar. Ungaria. A World Transformed. vizând respectarea drepturilor omului ºi mai ales a dreptului la emigrare.U. Germanã. 2006. an de an. s- a recurs la diferite presiuni pentru a-i crea dificultãþi.U. sã coboare de pe primul pe ultimul loc în atenþia noastrã. iar pe de altã parte în Occident se acredita ideea cã opoziþia faþã de unele aspecte ale politicii externe sovietice erau doar de formã. apud Prefaþa lui Adrian Nãstase la România dupã Malta. Era nevoie ca. începând cu 8 iulie 1988. iar obiectivul sãu fundamental viza lichidarea regimurilor totalitare. www. la 28 februarie 1988. de a retrage clauza naþiunii celei mai favorizate pentru România.pdf 76 .Ioan Scurtu sã înlocuim aceastã strategie cu una care sã acorde un tratament prefe- renþial acelor sateliþi care promoveazã cu mai multã vigoare reforme politice ºi economice. la 26 februarie 1988. deoa- rece regimul de la Bucureºti încãlca drepturile omului ºi mai ales libera emigrare a cetãþenilor români. Knopf. aflat sub influenþa occidentalilor. R. Acest fapt a dus la îngheþarea rapor- 51 George Bush. Regimul de la Bucureºti îndeplinea aceste condiþii cu întâr- ziere ºi incomplet. În consecinþã. Ceauºescu acþiona de conivenþã cu conducerea sovieticã. sã se recurgã la bunele oficii ale lui Moses Rosen. S. care se deplasa la Washington ºi stãruia pe lângã liderii evreilor americani sã intervinã pentru acordarea clauzei.titulescu.U. pp. Fundaþia Europeanã Titulescu. guver- nul român a publicat o declaraþie prin care România renunþa la clauzã în relaþiile comerciale cu S. Brent Scowcroft. În replicã. Pe de o parte. ºef rabinul cultului mozaic din România. în speranþa cã astfel ne vom atinge obiectivele pe termen lung. O astfel de schimbare politicã faþã de zona est-europeanã va face ca România. 1998. 2 vol.A. Bulgaria ºi Cehoslovacia. în fond. pentru cã. Preºedintele Ronald Reagan era un lider politic pragmatic.A. acordau României clauza naþiunii celei mai favorizate anual ºi în anumite con- diþii. New York. Polonia. 38-39. din cauza controlului totalitar brutal al dictatorului Nico- lae Ceauºescu asupra þãrii. Depar- tamentul de Stat a anunþat hotãrârea S. Asta înseamnã sã încurajãm în mai mare mãsurã guvernele din Estul Europei în promovarea reformelor.A. Alfred A. Bucureºti. de a elibera întreaga zonã. regimul de la Bucureºti era prezentat în þãrile socialiste ca un adversar al Tratatului de la Varºovia.

iar pretenþiile lui Nicolae Ceau- ºescu de a mai juca un rol internaþional major au fost.U. care avea un capitol („coº“) consacrat drepturilor omului. 171 77 . dar nu l-a abrogat52. Iaºi. 52 Georges Castellan. Pe baza acordului dintre România ºi Israel. manuale gratuite. iar preºedintele român dãdea curs celor mai multe dintre solicitãri. 1 964 pentru un student. p. Potrivit unor calcule. stabilindu-se o cotã anualã de germani sau evrei care primeau aprobarea sã emigreze ºi sumele de rãscum- pãrare care trebuiau achitate României. Cea mai mare vulnerabilitate a dovedit regimul de la Bucureºti în privinþa respectãrii drepturilor omului. 2 500 pentru un elev în ultimul an de liceu.). la care se adãugau circa 2 500-3 000 de români pe baza acordului dintre România ºi S. Deºi semnase Actul final al Conferinþei pentru Securitate ºi Cooperare în Europa (1975). Istoria acordurilor secrete dintre România ºi Israel.F. Paris. de regulã. Problema emigrãrii s-a aflat pe ordinea de zi a tuturor întâlnirilor avute de liderii occidentali cu Nicolae Ceauºescu. sã instituie o taxã pentru cei care doreau sã emigreze din România. Histoire du peuple Roumain. gu- vernul român a suspendat aplicarea acestui decret. Potrivit unor informaþii. Un ambasador american …. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional turilor cu cea mai mare putere a lumii. aceºtia veneau cu liste dinainte pregãtite. Editura Polirom.A. practic. p. Se afirma cã statul român trebuia sã recupereze o parte din sumele cheltuite pentru în- treþinerea în ºcoalã (fãrã taxe. De la începutul anilor ‘80 statele occidentale s-au dovedit extrem de interesate de libertatea de circulaþie a românilor ºi mai ales de dreptul lor de emigrare. 114 54 Radu Ioanid. în februarie 1983. în urma protestelor internaþionale. p. sumele variau. 2005. Rãscumpãrarea evreilor. Editions Armeline. p. pentru a descuraja tendinþa de emigrare. medicamente ºi asistenþã medicalã (gratuite). 3 298 dolari pentru un absolvent de universitate. anulate. Germania ºi cu Israelul. în deceniul 1978 – 1988 au emigrat aproximativ 120 000 de etnici germani54. anual se dãdea acordul pentru emigrarea a circa 11 000 de etnici germani ºi 1 000 evrei. regimul de la Bucureºti a decis. S-a ajuns la încheierea unor acorduri cu R. 2002. burse etc. La rândul sãu. dupã cum urmeazã: 650 dolari pentru o persoanã fãrã ºcoalã. dar a introdus noi restricþii ºi un control mai riguros asupra cetã- þenilor români. în perioada 1968 – 1989 au emigrat 40 577 evrei. semnat în 197553. Traducere Ciprian Dumea ºi Mirela Mircea. Funderburk. 300 53 David B. 169 55 Ibidem. 1 035 dolari pentru un muncitor calificat55. Nicolae Ceauºescu nu numai cã nu a acþionat pentru relaxarea regimului în fruntea cãruia se afla.

899 de etnici evrei.). din care rezultã cã procesul de emigrare a fost foarte intens în primii trei ani de la crearea acestui stat. 94 616 cetãþeni români de origine evreiascã.426. În anii ‘80. în timp ce în ultimii trei ai regimului Ceauºescu au emigrat doar 4. care cu- legeau date privind încãlcarea acestor drepturi. în intervalul 1990-1994 au pãrãsit România cu destinaþia Israel. Portland Frank Cass. Este semnificativ faptul cã. acuzându-l cã-ºi vinde proprii cetãþeni. 56 Ibidem.Ioan Scurtu statul român primind între 2 500 ºi 3 300 dolari de persoanã. S-a recurs ºi la înscenãri. cum a fost cea a „rãpirii“ scriitorului Virgil Tãnase. a oferit o statisticã privind emigrarea cetãþenilor români de origine evreiascã în Israel57. 2002. Israelul a achitat sume mai mici decât cele menþionate. procesul de emigrare a continuat. unde a fãcut declaraþii împotriva regimului politic din România ºi a lansat ideea cã situaþia Transilvaniei nu era definitiv rezolvatã. Fãcând o analizã pe o perioadã mai lungã. între 1944 ºi 1951 au emigrat 118. aceºtia nu erau „vânduþi“ ºi nici siliþi sã plece ca urmare a „politicii de purificare etnicã“.426 evrei. astfel încât acesta sã fie prezentat într-o luminã cât mai negativã. ca pe niºte obiecte sau fiinþe necuvântãtoare. iar în vremea lui Ceauºescu (1965- 1989) numãrul lor a fost de 58. În schimb. London. p. evident. Aceste cifre aratã cã problema emigrãrii evreilor a fãcut parte dintr-un „scenariu“ care diaboliza regimul Ceauºescu. ca un naþionalist ºi un antisemist ºi sã fie izolat pe plan internaþional.262-262 78 . mass-media occidentale au dezlãnþuit o adevãratã cam- panie împotriva regimului de la Bucureºti. Israeli-Romania relations at the Ceauºescu Era. dupã Revoluþia din decembrie 1989. Sanda Stolojan etc. a guvernanþilor de la Bucureºti.645 dintre aceºtia. condusã de câþiva emigranþi români (Mihnea Berindei. La Paris s-a înfiin- þat Liga pentru Apãrarea Drepturilor Omului în România. 173 57 Yosef Govrin. având în vedere cã nu se plãtea pentru copii ºi pensionari56. programatã în 1982. fostul ambasador al Israelului în România. Întreaga mass- media occidentalã a acuzat Securitatea Românã cã l-a rãpit ºi asasinat pe Tãnase. ei transmiteau aceste in- formaþii organismelor internaþionale ºi le difuzau la posturile de radio Europa Liberã ºi Vocea Americii. În fapt. iar preºedintele François Mitterand ºi-a anulat vizita la Bucureºti. Yosef Govrin. p. exagerându-se mult cifrele. se poate observa cã în timpul lui Gheorghiu-Dej (1948- 1964) au emigrat 208. preºedintele Mitterand s-a deplasat la Budapesta. aflat în Franþa.

sunt. difuzând filme despre „tragedia“ ungurilor din Ardeal. istoricii români strãluceau prin absenþã de la congresele ºi conferinþele internaþionale. Ion Raþiu a vrut sã depunã mãrturie. ºi se dãdeau replici în ziarele din România. Problema drepturilor omului ºi în special a minoritãþii maghiare din România a format obiectul unei întruniri în Camera Reprezentanþilor a SUA. Preºedintele Uniunii Mondiale a Românilor. în opinia occidentalilor. a constituit o altã temã majorã în campania de diabolizare a lui Ceauºescu. Propaganda maghiarã – dispunând de o vastã experienþã ºi de o logisticã impre- sionantã – acredita ideea cã prin tratatul de la Trianon din 1920. În primul 58 Gheorghe Oniºoru. din iniþiativa congresmenilor de origine maghiarã Tom Lantos ºi E. Se fãcea economie de valutã (pentru a putea achita rapid datoria externã).R. Regimul de la Budapesta susþinea aceastã campanie. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Situaþia minoritãþilor naþionale. cu o puternicã tentã politicã. desfãºuratã în ziua de 24 mai 1988. au fost „aduse la zi“. promovate de regimul lui Horthy.16 79 . iar comunitatea internaþionalã trebuia sã intervinã de urgenþã. publicând lucrãri de istorie cu caracter revizionist (între care Istoria Transilvaniei. sub egida Academiei de ªtiinþe a Republicii Populare Ungare. Tezele din perioada interbelicã. O analizã concretã a situaþiei minoritãþii maghiare relevã unele date semnificative. fãcând declaraþii oficiale prin care cerea României sã înceteze politica de discriminare a minoritãþilor. În timp ce propaganda maghiarã în Occident era extrem de activã. Ion Raþiu. dar i s-a rãspuns cã programul era deja stabilit. mai ales a maghiarilor. în sensul pre- zentãrii unei situaþii catastrofale a minoritãþii maghiare în timpul lui Ceau- ºescu. nr. p. Disidenþa româneascã în anul 1989. în „Clio 1989“.1/2007. colaboraþionismul liderilor politici ai minoritãþii maghiare cu regimul Ceauºescu nu era o problemã realã.C. menþionând cã toatã populaþia româneascã era persecutatã ºi nu exclusiv ungurii. mai numeroºi decât românii. unde se discutau probleme acute. a intervenit prin întrebãri. proporþional. Mass-media din Occident a preluat acest mesaj ºi l-a amplificat. unde maghiarii au fost supuºi unei crunte politici de desnaþionalizare. Cazul Dumitru Mazilu.58 Intervenþia sa nu a impresionat asistenþa. care era convinsã de faptul cã în România minoritãþile naþionale erau supuse unei crunte politici represive. tradusã în limbi de circulaþie internaþionalã). Martori au fost doar trei etnici maghiari. Tran- silvania a fost atribuitã României. Cu acest prilej. acreditând ideea cã ungurii din Transilvania s-ar afla într-un mare pericol. Porter. care au acuzat guvernul român cã promova o politicã de asimilare forþatã ºi cã persecuta pe cei douã milioane de maghiari din Transilvania. ºi cã ungurii membri ai P.

care constituiau 7. în peste 40 de milioane de exemplare (fãrã cartea ºcolarã). care a impus anumite „formulãri trase la xerox“. Dorina Al-George (medic. cel puþin la nivelul ponderii pe care acestea o ocupau în totalul populaþiei României. Mureº. a cãror numãr a ajuns pânã în decembrie 1989 la 3. Editura Globus. Piteºti. Bucureºti. finanþatã de statul român. soþia renumitului cãrturar Sergiu Al-George. ªocul amintirilor. Cunoscând aceastã realitate. În învãþãmântul superior erau secþii cu predare în limba maghiarã la Universitatea Babeº-Bolyai. Bodor Pál. Din anul 1970 în România funcþiona editura Kriterion care tipãrea cãrþi în limba maghiarã. ascundea aceste realitãþi. Satu-Mare ºi Tg.Ioan Scurtu rând. 7. sufereau de pe urma politicii regimului Ceauºescu. Oradea ºi Tg. În 1989 presa de limba maghiarã se tipãrea în 83 de milioane de exemplare. inclusiv etnicii români. Institutul de Învãþãmânt Superior ºi Institutul de Teatru Szentgyörgyi István din Tg.8% din numãrul membrilor Marii Adunãri Naþionale. la Institutul de Medicinã ºi Farmacie.60 59 Datele concrete sunt preluate din volumul Naþionalitatea maghiarã din România (studiile semnate de Koppandi Sándor. 268-269 80 . 8. Nagy Ferdinand. vezi ºi Mihai Stratulat.838 titluri. Editura Paralela 45. care nu ar fi capabil sã acþioneze pentru a asigura instaurarea unui regim democratic. Potrivit recensãmântului din 1988.74% dintre cetãþenii acestei þãri. prezentând o imagine catastroficã privind situaþia minoritãþii maghiare din România. Mureº se prezentau programe în limba maghiarã.5% din Consiliul Naþional al Femeilor din România. În realitate. Mureº. iar în alte ºase judeþe inspectorii generali adjuncþi aparþineau minoritãþii maghiare. Szász János. 1994 60 Doina Al-George. precum ºi secþii în limba maghiarã la teatrele din Oradea. Propaganda maghiarã. Ediþia a II-a revãzutã ºi adãugitã. Debreczi Arpád. 8% din membrii Consiliului General al Sindicatelor. toþi cetãþenii. maghiarii. fost deþinut politic) avea sã aprecieze cã în anii ‘80 a avut loc un „monstruos asalt“ al Occidentului. toate denigratoare la adresa poporului român. În judeþele Covasna ºi Harghita inspectorii generali de la Inspectoratele judeþene de învãþãmânt erau maghiari. Lörincz László. La teatrele de pãpuºi din Cluj-Napoca. conducerea de la Bucureºti era interesatã ca minoritãþile naþionale sã ocupe funcþii în organismele politico-administrative. Veress Dániel). Sfântu Gheorghe ºi Timiºoara). reprezentau 8% din totalul membrilor Partidului Comunist Român. p. Revizionismul ºi neorevizionismul ungar. Institutul de Arte Plastice Ion Andreescu ºi Conservatorul Gheorghe Dima din Cluj- Napoca. la Cluj-Napoca funcþiona Opera Maghiarã. susþinutã de posturile de radio ºi de presa din occident.59 În România funcþionau trei teatre de stat în limba maghiarã (la Cluj- Napoca.

Viaþa în satul românesc cunoºtea o evoluþie spre modernitate. la gospodãria proprie.C. Plenara C. satul românesc era lipsit de infrastructura necesarã pentru apã curentã ºi canalizare. 81 . Sub redacþia lui Stelian Neagoe.6%62. sã disparã cam 7 500.C. Pornind de la faptul cã în România existau foarte multe sate de dimensiuni mici. care trebuiau sã renunþe la habitatul lor tradiþional. satele cu mai puþin de 999 locuitori reprezentau 70. iar cele sub 1 999 locuitori ocupau un procent de 89. Dorind parcã sã ofere mass-mediei internaþionale un nou subiect de criticã la adresa regimului sãu. magazine. folosind materiale durabile. cote extrem de ridicate. Bucureºti. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Tensiunile în relaþiile dintre România ºi Ungaria au cunoscut. Editura Museion. 29 63 „Scânteia“ din 4 martie 1988.9% din totalul localitãþilor rurale. între liderii de partid Nicolae Ceauºescu ºi Grósz Károly. Nicolae Ceauºescu a relansat în 1988 programul de sistematizare a localitãþilor rurale. fapt ce influenþa negativ igiena ºi sãnãtatea þãrãnimii. 2003. al P. Editura Institutului de ªtiinþe Politice ºi Relaþii Internaþionale. din 28 iunie 1988 a condamnat „manifestãrile antiromâneºti semnalate în Ungaria“ ºi s-a pronunþat pentru soluþionarea problemelor care afectau buna colaborare între România ºi Ungaria. La mijlocul anilor ’80. s-a desfãºurat într-o atmosferã glacialã ºi nu a eliminat tensiunile între cele douã state. dintr-un total de circa 13 100 de sate. pentru a se muta în localitãþi stabilite de 61 Enciclopedia istoriei politice a României. adicã mai mult de jumãtate63. care aveau perspectiva de a deveni oraºe. 538 62 Dinu C. fapt ce ar fi afectat existenþa a peste 4 milioane de cetãþeni. Evident. Giurescu. La cea de-a patra conferinþã a preºedinþilor Consiliilor populare din martie 1988 s-a preconizat ca pânã în anul 2000. 1859 – 2002. consacratã gãsirii modalitãþilor „pentru depãºirea unor probleme care s-au ivit în raporturile româno-maghiare“61. o arhitecturã specificã zonei geografice respective. Distrugerea trecutului României. p. licee etc. având un confort sporit. în vara anului 1988. guvernul de la Budapesta continuând sã susþinã cã ungurii din România erau supuºi unui regim de asimilare forþatã. cinemato- grafe. În acest scop se avea în vedere desfiinþarea satelor mici ºi mutarea locuitorilor lor în centrele de comunã. Bucureºti.). constituitã de-a lungul deceniilor. Circa douã treimi dintre casele de la þarã fuseserã construite dupã 1950. 1994. s-a adoptat un plan care prevedea constituirea unor puternice centre comunale. p. care sã beneficieze de roadele civilizaþiei moderne (canalizare. energie electricã ºi termicã. din 28 august. Întâlnirea de la Arad.R.

Deosebit de active au fost Olanda ºi Franþa. O delegaþie de ºase parlamentari europeni a intervenit pe lângã preºedintele Ceauºescu ºi primul-ministru Dãscãlescu. înlocuire. mai ales. În concepþia acestora. a civilizaþiei ºi tradiþiilor þãrãnimii. ferite de efectele modernizãrii ºi urbanizãrii (etapã pe care Occidentul o depãºise cu mai mult de un secol). p. acredi- tându-se ideea cã Ceauºescu urmãrea demolarea satelor. când s-a declanºat acþiunea de lichidare a regimurilor socialist-totalitare din Europa. pentru ca acestea sã nu fie demolate. mai ales cei de naþionalitate maghiarã ºi germanã. Un asemenea model fusese deja experimentat în satul Otopeni. sã aparã buldozerele. era privit cu urã ºi dispreþ de Gorbaciov. În mai multe state din Occident s-a dezvoltat o acþiune de „înfrãþire“ cu sate româneºti. trãiau sentimente de groazã. Istoria comparatã a statelor comuniste …. dar. Andrei Saharov ºi Yehudi Menuhin. care sã ºteargã de pe faþa pãmântului casele în care locuiau. Nicolae Ceauºescu era supus unui adevãrat asediu din partea mass-mediei occidentale. satele României trebuiau sã rãmânã un fel de rezervaþie etnograficã a Europei. În preajma anului 1989. încât la ea au aderat ºi personalitãþi culturale de prestigiu. Organizaþiile pentru apãrarea drepturilor omului au intrat în alertã. cerând guvernului de la Bucureºti sã sisteze aceastã operaþiune. Campania împotriva demolãrii satelor româneºti era atât de puternicã. se confrunta cu o stare de profundã nemulþumire din partea poporului român. iar forurilor internaþionale sã intervinã energic pentru salvarea unei valoroase pãrþi din tezaurul cultural ºi etnografic al Europei. S-au elaborat chiar proiectele de „locuinþe tip“.Ioan Scurtu organele de partid ºi de stat. distrugerea mediului. dintr-o clipã în alta. Historie du peuple Roumain…. moarte). Acest plan a generat o puternicã reacþie pe plan internaþional. plecarea din fruntea statului. în care sã trãiascã locuitorii satelor care- ºi construiau case noi. cerându-le sã renunþe la planul de distrugere a satelor din regiunile locuite de secui64. precum Eugen Ionesco. Presa occidentalã afirma cã þãranii din România. care au susþinut Operation Vilages Roumains (Operaþiunea Satele Româneºti)65. p. 303 65 Jean-François Soulet. într-o formã sau alta (demisie. pentru locuinþele din preajma ºoselei care ducea la aeroportul internaþional. care-i dorea. aºteptând ca. cu unul sau mai multe etaje. 309 82 . 64 Georges Castellan.

CAPITOLUL II PRINCIPIUL DOMINOULUI 1. În Uniunea Sovieticã se desfãºura campania pentru alegerea Congresului Deputaþilor Poporului. evenimentele s-au derulat într-o atmosferã relativ calmã.313 83 . La 12 martie s-a desfãºurat un nou miting.U. concluzionând cã agravarea contradicþiilor din aceste state a creat o crizã de dezvoltare. 02/01/1989. pentru prima datã. În cazul României nu se excludea o „explozie socialã“1. „Daþi-ne istoria noastrã!“.S. În prima jumãtate a acestui an.C. Frãmântãrile din prima jumãtate a anului 1989 Anul 1989 debuta într-o atmosferã de efervescenþã în unele state socialiste. Moldoveneascã a avut loc. La 2 ianuarie 1989. În R.S. http://www. dar el nu prevestea uriaºele transformãri care aveau sã schimbe faþa Europei.wilsoncenter.S. la 26 februarie. Cold War International History Project. ducând la prãbuºirea regimurilor socialist-totalitare. „Trãiascã Gorbaciov!“. Se fãceau ºi estimãri privind evoluþiile din fiecare þarã în parte. În þãrile Baltice se întemeiau „fronturi populare“. care se pronunþau pentru autodeterminarea naþionalã.cit. Comisia Bogomolov prezenta un memorandum conducerii sovietice asupra schimbãrilor din estul Europei.C. cu perspectiva de a se desprinde din Uniunea Sovieticã2. pentru ca din varã ele sã se accelereze. Deºi nu se accepta sistemul multipartidist. Asociaþia Memorial – care avea ca obiectiv demascarea represiunii staliniste – ºi-a þinut Congresul de constituire la sfârºitul lunii ianuarie 1989. op. un miting în faþa sediului C.org 2 Jean Francois Soulet. p. al Partidului Comunist la care s-a scandat: „Vrem limbã ºi alfabet!“. care impunea o schimare a modelului socialist practicat pânã atunci.. coloanele de manifestanþi 1 Memorandul Bogomolov Commision. se admitea depunerea mai multor candidaturi pentru un singur loc ºi prezentarea de candidaþi fãrã aprobarea prealabilã a P.

Lenin sã fie scos din mausoleul de lângã Krem- lin ºi înmormântat ca un om obiºnuit. Pe parcursul desfãºurãrii lucrãrilor Congresului au fost transmise la radio ºi TV reportaje ºi interviuri cu mai mulþi deputaþi. Alegerile din U. Chiºinãu. ªedinþa de deschidere.6% din totalul voturilor). 272 84 . care l-a recomandat pentru funcþia de preºedinte al Sovietului Suprem al U. Spusele lui Rasputin i s-au pãrut lui Gorbaciov o glumã proastã: cine- ºi putea imagina cã Rusia putea ieºi din Uniunea Sovieticã ºi astfel sã punã capãt acestui imperiu? Dar. dupã ocupaþia sovieticã din 1944. Tratatul de Uniune Sovieticã. pãrea de-a dreptul senzaþionalã. p. „profeþiile“ scriitorului rus aveau sã devinã realitate. comuniºtii dizidenþi (în frunte cu Boris Elþîn) ºi necomuniºti (figura reprezentativã fiind Andrei Saharov).R. Congresul l-a ales cu o largã majoritate (95.S. steagul tricolor. au desemnat un Congres deosebit de Parlamentele anterioare. scriitorul rus Valentin Rasputin s- a adresat deputaþilor baltici: „Ce ar fi ca Rusia sã iasã din Uniune.S.. A doua zi a fost pus în vânzare primul ziar cu caractere latine intitulat Glasul. cu o zi înainte. Cojocaru. dacã de toate nenorocirile voastre voi pe ea o acuzaþi? [. 1989 la est de Prut. au fost. Totuºi. Editura Civitas. iar cetãþenii sovietici au luat contact cu o realitate politicã diferitã de cea cunoscutã pânã atunci: nu mai exista „unitatea de monolit“ impusã de Partidul Comunist. Datoritã opoziþiei autoritãþilor de la Chiºinãu. 87 de voturi împotrivã4. În cadrul dezbaterilor. care-l viza pe ideologul Partidului Comunist ºi fãuritorul statului sovietic. p. Gorbaciov a folosit vechea practicã ºi anume convocarea Plenarei C. p.S. Nu mai puþin surprinzãtoare a fost propunerea lui Andrei Saharov de a se anula articolul 6 din Constituþia 3 Gheorghe E. fondator fiind scriitorul Ion Druþã3.C. 81 4 Idem. 2005. O asemenea propunere.] Credeþi-mã.I. 267 5 Ibidem.U. unul dintre aceºtia au cerut ca V. ziarul fusese tipãrit la Riga. al P. m- am sãturat sã fim un þap ispãºitor ºi sã suportãm injurii ºi scuipãturi“5. peste doi ani. reprezentanþii republicilor unionale criticau puterea centralã ºi cereau extinderea au- tonomiei acestora. dar a putut fi difuzat în Basarabia. Pe acest fond. prin faptul cã era alcâtuit din mai multe grupãri: comuniºtii gorbacioviºti.C.S. totuºi..Ioan Scurtu purtând pentru prima datã.. reprezentanþii þãrilor Baltice sugerând chiar inde- pendenþa acestor state. a fost transmisã în direct de televiziunea publicã.R. Aºa cum era de aºteptat. desfãºuratã la 25 mai.S. desfãºurate în luna martie.

C. p. cã se va lua o pauzã6. subordonând-o direct organelor centrale de la Moscova.S. Dar Gorbaciov. cele ale naþionalitãþilor. Istoria comparatã a statelor comuniste …. s-a constituit un „Comitet de Conducere Specialã“. îl îngrijorau cel mai mult pe Gorbaciov.S. p.S. Pentru calmarea spiritelor. în anul 1956“7. 315 85 . Revoluþia românã din 1989 în context internaþional U. care conducea ºedinþa. astfel cã în Nagorno-Karabah au continuat confruntãrile interetnice. în ianuarie 1989. sã se salveze […] Oamenii se aruncau sub maºini.S. În ziua de 9 aprilie 1989. aflatã pe teritoriul Azerbaidjanului – au izbucnit conflicte sângeroase între cele douã etnii (armeni ºi azeri).S. ministrul de Externe. care depãºeau limitele imaginate de el. Însã nu dezbaterile din Congres ºi comentariile din pauze. Opþiunea mea…. pentru a evita dezbaterile pe aceastã temã. care a preluat toate prerogativele puterii asupra acestei enclave.U. un curaj rãmas de pe urma represiunilor din trecut. deoarece oamenii care au avut încredere în «perestroika» s-au convins: în anul 1989 se acþio- neazã împotriva lor cu aceleaºi metode care au fost folosite ºi împotriva pãrinþilor lor. Nu aveau fricã. La reluarea lucrãrilor. indignarea era mai puternicã. conflictele dintre uzbeci ºi meskheþi soldându-se cu 99 de morþi ºi peste 1000 de rãniþi8. în primul rând. nu mai era nici un fel de fricã. împotriva unei manifestaþii în favoarea greviºtilor foamei. în gena lor. care prevedea rolul de avangardã al P. Aceasta a avut un efect exact contrar – în loc sã sperie lumea a produs o explozie de indignare. Eforturile de normalizare a situaþiei nu au dat rezultate. p. În mai – iunie 1989 incidentele s-au extins în Uzbekistan. avea sã scrie cã la Tbilisi au fost trimise trupe speciale ale Ministerului de Interne.R.R. În regiunea autonomã Nagorno-Karabah – enclavã cu populaþie majoritar armeanã. Reacþia extrem de durã a oficialitãþilor de la Kremlin dovedea cã „perestroika“ recunoºtea doar anumite drepturi ºi libertãþi. care în dimineaþa zilei de 8 aprilie „au fãcut o demonstraþie de forþã. ci miºcãrile naþionale din teritoriile anexate de U. o dorinþã de unire a forþelor ºi. deoarece. prin unire.. ºi nu admitea nici o acþiune care punea sub semnul întrebãrii existenþa 6 Ibidem. tema nu a mai figurat pe ordinea de zi. neîngãduind altele. Eduard ªevardnadze. 296 8 Jean-Francois Soulet. care cereau independenþa Republicii Sovietice Socialiste Georgia. a replicat cã propunerea academicianului Saharov depãºeºte regulamentul ºi a anunþat. 278-279 7 Eduard ªevardnadze. S-au înregistrat 20 de morþi ºi mai multe zeci de rãniþi. forþele de ordine au intervenit energic la Tbilisi.

Letoniei ºi Lituaniei în 1940 de câtre Uniunea Sovieticã. tipãrit cu litere latine. În celelalte state socialiste.S. în prima jumãtate a anului 1989.S. din iniþiativa Miºcãrii Democratice pentru Susþinerea Restructurãrii. ai „Solidaritãþii“ ºi ai Bisericii. ºi preºedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.S. 105–106 86 . aprobarea Comitetului Cen- tral al Partidului Muncitoresc Unit Polonez (comunist) pentru reluarea negocierilor oficiale cu Solidaritatea. 1997. La 20 mai a avut loc. intensitãþi diferite. ca stat egal în cadrul URSS ºi aprofundarea procesului de democratizare a societãþii10.R. Prin aceastã acþiune.Ioan Scurtu U. în Apelul câtre cetãþenii Republicii. Tratatul de Uniune Sovieticã…. p. executând „cea mai perfectã loviturã de stat din istoria Europei moderne“11. a fost adoptat ºi un Apel – câtre Conferinþa pentru Securitate ºi Cooperare în Europa (C.S. fronturile populare din þãrile Baltice s-au întrunit la Tallin. Negocierile s-au desfãºurat în lunile februarie – martie ºi s-au încheiat prin acordul politic din 5 aprilie 198912. secretarul general al O.N.C. cât ºi intervenþia militarã sovieticã. prin care a evitat atât rãzboiul intern. –. când generalul a instituit legea marþialã. Acestea fuseserã întrerupte în decembrie 1981. 1108 12 Ion Constantin.S. În Polonia. Europe. Cojocaru. menþiona cã nu urmãrea cucerirea puterii politice ºi de stat. le-a distrus statalitatea. în Polonia avea sã se realizeze un important experiment istoric. Congresul de constituire a Frontului Popular din Republica Moldova care. Acesta prevedea reorganizarea 9 Gheorghe E. cãreia Kremlinul nu putea sã-i facã faþã. pe baza cãrora au fost anexate cele trei þãri9. politica de reforme a cunoscut. ci obþinerea suveraniãtþii economice. sociale ºi culturale a RSSM. La începutul anului 1989. În zilele de 13–14 mai 1989.98 11 Norman Davies. Acest act a intrat în istorie sub denumirea de „Masa Rotundã“. 1989 la Est de Nistru. se deschidea calea spre dezagregarea Uniunii Sovietice. p. în ianuarie 1989.). 261 10 Idem.R. Editura Biblioteca Bucureºtilor. prin care se condamnau înþelegerile sovieto-germane din 1939 – 1940. Edition Pimlico. Din istoria Poloniei ºi a relaþiilor româno-polone.U. unde au adoptat o declaraþie în care se afirma cã anexarea Estoniei. 2005. Dar tocmai aceasta era marea problemã. ele susþineau cã þãrile lor aveau dreptul la autodeterminare ºi statut politic propriu. ºi anume aºezarea la aceeaºi masã a reprezentanþilor partidului comunist. pp. generalul Woj- ciech Jaruzelski obþinea.E. p. London. A history. La 15 iunie a apãrut la Chiºinãu primul numãr al gazetei „Literatura ºi arta“. Bucureºti.

S. 14 Ibidem. sume ce vor constitui un fond pentru pregãtirea cadrelor de condu- cere din economia polonezã. preºedintele Franþei. 107–108. Ungaria ºi parþial în U. François Mitterand a declarat: „Aº dori ca ceea ce se întâmplã în Polonia. p. la 18 iunie 1989. care astfel intra în deplinã legalitate. dar ºi cu Walesa. preºedintele Consiliului de Stat al R. s-a declarat „fascinatã“ de evenimentele din Polonia. va iniþia acþiuni în cadrul Comunitãþii Economice Europene care sã vizeze liberalizarea comerþului cu Polo- nia ºi eliminarea limitãrilor cantitative discriminatorii în schimburile comerciale reciproce. desfãºuratã în perioada 4-18 iunie 1989. ea a promis: Marea Britanie va avea un rol constructiv în discuþiile financiare ale Poloniei cu F. dreptul opoziþiei de a depune candidaturi.R. liderul „Solidaritãþii“. 13 1989.M. Conform celor stabilite la „Masa Rotundã“. va aloca anual 5 milioane de lire sterline pentru o perioadã de 5 ani. În mod concret. Practic. A fost prima vizitã în aceastã þarã fãcutã de un ºef de stat polonez în perioada postbelicã. a efectuat o vizitã în Polonia. Aceastã datã marca ºi un moment important din istoria þãrilor socialiste. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Guvernului ºi a Parlamentului. François Mitte- rand. a efectuat o vizitã în Marea Britanie. La rândul sãu. generalul Jaruzelski. Partidul Muncitoresc Unit Polonez a pierdut rolul de conducâtor politic al þãrii. alegerile au fost câºtigate de opoziþie. va sprijini reeºalonarea debitului Poloniei în cadrul Clubului de la Paris..S. Cu acest prilej. a edita ziare proprii ºi a avea acces la radio ºi la televiziune.I. Principiul dominoului. va încuraja conducerile statelor occidentale în eforturile de capacitare la asistenþa financiarã a reformelor din Polo- nia13. sã contamineze restul Europei de Est“14. În zilele de 14 – 16 iunie 1989. organizarea alegerilor generale. pp. în ziua de 17 aprilie 1989.114 87 . Dupã o campanie electoralã extrem de intensã. În perioada 10–11 iunie 1989. miniºtrii de Finanþe ai celor douã þãri au semnat un acord privind eºalonarea plãþii datoriei poloneze faþã de Franþa.P. Margaret Thatcher. un tribunal din Varºovia a decis înscrierea oficialã a Uniunii Sindicatelor Independente „Solidaritatea“. precizând cã þara sa „va face paºi concreþi pe linia sprijinirii Poloniei dupã transpunerea în practicã a reformelor economice“. unde a avut convorbiri cu preºe- dintele Jaruzelski ºi premierul Rakowski. Polone. deoarece încheia epoca în care partidele comuniste deþineau monopolul puterii politice. Premierul britanic.

Partidul Muncitoresc Socialist Ungar (comunist). patrioticã. s-a organizat ºi în Ungaria o „masã rotun- dã“.a. ai „Solidaritãþii“ din Polonia. Una dintre aceste forþe era Forumul Democratic Ungar. La ºedinþa de deschidere erau prezenþi 120 de zia- riºti. în cadrul unui sistem multipartidist“15. 15 Ibidem.Ioan Scurtu În Ungaria. care a fost declaratã zi de doliu naþional. „Chartei ’77“ din Cehoslovacia. Prima reuniune s-a desfãºurat în ziua de 13 iunie 1989. s-a constituit Comisia pentru adevãrul istoric. premierul Ungariei ºi alþi demnitari. secretar general) ºi ai 15 organizaþii politice.). care au aflat cã tratativele propriu-zise vor începe la 21 iunie 1989. Károly Grósz declara cã partidul sãu vrea „sã rezolve problemele socialismului nu pe cãi administrative. în 1956. Dupã modelul polonez. la care au participat reprezentanþi ai Partidului Muncitoresc Socialist Ungar (în frunte cu Grósz Károly. înãbuºitã în sânge de Armata Roºie.a.109 88 .U. p. Szüros Mátyás – preºedintele Parlamentului.16. care a ajuns la concluzia cã. Iugoslaviei ºi Argentinei. nu a avut loc o contrarevoluþie. în delegaþia Uniunii Ti- nerilor Democraþi).A. care preconiza împãrþirea puterii cu alte forþe politice. au luat parte ºi câþiva fruntaºi ai Partidului Muncitoresc Socialist Ungar (Poszgay Imre – membru în Biroul Politic. Horváth István – ministrul de Interne º. sindicale ºi civice (între aceºtia ºi Orban Viktor. p. a îmbrãþiºat calea reformelor lui Gorbaciov. Comisia a propus reînhumarea fostului premier Nagy Imre* ºi a patru dintre colaboratorii sãi apropiaþi. La 19 mai 1989. însoþit de ambasadorii S. prezidatã de profesorul universitar Gázso Ferenc. ai Partidului Comunist Italian º. la 16 iunie. la ºedinþa de constituire.62 * Imre Nagy a fost executat prin spânzurare la 16 iunie 1958 16 Ibidem. ci pe cãi democratice. La 7 iunie 1989 s-a constituit Miºcarea pentru o Ungarie Democratã. au depus coroane reprezentanþi ai postului de radio „Europa Liberã“. delegaþi ai emigraþiei române din Franþa. reconsiderarea istoriei a jucat un rol extrem de important în acþiunea opoziþiei. preºedintele Parlamentului.. Au mai depus coroane de flori decanul corpului diplomatic (peruan). sub conducerea lui Károly Grósz. Cu aprobarea tacitã a oficialitãþilor. formatã din circa 500 de intelectuali. De asemenea. În Partidul Muncitoresc Socialist Ungar s-a constituit un „cerc al reformei“. În Ungaria. ministru de Stat. înfiinþat în septembrie 1988. ci o acþiune curajoasã. La ceremonia desfãºuratã în acea zi au depus coroane de flori la catafalcul lui Nagy Imre.

Într-o formã oarecum alambicatã. care a deschis un oficiu la Budapesta. a ales o conducere colectivã. Károly Grósz – secretar general. 2004. Conducerea Cehoslovaciei s-a arãtat reticentã la reforme. declinul ºi renaºterea lumii infor- maþiilor secrete.N. Bucureºti. De asemenea. Cu acest prilej a fost adoptatã Declaraþia de la Budapesta din 16 iunie 1989. Nemeth Miklós – prim-ministru ºi Poszgay Imre – ministru de Stat. formatã din patru membrii: Nyers Reszö – preºedintele partidului. iar secretarul general se ocupa de problemele vieþii interne de partid. posturi de radio ºi televiziune independente. condusã de Imre Poszgay. Unii dintre ei erau pregãtiþi ºi trimiºi cu însãrcinãri secrete în România. Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. care sã cearã reformarea sistemului politic17. se acredita ideea cã problemele Transilvaniei nu puteau fi rezolvate de statul român. manifestaþia a fost împrãºtiatã cu ajutorul armatei. pentru Refugiaþi. în Ungaria se aflau între 10 000 ºi 50 000 de români care trecuserã clan- destin graniþa. La 15 ianuarie 1989 a avut loc o manifestaþie la Praga.U. prin intervenþia Tratatului de la Varºovia în august 1968. principalul obiectiv era acela de a radicaliza anumite grupuri din România. îºi dãduse foc în semn de protest faþã de intervenþia trupelor sovietice în Cehoslovacia. p. Originile. A fost constituitã „Comisie pentru învãþãmintele drumului nostru istoric“ ºi pentru elaborarea declaraþiei-program a Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. din 23 – 24 iunie 1989. cu misiunea de a acorda asistenþã românilor aflaþi în centrele de primire. ca urmare a politicii promovate de Aleksander 17 Alexandru Radu Timofte. studentul care. în cadrul cãruia dreptul la reprezentare politicã autonomã trebuia garantat. 177 89 . care se afla în mare pericol. În spiritul noii orientãri. Ungaria s-a adresat Înaltului Comisariat O. în memoria lui Jan Palach. guvernul Ungariei a admis apariþia unor ziare. S-a precizat cã preºedintele partidului rãspundea de relaþiile internaþionale ale acestuia. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Conducerea Ungariei a invitat la Budapesta reprezentanþi ai exilului românesc pentru a participa la funeraliile victimelor represiunii din 1956. a fost salvat socialismul. mãrirea. înfiinþarea la Budapesta a primului birou al postului de radio „Europa Liberã“ într- o þarã socialistã. Editura Academiei Naþionale de Informaþii. Din ordinul guvernului. care stipula cã Transilvania era un „spaþiu de comple- mentaritate“. iar acest teritoriu nu aparþinea de drept României. în urmã cu 20 de ani. Conducerea de partid ºi de stat continua sã susþinã cã.

Germania. 1999. Autonomia provinciilor Kosovo ºi Vojvodina – prevãzutã în Constituþia R. Toatã propaganda fãcutã timp de cinci decenii despre egalitatea în drepturi între cetãþenii ºi naþiunile care compuneau Republica Federa- tivã Socialistã Iugoslavia era astfel spulberatã.D. cetãþenii est-germani apreciau cã ea deschidea calea unificãrii celor douã state ºi a regãsirii lor într-un spaþiu comun. Germania – trebuie sã joace „un rol cheie în ceea ce priveºte viitorul Europei“18.Germanã reformele lui Gorbaciov au fost primite cu ostilitate de Erich Honecker. care marca divizarea Europei. liderul partidului ºi statului din aceastã þarã. În Albania condusã de Ramiz Alia. Iugoslavia. Germanã îºi datora existenþa Uniunii Sovietice. 46 90 . generatã de voinþa unor republici (mai ales Slovenia ºi Croaþia) de a se desprinde din cadrul Federaþiei. începea sã fie tot mai activã. Acest fapt demonstra cã spiritul de reconciliere fusese abandonat de regimul Miloºevici. în România opoziþia faþã de politica lui Ceauºescu. În august 1961. O altã þarã socialistã.Ioan Scurtu Dubcek ºi echipa lui. În R. care era supusã unui baraj informaþional total.F. R.F. Iugoslave – a fost desfiinþatã prin votul Adunãrii Naþionale a Serbiei din 28 martie 1989. Dupã 1985. Iaºi. trãia o stare de tensiune. dar acest fapt nu i-a descurajat pe cehi ºi slovaci. Prima mare acþiune de masã din acest an a eºuat. La începutul anului 1989. reformele lui Gorbaciov nu erau cunoscute de populaþie. Editura Polirom. a marcat decizia Belgradului de a recurge la forþã împotriva separatiºtilor. cu prilejul marcãrii a 600 de ani de la celebra bãtãlie. Discursul lui Slobodan Miloºevici. În timp ce Honecker a privit cu multã rãcealã vizita respec- tivã. Violarea drepturilor omului la sca- 18 Helmuth Kohl. au fost împuºcaþi. Am vrut unitatea Germaniei. iar mulþi dintre cetãþenii est-germani. La 12 iunie 1987 el a fãcut o viziþa la Bonn. În martie 1989 au avut loc primele confruntãri între separatiºtii albanezi din Kossovo ºi forþele de ordine ale guvernului de la Belgrad. astfel cã politica de independenþã promovatã de Honecker avea prea puþin ºanse de succes.D. apreciind cã cele douã þãri – URSS ºi R.F. Totuºi. ca urmare a arestãrii liderului albanez din aceastã provincie autonomã.S. deoarece ºi presiunile asupra populaþiei deveniserã de nesuportat. p. politica de destindere promovatã de Gorbaciov a vizat ºi îmbunãtãþirea relaþiilor cu R. sovieticii ridicaserã zidul Berlinului. unde a purtat discuþii amicale cu cancelarul Helmuth Kohl. care au încercat sã treacã în vest. rostit pe câmpia din Kosovo la 28 iunie.

.B. Silviu Brucan. Autorii scrisorii nu puneau sub semnul întrebãrii regi- mul socialist-totalitar. pe care aþi jurat sã o respectaþi“. fãrã existenþa unui 19 Documentul a fost publicat dupã revoluþie.C. Formele pe care le îmbrãca opoziþia erau diverse: tipãrirea ºi difu- zarea de fluturaºi cu lozinci împotriva regimului. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional ra întregii societãþi: lipsurile alimentare. în spiritul perestroika.C. Silviu Brucan – adjunct de ºef de Secþie la C.C. este discreditatã de politica dum- neavoastrã ºi când þara noastrã este izolatã în Europa.C.R. al P. ºi câtre Nicolae Ceauºescu personal etc. al P. De la capitalim la socialism ºi retur. Aceºtia îndepliniserã urmãtoarele funcþii: Gheor- ghe Apostol. acordarea de inter- viuri unor posturi de radio strãine.C. ambasador. O biografie între douã revoluþii. unde se construia Casa Poporului.. Vocea Americii ºi Europa Liberã au di- fuzat scrisoarea a ºase foºti activiºti de frunte ai P.C.R. ci îi cereau lui Nicolae Ceauºescu unele amelio- rãri. întreruperea curentului electric.R. trimiterea unor scrisori anonime cã- tre C.C.“ Urmau apoi o seamã de acuze la adresa preºedintelui: „Comunitatea internaþionalã vã reproºeazã nerespectarea Actului final de la Helsinki. 1998. noi ne-am hotãrât sã luãm poziþie. „Magazin istoric“.. al P.. limitarea pânã aproape de anulare a dreptului de liberã circulaþie în alte state deveniserã acte cotidiene. Constantin Pârvulescu – membru în Biroul Politic al C. 196-198. p. care vizau aproape întreaga populaþie a României. Editura Nemira. pentru care noi am luptat. Editura Curtea Veche. Grigore Rãceanu – membru al C. Gheorghe Apostol ºi scrisoarea celor ºase.C. vicepreºedinte al Consiliului de Miniºtri. Bucureºti.1/1990.R.C. în „România liberã“ din 9 ianuarie 1990. care nu a fost votat de nici un for legislativ ºi nici nu a fost publicat. frigul din locuinþe.C.R. Bucureºti.. nr. cartelarea produselor de primã necesitate. posturile de radio B. pp. prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Munci- toresc Român ºi vicepreºedinte al Consiliului de Miniºtri.R. Corneliu Mãnescu – membru al C. ministru de Externe. con- tinuarea în ritm accelerat a demolãrilor (în Bucureºti. al P.C.C. Alexandru Bârlãdeanu – membru în Comitetul Politic Executiv al C. uriaºele investiþii pentru construirea centrului civic al Bucureºtilor. Vezi ºi Ion Jianu.C. 2008 91 .. a fost lichidat un întreg cartier).C.R. adresatã lui Ni- colae Ceauºescu19. Ei se refe- reau la: planul de sistematizare a satelor. Cetãþenii României vã reproºeazã nerespectarea Constituþiei. În martie 1989. al P. decretul privind interzicerea pentru cetãþenii români de a avea contacte cu strãinii. al P. promovatã de Mihail Gorbaciov Scrisoarea începea cu urmãtoarele cuvinte: „În momentul în care însãºi ideea de socialism. 23. pe care l-aþi semnat.

dar poate o sã-ºi vadã de treabã*. fiind difuzatã de zeci de ori de posturile de radio strãine. poate chiar lichidaþi fizic. Prin manevre de culise.. El a afirmat cã. al P. fond C. vechi ilegalist ºi colaborator apropiat al lui Gheorghe Gheor- ghiu-Dej. care am crezut cã poate nu o sã se îndrepte. Constituþia a fost virtualmente suspendatã ºi nu dispunem în momentul de faþã de un sistem legal“.2-5 * Gheorghe Apostol. Constantin Pârvulescu ºi Silviu Brucan deþineau funcþii de conducere în partid. Alte reproºuri priveau: planificarea economiei care nu funcþiona. vicepreºedinte al Consiliului de Miniºtri. iar în 1976 a fost trimis ambasador în America Latinã (succesiv în Argentina. ungurilor ºi evreilor. politica agrarã aflatã „în derutã“. Autorii scrisorii se declarau îngrijoraþi de faptul cã „poziþia internaþionalã a României ºi prestigiul ei scad cu repeziciune“. Aici vinovatul principal sunt eu.M.Ioan Scurtu buget public. când Gheorghe Apostol. iniþiatorii unui asemenea document ar fi fost imediat taxaþi ca fiind „duºmani ai clasei muncitoare ºi ai poporului român“. dos. Uruguay ºi Brazilia) pânã în 1988.Scrisorii celor ºase". exclus demult din partid ºi care este agent al serviciilor strãine”. Apostol s-a opus cultului personalitãþii lui Nicolae Ceauºescu. este acum dirijatã împotriva muncitorilor“. al P.15/1989. când a revenit în þarã.. Pânã la urmã se vede 20 Arhiva N. Nicolae Ceauºescu a precizat cã Brucan.. prelungirea sãptãmânii de lucru inclusiv duminica.derbedei politici.C.. El mai îndeplinise aceastã funcþie în 1954-1955.recrutat de mult de americani”.. dupã moartea acestuia. fapt ce ducea la emigrarea germanilor. interceptarea convorbirilor telefonice. declasaþi ºi moral ºi politic”. în.R. astfel cã Ceauºescu nu a putut reacþiona într-o formã violentã. Elena Ceauºescu a susþinut cã Brucan era. Noul lider al PCR a acþionat pentru eliminarea lui Gheorghe Apostol din Biroul Politic ºi din Comitetul Central. În anii ‘50.R. violarea corespondenþei.. Ion Gheorghe Maurer ºi Emil Bodnãraº. p. În ziua de 13 martie 1989 a avut loc o ºedinþã a Comitetului Politic Executiv20 la care Nicolae Ceauºescu a adus la cunoºtinþã acþiunea unor. fusese preºedintele Confederaþiei Generale a Muncii (sindicatelor).Vremurile însã se schim- baserã.C. Securitatea „creatã pentru a apãra ordinea socialistã împotriva claselor exploatatoare.I..s-a înhãitat cu Apostol. anchetaþi ºi li s-a fixat domiciliu obligatoriu (unora în propria locuinþã. „politica de asimilare forþatã“ a minoritãþilor naþionale. Semnatarii ei au fost chemaþi la Securitate. 92 . în martie 1965.C. La rândul sãu.C. Scrisoarea celor ºase a avut un puternic ecou internaþional ºi intern.primul rând este vorba de Brucan. fiind iniþiatorul .. Cancelarie. altora la marginea Bucureºtilor).baronii". faþã de care am manifestat prea multã înþelegere. „Pe scurt. arestaþi. au impus alegerea lui Nicolae Ceauºescu în fruntea partidului. s-a considerat cel mai îndreptãþit sã îndeplineascã funcþia de prim-secretar al C.

. intereselor partidului ºi þãrii”. sã mi se acorde clemenþã”.C al P. cu toatã since- ritatea. Constantin Pârvulescu ºi Corneliu Mãnescu.au prins curaj dupã cele ce se întâmplã în Uniunea Sovieticã”.identicã cu o acþiune de trãdare”. asigura C. Declara cã a adus .C. la un moment dat.C. abdicând în acest fel de la principiile ºi normele vieþii ºi muncii comuniºtilor. al P. aluzie la politica de glasnosti ºi perestroika promovatã de Gorbaciov.toþi aceºtia sunt o adunãturã de declasaþi ºi politic ºi social ºi moral ºi te întrebi cum au putut aceºtia ca. dos. drept care solicita C.. În aceste clipe.nu trebuie sã discutãm asupra ei”.R. Nicolae Ceauºescu a mai afirmat cã. cã îmi revine o mare rãspundere în legãturã cu scrisoarea trimi- sã în Occident de câtre Silviu Brucan ºi cititã în luna martie 1989 la posturile de radio strãine. f. Gheorghe Apostol a adresat. o scrisoare câtre C. ºi Consiliul de Stat al R. la 31 mai 1989. mã angajez ca în tot restul vieþii mele sã dovedesc devotamentul desãvârºit partidului ºi þãrii”..influenþat de propaganda reacþionarã din exterior.C. rog ca.mã dezic în totalitate de acþiunile întreprinse. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional cã nu meritã nici un fel de încredere ºi îngãduinþã”. a 21 Arh N.C. conducerii partidului ºi statului.sã vedem ce prevede Constituþia. fiind o problemã de partid. În consecinþã. avându-se în vedere ºi vârsta înaintatã ce o am.. Dupã cum se observã..C.R. cã regretã . drept pentru care. pentru cã trãdarea este trãdare”. Acum îmi este ruºine cã la vârsta pe care o am nu mai pot þine fruntea sus în faþa tovarãºilor de luptã.. întrucât eu am organizat ºi atras ºi pe alþii în aceastã acþiune”.o grea ruºine ºi asupra propriului tre- cut.profund tot ce am fãcut ºi rog conducerea partidului ºi Consiliul de Stat sã-mi acor- de clemenþã”. fiindu-mi propriul judecãtor. al P. renegând idealurile cãrora le-am dedicat anii tinereþii mele”..C. Secretarul general a încheiat ºedinþa Comitetului Politic Executiv.. a cetãþenilor þãrii.R.. Gheorghe Apos- tol nu se referea la problemele concrete din. Dupã anchetele la care a fost supus. Ceauºescu i-a mai citat pe Alexandru Bârlãdeanu. al P. Totodatã. precizând cã. iar acþiunea lor a fost calificatã ca fiind. A apreciat cã ei. 94-96 93 . poporului român. sub nici o for- mã.posibilitatea de a mã reabilita moral ºi sã demonstrez cã pe viitor conduita mea nu va contraveni.scrisoarea celor ºase”.. ºi Consiliului de Stat.Este de datoria mea sã arãt.do- minat de ambiþii personale ºi interese egoiste”. fond C. Cancelarie.C. cã . sã ocupe funcþii”. în care afirma: .. ce prevede legea. Apostol aprecia cã a fost . iar pentru faptele mele cer scuze partidului.. Fãcându-ºi autocritica.. cã s- a lãsat .R..I..C. 56/1989..S România21.

la 13 martie.. iar Constantin Nicolae ºi Ion Coman au alcãtuit un raport.Scrisorii celor ºase” sã nu mai fie aduºi în faþa justiþiei ºi pedepsiþi. prin intermediul cãreia trebuia sã ajungã în Occident ºi difuzat. un grup de membri P.ale cãrei consecinþe se repercuteazã asupra vieþii tuturor straturilor populaþiei. popular pentru redresarea ºi reînnoirea socialistã a þãrii“.C.R.C. a fost publicat în „Caietele Revoluþiei“. Nicolae Ceauºescu. Cancelarie. fond C.sã ne grãbim”. 1-16. Se cerea „constituirea unui larg front patriotic. Evoluþia evenimentelor internaþionale a fãcut ca autorii . iar dupã 23 august . de la Academia ªtefan Gheorghiu.Ioan Scurtu evitat sã menþioneze numele lui Nicolae Ceauºescu. f. apelul lui Ion Iliescu nu 22 Ioan Scurtu.. pp. De la prim secretar al C. 17-19 24 Documentul se aflã în Arhiva IRRD. Cazul Gheorghe Apostol.R. Secretarul general al C. a clanului ºi a clicii de lachei care-l sprijinã este principala îndatorire patrioticã a tuturor conºtiinþelor lucide. dos. fond 1. O.recunoaºte activitatea sa de spionaj ºi acum cere clemenþã”. doar cã nu trebuia. nr.C. 1/2009. degradare moralã ºi corupþie generalizatã“. Astfel. economicã. al P. În consecinþã. august 2007 23 Arh N. 108.C.22 Scrisoarea a format obiectivul unei ºedinþe a Comitetului Politic Executiv din 18 august 198923. Cetãþenii erau îndemnaþi sã acþioneze pentru înlãturarea dictaturii. f. din ilegalitate a stat de vorba cu el. a þinut sã menþioneze cã .I. care avea o relaþie la Ambasada SUA din Bucureºti.C. Ion Iliescu a redactat ºi el o scrisoare-apel adresatã membrilor Partidului Comunist Român ºi tuturor cetãþenilor României. Documentul era semnat Comitetul Naþional de iniþiativã a Frontului Patriotic Socialist.. prin mizerie economicã. care începea cu urmãtoarele cuvinte: „Þara noastrã se aflã într-o profundã crizã .R. ºi în „Jurnalul Naþional“ din 16 martie 2009. la „derbedeu politic“. a lui Nicolae Ceauºescu ºi pentru România Liberã. faþã de care sã-ºi cearã scuze.24 Manuscrisul a fost înmânat lui Virgil Mãgureanu.politicã.. Trãsnea a spus cã nu era „mulþumit de text“ ºi cã va face el unul. 94 .trãdarea este trãdare” ºi nu se putea ca el sã nu fie tras la rãspundere. În document se aprecia cã „Înlãturarea regimului Ceauºescu. al P. Tot în martie 1989. în „Historia“. dupã ce BBC ºi Europa Liberã au transmis „Scrisoarea celor ºase“.C. socialã ºi moralã . a tuturor cetãþenilor acestei þãri ºi în primul rând a comuniºtilor veritabili“.R. la care Nicolae Ceuºescu a apreciat cã Gheorghe Apostol. aºa cum intenþionase. 56/1989. care urma sã-l pre- dea profesorului Ovidiu Trãsnea.sã informãm întregul partid”..53-59.. dos. al P. sau pe care sã-l asigure de devotamentul sãu.C.C.

95 . Editura Humanitas. p. Norvegia ºi Portugalia ºi-au închis Ambasadele de la Bucureºti. la 20 aprilie Comunitatea Economicã Europeanã a suspendat consultãrile econo- mice cu România. Virgil Mãgureanu în dialog cu Alex Mihai Stoenescu.U. iar Ion Iliescu a fost atenþionat cã ar putea avea neplãceri. luând cuvântul în Comisia pentru Drepturile Omului de la Geneva. R. între care URSS ºi Bulgaria. ªi în statele aparþinând Tratatului de la Varºovia au început sã se amplifice atitudinile critice la adresa României. a lansat. Traducere Cristina Mac. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional a ajuns în strãinãtate ºi nu a fost difuzat. În lunile urmãtoare Dane- marca. Germania ºi-a rechemat ambasadorul de la Bucureºti în semn de protest faþã de violarea drepturilor omului în România.F.25 „Organele“ au aflat despre acest document. precum ºi emigraþia maghiarã din Europa ºi din SUA. a condamnat politica guvernului român în problema minori- tãþilor ºi a drepturilor omului. acuzând-o cã promova o politicã de asimilare forþatã a minoritãþilor naþionale. cât ºi internaþional. În aceeaºi lunã. Giurescu (admis ca refugiat politic în S. Bucureºti. primul ministru al Franþei a adresat ONU apelul de a analiza aceastã problemã.A. pp. Ungaria a elaborat împreunã cu alte state. La începutul lunii martie. Acþiunile de opoziþie se desfãºurau atât pe plan intern. Aceastã lucrare a fost solicitatã profesorului român de douã fundaþii americane. Problema drepturilor omului în România a început sã preocupe tot mai mult guvernele occidentale.79 (Ediþia în limba englezã a apãrut în 1994). care desfãºurau o energicã acþiune împotriva României. pe care o considera de cea mai mare gravitate. În februarie 1989. documentatã a situaþiei monu- 25 De la regimul comunist la regimul Iliescu. 102-105 26 Peter Siani-Davies. ministrul de Externe Gyula Horn. La 27 februarie 1989. profesorul Dinu C. Revoluþia Românã din Decembrie 1989. lucrarea The Razing of Romania’s Past. La 4 aprilie. o rezoluþie prin care se cerea efectuarea unei anchete asupra respectãrii drepturilor omului în România26. Deosebit de active s-au dovedit a fi guvernul de la Budapesta. interesate de o prezentare ºtiinþificã. 2006. la New York ºi Washington. invocând acelaºi motiv. În prima jumãtate a anului 1989. Comisia ONU pentru Drepturile Omului a adoptat o rezoluþie prin care se cerea trimiterea unui comisar ONU în România pentru a studia situaþia la faþa locului. Occidentul a început izolarea totalã a regimului Ceauºescu. cu un an în urmã). În aprilie 1989.

. afecta grav patrimoniul cultural al poporului român. Aurelian Triºcu ºi alþi intelectuali români. Virgil Cândea. Ion Alexandrescu. pentru a face loc blocurilor de 8 – 10 etaje.D. aprecia cã lichidarea datoriei externe “a însemnat un efort economico-financiar care a depãºit 23 miliarde de dolari”30.C. Giurescu. Radu Popa. 29 Vezi. Rãzvan Theodorescu. pe larg. la vremea respectivã. astfel cã realitãþile din România au devenit cunoscute de întreaga lume. 11. Raportul sãu28 conþinea o amplã prezentare a numeroaselor încãlcãri ale drepturilor ºi libertãþilor cetãþeneºti în diverse state. articole în presa internã ºi internaþionalã. dos. 6/2007. inclusiv în România.R. Cititorii de limbã englezã au putut afla despre politica P. 171-188. biserica Sfânta Vineri. a habitatului tradiþional. Un cunoscut specialist în istoria economiei naþionale. Demolarea unor monumente istorice ºi de artã. unor construcþii faraonice. Dionisie M. 64-69 28 Arhiva I. În lucrare se menþiona cã împotriva acestor demolãri s-au pronunþat. Autoritãþile române i-au interzis profesorului sã se deplaseze la Geneva pentru a-ºi susþine raportul ºi l-au pus sub supraveghere la domiciliu. Vasile Drãguþ. Giurescu. 1/2007 30 Ion Alexandrescu.C. vizând distrugerea trecutului României. în "Caietele Revoluþiei". pp. redactat în limba englezã.. Gheorghe Oniºoru. între care biserica Enei. raportor al O.N. materiale documentare transmise unor posturi de radio din strãinãtate27. precum Casa Poporului etc. fiind apoi publicat ca document O. Cazul Dumitru Mazilu. nr. O parte a acestui raport. Economia româneascã ºi plata datoriei externe. nr. Andrei Pippidi.U. Distrugerea trecutului României.R. prin memorii adresate lui Nicolae Ceauºescu. pp. 96 .R. vizând sistematizarea oraºelor ºi satelor româneºti. a fost publicat în revista "Clio 1989". Marea Adunare Naþionalã a adoptat o hotãrâre în 27 Dinu C. România ºi-a achitat întreaga datorie externã. fond 1. în "Clio 1989". din care rezulta cã cele mai multe demolãri s-au datorat politicii P. 24.N. mãnãstirea Vãcãreºti. Dinu C.29 La sfârºitul lunii martie 1989. O importantã acþiune împotriva regimului Ceauºescu a aparþinut profesorului Dumitru Mazilu. nr. Raportul a ajuns totuºi în Occident în iulie 1989 ºi a fost examinat de Subcomisia pentru Prevenirea Discriminãrii ºi Protecþia Minoritãþilor la 1 septembrie 1989.Ioan Scurtu mentelor istorice ºi de artã din România. Dumitru Mazilu conchidea cã în þara sa nu erau respectate angajamentele asumate prin semnarea de câtre Nicolae Ceauºescu a Actului final de la Helsinki. Pippidi. În ziua de 18 aprilie. pentru drepturile omului. 1-2/2005.R. p.U. Disidenþa româneascã în anul 1989. cu date ºi fapte concrete.

România sã nu mai aibã datorii externe. a þãrii.U. adicã sã acorde împrumuturi altor state ºi sã încaseze dobânzi33. Totodatã.8 miliarde dolari S. p. cã nemaifiind nevoie atât de presantã de valutã. achitarea datoriei externe a afectat bãncile ºi companiile internaþionale interesate pânã atunci sã aibã relaþii de afaceri cu România. la sfârºitul anului 1989. televi- ziunea aduceau „cel mai fierbinte ºi înãlþãtor omagiu“ lui Nicolae Ceauºescu. achitarea datoriei externe a creat industriei româneºti un uriaº handicap. ºi nici chiar piese de schimb pentru cele aflate în þarã. fãcea ca industria româneascã sã fie tot mai mult depãºitã moral ºi fizic. comparativ cu cea din majoritatea statelor europene. absolut necesarã în acea etapã. ºi anume ca România sã devinã creditor. parlamentul a adoptat legea care prevedea: „Se interzice organelor de stat. pentru prima datã în istorie. nici cum s-au utilizat sumele respective ºi nici sacrificiile poporului român. care a fost nevoitã sã se orienteze ºi mai pregnant spre Uniunea Sovieticã pentru obþinerea de petrol ºi gaze. foametea ºi frigul pentru imensa majoritate a populaþiei României. iar magazinele ºi pieþele vor fi aprovizionate. cooperatiste ºi obºteºti. Astfel. statul român avea disponibilitãþi valutare de 1. România nu s-a putut angaja într-o retehnologizare a economiei. Realitatea dovedea cã acest efort a însemnat scãderea catastrofalã a nivelului de trai. care a fãcut ca. precum ºi unitãþilor bancare sã contracteze credite în strãinãtate“32. Românii au sperat cã. Faptul cã din 1981 aproape cã nu s-au mai achiziþionat utilaje ºi maºini moderne din import. o realizare de o însemnãtate excepþionalã. În plus. Nu s-a men- þionat niciodatã cuantumul acestei datorii. departe de a fi fost un avantaj. când pe plan internaþional se trecuse deja la informatizarea tuturor proceselor de producþie. fãcute timp de opt ani. radioul.9 miliarde 31 "Scânteia" din 18 aprilie 1989 32 Ibidem din 19 aprile 1989 33 Dumitru Popescu. Presa. exportul nu va mai fi forþat ca pânã atunci. lumina ºi cãldura vor fi furnizate în cantitãþi îndestulãtoare.. Am fost ºi cioplitor de himere. care asigurã deplina independenþã economicã ºi politicã a naþiunii noastre“31. avea de încasat creanþe din credite acordate unor þãri în curs de dezvoltare în sumã de 2. ºi pe plan economic. 391 97 . pentru politica sa „genialã“.A. dupã achitarea datoriei externe. Dar Nicolae Ceauºescu a luat o nouã decizie. Potrivit datelor statistice. calvarul îndurat urma sã înceteze. precum ºi spre lumea a treia. S-a produs astfel o izolare. la fel de catastrofalã. unitãþilor de stat. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional care se aprecia cã aceasta „reprezintã o mare victorie a poporului român.

Iugoslavia. Dorind ca România sã devinã creditor. la sporirea stãrii de tensiune din România ºi cultivarea spiritului de revoltã împotriva lui Nicolae Ceauºescu. din care o mare parte era consacratã activitãþii lui Nicolae Ceauºescu. Dacã pânã în martie 1989 cei mai mulþi români au acceptat cu resemnare politica de achitare a datoriei externe. 2010 . Bulgaria. revoluþionarã a tineretului pentru viitorul patriei. 2200 . De exemplu. 2040 .program de muncã ºi acþiune revoluþionarã. sã urmeze exemplul polonezilor ºi al ungurilor. noua teorie a lui Nicolae Ceauºescu i-a umplut de revoltã.Industria. ci. În consecinþã.Te cãutãm iubitã þarã. în frunte cu Nicolae Ceauºescu. care desfãºurau o campanie extrem de virulentã împotriva regimului de la Bucureºti. de 34 Istoria economicã a României.Telejurnal.U.programe prioritare. Programele TVR erau puternic politizate. La rândul sãu. din contrã. conducerea de partid. care porniserã pe calea reformelor.Ioan Scurtu dolari S. regimul a devenit ºi mai restrictiv.A34.Înaltã rãspundere patrioticã. vol. Foarte active au devenit serviciile de informaþii strãine – atât cele occidentale. 2150 . 379 98 . 15 21 .Din marea carte a Patriei. 1950 . maghiare. Cetãþenii ajunseserã în situaþia de a urmãri posturile de televiziune din statele vecine (Ungaria.Tezele ºi orientãrile formulate de tovarãºul Nicolae Ceauºescu. iar românii erau îndemnaþi sã se ridice la luptã. În rândul populaþiei. deoarece televiziunea naþionalã transmitea doar câte douã-trei ore pe zi. cu metodele lor specifice. au continuat ºi chiar s-au agravat. iugoslave –. inclusiv a multor cadre de partid. p. cât ºi cele sovietice. a decis sã continue politica de dupã 1982.Trãim decenii de împliniri mãreþe. II. restricþiile pentru populaþie nu numai cã nu au încetat. Republica Sovieticã Socialistã Moldoveneascã). Foarte mulþi români ascultau posturile de radio „Europa Liberã“ ºi „Vocea Americii“. programul din ziua de 24 mai 1989 era urmãtorul: 1900 .Închiderea programului. 1925 .Mândria de a fi cetãþean al Republicii Socialiste România. 2050 . care contribuiau.Telejurnal. 2130 .

situaþia din þarã devenea tot mai tensionatã. în întregul nostru partid. lãsând locul fiului sãu Nicu Ceauºescu. orãºeneºti. dând expresie celor mai alese sentimente de stimã ºi preþuire. Iunie-octombrie 1989. hotãrãºte sã fie supusã dezbaterii în adunãrile generale ale tuturor organizaþiilor de bazã din întreprinderi. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional miliþie ºi de securitate. Exista ºi zvonul cã Elena Ceauºescu preluase o bunã parte din atribuþiile „Cabinetului 1“ ºi cã era pe punctul sã acceadã la conducerea partidului.C.35 Limbajul folosit în documentul adoptat atingea cote paroxistice: „Plenara C. Campania propagandisticã pentru realegerea lui Nicolae Ceauºescu. strãlucitul conducâtor de partid ºi de þarã. alþii credeau cã se va retrage în funcþia onorificã de preºedinte al partidului (care se putea crea la apropiatul Congres al P.R. tovarãºul Nicolae Ceauºescu“36. Dincolo de propaganda oficialã. în înalta funcþie de secretar general al partidului sã fie reales cel mai iubit ºi stimat fiu al naþiunii noastre. sã fie ales. care a hotãrât ca Nicolae Ceauºescu sã fie reales în funcþia de secretar general al partidului. tovarãºul Nicolae Ceauºescu. din iunie 2008 36 "Scânteia" din 16 iunie 1989 37 Ioan Scurtu. 35 Ioan Scurtu.C. fapt ce amplifica starea de îngrijorare a românilor. unitãþi agricole. din august 2008 99 . ªedinþa Comitetului Politic Executiv al C..C. receptat ca fiind ancorat în realitatea vieþii cotidiene ºi un posibil reformator gorbaciovist. al P.C. consideratã o „piazã rea“ pentru România.R. în toate conferinþele organizaþiilor comunale.C. ºtiind cã era bolnav de diabet.R. ale tuturor oamenilor muncii.). de neþãrmuritã dragoste ºi profundã recunoºtinþã ale comuniºtilor. instituþii.. Unii sperau în dispariþia lui Nicolae Ceauºescu pe cale naturalã. al P.R. în “Historia”. din 27 iunie 1989: În funcþia supremã. din 27 iunie 1989. Zvonurile ºi supoziþiile au fost curmate de Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român. din armatã se acumulase o puternicã urã împotriva lui Nicolae Ceauºescu ºi a soþiei sale. propunerea ca la al XIV-lea Congres. în deplin consens cu voinþa unanimã a întregului popor. municipale ºi judeþene ale P. care cãuta sã acrediteze ideea cã întregul popor face „zid“ în jurul „conducãtorului iubit“37.C. în „Historia“.

2. în „Orizont XXI. p.C.) dr. fapt ce l-a iritat pe Ceauºescu. Dupã primirea oficialã. securitatea au fost abordate problemele cu care se confruntau statele membre. În cuvântul sãu. consfãtuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varºovia*. afirmând cã „mai are treabã în zonã“ (General colonel (r.R. fredonat de cântãreþul american. nr. el a apelat la vechile slogane. Constantin Olteanu. avea sã relateze cã în întâmpinarea lui Gorbaciov. potrivit cãrora: „Cât timp existã clase antagoniste. deºi se ºtia cã liderul sovietic era însoþit de soþia sa. dupã titlul cântecului My way (Calea mea).C. dezarmarea. VARA SCHIMBÃRILOR DECISIVE Cea de a doua jumãtate a anului 1989 avea sã aducã transformãri fundamentale în Europa. În zilele de 7 — 8 iulie s-a desfãºurat. ºi a cerut sã nu se facã nici o concesie cercurilor capitaliste ºi imperialiste. Pe lângã aspectele privind pacea. Liderul sovietic a subliniat necesitatea „respectãrii independenþei partidelor frãþeºti“ ºi a excluderii forþei ºi a ameninþãrii cu forþa în relaþiile dintre state1. Revistã de istorie“. La vremea respectivã. 8/2007.55) 1 "Scânteia" din 8 iulie 1989 100 . pentru Relaþii Externe. lupta de clasã rãmâne o lege fundamentalã a dezvoltãrii sociale“. la aeroportul Otopeni. din anii ‘50. Pe de altã parte. a venit numai Nicolae Ceauºescu. Raisa. liderul sovietic a refuzat sã urce în autoturismul pregãtit de partea românã ºi s-a îndreptat spre automobilul sosit de la Moscova. care conþinea cuvintele: Am fãcut-o în felul meu * Constantin Olteanu. Nicolae Ceauºescu ºi-a exprimat îngrijorarea faþã de „tendinþele de a pune sub semnul întrebãrii valorile socialiste“. la Bucureºti. Mihail Gorbaciov a pledat pentru perestroika ºi pentru o reformã a Tratatului. cu „doctrina Sinatra“. Ceauºescu nu a acceptat sã meargã cu maºina sovieticã. se afirma cã Mihail Gorbaciov înlocuise „doctrina Brejnev“ (a independenþei limitate a statelor socialiste). Moscova. în sensul sporirii valenþelor sale politice. nu ºi Elena Ceauºescu. al P. 4 decembrie 1989: Gorbaciov despre întâlnirea sa din Malta cu George Bush. Avionul a întârziat mult peste ora stabilitã. La rândul sãu. secretar al C.

unde a avut discuþii atât cu ºeful statului. cât ºi cu liderul opoziþiei Lech Walesa. concepte promovate timp de douã decenii ºi jumãtate de Nicolae Ceauºescu. cã scufundãm nava sovieticã. în Polonia. Ce vrem sã facem…. cã autoritãþile poloneze au dat dovadã de înþelepciune.. avea sã scrie cã acestea „erau penibile ºi încordate. În discursul rostit în Parlamentul de la Varºovia. generalul Jaruzelski. din punct de vedere politic. ridicat în memoria celor uciºi de organele de represiune. ca dreptul statelor sã-ºi aleagã în mod liber drumul în politica internã2. rolurile s-au schimbat: liderul de la Kremlin pleda pentru independenþã ºi neamestec în treburile interne. Preºedintele american ºi cel al Solidaritãþii au depus flori la monumentul muncitorilor portuari. Prin aceste cuvinte. 312 3 Aleksandr Iakovlev. p.. dar îl cauþiona ºi pe Jaruzelski. Cu acest prilej Bush a spus: „Salut pe Lech Walesa. Bucureºti. A doua zi dupã încheierea consfãtuirii de la Bucureºti.. Diferenþele de abordare între liderul de la Moscova ºi cel de la Bucureºti deveniserã profunde. Ceauºescu vorbea una.R. Ceauºescu rãmânea ferm pe poziþiile lui ºi critica dur: el ne reproºa cã ne îndepãrtãm de socialism. rezistenþa. Editura Românul. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional interpretate.U. Aleksandr Iakovlev.. Biografie neretuºatã.C. care a asistat la mai multe discuþii între cei doi. 1994.. salut «Solidaritatea». devenise adeptul apãrãrii în comun a orânduirii socialiste. ºi mai ales de a nu se îngãdui abandonarea rolului conducãtor al comuniºtilor în statele participante la Tratatul de la Varºovia. a fãcut promisiuni concrete: va acþiona în cadrul Grupului celor 7 state 2 Ion Petcu. preºedintele american îl elogia pe Walesa. în timp ce secretarul general al P. Bush sugera o anumitã evoluþie politicã. întemeiatã pe principiul „Mesei Rotunde“. Statele Unite sprijinã înþelegerea «Mesei Rotunde» ºi aplaudã înþelepciunea. Într-un anumit sens. fãcând paºi istorici“4.] America este cu voi. Recunoºtinþa mea pentru ceea ce aþi reuºit sã faceþi de la vizita mea anterioarã: primele alegeri libere în Polonia postbelicã. preºedintele Bush îºi începea vizita în Republica Popularã Polonã (9-11 iulie).. Polonia ocupã un loc decisiv în inimile americanilor ºi în inima mea [.. Astfel. 137 101 . de asemenea. care a dat dovadã de „înþelepciune“.A. nu gãseau un limbaj comun. cã ne eschivãm de la sprijinul internaþionalist etc“3. Aici.. Gorbaciov alta. de abordare creatoare ºi curaj. preºedintele S. salut Polonia. p. Ceauºescu un fanatic al puterii. rãbdarea unuia dintre marii conducâtori ai Poloniei – Lech Walesa [. p 114 4 Principiul dominoului.] Recunoaºtem.

Solidaritatea a obþinut la Bruxelles.U. suma de 300 000 dolari7.A. La rândul sãu. p. Potrivit unor estimãri. Adunarea Naþionalã (Seimul ºi Senatul) s-a 5 Ibidem. reviste ºi manifeste scrise în limba polonã. Sprijinul acordat opoziþiei nu urmãrea înlãturarea generalului Jaruzelski. propunându-l pe generalul Czeslaw Kiszczak. erau trimise broºuri. postul de radio Europa Liberã plãtea articolele publicate de emigraþia polonezã ºi interviurile luate unor lideri ai Solidaritãþii în echipamente de telecomunicaþie ºi tipografice.U. ministrul de Interne. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez.A. acesta nu intenþiona sã-ºi depunã din nou candidatura la Preºedenþia Poloniei. Încurajat de Bush ºi Gorbaciov.Ioan Scurtu industrializate sã acorde ajutor Poloniei. 131-132 6 Ibidem. Congresul S.A.A. Germania. De asemenea.A. va cere Occidentului sã reeºaloneze suma de 5 miliarde dolari din datoria publicã polonezã. 123 102 . Solidaritatea a primit sprijin de la sindicatele din R. Aºa cum era de aºteptat.C. a fost sporit sprijinul acordat de Occident opoziþiei politice din Polonia. va cere Congresului S. în prima jumãtate a anului 1989. p.U. pe baza echipamen- telor primite din Occident. 82 7 Ibidem 8 Ibidem.F. Italia. a acþionat în spiritul celor declarate de George Bush. Jaruzelski a acceptat sã candideze.U. La 19 iulie. ziare. Se pare cã exista o înþelegere între Gorbaciov ºi Bush pentru menþinerea lui Jaruzelski la putere. sã acorde 15 milioane dolari pentru conservarea bunurilor culturale din Cracovia ºi pentru lucrãri de protecþie din punct de vedere ecologic în zona Cracovia5.A. Din S. precum ºi de preºedintele francez Mitterand. Congresul S. sã aloce 100 milioane de dolari pentru dezvoltarea agriculturii din sectorul particular polonez.U. a aprobat alocarea sumei de 3 milioane dolari pentru asistenþa financiarã a opoziþiei din Polonia6. din 30 iunie. La Plenara C.U. Iniþial. va cere guvernului S. În anul bugetar 1989. va îndemna Banca Mondialã sã acorde 325 milioane de dolari pentru dezvoltarea agriculturii ºi industriei alimentare poloneze. Belgia ºi S. p. Jaruzelski a spus: „ºtiu bine cã opinia publicã mã asociazã mai des cu starea de asediu ºi mult mai rar cu linia reformelor“8. Organul de presã al Solidaritãþii era tipãrit cu ultima tehnologie laser.

. 562 10 Ibidem. 233 împotrivã. faþã de obligaþiile 9 Ion Constantin. B.C. I. Princeton.13 În seara aceleiaºi zile.M. cã desemnarea în fruntea guvernului a lui Mazowiecki reprezenta o cedare în faþa forþelor imperialiste. consilier al miºcãrii Solidaritatea. Walesa i-a propus lui Jaruzelski sã- l numeascã în funcþia de prim-ministru pe Tadeusz Mazowiecki.9 Dupã alegerea sa în funcþia de preºedinte al Poloniei. pe larg. The Case of Poland. Ion Stoian a precizat cã declaraþia exprima poziþia conducerii P. The Collapse of State Socialism. 563 11 Vezi. a secretarului sãu general. p. Ceauºescu propunea o întrunire de urgenþã a conducâtorilor partidelor comuniste din statele membre ale Tratatului de la Varºovia pentru a discuta situaþia creatã. la plenara C. p. al P. p. prin care-ºi exprima disponibilitatea de a accepta un guvern condus de „Solidaritatea“. Dupã lungi negocieri. aceastã decizie a fost precedatã de un telefon dat de Gorbaciov liderului comunist Rakowski. Kaminski. ambasadorii celorlalte state care fãceau parte din Tratatul de la Varºovia au fost convocaþi la sediul C. 1918-1989. Coordonator Ioan Scurtu. la 19 august. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional pronunþat prin vot secret: 270 voturi pentru.R. ianuarie 2007 103 . Nicolae Ceauºescu.C. unde socialismul era în primejdie. Potrivit unor relatãri. Editura Fundaþiei Culturale Române. cãruia i-a cerut sã transmitã la Kremlin îngrijorarea conducerii de la Bucureºti în legãturã cu evenimentele din Polonia. Ceauºescu ºi evenimentele din Polonia (1981-1989).U. pe larg. Aflând despre aceastã propunere. iar sindicatul „Solidaritatea“ era denunþat pentru atitudinea sa anticomunistã ºi prooccidentalã.U.C. 34 abþineri ºi 7 anulate. vol. În document se fãcea o evaluare a evenimentelor din Polonia ºi se aprecia cã socialismul se afla în pericol. Bucureºti. Institutul Naþional pentru Studiul Totalitarismului. Princeton University Press.P. 2003. din 29 iulie 198910. 1991 12 Structuri politice în Europa Centralã ºi de Sud-Est (1918-2001). Jaruzelski a renunþat la funcþia de prim-secretar al P.P.M. Bucureºti. 261 13 Vezi. Nicolae Ceauºescu l-a convocat în aceeaºi searã pe ambasadorul sovietic în România. În locul sãu a fost ales Miecyzslaw Rakowski.C. 2007. cu o minoritate comunistã12. secretarul Comitetului Central cu probleme internaþionale ºi de Constantin Oancea – adjunctul ministrului Afacerilor Externe.R. intelectual catolic. Ioan Scurtu. Polonia în secolul totalitarismului. fiind primiþi de Ion Stoian. în „Historia“. al P. redactor-ºef al ziarului acesteia (Trygodnik Solidarnosc)11. înmânându-li-se textul unei declaraþii cu rugãmintea de a fi transmisã secretarilor generali din þãrile respec- tive. În declaraþie se exprima îngrijorarea faþã de soarta socialismului în Polonia.

În acelaºi timp i se imputa lui Ceauºescu faptul cã de-a lungul anilor el a susþinut cã nu existã un model unic de construire a socialismului. Un rãspuns la fel de dur a venit din partea liderilor Partidului Muncitoresc Socialist Ungar.P. nu putem sã acceptãm ºi sã recunoaºtem motivaþia. se considera ca „absolut nefondat reproºul cã transformãrile care au loc în Polonia constituie o loviturã serioasã pentru Tratatul de la Varºovia“. nici apre- cierile ºi nici concluziile formulate în declaraþia conducerii Partidului Comunist Român [. pentru ca acum sã reproºeze P. servesc întãririi socialismului în lume. De asemenea. cã s-ar abate de la normele marxist-leniniste.M. În perspectivã istoricã. serveºte «celor mai reacþionare cercuri imperialiste» ºi cã aceasta este «nu numai o problemã internã a Poloniei. în rãspunsul conducerii Partidului Muncitoresc Unit Polonez. potrivit cãrora se urmãrea întãrirea socialismului ºi a forþei sale de atracþie.S. care începea astfel: „Condu- cerea P. a luat cunoºtinþã cu consternare ºi fãrã a fi de acord cu 14 Principiul dominoului. ci dimpotrivã. ele urmând a fi convenite de comun acord.M.P.. Astfel.Ioan Scurtu ei de stat aliat..U.M.U. ci se referã la toate þãrile socialiste»“. Nu se propunea luarea unor anumite mãsuri. asemenea “sublinieri”.] Respingem afirmaþiile tovarãºilor români cã participarea în guvernul Republicii Populare Polone a reprezentanþilor «Solidaritãþii». se afirma: „Încercãm sã înþelegem intenþiile tovarãºilor români. la 24 august. aprecia cã problema formãrii guvernului era o chestiune exclusiv internã a Poloniei ºi menþiona cã liderii de la Bucureºti au susþinut în permanenþã neamestecul în treburile interne ale altor state. revenirii la vitalitatea ideilor socialismului ºi a forþei sale de atracþie“14.M.. În acest context se amintea de atitudinea României în 1968. Reacþia la aceastã scrisoare-declaraþie a fost durã. când nu numai cã nu a participat la invadarea Cehoslovaciei. dar a ºi condamnat o asemenea acþiune. transmis la 21 august. 165-167 104 . „Dorim sã subliniem cã transformãrile care au avut loc în Polonia ºi în alte þãri socialiste nu încalcã cu nimic interesele României. pp. precizându-se cã Polonia „rãmâne fidelã obligaþiilor sale de aliat în cadrul Tratatului de la Varºovia“.U.. s-au dovedit a fi simple iluzii. membru al Tratatului de la Varºovia ºi se sugera organizarea unei consfãtuiri la care sã se discute situaþia creatã ºi stabilirea de comun acord a unor mãsuri care sã împiedice lichidarea socialismului în aceastã þarã. „Este inadmi- sibilã imputaþia fãcutã a priori unui guvern al unui stat suveran cã ar sluji forþe strãine“ se aprecia în rãspunsul P.U.P. P.

aprecia cã situaþia din Polonia a rezultat în urma „unor alegeri libere ºi democratice“. care în mod sistematic a promovat principiile neamestecului în treburile interne ºi suveranitãþii.C. nr. de faptul cã în 1968 s-a pronunþat împotriva intervenþiei în Cehoslovacia. publicatã în "Clio 1989".C.R.R. ºi-a modificat radical atitudinea. pluralism politic ºi autoadministrare. În continua- re se aprecia cã practica de pânã atunci de construire a socialismului nu a putut da rãspuns problemelor apãrute. pentru a-l informa despre demersul sãu ºi rãspunsurile primite16. iar acum. Nicolae Ceauºescu afirma cã „orientarea polonezilor 15 Ibidem.R. al P. Astfel. ºi al tovarãºului Nicolae Ceauºescu. Nicolae Ceauºescu era combãtut cu propriile sale argumente. pp. crearea unei economii de piaþã. care participaserã la invadarea Cehoslovaciei în 1968. 170-171 16 Stenograma ºedinþei Comitetului Politic Executiv al C. calificãrile precum ºi adoptarea de hotãrâri comune.C. cel care condamnase energic acea agresiune. care sã joace un rol hotãrâtor în viaþa politicã internã din þãrile noastre. þinea sã aminteascã de poziþia din ultimele decenii ale P. 1-2/2005. El s-a referit la propunerea pe care a fãcut-o. În ziua de 21 august 1989. insinuãrile. pp.C.R.C. prin care se urmãreºte o acþiune comunã «folosind toate mijloacele în vederea împiedicãrii lichidãrii socialismului în Polonia»“. a convocat Comitetul Politic Executiv. S-a terminat definitiv cu valabilitatea amestecului militar sau cu orice alte mijloace ale unei þãri în problemele interne ale alteia“. din ziua de 21 august 1989.S. îi dãdeau lecþii lui Nicolae Ceauºescu.S.C. Practic. iar constituirea guvernului Mazoviecki se desfãºura prin mijloace parlamentare ºi ca atare nu era nevoie de nici o intervenþie din afarã. „þãrile noastre îºi aleg în mod independent drumul ºi metodele cele mai potrivite pentru dezvoltarea lor“.R. susþinute încã de la venirea sa la conducerea P. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional conþinutul mesajului P. fapt ce nu exclude dezbaterile constructive ºi schim- bul sincer de pãreri „între parteneri suverani. P.M. în 1989. liderii Ungariei. P. De aceea. 168-170 105 . ºi conducerii României. independenþi ºi egali în drepturi“. în martie 1965.M. care „ar constitui o puternicã manifestare a unitãþii þãrilor noastre socialiste. „venind în totalã contradicþie“ cu poziþiile anterioare15. secretarul general al P. obligatorii. afirmarea solidaritãþii ºi a hotãrârii lor de a întãri solidaritatea“.U.U. ºi cã pentru rezolvarea acestora se impuneau fãurirea unui socialism democratic. în cadrul relaþiilor pe linie de partid ºi de stat „nu- ºi au locul datul de lecþii. pentru organizarea unei întâlniri a conducâtorilor partidelor comuniste.

ianuarie 2007 18 Stelian Tãnase. care a declarat cã reformele se bucurau de tot sprijinul sãu. În vara anului 1989 evenimentele s-au precipitat ºi în Ungaria. preºedintele Bush a spus: „Acum pentru Ungaria a început anotimpul libertãþii“ ºi a precizat: „Mã aflu aici pentru a vã oferi colaborarea S.R. va solicita Congresului S. Ceauºescu ºi evenimentele din Polonia (1981-1989).A. În aceeaºi zi de 24 august.A. pe larg. Miracolul revoluþiei.C.U. solicitând liderilor de la Kremlin sã „determine“ conducerea partidului comunist polonez sã-ºi modifice punctul de vedere adoptat în legãturã cu guvernul Mazowiecki.C.R. dar a contribuit la compromiterea secretarului general al P. apãrut în aceeaºi zi. De aceea. Mazowiecki a acordat un interviu ziarului sovietic „Izvestia“. sã aloce un 17 Vezi. ºi nici cu rãspunsurile primite din partea celor cãrora s-a adresat.17 Tadeusz Mazowiecki a fost numit oficial în funcþia de prim-ministru în ziua de 24 august. Pentru a risipi orice îndoialã privind orientarea politicii externe a guvernului sãu.177 106 . menþiona el. Demersul lui Ceauºescu a avut un caracter confidenþial.“ El a fãcut promisiuni similare cu cele expuse la Varºovia în urmã cu douã zile: va face propunerea ca Grupul celor 7 þãri industrializate sã acorde „sprijin economic ºi asistenþã tehnicã“ Ungariei. în care dãdea asigurãri cã Polonia îºi va îndeplini cu loialitate datoriile de aliat. Mihail Gorbaciov i-a trimis imediat lui Mazowiecki o telegramã de felicitare18. de membru al Tratatului de la Varºovia. premierul Tadeusz Mazoviecki a primit votul de încredere al parlamentului cu 378 voturi pentru. p. adicã este chiar la sfaturile Uniunii Sovietice“. adoptase o atitudine contrarã. opinia publicã din România nefiind informatã nici în legãturã cu scrisoarea- declaraþie a conducerii P. Din aceastã declaraþie se desprinde concluzia cã Nicolae Ceauºescu. Iniþiativa sa a rãmas fãrã nici un rezultat practic. Ioan Scurtu. În conferinþa þinutã la Institutul de ªtiinþe Economice „Karl Marx“ din Budapesta. în „Historia“.Ioan Scurtu este în acord cu Uniunea Sovieticã ºi cred cã se poate spune chiar mai mult. fiind convins cã ei „pot sã determine conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez sã ia poziþie mai fermã“. va promova o politicã de colaborare cu Uniunea Sovieticã.U. 24 august. în ochii liderilor reformatori din statele socialiste. altãdatã campionul luptei împotriva amestecului Uniunii Sovietice în treburile altor state socialiste. 4 contra ºi 41 abþineri. Aceastã þarã fusese vizitatã de preºedintele american George Bush în zilele de 11–12 iulie. s-a adresat în primul rând sovieticilor.

va acorda.U. Prin aceste declaraþii el dãdea asigurãri Poloniei cã va fi menþinutã graniþa pe Oder-Neise. în care se aprecia: partidul trebuia sã renunþe la monopolul politic ºi sã instituie un regim cu mai multe 19 Principiul dominoului. Ca urmare a acestor recomandãri. publicatã la 19 august 1989.“20. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional fond de 25 de milioane dolari pentru finanþarea acþiunilor „de înviorare a economiei ungare ºi încurajarea investiþiilor americane în aceastã þarã“.U. Cehoslovaciei ºi Iugoslaviei.A.. a subliniat cã S. De aseme- nea. În timpul vizitei lui Bush a avut loc o manifestaþie la Budapesta în favoarea dezvoltãrii relaþiilor între Ungaria ºi S. Mai mult.S.. ca ºi în Polonia. dupã adoptarea de câtre Parlamentul Ungariei a legii privind dreptul la emigrare. între lozincile purtate de participanþi (scrise în limbile englezã.A.S.A. va facilita accesul liber al produselor ungare pe piaþa S.U. liderii politici de la Varºovia ºi Buda- pesta au cerut ca în mass-media ºi la întrunirile politice din Polonia ºi Ungaria sã nu se mai utilizeze lozinci revizioniste. Totodatã. francezã. a anunþat cã organizaþia americanã „Corpul Pãcii“ îºi va începe activitatea în Republica Popularã Ungarã pentru rãspândirea cunoºtin- þelor de limba englezã. p. va aloca fonduri speciale pentru finanþarea schimburilor de experþi legislativi. italianã ºi spaniolã) era ºi una cu caracter iredentist: „Destinul Transilvaniei se aflã în mâna marilor Puteri“. cu caracter permanent. p. iar pe de altã parte sugera cercurilor politice din Ungaria sã nu mai lanseze lozinci revizioniste pe seama României. activiºti sindicali. pentru acordarea de burse de studii în S. se pronunþã pentru menþinerea statu-quo-ului teritorial în Europa..U. clauza naþiunii celei mai favorizate. etc19. antisovietice ºi sã nu mai cearã retragerea imediatã a Armatei Roºii de pe teritorile acestor state. cã avea o bunã colaborare cu Gorbaciov ºi a insistat sã nu se mai cearã retragerea trupelor sovietice din aceste þãri.R. se aprecia cã Uniunea Sovieticã era partenerul principal al Ungariei ºi considera cã „elementul fundamental al politicii externe ungare va rãmâne ºi în continuare U. 135 20 Ibidem.. Preºedintele Bush a þinut sã tempereze spiritele. El a declarat. oameni de afaceri. în Declaraþia-program a Partidului Muncitoresc Socia- list Ungar. La 19 august a fost dat publicitãþii documentul elaborat de Comisia pentru învãþãmintele desprinse din drumul istoric al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar.159 107 .A. va garanta investiþiile americane în Ungaria.

Tot în ziua de 19 august a fost publicatã Declaraþia-program a P. mai puþin de 10 000. Conferinþa Naþionalã a P.U. recunoºtea rolul Uniunii Sovietice de „partener principal al Ungariei“. trebuia sã devinã o „piatrã de hotar“ în clarificarea principiilor fundamentale ºi a liniei politice de urmat. De la circa 150 000 de români declaraþi în 1920. ºi a Tratatului de la Varºovia încã în sec al XX-lea.S.U.S. viitorul Congres al P. se preconiza desfiinþarea simultanã a N. el se pronunþã. în care se aprecia: „Obiectivul principal al P.S. Conform acestui document.M. În politica externã.Ioan Scurtu partide. guvernul Nagy Imre a trasat în 1956 „direcþiile reformatoare care au ilustrat interesele naþionale“. iar situaþia din Uniunea Sovieticã îi 108 . P.U.S. a egalitãþii minoritãþilor ºi pentru apãrarea ºi realizarea totalã a acestor drepturi. din octombrie 1989. proclama principiul inviolabilitãþii frontierelor de stat. evenimentele din 1956 au fost apreciate ca o „rãscoalã popularã. Evoluþiile din Polonia ºi din Ungaria depãºeau limitele stabilite de Gorbaciov pentru perestroika. Evident. împotriva lezãrii drepturilor naþionalitãþilor ºi a asimilãrii forþate a minoritãþii ºi libertatea legãturilor cu «naþiunea mam㻓.S.S. supuse unui intens proces de asimilare forþatã.U. Se aveau în vedere distribuirea echilibratã a puterii prin alegeri libere.M.A.S. precum ºi dezvoltarea rapidã a producþiei agricole.M. menitã sã înlãture stalinismul ºi sã înnoiascã socialismul“. fapt ce a contribuit la activizarea societãþii civile ºi consolidarea unui pol al opoziþiei politice faþã de P. în Ungaria mai existau.U. din mai 1989 a modificat radical conducerea partidului ºi a decis realizarea unor schimbãri fundamentale.S.O. retragerea trupelor strãine de pe teritoriul altor state. considerã drept o obligaþie a sa sã-ºi ridice glasul în favoarea drepturilor omului. care erau. în Ungaria ºi în alte þãri.M. cu adevãrat. în acest cadru fãcându-se referire expresã la Transilvania: „P.. epoca lui Kádár a adus o înviorare în ceea ce priveºte modernizarea vieþii ºi a mecanismului social. din 1972 a început un regres. îl constituie trecerea paºnicã ºi treptatã la socialismul democratic“. inclusiv a celor sovietice din Ungaria.M.M.T.M.. Un paragraf special era rezervat drepturilor omului ºi ale minoritãþilor. care a demonstrat limitele modelului stalinist înnoit ºi al politicii kadariste. în cel mai ferm mod. recunoscuþi. urma sã aibã loc în cadrul procesului dezarmãrii.U.M. P. nu se fãcea nici o referire la drepturile minoritãþilor din Ungaria.U. În perioada urmãtoarea a avut loc o dezbatere publicã a celor douã documente. înfãptuirea unor reforme mai adânci. inclusiv în privinþa proprietãþii ºi a trecerii la economia de piaþã.U.

în þãrile Baltice s-a organizat un lanþ uman de 560 km. Memorii…. Cea mai gravã problemã cu care se confrunta Gorbaciov era cea naþionalã. Dupã ei.C. nota: “Autoritãþile ideologice cu care am stat de vorbã (ºefii Institutului de Cercetãri Marxiste. al P. iar roadele ei se vor culege în timp. Gorbaciov se consola cu faptul cã ideile adversarilor sãi erau „lipsite de o funda- mentare constructivã. „Imperiul sovietic rãmânea. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional provoca liderului de la Kremlin o realã îngrijorare. Lituaniei ºi Letoniei de câtre Uniunea Sovieticã. El era con- vins cã perestroika se gãsea abia „în stadiul iniþial“.S. de situaþia concretã. În fapt. deoarece aºa cum remarca un colaborator al lui Francois Mitterand. membru în Comitetul Politic Executiv al C.”22. 318 109 . Academia de ªtiinþe. de pesimism.C. un fel de urechiºti. în sprijinul lui Gorbaciov a intervenit administraþia americanã. nivelul de trai al cetãþenilor sovietici s-a deteriorat dramatic. care aºtepta momentul potrivit pentru a-i da lovitura de graþie ºi a-l înlãtura de la putere. reformele lui Gorbaciov au avut efecte contrare celor preconizate de liderul sovietic. seamãnã teama ºi decepþia faþã de perestroika“. La 19 august. Vizitând Moscova ºi având discuþii cu mai mulþi acti- viºti din domeniul ideologiei. Liderul sovietic era pândit din umbrã de Boris Elþîn. La 23 august 1989. în 21 Mihail Gorbaciov. de pierdere iremediabilã. de oameni necompetenþi.S. Propunerile lor nu þin seama. Dumitru Popescu.R. iar dialectica le este strãinã“21. Era doar o problemã de tacticã. fiind atacatã ºi de la dreapta ºi de la stânga: „Pe zi ce trece se exercitã asupra societãþii apãsarea unei atmosfere de impas. realã. ceea ce unea pe cei de stânga ºi pe cei de dreapta era „faptul cã fac sã creascã tensiunea. dar a intrat într-o crizã ºi mai profundã. în frunte cu Gorbaciov. haotic. În acel moment. În opinia sa. nu era dispus sã accepte desprinderea de U. 231-239 (cap. cu alte cuvinte. pp. participanþii protestând împotriva anexãrii Estoniei. sau a unei lovituri de stat“.R.. el declara cã „perestroika este în primejdie“. Cronos autodevorându-se…. ca un factor moderator: preºedintele Bush a transmis semnale cã nu încurajeazã modificãrile teritoriale în Europa. aceasta era dirijatã confuz. când se împlineau 50 de ani de la semnarea pactului Molotov-Ribbentrop. p.Perestrioka în primejdie) 22 Dumitru Popescu. VII . în 1940. aºa cum ar fi firesc. aparatul de partid ºi de stat acþiona haotic. de ameninþare a haosului. învãþãmântului politic pentru strãini ºi altele) mi-au declarat fãrã ocoliºuri cã reforma este un fiasco. a þãrilor Baltice. Economia nu numai cã nu s-a redresat.

Ioan Scurtu

anii lui Bush, supraputere nuclearã, sprijinul lui Castro ºi al tuturor
gherilelor din lume, inamicul care trebuia izolat, slãbit, distrus“.23
Pactul Molotov-Ribbentrop a fost condamnat ºi de Frontul Popular
din RSS Moldoveneascã; în Declaraþia adoptatã la 2 august se cerea
guvernului sovietic sã recunoascã faptul cã includerea Basarabiei ºi
nordului Bucovinei în URSS a fost o anexiune; totodatã, se propunea
reîntoarcerea la RSSM a teritoriilor incluse nelegitim în R.S.S.
Ucraineanã (fostele judeþe Ismail, Bolgrad, Cetatea Albã ºi Hotin). La
27 august, s-a desfãºurat un uriaº miting, numit Marea Adunare
Naþionalã, organizat de Frontul Popular, sub lozinca,,Limbã! Alfabet!”
Într-o rezoluþie adoptatã de Marea Adunare Naþionalã s-a cerut ca
tricolorul (roºu-galben-albastru) sã fie considerat Drapelul de Stat al
Republicii. Aceste deziderate au fost susþinute de noul preºedinte al
Sovietului Suprem al RSS Moldoveneºti, Mircea Snegur (ales la 29
iulie 1989), astfel cã în ziua de 30 august a fost adoptatã legea cu
privire la funcþionarea limbilor pe teritoriul RSSM, care prevedea:
limba de stat este limba moldoveneascã, iar grafia - cea latinã.
În Cehoslovacia a avut loc, la 21 august, o mare manifestaþie la
Praga împotriva invaziei trupelor Tratatului de la Varºovia, în 1968;
autoritãþile au intervenit, operând numeroase arestãri. Conducerea
Partidului Comunist Cehoslovac se declara împotriva reformelor de
tipul celor din Polonia ºi Ungaria, rãmânând reticentã faþã de
perestroika lui Gorbaciov.
La „trena“ reformelor se afla Polonia, prima þarã socialistã care
avea un prim-ministru necomunist. La 12 septembrie, parlamentul a
votat lista cabinetului propus de Mazowiecki cu 402 voturi pentru ºi 13
abþineri; era un guvern de coaliþie, alcâtuit din 11 miniºtri ai Soli-
daritãþii, 4 ai Partidului Muncitoresc Unit Polonez (comunist), 4 ai
Partidului Þãrãnesc, 1 al Partidului Social-Democrat. Comuniºtii deþi-
neau ministerele Apãrãrii, de Interne, al Transporturilor ºi al Comer-
þului Exterior. Administraþia americanã l-a sfãtuit pe Tadeusz Mazo-
wiecki sã facã declaraþii liniºtitoare privind politica externã a Poloniei.
Urmând aceastã sugestie, în ºedinþa Seimului din 17 septembrie 1989,
Mazowiecki a precizat: „Deschiderea Poloniei faþã de întreaga lume nu
înseamnã renunþarea la legãturile ºi obligaþiile asumate faþã de aliaþii
Poloniei [...] Guvernul va respecta legãturile Poloniei, decurgând din
23 Jacques Attali, Francois Mitterand aºa cum a fost. Traducere Elena Dan.
Bucureºti, Editura Historia, 2008, p. 269.

110

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

pacte internaþionale ºi îºi va îndeplini obligaþiile care rezultã din aces-
tea. Guvernul va dezvolta relaþii de alianþã cu U.R.S.S. în spiritul prin-
cipiilor egalitãþii în drepturi ºi al respectului suveranitãþii“24. Aceleaºi
sfaturi au fost date de Administraþia de la Washington ºi Ungariei. Cu
prilejul vizitei în S.U.A., la mijlocul lunii septembrie 1989, Mátyás
Szüros, preºedintele Parlamentului de la Budapesta, a declarat cã
Ungaria ar dori o „schimbare istoricã“ în politica sa externã, “trecând
de la calitatea de membru al Tratatului de la Varºovia la cea de
neutralitate cu garanþii internaþionale“. Preºedintele Bush a cerut
parlamentarilor unguri „sã nu se grãbeascã prea tare, pentru a nu pune
în pericol aranjamentele existente de o lungã perioadã în Europa
Rãsãriteanã“25. Liderii maghiari i-au urmat sfatul.
Având în vedere dificultãþile cu care se confrunta Gorbaciov,
serviciile secrete americane au început sã ia în calcul o posibilã
alternativã prin impunerea în prim-planul vieþii politice din Uniunea
Sovieticã a lui Boris Elþîn, fost membru în Prezidiul C.C. al PCUS, dar
care intrase în conflict cu liderul de la Kremlin. Elþîn a efectuat în
septembrie 1989 o vizitã în S.U.A., exprimând-ºi dorinþa de a prezenta
preºedintelui Bush ºi altor oficialitãþi americane pãrerile sale privind
„modul în care S.U.A. ar putea înfãptui programul de restructurare din
U.R.S.S.“ Preºedintele Bush a evitat sã-l primeascã pe rivalul lui
Gorbaciov, dar în ziua de 12 septembrie a venit în sala în care acesta
discuta cu ºeful Consiliului Securitãþii Naþionale pentru a-l saluta. Elþîn
a afirmat cã Uniunea Sovieticã era confruntatã cu „o crizã economicã,
o crizã politicã ºi o crizã socialã ºi în general, o crizã a întregii
societãþi“, care ar putea împinge þara spre prãpastie. Dacã politica lui
Gorbaciov nu va da rezultate într-un interval de ºase luni pânã la un an,
ar putea izbucni o revoluþie venitã de jos, iar o astfel de alternativã va
avea efecte negative ºi asupra S.U.A.26 Declaraþiile lui Elþîn au fost un
balon de încercare, permiþând lui Lawrence Eagleburger, adjunctul
secretarului de Stat al S.U.A., sã declare la 18 septembrie cã „nu este
sarcina politicii externe americane ºi nici a parlamentarilor occidentali
de a asigura succesul reformelor întreprinse de Gorbaciov“ ºi cã sarcina
principalã era „de a promova interesele Occidentului, indiferent dacã

24 Principiul dominoului, p. 198
25 Ibidem, p. 202
26 Ibidem, p. 201

111

Ioan Scurtu

Gorbaciov ar reuºi sau va eºua“27. Cu alte cuvinte, SUA luau în calcul
ºi varianta eliminãrii lui Gorbaciov.
Deocamdatã, Administraþia de la Washington îºi exprima public
sprijinul pentru politica lui Gorbaciov. În timp ce Elþîn îºi continua
periplul american, ministrul sovietic de Externe, Eduard ªevardnadze,
a fãcut o vizita în S.U.A., fiind primit în ziua de 21 septembrie de
preºedintele Bush, cu care a avut o discuþie de douã ore (dublu decât
fusese programat). Cu acest prilej, s-a cãzut de acord asupra unei
întâlniri la nivel înalt sovieto-americane, la care cei doi lideri sã se
concentreze asupra „schimbãrilor rapide“ care aveau loc în „blocul
rãsãritean ºi a evoluþiei spre democratizare în lume, în general“28.
Eduard ªevardnadze, în discuþia cu omologul sãu, James Baker, avutã
a doua zi, a propus sã se treacã „de la fosta confruntare la cooperare ºi
acþiuni comune“29, idee împãrtãºitã de secretarul de Stat.
În toamna anului 1989, S.U.A. erau interesate ca reformele lui
Gorbaciov sã reuºeascã. O afirma deschis, la 16 octombrie, secretarul
de Stat: „Mihail Gorbaciov este angajat în reforme profunde, care vor
face foarte dificilã o eventualã abandonare a iniþiativelor sale, indife-
rent de persoana care-l va înlocui“. James Baker a declarat cã Admi-
nistraþia S.U.A. „crede în sinceritatea lui M. Gorbaciov cã este animat
de dorinþa unor reforme de gen occidental ºi nu încearcã doar sã câºtige
timp pentru lupta sa cu capitalismul american“30. În mod cert, Gor-
baciov se bucura de un constant sprijin extern – în special din partea
S.U.A. – în timp ce situaþia sa în U.R.S.S. devenea tot mai precarã.
Problema cea mai nevralgicã se dovedea a fi cea naþionalã. Plenara
C.C. al PCUS din 19-20 septembrie a respins dreptul popoarelor la
autodeterminare pânã la separarea de statul sovietic. În opinia lui Gor-
baciov, perestroika asigura autoadministrarea, prin care se pãstra speci-
ficul naþional, dreptul fiecãrui popor de a folosi avantajele suveranitãþii,
de a soluþiona în mod independent problemele dezvoltãrii sale
economice, politice ºi culturale. El s-a pronunþat pentru dreptul tuturor
republicilor de a oficializa limba naþiunii majoritare, cu menþinerea
limbii ruse ca limbã de comunicare interetnicã, aceasta având statutul
de limbã oficialã, pentru apãrarea integritãþii teritoriale a URSS.

27 Ibidem, p. 194
28 Ibidem, p. 203
29 Eduard ªevardnadze, Memorii…, p. 129
30 Principiul dominoului... p. 228

112

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

În Iugoslavia, tendinþele spre secesiune ale republicilor, care fãceau
parte din Federaþie, au devenit tot mai clare. În conducerea Uniunii
Comuniºtilor din Iugoslavia s-au dezvoltat curente reformiste, care
vizau mai ales viitorul acestui stat. Se contura perspectiva unei sciziuni
pe criterii naþionale, comuniºtii din Slovenia, Croaþia, Kossovo, Bosnia
ºi Herþegovina fiind preocupaþi de gãsirea unei platforme comune cu
organizaþiile de opoziþie constituite în aceste republici. La 27 septem-
brie 1989, Parlamentul Sloveniei a modificat Constituþia Republicii,
înlãturând articolul privind rolul conducâtor al Uniunii Comuniºtilor ºi
prevãzând dreptul la secesiune al acestei Republici.

3. CÃDEREA ZIDULUI BERLINULUI

În toamna anului 1989 în centrul atenþiei s-a aflat Republica
Democratã Germanã. Un numãr mare de cetãþeni est-germani s-au
refugiat în Ungaria, cerând sã li se permitã sã plece în R.F. Germania.
Încã de la 24 august, primul-ministru al Ungariei, Németh Miklós, i-a
informat pe cancelarul vest-german Helmut Kohl ºi pe cancelarul
austriac Franz Vranitzky cã a decis sã deschidã graniþa dintre Ungaria
ºi Austria. Oficialitãþile de la Berlin au protestat împotriva atitudinii
Budapestei, afirmând cã, potrivit articolului 8 al Convenþiei semnate de
cele douã þãri în 1968, partea est-germanã consemna în foile de
cãlãtorie, care þineau loc de paºaport, þãrile în care urma sã se deplaseze
turistul respectiv. Guvernul Ungariei a cerut punctul de vedere al
Moscovei, care nu a formulat nici o obiecþie faþã de denunþarea unila-
teralã a articolului menþionat. În seara zilei de 10 septembrie, guvernul
de la Budapesta a fãcut cunoscut cã, începând cu ora 24, cetãþenii est-
germani aflaþi pe teritoriul Ungariei puteau pleca în orice direcþie
doreau. Guvernul vest-german, care finanþase autoritãþile ungare pentru
întreþinerea est-germanilor refugiaþi în Ungaria, a transmis imediat
mulþumirile sale pentru aceastã decizie, iar la începutul lunii octombrie
a anunþat cã se va acorda Ungariei un credit în valoare de un miliard de
mãrci. Occidentul ºtia sã-i rãsplãteascã pe cei care fãceau gesturi
curajoase, iar stimulentele materiale aveau un rol important pentru
autoritãþile unei þãri aflate în crizã.
Opoziþia din R.D. Germanã a început sã se organizeze în Noul
Forum, dar Ministerul de Interne a interzis activitatea acestuia.Totuºi,
numãrul aderenþilor Noului Forum a crescut, ajungând la începutul

113

Ioan Scurtu

lunii octombrie la câteva mii. Una dintre cererile opoziþiei era aceea de
a nu se mai prezenta o viziune triumfalistã asupra socialismului, în
perspectiva festivitãþilor organizate cu prilejul împlinirii a 40 de ani de
la înfiinþarea R.D. Germane. O primã manifestaþie de stradã de mari
proporþii a avut loc la Leipzig în ziua de 25 septembrie. Forþele de
ordine au intervenit, operând numeroase arestãri. Reacþia nu a întârziat:
începând cu 2 octombrie în principalele oraºe din R.D. Germanã s-au
organizat manifestaþii în favoarea respectãrii drepturilor omului ºi
pentru democraþie.
Migraþia est-germanilor a antrenat schimbãri ºi în Republica
Socialistã Cehoslovacã. Mulþi est-germani au decis sã aleagã o cale
mai directã pentru a ajunge în R.F. Germania, folosind teritoriul Ceho-
slovaciei. Neavând aprobarea autoritãþilor cehoslovace pentru libera
trecere a graniþei, aceºtia s-au stabilit în curtea Ambasadei R.F. Germa-
nia din Praga, care în câteva zile a devenit neîncãpãtoare. Pe acest fond,
în ziua de 26 septembrie s-a desfãºurat o consfãtuire la Ministerul
Federal al Afacerilor Externe al Cehoslovaciei la care au fost invitaþi
ºefii misiunilor diplomatice acreditate la Praga, unde li s-a prezentat
expunerea „Problemele actuale ale restructurãrii economice în Ceho-
slovacia“; ideile de bazã erau: restructurarea mecanismului economic,
adâncirea democratizãrii societãþii cehoslovace; elaborarea unei noi
Constituþii care sã þinã seama de declaraþia universalã a drepturilor
omului. În acelaºi timp, s-a accentuat asupra faptului cã „ºi în viitor se
are în vedere menþinerea ºi chiar creºterea rolului conducâtor al
Partidului Comunist în societatea cehoslovacã“1.
Oficialitãþile din Cehoslovacia începeau sã accepte perestroika, în
condiþiile în care erau supuse unei puternice presiuni din partea miilor
de est-germani care cereau sã li se acorde dreptul de a trece în R.F.
Germania. În seara zilei de 3 octombrie se refugiaserã în sediul
Ambasadei R.F. Germane din Praga peste 4 000 de est-germani, iar cir-
ca 1 500 se aflau în faþa Ambasadei. În urma unei convorbiri telefonice
cu Helmut Kohl, preºedintele guvernului cehoslovac, Ladislav Adamec
a decis ca aceºtia sã poatã pleca fãrã vizã în R.F. Germania2.
Entuziasmul est-germanilor care plecau din „iadul comunist“ în „raiul
libertãþii“ i-a molipsit pe cehi ºi pe slovaci.

1 Principiul dominoului.... p. 207
2 Ibidem, p. 221

114

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

În Ungaria a avut loc, în zilele de 6-9 octombrie, Congresul
extraordinar al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. În cuvântul sãu,
Reszö Nyers a apreciat cã „odatã cu schimbãrile care au loc în cadrul
societãþii ungare, se încheie ºi rolul istoric al P.M.S.U. Acum avem
nevoie de un partid nou, dar care sã nu continue politica P.M.S.U.“;
acest partid „nu putea fi comunist, întrucât acesta, faþã de perioada
anterioarã, trebuie sã reprezinte interesele celor ce muncesc pe o arie
mai largã ºi nu poate fi nici social-democrat, deoarece activitatea
acestuia trebuie sã fie mai cuprinzãtoare decât înþelesul clasic. Noul
partid, de stânga, trebuie sã se angreneze mai puternic în realizarea
reformelor în toate domeniile“3. Prin decizia adoptatã, partidul
comunist înceta sã mai existe în Ungaria, nu numai ca structurã de
guvernãmânt, dar ºi ca organizaþie marxist-leninistã4. Congresul a
decis, la 7 octombrie, înfiinþarea Partidului Socialist Ungar, care urma
sã se organizeze de jos în sus, pânã la 31 octombrie, iar pânã la 10
noiembrie sã fie alese organele de conducere ºi sã se înmâneze
membrilor carnetele de partid. În funcþia de preºedinte al Partidului
Socialist Ungar a fost ales Reszö Nyers.
Deºi situaþia din þara sa era extrem de tensionatã, Erich Honecker a
þinut sã organizeze sãrbãtorirea a 40 de ani de la înfiinþarea R.D.
Germane (7 octombrie); au fost invitaþi toþi liderii þãrilor membre ale
Tratatului de la Varºovia, inclusiv Nicolae Ceauºescu. De-a lungul
anilor, între liderul de la Berlin ºi cel de la Bucureºti au existat nume-
roase momente de tensiune, având la bazã atitudinea faþã de Uniunea
Sovieticã. Honecker era principalul susþinãtor al directivelor Kremli-
nului ºi critica politica de independenþã a conducerii de la Bucureºti.
Dupã venirea lui Gorbaciov la putere, Ceauºescu ºi Honecker s-au
situat pe o poziþie similarã, de rezistenþã faþã de perestroika ºi glas-
nosti, militând pentru respectarea întocmai a învãþãturii marxist-
leniniste, pentru puritatea ideologiei comuniste.
Vedeta reuniunii de la Berlin a fost Mihail Segheevici Gorbaciov,
primit cu mare speranþã de est-germani. În momentul când acesta a de-
pus coroana de flori la Monumentul Eroilor Sovietici, din mulþime s-a
scandat: „Ajutã-ne, Gorbaciov!“. În cuvântul sãu la adunarea festivã,
Erich Honecker s-a menþinut pe linia socialismului „ortodox“, nelãsând

3 Ibidem, p. 215-216
4 Vezi, pe larg, A. Horváth,
A. Szákolczai, The Dissolution of Communist Power.
The Case of Hungary, London & New York, 1992

115

Ioan Scurtu

sã se întrevadã nici o dorinþã de reformare a societãþii est-germane.
Replica lui Gorbaciov a devenit memorabilã: „Cel care reacþioneazã cu
întârziere este pedepsit de viaþã“5. Dar nici Honecker nu s-a lãsat mai
prejos; potrivit unor relatãri el ar fi spus: „U.R.S.S.-ul este o þarã mare
ºi de aceea perestroika va avea nevoie de zece ani sã o distrugã.
R.D.G.-ul este mic ºi nu vor fi necesare mai mult de zece zile. Iatã de
ce spun nu“6. Atât pronosticul lui Gorbaciov, cât ºi cel al lui Honecker
s-au adeverit, chiar dacã nu în ritmul menþionat de liderul est-german.
Festivitãþile oficiale au fost perturbate de o demonstraþie a câtorva
mii de est-germani, care au încercat sã se apropie de Palatul Republicii,
unde tocmai se desfãºura recepþia oferitã în cinstea delegaþiilor strãine.
Manifestanþii purtau lozinci prin care cereau libertate, reforme, demo-
craþie, legalizarea organizaþiei Noul Forum º.a. Ei scandau numele lui
Gorbaciov, iar pe una din lozinci era scris: „A învãþa de la Uniunea
Sovieticã înseamnã a învãþa sã învingi“. Poliþia a intervenit, operând
mai multe arestãri, dupã care a blocat intrãrile în centrul oraºului.
Manifestaþiile au continuat pânã noaptea târziu ºi s-au reluat a doua
zi, în zona perifericã a Berlinului, precum ºi în oraºele Leipzig, Dresda,
Potsdam, Jena º.a. Agenþia oficialã de ºtiri (A.D.N.) a transmis cã, în
seara zilei de 7 octombrie, „huliganii, în cârdãºie cu mijloacele de in-
formare occidentale, au încercat sã perturbe serbãrile populare ocazio-
nate de aniversarea R.D.G“7. În timp ce mass-media guvernamentalã
elogia realizãrile regimului socialist în cei 40 de ani de la înfiinþarea
R.D.G., pe adresa Partidului Socialist Unit din Germania erau trimise
sute de scrisori prin care se cerea o politicã de reforme, în spiritul
perestroika.
Manifestaþiile populare au continuat în zilele urmãtoare pe întreg
cuprinsul þãrii. În unele localitãþi, oficialitãþile au intrat în dialog cu
manifestanþii. Între lozincile lansate s-a aflat ºi cea privind unificarea
Germaniei. La 11 octombrie, cancelarul Helmut Kohl îi comunica
telefonic lui Gorbaciov: „Republica Federalã nu este interesatã în nici
un caz de existenþa unui haos în R.D.G. Noi sperãm ca evoluþiile de
acolo sã nu scape de sub control, ca sentimentele sã nu debordeze.
Interesul nostru este mai degrabã ca R.D.G. sã se alãture cursului
sovietic de reforme ºi restructurãri ºi ca oamenii sã rãmânã acolo“8.

5 Aleksandr Iakovlev, Ce vrem sã facem…, p. 108
6 Françoise Thom, Sfârºitul comunismului, Iaºi, Editura Polirom, 1996, p. 66
7 Principiul dominoului…, p. 219

116

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

Deocamdatã ideea unificãrii celor douã state nu era promovatã în mod
deschis, dar ea plutea în aer.
Intervenþia forþelor de ordine est-germane împotriva manifestanþilor
a determinat reacþia Washingtonului. La 12 octombrie purtãtorul de
cuvânt al Casei Albe declara cã „americanii urmãresc evoluþiile din
Republica Democratã Germanã cu interes ºi preocupare, iar S.U.A.
sperã cã guvernul est-german poate gãsi voinþa de a rãspunde, în mod
uman ºi pozitiv, la dorinþa covârºitoare de schimbare“. În acelaºi timp,
el a precizat cã „S.U.A. deplorã represiunea oriunde aceasta are loc ºi
îi admirã pe cei care urmãresc libertãþi democratice într-un fel sau altul.
Rãmâne de vãzut cu exactitate ce se întâmplã în plan intern în R.D.G.,
dar S.U.A. îi susþin întotdeauna pe cei care luptã pentru mai multã
libertate9.
În zilele de 11-12 octombrie s-a desfãºurat Plenara Comitetului
Central al Partidului Comunist Cehoslovac. Miloš Jakes a prezentat un
raport în care susþinea cã politica de restructurare ºi democratizare
devenea tot mai mult o problemã practicã a celor mai largi pãturi ale
societãþii. Secretarul general aprecia cã „politica Partidului Comunist
Cehoslovac se bucurã de sprijinul poporului“ ºi a criticat acþiunea
grupãrilor din opoziþie care, „cu sprijinul anumitor cercuri politice ºi
mijloace de informare din Occident“, încearcã sã profite de procesul de
restructurare ºi democratizare, precum ºi de anumite greutãþi ºi lipsuri,
având ca obiectiv „destabilizarea socialismului, slãbirea rolului parti-
dului ºi discreditarea acestuia“. Jakes constata cã, în ultimul timp, acele
cercuri primeau sprijin, nu numai din Occident, ci ºi „din partea dife-
ritelor forþe legale ºi de opoziþie din unele þãri socialiste, îndeosebi R.P.
Polonã ºi R.P. Ungarã. O anumitã influenþã au ºi acþiunile diferitelor
grupãri din U.R.S.S.“ El cerea ca Partidul Comunist Cehoslovac sã
întreþinã un dialog permanent cu cetãþenii pentru a „demasca, totodatã
caracterul duºmãnos al acþiunilor grupãrilor de opoziþie“. Secretarul
general constata cã „R.D.G. a devenit þinta unei campanii grosolane din
partea R.F.G. ºi a altor state“, pe care o aprecia ca fiind extrem de peri-
culoasã, drept care îºi declara „deplinul sprijin faþã de poziþia acesteia“.
Se exprima, totodatã, dezacordul faþã de hotãrârea conducerilor de par-
tid din Polonia ºi Ungaria, care condamnaserã intervenþia din august
1968 în Cehoslovacia. În raport se mai afirma: „Conducerea P.C.C.

8 Helmut Kohl, Am vrut unificarea Germaniei, Iaºi, Institutul European, 1999, p. 86
9 Principiul dominoului..,, p. 224

117

în care proprietatea colectivã coexista. 244 118 .D. nici un partid nu putea sã îndrume ºi sã conducã un organism de stat.S. Un nou impuls a venit din Ungaria. un cunoscut adept al gorbaciovismului. Limbajul folosit era aproape identic cu cel al liderului politic român Nicolae Ceauºescu.. Principiul dominoului funcþiona cu tot mai multã eficienþã. al P. p. În locul sãu a fost ales Egon Krenz. în nici un caz. Din Cehoslovacia.G. nu este indiferentã faþã de stãrile de lucruri care în þãrile prietene sunt îndreptate spre distrugerea orânduirii socialiste.C. 231-235 11 Ibidem. aflat sub conducerea lui Jeliu Jelev. deoarece „socialismul este singura alternativã manifestã faþã de capitalism“11. Totuºi.Ioan Scurtu sprijinã mãsurile care duc la întãrirea ºi dezvoltarea socialismului în aceste þãri. Fãrã re- structurare nu este posibilã dezvoltarea în continuare a societãþii so- cialiste. Ur- mãrim cu atenþie aceste realitãþi ºi tragem din ele învãþãminte. Totodatã. Erich Honecker ºi-a anunþat de- misia din funcþia de secretar general. pp. atenþia s-a mutat în R. a iniþiat un dialog cu cercurile opo- ziþiei. Clubul pentru sprijinirea Glasnosti-ului ºi Perestroikãi. numai alegerile libere stabilind structurile de conducere. De asemenea. În Bulgaria.U. renunþându-se la cea de „Repu- blicã Popularã“. „din motive de sãnãtate“. Parlamentul a adoptat legea privind partidele politice. promova linia reformei. Germanã unde. Disputele au început sã se manifeste ºi la vârful Partidului Comunist. La 20 octombrie. s-a introdus conceptul de „economie de piaþã“. însã aceasta nu înseamnã.D. cã vom ceda poziþiile în favoarea forþelor antisocialiste ºi vom permite ca partidul sã piardã influenþa asupra evoluþiei evenimentelor“10. cu cea particularã. politica sa era consideratã insu- ficientã. Germanã. a avut o întâlnire cu Werner Leich. În noua sa calitate. care semnifica statul socialist. pluripartidismul devenind o realitate pe deplin recunoscutã. la Plenara C. Cu prilejul întrunirii reprezentanþilor 10 Ibidem. Parlamentul a decis modificarea Constituþiei în punctele ei esenþiale: denumirea statului devenea Republica Ungaria. ideile lui Gorbaciov câºtigau teren. Egon Krenz a asigurat o mai mare libertate pentru mass-media. Noul lider afirma cã partidul comunist trebuia sã-ºi menþinã rolul conducâtor. Totodatã. drept care au continuat manifestaþiile pe întreg cuprinsul þãrii. conducâtorul Bisericii Evan- ghelice din R. din 18 octombrie. în condiþii de egalitate.

dar ºi fruntaºi ai P. la Berlin. vechea tacticã a lui Jivkov nu a mai avut succes. Prin înlãturarea lui Honecker de la conducerea P. care i-a spus: „Simpatizãm cu voi ºreformiºtiiþ. De la sfârºitul lunii octombrie pe agenda diplomaþiei europene ºi chiar mondiale a apãrut problema unificãrii celor douã state germane. Levesque. Dupã câteva luni de manevre. oameni de culturã. 1995. care a durat trei 12 J. aºa cum a fost adesea cazul în trecut. la 24 octombrie. În cadrul convorbirii telefonice Krenz-Kohl din 31 octom- brie s-a convenit sã nu mai fie încurajatã emigrarea est-germanilor spre R. timp în care a câºtigat susþinãtori.U.G.S. Manifestaþiile din R.S. preºedintele Adunãrii Naþionale. sã pretindã cã Moscova ºi Gorbaciov îl susþin“13 Aºadar.S. iar scaunul sãu trosnea din toate încheieturile.R.G. Germanã au continuat.F. 1989. ministrul bulgar de Externe Petar Mladenov a avut o discuþie cu Gorbaciov. de alþi fruntaºi politici ºi oameni de culturã. au participat circa 300 000 de persoane. Gorbaciov avea sã explice motivaþia realã a refuzului sãu: „Am înþeles de la bun început cã ceruse sã vinã pentru ca apoi. În ziua de 4 no- iembrie.. sub motiv cã „problemele bulgare trebuie rezolvate de comuniºtii bulgari“. la care au luat cuvântul reprezentanþi ai grupãrilor politice independente. ziariºti. Todor Jivkov a solicitat lui Mihail Gorbaciov o întâlnire pentru „consultãri“. 108 119 .S.U.D. studenþi. Dincolo de formula diplomaticã utilizatã de liderul de la Kremlin este cert cã ministrul Mladenov a primit „undã verde“ pentru acþiunea care viza debarcarea lui Jivkov. precum primul- secretar al Comitetului de partid din Capitalã. Paris. În faþa acestei ofensive. Memorii…. dar asta este treaba voastrã“12. Mitingul. Gestul sãu a fost urmat de Stanko Todorov. p.G. p. Mladenov a adresat o scrisoare Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar în care critica politica promovatã de Todor Jivkov. urmat de Helmut Kohl (11 noiembrie). et la libération de l'Europe de l'Est. ambii lideri germani dând asigurãri conducerii poloneze cã recunosc graniþa Oder-Neisse. La fin d'un empire. Egon Krenz a fãcut o vizitã la Varºovia (1-2 no- iembrie). dar liderul de la Kremlin a refuzat. obiec- tivul principal fusese atins: noii lideri de la Berlin se declarau în fa- voarea reformelor ºi manifestau o deschidere realã pentru dialogul intergerman. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional statelor participante la Tratatul de la Varºovia. desfãºuratã în iulie la Bucureºti. L'U. Deoarece perspectiva unificãrii Germaniei a provocat îngrijorare în Polonia. 219 13 Mihail Gorbaciov.

alegându-l în locul lui pe Petru Lucinschi. prin care se cinstea victoria Marii Revoluþii Socialiste din Octombrie.Ioan Scurtu ore.F. Acest act a avut o importantã semnificaþie politicã: se punea capãt separãrii celor douã state germane. Cehoslovacia) pentru a ajunge în R. oamenii de culturã etc. Polonia. Peste nouã zile. Plenara C.A.G.. construit din iniþiativa liderului sovietic Hruºciov în 1961.D. Parada militarã din Chiºinãu a fost împiedicatã de un grup de mani- festanþi.G.C din Moldova.Vrem viaþã bunã. fiind numit un nou premier în persoana economistului reformist Hans Modrow. iar pe un plan mai larg. al Partidului Comunist din Moldova. nu tancuri!”14.U.S. nu mai era nevoie de a tranzita alte state (Iugoslavia. înceta divizarea Europei în blocuri politico-militare diametral opuse. În R. una dintre primele hotãrâri ale premierului Modrow a fost acordarea dreptului pentru cetãþenii est-germani sã cãlãtoreascã unde doreau.. Germanã. care s-au postat în faþa tancurilor care se pregãteau sã treacã prin faþa tribunei oficiale. lua act de demisia lui Grossu. Între lozincile vehi- culate a fost demisia guvernului ºi a conducerii partidului. Uniunea Sovieticã ºi Franþa) la sfârºitul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. a trebuit sã se retragã din faþa mulþimii care scanda lozinci:..G. Simion Grossu.. Într-o atmosferã de mare entuziasm. Tensiunile interne erau prea mari. Peste trei zile. P. p. Cojocaru. Marea Britanie. în frunte cu Leonida Lari. cetãþenii din Estul ºi Vestul Germaniei au dãrâmat zidul Berlinului. la 7 noiembrie. la 16 noiembrie. Practic.D. 1989 la Est de Prut. Germanã.. înscriindu-se în valul popular care 14 Gheorghe E.D. Ziua de 7 noiembrie a fost marcatã în Uniunea Sovieticã fãrã fastul de altã datã. a fost transmis în direct la televiziunea R. un apropiat de Gorbaciov. al P. nu rachete!”. iar Gorbaciov privea cu îngrijorare evoluþiile interne care-i scãpau tot mai mult de sub control.Vrem produse alimentare.U. guvernul condus de Willi Stoph a demisionat. la 9 noiembrie.C. îºi pierduse de facto rolul determinant în R. hotãrâtã de Marile Puteri (S. Primul secretar al C. În aceste condiþii singurul simbol care-i despãrþea pe germani era Zidul Berlinului. Austria.C.188-189 120 . În consecinþã. a început procesul de unificare a Germaniei prin contacte directe între liderii politici. între conducâtorii firmelor economice. în ziua de 9 noiembrie 1989. deoarece graniþa dintre cele douã state era deschisã.

Todor Jivkov a acceptat sã cedeze puterea16. Toate pedepsele date pe baza acestui articol au fost anulate. În cadrul lucrãrilor acesteia s-a subliniat cã toate mãsurile ce urmau a fi întreprinse trebuiau sã vizeze consolidarea ºi dezvoltarea „orânduirii socialiste. Proaspãtul secretar general a avut chiar în aceeaºi zi o întâlnire cu reprezentanþi ai intelectualitãþii. S-a insistat asupra faptului cã în viitor Adunarea Popularã trebuia sã exercite un control efectiv asupra activitãþii guver- nului ºi a modului cum erau aplicate legile adoptate. în seara zilei de 9 noiembrie. dupã o perioadã atât de îndelungatã“15. Galaiciu Pãun. Traducere Em. p. puteau sã creeze neîncredere faþã de autoritãþi sau faþã de mãsurile întreprinse de acestea“. p. Istoricii au apreciat astfel acest moment: „þara din care Moscova a dorit sã facã. la care Todor Jivkov a fost nevoit sã demisioneze din funcþia de secretar general ºi din cea de preºedinte al Consiliului de Stat al R. al Partidului Comunist Bulgar. un fel de far cãlãuzã al ideologiei sale ºi un exemplu al reuºitei economice socialiste sucombã sub presiunea ultimelor miºcãri de stradã care preced regãsirea germanilor.Sub presiunea reformatorilor gorbacioviºti din Biroul Politic. În ziua de 10 noiembrie a avut loc Plenara C. iar îndeplinirea acestui obiectiv nu se poate concepe fãrã rolul de avangardã al Partidului Comunist“. Editura Caster. act ce marca victoria gorbacioviºtilor în Bulgaria. În funcþia de secretar general a fost ales Petar Mladenov. de la 1850 pânã la sfârºitul secolului al XX-lea. Factori interni ºi externi care au determinat cãderea regimului Jivkov în Bulgaria.P. În Adunarea 15 Jean-Michel Gaillard ºi Anthony Rowley. Erau cuvinte aproape identice cu cele rostite cu puþin timp în urmã de liderul sovietic Mihai Gorbaciov. S-a decis abroga- rea articolului din Codul Penal pe baza cãruia puteau fi condamnate persoanele care „prin afirmaþii nereale. 6/2007 17 Principiul dominoului….G. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional impunea unificarea celor douã state. ºi mai ales dãrâmarea zidului Berlinului au impulsionat evoluþiile din Bulgaria. care vizau crearea unui „stat socialist modern ºi al justiþiei“17 La 18 noiembrie a avut loc sesiunea Adunãrii Populare (parla- mentul). Bucureºti. Evenimentele din R. prezentându- le noile orientãri ale restructurãrii. 2001.D.C. 297 121 . fãrã a reuºi vreodatã. Istoria continentului european. care a decis constituirea unei Comisii pentru elaborarea noii Constituþii. în "Caietele Revoluþiei". nr. Bulgare. 555 16 Plamen Petrov.

mulþimea nu cunoºtea jocurile serviciilor secrete ºi cerea pedepsirea „regimului asasin“. Revoluþia ºi personajele sale. Ca urmare a acestei acþiuni s-a lansat zvonul cã a fost omorât un student. devenit Martin Smidt. Este adevãrat cã „revoluþia de catifea“ s-a clãdit pe un fals istoric grosolan. ºi ge- neralul Viktor Gruºko. Cu toate cã scenariul a eºuat în detalii. 561 de studenþi au fost rãniþi. pp. Bucureºti. ºeful adjunct al K.B. cerând reforme democratice.Ioan Scurtu Popularã. ºi la înlocuirea lui cu reformatorul Zdenek Mlynar.. Cu toate restricþiile impuse de regim. În realitate. În faþa Dumneavoastrã. Planul era pe punctul de a eºua. Miloš Jakes sã ducã la demisia acestuia. intervenþia în forþã a poliþiei. Ambulanþa l-a ridicat în grabã pe un tânãr de pe caldarâm ºi a dispãrut. Forþele de ordine au intervenit pentru a împrãºtia mulþi- mea. ºeful poliþiei secrete cehoslovace. dar atunci. student la fizico-matematici. 305-306 19Florin Constantiniu. Cuvânt înainte la lucrarea Vartan Arachelian. 9 122 . care prevedea: orga- nizarea manifestaþiei. forþele de ordine au intervenit. au fost adresate critici severe la adresa lui Todor Jivkov ºi s-a propus constituirea unei comisii de partid ºi de stat care sã ancheteze modul în care au fost folosite unele fonduri de câtre membrii familiei acestuia18. ambulanþa era tot a Securitãþii.G. iar Zdenek Mlynar a refuzat sã ia locul lui Jakes19. O studentã a început sã strige cã un coleg al sãu a fost ucis. astfel încât starea de revoltã împotriva primului secre- tar al Partidului Comunist. deoarece adevãratul Martin Smidt a dezminþit în aceeaºi zi moartea sa. 18Ibidem. Editura Nemira. 1998. el a reuºit în fond. studenta care a alertat mulþimea era o agentã a Securitãþii. În realitate era vorba de un scenariu pregãtit printr-o înþelegere între generalul Alois Lonenc. deoarece a declanºat „revoluþia de catifea“. Observaþiile unui istoric. în Cehoslovacia populaþia a devenit tot mai activã. Comitetul municipal al Partidului Comunist Cehoslovac a dat publicitãþii un comunicat în care condamna intervenþia forþelor de ordine împotriva demonstranþilor paºnici. Mulþimea revoltatã a început sã scandeze împotriva asasinilor ºi a lui Jakes. în noiembrie 1989. În semn de solidaritate cu manifestanþii. ca ºi la mitingul care a urmat. În ziua de 17 noiembrie. Scenariul a reuºit numai în parte: manifestaþia a avut loc. „studentul“ era locotenentul de Securitate Ludek Zivak. p. anunþul cã un stu- dent a fost ucis. circa 300 000 de demonstranþi s-au adunat în Piaþa centralã din Praga.

Cambridge.C. Peste douã zile. 319 123 . în frunte cu preºedintele acestuia. fãcutã la 21 noiembrie. ulterior s-au alãturat muncitorii din marile întreprinderi. Dacã în primele zile cei mai mulþi partici- panþi erau tineri ºi intelectuali. De la tribunele improvizate se þineau discursuri.C. acesta afirma: „Nu putem avea încredere într-o conducere de stat care refuzã sã spunã oamenilor adevãrul ºi sã le acorde drepturile ºi libertãþile care sunt proprii ºi þã- rilor în curs de dezvoltare”21. iniþiatorul “primãverii de la Praga”. din 1968. pluralism politic. Între cei care au þinut discursuri împotriva regimului. dialog social deschis. Declaraþia cardinalului František Tomašek. menite sã stimuleze hotãrârea participanþilor de a nu abandona lupta ºi de a-ºi impune revendicãrile. Cehoslovac. La vechile lozinci se adãugau altele: scoaterea din Constituþie a articolului referitor la rolul conducâtor al Partidului Comunist. La 20 noiembrie. Budapest. manifestanþii au început sã aprindã lumânãri pe locul unde studentul fusese „ucis“ de forþele de ordine. pentru alegeri libere. a fost tipãritã ºi lipitã pe zidurile oraºului. În declaraþie se exprima convingerea cã singura cale de ieºire din situaþia creatã era desfãºurarea unui dialog deschis între putere ºi societatea civilã. p. London. dar ºi a lui Jakes. iar Adunarea Federalã sã instituie o comisie care sã analizeze faptele legate de manifestaþia din 17 noiem- brie. Prezidiul Comitetului din Praga al Uniunii Socialiste a Tineretului. ºi scriitorul Václav Havel20. a dat publicitãþii o declaraþie prin care se cerea ca Procuratura Generalã sã investigheze modul cum au procedat organele de ordine. p. al P. 78 21 Principiul dominoului…. Televiziunea naþionalã transmitea secven- þe din timpul manifestaþiilor. pânã nu se constituia o comisie de anchetã a evenimentelor din 17 noiembrie. în Piaþa centralã din Praga s-au adunat peste 200 000 de oameni. în ziua de 27 noiembrie. cei mai mediatizaþi fiind Aleksander Dub- 20 Timothy Garton Ash. cerând pedepsirea celor vinovaþi de „crima“ din 17 noiembrie. Pe zidurile principalelor clãdiri au fost lipite afiºe prin care se cerea demisia lui Husák. membru în C. Berlin and Prague. se adresau apeluri la grevã generalã. pentru constituirea unei comisii care sã ancheteze cum s- a ajuns la „masacrul din 17 noiembrie“ s-au aflat Aleksander Dubcek. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional actorii din Praga ºi din alte oraºe au declarat cã refuzã sã mai joace în piesele aflate pe afiº. la 19 noiembrie. We the People: The Revolution of '89 witnessed in Warsaw.

CONGRESUL AL XIV-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN În timp ce în statele socialiste europene vechii liderii erau schimbaþi. mass-media din România se întrecea în a aduce osanale secretarului general.C. în care era blamatã politica imperialistã de amestec în treburile interne ale altor state.Ioan Scurtu cek. pentru cã netezeºte drumul pentru o revenire la formele anacronice ale sistemului politic capitalist“.R. acuzat de încãlcarea drepturilor omului.C. a cãror existenþã sã fie recunoscutã. Prin voinþa mulþimilor.R. sã porneascã la înfãp- tuirea unor reforme ºi nici ca acest partid sã accepte împãrþirea puterii cu alte forþe politice. punând astfel în pericol cuceririle socialismului. Comentând Tezele pentru cel de-al XIV-lea Congres al P. se cerea unitatea ºi solidaritatea partidelor comuniste în lupta împotriva imperialismului. drept care a intensificat supravegherea tuturor celor bãnuiþi cã ar putea reprezenta un pericol pentru orânduirea socialistã. considerã cã întoarcerea la sistemul multi- partid în sistemul socialist este complet greºitã ºi dãunãtoare. „Scânteia“ scria la 18 octombrie 1989: „P. iar campania dusã în Occident împotriva regimu- lui Ceauºescu.R. la Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român. 4. Organul central de presã al P.C. În aceste condiþii. se atrãgea atenþia asupra concesiilor care se fãceau în unele þãri. iar partidele comuniste erau nevoite sã împartã puterea cu alte forþe politice. „garanþia sigurã“ a noilor ascensiuni pe „culmile progresului ºi civilizaþiei“ era realegerea lui Nicolae Ceauºescu în funcþia de secretar general. la presiunea forþelor imperialiste. promotorul reformelor din 1968 ºi dramaturgul Václav Havel. apãrea în Scânteia câte un articol redacþional. Partidul Comunist Cehoslovac era practic anihilat.R. Din când în când.. conchidea cã 124 . Schimbãrile din statele socialiste erau consemnate lapidar de mass- media din România.C. demolarea satelor. asimilarea forþatã a minoritãþilor naþionale nu era reflectatã în nici un fel. Regimul Ceauºescu urmãrea sã þinã România în izolare ºi sã împiedice legãturile cetãþenilor sãi cu strãinii. nu era de aºteptat ca P. care conducea cu „mânã fermã“ opera de construcþie a socialismului.

numai cã aceºtia nu aveau o altã patrie în care sã emigreze. pe baza acordurilor încheiate la nivel statal. majoritatea statelor occidentale au menþinut restricþiile în privinþa stabilirii românilor pe teritoriul lor. numit Opération Vil- lages Roumains. Unii etnici români au rãmas în Occident dupã ce participaserã la un congres sau la o conferinþã ºtiinþificã.adoptate” sate româneºti de cãtre 231 comune din Belgia. inclusiv la emigrare*. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional „existenþa unui singur partid al clasei muncitoare ºi consolidarea unitãþii poporului în jurul partidului este o necesitate obiectivã“. Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului. În fond. dar nu puþini au fost împuºcaþi sau prinºi ºi trimiºi în închisoare. când acestea au ridicat bariere în calea cetãþenilor români care doreau sã emigreze în þãrile lor. pp. astfel cã. O altã temã mult dezbãtutã în mass-media occidentalã a fost decizia lui Nicolae Ceauºescu. cele douã minoritãþi naþionale mai aveau o prezenþã extrem de redusã în România. germanii ºi evreii au plecat din þarã nemaiputând suporta privaþiunile la care erau supuºi. vizând sistematizarea satelor. Bucureºti. 90% din populaþia ruralã ocupa deja noile cartiere“. De acest drept au bene- ficiat cei mai mulþi evrei ºi germani. 105-106 125 . ca o „chezãºie sigurã“ cã România va înainta ferm pe drumul socialismului ºi comunismului. Începutul sfârºitului. iar Doina Cornea cerea „sprijin internaþional în faþa tragediei româneºti“. la o întrecere sportivã etc. 42 din Elveþia. Helsinki 1975. Mass-media occidentalã punea accentul pe dreptul de liberã circulaþie a cetãþenilor. Chiar ºi dupã aderarea României la Uniunea Europeanã în 2007. Potrivit unor informaþii au fost. Dar aceleaºi privaþiuni îi afectau ºi pe români. afirma cã „în 1991. Alþii au reuºit sã treacã ilegal graniþa. în raportul pe anul 1989. Adunãrile de dare de seamã ºi alegeri desfãºurate în august – octombrie 1989 erau un prilej de elogiere a secretarului general ºi a soþiei sale. a distrugerii satelor1. aceastã campanie se înscria în planul mai amplu de diabolizare a regimului de la Bucureºti. 1 Apud Patricia Gonzales Aldea. A fost iniþiat un adevãrat program. de adoptare a unor hotãrâri prin care se cerea realegerea lui Nicolae Ceauºescu la Congresul al XIV-lea. pânã la sfârºitul anului 1989. Editura Curtea Veche. o previziune cel puþin ciudatã. acþiune care a beneficiat de o excepþionalã mediatizare. 52 din Marea Britanie. prin care se recomanda satelor din Europa sã..adopte” sate româneºti. 95 din Franþa. 2008. Evident. * Cât de sincere erau guvernele statelor occidentale când cereau dreptul de liberã emigrare a românilor s-a vãzut dupã 1990..

tot astfel Nicolae Ceauºescu trebuia sã rãmânã demolator de sate (mai ales ungureºti).. 236 * Ideea cã Nicolae Ceauºescu a ras de pa faþa pãmântului satele din România s-a perpetuat mult timp dupã dispariþia lui. 79 iulie 2008. nr. mai ales femei. în „Historia“. Fundaþia Academia Civicã.A. Liderii români erau cu totul ostili unei 2 Dennis Deletant. rase de pe faþa pãmân- tului». care sã fi fost desfiinþat pentru a se construi pe terenul respectiv o întreprindere industrialã. la oamenii care cãdeau seceraþi de emoþia îngrozitorului spectacol al lichi- dãrii acumulãrilor de generaþii ºi generaþii. 34- 35).traumele provocate de desrãdãcinarea comunitãþilor tradiþionale” din România2. Între altele. dar absolut niciunul. de la distru- gerea locuinþelor propriu-zise. p. evident. amplasate pe traseul canalului Dunãre-Bucureºti. Ediþia a II-a. cetãþenii din Occident nu aveau de unde sã ºtie cã aceste “interviuri” erau “mixate” în studiourile de la Europa Liberã sau de la BBC. Statele occidentale.. Subiectul cel mai vulnerabil pentru regimul de la Bucureºti rãmânea respectarea „coºului“ trei al Actului final adoptat la Helsinki în 1975. probabil. constituind niºte falsuri grosolane. p. Cum se scrie istoria. 2006. Florin Constantiniu. condamnând. un paranoic ºi un dictator dement. Nu a fost demolat nici un sat din Transilvania ºi. Un scriitor american. neexistând nici o primejdie iminentã de distrugere a satelor. În realitate. care plângeau în hohote vãzând cum “buldozerele le dãrâmau casele”. 126 . aºa cum erau ele cuprinse în Actul final al Conferinþei de la Helsinki. s- a implicat în aceastã campanie. astfel încât a devenit ºi subiect de roman. În româneºte de Delia Rãzdolescu. Pânã în decembrie 1989 au fost dislocate doar trei sate. Pânã ºi prinþul de Wales. Dar. care fusese semnat ºi de preºedintele Nicolae Ceauºescu. aflat în construcþie ºi unul lângã Snagov. inclusiv S. O autobiografie eroticã“ (apãrutã în limba românã în 2008). România sub regimul comunist. Bruce Benderson.“ În fapt.* Propaganda occidentalã îºi fãcea “datoria”.Ioan Scurtu Cele mai apocaliptice scenarii erau transmise în eter.U. cum Vlad Þepeº a fost transformat într-un vampir. în romanul „Românul. Bucureºti. falsificând realitatea ºi compunând scenarii menite sã impresioneze opinia publicã. Evident. scria cã uzinele din România „stau pe locurile unde se aflau odatã sate vechi de sute de ani. (Acad. nici un sat locuit de unguri sau de germani. de la valorile culturale cãzute sub greutatea buldozerelor. aºa cum scrie Bruce Berderson nu existã decât în închipuirea Domniei Sale. s-au transmis “interviuri” cu þãrani maghiari. la dezgroparea morþilor ºi desfiinþarea cimitirelor. aºa cum aprecia Florin Constantiniu. În realitate nu a existat niciun sat. înainte de a fi rase de pe suprafaþa pãmântului de Ceauºescu ºi întreaga populaþie a fost trimisã sã munceascã în fabricã. apreciau cã aveau dreptul sã cearã României respectarea drepturilor omului. hotãrârea de sistematizare a localitãþilor rurale urma sã se aplice în timp. „«Sate vechi de sute de ani.

Nerespectarea drepturilor omului în România era criticatã nu numai de liderii politici burghezi. Cu acest prilej. ceea ce Dinu a ºi fãcut. radio Europa Liberã transmitea cã Partidul Comunist Italian nu a invitat P. ataºatul militar sovietic în România a cerut o întrevedere cu vice-ami- ralul ªtefan Dinu. Pentru el.Am dedus cã acele întrebãri se constituiau în tot atâtea reproºuri ºi critici la adresa politicii rigide ºi dogmatice din þara noastrã”. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional asemenea interpretãri.. la învãþãturã. unde omologul sãu ungur i-a propus o întâlnire neo- ficialã. retoric. va fi expulzat. În aceeaºi lunã (mai 1989).1/2007. Direcþia de Informaþii Militare în Revoluþia din Decembrie 1989. de a avea un paºaport nu era esenþialã.. Emisarul sovietic a rugat ca acel material sã fie adus la cunoºtinþa ministrului Apãrãrii Naþionale ºi a ºefului Marelui Stat Major.. Evident. ªtefan Dinu avea sã aprecieze:. de ce în România nu ar fi posibile asemenea reforme.R. erau rãspândite în România discursurile lui Mihail Gorbaciov ºi diverse materiale privind perestroika. la festivitã- þile organizate la aniversarea ziarului L’Unità. p. de a avea locuinþã.C. libertatea de exprimare.C.Caietele Revoluþiei". reprezentanþii României erau. ofiþerul ungur i-a spus cã ºefii sãi din Ministerul Apãrãrii i-au cerut sã facã o informare cât mai detaliatã delegaþiei române despre situaþia internã din Ungaria ºi orientãrile politice ºi economice adoptate de conducerea þãrii sale. între vorbitori s-au aflat Grigore Arbore ºi Adrian Niculescu. apreciind-o ca un amestec în treburile interne. Astfel. unele dintre acestea chiar în unitãþile militare. Rezultatul a fost cã de la C.. rãmaºi de doi ani în Occident. ºeful Direcþiei Informaþii Militare.prelucraþi” în legãturã cu necesitate reformelor ºi succesul acestora în. întrebându-l. cu sugestia ca ºi România sã urmeze o asemenea cale3. mai mult. în . ci ºi de cei ai partidelor comuniste. asistenþã medicalã gratuitã etc. 3Vice-amiral (r) ªtefan Dinu.30 127 . ªtefan Dinu a fãcut o vizitã la Varºovia.þãrile frãþeºti”. La 28 septembrie 1989. tineri intelectuali români. prilej cu care i-a prezentat un material despre reformele din URSS ºi din alte state socia- liste.R. în mai 1989. Nicolae Ceauºescu afirma cã în România erau respectate drepturile fundamentale ale omului: la muncã. cu acel prilej s-a organizat o dezbatere în cadrul cãreia a fost criticatã politica lui Nicolae Ceauºescu. dacã-ºi mai depãºea atribu- þiile.C. Pe cãi oculte. al P. de întrunire. s-a primit indicaþia ca ataºatul militar sovietic sã fie in- vitat de Marele Stat Major ºi avertizat cã. mai ales din Franþa ºi Italia. la odihnã. nr. Cu prilejul diferitelor întâlniri internaþionale.

S. România sub regimul comunist. apreciind cã tratatul de la Trianon era un “dictat” ºi cã se impunea anularea lui ºi refacerea “Ungariei Mari”. harta cunoscutã a Ungariei milenare ºi diverse alte materiale propagandistice cu caracter naþionalist ºi revizionist. au folosit. 4 Denis Deletant. care viza distrugerea culturii maghiare din Transilvania4. Ambasadorul român la Budapesta.Ioan Scurtu O intensã propagandã ostilã regimului de la Bucureºti se desfãºura în Ungaria. preºedintele Consiliului de Miniºtri. la slujb religioasã de la Biserica Sf. propaganda revizionistã. comandantul suprem al armatei române. oricând poate izbucni ceva. ªtefan din Budapesta. p. Într-un interviu acordat la 23 octombrie revistei vest-germane Der Spiegel. televiziunea ungarã a difuzat un interviu cu epis- copul László Tökés. Németh Miklós.S. p. Referirea la Nicolae Ceauºescu. a fãcut un apel patetic la toþi fiii Ungariei sã se roage pentru «fraþii noºtri din Transilvania»“5. informa Ministerul de Externe. va influenþa. 222 7 Ibidem. a apreciat cã din partea României „au apãrut tot felul de ameninþãri“ ºi cã „dintr-un creier bolnav. Este un fapt istoriceºte dovedit cã oficialitãþile maghiare.R. la 23 august 1989. organizatã de redacþia ziarului Informaþii despre Ardeal. Încã de la prima ediþie vorbitorii – între care unii proveniþi din România (Michael Shafir ºi Bodor Pál) – au condamnat politica regimului Ceauºescu în general ºi mai ales atitudinea faþã de minoritatea maghiarã. La 24 iulie. dar am încredere cã ºi acolo ºîn Româniaþ luciditatea va deveni mai puternicã“7. Din ziua de 9 octombrie. postul de radio Kossuth a început sã difuzeze emisiunea Alternativa României. Traian Pop. încã din 1920. 169 6 Ibidem. cardinalul Paskai László. ºi viaþa politicã din România“6. 249 128 . Un asemenea subiect nu putea lipsi din arsenalul propagandistic al reformatorilor de la Budapesta în anul 1989. indiferent de regimul politic. care ar fi supusã unui proces de asimilare forþatã. Vorbitorii au afirmat cã „evoluþia evenimentelor din U. în care acesta afirma cã în România se desfãºura un vast plan de sistematizare a satelor. cã „în cadrul manifestãrilor opoziþiei au fost difuzate numeroase cãrþi ºi alte publicaþii pe tema Transilvaniei ºi a locului acesteia în istoria Ungariei.246 5 Principiul dominoului…. mai devreme sau mai târziu. Atrage în mod deosebit atenþia cuvântarea primatului Bisericii Catolice. care în faþa unei imense populaþii ºi a unor conducâtori de stat. p. era mai mult decât evidentã. p.

. România din Berlin. prieteni etc). generalul Georgie Iovicici.S. oficialitãþile est-germane au început sã aibã atitudini critice la adresa regimului de la Bucureºti. care vor declanºa tulburãri în rândul populaþiei. Din toamna anului 1989 au devenit frecvente manifestaþiile de pro- test în faþa Ambasadelor României. la început.R. Generalul iugoslav i-a cerut sã comunice la Bucureºti cã existau planuri strãine care vizau înlãturarea regimului politic din România. sub diferite acoperiri (turiºti. Documentul menþiona cã „acþiuni similare vor avea loc în toatã Europa ºi chiar în afara acesteia“9 În mass-media internaþionalã erau difuzate luãrile de poziþie împotriva regimului Ceauºescu din partea unor persoane din þarã. Autoritãþile au permis organizarea unor manifestaþii de protest în faþa Ambasadei R. cit. pentru eliberarea deþinuþilor politici ºi de solidarizare cu „jertfele represiunii din România“.31-32 9 Principiul dominoului…. îndemnând la revolte ºi nesupunere faþã de autoritãþile române.S.R. l-a informat pe ambasadorul Ion Bucur cã „o organizaþie radicalã sovieticã“ intenþioneazã sã organizeze în dupã-amiaza zilei urmãtoare o manifestaþie în faþa Ambasadei române din Moscova. 296 129 . la care s-au scandat lozinci împotriva politicii P. alã- 8 Viceamiral (r) ªtefan Dinu. distrugerii satelor ºi a centrului Bucureºtilor. p. ºeful Direcþiei de Informaþii Militare a Iugoslaviei l-a invitat pe ataºatul militar român la Belgrad pentru a-i face o informare cu privire la unele probleme care prezentau interes pentru România.G. În dimineaþa zilei de 14 noiembrie. Aceste planuri vizau organizarea pãtrunderii unor grupuri de indivizi special pregãtiþi. ºeful Sectorului pentru Relaþiile cu România din cadrul Ministerului de Externe al U. el obþinuse informaþii de la Moscova ºi Budapesta. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional În octombrie 1989. se cerea conducerii sovietice sã ia atitudine oficialã faþã de politica regimului Ceauºescu.. vizite la rude. dupã care urma sã se extindã ºi în interiorul þãrii.. totodatã.8 Evenimentele din decembrie 1989 au dovedit cã generalul iugoslav era bine informat. ªi în Uniunea Sovieticã începeau sã se organizeze manifestaþii publice împotriva regimului Ceauºescu. dupã cãderea zidului Berlinului.. ºi a lui Nicolae Ceauºescu.C.S. acþiunea viza oraºele de graniþã. p. Direcþia Informaþii.. loc. În R. Aceastã „organizaþie“ difuzase un afiº prin care chema populaþia la o manifestaþie de protest împotriva asupririi minoritãþilor naþionale.D.

C.Sunt prea scârbit ºi-n tihnã voi sã mor Decât sã-l vãd slãvit pe ticãlos”. Ionel Canã ºi Vasile Paraschiv11 (care încercaserã organizarea unor sindicate independente). 2008 12 Alexandru Melian. poetul Dan Deºliu (care a adresat mai multe scrisori publice lui Ceauºescu). arestat din nou pentru cã solicitase organizarea unui referendum pentru a vedea dacã românii îl susþin pe secretarul ge- neral al P. Scrisori deschise ºi alte texte.ticãlosul” nu era altul decât Nicolae Ceauºescu. Autorul scrisorii era Alexandru Melian. Bucureºti. tovarãºe Nicolae Ceauºescu. Doina Cornea. Cititorii erau convinºi cã.C. pe larg. În gazeta.. care mai trimisese scrisori critice lui Nicolae Ceauºescu ºi împrãºtiase unele manifeste. Editura Humanitas. Între scrisorile trimise la Europa Liberã ºi citite pe post s-a aflat ºi una semnatã Frontul Salvãrii Naþionale. care a publicat o carte de versuri pentru copii intitulatã Motanul Arpagic. poetul Mircea Dinescu (pentru interviuri acordate presei strãine). în special a femeilor supuse decretului de interzicere a întreruperii cursului sarcinii.. Vartan Arachelian. nu a fost o organizaþie. în care erau redate urmãtoarele versuri: . în "Adevãrul" din 30 martie 1990. având rolul „de a oferi o speranþã oamenilor care erau disperaþi cã nu se întâmplã ceva în þarã“12. dupã eliberare.România literarã” din 24 aprilie 1986 a apãrut un articol semnat de scriitorul Mihnea Gheorghiu.S.R. apãreau profesorul Du- mitru Mazilu (cu citate din raportul sãu privind nerespectarea drep- turilor omului în România). Anton Uncu ºi Mihai Creangã (arestaþi deoarece încercaserã sã editeze un ziar prin care sã critice regimul politic din România). F. ci o „emblemã“. Mãrturii pentru istorie. lector la Facultatea de Filologie a Universitãþii din Bucureºti. Memorii dupã 20 de ani. Aºa nu se mai poate. ziariºtii Petre Mihai Bãcanu. poeta Ana Blandiana. cu aluzii foarte critice la adresa situaþiei dramatice a multor români.N. intitulat Ziua lui Shakespeare. 1991 11 Vasile Paraschiv.Ioan Scurtu turi de Doina Cornea10 – cea mai mediatizatã –. 91 (Declaraþia lui Alexandru Melian) 130 . toate semnate Frontul Salvãrii Naþionale. În faþa Dumneavoastrã…. Editura Curtea Veche. 10 Vezi. p..). Aºa cum singur avea sã mãrturiseascã.R. prin care delegaþii la Congresul al XIV-lea al P. erau îndemnaþi sã nu-l realeagã pe Nicolae Ceauºescu în funcþia de secretar general. tânãrul Radu Filipescu (condamnat odatã la 10 ani pentru cã rãspândise manifeste împotriva lui Ceauºescu ºi apoi. Bucureºti.

a unei societãþi civile. Între cei care au semnat o scrisoare publicã adresatã la mijlocul lunii noiembrie 1989 13 Mihaela M. Dintre românii plecaþi din þarã ºi care au luat atitudine publicã împo- triva lui Ceauºescu se remarcau: Paul Goma. fiecare are oamenii aici [în România]. ªerban Orãscu. hotãrâþi sã apere integritatea ºi suveranitatea þãrii lor. i-ar fi sugerat sã se retragã. p. fratele mai mare al lui Nicolae Ceauºecu. Dorin Tudoran. Pavel Chihaia. Ceauºescu. Vintilã Horia. Nicule. Nicolae Balotã. Marin Ceauºescu lucra la Agenþia Economicã a României din Viena ºi cunoºtea dinamica evoluþiilor din Europa. Nu s-a reuºit nici afirmarea. Nicule.. Nu avem certitudinea cã o asemenea discuþie s-a purtat în aceºti termeni. Ileana Vrancea º. Salveazã-te! Retrage-te pe motiv de boalã ºi pune-l în locul tãu pe Iliescu. Lucian Rai- cu. precum ºi vechii staliniºti Nina Cassian.a. care sã-l înlãture pe secretarul general ºi sã treacã la înfãptuirea unor reforme. Dinu Zamfirescu. ajungând la concluzia cã nu existã nici o ºansã ca Nicolae Ceauºescu sã se menþinã la putere: „Nu e scãpare.a. Ilie Constantin. Adrian Niculescu.a. Mihai Botez. Monica Lovinescu.. Sorin Toma. "Nu regret. dar faptul cã ea a fost consemnatã de fiica lui Marin Ceauºescu are o semnificaþie care nu poate fi trecutã cu vederea. Bucureºti. 118 131 . el fiind convins cã va trece cu bine peste dificultãþile în care se afla ºi cã se va repeta momentul august 1968. care de mult comploteazã […] Nu le face. Opoziþia faþã de regimul Ceauºescu a luat forma unor acte indivi- duale. din care fãceau parte Nicolae Constantin Munteanu. oricât de modestã. Radu Câmpeanu. Potrivit unei relatãri. când românii au fost alãturi de el. Mihnea Berindei. Nicolae Ceauºescu nu era dispus sã dea curs unei asemenea sugestii. jocul. cã va fi vai ºi amar de noi ºi de þara asta. Evident. nu le da apã la moarã. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional În acele împrejurãri. Norman Manea. Editura Meditaþii. Mircea Iorgulescu. Matei Cãlinescu. în România neputându-se ajunge – ca în alte state socialiste – la constituirea unei „echipe de schimb“ în conducerea P. nu strig". chiar ºi Marin Ceauºescu. Max Bãnuº. Ion Ne- goiþescu.C. înlãturarea lui Nicolae Ceauºecu pãrea soluþia cea mai realistã pentru detensionarea situaþiei interne ºi ameliorarea statutului internaþional al României. Gelu Ionescu. Virgil Nemoianu. care sã exprime într-o formã organizatã dorinþa de schimbare. Bujor Nedelcovici. Mircea Carp.R. Virgil Ierunca º. Gheorghe Zamfir. nu mã jelesc. Ion Vianu. cã ºi-au bãgat coada ºi ruºii ºi americanii. cã oricum el este <desemnat> sã revinã“13. Un rol important l-a avut echi- pa de ziariºti de la radio Europa Liberã. Emil Hurezeanu. f.

au avut loc concomitent trei întruniri cu ºefii inspectoratelor jude- þene pe zone geografice – la Bucureºti (Muntenia ºi Oltenia). Franþei. în O enigmã…. în cazul unor miºcãri de stradã cu caracter protestatar îndreptate contra lui Ceau- ºescu. iar românii ascultau mai mult Europa Liberã decât Radio-Ro- mânia. ocolind postul naþional. generalul Iulian Vlad. condusã de Ion Raþiu. potrivit cãruia la aceste întâlniri a fost citit un material provenit de la C. Lovitura de stat a confiscat revoluþia. c) apariþia unor manifestaþii de stradã de tip Braºov ºi de tip Valea Jiului. la care vor participa elemente de- clasate ºi foºti deþinuþi de drept comun. ca urmare a unei plenare care va avea loc în Bucureºti.C.S. ºi Consiliului de Stat al R. vor fi ocupate sedii ºi va fi obligat sã fugã sau va fi prins ºi judecat". fostul ºef al Inspectoratului de Securitate din judeþul Arad a pus în circulaþie un document. Uniunii Sovietice. În mod cert. prioritar 132 . al P. primului-ministru al Marii Britanii. ca invitat la o plenarã de partid sau consfãtuire. În ziua de 11 noiembrie. presei internaþionale.Ioan Scurtu preºedinþilor S..R. România. Un reputat specialist în istoria serviciilor secrete aprecia cã "prin acþiunea din 11 no- iembrie s-a schimbat practic obiectivul prioritar al misiunilor.C. în care se aprecia: "Din datele ºi informa- þiile primite din exterior ºi din verificarea ºi lucrarea informativã de cãtre aparatul de in- formaþii externe a unor persoane adversare preºedintelui Ceauºescu rezultã neîndoielnic cã în urmãtoarele maximum trei luni se vor întâmpla: a) lichidarea lui Ceauºescu în urma unei vizite pe care o va face în Crimeea sau la Moscova. Dupã cãderea zidului Berlinului ºi înlocuirea lui Todor Jivkov.C. ofiþerilor operativi li se interzicea sã-ºi contacteze re- þeaua de informatori (agentura secretã) pentru a verifica informaþiile privind înlãturarea cuplului dictatorial. ºeful Securitãþii judeþene ºi întregul aparat din subordine "nu se implicã în acþiuni represive" (ªerban Sãndulescu. soluþia preconizatã era retragerea lui Nicolae Ceauºescu din conducerea P. semnat de Silviu Curticeanu. într-un loc secret. prin care se cerea „rezolvarea paºnicã“ a si- tuaþiei din aceastã þarã s-au aflat Eugen Ionesco (membru al Academiei Franceze). din ordinul ºefului Departamentului Securitãþii Statului. urmãreau cu pasiune posturile de televiziune din Ungaria. care nu mai prididea cu elogiile la adresa „înþeleptului câr- maci“ ºi a „savantei de renume mondial“. cu sediul la Londra. Braºov (Transilvania ºi Banat). p.U. al P. 26).. în cursul cãrora vor avea loc ciocniri cu armata. în vârtejul schimbãrilor intrase Cehoslo- vacia ºi se pregãtea intrarea în scenã a românilor. Foarte active s-au dovedit mai multe organizaþii din strãinãtate. între care Uniunea Mondialã a Românilor Liberi. George Emil Palade (laureat al Premiului Nobel). b) schimbarea din funcþia de secretar general ºi ºef de stat. la care s-a analizat * Dupã Revoluþie.C. furturi ori sustrageri de bunuri de valoare. Nicolae Ceauºescu pierduse bãtãlia informaþionalã cu Occidentul. Iugos- lavia. Iaºi (Moldova ºi Dobrogea)*. dar ºi C. sesizãri sau reclamaþii ale oamenilor muncii despre distrugeri. ºi a statului român. Din ordinul conducerii Departamentului Securitãþii Statului. Dacã pânã atunci.C. Bulgaria ºi Republica Sovieticã Socialistã Moldoveneascã.R. unde va fi demis.R.A. ei puteau sã primeascã din partea agenturilor doar informaþii. care fãcea demersuri pe lângã guvernele occidentale sã nu mai întreþinã relaþii cu regimul Ceauºescu.

acesta a negat categoric cã ar fi existat un asemenea document. Generalul Spiroiu a menþionat cã aceastã informare a fost fãcutã la sfârºitul lunii noiembrie 1989. pp. ºeful Direcþiei Informaþii Militare.S. 1949 . „Acþiunile negative“ deveniserã tot mai frecvente: pe pereþii unor clãdiri apãreau lozinci împotriva lui Ceauºescu. cu generalul Iulian Vlad. o atenþie cu totul specialã trebuia acordatã întreprinderilor ºi atelierelor tipografice. de la acea datã Securitatea urma sã se limiteze doar la acþiuni informative" (Cristian Troncotã. vol.. cunoaºterea stãrilor de spirit ºi preîntâmpinarea oricãror evoluþii negative. strãinilor prezenþi în þarã º. Duplicitarii. Delegaþii la Congres erau îndemnaþi sã pentru D. ºeful Ma- relui Stat Major. din context rezulta cã asemenea schimbãri nu puteau ocoli România. Iaºi. 2002. O istorie a Serviciilor de Informaþii ºi Securitate ale regimului comunist din România. 4. la 14 iunie 2006. fostul ºef al Departamentului Securitãþii Statului. în ziua de 26 aprilie 2006 – cã viceamiralul ªtefan Dinu. p. Banalitatea rãului. mobilizarea subordonaþilor pentru perioada urmãtoare ºi s-au stabilit mãsuri pentru îmbunãtãþirea activitãþii14.C.a15. dar nimeni nu a îndrãznit sã facã vreun comentariu. 16).S. 254-256 133 . p. generalul Guºã a întrebat dacã dorea cineva sã ia cuvântul. pentru „pâine ºi cãldurã“ etc. O istorie a Securitãþii în documente. Bucureºti. În preajma deschiderii Congresului al XIV-lea al P.1989. 2003. ostile sau lanseazã ori colporteazã zvonuri cu conþinut tendenþios“. era <apãrarea secretarului general al partidului ºi a familiei conducâtoare>. O asemenea întâl- nire a avut loc ºi la conducerea Armatei. depistarea ºi anihilarea elementelor care incitã la acþiuni ºi manifestãri turbulente. 14 Alex Mihai Stoenescu. partea a II-a. se cerea în mod expres luarea mã- surilor necesare „pentru prevenirea difuzãrii de înscrisuri cu conþinut ne- corespunzãtor. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional situaþia operativã. a prezentat o informare în faþa cadrelor de comandã despre situaþia din þãrile socialiste. Generalul Nicolae Spiroiu a re- latat – la o dezbatere organizatã de Institutul Revoluþiei Române din De- cembrie 1989. în prezidiu aflându-se ºi Ilie Ceauºescu. unde avuseserã loc schim- bãri fundamentale. Dupã expunere. Într-o discuþie avutã de autorul lucrãrii de faþã. ºedinþa a fost condusã de generalul ªtefan Guºã. Istoria loviturilor de stat în România. Editura Polirom.R. Editura Elion. Departa- mentul Securitãþii Statului a transmis inspectoratelor judeþene un ordin privind acþiunile ce urmau a fi întreprinse în vederea „cunoaºterii. prin localuri publice erau rãspândite mici bilete (fluturaºi) cu apeluri împotriva dictaturii. iar partidele comuniste pierduserã teren în favoarea al- tor forþe politice. 103 15 Marius Oprea. preve- nirii ºi contracarãrii ferme a oricãror fapte sau evenimente de naturã sã afecteze interesele securitãþii statului“.

eventualei lor „coordo- nãri“ în legãturã cu perspectiva soluþionãrii problemelor internaþionale. În acelaºi timp.G. dar nu vizau o eventualã intervenþie militarã îm- potriva României. 123 134 ..S. din Africa Aus- tralã. America Centralã ºi America Latinã. 107 17 Ibidem. În ziua de 17 noiembrie. 16 Constantin Sava ºi Constantin Monac. Ele erau semnificative. s-au depus eforturi pe plan extern pentru a contracara acþiunile ostile regimului de la Bucureºti. Franþei. p. În circularã se cerea diplo- maþilor ca.A. adãpostitã în localitatea Otopeni.S..C. deºi propaganda oficialã din România îi înãlþa imnuri de slavã.* Serviciul de Informaþii Externe raporta la 14 noiembrie 1989 cã Agenþia Americanã de Informaþii (C. Direcþia In- formaþii Militare menþiona cã în U. Acþiunea a început în 1988 ºi pânã la revoluþia din decembrie au fost tipãrite 11 numere. R.S.R. sub semnãtura lui Ion Stoian.. devenit titularul acestui departament la 4 noiembrie. editat de un grup de lucrãtori la Combinatul Poligrafic “Casa Scânteii”.I.A.Ioan Scurtu voteze împotriva realegerii lui Nicolae Ceauºescu în funcþia de secretar general al P. O atenþie specialã trebuia acordatã acþiunilor S. În mai multe locuri din Bucureºti a fost difuzat ziarul- apel intitulat “Luneta”. Revoluþia Românã …. sã urmãreascã foarte atent evoluþia evenimen- telor ºi sã desprindã tendinþele pentru perioada urmãtoare.S. care urmãrea „încurajarea ºi sprijinirea miºcãrii de dizidenþã în þãrile socialiste“. p. dintre care 5 se pãstreazã în Arhiva Institutului Revoluþiei Române din Decembrie 1989.) a înfiinþat o organizaþie numitã Trust Organization. Ministerul de Externe a transmis. interesa în mod deosebit poziþia S. * Valentin Hurduc a confecþionat o maºinã artizanalã de tipãrit. U. de care poate numai Stalin avusese parte.U. cã s-a constatat intensificarea unor activitãþi practice la unitãþi de marinã ºi aviaþie într-o zonã situatã la Vest de peninsula Crimeea17. prin care se adresau aspre critici la adresa regimului Ceauºescu. îºi propunea acum „sã-ºi concentreze acþiu- nile cu preponderenþã asupra României ºi Cehoslovaciei“16. „se semnaleazã o serie de apli- caþii notificate ºi unele executate de mari unitãþi tactice în zona Cer- nãuþi“. o circularã câtre ºefii misiunilor diplomatice „în legãturã cu succesiunea rapidã a evenimentelor internaþionale în aproape toate zo- nele lumii. Toate aceste acþiuni arãtau cã ziua înlãturãrii lui Ceauºescu se apropia. în primul rând.F.A.R. în frunte cu Valentin Hurduc. ºi Uniunii Sovietice. Marii Britanii.R. a þãrilor din Piaþa Comunã.U. cu frecventele întâlniri la nivel înalt ce au loc sau care sunt programate pentru perioada urmãtoare“. din zona Orientului Mijlociu.

În preajma deschiderii Congresului P. faþã de care diplomaþii români sã ia „imediat poziþii ferme de res- pingere a acestora“. prezentaþi pe larg poziþia României faþã de problemele internaþionale. ca discuþiile sã aibã loc numai în locurile permise. informaþii utile: „În toate aceste contacte.. sã intensifice contactele cu personalitãþi politice prestigioase din þara de reºedinþã.R. activitate“18. cadrele Ministerului de Interne erau în alertã. personalul Ambasadei sã se deplaseze în afara acesteia numai în grup. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional În al doilea rând. La punctul 4 al circularei se menþiona cã erau posibile unele recru- descenþe ºi intensificãri ale acþiunilor ostile României.. sã nu se comenteze cu unul despre discuþiile purtate cu altul. unde se desfãºurau lucrãrile 18 Principiul dominoului. Se atrãgea atenþia asupra necesitãþii respectãrii secretului se stat. La sediile Comitetelor de partid se fãcea de gardã zi ºi noapte. iar unde era cazul sã prezinte protestul Ambasadei. În încheiere. au fost sporite mãsurile de securitate în întreaga þarã.. iar comentarea informaþiilor sã se facã „în spaþiile strict desemnate acestui scop ºi numai cu participarea celor care au acces sau a celor care au contingenþã cu problema aflatã în discuþie“. li se cerea sã pãstreze strict confidenþialitatea discuþiilor. pentru a asigura protecþie faþã de acþiunile cu caracter provocator. în contactele cu persoanele din þara de reºedinþã sã discute strict numai tema dinainte stabilitã.C. 303-305 135 . a avut loc în zilele de 20-24 noiem- brie într-o atmosferã care semãna cu starea de asediu. Din acest document rezultã faptul cã la Bucureºti exista o stare de îngrijorare privind modul cum era privitã România ºi teama cã acþiunile ostile ar lua o ºi mai mare amploare.“. Congresul al XIV-lea al P. pentru a obþine. În circularã se mai cerea ca. chiar unele pro- vocãri. O mare parte din perimetrul Sãlii Palatului din Bucureºti. În al treilea rând. dar mai ales în Bucureºti. se fãcea precizarea cã „acestea sunt indicaþii stricte pentru dv.R. documentele de partid ºi instrucþiunile M.E. pp. cu tactul necesar. supravegherea persoanelor „cu probleme“ s-a intensificat.A. având la bazã cuvântãrile ºi interviurile tovarãºului preºedinte Nicolae Ceauºescu. ofiþerii de securitate fiind prezenþi în mod vizibil în întreprinderi ºi instituþii.C. cu cerinþa de a le aplica întocmai ºi de a întãri exigenþa ºi autocontrolul în întreaga dv.

a tuturor popoarelor se pun noi ºi noi întrebãri ºi probleme cu privire la calea progresului economico-social. Nicolae Ceauºescu a apreciat cã „în faþa þãrilor socialiste. în urma cãrora Uniunea Sovieticã a ocupat Basarabia ºi nordul Bucovinei. Facultatea de Istorie. într-un manual universitar – realizat de colectivul de istorie contem- poranã din cadrul Catedrei de Istoria României. pentru a putea sublinia mai pregnant succesele obþinute în anii socialismului. În raportul sãu19. Dar. Menþionând cã în anul urmãtor se împlineau 45 de ani de la terminarea celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. a înlãturãrii pericolului nuclear“.Ioan Scurtu Congresului. de condamnare ºi anulare a tuturor acordurilor încheiate cu Germania hitleristã. timp de decenii conducerea P.C. care a stat la baza notelor ultimative din iunie 1940. Raport la cel de-al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român. a fost blocat cu camioane ale armatei. a evitat sã se refere la acest pact pentru a nu-i supãra pe liderii de la Kremlin. a lichidãrii inegalitãþilor ºi asupririi. Bucureºti. miliþieni ºi membri ai gãrzilor patriotice. cum se fãcea de regulã.þ pentru anularea tuturor urmãrilor acestor acorduri ºi dictate“. durata medie a vieþii de la 42 de ani la circa 70 de ani etc. 1989 136 . pe strãzi patrulau for- maþiuni alcãtuite din militari. subliniindu- se cã se impuneau eforturi sporite pentru retehnologizarea industriei ºi creºterea productivitãþii muncii. el se referea la pactul Molotov – Ribbentrop. Asemenea cuvinte erau rostite prea târziu. ns. Editura Politicã. Poate cã în urmã cu 10 – 15 ani ar fi avut un puternic ecou în conºtiinþa românilor ºi chiar pe plan internaþional. producþia industrialã crescuse de 145 de ori. ci cu 1945 (când þara fusese grav afectatã de rãzboi). În 1981. În acel interval de timp. Erau trasate liniile de evoluþie economicã în urmãtorul cincinal ºi în perspectivã. salariile de 34 de ori. fãrã echivoc. Nicolae Ceauºescu a prezentat cifre comparative. Referindu-se la evenimentele care aveau loc în Europa. Universitatea Bucureºti – a fost publicat articolul din anexa secretã a 19 Nicolae Ceauºescu. Astfel. secretarul general al partidului a cerut „sã se treacã la adoptarea mãsurilor necesare soluþionãrii tuturor problemelor care nu s-au rezolvat încã. dar nu cu anul 1938 (dezvoltarea economicã maximã în perioada interbelicã). trãgându-se concluziile practice ºsubl. În primul rând apare necesar sã se adopte o poziþie clarã. cea agricolã de peste 10 ori. din 23 august 1939.R. populaþia urbanã a sporit de la 22% la 53%. 20 noiembrie 1989.

U. 356 137 . deoarece nu voi spune lucruri noi. p. avea sã scrie: „Înainte de Congres. În cadrul înþelegerilor secrete din 1943 – 1945. Washington. pp.R. semnate în 1947. deoarece el „corespundea cu gândurile ºi sentimentele tuturor“. Peste aproape trei decenii. Unificarea celor douã state germane devenise un proces ireversibil. rãmas în vigoare ºi dupã înfrângerea Germaniei. a creat o stare de nemulþumire. membru al Comitetului Politic Executiv. Dacã vreþi sã-l citiþi. S. vã pierdeþi timpul. s-a discutat în Comitetul Politic Executiv conþinutul Raportului pe care urma sã-l prezinte N. declaraþia lui Ceauºescu nu-i impresiona pe românii preocupaþi de existenþa lor zilnicã.C. ele gãsin- du-ºi confirmarea în Tratatele de pace de la Paris. 49-50). p. dar apoi s-a aºternut din nou „liniºtea“. în noiembrie 1989. Bucureºti.C. România ºi rãzboiul americano- vietnamez. vã sunt cunoscute. ºi Marea Britanie au fost de acord cu solicitãrile Uniunii Sovietice în problemele teritoriale.R. citez din memorie: «Acesta este raportul. din 1939“. 197 * Paul Niculescu-Mizil. Ceauºescu. Actul final al Conferinþei pentru Cooperare ºi Securitate în Europa prevedea inviolabilitatea graniþelor. (Paul Niculescu Mizil. Puncul de vedere exprimat de Ceauºescu a fost aprobat în unanimitate. 1981. ªi în problema germanã. Pe de altã parte. care aveau la bazã pactul Molotov – Ribbentrop. a lui Nicolae Ceauºescu“. el fiind primul conducãtor politic de dupã 1945 care ridica problema anulãrii pactului Molotov – Ribbentrop. Coordonator Aron Petric. care se referea la Basarabia20.» Apoi a citit textul ce se gãseºte în raportul publicat cu privire la pactul Molotov- Ribbnetrop.A. Nicolae Ceauºescu susþinea o formulã 20 Istoria României între anii 1918 .* Agenþia TASS a þinut sã replice: „Nici un om politic responsabil nu pune la îndoialã graniþele europene postbelice“21. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional pactului Molotov – Ribbentrop. din aceleaºi motive de politicã externã. Londra ºi Paris. Acum. 2008. Este însã o singurã chestiune nouã. Niculescu-Mizil scria într-o lucrare publicatã în 2008: „cred cã aceasta a fost picãtura care a umplut paharul. a dus la soluþia maltezã de eliminare. spusele secretarului general al P. pe care o ridic ºi o consider obligatoriu sã ne consultãm asupra ei. intervenþia lui Ceauºescu la Congresul al XIV-lea al P. Bucureºti. Voi relata cum am îndeplinit sarcinile ºi ce avem de gând sã facem. acceptat la Moscova. inclusiv de asasinare. de o importanþã politicã deosebitã. Aceste lucuri le-am discutat nu o singurã datã. dar cred cã nu este necesar. sã fie o realitate a Europei de astãzi ºi de mâine“. Editura Roza Vânturilor. Editura Didacticã ºi Pedagogicã. venind astfel în contrasens cu evoluþiile de dupã dãrâmarea zidului Berlinului. îl puteþi citi. El susþinea cã „existenþa celor douã state germane trebuie sã continue. El a pus raportul pe masã ºi a spus. aceastã declaraþie a lui Ceauºescu a nemulþumit în primul rând pe liderii marilor Puteri. au iritat cercurile diplomatice internaþio- nale.1981. În consecinþã. 21 Principiul dominoului….

în noiembrie 1989. timp de douã decenii ºi jumãtate. Partidul Comunist Român avea 3 831 000 membri . Convingerea sa era cã „numai socialismul reprezintã viitorul. pentru rezolvarea tuturor problemelor cu care se confrunta societatea româneascã. A face acest lucru. acum. Campania desfãºuratã pe plan european pentru respectarea drepturilor omului. deºi au avut funcþii de conducere într-o þarã sau alta?“ El îi viza. nu poate sã cedeze altei forþe politice misiunea sa istoricã.C. principiul respectãrii drepturilor popoarelor. el îºi nega propriul sã mesaj internaþional. fiind cu totul strãin de viaþa realã. Reformele care aveau loc în Uniunea Sovieticã ºi în celelalte state ale Tratatului de la Varºovia erau respinse de secretarul general al P. dar ºi cu voinþa poporului german. În opinia sa. de fapt. În con- textul în care socialismul-totalitar se prãbuºea. Ceauºescu declara: „Partidul nu poate renunþa la rãspunderea sa revoluþionarã. nu trebuie sã aruncãm socialismul. socialismul – acest Fãt-Frumos al ome- nirii – sã triumfe nu numai în România. în primul rând. a libertãþii presei. cã vor sã meargã spre capitalism. dar ºi telespectatorii ºi radioascultãtorii (expunerea era transmisã în direct) au înþeles cã cel vizat era liderul sovietic Mihail Gorbaciov. se impunea creºterea rolului conducâtor al Partidului Comunist Român. care pornise pe calea unificãrii patriei sale. El se afla nu numai în contrasens cu poziþiile marilor puteri. În momentul Congresului al XIV-lea. Nicolae Ceauºescu compara socialismul cu Fãt-Fru- mos ºi afirma cã „trebuie sã avem permanent în vedere pentru a face totul ca acest minunat voinic.Ioan Scurtu specificã rãzboiului rece. Nicolae Ceauºescu promovase. neonaziste. La Congres. era pusã de Nicoale Ceauºescu pe seama cercurilor revanºarde. În timp ce în celelalte state socialiste partidele comuniste trecuserã la împãrþirea puterii cu alte forþe politice. pe liderii din Polonia ºi Un- garia. impusã la sfârºitul celui de-al doilea rãzboi mondial.R. ci ºi în întreaga lume“. care urmãreau o nouã reîmpãrþire a lumii. ci pe cei care au fãcut în aºa fel încât sã aducã daune socialismului!“ Participanþii la Congres. a renunþa de a mai fi un partid revoluþionar. înseamnã. liderul comunist român pãrea cã trãieºte într-o altã lume. Apoi.la o populaþie de 23 de milioane de locuitori 138 . de a-ºi îndeplini programul de fãurire a socialismului ºi comunismului“. Ceauºescu a întrebat retoric: „Ce se poate spune despre cei care declarã astãzi cã nu mai vor socialismul. Iatã de ce. de a cãror voinþã conducâtorii erau datori sã þinã seama. criticând ce este rãu. comunist.

6 033 comitete de partid în întreprinderi. Am fost ºi cioplitor. În broºura publicatã sub titlul Raport la cel de-al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român erau menþionate 111 întreruperi prin aplauze ºi ovaþii a expunerii secretarului general.23 În Rezoluþia adoptatã de Congres. referindu-se mai puþin la documentele prezentate ºi punând accentul pe elogierea activitãþii lui Nicolae Ceauºescu ºi a Elenei Ceauºescu. 2 364 comitete comunale. Nicolae Ceauºescu era apreciat ca „cel mai iubit ºi stimat fiu al naþiunii noastre.251 23 Silviu Curticeanu.. în covârºitoarea lor majoritate. oricât de impre- sionante. Un participant la Congres constata: „Prezidiul. ctitorul de geniu al României socialiste moderne. 259 comitete orãºeneºti ºi municipale ºi 41 orga- nizaþii judeþene. nu puteau ascunde faptul cã P. 389-390 139 .. mai ales. cât a durat citirea raportului. ce s-a 22 Dumitru Popescu. Prin asemenea comportare. la fel ca altãdatã. Elementul mobil este numai Emil Bobu care. vegheatã la capãtul rândurilor de îngeri pãzitori cu ochi albaºtri. Luãrile de cuvânt ale delegaþilor au fost stereotipe. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional .dintre care 55% muncitori. organizatorii Congresului urmãreau sã arate românilor.C. de numele cãruia legau toate necazurile lor. doreau în- lãturarea lui Nicolae Ceauºescu. instituþii ºi unitãþi agricole. 16% þãrani. 20% intelectuali ºi funcþio- nari. în timpul celor cinci ore. încetase sã mai fie un or- ganism viu. p. strãlucit conducâtor de partid ºi de þarã. personalitate de înalt prestigiu a vieþii politice contemporane.. asigura prin ridicãri bruºte în picioare ºi reaºezãri întârziate. Mãrturia unei istorii trãite. iar membrii sãi. „s-au înregistrat peste 50 de ridicãri în picioare pentru scandãri ºi ovaþii“22. solemn ºi bine îmbrãcat. existau 59 554 organizaþii de bazã. Cifrele.R. începerea ºi durata scandãrii lozincilor: „Ceauºescu reales la al «paiºpelea» Congres!“ Sala pare tristã ºi oarecum speriatã. dar ºi mass-mediei internaþionale cã exista o unitate deplinã în cadrul partidului ºi o apreciere unanimã a rolului de conducâtor pe care-l îndeplinea Nicolae Ceauºescu. inclusiv municipiul Bucureºti. oneºti“. Un participant la Congres aprecia cã. pp... iar restul alte categorii. are ceva din încremenirea finalã a oamenilor traºi în þeapã.. mai mulþi ca de obicei. animatã de grupuri de agitatori ai capitalei. travestiþi în oameni obuºnuiþi ºi. ea îºi demonstreazã cu greu entuziasmul.

Mãrturia unei istorii trãite…. care se retrãsese într-o salã pentru a „delibera“ în liniºte. era format din: Nicolae Ceauºescu. iar membrii Comisiei ºi-au însuºit „hotãrârea luatã mai înainte. Elena. În rândul membrilor supleanþi ai C. Nicu (fiu). Partidul însuºi devenise un fel de anexã a unei dictaturi personale. Gheorghe Rãdulescu. Ion Coman. Ludovic Fazekaº. 395 * Între aceºtia. ci l-au aºteptat pe Nicolae Ceauºescu. preocupat sã plaseze în funcþii de conducere oamenii sãi cei mai de încredere. Constantin Olteanu. În fapt. p. Florea Ceauºescu 24 "Scânteia" din 26 noiembrie 1989 25 Silviu Curticeanu. Dumitru Petrescu. ªi alþi membri ai „clanului“ deþineau pozi- þii importante: Ilie Ceauºescu (frate) – ministru adjunct la Ministerul Apãrãrii Naþionale. Acesta a scos din buzunar lista ºi a citit numele viitorilor membri ai Comitetului Cen- tral. prin vot deschis. se numãrau: Nicu Ceauºescu. lista membrilor Comitetului Central fusese refãcutã în mai multe rânduri de Nicolae Ceauºescu. Ilie Matei. pe Nicolae Ceauºescu în funcþia de secretar general al Partidului Comunist Român. Tudor Postelnicu. Vasile Bãrbulescu (cumnat).Ex. Ion Dincã. Emil Bobu. La prima Plenarã. A urmat votul secret asupra listei mem- brilor Comitetului Central. Congresul l-a reales cu unanimitate. realitatea concretã fiind învãluitã într-o vorbãrie fãrã conþinut. funcþionând dupã directivele pe care le dãdea secretarul general. Manea Mãnescu. Congresul votase o Comisie de propuneri. Secretariatul C. alãturi de secretarul general: Elena Ceauºescu. Vasile Milea. desfãºuratã în aceeaºi zi. 140 . Constantin Dãscãlescu. fã- rã ºtirea ºi consimþãmântul lor“25. au avut loc alegerile. Constantin Olteanu. Din noile organe de conducere fãceau parte patru membri ai familiei Ceauºescu: Nicolae. Constantin Radu ºi Iosif Szas. Ion Ceauºescu (frate) – vicepreºedinte al Comite- tului de Stat al Planificãrii.R. Lina Ciobanu. Ion Coman.P. care cuprindea 21 de membri ºi 26 de supleanþi*. Comitetul Central a ales Comitetul Politic Executiv. Marin Ceauºescu (frate) – ºeful Agenþiei Economice a României la Viena. al înþelegerii ºi colaborãrii între toate naþiunile lumii“24 Dar asemenea afirmaþii erau receptate de opinia publicã internã ºi internaþionalã mai curând ca o expresie a stãrii de izolare în care se afla Nicolae Ceauºescu.C. componenþii acesteia nici mãcar nu au încercat sã-ºi îndeplineascã misiunea pentru care au fost aleºi. Vasile Bãrbulescu. Silviu Curticeanu. Nicolae Andruþa Ceauºescu (frate) – comandantul ºcolii de Miliþie ºi Securitate.C. al P. Emil Bobu. Paul Niculescu. În ultima zi a Congresului. Preºedintele Comisiei Centrale de Revizie a fost ales Ilie Verdeþ.Ioan Scurtu impus în conºtiinþa întregii omeniri ca mare Erou al pãcii.

Partidului Comunist din Austria. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional (frate) – redactor-ºef adjunct la „Scânteia“ (organul de presã al C.C. În salã s-au aflat 115 delegaþii din 82 de þãri. Nicolae Ceauºescu încãlca grav Actul final semnat la Helsinki în 1975. dar cele mai numeroase veneau din þãrile în curs de dezvoltare. desemnat astfel prin voinþa comuniºtilor. spre comunism“. Presa nu gãsea cuvinte pentru a elogia hotãrârile adoptate de Con- gres ºi mai ales realegerea lui Nicolae Ceauºescu în funcþia de secretar general. Toþi ambasadorii þãrilor Comisiei Economice Europene au refuzat sã dea curs invitaþiei de a participa la deschiderea lucrãrilor Congresului. „sã asigurãm unitatea de gra- nit între partid ºi popor“ etc. 141 . „sã asigurãm creºterea con- tinuã a rolului conducâtor al partidului“.C. preferându-se trimiterea unor reprezentanþi de rang secund.R. de a avea o reprezentare internaþionalã cât mai largã la cel de-al XIV-lea Congres.C. Chiar în timpul desfãºurãrii lucrãrilor Congresului aveau loc mari manifestaþii la Praga.C. „nimic nu ne poate abate“ de la aceastã cale. a întregii naþiuni. în care acesta sublinia: „edificãm cu succes“ societatea socialistã multilateral dezvoltatã. iar prin politica sa. În ziarul „România liberã“ din 25 noiembrie era publicatã cuvântarea lui Ceauºescu la încheierea lucrãrilor Congresului. Ziarul relata cã „peste 120 000 de oameni ai muncii din Capitalã au venit în marea Piaþã a Palatului Republicii pentru a aduce un fierbinte ºi vibrant omagiu tovarãºului Nicolae Ceauºescu. ºi se angajau sã munceascã “fãrã preget” pentru realizarea obiectivelor stabilite de Congres. Nu a fost prezent nici unul dintre secretarii generali ai partidelor comu- niste (sau foste comuniste) din þãrile socialiste. hotãrârile au fost adoptate „într-o unanimitate deplinã“. sã conducã în continuare þara spre trepte tot mai înalte de progres ºi civilizaþie.R. al P. motivaþiile publice aduse erau cã România nu respecta drepturile omului. rezultatele au fost sub aºteptãri.R. conducâtorilor diferitelor întreprinderi prin care „oamenii muncii“ ºi exprimau „neþãrmurita bucurie“ pentru realegerea lui Ceauºescu în funcþia de secretar general al P. Cu toate eforturile depuse de conducerea P. reinvestit de Congresul al XIV-lea în suprema funcþie de secretar general al partidului. fapt ce l-a determinat pe reprezentantul Partidului Comunist cehoslovac sã pãrãseascã Bucureºtii înainte de încheierea acestuia.). Partidului Comunist Italian. Erau publicate telegrame ale Comitetelor judeþene de partid. Nicolae Petrescu (fratele Elenei Ceauºescu) – vicepreºedinte al Consiliului Central al Sindicatelor din România. Au lipsit delegaþii Partidului Socialist din Ungaria.

Ethio- pia. p. ºi Bulgaria“28. realizarea drepturilor ºi libertãþilor omului ºi altele“. conþinea nu mai puþin de 86 de rânduri.G. R..Ioan Scurtu În presã au fost publicate mesajele unor partide din Burundi.D.R.C. unele partide comuniste au dat publicitãþii mesajele respective în presa din propriile lor þãri. din mesajul P. Liban. Congresul al XIV-lea al P. Polonia.C. 316 142 . în care se pronunþa pentru respectarea libertãþii individuale ºi colective. Botswana. Maroc. ci a reconfirmat linia conservatoare. rolul partidului. iar din celelalte erau redate doar anumite fragmente. inclusiv ale minoritãþii ma- ghiare. de pânã 26 „România liberã“ din 25 noiembrie 1989 27 Principiul dominoului…. iar din mesajul Partidului Socialist Ungar era publicat doar urmãtorul text: „În numele Prezidiului Partidului Socialist Ungar. ziarul „Politica“ din Belgrad a publicat la 21 noiembrie articolul intitulat Ceauºescu împotriva reformelor. Yemen. Mauritius. dogmaticã. S-au publicat integral numai mesajele care elogiau acti- vitatea P. Gazeta polonezã Wyborcza relata: „Conduce- rea [P. Partidul Socialist Ungar aprecia – în organul sãu de presã Nepszabadsag: „Nicãieri în Europa nu sunt dis- preþuite atât de deschis drepturile omului. p.C. reforme. Nicaragua.C.R. în care se sublinia necesitatea reformelor ºi se menþiona cã „existã deosebiri esenþiale de pãreri cu privire la procesele actuale din lumea socialistã. De exemplu.C. publicat în “Scânteia”. Zimbabwe. Francez au fost scoase pãrþile care se refereau la necesitatea respectãrii drepturilor omului. S. Strãzile oraºului [Bucureºti] sunt controlate de patrule înarmate ale armatei ºi miliþiei. res- pectarea drepturilor omului ºi renunþarea la pedeapsa cu închisoarea pe motive politice26.R. Ecuador. Astfel. Ceauºescu a arãtat cã partidul lui nu va ceda presiunii reformelor în stil sovietic. ºi a lui Nicolae Ceauºescu. Benin.R. În cuvântarea de cinci ore. ca în România“27. pre- cum ºi mesajul Prezidiului Uniunii Comuniºtilor din Iugoslavia. Zair. Zambia. La rândul sãu.] a luat mãsuri extraordinare de securitate. Mexic. salut forumul dumneavoastrã. 315 28 Ibidem.A. nu a marcat acea schimbare pe care o doreau românii. care au cuprins deja Ungaria. Partidul Comunist Francez a dat publicitãþii mesajul pe care l-a transmis Congresului P. Nemulþumite de modul în care a procedat mass-media româneascã. Doresc ca activitatea Congresului sã fie rodnicã – se aratã în mesaj“ Aceasta în timp ce mesajul Partidului Congresul Naþional al Poporului din Republica Cooperatistã Guyana. Uruguay. Israel. Panama.U. democratizarea societãþii.

lumina electricã se întrerupea uneori din jumãtate în jumãtate de orã. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional atunci. Intrase în tradiþie ca de 23 august – Ziua Naþionalã a României – sã se facã avansãri în grad. asemenea materiale 29 Ion Constantin. Securitatea în revoluþia românã din decembrie 1989. la sãparea canalelor de irigaþie ºi pe ºantierele de construcþie. Ceauºescu nu lua în seamã cauzele reale care generau asemenea acte ºi acuza Ministerul de Interne cã nu desfãºura acþiuni preventive. despre „democraþie“ ºi „poporul stãpân pe soarta sa“.000 de ofiþeri la gradul urmãtor. iar avansãrile nu-ºi mai urmau cursul normal. programul de televiziune se redusese la douã ore pe zi. Miliþia era confruntatã cu fenomene sociale tot mai numeroase (furturi. la 23 august 1989. cunoºteau foarte bine situaþia internaþionalã. unde erau citite pe post. Aceasta în timp ce cozile pentru procurarea alimentelor de primã necesitate – chiar ºi a celor cartelate – nu se mai terminau.înlocuitori la comandã”. armata era folositã mai mult la muncã. decembrie 2008. Securitatea devenise o structurã tot mai nesigurã pentru regim. în revista „Periscop“. iar suspiciunea secretarului general cã s-ar putea ivi noi defecþiuni plana asupra tuturor ofiþerilor. dar ºi o bunã parte din cei cu misiuni de contraspionaj pe plan intern (mai ales la ambasadele din Bucureºti).. Ceauºescu a refuzat avansãrile în gradul de general. ruperea lozincilor de pe panourile publice etc). Se adãuga faptul cã multe mari unitãþi erau comandate de . care le transmiteau – prin intermediul ambasadelor occidentale – la “Europa Liberã”. Dupã fuga lui Pacepa au urmat ample reorganizãri. dar ºi cu acte împotriva regimului – rãspândirea de manifeste. În ultimii ani. Nemulþumirea atinsese ºi structurile de forþã ale regimului. iar faptul cã în 1989 nu s-a mai respectat aceastã tradiþie a generat o stare de frustrare ºi chiar de revoltã în rândul cadrelor militare. caloriferele rãmãseserã reci în plinã iarna. care trãiau într-o stare de nesiguranþã privind poziþia lor. Parcã pentru a incita populaþia. iar conducerea de partid era profund nemulþumitã de modul în care aceasta îºi fãcea datoria. Nicolae Ceauºescu ºi aparatul sãu de propagandã vorbeau despre „bunãstare ºi fericire“. fiind în mare parte consacrat elogierii cuplului prezidenþial. la strângerea recoltelor agricole. ce se întâmpla în þãrile „surori“ ºi erau convinºi cã ºi în România trebuia sã se producã o schimbare. bãtãi. iar ministrul Milea nu a emis ordine de avansare pentru 2. omoruri. 68 143 .29 Unii securiºti au plasat materiale documentare unor cetãþeni români. p. Securiºtii care lucrau în strãinãtate.

ne va vizita. 93 34 Ibidem. ºi E. În 2008 a fost publicatã lucrarea Sursele Securitãþii informeazã. Iulia Huiu. A vorbit ne- vasta mea cu el. la telefonul Europei Libere. orele 10 dimineaþa. Citãm din câteva note informative publicate în Sursele Securitãþii. 31 33 Ibidem. Aceºtia. Georgescu. Acelaºi informator.G. am fost vizitaþi de ambii la orele 18“33. cunoaºterii surselor pe care le au în þarã ºi a cãilor prin care le parvin informaþiile. chiar în ziua în care sursa a ajuns la Paris. sã discute ore în ºir probleme care interesau Securitatea. la ora fixatã a venit la pensiunea noastrã (Westfalia. ºi. Istoria Europei Libere prin documente de Securitate. cu numele de cod „Mincu“. împreunã cu nevasta lui. 2008. aces- ta. p. au telefonat ºi au vrut sã vadã sursa.G. p. Mozartstrasse 23)“32. amintindu-ºi vechea lor prietenie din tinereþe. înaintea plecãrii sale în strãinãtate de a-i contacta pe P. a cerut adresa noastrã. 2007. Monica Lovinescu.F. Într-adevãr. a doua zi. sub egida Institutului Naþional pentru Memoria Exilului Românesc din care rezultã limpede cã respectivul post de radio era penetrat de securiºti. Mihaela Toader. la ora 18 d. Ei au încercat din primele zile sã convingã sursa sã rãmânã în Occident”31. În nota operativã întocmitã de ofiþerul de Securi- tate se preciza: „Nota este datã ca urmare a sarcinilor trasate informa- torului. plãcut impresionat.“ 34. am luat contact telefonic cu Preda Bunescu. p. 2 iulie 1965: „În cursul vizitei sale la Paris sursa a întâlnit de nu- meroase ori pe Virgil Ierunca ºi soþia sa. care m-a întrebat dacã poate sã ne viziteze la pensiune. 97 144 ..m. 18 decembrie 1976: „Sosind în ziua de 19 septembrie 1976 la München. Operaþiunile Mariþa ºi Eterul. în scopul obþinerii de informaþii despre activitatea de la Europa Liberã. 34 32 Ibidem. Informatorii acesteia au ajuns sã ia masa cu redactori ºi chiar ºefi ai Secþiei române.Ioan Scurtu conþineau critici foarte dure la adresa politicii promovate de Nicolae Ceauºescu30. Bucureºti. verificãrii informaþiilor privind organizarea unor acþiuni de protest în faþa sediului oficiului diplomatic român din R.B. Editura Humanitas. Ediþie de documente semnatã Dumitru Dobre. p. sã fie invitaþi la domiciliile respectivilor. Editura Compania. promiþând cã. scria cã în ziua de 19 noiembrie „pe la orele 15 am primit un telefon de la E. Bucureºti. 31 Sursele Securitãþii Informeazã. 20 septembrie. Fiind acolo. 30 Pentru detalii: Mihai Pelin.

pe Vlad Georgescu. dar sã nu se recurgã la calomnii ºi injurii35. singur la Washington. „sursa“ fiind invitatã de directorul Secþiei române a postului de radio Europa Liberã.O. dar întâmpinã greutatea faptului cã acesta nu ºtie româneºte.217-222 36 Ibidem.A. Sursa „Grancea“ informa cã. 14 mai 1987. 18 octombrie 1985. mi-a relatat cã va plecat pentru 24 de ore. acesta l-a informat cã „recent. ceea ce a fãcut sã fie observat de câtre conducerea americanã. s-a luat mãsura ca materialele importante ce urmeazã a fi transmise sã fie traduse în limba englezã ºi prezentate comisiei americane pentru aprobare […] Vlad Georgescu a comis douã greºeli de orientare. Astfel. discuþia purtatã referindu-se numai la câteva subiecte. pp. fiind gãzduit ca bursier al Institutului German într-un hotel situat în apropiere de Radio 35 Ibidem. pp. în München. situaþia lui s-a clãtinat în ultima vreme la post ºi era pe punctul sã i se desfacã contractul de muncã […] americanii ar fi dat dezlegarea sã se adreseze critici privind activitatea preºedintelui României. directorul postului de radio Europa Liberã – secþia pentru România. Referindu-se la intenþiile lui de viitor. în ziua de 21 august 1985. Datoritã acestora. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Securitatea era la curent cu modul de lucru ºi relaþiile din interiorul postului de radio Europa Liberã“.30.“ Cei doi s-au reîntâlnit în ziua de 26 august 1985. Sursa „Stan“ informa: „Cu ocazia cãlãtoriei efectuate în Republica Federalã Germania am contactat. mi-a spus cã nu s-a mai întâlnit cu fost rege Mihai. pentru a merge la masã. pentru a lua contact cu noua conducere ºi a primi instrucþiuni. Doreºte sã ia un interviu pentru Europa Liberã. în jurul orelor 18. principesa Margareta. Germania ºi a locuit la Liviu Cristea. mi-a confirmat faptul cã urmeazã a avea la Washington o întrevedere cu Calciu Dumitreasa. la dejun: „am fost numai noi doi. este la Roma ºi lucreazã la F. directorul Secþiei române a postului de radio Europa Liberã […] Am avut trei întâlniri la München. dar cã vorbeºte cu el la telefon. La data arãtatã mai sus. Într-un raport informativ al sursei „ªtefan“ referitor la Liviu Cristea (septembrie-octombrie 1985) se menþiona: Informatorul „ªtefan“ s-a deplasat în R. la domiciliul lui. ªtie cã una din fiicele acestuia. având o bursã din partea Institutului German de Arheologie.F. la post. 225-228 145 . cu care urmeazã sã facã câteva emisiuni“36. „s-a ivit prilejul contactãrii lui Vlad Georgescu. Vlad Georgescu a venit sã mã ia cu maºina de la Colette Moscu. De asemenea. unde locuiam la München.

de la Televiziunea bucureºteanã la Europa Liberã ºi dumitale sã nu-þi dea mãcar o colaborare? – E posibil. în „Magazin istoric“. Tot în anul 2008 a fost dat publicitãþii documentul semnat de Vlad Georgescu în 1963 în care acesta scria: „Mã angajez sã ajut organele Securitãþii Statului informându-le despre aspectele negative din muzeele din capitalã pe care le cunosc“38. ca sã mã recruteze americanii”. o emisiune. 39 Paul Goma. Vlad Georgescu i-a mãrturisit: „Munceºte foarte mult pentru emisiunile radio. mãcar o colaborare regulatã? […] Dar e posibil ca Europa sã angajeze. nu cunosc secrete de stat. Parcã n-ai ºtii care sunt criterii dupã care americanii angajeazã slujbaºi la Europa ºLiberãþ. Dar nu poate fi exclus raþionamentul potrivit cãruia ºi ei erau o “sursã” pentru acest post de radio. iar în 1982 a devenit directorul Departamentului Român al postului de radio Europa Liberã.39 Informatorii securitãþii cãutau sã prezinte cât mai detaliat activitatea lor ºi serviciile pe care le aduceau prin penetrarea lucrãtorilor de la Europa Liberã. tot felul de colaboraþioniºti notorii. Eu. cu salariu. Jurnal pe sãrite. nu ai fãcut. Istoricul Florin Banu aprecia cã ascensiunea profesionalã fulminantã ºi repetatele plecãri în strãinãtate a lui Vlad Georgescu „s-au datorat colaborãrii acestuia cu Direcþia de Informaþii Externe“. 1997.Ioan Scurtu Europa Liberã“. Editura Nemira. iulie 2008. nefericitul de mine. 245-246 38 Liviu Þãranu. Vlad Georgescu în dosarele Securitãþii. 103 146 . masã. domnule. care l-a întrebat: “ – Cum e posibil. ca Europa Liberã sã nu-þi dea o rubricã. dorind sã se facã cunoscut ºi apreciat pe linia conducerii americane […] ºi-a afirmat dezaprobarea pentru tot felul de acþiuni ale emigraþiei vechi ºi publicaþiile acesteia. scandal. pp. casã. considerându-i pe toþi niºte ramoliþi rupþi de realitatea din þarã“37. ca… opozanþi. sã nu se fi manifestat în România. râd eu (galben). necum ai lui Ceauºescu! Ba chiar dintre foºtii activiºti… Cicã „ºtia ar cunoaºte… secrete de stat. pe care le considerã ridicole. La 26 decembrie 1984. p. Vlad Georgescu a obþinut azil politic. trecuþi direct de la Scânteia ºi la Agerpres. funcþie pe care a deþinut-o pânã la moartea sa. În mod 37Ibidem. Bucureºti. Cu sprijinul Ambasadei SUA la Bucureºti. în anul 1988. în România. Persifla iniþiativele lui Iancu Raþiu ºi dorinþa acestuia de a uni diferitele tendinþe în jurul regelui Mihai. Paul Goma nota o discuþie cu un domn Focke.

aceºtia îºi pregãteau o carierã politicã dupã rãsturnarea regimului. Guvernul bate apa în piuã ºi cerºeºte aprobare pentru lucruri care altãdatã erau de competenþa unui funcþionar mãrunt din minister. secretari de stat. din acest motiv. producþia totalã de cãrbune 147 . Revoluþia românã din 1989 în context internaþional limpede.R. începând din primãvara anului 1989. sã-ºi croiascã dosare de disidenþi. stabilirea sarcinilor de plan ºi urmãrirea îndeplinirii principalilor indicatori economico-financiari se mutã de la guvern la preºedintele þãrii. public.. Poate fi aceasta o explicaþie a creºterii spectaculoase a numãrului celor care se exprimau. unitãþile administrative ºi economice care au depãºit consumul de energie planificat. al P. Este semnificativ faptul cã unii dintre ei. cãruia Ceauºescu îi lasã – ca singur mijloc de conducere – biciul ºi vocabularul grosolan. cu cei care nu trebuiau acceptaþi cu nici un chip în noile structuri ºi împotriva cãrora urma sã se ducã o vehementã campanie de discreditare. consumul de energie electricã. adevãratul ºef al executivului. dovediþi dupã 1990 ca informatori ai Securitãþii. cei mai mulþi se cunoºteau între ei (doar lucrau la acelaºi stãpân – Securitatea!). de la vorbe la dovezi concrete. iatã. de care sã se poatã folosi la “vremuri noi”. care. este invadatã ºi sufocatã de hârtii. timpul de staþionare a centralelor ºi cauzele acesteia. pe ministere. au fost acceptaþi de “societatea civilã” ºi au ocupat unele funcþii ºi demnitãþi publice (ca parlamentari. Chiar în rândul activiºtilor de partid ºi de stat s-a dezvoltat o stare de nemulþumire. câteva din datele ºi informaþiile pe care Ceauºescu le cerea ºi le primea zilnic: producþia de energie electricã pe centrale ºi tipuri de combustibil (hidrocarburi. stabilind modalitãþi de acþiune ºi funcþii pe care urmau sã le ocupe. de fapt. pur ºi simplu. Silviu Curticeanu.). directori de ziare ºi edituri etc. Declanºarea “dominoului” i-a fãcut sã devinã tot mai activi. ºeful Cancelariei C. de pildã. combinate ºi întreprinderi. În acelaºi timp ei alcãtuiau “liste negre”. cu realitãþile din Occident i-a determinat sã priveascã tot mai critic situaþia din România. hidro). se întâlneau în parcuri sau în alte locuri publice. cãrbune. Pentru a trece în aceastã privinþã. contactul cu cei care lucrau acolo. În fond. ameninþãrile cu destituirea au creat o stare de nervozitate.C.C. avea sã scrie în memoriile sale: “Concentrarea puterii în mâna unei singure persoane este reflectatã mai bine ca oriunde în activitatea Cancelariei. Primul-ministru devine un simplu vãtaf. împotriva regimului Ceauºescu. impunând autoritar ºi de multe ori cu nesãbuinþã strategii personale irealizabile. care devine. nesiguranþa menþinerii în funcþie. Permanenta rotire a cadrelor. judeþe.

al P. producþia de îngrãºãminte chimice destinate agriculturii ºi exportului. Dumitru 40 Silviu Curticeanu. situaþia în privinþa urmãririi îndeplinirii planului. ªedinþele consacrate învãþãmântului politic ºi chiar adunãrile generale de partid erau formale. struguri etc).R. Ceauºescu devine. în linii mari. încasãrile zilnice în valutã. susþineau – mai mult sau mai puþin deschis – perestroika. al P. floarea-soarelui.C. deschide cu greu baierele pungii. Comitetul Politic Executiv al C. grâu. producþia de amoniac. dar fãrã convingerea de altãdatã. mai mult pentru consemnarea lor în procesele-verbale care sã poatã fi prezentate la un eventual control din partea organelor superioare. fructe. Din pãcate. situaþia lucrãrilor agricole (arat. sfeclã de zahãr. etc. porumb. 166-167 148 . participau la dezbateri pe teme de strictã actualitate.R. continuau sã facã propagandã în virtutea inerþiei. cartofi.C. Pentru perfecþionarea activitãþii de partid. studenþii ºi doctoranzii beneficiau de o bogatã literaturã social-politicã. astfel încât ºtiau cã munca lor politicã nu avea nici un rezultat. situaþia datoriei externe ºi a plãþilor fãcute în contul ei etc.C. de la producþia de costume ºi paltoane la cea de ciorapi ºi batiste. puteau cãlãtori în strãinãtate. lãsând economia fãrã resursele materiale strict necesare îndeplinirii indicatorilor de plan stabiliþi!” 40 Multe cadre de partid cunoºteau bine situaþia realã din þarã. Cadrele didactice. producþia fizicã de export pe ministere ºi unitãþi economice. lucrurile deveneau de-a dreptul catastrofale atunci când era vorba de stabilirea lunarã a sarcinilor de plan ºi de repartizarea resurselor materiale necesare activitãþii productive. tot mai zgârcit. irigat etc.). Mãrturia unei istorii trãite. pe zi ce trece. în iunie 1966. Chiar pepiniera de cadre devenise o instituþie nesigurã ºi uneori ostilã politicii oficiale a partidului. Deºi pare incredibil. semãnat.Ioan Scurtu cu defalcarea producþiei de cãrbune cocsificabil. deoarece erau în contact direct cu populaþia. de la producþia de maºini ºi utilaje la producþia de pâine ºi halva. economia se transformase într-un fel de bãcãnie ruralã în care nimic nu scapã bãcanului ºef. inclusiv din Occident. a hotãrât transformarea ºcolii Superioare de Partid în Academia de ªtiinþe Social-Politice “ªtefan Gheorghiu” de pe lângã C. de la producþia de garnituri de mobilã la cea de scaune sau taburete izolate. Dacã aceasta era. p.C. pe cele douã tipuri de instalaþii. ori a recoltelor obþinute la principalele produse agricole (orz.

Memorii. o pepinierã de slujitori ai ocultei. gata oricând sã intre în acþiune. 2007.R. Editura Curtea Veche. pe faþã ºi fãrã menajamente. cã fac risipã de energie ºi combustibil. decât cu aprobare specialã. Nu este întâmplãtor faptul cã mulþi dintre cei care au ocupat funcþii de conducere dupã Revoluþia din Decembrie 1989 proveneau din rândul cadrelor didactice de la Academia “ªtefan Gheorghiu”. vorbeau mai acidulat decât oamenii din tramvai. care încãlcaserã aceastã hotãrâre. ajungându-se sã fie confiscat celor care nu fãceau numãrul minim de zile-muncã în Coope- rativa Agricolã de Producþie. Muncitorii – despre care se spunea cã ar fi clasa conducãtoare în stat – erau mereu criticaþi cã nu îndeplinesc planul. Am fost activist al Partidului Comunist Român. iepuri. fosta citadelã teoreticã a bolºevismului rãmânea o cutie a surprizelor. [al P. unora. avea sã-ºi aminteascã: “Am fost în câteva deplasãri în judeþe ca lectori ai C.C. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Popescu. Dupã perioada de liberalizare din anii ’60 – ’70. vol. multe lectorate de limba românã fuseserã desfiinþate.C. intelectualii erau confruntaþi cu noi restricþii. de pe stradã sau de la cozi. gâºte. dar ºi birourile ºi comitetele de partid din întreprinderile respective. pentru a se face economie de valutã. 316. cã nu aplicã întocmai directivele secretarului general. rectorul acestei Academii. 42 Olivia Clãtici. iar aceastã situaþie era pusã în seama „conducerii superioare“.] cu unii dintre ei ºi m-am îngrozit. secretarã cu propaganda la Comitetul PCR al Centrului Universitar Bucureºti. Olivia Clãtici. oi. care aminteau de anii ’50. raþe. porci etc sã creascã ºi câte sã le vândã statului. Editura Nicolae Bãlcescu. Opþiuni politice… Experienþe politice. înfiinþat în martie 1990. p. lotul agricol personal rãmas în folosinþã se tot micºora. iar Virgil Mãgureanu a devenit primul director al Serviciului Român de Informaþii. p. probabil ºtiau mai multe“42. 2006. Se lucra într-o stare de tensiune. Bucureºti. avea sã scrie: “În realitate. Achiziþionarea de cãrþi ºi reviste din strãinãtate a fost diminuatã considerabil. 59. pentru a face jocul neîndurãtoarei autoritãþi tutelare strãine [sovietice]“41. 149 . de care doreau sã scape cât mai curând. IV. principalii responsabili erau maiºtrii ºi inginerii. Cronos autodevorându-se… Angoasa putrefacþiei. Þãranii nu aveau voie sã taie vitele pe care le creºteau. li se înscenau procese publice. stabilindu-i-se prin hotãrâri guvernamentale câte gãini. Þãrãnimea – atâta cât mai rãmãsese – se afla sub o permanentã pre- siune. deplasãrile în alte þãri erau extrem de restrictive. participarea la conferinþe ºi 41 Dumitru Popescu. Bucureºti.

150 . apreciind cã România rãmânea o þarã cu o populaþie supusã ºi îndelung rãbdãtoare. din motive financiare.C. iar cel mai adesea avizul era negativ. Scriitorii continuau sã fie o categorie privilegiatã. iar Elena Ceauºescu nu era convinsã de utilitatea unor asemenea activitãþi. Totuºi. dedublarea a fost principala formã de rezistenþã: una spuneau la serviciu ºi în ºedinþe publice.Ioan Scurtu congrese ºtiinþifice internaþionale trebuia aprobatã de cabinetul 2. astfel cã aceasta a ajuns sã fie formatã aproape numai din pensionari. Peste mai puþin de o lunã de la Congresul al XIV-lea al PCR românii ai ieºit în stradã. casele de creaþie asigurau odihna aproape gratuitã a acestora ºi a familiilor lor. cu dreptul de autor pentru o carte putându-se cumpãra un apartament sau un automobil. Foarte mulþi strãini. de la mijlocul anilor ’80. dar ºi unii intelectuali români nu au înþeles aceastã realitate.R. Promovarea cadrelor didactice universitare la gradele de conferenþiar ºi profesor era decisã tot de Cabinetul 2. în care dictatura va dura încã mulþi ani. Elena Ceauºescu lãsa sã treacã ani întregi pânã îºi fãcea timp pentru a se uita pe dosarele primite de la Ministrul Învãþãmântului. al P. iar „fondul literar“ era o bancã de unde foarte mulþi se împrumutau. ajungând sã scrie cã „mãmãliga nu explodeazã“.. Pentru români. lucrãrile lor se tipãreau în zeci de mii ºi chiar sute de mii de exemplare. ºi a Consiliului Culturii ºi Educaþiei Socialiste.. Dar ºi rãbdarea avea o limitã. ºi cu totul altceva în familie sau în grupuri de prieteni. hotãrâþi sã înlãture un regim pe care nu-l mai puteau suferi. supus unei permanente ºi tot mai apãsãtoare cenzuri din partea Secþiei Propagandã a C. ºedinþele de partid de la Uniunea Scriitorilor erau adesea prilejuri de criticã la adresa condiþiei intelectualului român. iar pragul critic era foarte aproape. dar nu se gândeau sã restituie banii primiþi. sentimentul lipsei de libertate nu putea fi anihilat prin asemenea stimulente materiale.C.Conducerea superioarã” nu a aprobat. primirea de noi membri în Academia Românã.

întâlnirea oficialã va avea loc în prima parte a anului 1990. declara. ºi de statele din Europa Rãsãriteanã ºi cã dorea ca procesul de reforme din aceste þãri „sã reuºeascã pe deplin“3. 2008. La rândul sãu. atât la Washington. s-a convenit asupra organizãrii unei întâlniri la nivel înalt sovieto-americanã. dar cã va reitera interesul S. Pe mãsura apropierii momentului întâlnirii Bush – Gorbaciov au fost date asigurãri. pp. când Eduard ªevardnadze s-a deplasat la Washington. el aprecia cã în Europa „a venit libertatea“ ºi dorea ca Uniunea Sovieticã sã adopte o atitudine „care sã depãºeascã limitele reþinerii“. „pacea pe care o construim împreunã trebuie sã fie diferitã de cea de pânã acum“. p. 322-323 151 . Eduard ªevardnadze. alternativ). Bush menþiona cã la Malta va cere lui Gorbaciov „sã construim împreunã o nouã lume“.R. la bordul unor nave militare (americanã ºi sovieticã.S. Seria Istorie. în „Analele Universitãþii Spiru Haret“. din 22 noiembrie. cã nici o parte „nu are în vedere ca la aceastã întâlnire sã se adopte hotãrâri importante sau sã se încheie înþelegeri“. Pe cãi diplomatice s-a stabilit cã în zilele de 2 – 3 decembrie va avea loc prima întâlnire între preºedinþii George Bush ºi Mihail Gorbaciov. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional 5.A. sincer ºi liber. Într-o altã declaraþie. The Malta summit. 264 2 Ibidem. George Bush a subliniat. la 31 octombrie. lângã insula Malta. Bush dãdea asigurãri cã „S. convorbirile nu aveau un caracter oficial ºi nu se va da publicitãþii un comunicat. ÎNTÂLNIREA DE LA MALTA* Încã din septembrie 1989. 1 Principiul dominoului…. iar presa nu va avea acces la discuþii1. cã la Malta va avea loc un dialog deschis.A. * Vezi ºi Ioan Scurtu.U. în Marea Mediteranã. 2-3 December 1989. 268 3 Ibidem.U. Ministrul de Externe sovietic. cã nu se vor realiza acorduri pe probleme concrete. în ziua de 1 noiembrie.S. nu vor cãuta sã obþinã vreun avantaj de pe urma problemelor ºi dificultãþilor“ întâmpinate de U. p. pentru succesul „restructurãrii“ iniþiate de Gorbaciov ºi evoluþia reformelor în Europa Rãsãriteanã2.

342 152 . suspendarea imediatã a ofiþerilor care au intervenit în forþã împotriva manifestanþilor la 17 noiembrie. la 26 noiembrie a avut loc Plenara extraordinarã a C. de asemenea. el a acuzat organele de conducere ale þãrii cã nu au creat condiþii pentru reaprecierea evenimentelor din 1968. Germane. din cauza politicii duse de Gustav Husák ºi Milos Jakes. care a decis eliberarea 4 Ibidem. Bulgariei ºi mai ales al U. În timp ce opoziþia era stãpânã pe stradã. p. cã nu va exista o înþelegere sovieto-americanã privind Europa Rãsãriteanã.Ioan Scurtu cât ºi la Moscova. Piaþa centralã din Praga devenind o tribunã a opoziþiei. cã nu vor fi luate hotãrâri secrete.S. Dubcek a afirmat cã „Cehoslovacia a trãit 20 de ani umilitã. Pe mãsurã ce „revoluþia de catifea“ câºtiga teren în opinia publicã. al P. Dubcek a apreciat cã acelaºi gest se impunea ºi din partea guvernelor R.S. La început. la loc de frunte se afla organizarea grevei generale în ziua de 27 noiembrie. În ultimele zile ale lunii noiembrie 1989. adoptarea unei legi privind dreptul de asociere. întreaga conducere de partid a demisionat. au vorbit reprezentanþi ai muncitorilor. Cehoslovac. care au dus o politicã nepopularã“. reprezentantul unitãþii motorizate a Miliþiei din Praga a acuzat de iresponsabilitate politicã pe cei care i-au pus pe miliþieni în situaþia de a se ridica împotriva poporului4. Adamec a fost aplaudat. primul-ministru Ladislav Adamec a propus: în guvern sã fie numiþi ºi membri care nu fãceau parte din Partidul Comunist.R. A doua zi. dar când a cerut ca greva din 27 noiembrie sã dureze doar câteva minute a fost huiduit. unii reprezentanþi ai forþelor de ordine au început sã se disocieze de politica oficialã. În ziua de 26 noiembrie au luat cuvântul atât preºedintele guvernului federal Adamec. Treptat. astfel. cât ºi liderii opoziþiei. în locul lui Jakes a fost ales Karel Urbánek. Demonstraþiile începute la 17 noiembrie au continuat. în timp ce Polonia ºi Ungaria au fãcut acest lucru ºi au cerut scuze poporului cehoslovac. 25 noiembrie. În acea zi de 24 noiembrie.C. sosea o veste extrem de importantã: la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Cehoslovac. Din Cehoslovacia. Václav Havel ºi Aleksander Dubcek.C. transformãrile din þãrile socialiste au continuat. între lozincile lansate. chiar în ziua încheierii Congresului al XIV-lea al Partidului Comunist Român. de întrunire ºi de petiþionare. la aceastã tribunã au început sã aparã ºi reprezentanþii oficialitãþilor.D. precum ºi deþinuþi politici eliberaþi în baza decretului de amnistie din 25 noiembrie.

atât la nivel federal. Cehoslovac. precum ºi la educarea cetãþenilor în spiritul marxism-leninismului ºi înlocuirea acestuia cu un altul. Cehoslovac sã nu facã o propunere concretã privind persoana noului preºedinte.C. la care s-au abordat urmãtoarele probleme: sistemul politic. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional din funcþie a celor instalaþi dupã intervenþia militarã din 1968 ºi convocarea Congresului extraordinar al partidului în ziua de 26 ianuarie 1990. 352 153 . au avut loc convorbiri între delegaþia Prezidiului C. care sã prevadã educarea în concordanþã cu cunoºtinþele ºtiinþifice ºi principiile umanitare ºi umaniste.C. În legãturã cu cererea opoziþiei de a obþine demisia lui Gustáv Husák din funcþia de preºedinte al Republicii Socialiste Cehoslovacã. organizarea de alegeri libere. ceea ce înseamnã cã acesta nu va mai fi comunist. iar Prezidiul C. a informat Plenara despre dialogul guvernului cu opoziþia. 344-348 6 Ibidem. stãruind ca noul guvern sã elaboreze o declaraþie-program. Adamec a fãcut urmãtoarele propuneri: pânã la 3 decembrie va solicita preºedintelui Republicii sã numeascã un nou guvern. ai celorlalte partide. Guvernul federal astfel constituit urma sã propunã Adunãrii Federale modificarea Constituþiei pentru a scoate articolele care se refereau la rolul conducâtor al partidului comunist. pe care Forumul Civic a considerat-o ca fiind un referendum naþional. al P. p. secretarul general al P. Plenara s-a pronunþat pentru constituirea unui guvern de coaliþie. legea privind dreptul de asociere ºi legea privind organizarea de adunãri. reaprecierea evenimentelor din anul 19685. al Frontului Naþional ºi guvernului federal. Aceasta însemna cã partidul comunist era gata sã împartã puterea cu forþele politice din opoziþie. precum ºi specialiºti fãrã partid. Cu acest prilej. pp. În ziua de 27 noiembrie s-a desfãºurat cea mai mare manifestaþie organizatã de opoziþie. Adamec a mai promis cã va cere Consiliului Popular al oraºului Praga sã ofere spaþiile necesare pentru activitãþile Forumului Civic6. din care sã rezulte cã era pregãtit sã creeze condiþiile juridice pentru: 5 Ibidem. cât ºi în Cehia ºi Slovacia. 28 noiembrie. Reprezentanþii Forumului Civic au fost de acord cu aceste propuneri. Plenara a apreciat cã aceastã chestiune trebuia discutatã în Adunarea Federalã.C. Karel Urbánek. A doua zi. legea presei. condusã de Ladislav Adamec ºi cea a reprezentanþilor Forumului Civic. care va avea în componenþa sa reprezentanþi ai Partidului Comunist Cehoslovac. noua Constituþie.C.

Reconsiderarea evenimentelor din 1968 a fost clar exprimatã de Ladislav Adamec. pp. a putut sã se adreseze naþiunii doar prin intermediul radioului. 16. care a spus cã va propune guvernului federal sã adopte o poziþie de principiu cu privire la modul cum a fost rezolvatã criza din 1968 ºi sã înceapã negocieri bilaterale cu guvernele celor 7 Ibidem. Parlamentul a aprobat scoaterea din Constituþie a articolului 4. umanismului ºi democraþiei“8 Adunarea Federalã a aprobat demisia lui Alois Indra din funcþia de preºedinte al acesteia. 365 154 . garantarea libertãþii de asociere ºi adunare. desfiinþarea Miliþiei populare (unitãþi armate organizate de Partidul Comunist în întreprinderi ºi instituþii). examinarea problemei referitoare la prezenþa organizaþiilor partidelor politice în toate locurile de muncã. Germanã ºi R. 356-357 8 Ibidem. precum ºi a art. Urbánek. De asemenea. În ziua de 29 noiembrie. educaþia ºi predarea se fac în spiritul cunoaºterii ºtiinþifice ºi în concordanþã cu principiile patriotismului.C. a libertãþii cuvântului ºi a presei. iar Adunarea Federalã sã adreseze Parlamentelor din Uniunea Sovieticã. care a devenit un instrument de propagandã în mâinile opoziþiei. Forumul Civic a ocupat postul naþional de televiziune.Cehoslovac. sã-ºi prezinte demisia7. va solicita demisia premierului. Cehoslovace. dezvoltarea învãþãmântului. modificarea legii privind serviciul militar. p. Bulgarã solicitarea ca acestea sã declare cã intervenþia armatã era o încãlcare a dreptului internaþional ºi a statutului Tratatului de la Varºovia. În aceeaºi zi. precizân- du-se cã „întreaga politicã culturalã din Cehoslovacia. privind educarea în spiritul marxim-leninismului. Noul preºedinte al Adunãrii Federale urma sã fie ales la 12 decembrie. desfiinþarea controlului de stat asupra cultelor. Secretarul general al P.S. Indra era unul dintre cei care ceruse intervenþia militarã în august 1968 pentru înlãturarea lui Aleksander Dubcek. Forumul Civic a mai precizat cã dacã nu va fi mulþumit de prevederile declaraþiei- program ºi de modul de înfãptuire a acesteia. Totodatã. referitor la rolul conducãtor al Partidului Comunist în societate ºi în stat. preºedintele R.D.P. R. Forumul Civic anunþa cã va cere a doua zi (29 noiembrie). deoarece a fost fãcutã fãrã cunoºtinþa ºi acordul organelor supreme cehoslovace. în august 1968. lui Gustáv Husák. Forumul Civic a cerut ca guvernul sã condamne imediat intervenþia trupelor Tratatului de la Varºovia în Cehoslovacia.Ioan Scurtu asigurarea de alegeri libere.

U. bucurându-se de o excep- þionalã mediatizare (între aceºtia Ota Šik. 374 10 Ibidem. pentru primirea în partid a celor excluºi în urma evenimentelor din 1968. p. Jirí Pelikán). din 26 noiembrie. ca „avangardã politicã a societãþii“. culturii.. p. pe care le considerau o abatere de la învãþãtura marxist-leninistã. În cadrul Partidului Comunist Cehoslovac s-a constituit Forumul Democratic al Comuniºtilor. care sã reali- zeze democratizarea tuturor laturilor vieþii sociale ºi sã creeze condiþii pentru o viaþã ºi o activitate creatoare intensã a oamenilor“. Unii erau împotriva reformelor.S. se transforma „într-un 9 Ibidem. Octombrie. care stabilea rolul conducãtor al Partidului Comunist. Bazându-se pe reevaluarea eveni- mentelor din august 1968. cereau eliminarea articolului 6 din Constituþie. Memorii. Milan Kundera. 385 11 Mihail Gorbaciov.112 155 .C. El aprecia cã P. Socialism“.. p.C. pentru organizarea de alegeri libere în cadrul Partidului Comunist. De asemenea. alþii se pronunþau pentru adâncirea reformelor.. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional cinci þãri participante la intervenþia militarã pentru a încheia cât mai curând din punct de vedere politic aceastã problemã.9 În Uniunea Sovieticã se adâncea criza economicã. articolul intitulat Ideea so- cialistã ºi restructurarea revoluþionarã11. în care afirma: „Socialismul spre care mergem în procesul restructurãrii este o societate care se ba- zeazã pe o economie eficientã pe baza celor mai înalte realizãri ale ºtiinþei ºi tehnicii. Reformele iniþiate de Gorbaciov generau discuþii contradictorii în cadrul P. pe structuri sociale umanizate. Primul secretar al Comitetului Regional ºi orãºenesc Leningrad.S. care se pronunþa pentru un dialog cons- tructiv cu organizaþiile din opoziþie.. însã suntem convinºi: steagul nostru a fost ºi rãmâne roºu ºi pe el este scris Lenin.U.10 Pentru a clarifica problemele aflate în dezbatere. declara la 22 noiembrie: „noi rupem hotãrât cu ideologia stalinistã ºi a stagnãrii. precum ºi operele lor. Gorbaciov a publi- cat în ziarul „Pravda“. iar starea de nemulþumire a populaþiei era în creºtere. El a mai propus începerea de tratative cu guvernul sovietic asupra acordului interguver- namental privind staþionarea temporarã a trupelor sovietice pe teritoriul Republicii Socialiste Cehoslovace. pânã cel târziu la 30 iunie 1990. mijloacele de informare în masã ºi uniunile profesionale au readus în atenþia publicã scriitorii ºi artiºtii interziºi dupã acea datã. un pericol mortal pentru existenþa socialismului. mulþi dintre cei care au emigrat în 1968 s-au întors în þarã.

p. s-a anunþat cã la 17 decembrie 1989 urma sã se desfãºoare cel de-al XIV-lea Congres al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. în frunte cu Alianþa Liber Democratã. p. sub conducerea P. care fuseserã deja depãºite de transformãrile din alte þãri socialiste – Polonia. astfel ca acesta sã se transforme într-o organizaþie deasupra tuturor. secretar al C. Gorbaciov avea sã noteze cã Medvedev aprecia cã viitorul congres al P. În acelaºi timp. „în aceastã etapã complexã. va avea loc în condiþii foarte grele. acest rol fiind eliminat din Constituþie. Rezultatul a reprezentat o grea loviturã pentru Partidul Muncitoresc Socialist Ungar. vizând „lãrgirea democraþiei.. a libertãþilor cetãþeneºti“. condus de Grósz Károly ºi o puternicã încurajare pentru opoziþie. deoarece procesele din societatea sovieticã nu se maturizaserã. p.Ioan Scurtu centru de elaborare a platformelor politice ºi ideologice“ pe care le re- comandã societãþii ºi statului. Bulgar. În acest context. Bulgaria înainta ºi ea pe calea reformelor. el era adeptul restructurãrii partidului. interesele consolidãrii societãþii sovietice dicteazã oportunitatea menþi- nerii sistemului monopartid“. p. Într-o declaraþie fãcutã la 23 noiembrie de Dimitãr Staniºev. care avea un caracter net antisocialist ºi anticomunist. Starea de confuzie în care ajunsese „perestroika“ a fost reliefatã de V. Se avea în vedere organizarea unei Plenare a Comi- 12 Principiul dominoului.S. al P.. Ungaria – unde rolul conducãtor al partidului comunist aparþinea trecutului.U. el sublinia cã aceste reforme se realizau „în cadrul normelor socialiste ºi pentru consolidarea orânduirii socialiste“. 380 15 Ibidem. unul dintre principalii reformatori sovietici.C. desfãºurat la 26 noiembrie: peste 95% dintre cei prezenþi la vot s-au pronunþat pentru desfiinþarea organizaþiilor de partid de la locul de muncã.12 Acest articol ilustra limitele gorbaciovismului.C. 330 156 . Bulgar „în condiþiile creºterii rolului sãu de avangardã ºi forþã politicã“15. 386 14 Ibidem. într-o avangardã politicã a societãþii. se aprecia cã dupã 10 noiembrie s-a trecut „la o nouã etapã în dezvoltarea Bulgariei“.A.C. declararea averii fostului Partid Muncitoresc Socialist Unit ºi desfiinþarea gãrzilor muncitoreºti14.C. În opinia sa.. care sã adopte un nou program ºi un nou statut. activitatea de pregãtire a programului ºi noului statut se lovea de mari dificultãþi. 386 13 Ibidem. Medvedev.13 În ziua de 29 noiembrie s-a anunþat rezultatul referendumului din Ungaria.

dupã care a început un rãzboi propagandistic între sârbi ºi sloveni.S.G.. al P. deoa- rece „modul în care un partid acþioneazã pentru dezvoltarea societãþii. 1989 . Slobodan Miloºevici a anunþat organizarea unui marº asupra Lubljanei în ziua de 1 decembrie. lozinca: „Germania – patrie unicã“. În faþa acestei atitudini. Conducerea slovenã a comunicat cã va mobiliza toate forþele de care dispunea pentru a împiedica marºul sârbilor ºi muntenegrenilor.U. Camera Popu- larã a R. generale. 157 . referitor la rolul conducãtor al partidului18. 1-3 / 2005. ºi organizarea de alegeri libere. 16 Ibidem. Iugoslavia devenise un butoi cu pulbere. pentru a discuta despre reforma Constituþiei ºi noua lege electoralã. Germane (Parlamentul) a decis anularea prevederii arti- colului 1 din Constituþie. pe larg. se cerea unificarea Germaniei. privind rolul conducãtor al P. nu se proclamã prin legi ºi proclamaþii“. La 22 noiembrie. În acelaºi timp.C.G. ci trebuia sã rezulte din felul cum îºi desfãºoarã activitatea17. Prezidiul Comitetului Central aprecia cã „socialismul contemporan trebuie sã se transforme fundamental“16. 349 17 Ibidem. Preocuparea centralã a conducerii de la Belgrad era aceea de a menþine unitatea federaþiei. demo- cratice ºi secrete“.S. aºa cum fusese în vremea lui Tito. În R. 336 18 Vezi. nr. la care s-a alãturat mass-media din celelalte republici.D.U. p. în mod repetat.G. principalele revendicãri fiind eliminarea din Constituþie a articolului privind rolul conducãtor al P. În ziua de 1 decembrie. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional tetului Central.S. Comitetul de organizare a decis contramandarea marºului. Croaþilor ºi Slovenilor.D. cât ºi cele de opoziþie. p. a propus organizarea unei „mese rotunde“ la care sã participe atât forþele guvernamentale.U. Practic. Ioan Scurtu. Deoarece slovenii cãutau sã se desprindã. drept care a fost trimisã o delegaþie la Moscova pentru a studia experienþa sovieticã în acþiunea de realizare a reformelor.an revoluþionar în istoria Europei. el a afirmat cã Biroul Politic era de acord sã elimine articolul 1 din Constituþie. când se împlineau 71 de ani de la constituirea Regatului Sârbilor. Uniunea Comuniºtilor din aceastã þarã nu mai era în fruntea reformelor. precum ºi reprezentanþii Bisericii. În Iugoslavia. în "Clio 1989". scandându-se. Biroul Politic al C. Germanã continuau manifestaþiile de stradã. Într-un interviu acordat de Egon Krenz se preciza cã legea electoralã trebuia „sã asigure alegeri libere.

el a spus: „Suntem un singur popor. ca urmare a acþiunii preºedintelui Charles de Gaulle ºi cancelarului Konrad Adenauer. 317-318 20 Ibidem.21 În ziua de 24 noiembrie. Germanã ºi în contextul unirii Europei estice ºi vestice. cãutând sã menþinã ºi sã adânceascã reconcilierea. sovieticã. 317-318 158 . ministrul francez de Externe. nu exis- tã o naþiune germanã capitalistã ºi o naþiune germanã socialistã. pe baza <valorilor occidentale> ºi fãrã mo- dificarea frontierelor postbelice internaþionale ale celor douã state“. Roland Dumas. Vechea disputã franco-germanã tindea sã aparþinã trecutului. cancelarul Helmut Kohl ºi ministrul de Externe Hans-Dietrich Genscher au lansat public ideea unificãrii celor douã state germane. La 21 noiembrie. Cu acel prilej s-a afirmat cã exista o unitate de vederi în privinþa graniþelor postbelice din Europa..Ioan Scurtu Profitând de conjunctura internaþionalã. Hans-Dietrich Genscher. aceastã singurã naþiune germanã trãieºte împreunã în douã state diferite“. „nu vor lua o decizie unilateralã privind vii- torul Europei în cadrul convorbirii la nivel înalt din Malta“. a efectuat o vizitã la Washington. Totuºi. 313 21 Ibidem. pp.U. care au promovat principiul reconcilierii între cele douã state. ministrul vest-german de Externe. unificarea Germaniei nu era agreatã de Franþa. Referindu- se la unificarea Germaniei. Aceastã problemã era mult prea complexã. François Mitterand ºi Helmut Kohl se consultau în marile probleme internaþionale. afectând echilibrul european stabilit dupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial. Genscher declara cã a primit asigurãri cã S. În 1989.D. participând la Congresul Partidului Popular Austriac.A. pp.19 La Conferinþa de la Potsdam (17 iulie – 2 august 1945) se hotãrâse împãr- þirea Germaniei în patru zone de ocupaþie (americanã. precum ºi în legãturã cu faptul cã „unificarea Germaniei nu este o problemã actualã“20... iar succesorii lor au continuat pe aceeaºi linie. precum ºi graniþele acesteia. cancelarul Helmut Kohl a fãcut o expunere intitulatã Tabloul 19 Principiul dominoului. a efectuat o vizitã la Moscova. unde a avut convorbiri cu Mihail Gorbaciov ºi cu Eduard ªevardnadze. brita- nicã ºi francezã). Acordul rãmãsese în vigoare ºi nu putea fi repudiat unilateral. p. Gen- scher a afirmat cã unificarea Germaniei „ar putea avea loc numai dupã realizarea de <alegeri libere> în R. unde a discutat cu George Bush ºi James Baker. Dupã aceste convorbiri. În ziua de 20 noiembrie.

F. ideea de bazã era aceea cã pe harta continentului în curs de reaºezare. Cehoslovacia ºi R. îºi avea locul cuvenit o Germanie unificatã. Gorbaciov ºi Bush sã aibã un material concret privind rezolvarea problemei germane. ci numai sã-ºi regãseascã propria identitate“22.G. Trei zile mai târziu. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional viitor al Europei. are datoria de a-l susþine ºi ajuta pe Gorbaciov sã realizeze procesul sãu de reforme. la 27 noiembrie.A.D. acordând Uniunii Sovietice credite de mai multe miliarde de mãrci.F. Ungaria. ºi-l 22 Ibidem. pentru ca la întâlnirea de la Malta. Cancelarul vest-german a ºtiut sã-l „stimuleze“ din punct de vedere economic pe Gorbaciov. Cancelarul a precizat cã þara sa a sprijinit „politic ºi moral“ miºcãrile reformatoare din Polonia. atât de necesare populaþiei în acea vreme de penurie cronicã. Helmut Kohl s-a grãbit sã lanseze un plan de unificare a Germaniei în zece puncte. sociale ºi economice. care sã analizeze ºi sã propunã forme intermediare de integrare. pentru a echilibra balanþa de plãþi a Moscovei ºi a direcþiona sume consistente spre achiziþionarea de produse alimen- tare. el a dat asigurãri cã Germania reunificatã nu „intenþiona sã devinã o Mare Putere. p.G. 348 23 Ibidem. apreciind cã liderul de la Kremlin a fost „factorul dinamizator“ al reformelor în Uniunea Sovieticã ºi în Europa de Est. cancelarul vest-german Helmut Kohl a început sã-l capaciteze pe Gorbaciov. 3) reunificarea propriu zisã23. De asemenea. la 29 noiembrie. drept recunoºtinþã pentru deschiderea realizatã în viaþa internaþionalã“. 2) crearea unei comisii intergermane.U.A. Acest plan detalia propunerile iniþiale. stãruind asupra ideii cã el se va realiza în contextul unificãrii Europei ºi al angajamentului Germaniei de a respecta graniþele existente.U.G. p. ºi R. 349 159 . erau convinse de faptul cã planul cancelarului vest-german „rãspunde aspiraþiilor adânci ale poporului sãu pentru unitatea Germaniei“ ºi cã „acesta este un obiectiv pe care S.D. ºi consultarea populaþiei est-germane cu privire la reunificare. pe domenii ale vieþii politice. „R. Helmut Kohl a prezentat un proiect de unificare a Germaniei în trei etape: 1) organizarea de alegeri libere în R. Dupã ce a obþinut acordul lui Bush pentru unificarea celor douã state. Purtãtorul de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat imediat cã S. Germanã ºi a afirmat cã „problema germanã nu se poate rezolva decât în contextul problemelor europene ºi nu separat“.

Rîjkov.A. ea ar putea fi examinatã având în vedere urmãtoarele condiþii: – reunificarea sã fie solicitatã ºi sprijinitã atât de R.. B) Dacã.G. Ion Bucur. premierul Poloniei a fãcut o nouã vizitã oficialã la Moscova. într-un viitor îndepãrtat.Ioan Scurtu împãrtãºesc de mult“. 349 160 .F. a declarat cã unificarea Germaniei „este acum un proces inevitabil“ ºi cã „S. Roland Dumas.U. cã proiectul cancelarului Kohl merita „cea mai mare atenþie“.G. cât ºi de R. La rândul sãu. p. adjunctul secretarului de Stat. Mazowiecki a precizat din nou cã Polonia îºi va respecta angajamentele asumate în cadrul Tratatului de la Varºovia ºi cã guvernul sãu dorea sã întãreascã ºi sã dezvolte relaþiile cu Uniunea Sovieticã. unde a avut discuþii cu Gorbaciov ºi N. Cu câteva zile înaintea întâlnirii de la Malta. de ambele pãrþi s-a apreciat cã inviolabilitatea graniþelor este cea mai importantã condiþie a menþinerii stabilitãþii pe continent“. pe fond.25 Asigurãrile date de Helmut Kohl nu erau considerate de Uniunea Sovieticã ºi Polonia ca suficiente. nu împãrtãºesc îngrijorarea unor þãri europene vestice în legãturã cu perspectiva unei Germanii unificate puternice“24. în sensul cã: A) În prezent. – reunificarea sã nu fie îndreptatã împotriva intereselor altor popoare ºi sã nu ducã la revizuirea graniþelor. punctele de vedere ale celor douã þãri coincid. Existã douã state germane independente. ministrul de Externe al Franþei. care fac parte din alianþe militare ºi grupãri economice deosebite. El a reliefat influenþa „binefãcãtoare“ a politicii de restructurare din Uniunea Sovieticã asupra situaþiei internaþionale. apreciind cã „dorinþa de unire a germanilor este legitimã“. s-ar pune o astfel de problemã. În conferinþa de presã din 25 noiembrie. Lawrence Eagleburger. „În legãturã cu Europa. O grãbire a acesteia ar duce la destabilizare în Europa.D.. unde. În aceastã problemã 24 Ibidem. În raportul sãu trimis la Bucureºti. p. declara în Adunarea Naþionalã cã „nu este de conceput soluþionarea problemei germanilor fãrã a face referinþã la evenimentele care au loc în Europa de Est“. 363 25 Ibidem. chiar dacã existã formulãri diferite. aceasta putându-se realiza numai pe cale democraticã ºi paºnicã. ambasadorul român la Moscova. „în cadrul integrãrii europene“. problema reunificãrii Germaniei nu este de actualitate. aprecia cã în privinþa relaþiilor internaþionale „convorbirile s-au axat pe <problema germanã>.

În acest context. cu privire la întâlnirea dintre Bush ºi Gorbaciov: 1. se va conveni sã fie sprijinite. . dar pentru o perioadã temporizate spre a fi încadrate în <procesul de integrare europeanã>.R.A.S.U. ºeful Departamentului Securitãþii Statului. p. în favoarea celor de convergenþã a intereselor. .. 26 Ibidem. cu urmãtorul conþinut27: „Raportãm urmãtoarele informaþii obþinute pe mai multe linii. 207-208 161 . sã diminueze deficitul mare al balanþei de plãþi. În cadrul noilor convorbiri la nivel înalt dintre S. U.S.S.Este de aºteptat sã se ajungã la noi înþelegeri de restrângere a zonelor de confruntare directã.U. dar ºi serviciile secrete manifestau un mare interes faþã de prima întâlnire Bush – Gorbaciov. ºi U. înainta lui Nicolae Ceauºescu un raport „strict secret“. .Sunt date cã U. cel puþin pânã la stabilizarea situaþiei din Europa de Est.S. se va aborda ºi problema existenþei celor douã blocuri militare.S. liderii celor douã superputeri. cele douã pãrþi vor aborda cu prioritate probleme privind redefinirea sferelor de influenþã ºi elaborarea unei noi strategii comune care sã le asigure. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional trebuie sã-ºi spunã cuvântul cele patru mari Puteri (U.A. în sensul menþinerii acestora încã o anumitã perioadã.S.A.R. S. va face noi concesii în favoarea ameri- canilor. în continuare. .Se urmãreºte stabilirea unui nou echilibru pe continentul euro- pean care sã permitã atenuarea treptatã a diferenþelor de sistem politic ºi economic între þãrile socialiste ºi cele capitaliste ºi asigurarea trans- punerii în practicã a conceptelor privind <dezideologizarea relaþiilor internaþionale> ºi crearea aºa-numitei <case comune europene>.. iar S. pp. . fiind interesatã sã aloce mai multe fonduri pentru satisfacerea unor necesitãþi interne. un rol dominant în toate problemele internaþionale. .S. 361 27 Cristian Troncotã.U.În ceea ce priveºte intensificarea preocupãrilor guvernului de la Bonn pentru reunificarea Germaniei. cancelariile diplomatice.Ambele pãrþi se vor pronunþa pentru accelerarea negocierilor bilaterale de reducere a armamentelor ºi cheltuielilor militare. scris de mânã. Anglia ºi Franþa)“26.R.. Duplicitarii…. Opinia publicã internaþionalã. generalul Iulian Vlad. La 1 decembrie.R. organizate la iniþiativa sovieticilor.S. în schimbul obþinerii de ajutoare economice ºi financiare.

condiþionat de extinderea reformelor sovietice prin luarea în considerare în ºi mai mare mãsurã a mecanismelor economiei de piaþã. Bush sã facã publicã intenþia de a reduce efectivele americane staþionate în Europa.O. sã se previnã deplasarea centrului de putere din Europa cãtre Germania unificatã.S.Cu privire la þara noastrã.S.S.R.respectarea de câtre S. .T.S.R.U. Franþa ºi Anglia au solicitat totodatã ca.. fãrã consultarea prealabilã ºi consimþãmântul þãrilor vest-europene. în perspectiva constituirii unei confederaþii a celor douã state germane. ºi U. gaz metan ºi minereu de fier. vor continua aplicarea de restricþii în relaþiile lor cu România ºi va solicita ca ºi U. sã procedeze în mod similar.R. urmând ca problema unor diminuãri semnificative sã fie analizatã numai dupã ce vor exista garanþii certe cã U. Germania ºi Italia au insistat pentru: . R. Bush va releva cã statele membre ale N. precum ºi o polarizare politico-economicã ºi chiar militarã între aceasta ºi 162 . ca un rãspuns la mãsurile similare adoptate unilateral de U. .A. a unor hotãrâri definitive referitoare la modificarea echilibrului militar din Europa. guvernele Angliei.F. mai ales prin reducerea livrãrilor sovietice de þiþei. fiind avute în vedere îndeosebi R. astfel încât sã-ºi asigure promovarea propriilor interese pe termen lung în aceastã zonã.Din datele de care dispunem rezultã cã la întâlnirea dintre Bush ºi Gorbaciov ar urma sã se discute ºi problema exercitãrii de noi presiuni coordonate asupra acelor þãri socialiste care nu au trecut la aplicarea de <reforme reale>. NOTÃ: .P.S.S. Chinezã.evitarea adoptãrii de câtre S.Pe lângã solicitarea expresã de ajutoare financiare.A.S.S.S.S.U. Franþei. a clauzei naþiunii celei mai favorizate din partea S. a înþelegerilor convenite anterior cu statele vest-europene ca fiecare dintre acestea sã aibã un rol sporit în influenþarea situaþiei din Europa de Est.A. în timpul întâlnirii.U..A. . . Cuba ºi România.S. .R.Ioan Scurtu Este posibil ca.S. precum ºi pentru reducerea restricþiilor pe linia transferului de tehnologie.R.A. 2. este dispusã sã renunþe la forþa sa militarã.Pe planul relaþiilor bilaterale.R. va manifesta disponibilitate pentru sprijinirea economicã a U. Gorbaciov va insista pentru obþinerea de câtre U.U.realizarea treptatã a reducerii armamentelor ºi efectivelor dislocate în Europa. În cadrul consultãrilor din ultimele zile cu Administraþia de la Washington. preºedintele S.

mai întâi la bordul unei nave sovietice. ale cãrui convingeri anticomuniste erau bine cunoscute. cu o dotare militarã (inclusiv nuclearã) excepþionalã.. Din analiza acestui raport rezultã cã serviciile de informaþii ale Româ- niei au surprins cu exactitate contextul în care aveau sã se desfãºoare discuþiile Bush-Gorbaciov.A. deoarece nu s-a consultat cu conducãtorii acestora. devenise purtãtorul de cuvânt al Occidentului ºi ocupa detaºat locul de primã putere mondialã. The American Ambassador’s Account of the Collapse of the Soviet Union. precum ºi sensul în care vor evolua acestea.R..S. 56 30 Vezi. J. nu are consimþãmãntul ºi nici împuternicirea de a le reprezenta.S. prin politica sa din ultimul deceniu.U. la Moscova. p.F. cât ºi al N. 4 decembrie….T. În timp ce se afla în Italia. George Bush se afla în fruntea unui stat în plinã expansiune din punct de vedere economic. Moscova. Gorbaciov a primit mesajul lui Evgheni Teajelnikov. S. apoi a uneia americane. Mihai Gorbaciov era preºedintele unui stat aflat în pragul colapsului30: cu o 28 Mihail Gorbaciov. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional U. Memorii. conform programului convenit. iar Gorbaciov l-a apreciat pe papã pentru contribuþia sa la fãurirea unei lumi paºnice ºi de bunã înþelegere între toate popoarele. Suveranul Pontif ºi-a exprimat spe- ranþa cã Uniunea Sovieticã va adopta o lege privind libertatea de con- ºtiinþã. bazatã pe principiile democraþiei americane..A.O. lãsând sã se înþeleagã cã aceasta va deveni un substitut atât al Pactului de la Varºovia. p. de genul celei existente înaintea celui de-al Doilea Rãzboi Mondial“. privitor la solicitarea lui Nicolae Ceauºescu (transmisã prin Constantin Olteanu) de a nu discuta cu preºedintele american probleme referitoare la þãrile socialiste. În drum spre Malta. Autopsy on an Empire. cu o situaþie internã stabilã. ambasadorul Uniunii Sovietice în România. 70 29 Constantin Olteanu.. Platforma pe care se situau cei doi lideri era complet diferitã. Gorbaciov i-a fãcut mai întâi o vizitã papei Ioan Paul al II-lea. Liderul sovietic a fost elogiat de Ioan Paul al II-lea pentru politica de reforme pe care o promova.. Martock jr. Gorbaciov s-a pronunþat pentru convocarea Conferinþei pentru Cooperare ºi Securitate în Europa. ºi U. pe larg.U. care sã asigure „lãrgirea posibilitãþilor vieþii religioase pentru toþi cetãþenii sovietici“. New York.A.S. în zilele de 2 – 3 decembrie 1989: au avut loc convorbiri între preºedinþii S. 1995 163 . Gorbaciov a transmis cã doreºte sã informeze pe conducâtorii statelor membre ale Tratatului de la Varºovia în ziua de 4 decembrie. În acelaºi timp..R.S. în revista “Orizont XX”.28 Adresându-se mulþimii care venise sã-l vadã.29 Întâlnirea de la Malta s-a desfãºurat.

Preºedintele american ºi-a exprimat susþinerea pentru politica de perestroika: „Puteþi fi sigur cã aveþi de-a face cu o Administraþie americanã ºi un Congres care doresc ca reformele dumneavoastrã sã reuºeascã“31. p. Gorbaciov a declarat cã el nu urmãrea sã influenþeze situaþia din America Centralã (acceptând dreptul S. 87 33 Ibidem. pe care-l considera încheiat. Gorbaciov a apreciat cã se înregistrau „însemnate modificãri în lume în ceea ce priveºte repartizarea raporturilor de forþã. Liderul american l-a elogiat pe cel sovietic: „Dumneavoastrã sunteþi catalizatorul schimbãrilor din Europa. Gorbaciov recunoºtea o realitate: Uniunea Sovieticã nu mai constituia cel de-al doilea pol de putere pe plan mondial. apãrând ca un boxeur fãcut groggy ºi care rãmâne în ring pentru a încasa noi lovituri. care sunt constructive“. p. cooperãrii bilaterale. La rândul sãu. aparþinând lui Bush: „Noi 31 Mihail Gorbaciov. dar nici mecanismele economiei de piaþã nu erau constituite. Dacã vrem sau nu. În stenograma întâlnirii apare doar o singurã menþiune. Este limpede cã suntem pe cale sã trecem de la o lume bipolarã la una multipolarã. George Bush ºi-a manifestat interesul deosebit faþã de evoluþiile din Estul Europei (pânã de curând aflat în zona sovieticã). China. În mod clar. dar era tot mai mult contestat de societatea civilã care începea sã se afirme.A. de a-ºi impune voinþa în acest spaþiu). Gorbaciov era depãºit de evenimente. 100 164 . Discuþiile au avut loc atât în plenul delegaþiilor. iar Bush a rãspuns: „Vã împãrtãºesc pãrerea“33. În fond. în care planificarea centralizatã nu mai funcþiona. în care partidul comunist cãuta sã-ºi menþinã rolul conducãtor. în cursul cãreia Europa cunoaºte atâtea frãmântãri“.U. Memorii…. manifestaþii de stradã) tot mai ample. Gorbaciov a apreciat: „Trebuie sã acþionãm împreunã – ºi acþionãm împreunã – într-un spirit real de rãspundere ºi cu multã ponderaþie în aceastã perioadã. p. Ele s-au referit la problemele dezarmãrii.Ioan Scurtu economie în haos. vom avea de a face cu o Europã unitã ºi integratã din punct de vedere economic“. India32. a rãzboiului rece. 80 32 Ibidem. Liderul de la Kremlin aprecia cã trebuiau trase concluzii din experienþa trecutului. situaþiei internaþionale. spre satisfacþia spectatorilor. el a mai afirmat cã alte centre ale politicii mondiale erau Japonia. cu tulburãri sociale (greve. cu o viaþã politicã tulbure. Din materialele publicate nu rezultã cã s-ar fi discutat în mod concret situaþia din România ºi politica lui Ceauºescu. cât ºi între patru ochi.

Aº dori sã înþelegeþi atitudinea noastrã: valorile occidentale nu înseamnã absolut de loc cã am dori sã impunem sistemul nostru României. care procedeazã la exterminarea minoritãþilor naþionale“35. sunt asemãnãtoare perioadei premergãtoare dictatului de la Viena din 1940“36. Ambasadorul român la Budapesta.. Allan Green. Traian Pop. p. Am trimis în România un nou ambasador. 381-382 37 Constantin Sava ºi Constantin Monac. în care li se cerea „sã întreprin- dã tot ceea ce este necesar pentru a pune capãt regimului Ceauºescu. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional suntem pentru autodeterminare ºi pentru dezbaterile ce le însoþesc. Tot în ziua de 2 decembrie.. ce cunoaºte bine pãrerile mele despre democraþie ºi libertate. dar viaþa însãºi le-o va impune.1989 spre România ºi el va prezenta punctul nostru de vedere. Nu ºtiu când se va întâmpla acest lucru. Presa ungarã cita în mod frecvent numele lui Tökes László ºi a lui Süto András ca „victime ale regimului politic din Româ- nia“.-ului34. Preºedintele american era în consens cu liderul sovietic Mihail Gorbaciov. 106 165 . Anumiþi conducãtori politici pot sã nu fie conºtienþi de nece- sitatea unor asemenea schimbãri. În orice caz. Agenþia ungarã de presã MTI anunþa cã pe adresa celor doi preºedinþi a fost trimisã o telegramã comunã a organizaþiilor maghia- rilor ardeleni ºi ale minoritãþii germane. Oleg Bogo- molov. preºedintele american George Bush a declarat ziariºtilor: „Aº dori sã vãd unele acþiuni ºi în aceastã þarã.D. 381 36 Ibidem. De 34 Ibidem. Revoluþia românã. Horn Gyula) declarau cã soluþionarea drepturilor minoritãþii maghiare din Transilvania depindea de marile Puteri. L-am trimis în România tocmai pentru cã este un om ferm ºi intransigent. prin toate mijloacele de care dispun.. ªi unele oficialitãþi maghiare (Poszsgay Imre. dar va fi foarte greu“37. p.G. p. Cred cã Allan Green a plecat la 29. p. care îmi este prieten. 104 35 Principiul dominoului. preºedintelui Nicolae Ceauºescu.. scria la 2 decem- brie: „Conþinutul ºi amploarea acþiunilor politico-propagandistice desfãºurate de cercurile guvernante de la Budapesta împotriva þãrii noastre. declarase la 24 noiembrie: „Procesul care se desfãºoarã în pre- zent în unele þãri din Europa de Est are un caracter ireversibil ºi de ge- neralitate. al cãrui consilier. vom încerca. Existã însã documente care aratã cã s-a urmãrit discutarea situaþiei din România.. Cehoslovaciei sau chiar R. al meu personal. În ziua de 2 decembrie.11..

Pentru întâlnirea de la Moscova au rãspuns pozitiv liderii politici din Bulgaria.D. ºi în primul rând S. p...S. de aceastã datã cu sens invers: dacã în februarie 1945 împãrþirea zo- nelor de influenþã în Europa s-a realizat în favoarea Uniunii Sovietice.Ioan Scurtu aceea eu privesc cu un anumit optimism evoluþia viitoare a Româ- niei“38. Ungaria.A. în frunte cu fostul prim-ministru Willi Stoph.D. în decembrie 1989 Occidentul. cei doi preºedinþi au participat la o conferinþã de presã comunã – caz unic în istoria relaþiilor sovieto- americane. manifestanþii au pãtruns în clãdirile Securitãþii ºi au sigilat seifurile cu documente. George Bush a declarat cã va sprijini politica de res- tructurare promovatã de Gorbaciov. În Leipzig ºi în alte oraºe.Germanã.S.U. La 3 decembrie. Cehoslovacia. 104 39 Principiul dominoului.A. Doar 38 Ibidem. Germane a unui „lanþ de oameni“ pe direcþia Nord – Sud. dupã întâlnirea de la Malta. Polonia.U. ºi Est – Vest. Conform celor convenite. urmând ca treburile curente ºi pregãtirea pentru Congresul extraordinar din 15 – 17 decembrie sã fie asigurate de o comisie de lucru. În cadrul demonstraþiilor. pentru ca acestea sã nu fie distruse. care impun abandonarea perioadei „rãz- boiului rece“. R. Plenara C. Ei au apreciat cã au avut o discuþie rodnicã.. al Partidului Socialist Unit din Germania a hotãrât excluderea din Comitetul Central ºi din partid a lui Erick Honecker ºi a altor colaboratori apro- piaþi ai acestuia. au obþinu câºtig de cauzã. În chiar zilele întâlnirii de la Malta. ºi U. se cerea demisia lui Egon Krenz din funcþia de preºedinte al Consiliului de Stat ºi al Consiliului Apãrãrii Na- þionale. p. Mulþi analiºti politici au apreciat cã la Malta s-a repetat scenariul de la Yalta.. urmând a deveni piese de bazã în procesele care aveau sã se or- ganizeze împotriva celor care au comis abuzuri ºi ilegalitãþi. 389 166 . formatã din membri ai partidului „care au manifestat angajament în procesul de înnoire“39 Organizaþia Noul Forum a decis organizarea pe întreg cuprinsul R.C.. care sã simbolizeze unitatea întregii populaþii în procesul de democra- tizare. Întreaga conducere a partidului a demisionat. Mihail Gor- baciov urma sã-i informeze pe conducãtorii de partid ºi de stat din Tratatul de la Varºovia despre cele discutate. s-au afirmat noi relaþii între S. în statele încã socialiste au continuat transformãrile. La sfârºitul întâlnirii de la Malta.R. Referirea la Nicolae Ceauºescu era mai mult decât evidentã.

Potrivit relatãrii lui Constantin Olteanu. iar liderul sovietic a fost de acord40. Germane. Egon Krenz ºi Hans Modrow (R. participant la întâlnire. care a condamnat chiar atunci acea intervenþie. o voce distinctã în Tratatul de la Varºovia. R. Constantin Olteanu. Bulgariei l-au felicitat pe Gorbaciov pentru rezultatele obþinute la Malta ºi au susþinut propunerea acestuia.1985. p. Reszö Nyers (Ungaria). pe care-i considera trãdãtori ai cauzei socialismului. aceste acþiuni nejustificate au avut consecinþe negative de lungã duratã“. El îi avea în faþã pe Petar Mladenov (Bulgaria).D.S. (r) dr. Ajuns la Moscova. Pentru a nu intra în detalii privind discuþiile sale cu George Bush. liderul sovietic a propus ca participanþii sã adopte o declaraþie de condamnare a intervenþiei în Cehoslovacia în august 1968. Informarea lui Mihail Gorbaciov. A citat o declaraþie a lui Bush. Întrerupând procesul de înnoire democraticã a R. Ultimul schimb de scrisori între Nicolae Ceauºescu ºi Mihail Gorbaciov. de- zarmare. constând în fraze pe care le putea rosti oricând: pace. Ungariei. Memorii. Nicolae Ceauºescu a putut lesne constata cã rãmãsese singurul om politic din „vechea gardã“ care se mai menþinea la putere. generalul Jaruzelski ºi Tadeusz Mazoviecki (Polonia). Cehoslovaciei. Bucureºti. Germanã). liderul est-german Egon Krenz i s-a adresat conducãtorului delegaþiei române: „Tovarãºe Ceauºescu. în „Historia“ din noiembrie 2008 41 Gen.D. col. Documentul adoptat menþiona cã „intrarea trupelor în acest stat a constituit un amestec în treburile interne ale Cehoslovaciei suverane ºi trebuie condamnat. Europa unitã etc. a necesitãþii întãririi unitãþii þãrilor socialiste. la plecarea spre Berlin. a fost ex- trem de generalã. Editura Aldo. România. 1999. nu ºtiu dacã ne vom mai vedea“41 40 Ioan Scurtu. 23 ºi 27 noiembrie 1989. în care acesta se pronunþa pentru întãrirea acestei alianþe militare. ªefii delegaþiilor Poloniei. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Nicolae Ceauºescu a condiþionat participarea sa de acceptarea de cãtre Mihail Gorbaciov a unei întâlniri între ei doi. 1980 . fãcutã în timp ce se îndrepta spre Bruxelles la întâlnirea cu conducãtorii statelor membre ale NATO. cu declaraþia preºedintelui american?” În legãturã cu propunerea lui Gorbaciov. prezentatã la 4 decembrie. dupã care a întrebat: “Cum se împacã ceea ce s-a spus aici cu privire la îmbunãtãþirea relaþiilor dintre cele douã blocuri militare. Cehoslovace. 216 167 . apreciind-o ca o încãlcare gravã a suveranitãþii ºi a independenþei Cehoslovaciei. stãruind asupra necesitãþii apãrãrii ºi consolidãrii socialismului. Nicolae Ceauºescu a þinut sã sublinieze cã o asemenea declaraþie nu privea România. Nicolae Ceauºescu a fãcut o notã dis- cordantã.

la care sã se discute despre socialism ºi perspectivele lui. Liderul sovietic nu l-a cruþat pe Ceauºescu. Ceauºescu i-a adresat lui Gorbaciov “un salut cãlduros” ºi a apreciat cã Congresul al XIV-lea a fost “un Congres bun ºi s-a încheiat cu rezultate bune”. care în ultima vreme „nu a vrut sã mai vor- beascã cu mine“. Ceauºescu a negat: „Nu. el s-a referit la Honecker. Gorbaciov s-a referit la perestroika ºi activitatea care se desfãºura pentru înlãturarea greºelilor din trecut. o voce distinctã…. a propus o întâlnire „între þãrile socialiste ºi partidele noastre“ pentru a vedea „felul în care se acþio- neazã în unele þãri“. (r) dr. sau a vrut sã mai îndulceascã pilula amarã servitã lui Ceauºescu. spunând aceste cuvinte. precizându- i: „De altfel. ºtiu cã m-aþi criticat împreunã“. De aceea. România. Constantin Olteanu. înnoirea. pp. 42 Stenograma întâlnirii lui Nicolae Ceauºescu cu Mihail Gorbaciov la 4 decembrie 1989. urându-i succes în îndeplinirea sarcinilor stabilite cu acel prilej. în- sã nu de aceasta vreau sã vorbesc acum. pp. Nu este clar dacã. au participat ºi cei doi prim-mi- niºtri (Constantin Dãscãlescu ºi Nikolai Rîjkov)42.Ioan Scurtu La întâlnirea Ceauºescu-Gorbaciov. Am creat atunci aºa ziºii mandatari. Gorbaciov nu a împãrtãºit nici acest punct de vedere. Revoluþia Românã….243. 234 . ºi dupã un an de zile am vãzut cã se îmbogãþesc ºi am lichidat complet aceastã situaþie”. Liderul sovietic a în- ceput prin a-l felicita pe Ceauºescu pentru realegerea sa în funcþia de se- cretar general al Partidului Comunist Român la Congresul al XIV-lea. col. Gorbaciov a continuat: „Sincer vorbind pentru tovarãºul Honecker eu am mari emoþii“. La rândul sãu. Înþelegem perfecþionarea. afirmând cã procesul de modernizare ar fi trebuit sã înceapã de mai mult timp. ci ºi existenþa partide- lor comuniste în þãrile respective“. dar forma în care se acþioneazã pune foarte serios în pericol nu numai socialismul. Nicolae Ceauºescu a propus sã încea- pã pregãtirile pentru o întâlnire a partidelor comuniste ºi muncitoreºti. am discutat cã ar fi bine sã ne întâlnim mai iute sã discutãm cum trebuie sã lucrãm mai bine“. Gorbaciov chiar credea cã prin reformele declanºate de el s-a întãrit socia- lismul. dar fãrã sã se subaprecieze ceea ce au fãcut generaþiile premergãtoare. Evident. la Moscova. nu v-am criticat. Constantin Sava ºi Constantin Monac. 80-97 168 . Gorbaciov a declarat cã mai întâi ar trebui sã aibã loc o dezbatere în cadrul þãrilor socialiste: „Cum pu- tem sã ieºim la o întâlnire mai largã fãrã sã precizãm poziþia în problemele noastre?“ Ceauºescu ºi-a exprimat „preocuparea“ faþã de „ce se întâmplã în câteva þãri socialiste din Europa. Liderul român a precizat: “Ce faceþi dumneavoastrã acum am încercat ºi noi la un moment dat. în gen. Liderul sovietic a conchis: „Important este sã întãrim socialismul ºi în rest este treaba fiecãruia“. Dimpotrivã. deoarece „este o situaþie foarte grea în miºcarea comunistã“.

dar ºi altele erau într-o atare situaþie. apreciind cã afirmaþiile lui Dincã sunt fanteziste. cât putem sã le împingem de la spate cu basto- nul?” Replica lui Ceauºescu a fost promptã: “Nu cu bastonul. Cu alte cuvinte. pe Gorbaciov nu-l interesa ce comunicat avea sã dea conducerea de la Bucureºti despre aceastã convorbire. profitând de autonomia asiguratã. deoarece este indezirabil. Constantin Olteanu. Nicolae Ceauºescu a replicat cã va informa Comitetul Central despre poziþia liderului sovietic faþã de România ºi faþã de el. reformele lui Gor- baciov nu aveau sorþi de izbândã. va informa opinia publicã. Deºi ne-am înþeles sã nu le facem publice. ca sã se îmbogãþeascã unii prin speculã. ºtiþi dumneavoastrã acest lucru destul de bine”. Gorbaciov a apreciat: “Trebuie sã dãm posibilitatea ramurii energetice sã câºtige valutã ºi sã facã investiþii”. În fond. dar rezultatul a fost cã întreprinderile. la care liderul sovietic i-a spus cã trebuie sã demisioneze. liderul român încercând sã obþinã sporirea cantitãþilor de petrol ºi gaz metan. pentru a aborda problemele concrete. au contractat mari împrumuturi ºi au fãcut tot felul de investiþii neeconomice. Dincã ar fi citit acea stenogramã. Atunci le-am restrâns drepturile ºi am gândit cã trebuie sã þinem în mânã anumite lucruri. problema Insulei ªerpilor ºi problema Basarabiei". deoarece pentru România 11 miliarde de dolari datorie în 1980 constituia o situaþie foarte grea”. liderul român precizând: ‘Vrem sã conlucrãm pe principii economice – aceasta este intenþia noastrã”. membru în Comitetul Politic Executiv. A menþionat cã în România s-a introdus “ºi autocon- ducerea ºi noul mecanism economic ºi consiliile de conducere”. relatând cã la ameninþãrile lui Gorbaciov. 169 . la 21 octombrie 1993. ci trebuie aºezatã activitatea pe principii economice”. El a întrebat: “Ce ºtire dãm despre întâlnirea noastrã bilateralã?”. S-a trecut apoi la abordarea problemelor bilaterale. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Gorbaciov a întrebat: “Aºa o perspectivã ne prevedeþi ºi nouã?” La care Ceauºescu a ocolit un rãspuns direct: “În orice caz. drept care se întreba: “cât putem sã le împingem înainte. care a fãcut parte din delegaþie. Liderul sovietic era însã optimist: “Im- portant este sã întãrim socialismul. cã ar fi urmat întâlnirea tête-à-tête între Ceauºescu ºi Gorbaciov. ºi în rest este treaba fiecãruia“. Gorbaciov a avut o intervenþie plinã de subînþelesuri: „Veþi mai trãi pânã la 9 ianuarie!“* În continuare discuþia a alunecat spre consideraþii privind natura schimbãrilor economice. Este aici un text scurt”. a declarat în faþa Comisiei senatoriale. Cei doi prim-miniºtri au convenit sã se întâlneascã în ziua de 9 ianuarie. ºi cele discutate aici. va convoca Marea Adunare Naþionalã ºi "vã vom rãspunde la fiecare problemã. furnizate României de Uniunea Sovieticã. deoarece aceasta era “cea mai înapoiatã”. aceasta nu este o perspectivã. * Ion Dincã. la care Gorbaciov a rãspuns: “Daþi dumneavoastrã o ºtire ºi dãm ºi noi una. a negat categoric cã ar fi avut loc o asemenea discuþie. le vom face publice: problema tezaurului. El se referea la întâlnirea liderilor din þãrile membre ale Tratatului de la Varºovia.

pe o interpretare contemporanã a clasicilor marxismului“. Funcþia de preºedinte al þãrii a fost preluatã.Ioan Scurtu Dacã întâlnirea Ceauºescu – Gorbaciov s-a desfãºurat într-o atmo- sferã de mare tensiune. cu totul altfel a decurs discuþia liderului sovietic cu secretarul general al Partidului Comunist Bulgar. A doua zi. Se bazeazã pe valorile noas- tre socialiste. de Manfred Ger- lach. Germanã. menþinându-se echilibrul european. „dar ele nu trebuie fãcute în pripã“. Paralel cu problemele din statele Tratatului de la Varºovia. În ziua de 5 decembrie. Acesta a apreciat cã „un dialog sincer ºi deschis cu societatea va contribui la întãrirea autoritãþii par- tidului“. cu titlul interimar. cu excepþia unei pãturi sub- þiri a populaþiei. afirmaþie care. precum ºi realitãþile teritoriale din Europa. Petar Mladenov. preºedintele Partidului Liberal-Democrat. Memorii… pp. susþine cu cãldurã perestroika“. Ger- mania se asociau cu cele din R. 425 170 . Procesul de unificare a celor douã state germane era în plinã desfãºurare.F. în ziua de 5 decembrie43. publicat recent. cei doi au convenit cã unificarea Germaniei trebuia sã se realizeze pe cale paºnicã ºi democraticã. partidele din Vest îºi 43 Mihail Gorbaciov. Egon Krenz ºi-a prezentat. Ministrul de Externe vest-german a dat asigurãri cã Germania unificatã va respecta principiile cuprinse în Actul final al Conferinþei de la Helsinki din 1975.D. care conþinea „orientãrile noastre pe termen lung. Gorbaciov continua sã susþinã cã „problema unificãrii germane nu este de actualitate“ ºi cã „personal. la 6 decembrie. Proaspãtul lider bulgar a declarat cã în þara sa „toatã lumea. Germane. cã trebuiau fãcute schimbãri radicale. p.D. i-a fãcut mare plãcere lui Gorbaciov. aceasta intrând în competenþa responsabililor politici din aceastã þarã“44 Abia întors de la Moscova. Gorbaciov a avut o discuþie la Moscova cu Hans-Dietrich Genscher. În timp ce Mitterand aprecia cã unificarea era pe cale de rea- lizare. 106-108 44 Principiul dominoului…. nu vrea sã rezolve problema po- porului german. firmele din R. desigur. în prim- plan se aflau cele privind unificarea Germaniei. oamenii de ºtiinþã ºi cul- turã din ambele state desfãºurau acþiuni comune. Gorbaciov susþinea cu fermitate teza rolului conducãtor al partidului comunist ºi i-a recomandat lui Mladenov sã studieze articolul sãu Ideea socialistã ºi perestroika revoluþionarã. cu care a avut o lungã discuþie. 6 decembrie. demisia din funcþiile de preºedinte al Consiliului de Stat ºi al Consiliului Apãrãrii Naþionale ale R. François Mitterand ºi Mihail Gorbaciov au avut dis- cuþii la Kiev.

). unde a transmis un salut cordial “dragilor compatrioþi” est-germani din partea „concetãþenilor 45 Ibidem.G. inclusiv din armatã. – P. pp. Congresul extraordinar al P. deosebitã de „socialismul stalinist ºi dominaþia mo- nopolurilor tradiþionale“. S-a hotãrât desfiinþarea organizaþiilor de partid din instituþiile de stat. cancelarul Kohl a extins aceastã idee prin propunerea unor mãsuri <confederative>.S. socialiste. în cadrul unei noi realitãþi.S. nu este o problemã a politicii actuale. „Sursele acestei cãi sunt tra- diþionale: social-democrate. umanism. Aceastã cale însemna: democraþie radicalã ºi stat de drept. pp. de 41 ani. Cu acest prilej s-a decis ca la denumirea partidului sã se adauge Partidul Socia- lismului Democratic (P. pp. 418-419 47 Ibidem. Acesta urma sã se înscrie „în tradiþia miºcãrii muncitoreºti. ºi-a reluat lucrãrile dupã o sãptãmânã. În discursul rostit dupã alegerea sa. antifas- ciste ºi pacifiste“45. la 19 decembrie. cãlãtoria era liberã în întreg spaþiul german. Germanã a propus „o comunitate contractualã a celor douã state germa- ne.G. ceea ce este <un început ponderat pentru viitoarele dezbateri>“.U.D. l-a ales pe Gregor Gysi. Congresul s-a pronunþat pentru „o comunitate contractualã“ între cele douã state germane. continuând pânã în zilele de 16 – 17 decembrie. în funcþia de preºedinte al partidului. În acelaºi cadru.D. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional constituiau organizaþii în Est. El a dezvãluit cã R. 452-453 171 .U.D. va crea elemente ale unor noi structuri pentru viitorul mai îndepãrtat“46. Douã zile mai târziu. primul-ministru Hans Modrow a apreciat: „Un stat R.. care sã nu pericliteze stabilitatea europeanã. acesta s-a pronunþat pentru dezvoltarea þãrii sale pe o „a treia cale“. cancelarul Helmut Kohl a participat la un uriaº miting în oraºul Dresda. Între cele douã state nu mai existau graniþe. dreptate socialã. desfãºurat în ziua de 8 decembrie. de exemplu ale Franþei ºi Marii Britanii.D. tânãr avocat evreu. Germanã nu doreºte sã devinã „un land federal subdezvoltat. afirmarea unei reale egalitãþi a femeii. Colaborarea contractualã a celor douã state germane. cu R. a umanismului ºi antifascismului“. care sunt orientate spre existenþa celor douã state germane ºi a realitãþilor postbelice“. cu viitor social nesigur“47. comuniste nestaliniste. 418-419 46 Ibidem. Modrow a apreciat cã „o unificare a R. Congresul extraordinar al Partidului Socialist Unit din Germania.F.G.G.S. precizând cã R..G. suveran ºi socialist reprezintã o premisã pen- tru stabilitatea politicã din Europa ºi interesele altor state.D. protecþia mediului înconjurã- tor.

D. un „socialism democratic“ într-o societate a libertãþilor individuale ºi democraþiei. justiþiei sociale. liderul Forumului Civic. În ziua de 13 decembrie. au fost trase sirenele ºi clopotele. În Polonia s-a trecut la demolarea statuilor lui Lenin. Din august 1989. ºi a exprimat “un cuvânt de recunoºtinþã ºi de admiraþie pentru aceastã revoluþie paºnicã în R. 440-441 172 . partidul urmând sã concureze cu alte forþe politice în alegeri. acesta devenise principala forþã politicã a þãrii. la schimbarea denumirii de strãzi. pentru „egalitatea dintre popoare.” Cuvintele sale au fost receptate într-o atmosferã de entuziasm. iar la 10 decembrie s-a format un nou guvern condus de Marian Calfa. în care comuniºtii erau minoritari. pluralism politic. pp. „Suntem un popor!“ Unificarea se realiza în fapt. era eliberat din funcþia de preºedinte al Cehoslovaciei. solidaritãþii ºi bogãþiei materiale. În Cehoslovacia. Feliks Ed- mundovici Dzerjinski. În ziua de 11 decembrie. multe dintre ele primind numele lui Jósef Pilsudski. a fost datã publicitãþii „versiunea de lucru“ a declaraþiei Congresului Uniunii Comuniºtilor din Iugoslavia. la chemarea „Solidaritãþii“. la 16 decembrie. al dreptului internaþional. când sindicatul „Solidari- tatea“ obþinuse funcþia de prim-ministru al Republicii Populare Polone. Boreslaw Bierut. „egalitatea în drepturi naþionale“: respingerea exclusivismului naþional ºi a ºovinismului. Se avea în vedere elaborarea unui nou program ºi statut al Uniunii Comuniºtilor din Iugoslavia ºi redactarea unei noi Constituþii a Republicii Federative Socialiste Iugoslavã.G. primul-ministru Adamec a demisionat. urmând ca mai apoi sã fie consacratã din punct de vedere juridic. 48 Ibidem. „libertatea omului mai presus de orice“. Lozincile cele mai des scandate erau: „Noi suntem poporul!“. În document se preconiza: „renunþarea la socialismul autoritar“ ºi afirmarea economiei de piaþã. cancelarul fiind aclamat ca un erou al unirii celor douã state germane. În Iugoslavia. Gustáv Husák. autoconducerii. ce urma sã se desfãºoare peste puþin timp.Ioan Scurtu din Republica Federalã Germanã”. pentru a marca astfel nouã ani de la decretarea stãrii de asediu în aceastã þarã. deschizându-se astfel drumul pentru preluarea puterii de câtre Václav Havel. naþionalitãþi ºi minoritãþi în Iugoslavia“48. care fusese instalat de sovietici în 1968. înteme- ietorul statului polonez contemporan ºi un cunoscut antibolºevic.

care i-a fost întreruptã cu forþa în 1940. preºedintele comisiei de organizare a acestui forum. Reprezentanþii Letoniei ºi Moldovei s-au pronunþat împotriva sosirii în republicile lor a unor cetãþeni din alte republici. Gorbaciov a reuºit sã evite discuþiile pe aceastã temã.C. în ziua de 17 decembrie. fapt ce a adus „prejudicii incalculabile poporului ungar ºi fãcând posibile mãsurile de subminare a bazelor orânduirii socialiste“49.U. A. Tratatul de Uniune Sovieticã. În Uniunea Sovieticã.. un tânãr de 35 de ani. 49 Ibidem. fost consilier de poli- ticã externã a lui Grósz Károly. 450 50 Ibidem. la Moscova. Mircea Snegur a menþionat faptul cã pentru construirea uzinei metalurgice din Râbniþa au fost aduºi peste 900 de oameni din afara republicii. cei mai mulþi deputaþi exprimând critici ºi îndoieli asupra programului prezentat de premierul Nikolai Rîjkov. la care Grósz Károly. mulþi dintre ei neavând nimic în comun cu industria siderurgicã50. acesta studiase în U. se desfãºurau lucrãrile celui de- al doilea Congres al Deputaþilor Poporului. modul ºi principiile de elaborare a viitorului plan cincinal.S. Cojocaru.R. al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar.S. Dintre vorbitori s-a remarcat Boris Elþîn. 330 173 . care a formulat critici la adresa lui Gorbaciov. etapele reformei. a amintit cã þara sa a avut o organizare de stat independentã. pp. susþinând cã în aceastã ches- tiune trebuia sã se pronunþe mai întâi P. p. 6 din Constituþie. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional În Ungaria s-a desfãºurat. în vederea eliminãrii prevederii potrivit cãreia Partidul Comunist al Uniunii Sovietice avea „rolul conducãtor“. Aceste regrupãri la vârf urmãreau relansarea partidului în viaþa politicã ºi câºtigarea unei pãrþi cât mai importante a electoratului. p. în octombrie 1989. forþele fracþioniste au distrus partidul ºi au creat Partidul Socialist Ungar „fãrã a consulta membrii partidului ºi proce- dând nedemocratic“. Congresul a ales în funcþia de preºedinte al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar pe Thurmer Gyula.C. apreciind cã lozinca restructurãrii „a fost lansatã fãrã o tacticã ºi o strategie clarã“. Preºedintele Republicii Sovietice Socialiste Letonia. a apreciat cã. Gurbunov. Vii dispute a generat propunerea de modificare a art. cel de-al XIV- lea Congres al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. dupã care a lucrat în cadrul Ministerului de Externe ºi apoi în aparatul C. 445-446 51 Gheorghe E.S. Discuþiile erau contradictorii. care dezbãtea problemele însãnãtoºirii economiei sovietice. ºi „întregul popor“51.

Radu Florian. Era doar o aparenþã. p. Florian. a determinat o luptã continuã ºi inegalã a miniºtrilor pentru fiecare leu. afectând cu deosebire tineretul […] Dominaþia îndelungatã a dictaturii a provocat o crizã culturalã ºi moralã”1. 1993. Un politolog de sorginte marxistã. Aceste caracteristici era pe deplin aplicabile în România. determinatã esenþial de eroziunea treptatã a formelor de consens pasiv pe care s-a bazat regimul. În mod cert. iar subiectivismul secretarului general rãvãºea întreaga economie. centralizarea a devenit draconicã. aprecia cã la mijlocul deceniului al nouãlea criza economicã “s-a transformat într- una globalã. generalã a regimului. Consilierul prezidenþial Silviu Curticeanu scria: “Spre sfârºitul anilor ‘80. O importantã caracteristicã a ei a fost oprirea cvasi-totalã a procesului de promoþiune socialã în toate domeniile de activitate. deoarece norii de furtunã acoperiserã cerul acestei þãri. România se afla de aproape un deceniu într-o gravã crizã economicã. gram de materie primã sau 1 R. Prãbuºirea dictaturilor est-europene ºi alternativele istoriei. Bucureºti. manifestându-se în mediile cele mai variate într-o nemulþumire afiºatã faþã de penuria economicã tot mai pronunþatã ºi înrãutãþirea condiþiilor de trai […] Criza politicã s-a întreþesut cu o acutã crizã socialã la fel de specificã. iar momentul dezlãnþuirii era foarte aproape. Centralizarea introdusã în 1948 a devenit sufocantã. Editura Noua Alternativã. 174 . Inevitabilitatea schimbãrii De la sfârºitul lunii noiembrie 1989. România rãmãsese singura þarã socialistã “în care nu se întâmpla nimic”.Ioan Scurtu CAPITOLUL III REVOLUÞIA ROMÂNà DIN DECEMBRIE 1989 1. Ea a generat astfel o acutã crizã politicã.

fapt ce a înlãturat posibilitatea oricãrei alternative. inclusiv membrii Comitetului Politic Executiv ºi cei ai guvernului. devenind o prezenþã agasantã. mult peste cele reale. Ceauºescu modificã cifrele dupã bunul plac sau dupã o inspiraþie de moment. bunã credinþã ºi profesionalism de specialiºti din toate domeniile de activitate. stabilind termene foarte scurte. care nu mai puteau þine pasul cu progresele înregistrate pe plan mondial. a blocat dezbaterile autentice ºi a impus o singurã ideolo- gie. erau criticaþi de Ceauºescu ºi ameninþaþi cu scãderea salariilor. în 1948. nerealizabile. inginerii ºi tehnicienii ºtiau cã sarcinile nu puteau fi realizate ºi nici nu- ºi propuneau sã le înfãptuiascã. cea marxist-leninistã. Activiºtii de partid. Criza politicã a început în România odatã cu instituirea conducerii prin partidul unic. Planurile lunare ºi programele de aprovizionare tehnico-materialã. O altã modificare fãcutã de Ceauºescu viza consumul de materii prime ºi materiale. el modifica sarcinile de plan. deja stabilite. p. cã produsele industriei româneºti erau printre cele mai competitive pe plan mondial etc. S-a ajuns astfel la raportãri false. ca urmare. nu aveau curaj sã-l contrazicã pe secretarul general. diminuarea (pânã la anulare) a importului. Dintr-o laºitate greu de imaginat. care crezu- serã în „visul de aur al omenirii”. care a crescut în intensitate pe mãsurã ce situaþia României devenea tot mai grea.”2 De regulã. sub motiv cã ele erau subdimensionate. rezultatul a fost izolarea din punct de vedere tehnic a întreprinderilor româneºti. acest fapt ducea la decorelãri în lanþ. devin simple petece de hârtie. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional kilowatt de energie electricã. Meditaþii necenzurate. tot mai greu sau imposibil de ocolit. Dupã preluarea întregii puteri politice în 1974 de cãtre Nicolae Ceauºescu s-a dezvoltat un aberant cult al perso- nalitãþii. deveniserã pesimiºti ºi agasaþi de 2 Silviu Curticeanu. 166 175 . pentru cã. întocmite cu seriozitate. ei se declarau întrutotul de acord cu modificãrile propuse ºi se angajau sã „facã totul” pentru realizarea noilor „indicaþii”. Chiar ºi comuniºtii cei mai înfocaþi. O altã modificare operatã de Ceauºescu se referea la darea în folosinþã a unor obiective de importanþã naþionalã. care ofereau lui Nicolae Ceauºescu argumente pentru a susþine cã România realiza cea mai mare producþie de cereale la hectar din Europa. sã-i demonstreze cã nu era bine sã se modifice planul de producþie de la o lunã la alta. înarmat cu un pix de culoare neagrã ºi tot mai multã inconºtienþã. Pe de altã parte. încurcând sectoarele sau ramurile de activitate care depindeau unele de altele. muncitorii.

pp. agenþii serviciilor de informaþii îºi ocupaserã „poziþiile” (mulþi dintre ei în camerele de la Hotelul Intercontinental care aveau ferestrele spre Piaþa Universitãþii). manifestaþiile în faþa ambasadelor române au crescut în amploare. punând capãt „celei mai crunte dictaturi din istoria omenirii”. 122-123 176 . de „alimentaþie raþionalã” etc.Ioan Scurtu propaganda agresivã prin mass-media a cultului lui Nicolae Ceauºescu ºi al Elenei Ceauºescu. Mulþi dintre ei vedeau în reformele de tip Gorbaciov o cale de a scoate România din criza în care se afla. Hitler ºi Stalin la un loc. Aºteptând ore întregi la cozile din faþa magazinelor pentru a „prinde” ceva produse. Criza socialã afecta întreaga populaþie a României (exceptând grupãri foarte restrânse de privilegiaþi ai regimului). În rândul cetãþenilor României se acumulase o urã de nestãvilit împotriva „celor doi”. el fiind mai rãu decât Dracula.. deoarece Securitatea îl va apãra cu orice preþ pe Ceauºescu. dar aºteptau momentul ca „transformaþi în masã” sã devinã parte a mulþimii care sã-l rãstoarne pe dictator. Înlãturarea lor apãrea ca o soluþie salvatoare. Direcþia de Informaþii Externe raporta cã în Un- garia se pregãteau acþiuni pentru destabilizarea situaþiei interne din România3. astfel încât regimul de la Bu- cureºti sã nu poatã redresa situaþia. dar Armata va trece de partea poporului. toþi îi considerau pe „el” ºi pe „ea” principalii vinovaþi. oamenii discutau deschis. care în celelalte þãri socialiste îºi asumase iniþiativa ºi rãspunderea de a înlãtura regimul totalitar. nu aveau curaj sã acþioneze. „pregãtirile” pe plan internaþional erau fina- lizate: diabolizarea lui Ceauºescu atinsese punctul culminant. „maºinãria” rãzboiului electronic deasupra României era funcþionalã. Mihail Gorbaciov se achitase de misiunea de a diminua drastic exportul de gaze naturale sovietice spre România. La 9 decembrie. criticând „vremurile” în care erau nevoiþi sã trãiascã. folosind cu prioritate populaþia maghiarã din Transilvania. mass-media occidentalã acredita ideea cã un rãzboi civil era inevitabil. Chiar dacã nu se menþiona numele lui Ceauºescu. dar românii vor ieºi victorioºi. se vor înregistra zeci de mii de morþi. în România nu s-a putut organiza. cerându-se respectarea drepturilor omului. În decembrie 1989. mai ales ca urmare a mãsurilor de economisire a energiei. Revoluþia Românã…. ºi cã Budapesta avea intenþia sã provoace incidente de graniþã „care sã 3 Constantin Sava ºi Constantin Monac. Intere- sant este cã cei mai activi erau foºtii staliniºti – ca Silviu Brucan ºi Dan Deºliu – iar societatea civilã.

dar guvernul de la Budapesta susþinea cã pe teritoriul acestei þãri s-ar afla 61 000 de refugiaþi din România. clandestin sau oficial. 29 5 Gheorghe Raþiu. se îndreptau spre anumite zone din Banat. nu exista o „a doua echipã“. 1996. aprecia cã în condiþiile în care o formulã de înlocuire a lui Nicolae Ceauºescu nu a 4 Armata românã în revoluþia din decembrie 1989. unguri ºi iugoslavi în România. care cãlãtoreau cu maºina. În evidenþa Securitãþii existau circa 6 000 de români fugiþi în Ungaria. Transilvania ºi Bucureºti. fugite din România ºi care ar fi fost prinse în Ungaria.S. dupã care sã cearã intervenþia unor þãri ale Tratatului de la Varºovia. în acelaºi timp. pp. 83 177 . 1998. nr. La sfârºitul lunii noiembrie ºi în luna decembrie. 12/2004.“ Ataºatul militar de la Budapesta identificase douã tabere. grãnicerii unguri aduceau grupuri de 20–40 persoane. ªtefan Dinu. îndreptându-se spre Transilvania ºi Banat. ºi a unor state occidentale. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional degenereze în conþict militar între cele douã þãri. folosind arme ºi muniþie4. Era un semn cã momentul înlãturãrii lui Nicolae Ceauºescu era foarte aproape. Din septembrie 1989 s-a înregistrat un fenomen invers: numãrul celor care vroiau sã intre ilegal în þarã era de 4–5 ori mai mare decât al celor care cãutau sã fugã din România. Bucureºti. unde erau instruiþi „mercenari“. Destinul unitãþii statale a României pe ruta Bonn - Budapesta .C. în "Transilvania". Pentru Mihail Gorbaciov. p.N. cei mai mulþi fiind bãrbaþi tineri. François Mitterand sau Helmut Kohl. s-a înregistrat o masivã afluenþã a turiºtilor strãini.R.6 Organele de Securitate au sesizat faptul cã ºi dinspre Est se înre- gistra o afluenþã de turiºti sovietici. pentru întreþinerea cãrora primea sume importante din partea O. Dar cursul eveni- mentelor trebuia accelerat. p. Studiu documentar.U. Editura Militarã. deoarece în P. urmând ca soluþia sã se gãseascã pe parcurs („vãzând ºi fãcând“). Bucureºti. Cei care reveneau.Moscova. a II-a. drept care acum erau returnate în þara de origine5. 1989-1990. la Bicske ºi Herjdu Szoboszlo. mai ales sovietici. Raze de luminã pe cãrãri întunecate. ed.S. 125- 127 6 Corneliu Lupu. schimbarea din România era mult mai dificilã. Sibiu. care sã preia puterea dupã înlãturarea lui Nicolae Ceauºescu. ca ºi pentru George Bush.R. din rândul celor fugiþi din România. îndeosebi din partea U. care la momentul potrivit urmau sã vinã în þarã pentru a declanºa acte de rezistenþã împotriva autoritãþilor. ªeful Direcþiei de Informaþii a Armatei.

supravegherea populaþiei a devenit ºi mai strictã. iar dominaþia lui devenise insuportabilã. comparativ cu 1998. Dupã Congresul al XIV-lea al P.9* * Aºa este în text 7 ªtefan Dinu. SUA. p.. care accentua ºi mai mult prãpastia dintre con- ducerea de partid ºi poporul român. printr-un IMPULS* dat unei populaþii aflate la punctul de fierbere al nemulþumirilor. 273 9 Mihai Iacobescu. iar starea de spirit a populaþiei era extrem de tensionatã. p. cultul per- sonalitãþii lui Ceauºescu a fost ridicat la cote ºi mai înalte. * Acesta se numea Stratu Severin 178 . 112. Nicolae Ceauºescu nu se clintea din postul de comandã. cit. vizând înlãturarea regimului totalitar al lui Ceauºescu. a unor situaþii de panicã. când Nicolae Ceauºescu a fost reales în funcþia de secretar general. în Parcul Areni din Suceava au fost rãspândiþi sute de fluturaºi de hârtie. cum de exemplu erau Uniunea Sovieticã. “singura soluþie pentru scoaterea României din crizã nu putea veni decât numai din afarã. Mãsurile de securitate introduse în preajma Congresului s-au menþinut.R. p. în 1989 în România intraserã cu 25.Ioan Scurtu putut fi gãsitã. sub acoperirea de turiºti. pe care scria: “Jos dictatura Ceauºescu!” securitatea nu l-a putut identifica pe autor. tensiunea din þarã a crescut.7 Aceastã acþiune “a fost rezultatul unor înþelegeri secrete Est-Vest. Franþa. unde vechii lideri comuniºti fuseserã înlãturaþi. de 25 de ani. nesiguranþã ºi instabilitate. gata sã explodeze într-o revoltã generalã”. trupe care se aflau de regulã în componenþa forþelor armate ale marilor puteri. nr. Cetãþenii aflaserã de la „Europa Liberã“ ºi de la alte posturi de radio strãine despre transformãrile din celelalte state socialiste. Declanºarea ºi desfãºurarea revoluþiei pe meleagurile sucevene în etapa 22 decembrie-20 mai 1990. ºi acþiunile împotriva regimului totalitar s-au multiplicat. Spre exemplu. prin intermediul unor grupuri de cercetare diversiune infiltrate în România pe cãi acoperite ºi care aveau rolul de DETONANT* al revoltei maselor.C. în "Clio 1989". op. 1-2/2005. În opinia sa aceste grupuri de diversiune veniserã din Uniunea Sovieticã cu câteva sãptãmâni înainte.000 mai mulþi turiºti sovietici. Anglia ºi altele”. În þarã exista o stare de nervozitate. În acest scop s-a recurs la “provocarea unor tulbulenþe. în noaptea de 11 spre 12 decembrie. 266 8 Ibidem. Numai în România.”8 Valul schimbãrilor ajunsese la graniþele României ºi el nu mai putea fi evitat. Pe de altã parte.

Iaºi. Nici autorul acestui document nu a fost identificat de Securitate. în care era criticat în termeni foarte duri regimul Ceauºescu. participanþi la un concurs internaþional. Editura Timpul. constituite la sugestia Kremlinului. numitã Frontul Popular Român. Securitatea a identificat pe organizatori ºi i-a arestat pe ªtefan Prutianu. 179 . începutul Revoluþiei Române. pe larg. Securitatea a împiedicat înfiinþarea acestui partid. Luca Piþu. înainte de ora anunþatã. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional În Bucureºti. pompieri ºi sportivi (aceºtia erau de fapt securiºti îmbrãcaþi în treining. deoarece. 10 Vezi. Se pare cã ieºenii luau ca model Frontul Popular din Republica Sovieticã Socialistã Moldoveneascã. Vigilentã. pentru a promova perestroika. dar nu a avut decât puþini susþinãtori. Vasile Vicol. Unirii la 14 XII ora 16”10. Adi Cristi. Liviu Antonesei. în "Gardianul" din 15 decembrie 2007. Iaºi. Valentin Odobescu ºi Ionel Sacaleanu. Aici. în zona Gãrii de Nord ºi în Piaþa Universitãþii au fost plasate mai multe exemplare din ziarul manifest “Luneta”. iar manifestaþia din 14 decembrie nu s-a bucurat de sprijinul cetãþenilor. 14 decembrie 1989. Cassian Maria Spiridon. Iaºi. 1994. la începutul lunii noiembrie 1989. iniþiativa de la Iaºi meritã consemnatã pentru istorie. ideea constituirii unei organizaþii. deoarece demonstreazã starea de spirit care a dus la declanºarea revoluþiei. care au evitat sã iasã în stradã. mutat ad-hoc de la Oradea la Iaºi).* Pe bulevardul central din Ploieºti a fost vãzut un cal slãbãnog care avea atârnatã de gât o pancardã pe care scria: “Epoca Ceauºescu” Cea mai spectaculoasã iniþiativã a aparþinut unui grup de tineri intelectuali din Iaºi. în Piaþa Unirii se aflau grupuri de poliþiºti. Alexandru Cãlinescu ºi ªtefan Prutianu. 2006 11 Revoluþionarii moldoveni vor ca Iaºiul sã fie recunoscut drept "Scânteia Revoluþiei". câteva sute de ieºeni domiciliaþi în zona Pieþei Unirii au primit în cutiile lor poºtale hârtii cu litere confecþionate din radiere pe care era scris: “Participaþi la demonstraþia din P. Nici planul vizând organizarea manifestaþiei la 14 decembrie nu a avut succes. Revoluþia la Iaºi. Cassian Maria Spiridon.11 Chiar dacã Frontul Popular Român a rãmas doar o intenþie. Iniþiativa aparþinea unui grup format din: Dan Petrescu. Ultimul lansase. el preconiza ca fiecare membru nou sã aducã alte trei persoane. dar ºi din þãrile Baltice. care ar fi fost jucãtori de judo. * Este vorba de Valentin Hurduc. Tipografia Moldova.

când mai mulþi muncitori urmau sã opreascã maºinile. În timpul Congresului al XIV-lea mai mulþi muncitori de la U. (Uzinele Mecanice Timiºoara) au încercat sã provoace o grevã urmatã de o manifestaþie. sã mobilizeze ºi celelalte secþii. scânteia s-a aprins în cealaltã parte a þãrii. 8-9. dar când a apãrut un ºef de secþie care le-a cerut sã-ºi reia lucrul. ora 9. Nu pentru multã vreme. în oraºul Timiºoara. Editura Facla.T. avea sã se declanºeze revoluþia. Ofiþerul care se ocupa de cazul Lászlo Tökés avea sã menþioneze: „Aveam dovezile trãdãrii.M. 1 Titus Suciu. 5/2006 (numãr consacrat revoluþiei de la Timiºoara). Miodrag Milin. dupã care sã porneascã în oraº.21 decembrie '89. În scurt timp au apãrut mai mulþi securiºti. . În ziua de 28 noiembrie el a fost informat cã apelul sãu a fost respins ºi cã se va proceda la evacuarea lui la 15 decembrie. Reportaj cu sufletul la gurã (Traseele revoluþiei). Timiºoara. Timiºoara. 1990. EVENIMENTELE DIN TIMIºOARA Peste douã zile. la 20 octombrie a fost emis ordinul judecãtoresc pentru evacuarea lui Tökes. de la un incident relativ minor.C. nr.1 S-a fixat ºi data: 23 noiembrie. Timiºoara.Caietele Revoluþiei". 180 . la graniþa de Vest. iar acesta a fãcut recurs. Ei urmãreau posturile de televiziune din Iugoslavia. Starea de spirit a timiºorenilor era puternic marcatã de transformãrile din statele vecine ºi de imobilismul liderilor politici din România.R. la care sã se cearã nealegerea lui Nicolae Ceauºescu în funcþia de secretar general al P. pentru cã. Lászlo Tökés.Ioan Scurtu 2. aproape toþi s-au întors în ateliere. 1990. Cu o oarecare întârziere. 2 Vezi.. Ungaria ºi Bulgaria. p. * La 25 august 1989 episcopul Papp a decis scoaterea lui Tökés din rândurile clerului. urmând ca pe traseu sã li se alãture ºi lucrãtori de la alte întreprinderi. care au reuºit sã þinã situaþia sub control. pe larg.00. chitanþa olografã [scrisã de pastor] pentru 20 000 lei (atenþie! în ’89. erau la curent cu evenimentele ce se derulau pe plan internaþional ºi erau gata sã acþioneze pentru o schimbare de regim ºi în România. sã iasã în curtea uzinei. în curte s-au adunat trei-patru sute de oameni. Organele de Securitate din Timiº cunoºteau activitatea de spionaj în favoarea Ungariei pe care o desfãºura Tökés. a refuzat sã se supunã unei hotãrâri judecãtoreºti privind strãmutarea sa într-o altã localitate*.2 Un pastor reformat. 15 . la 16 decembrie.

dar Nicolae Ceauºescu nu a fost de acord. supravegheatã zi ºi noapte de miliþieni în uniformã. toate gãsite la ieºirea din þarã a doi cetãþeni maghiari. disidenþii erau supravegheaþi de Securitate – cel mai adesea foarte vizibil. a primit paºaport pentru a vizita S. Parlamentul Ungariei a adoptat o „declaraþie de solidaritate“ cu pastorul reformat Lászlo Tökés. La rândul ei. 45-46 5 Principiul dominoului…. pentru a fi citite la postul de radio „Europa Liberã“. 248 6 Vartan Arachelian. Cazul cel mai frapant este al lui Silviu Brucan. Argumentul ei era greu de respins: „Daþi-mi o posibilitate sã mã exprim în orice publicaþie ºi nu voi mai trimite la <Europa Liberã> textele mele“6. care oficia la Timiºoara5.. pp. 19 4 Filip Teodorescu. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional octombrie)* ºi douã pagini cu informaþii. dintre care 8 159 ofiþeri ºi 5 105 subofiþeri ºi maiºtri militari. Virgil Mãgureanu. de asemenea. numãrul securiºtilor din aparatul central ºi local era mult mai mic. dupã ce l-a criticat deschis pe Ceauºescu pentru politica sa. p. 3 Radu Tinu. Dintre aceºtia 8 367 ofiþeri. p. Ceauºescu credea cã astfel va evita noi critici din partea statelor occidentale ºi a apreciat cã erau suficiente mãsurile administrative luate pe linia cultului reformat din care Lászlo Tökés fãcea parte4. Timiºoara…no comment….A.. Dupã reîntoarcerea în þarã a devenit coautorul „scrisorii celor ºase“. dar nu a fost arestat. putea trimite scrisori cãtre fiica sa din Franþa. Oficialitãþile de la Budapesta au reacþionat cu promptitudine: la 19 octombrie 1989. Conducerea Securitãþii din judeþul Timiº fãcuse propuneri pentru trimiterea în instanþã a pastorului. precum ºi 984 personal civil. care a dus la evenimentele de la Braºov din 1987. Un risc asumat. directorul Serviciului Român de Informaþii. cadre ale serviciilor de specialitate din þara vecinã“3. 42 (Declaraþiile Doinei Cornea) 181 . Timiºoara. Dincolo de sentimentul existent în rândul populaþiei. Prudenþa lui Ceauºescu ºi atitudinea faþã de Tökés se înscria într-o practicã utilizatã în ultimii ani: cei suspecþi. p. Marea Britanie ºi Uniunea Sovieticã. În faþa Dumneavoastrã…. aprecia cã la 22 decembrie 1989 Direcþia Securitãþii Statului totaliza 14 259 cadre militare.U. decembrie 1989…. pentru ca aceºtia sã ºtie cã sunt urmãriþi – dar nu au fost arestaþi. ci doar mutat într-o locuinþã aflatã la marginea Bucureºtilor. în realitate. care. Doinea Cornea. subofiþeri ºi maiºtri militari * Suma respectivã echivala cu un salariu mediu al unui cetãþean român pe timp de ºase luni. pentru a nu aduce noi prejudicii relaþiilor cu Ungaria.

Moldova. iar în cele operative – 466. pe larg. Decizia de evacu- are a pastorului Tökés expira în ziua de 15 decembrie. Constrângere ºi disidenþã în România anilor 1965 . la rândul lor. aflat în România. ci modul lor de acþiune8. subofiþeri ºi maiºtri militari. Serviciile secrete strãine cunoºteau sta- rea de tensiune creatã ºi acþionau pentru stimularea nemulþumirilor co- lective.). 1949-1985. astfel ca ºi în România sã se aplice principiul dominoului. Banalitatea rãului. p. Celelalte cadre desfãºurau activitãþi în trupele de Securitate – 2 859 ofiþeri. despre evoluþia evenimentelor. Liviu Þãranu. cât capacitãþii de a contro- la informaþiile: de fiecare datã când o miºcare de protest apãrea undeva. 182 . În ultimã instanþã. în ºedinþa Consiliului ªtiinþific al Institutului Revoluþiei Române din Decembrie 1989. p. Florian Banu. O istorie a Securitãþii în documente. Editura Humanitas. l-a întrebat dacã are rude în Timiºoara. 1998 9 Ion Iliescu. în unitãþile tehnice existau 2 588 ofiþeri. pentru cã în oraºul de pe Bega se va "întâmpla ceva". înainte ca.Ioan Scurtu lucrau în sectoarele operative ºi de informare. una dintre persoanele cele mai urmãrite de Se- curitate. care sã ducã la lichidarea regimului socialist-totalitar. vezi ºi Florica Dobre.S. înfiinþatã în 1977. 16 decembrie în faþa locuinþei pastorului erau câteva persoane.7 La rândul sãu generalul Iulian Vlad aprecia cã la cifra cadrelor de Securitate se adãugau circa 600 de scutieri din unitatea antiteroristã (U. 8 Vezi. 45. La Timiºoara s-au de- plasat secretarul II de la Ambasada S. iar acesta a de- clarat oamenilor veniþi la slujba religioasã cã nu acceptã sã se supunã ordinului ºi le-a cerut ajutorul. cu misiunea de a se informa operativ. de la faþa locului. În decembrie 1989 aceastã metodã n-a mai reuºit.A. ºi o „ziaristã“ din Marea Britanie.L. din 29 aprilie 2006. ºi trupele de securitate de aproximativ 22 000 de militari în termen*. la prânz numãrul lor a ajuns la circa 7 Apud Marius Oprea. 49 ** Profesorul Ioan Chiper a relatat. aflând de existenþa ei. sã se rãzvrãteascã. Silviu B. cei care ar fi vrut. cã în dimineaþa zilei de 16 decembrie 1989 istoricul american Paul Michelson. Trupele de Securitate (1949-1989). Ion Iliescu. Ceauºescu ºi Securitatea. Bucureºti. Camelia Duicã. avea sã scrie: „Dictatura lui Nicolae Ceauºescu îºi datora lon- gevitatea mai puþin represiunii propriu-zise. Editura Polirom. 2002. aceasta era înãbuºitã.** În dimineaþa zilei de sâmbãtã. Editura Nemira. 3 832 lucrau în unitãþile centrale ºi 4 544 în judeþe. la întâlnirea cu studenþii Facultãþii de Arhivisticã. Denis Deletant. Bucureºti.1989. din cadrul Academiei de Poliþie "Alexandru Ioan Cuza".A.U. sã apuce a ieºi în stradã“9. nu era esenþial numãrul securiºtilor. Iaºi. 2004 * Declaraþie fãcutã de generalul Iulian Vlad în ziua de 25 mai 2006. Revoluþie ºi reformã….

ignorat. Tökés îºi îndeplinise misiunea. române!“. avea sã scrie: „Un Tökés care în 16 decembrie îndemnase mulþimile sã se întoarcã acasã pentru a nu irita autoritãþile comuniste. scris de Andrei Mureºanu la 1848. 1992. scandând lozinci: „Nu plecãm acasã!“. în stradã au apãrut scutierii Ministerului de Interne. În faþa acestei situaþii. iar pe uºa bisericii a fost pus un afiº cu acelaºi îndemn. mâine în toatã þara!“11. De fapt. îndreptate împotriva regimului dictatorial. „Vrem pâine!“.12 Dupã ora 16. care au început sã împrãºtie mulþimea. cerându-le oamenilor sã meargã acasã. p. „Libertate!“. care era un îndemn la luptã. un Lászlo Tökés care. care au declanºat primul atac asupra manifestanþilor. a ales sã devinã. securitate. iar cei mai mulþi au fugit cu speranþa cã vor scãpa cu bine. Astfel. „Vrem cãldurã!“. grãniceri). Manifestanþii au început sã intoneze imnul „Deºteaptã-te. Timiºoara a devenit „detonatorul revoluþiei române“. Timiºoara în decembrie. un secretar al Comitetului municipal de partid a anunþat cã a fost anulatã hotãrârea de evacuare a pastorului ºi a cerut mulþimii sã plece acasã. Momentul decisiv a fost oprirea tramvaielor ºi blocarea circulaþiei. „Azi în Timiºoara.15. a rãmas pe loc sã vadã ce se întâmplã. Detonatorul Timiºoara. în "Agora social-democratã". forþele Ministerului de Interne (miliþie. abandonând nepãrtinirea creºtinã. se dezinteresase cu cinism de dragostea lor. „Fãrã violenþã!“. alþii au început sã spargã geamurile ºi vitrinele magazinelor. uitat imediat în noaptea de 16 ca ºi în toate zilele care au urmat. au declanºat o amplã acþiune de prindere a celor care se remarcaserã în timpul manifestaþiei din timpul zilei. astfel cã lumea care a coborât. Claudiu Iordache. maghiarul pe care cu o sinceritate intensã – dar ºi pentru foarte scurt timp – îl iubiserã românii. Pe la orele 21 au fost aduse noi forþe de ordine. Net superioare. Erau lozinci politice. Tökés a apãrut la fereastra casei parohiale. Cei mai mulþi s-au împrãºtiat. 21 11 Costel Balint. 33 183 . Timiºoara. Rolul ce i-a rãmas de jucat: o extrem de complicatã marionetã a serviciilor secrete“10 O parte dintre manifestanþi s-a îndreptat spre Comitetul judeþean de partid. p. În jurul orei 17. 1989. Editura Helicon. dar ºi ale Ministerului Apãrãrii Naþionale. pentru ca spre searã sã ajungã la aproape o mie. Cei arestaþi au fost anchetaþi. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional 100. unul dintre liderii revoluþiei de la Timiºoara. Unii manifestanþi au ripostat. mulþi dintre 10 Claudiu Iordache. Calea spre libertate. avocatul conaþionalilor sãi. Singur printre români…. 43 12 Claudiu Iordache. p. dar au mai rãmas pe loc câteva zeci de persoane. în exclusivitate.

forþele de represiune au desfãºurat o adevãratã vânãtoare de oameni. nr. Organele de cercetare pot dispune reþinerea unei persoane pe o duratã de cel mult 24 de ore. nr. a mitingurilor ºi a demonstraþiilor“. iar dialogul politic real cu cetãþenii nu era acceptat. Revendicãrile lor aveau un caracter limitat.Ioan Scurtu ei fiind bãtuþi cu bestialitate. Articolul 13 Desfãºurarea evenimentelor. cuþite. 2 din decembrie 1999. fãrã sã i se fi adus vreo probã ºi fãrã posibilitatea ca acesta sã se apere. Nu puþini au fost reþinuþi doar pentru cã în acel moment se aflau pe stradã. Dar este limpede cã manifestanþii din 16 decembrie nu se ridicaserã împotriva orânduirii socialiste ºi nici a intereselor celor ce muncesc. care permitea multiple interpretãri. dar ºi sãbii. a presei. pari. vizând respectarea unor drepturi constituþionale ºi ameliorarea condiþiilor de viaþã ale „celor ce muncesc“ (în România. care au fost prinºi. cum existau în legile fundamentale de pânã în 1948. Deosebit de gravã era folosirea armatei în acþiunile de reprimare a populaþiei. Articolul 28 din Constituþie14 prevedea: „Cetãþenilor Republicii Socialiste România li se garanteazã libertatea cuvântului. obiecte metalice. Simplul fapt cã un cetãþean se afla pe stradã ºi era suspectat cã ar fi participat la manifestaþie era suficient pentru a fi arestat. molestaþi. Nimeni nu poate fi arestat decât pe baza unui mandat de arestare emis de tribunal sau procuror“. Este adevãrat cã articolul urmãtor aducea anumite restricþii: „Libertatea cuvântului. stofe. întrunilor. a întrunilor. Constituþia nu avea un capitol special consacrat Puterii Armate. lanþuri. arestaþi. Reþinerile ºi arestãrile din noaptea de 16/17 decembrie erau ilegale. neavând nici o implicare în acþiunile din timpul zilei. Regimul nu respecta propriile sale legi. fãrã a exista probe sau indicii temeinice cã au sãvârºit vreo infracþiune. În acea noapte. bile etc13 Mãsurile represive aveau un vãdit caracter ilegal. în "Martor ocular". instrumente muzicale. Articolul 31 din Constituþie stipula: „Cetãþenilor Republicii Socialiste România le este garantatã inviolabilitatea persoanei. mitingurilor ºi demonstraþiilor nu pot fi folosite în scopuri potrivnice orânduirii socia- liste ºi intereselor celor ce muncesc“. presei. Asupra unora s-au gãsit obiecte furate: încãlþãminte. p. toþi cetãþenii aveau dreptul la muncã). Era o formulare destul de vagã. haine de blanã. rãngi. Nici o persoanã nu poate fi reþinutã sau arestatã dacã împotriva ei nu existã probe sau indicii temeinice cã a sãvârºit o faptã prevãzutã ºi pedepsitã prin lege. 65 din 29 octombrie 1986 184 . 11 14 "Buletinul Oficial".

Radu Tinu º. 18 16 Prof.. Lorin Ioan Fortuna. univ. regimul Ceauºescu a acþionat în forþã..R. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional 48 al Constituþiei din 1965 (cu modificãrile ulterioare) prevedea cã serviciul militar „este obligatoriu ºi constituie o îndatorire de onoare a cetãþenilor Republicii Socialiste România“.Caietele Revoluþiei". revoltaþi. reuºind sã pãtrundã înãuntru. Alþi demonstranþi au spart geamurile ºi au aruncat în interiorul Comandamentului Marii Unitãþi Mecanizate sticle incendiare17. în. 68 185 . Potrivit informaþiilor furnizate de unii foºti securiºti (Filip Teodorescu. „Libertate!“ Unii au atacat comandamentul Diviziei 18 mecanizate. care au început sã scandeze lozinci: „Jos teroarea!“. ieºind în stradã cu fanfara ºi cântând în pas de defilare. la Timiºoara. p. dupã care au dat jos portretele lui Nicolae Ceauºescu. care a fost stins cu dificultate de pompieri16. armata a fãcut o demonstraþie de forþã. Cãlcarea jurãmântului militar. din perspectiva Frontului Democratic Român. Dupã circa o orã. pe la ora 14. au incendiat douã birouri de la parter ºi au distrus altele15. Fãrã voia sa. alþii au cãutat sã împiedice deplasarea TAB-urilor scoase în stradã. iar la articolul 49 se menþiona: „Apãrarea patriei este datoria sfântã a fiecãrui cetãþean al Republicii Socialiste România.a. Ceau- ºescu a devenit „regizorul scenariului“ care s-a derulat în România între 17 ºi 22 decembrie 1989. Intrat în panicã ºi fiind hotãrât sã impiedice orice acþiune care ar fi impus adoptarea unor reforme ºi iniþierea unui dialog cu societatea româneascã.38 17 Sergiu Nicolaescu. p. au huiduit ºi au aruncat cu pietre.) actele de vandalism ºi provocãrile la adresa armatei se datorau 15 Radu Tinu. Acestea erau singurele articole referitoare la armatã ºi ele nu fãceau nici un fel de menþiune cã aceasta ar putea fi utilizatã împotriva propriilor cetãþeni.C. forþele militare au reuºit sã-i evacueze pe manifestanþi. Alt grup de manifestanþi a luat cu asalt clãdirea Comitetului Judeþean P. În zona centralã s-au adunat mai mulþi cetãþeni. În dimineaþa zilei de duminicã. Timiºoara… no comment…. Lupta pentru putere….1/2001. dr. Relaþia revoluþionari-Armatã. crezând cã astfel se va menþine ºi va putea controla situaþia din þarã. aducerea de prejudicii capacitãþii de apãrare a statului constituie crimele cele mai grave faþã de popor ºi sunt pedepsite prin lege cu toatã asprimea“. trãdarea de patrie. Mulþimea din faþa Comitetului judeþean a incendiat un camion militar. p. nr. dar militarii nu au fãcut uz de arme. din centrul oraºului. Unii timiºoreni. 17 decembrie. trecerea de partea inamicului.

Un subofiþer a fost lovit în cap cu un topor.a. în dupã-amiaza zilei de 17 decembrie. era un fel de reprezentant al lui Ceauºescu la Timiºoara. 43 * Textul a fost reconstituit din memorie ºi scris de stenodactilografe în ziua de 4 ianua- rie 1990. Nicolae Ceauºescu a cerut ca Ministerul Apãrãrii Naþionale sã constituie. comandant al Inspectoratului General al Miliþiei º.C. Ministrul Vasile Milea a primit ordin de la Nicolae Ceauºescu sã se intervinã în forþã. al P. comandantul Diviziei din Timiºoara. altele mai succinte. Din punctul de vedere al conducerii militare. la care Nicolae Ceauºescu a 18 Condamnat la adevãr…. Au fãcut deplasarea mai multe cadre politice ºi militare: generalul Ion Coman – secretar al C. despre situaþia din oraº. secretar al C. La apariþia acestora pe Calea Girocului mai mulþi cetãþeni au ridicat baricade din camioane ºi troleibuze. generalul Victor Atanasie Stãnculescu — prim-ad- junct al ministrului Apãrãrii Naþionale. ei au fost informaþi de locotenent-colonelul Zeca. situaþia era confuzã. subordonaþi la diferite centre de comandã. a menþine ordinea ºi a apãra instituþiile publice din oraº. ministrul Apãrãrii Naþionale a ordonat ca la Timiºoara sã se deplaseze unitãþi din Buziaº.Ioan Scurtu unor cetãþeni strãini.C. Lugoj ºi Arad.C. de la 16. Din aceastã cauzã existã mai multe variante. p. scoaterea în stradã a unor tancuri. generalul Mihai Chiþac – coman- dantul Trupelor Chimice.30. unele mai ample. împreunã cu Ministerul de Interne ºi Departamentul Securitãþii Statului. Generalul Ion Coman. pentru a contracare acþiunile unor “bande diversioniste”. al P. Când au ajuns în aeroport.45. un stat major de crizã care sã se deplaseze de urgenþã la Timiºoara. au spart cu rãngi butoaiele cu motorinã ºi le-au dat foc. nimeni nu putea lua o decizie importantã fãrã acordul ºefului statului. pe care a considerat-o „foarte gravã“18.R. 186 . în jurul orei 16. au acoperit cu vopsea vizoarele conductorilor. Existau mai multe grupuri de ofiþeri. Sub conducerea directã a lui Ion Coman s-a desfãºurat o amplã acþiune de reprimare a revoluþionarilor în cursul serii ºi a nopþii. generalul ªtefan Guºã – ºef al Marelui Stat Major. veniþi de curând în Timiºoara cu misiunea de a incita populaþia civilã împotriva regimului Ceauºescu.C. Apreciind cã forþele din oraº nu erau suficiente. Ministrul a ordonat..R. În jurul orei 16.45. a avut loc ºedinþa Comitetului Politic Executiv*. La Bucureºti. la ora 13. generalul Constantin Nuþã – adjunct al mi- nistrului de Interne. în oraº a început sã se tragã. au aruncat cu sticle incendiare.

când generalul Milea era considerat un erou naþional. dar ei nu au acþionat aºa cum le-am cerut. lucrurile sunt cunoscute. din zece în zece minute. atât cu Milea. Constantin Sava ºi Constantin Monac. Dumitru Popescu aprecia: „Prin aceasta.. pentru cã normal era sã nu lase sã intre pe nimeni în sediul Comitetului judeþean de partid. cât ºi cu Postelnicu sã punã ordine”. atât organele Ministerului Apãrãrii Naþionale. pentru cã asta este o regulã generalã. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional prezentat situaþia de la Timiºoara19: „Aici este amestecul cercurilor din afarã. Vasile Milea a declarat: . Începutul adevãrului. pe cei criticaþi îi fãcea sã simtã tensiunea maximã a situaþiei. De altfel.În cursul nopþii. sã fi tras la picioare ºi cei care cãdeau sã fie bãgaþi la beci. pp. capitulardã. cât ºi în Apus. sã se 19 Arh. Revoluþia Românã…. Ceauºescu i-a acuzat pe ministrul Apãrãrii Naþionale (generalul Vasile Milea). ale socialismului ºi n-aþi acþionat cu rãspundere“.C. dupã ce în ziua de 16 decembrie sentinþa judecãtoreascã a fost executatã. pp.Trebuia sã trageþi! Trebuia sã trageþi cu foc de avertisment ºi dacã nu încetau trebuia sã trageþi în ei. pe ministrul de Interne (Tudor Postelnicu) ºi pe ºeful Departamentului Securitãþii Statului (generalul Iulian Vlad): „Aþi trãdat interesele þãrii. Organele noastre de interne s-au purtat slab.288. 338/1989.Sã fi tras în ei. Dupã o suitã de noi acuzaþii. 187 . Un raport personal…. Au avut o atitudine defensivã.C. sã se pãtrundã de marea lor vinovãþie.C. ca sã nu mai poatã ieºi nici- odatã de acolo”.I.. al PCR. am discutat. este cunoscut ºi faptul cã atât în Rãsãrit. în Sergiu Nicolaescu. din ziua de 17 decembrie 1989. Revoluþia. fond C. pentru cã el ºTökésþ a dat un interviu. În primul rând trebuia sã trageþi la picioare”.Cancelarie. Secretarul general a afirmat cã. Stenograma ºedinþei Comitetului Politic Executiv al C. cât ºi ale Ministerului de Interne“. 141-145 * Având în vedere modul cum se desfãºurau ºedinþele Comitetului Politic Executiv este greu de acceptat cã ministrul Apãrãrii ar fi îndrãznit sã facã o asemenea declaraþie.. De fapt. ªi-au propus ºi cei din Rãsãrit ºi cei din Apus sã schimbe ºi folosesc orice“.C. a cercurilor strãine de spionaj. începând cu Budapesta.Am cãutat în toate regulamen- tele militare ºi nu am gãsit nicãieri cã armata trebuie sã tragã în popor”*. le-a spus: „ªtiþi ce ar trebui sã fac? Sã vã pun în faþa plutonului de execuþie! Asta meritaþi pentru cã ce aþi fãcut voi înseamnã pactizare cu inamicul!“ Participant la ºedinþã. toþi discutã cã în România ar trebui sã se schimbe lucrurile. Trebuia pusã pazã. dos.. Elena Ceauºescu a intervenit: . 274 . al P. Mai curând ea a fost introdusã în ianuarie 1990. Nicolae Ceauºescu a precizat: . pe 17 decembrie o serie de „elemente declasate s-au adunat din nou ºi au provocat dezordine.R. au intrat în sediul Comitetului judeþean de partid. N... interesele poporului.

apoi Elena Ceauºescu a spus cã trebuie luate „mãsuri radicale“. tovarãºe secretar general. Alegeþi-vã un alt secretar general. acest moment este redat astfel: 20 Dumitru Popescu. Cei trei acuzaþi ºi-au recunoscut vina ºi s-au angajat sã aplice ordinele secretarului general. p. sã analizaþi cu multã grijã. Nici ceilalþi membri ai C. Silviu Curticeanu. sã-i lãsãm sã vedem cum vor acþiona ºi dupã aceea. zic sã rezolvãm situaþia care este acum ºi dupã aceea luãm mãsuri“..P.momentul. eu nu mai sunt secretarul vostru general!> ºi a dat sã plece“. destituim pe ministrul Apãrãrii Naþionale. În varianta.. 371 188 . ºi anume timorarea noastrã.. Am fost ºi cioplitor. avea sã scrie: “În acel moment tensionat [stenografa] s-a ridicat în picioare ºi din vacarmul aproape de nedesluºit.. nu s-au pronunþat pentru destituire. Dar simþeam cã mai existã încã un substrat. declarându-se „de acord“. Pentru ceilalþi: <aviz amatorilor>. pentru cã nu este acum . Potrivit unei alte variante a stenogramei. sã-mi pregãtiþi decretul.Ioan Scurtu aºtepte la orice consecinþã. Apoi i-a întrebat pe membrii Comitetului Politic Executiv dacã sunt de acord. dar sã nu ne grãbim sã luãm mãsuri care n-ar fi bine studiate“.Tovarãºe preºedinte. pe ministrul de Interne ºi pe comandantul trupelor de Securitate.Ex“20.Ex.” În stenograma refãcutã la 4 ianuarie 1990. a membrilor C. eu v-aº ruga sã nu luãm aceastã mãsurã. În acelaºi sens a vorbit ºi Constantin Dãscãlescu: „V-aº ruga. Acum le este clar ce au de fãcut“. pentru cã nu este acum momentul potrivit pentru acest lucru“.extinsã”. primul a vorbit Gheorghe Rãdulescu:. Primul a intervenit Manea Mãnescu. fapt ce l-a înfuriat pe Nicolae Ceauºescu: „A dat cu pumnul în masã... luãm mãsurile ce se impun”. iar Gheorghe Oprea a opinat: „Cred cã tovarãºii au înþeles bine ce au de fãcut ºi vã rog sã le acordaþi încrederea sã se ocupe în continuare. ºi eu cred cã nu este acum momentul pentru aceastã mãsurã”. Din acest moment preiau comanda armatei. Mãnescu ar fi revenit: „Tovarãºe preºedinte. Gheorghe Rãdulescu a apreciat cã „nu este cazul. Nu mai am încredere în asemenea oameni“. în seara asta. s-a ridicat în picioare ºi a strigat: <Eu cu acest Comitet Politic Executiv nu mai pot sã lucrez. care era ºi preºedintele Consiliului Apãrãrii Republicii.Tovarãºe Ceauºescu. Acum s-au auzit indicaþiile ºi ordinele date. Convocaþi Consiliul de Stat. Înþelegeam cã poruncise ºedinþa ca sã-i zdrobeascã pe cei trei. sã facem totul legal.aºa consider eu .P. Ceauºescu s- a adresat lui Manea Mãnescu:.Tu ce pãrere ai?”. nu a fost în mãsurã sã consemneze nimic inteligibil. Nicolae Ceauºescu a declarat cã „dacã Comitetul Politic Executiv este de acord. la care acesta a rãs- puns:. consilier prezidenþial..

Stupefacþia mea era determinatã. alegeþi-vã un alt secretar general! (Se îndreaptã spre uºã. creându-se un moment de derutã. au ajuns alþii înaintea noastrã ºi cineva. tovarãºe secretar general. nici mãcar nu ºtim cine. în locul stenogramei aºteptate. închisã într-un plic. Elena Ceauºescu s-a dus spre el. spunându-i: Nu aºa. în casa de fier din fostul meu birou din sediul Comitetului Central. Tov. Dumitru Popescu: Eu nu înþeleg aceastã reacþie. Gheorghe Rãdulescu: Eu nu am fãcut propunerea aceasta ca sã ajungem la o asemenea situaþie. spre marea ºi nedisimulata mea stupefacþie. În acest moment se ridicã de pe scaun Constantin Dãscãlescu care spune: Nu se poate. iar pe de altã parte de graba ºi superficialitatea doveditã în încercarea de reconstituire a ei. Tov. noi nu asta am vrut. redactatã de secretara care a participat la ºedinþã. ajungându-l. mi s-a prezentat o stenogramã din memorie. Ana Mureºan plângea. iar opinia publicã ar fi primit cu uºurare ºi cu bucurie aceastã veste. A fost o simplã pãrere. Am descris plicul ºi locul anume unde se aflã ºi am cerut cu insistenþã ca stenograma sã fie recuperatã prin deschiderea plicului în prezenþa mea “pe baza unui proces-verbal. Nicolae Ceauºescu: Deci nu sunteþi de acord cu mãsura propusã?! Atunci (trântind hârtiile din faþa sa ºi ridicându-se de pe scaun). dar au fost categoric împotriva acceptãrii participãrii mele la identificarea ºi autentificarea ei. Nu se poate!) În acest moment se ridicã de pe scaun aproape întreg Comitetul Politic Executiv. de indiferenþa manifestatã de procurorii faþã de pierderea unui act deosebit de important. Dupã mai mult timp. Eu niciodatã n-am sã vã pãrãsesc. luat-o!!!> (sublinierile aparþin lui Silviu 189 . România era * Silviu Curticeanu a precizat la procesul care i-a fost intentat dupã revoluþie cã “stenograma se afla.* Cert este cã în acea zi de 17 decembrie s-a înregistrat un moment psihologic extrem de important: membrii Comitetului Politic Executiv ar fi putut profita de aceastã reacþie. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional „Tov. Aflãnd despre existenþa stenogramei ºi locul unde se aflã. tovarãºe secretar general. Tov. tovarãºe secretar general. întrucât aici s- a exprimat o simplã pãrere. procurorii mi-au mulþumit. Emil Bobu: Vã rugãm sã nu vã supãraþi. pe de o parte. Tov. Nicolae Ceauºescu: Bine. moment în care Silviu Curticeanu îl urmeazã. Atunci eu voi pleca mâine în Iran ºi vom relua aceastã problemã dupã ce se vor termina evenimentele de la Timiºoara”. Dacã procedau astfel. voi rãmâne totdeauna lângã dumneavoastrã. convingându-l sã revinã pe scaunul sãu. care sã facã imposibilã orice discuþie ulterioarã cu privire la autenticitatea ei. sã anunþe imediat la radio ºi TV cã Nicolae Ceauºescu a demisionat. Indiferenþa s-a manifestat prin gesturi – ridicarea nepãsãtoare din umeri – ºi vorbe: <Ce sã facem.

stenograma adevãratã s-a gãsit. exclusiv din cauza unor procurori. deoarece în acel moment tensionat stenografa s-a ridicat.P.P. semnatã personal de Ceauºescu. dar ºi ei l-au susþinut.P. sub forma dialogului. ori pe o poziþie iresponsabilã. deºi cunoºteau cã la Timiºoara populaþia se ridicase la luptã. Te-ai fi expus automat unei lovituri nãprasnice“. Dumitru Popescu avea sã aprecieze cã în C. cuvânt cu cuvânt. În fond. Nicolae Ceauºescu a jucat teatru.Ex. la fel ca toatã lumea în picioare ºi din vacarmul aproape imposibil de desluºit. lãsãnd o umbrã de îndoialã asupra autenticitãþii unui act cu valoare istoricã.P. el ºtia cã secretarul general era ales de Con- gresul partidului ºi nu de C. rãmânând solidari cu el în tot ceea ce întreprindea. Pãnã la urmã. dar discuþiile pe marginea ei au continuat multã vreme. nu a fost în mãsurã sã consemneze nimic inteligibil. 190 . decedaþi în timpul revoluþiei. fiind cu totul altceva decât stenograma ce reproducea aidoma cele discutate”. Mãrturia unei istorii trãite. pp.. Protocolul de ºedinþã reprezintã o sintezã a dezbaterilor. În opinia lui Curticeanu relatãrile stenografei reprezentau “o simplã declaraþie de martor ºi nu o stenogramã”.Ex. îl considerau pe Nicolae Ceauºescu stãpânul absolut al României. Dar membrii C.a. prin accente ºi cuvinte în plus. Curticeanu nu menþioneazã dacã respectivul moment a fost menþionat în protocolul de ºedinþã sau dacã acesta a fost semnat de secretarul general al PCR (Silviu Curticeanu. sfidãtor. atmosfera era de aºa naturã. Evident. adjunctul lui Curticeanu l-a întrebat “dacã sã treacã sau nu acel episod în protocolul de ºedinþã. o dezbatere extrem de dezordonatã ºi tensionatã ce a durat aproape douã ore”.Ioan Scurtu scutitã de drama care a urmat ºi a costat viaþa a peste o mie de oameni. aceasta neputãnd “sã reproducã. membrii C. Deºi ºtiau bine care era situaþia din celelalte þãri socialiste.Ex. sã confirme o acuzaþie premeditatã. Te-ai fi aºezat clar ºi precis ori pe o poziþie anarhicã. implorându-l sã revinã. sau sã-þi exprimi rezerve pãrea curatã nebunie. stenograma prezentatã “apare ca o simplã contrafacere menitã ca. pe Nicolae Ceauºescu.Ex-ului. Din stenograma originalã momentul demisiei lipseºte. 450-454). În ziua de 20 decembrie. Dumitru Popescu º. câþiva (Paul Niculescu-Mizil.Ex. neputinþa C. nu numai cã nu au procedat astfel. ºi eu l-am trimis la dracu’ spunându-i cã nu ºtiu pânã nu îl întreb pe Ceauºescu. chiar dacã ei erau mai curând spectatori decât actori. În raport cu lipsa de putere ºi inexistenþa mijloacelor de a Curticeanu). Ulterior. încât nimeni nu îndrãznea sã cearã clarificãri sau sã exprime rezerve faþã de declaraþiile ºi gesturile lui Nicolae Ceauºescu: „A te ridica sã pui întrebãri. Ca atare. mai mulþi dintre ei s-au ridicat sã-l împiedice pe Nicolae Ceauºescu sã pãrãseascã sala.P. în fond. astfel cã cei prezenþi nu puteau alege pe altcineva în locul sãu: „el voia sã marcheze. cã au fost omorâþi oameni. ne arunca în obraz incapacitatea totalã de a între- prinde ceva. care au refuzat sau au fost împiedicaþi sã-ºi îndeplineascã o obligaþie legalã elementarã referitoare la conservarea probelor”.) au rãmas la locurile lor.

Într-adevãr.-ului.. precum ºi cu comandanþii militari ºi ºefii inspectoratelor de miliþie din judeþe22.C.. Toate statele vecine erau privite ca fiind ostile. Cei trei au declarat cã „au înþeles“ ºi vor acþiona aºa cum li s-a ordonat. fond C.-ul cã a dat ordin sã se întrerupã orice activitate turisticã. f.Ex. Dupã ce a jucat scena demisiei.încã la Timiºoara nu s-a pus ordine pentru cã s-au fãcut unele greºeli inadmisibile în aplicarea mãsurilor stabilite ºi primul lucru a fost acela cã unitãþile care au fost destinate sã aplice mãsuri. pentru cã se urmãreºte de fapt lichidarea socialismului.-ului s-au complãcut în aceastã situaþie degradantã ºi iresponsabilã. drept pentru care a decis închiderea graniþelor. 338/1989. Dupã ºedinþa Comitetului Politic Executiv s-a desfãºurat telecon- ferinþa cu activul de partid ºi de stat. Aceasta este realitatea“. sã nu se admitã intrarea în þarã decât a cetãþenilor din Coreea de Nord.I.P. cit. iar Ceauºescu nu mai avea încredere decât în trei þãri.Ex. China ºi Cuba. 146-151 191 . se înºealã poporul cu lozinci anticomuniste.. Din aceste cuvinte rezultã limpede faptul cã România era complet izolatã.C. în Cehoslovacia ºi în Bulgaria acum ºi în trecut cu Polonia ºi Ungaria sunt lucruri organizate de Uniunea Sovieticã cu sprijinul american ºi al Occidentului. Ceauºescu a informat C. Nicolae Ceauºescu a precizat cã a convocat teleconferinþa „având în vedere unele eveni- mente grave care s-au întâmplat în ziua de ieri ºi de astãzi la Timi- ºoara“. al PCR. op. 376. Revoluþia Românã…. Apoi a avertizat: „Trebuie sã se ºtie cã suntem în stare de rãzboi. precizând: „Cei din þãrile socialiste vecine sunt trimiºi aici ca agenþi“. de fapt au fost puse în imposibilitate sã acþioneze – au fost trimise dezarmate. membrii C. 17-21. pentru cã se face demagogie. 22 Textul teleconferinþei în Arh. pp. dar acum este mai rãu decât în 1968.. Ridicolul nos- tru“21. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional acþiona ale C. sã vedem cum acþionaþi ºi apoi sã reluãm aceastã discuþie“. Constantin Sava ºi Constantin Monac. Am mai avut ºi situaþia din 1968. dos. N.P. p. Cancelarie. Tot ce s-a întâmplat ºi se întâmplã în Germania. fãcându-se la nevoie uz de armã. singurele þãri în care el avea încredere. El a anunþat cã . Trebuie sã fie foarte clar acest lucru“. Nicolae Ceauºescu s-a întors ºi „aproape calm“ a spus: „Sã amânãm aceastã hotãrâre.P. pentru restabilirea ordinii: 21 Dumitru Popescu.Ex. Comandantul suprem a cerut sã se acþioneze energic. dintre care douã din Asia ºi una din America.afirmaþia lui sfida ridicolul. El a încheiat pe un ton mai curând îngrijorat decât optimist: „Vom trece de aceastã situaþie.

iar acesta a rãspuns: „Am ordonat sã se tragã foc!“ În microfon s-au auzit clar împuºcâturile din centrul oraºului. practic.trebuie considerat în stare de alarmã! Fãrã a neglija problema producþiei.pânã dupã Anul Nou”. Nicolae Ceauºescu i-a spus:. care pun în pericol integritatea ºi independenþa României.Am înþeles. prin care le cerea sã nu mai acorde vize pentru cetãþenii altor state... cuceririle poporului”.Te rog acþioneazã în numele meu ºi preiei comanda ºi îmi raportezi din 15 în 15 minute cum se soluþioneazã problemele! Pe toþi îi chemi ºi le dai ordin sã execute! Toate unitãþile sã fie în centru ºi sã punã ordine! S-a înþeles?” Coman a rãspuns:.este necesar sã adopte o poziþie fermã faþã de orice manifestãri antisocialiste. Ceauºescu a anunþat cã.nu mai primim în perioada urmãtoare turiºti strãini ºi sã nu mai aibã loc nici aºa-zisul trafic de frontierã. când a fost invadatã Cehoslovacia. care acþioneazã pentru un dolar [SUA] sau pentru o rublã [URSS] împotriva propriului popor. dar. Fãrã discuþie! Cu respectarea regulamentelor ºi normelor legale. unitãþile de grãniceri vor purta armament de luptã. ministrul Afacerilor Externe. de somaþie. independenþa ºi integritatea þãrii“. în ziua de 17 decembrie. conform legilor þãrii“. El a atras atenþia: „Nu trebuie sã mai subliniez faptul cã cercurile reacþionare îºi concentreazã atenþia de a face totul pentru a submina socialismul în România. a planului.. A amintit de evenimentele din 1968. toate unitãþile Ministerului de Interne. a transmis un ordin câtre Ambasadele ºi Consulatele României.cercurile reacþionare îºi concentreazã atenþia de a face totul pentru a submina socialismul în România.. trebuiau luate mãsuri ferme. inclusiv miliþia.nu trebuie sã credem cã noi suntem ocoliþi ºi nu existã ºi la noi anumite elemente care s-au pus în serviciul diferitelor servicii strãine. de aceea. Acest act însemna. independenþa ºi integritatea þãrii”. trupele de securitate. închiderea graniþelor României.. El a atras atenþia cã. Acum nu avem timp de mic trafic de frontierã!”. Îl suspendãm! Vom reveni mai târziu.. dar atenþie la orice fel de manifestãri”.. Decizia a creat importante dificultãþi 192 . tovarãºe Ceauºescu!” Secretarul general al PCR a cerut sã fie mobilizate gãrzile muncitoreºti. inclusiv gloanþe.. Ion Stoian. În timpul teleconferinþei. sã se discute cu tineretul pentru a-i arãta cã . Pe baza indicaþiilor lui Nicolae Ceauºescu. Nicolae Ceauºescu l-a întrebat pe Ion Coman care era situaþia la Timiºoara. de aceea. care vor rãmâne în vigoare.Ioan Scurtu „Începând de astãzi...acum situaþia este mai gravã!” În pericol se afla România. împotriva independenþei þãrii!” A precizat cã activul de partid.

ei erau returnaþi în România. Unii aveau bilete deja cumpãrate. iar forþele de Securitate au primit dispoziþii sã urmãreascã atent toate miºcãrile strãinilor aflaþi în România. 47 193 . s-au constituit. adjunctul procurorului general. Dupã ce în prima parte a anului 1989 mulþi cetãþeni români trecuserã în Ungaria.comandamente” formate din cadre de conducere. 448-449 24 Costel Balint. începând din seara zilei de duminicã. al P.R. p. dar exista ºi teama cã ei fuseserã instruiþi pentru a recurge la acte de dezordine în þarã. automobile arse încã fumegau. mai exista ºi fenomenul trecerii clandestine a graniþei. vitrinele multor magazine erau distruse. unde au fost þinuþi în lagãre.00. ªtefan Guºã ºi Ilie Matei au fãcut o vizitã prin oraº. Au fost contramandate festivitãþile planificate pentru Revelion. iar studenþii trebuiau evacuaþi din cãmine în ziua de 21 decembrie.starea de necesitate”. Cert este cã trupele de grãniceri au fost trecute de la Ministerul Apãrãrii Naþionale la Ministerul de Interne. deoarece se temeau cã nu se vor putea întoarce în þarã de sãrbãtori23. 17 decembrie.00 a continuat pânã la miezul nopþii. Aici. La 18 decembrie.. în toate intreprinderile ºi instituþiile din România. Timiºoara în decembrie…. La fel de complicatã era situaþia la graniþa cu Ungaria. pe lângã relaþiile fireºti între douã þãri vecine. Era foarte dificil ca un stat sã nu-ºi primeascã proprii cetãþeni. intrând în vacanþã. constatând dezastrul: asfaltul strãzilor era plin de sânge.C. inclusiv wc-urile. de a constitui gãrzi care sã controleze toate spaþiile. Dupã ora 24. 1989. Chiar dacã nu a fost decretatã oficial. cu misiunea de a supraveghea 24 de ore din 24 de ore întreaga activitate. pentru a-i ancheta pe cei reþinuþi... pentru a cere lãmuriri. în decembrie. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional diplomatice. p. maºinile Salvãrii ridicau morþii ºi rãniþii. acum. La Timiºoara a sosit o echipã de procurori militari. represiunea începutã pe la ora 16. Ion Coman.C. precum ºi la agenþia TAROM. ambasadorul României la Moscova raporta la Bucureºti cã mulþi cetãþeni sovietici telefonau la Ambasadã ºi la Consulatul român din Kiev. de a nu admite prezenþa unor persoane strãine ºi de a raporta imediat orice acþiune suspectã. inclusiv a celor de la misiunile diplomatice. dar fãrã a întocmi procese-verbale de 23 Principiul dominoului….24 Pe baza indicaþiilor venite de la C. În Timiºoara. aceasta se aplica efectiv pe întreg teritoriul naþional. alþii cãlãtoreau în interes de serviciu. Chiar ºi cetãþenii români care se aflau pe teritoriul Uniunii Sovietice erau afectaþi de aceastã decizie. condusã de colonelul Gheorghe Diaconescu.

** Bravând. Postelnicu ºi Vlad. de care România avea mare nevoie. urmând ca filmul. Ion Coman i- a raportat lui Nicolae Ceauºescu cã în „Timiºoara situaþia este sub control“25. Revoluþia din decembrie 1989. 26 Viceamiral (r) ªtefan Dinu.26 În zorii zilei. sã fie prezentat la televiziunea naþionalã. p. În oraº se fãcea curãþenie.30). fãrã lumini de semnalizare ºi legãtura radio (Doru Viorel Ursu. apoi urcaþi într-un elicopter pentru a fi aduºi în capitalã. Nicolae Ceauºescu i-a chemat la domiciliul sãu pe miniºtrii Milea. o subunitate alcãtuitã din 41 militari specializaþi în acþiuni de cercetare ºi informare s-a deplasat de la Buzãu la Timiºoara. op. p. 200 rãniþi*. începând cu ora 7. filmul a fost preluat de generalii Constantin Nuþã ºi Velicu Mihalea.Ioan Scurtu constatare. dupã întoarcerea sa din Iran. 18 decembrie. 700 reþinuþi. Elicopterul a fost doborât lângã Alba Iulia de militarii care primiserã ordin sã doboare tot ce zboarã. chiar dacã unele nu aveau uºi ºi ferestre.00.40. dar este posibil cã el a fost distrus odatã cu elicopterul ºi moartea celor doi generali. Ceauºescu i-a cerut lui Milea sã înregistreze prin studioul armatei distrugerile provocate la Timiºoara. pentru a se demonstra cã la Timiºoara au acþionat niºte bande de huligani. 25 Alesandru Duþu. cit. pregãtitã de mai multã vreme.. care în dimineaþa zilei de 23 decembrie au luat trenul de la Arad îndreptându-se spre Bucureºti. 194 . Diaconescu a dispus neautopsierea cadavrelor aduse la morga Spitalului judeþean. în dimineaþa zilei de 18 decembrie (ora 9. ** Potrivit unor informaþii. În dimineaþa zilei de luni. Magazinele de pâine ºi cele alimentare s-au deschis. Nicolae Ceauºescu a lãsat la conducerea þãrii pe soþia sa. Aceastã þarã furniza o importantã cantitate de petrol. 122 * Altecifre indicã 63 morþi ºi 224 rãniþi. 235. ele erau filmate de Securitate. Rãmâne o enigmã faptul cã elicopterul zbura pe timp de noapte. La Deva au fost arestaþi ºi duºi la sediul Regimentului de geniu din oraº. p.188). iar acordurile negociate urmau sã fie semnate de cei doi ºefi de stat. fãcându-se ºi un prim bilanþ: 58 de morþi.00 în sediul Comitetului judeþean de partid s-a analizat acþiunea de reprimare a manifestanþilor. la ora 6. la ora 8. prezentãndu-se în haine civile. La solicitarea generalului Milea. însoþit de un comentariu adecvat. Nu se ºtie care a fost soarta filmului. resturile de mobilier distrus etc. Nicolae Ceauºescu a plecat în vizita oficialã în Iran. Ministru de Interne. Elena Ceauºescu ºi pe Manea Mãnescu. adunându-se cioburile de geamuri sparte. ca ºi cum totul ar fi fost în ordine în România. care l-au asigurat cã situaþia de la Timiºoara este sub control.

libertate!“. agenþi maghiari sau români? El a afirmat cã a vãzut tineri izbiþi de gloanþe ºi transportaþi de colegii lor la spital. Vestea represiunilor sângeroase din noaptea precedentã a umplut de indignare populaþia din Timiºoara. 3/2006). 57-58 195 . care au refuzat dialogul cu cetãþenii. nr. Elena Ceauºescu a dat dispoziþie ca cele care nu fuseserã ridicate. La Spitalul Judeþean se aflau mai multe cadavre. la Paris. sã fie transportate cu o maºinã frigorificã la Bucureºti. care au fost nevoite sã riposteze. Din ordinul generalului Chiþac. „Jos Ceauºescu!“. mâine în toatã þara!“ Spre seara. Eforturile autoritãþilor de a-i determina pe muncitori sã-ºi reia lucrul nu au dat rezultatele scontate. în jurul orei 18. Morþii de la Timiºoara. iar gestul sãu nu a fost caracterizat ca al unui vandal. Claudiu Iordache a întrebat dacã cei uciºi erau huligani. se datora oficialitãþilor. un grup de tineri a aprins lumânãri în faþa Catedralei. Ulterior au fost identificate 38 din cele 44 de persoane arse ca urmare a acestei decizii. Statistica represiunii. A mai afirmat cã dragostea de þarã nu este privilegiul câtorva. Apoi cenuºa a fost aruncatã într-o gurã de canal la Popeºti Leordeni (lângã Bucureºti). a smuls o fâºie de catifea din tronul care simboliza absolutismul. Comitetul de partid Timiº a decis sã se organizeze în cursul dimineþii adunãri în ca- drul întreprinderilor ºi instituþiilor în care sã se prezinte varianta ofi- cialã: huliganii ºi spionii au spart geamurile magazinelor ºi au furat.Caietele Revoluþiei". Cele mai multe astfel de ºedinþe s-au desfãºurat con- form programului.30. intrând în grevã. când a pãtruns în Palatul Regal. nr.27 Cu toate restricþiile impuse mijloacelor de informare în masã din România. dar a fost ºi o primã excepþie: la Institutul de Pro- iectãri. unde au fost incinerate la Crematoriul „Cenuºa“. În multe întreprinderi muncitorii au refuzat sã mai lucreze. 27 Gino Rado. „Azi în Timiºoara. Situaþia la care s-a ajuns. (Studiu de caz) în ..3/2006. scandând: „Libertate. evenimentele de la Timiºoara au fost aduse la cunoºtinþa * Claudiu Iordache a evocat participarea lui Nicolae Bãlcescu la Revoluþia din 1848. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Dupã represiunea din noaptea de 17/18 decembrie. De pe la orele prânzului. aflându-se în legitimã apãrare. au atacat forþele de ordine. Reprezentanþii oficialitãþilor nu au putut combate afirmaþiile ºi argumentele lui Claudiu Iordache*. ci un patrimoniu al tuturor românilor ºi cã deschiderea focului împotriva cetãþenilor unui stat suveran constituie o crimã. p. iar forþele de ordine au deschis focul asupra lor. asupra mulþimii au fost lansate grenade cu gaze lacrimogene. cetãþenii au început sã se adune în centrul oraºului. neacceptându-le dreptul la libertate (relatarea lui Claudiu Iordache în "Caietele Revoluþiei".

transmise de posturile de radio strãine au sporit ºi mai mult revolta împotriva lui Ceauºescu29. p. românii au aflat de la „Europa Liberã“ ºi de la alte posturi de radio strãine despre ridicarea la luptã a timiºorenilor împotriva regimului patronat de Nicolae Ceauºescu. Fundaþia Academia Civicã.clipa”. posturile de 28 Vezi. ºi a unor cetãþeni români de origine maghiarã. pe baza relatãrilor consulului iugoslav la Timiºoara. dar i-a convins ca se apropia. un miliþian ºi un luptãtor din gãrzile patriotice) arãta limpede cã regimul intrase în panicã. Bucureºti. Radiodifuziunea austriacã relata despre „ciocniri violente“ între manifestanþi ºi forþele de ordine la Timiºoara ºi Arad. Cluj-Napoca ºi în alte localitãþi din Transilvania – cetãþenii au ieºit în stradã. 155 196 . mass-media europeanã relata pe larg evenimentele din România. pregãtind opinia publicã pentru momentul înlãturãrii lui Ceauºescu. mass-media din numeroase þãri a început sã informeze despre evenimentele din România. faþã de pierderea de vieþi omeneºti la Timiºoara. Faptul cã. care fãcea „naveta“ între Belgrad ºi oraºul de pe Bega. purtãtorul de cuvânt al Departamentului de Stat a exprimat îngrijorarea S. În ziua de marþi. 17 . În ziua de 18 decembrie au avut loc douã manifestaþii în capitala Ungariei – una în Piaþa Eroilor ºi alta în faþa Ambasadei României – la care era condamnat regimul politic din România ºi se cerea respectarea drepturilor omului28. În aceeaºi zi s-au exprimat ºi oficialitãþile din mai multe state. ªtirile despre represiunile de la Timiºoara. uneori de trei ori pe zi. ministrul austriac de Externe cerea sã fie respectate drepturile omului în România ºi aprecia cã evenimentele de la Timiºoara marcau începutul schimbãrii ºi în aceastã þarã. Deºi legãturile telefonice cu Timiºoara erau întrerupte. 1999 29 Constantin Sava º Constantin Monac. În cursul zilei de 18 decembrie.A. Încã din noaptea de 17/18 decembrie.Ioan Scurtu opiniei publice mondiale.20 decembrie1989. 19 decembrie. Astfel. Sibiu. ministrul adjunct de Externe al Marii Britanii a cerut „sã se punã capãt“ regimului opresiv din România. Toate marile cotidiene.U. hotãrâþi sã punã capãt regimului dictatorial. La Lugoj. Documente. Asemenea demonstraþii de forþã nu numai cã nu i-au intimidat pe oameni. cancelarul vest-german a condamnat represiunea „abominabilã“. pe strãzile tuturor oraºelor din România au început sã patruleze formaþiuni militare (alcãtuite dintr-un ofiþer sau subofiþer de la armatã. Arad.. Timiºoara în arhivele "Europei Libere". pe larg. care aveau contacte cu Budapesta. Revoluþia Românã…. încã de dimineaþã.

Paris. Nimãnui. a prevederilor Constituþiei þãrii ºi vor lua mãsurile necesare pentru respectarea cu stricteþe a legalitãþii. lezarea intereselor vitale. stat liber ºi independent. iniþiate de cercuri reacþionare. organul central al Partidului Comunist.31 Ministerul Afacerilor Externe. de atentare la interesele securitãþii. indiferent cine ar fi. veþi fi întrebat (repetãm: numai în cazul în care veþi fi întrebat) în legãturã cu aºa-zisele evenimente de la Timiºoara. cãutând sã arate cã ofi- cialitãþile de la Kremlin nu sunt la curent sau nu vor sã se exprime în legãturã cu evenimentele din România. în cadrul contactelor de lucru. antiromâneºti. Mos- cova. care cereau lãmuriri în legãturã cu evenimentele de la Timiºoara. Polonia. în nici o împrejurare. relata cã la Timiºoara poliþia ºi armata „au folosit tancuri. inclusiv ziarul „L’Huma- nité“. Varºovia aveau loc mari manifestaþii de protest împotriva politicii lui Ceauºescu ºi. rãspundeþi cu toatã claritatea cã nu aveþi cunoºtinþã despre aºa ceva. sub semnãtura lui Aurel Duma. Ungaria. 8 31 Principiul dominoului…. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional radio ºi televiziune au înscris la loc de frunte evenimentele din Româ- nia. p. transmitea ºefilor de misiuni diplomatice: „În cazul în care. orice încercare de nesocotire a atributelor fundamentale ale independenþei ºi suveranitãþii noastre naþionale. Dupã un astfel de rãspuns scurt. mai ales. Viena. a represiunilor de la Timiºoara. p. 467 197 . de serviciile speciale ºi oficinele de spionaj din strãinãtate. fãrã de care nu ar fi posibilã desfãºurarea normalã a activitãþii în toate sferele societãþii sale. Statul socialist. Deosebit de acidã era presa francezã. Presa ºi televiziunea din Uniunea Sovieticã pre- lua informaþiile din mass-media europeanã. nu-i este îngãduit sã 30 Revoluþia românã vãzutã de ziariºti americani ºi englezi…. ºi fãrã a vã lãsa antrenat în prelungirea discuþiei pe aceastã temã. la 19 decembrie. veþi prezenta în mod ferm urmãtoarele: Respingem cu hotãrâre orice încercãri de amestec în treburile interne ale României. de încãlcare a ordinii ºi a legilor ei. precum ºi cea din Aus- tria. împotriva oricãror acþiuni provocatoare ºi diver- sioniste. Ambasadorul României la Paris comunica la Bucureºti cã „activitatea Ambasadei este perturbatã de douã zile de diverse ameninþãri ºi intervenþii telefonice din partea unor cetãþeni francezi ºi români“. Sofia. În România se vor întreprinde mãsuri ferme împotriva unor astfel de încercãri. a ordinii de drept. tunuri cu apã ºi elicoptere blindate pentru a dispersa cea mai mare manifestaþie împotriva regimului“30 În faþa Ambasadelor României din Budapesta. socie- tatea noastrã nu vor tolera. Vestea ajunsese ºi peste Ocean. ziarul „Financial Times“.

În faþa acestei situaþii. diplomatul austriac a precizat cã va „informa toate celelalte 33 de state participante la procesul C. declarând cã el se referea la o chestiune strict internã a României. 464 35 Constantin Sava ºi Constantin Monac.32 Încercãrile regimului de a þine sub tãcere evenimentele de la Timiºoara erau sortite eºecului.S. Tot în ziua de 19 decembrie. a fost invitat la Ministerul de Externe al Austriei.Ioan Scurtu încalce legile þãrii. p. Diplomatul român a refuzat sã preia Aide-mémoire-ul ce i s-a prezentat. p. Ne exprimãm protestul hotãrât împotriva încãlcãrii drepturilor omului în România.C. care cuprindea ºi sancþiuni35. Revoluþia Românã…. fãrã a suporta consecinþele actelor sale. La Timiºoara ºi în alte câteva oraºe din România a fost folositã armata ºi poliþia împotriva demonstranþilor. Alois Mock. cãruia i s-a expus „îngrijorarea populaþiei Austriei. Întruniþi la Bruxelles. 456 33 Ibidem. dar el a comunicat cã nu putea da curs acestei solicitãri „datoritã stãrii de sãnãtate“. iar dacã situaþia va continua sã se deterioreze. care þinea numai de competenþa statului român. Ne declarãm solidari cu participanþii la manifestaþii ºi chemãm opinia publicã inter- naþionalã sã condamne acþiunile autoritãþilor române“33. miniºtrii Afacerilor Externe din þãrile membre ale Comunitãþii Economice Europene au dat publicitãþii urmãtoarea declaraþie: „Miniºtrii Afacerilor Externe ai celor 32 Ibidem. Informaþi imediat despre orice discuþie pe care o aveþi în legãturã cu cele de mai sus“. În dimineaþa aceleiaºi zile. ministrul de Externe al Austriei. cã evenimentele de la Timiºoara marcau începutul unor schimbãri în România.E. Nu ºtim încã numãrul victimelor. partea românã sã prezinte informaþii cu privire la evenimentele care au avut loc în acele oraºe. 459 34 Ibidem. p. Seimul Republicii Populare Polone a adoptat în unanimitate o hotãrâre în care se afirma: „Ieri în România s-a ajuns la o tragedie. în baza Actului final de la Helsinki. ambasadorul României la Viena. Chemãm autoritãþile române sã înceteze represiunile. cerând în numele guvernului sãu ca. Trandafir Cocârlã. cu privire la situaþia din Timiºoara ºi Arad. p. a apreciat. cu privire la atitudinea României“34. el va pune în funcþiune mecanismul Conferinþei pentru Securitate ºi Cooperare Europeanã. S-a prezentat un funcþionar al Ambasadei. 163 198 . în ziua de 19 decembrie. a guvernului austriac“. Marin Radu. într-o emisiune de televiziune. Instruiþi toþi colaboratorii pentru a acþiona în strictã conformitate cu indicaþia de mai sus.

S. Acest text v-a fost distribuit. Petre Gigea. ministrul de Stat ºi ministrul de Externe al Franþei.E. unde directorul Direcþiei Europa i-a comunicat cã evenimentele care au avut loc în România „provoacã o mare emoþie în Franþa“ ºi cã dacã într-adevãr au avut loc represiuni care au provocat victime. în funcþie de evoluþia situaþiei din aceastã þarã“36 La rândul sãu. În orice caz. care îºi are inspiraþia în principiile ce figureazã în Actul final de la Helsinki. Roland Dumas. mai ales prin suspendarea negocierilor unui acord de colaborare economicã. ºi în mod special în Europa de Est.E.E. pentru a termina. s-au reunit ºi au adoptat o rezoluþie prin care „condamnã represiunile ce au avut loc în România ºi atrag atenþia cu privire la 36 Principiul dominoului…. Aº dori sã spun.C. cum este. a declarat în faþa presei: „Este exact cã. Condamnã cu cea mai mare fermitate atitudinea unui regim care. despre informaþiile referitoare la represiunea brutalã ºi violentã fãcutã de autoritãþile române asupra manifestaþiilor populare. poporul român. a fost invitat la Ministerul de Externe. cu emoþie ºi consternare. preºedintele în funcþiune al reuniunii. aceasta „ar determina Franþa sã-ºi exprime dezaprobarea ºi condamnarea totalã a acestor fapte“. în timp ce în toatã Europa. întorcând spatele la toate angajamentele la care a subscris în materie de drepturi ale omului în cadrul C. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional 12 au luat cunoºtinþã. El l-a informat pe ambasadorul român cã în dimineaþa acelei zile de 19 decembrie cei 12 miniºtri ai Afacerilor Externe ai þãrilor membre ale C. în aceastã dimineaþã. nu ºtie decât sã reprime prin forþã aspiraþiile legitime ale poporului român la libertate.. în momentul de faþã. Comunitatea ºi-a manifestat deja. Aº adãuga la aceastã intervenþie. dezaprobarea faþã de regimul care se aflã în România. este o condamnare fãrã echivoc“37 În dupã-amiaza aceleiaºi zile. Comunitatea îºi rezervã dreptul sã ia mãsurile corespunzã- toare. se produce o miºcare vastã de liberalizare ºi când suflã un vânt de libertate. p. 470 37 Ibidem 199 . cã este deosebit de trist sã gândeºti cã un popor poate fi tratat de aceastã manierã de câtre conducãtorii sãi. în diferite moduri. ambasadorul român la Paris. cu privire la evenimentele care s-au produs ºi care se produc în România. cã un regim care se poartã în felul acesta cu poporul sãu este un regim sfârºit. am cerut partenerilor noºtri din Comunitate sã întrerupã desfãºurarea lucrãrilor noastre pentru a publica un protest împotriva celor ce se petrec în România. condamnarea moralã a Comunitãþii. în numele Comunitãþii.

a evitat sã facã o de- claraþie tranºantã: „Nu dispun de date. aºa cum se asistã de o bunã bucatã de vreme ºi în alte þãri so- cialiste“. Am declarat cã nu pot decât sã condamn folosirea forþei ºi îmi exprim compasiunea pentru cei care au pierit. ministrul sovietic de Externe. Diplomatul francez a þinut sã precizeze cã informaþiile sale proveneau de la Ministerul de Externe al Franþei ºi cã era dreptul tuturor statelor semnatare ale Actului final de la Helsinki sã cearã respectarea drepturilor omului38.Ioan Scurtu consecinþele ce ar putea sã le aibã asupra relaþiilor României cu þãrile europene“. Am- basadorul român a respins acest protest. Un laburist britanic a întrebat dacã acesta este socialism atunci când este împuºcat propriul popor. dar a funcþionat instinctul <alianþei>.E. pânã în prezent. în legãturã cu aceste dezin- formãri care sunt proliferate în mijloacele de informare în masã fran- ceze“. fie în exte- riorul Ungariei. exprimându-ºi regretul cã gu- vernul francez ºi „cei 12“ fãceau afirmaþii ºi luau decizii „fãrã a cu- noaºte poziþia oficialã a guvernului român. 466-467 39 Ibidem p. venitã oficial din partea guvernului român. ºi cã respectivele ºtiri proveneau de la Budapesta. „Ambasada nu are nici un fel de cunoºtinþã. acþiunile sale care vizeazã scopuri teritoriale ºi de de- stabilizare a Europei“.C. despre aºa-zisele evenimente men- þionate de directorul francez“. Diplomatul francez a subliniat cã actele de violenþã „sunt în dezacord cu angajamentele României în cadrul C. Aflat la Bruxelles. ºi aceasta atra- ge din partea autoritãþilor franceze vii proteste ºi dezaprobare“. fie în interiorul. 478 200 . ªevardnadze avea sã men- þioneze: “În aceste zile eram la Bruxelles. a prevalat instinctul de diplomat. solicitat sã-ºi exprime punctul de vedere. acesta nu este socialism ºi niciodatã nu a fost socialism. „care ºi-a fãcut de mult timp cunoscute prin cercuri ºovine. eu îmi exprim regretul“39. naþionaliste. El a repetat sloganul potrivit cãruia România „nu acceptã amestecul în treburile interne ale unor state libere ºi inde- pendente. Pe baza indicaþiilor venite de la Bucureºti. când sunt uciºi proprii cetãþeni? Nu. În memoriile sale. În acel moment nu dispuneam de date clare pri- vind evenimentele ce avuseserã lor. a fost rãspunsul meu. Tot atunci am comparat evenimentele de la 38 Ibidem. reacþionare ºi antiromâneºti. dar dacã au fost victime. pp. Eduard ªevard- nadze.S. Petre Gigea a afirmat cã. Deputaþii Parlamentului Eu- ropean m-au întrebat care este aprecierea mea în legãturã cu eveni- mentele din România.

Ziua de 19 decembrie marcheazã ºi începutul unei ample manipulãri din partea mass-mediei occidentale. El le-a explicat cã în armatã sunt ºi fiii lor. dacã va fi nevoie. Discuþiile au fost tensionate. p. În cursul emisiunii s-a afirmat cã la Timiºoara existau „sute de victime. Generalul Guºã. printre acestea copii ºi studenþi. ºi. 190-191. 106 201 . al cãrei obiectiv fundamental era amplificarea urii împotriva lui Ceauºescu ºi stimularea hotãrârii vizând lichidarea regimului sãu. Opþiunea mea. va adopta deciziile necesare“41. În acea zi de 19 decembrie. a reuºit sã închege un dialog cu lucrãtorii. În telejurnalul de searã. ministrului Apãrãrii Naþionale (Kárpati Ferenc) ºi ºefului Marelui Stat Major al Armatei (Borstis László). era destul de delicat pentru diplomatul sovietic sã condamne represiunea de la Timiºoara. minis- trului de Externe (Horn Gyula). 468-469. iar când i s-a cerut sã dea ordin militarilor aflaþi la poarta uzinei sã plece. pp. arãtau tuburi de cartuºe cu care s-a tras“. 41 Principiul dominoului…. care s-a deplasat la întreprinderea ELBA. Radu Bãlan. au vizitat întreprinderi economice. dupã altele peste o mie“. muncitorii au strigat: „Armata e cu noi!“42 40 Eduard ªevardnadze. s-a anunþat cã a avut loc o consfã- tuire a preºedintelui Consiliului de Miniºtri (Neméth Miklós). aceºtia neacceptând ideea cã evenimentele din Timiºoara au fost provocate de huligani ºi elemente teroriste. la Timiºoara nu au avut loc incidente majore. postul Duna TV a transmis o convorbire cu purtãtorul de cuvânt al Ministerului Apãrãrii din Republica Ungaria. dupã care i-a întrebat: „De ce distrugeþi oraºul?“ Atunci foarte mulþi au strigat: „Nu noi!“ Guºã avea sã afirme cã în timpul discuþiei s-a convins cã nu muncitorii au fãcut distrugerile din oraº. care au discutat despre evenimentele din România. în frunte cu primul secretar al Comitetului judeþean. fãrã sã aminteascã despre faptul cã ºi Kremlinul procedase la fel în capitala Georgiei. 42 Condamnat la adevãr. S-a comunicat cã „ar- mata popularã ungarã urmãreºte ºi apreciazã. pp. unde Radu Bãlan era reþinut ca ostatic. Totodatã. în continuare. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Timiºoara cu tragedia de la Tibilisi”. În acel moment. îndemnându- i pe muncitori sã reînceapã lucrul. a dat curs acestei solicitãri. Principala metodã folositã a fost exagerarea cifrelor privind numãrul de morþi. Cadrele de partid. evenimen- tele din România.40 Într-adevãr. Generalul avea sã relateze: „Oamenii acuzau Armata. cu puþin timp în urmã.

aºa cum anunþaserã posturile de radio strãine. Credibilitatea unor asemenea afirmaþii era pusã sub semnul întrebãrii de cei care cunoºteau cu cine s-au confruntat în stradã. pentru a se evita infiltrarea unor provocatori. citând televiziu- nea austriacã. care întrebat dacã speculaþiile privind o mie de victime la Timiºoara pot fi confirmate. ªtirea a fost difuzatã ºi de „Europa Liberã“. În jurul orei 11. „Fãrã violenþã!“. Posturile de radio strãine relatau de mai multe ori pe zi despre evenimentele de la Timiºoara. unde a prezentat expuneri despre provocãrile agenturilor de spionaj strãine. manifestanþii au ocupat Piaþa Operei ºi spaþiul din jurul Comitetului judeþean P. 20 decembrie.C. ºeful Marelui Stat Major a venit în contact direct cu populaþia.Ioan Scurtu A fost un moment psihologic important: pe de o parte. „Armata e cu noi!“ Coloanele erau însoþite de oameni de ordine cu banderole albe pe braþ.R. Exista sentimentul cã ei au fost omorâþi. În oraº sosise ºi generalul Ilie Ceauºescu. Societatea Românã de Radiodifuziune. Agenþia austriacã de ºtiri. (care era ºi sediul Consiliului Popular al 43 E un început în tot sfârºitul. Vestea cã au fost omorâþi oameni a bulversat numeroase familii. iar muncitorii ºi-au dat seama cã armata a acþionat pe baza unor ordine venite de la Bucureºti ºi cã ea putea fi convinsã sã nu mai recurgã la violenþã împotriva timiºorenilor. 40-41 202 .P. el a vizitat mai multe unitãþi din garnizoanã. 44 Ibidem. Aceºtia purtau steaguri tricolore din care decupaserã stema Republicii Socialiste România. Culegere selectivã din programele radiodifuzate în zilele de 17-25 decembrie 1989. pentru a ridica moralul militarilor. îngroºând mult actele de represiune. iar principalul vinovat era Nicolae Ceauºescu. a rãspuns: „Mã tem cã aceastã cifrã este mult sub cea realã“43. a fost decisivã pentru Timiºoara ºi pentru revoluþia românã în general. menþionând cã acelaºi interlocutor apreciase cã în Timiºoara erau „metri cubi“ de cadavre. Încã de dimineaþã au ieºit în stradã muncitorii de pe marile platfor- me industriale.A. D. pancarte pe care era scris: „Li- bertate!“. Spre exemplu. „Nu suntem huligani!“. care urmãreau rãsturnarea socialismului ºi întoarcerea României la capitalism. „Jos dictatorul!“.. 1998. Un regim care a ucis oameni era un regim criminal. pp.15. ascultându-i pãsurile. transmitea în noaptea de 19 spre 20 decembrie declaraþia unui „martor ocular“. mai ales cã nu se ºtia ce s-a întâmplat cu cei reþinuþi ºi care nu se mai întorseserã acasã. Bucureºti.44 Ziua de miercuri.

Timiºoara în revoluþie ºi dupã. Lorin Fortuna avea sã afirme cã.. 12. O Românie de câºtigat sau O naþiune în descompunere (Elogiu pentru generaþia mea). el a confecþionat câteva pancarte „semnificative pentru opþiunea politicã a manifestaþiei. precum ºi voinþa de a rezista pânã la capãt în rãzboiul declarat de Ceauºescu poporului sãu. 203 . ci. Ioan Chiº. indis- pensabilã într-o astfel de acþiune. Acest echilibru „a fost rupt de Claudiu Iordache. fixându-se unele obiective mai clare. Timiºorenii s-au apropiat de Operã ºi apoi au forþat intrarea în incinta acesteia. el a cerut ca întreprinderile sã-ºi desemneze reprezentanþi în noua organizaþie. anun- þând astfel începutul a ceea ce avea sã se numeascã Revoluþia Româ- nã46.). De la balconul Operei. Un risc asumat…. mai cu- rând. Pe una am scris Frontul Democratic Român. 208 (Postfaþã semnatã de Editurã) 47 Miodrag Milin. Constantin Dãscãlescu. Exista un „echilibru“ între militarii care apãrau Opera ºi mulþimea care ocupase piaþa. Nicolae Bãdilescu. de o intenþie. dar în continuarea unor gânduri care mã frãmântau de la începutul insurecþiei. cei ajunºi în balconul Operei au fãcut cunoscut miilor de timiºoreni numele ºi profesia lor. 1997. Nu era vorba despre o organizaþie propriu-zisã. În dimineaþa zilei de 20 decembrie. deci ceva similar cu ce se întâmpla în în- tregul Est“47.Caietele Revoluþiei". Editura Marineasa.30. Claudiu Iordache. înaintând spre ofiþerul ce deþinea comanda. nr. p. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional judeþului Timiº). au fost: Lorin Fortuna. care. capabil sã susþinã un dialog cu guvernul ºi sã devinã eventual o grupare care sã concen- treze opoziþia din toatã þara. revoluþionarii au consta- tat cã în balcon era o staþie de amplificare. Lorin Fortuna a anunþat constituirea Frontului Democratic Ro- mân. ºi care sã preia conducerea revoltei. ºi credea cã acesta ar dori sã se adreseze populaþiei. în. dupã evenimentele din ziua precedentã. Primii care au pãtruns înãuntru pe la ora 13. În acel context nu puteau 45 Filip Teodorescu. Frontul Democratic Român (F.D. de-a gãsi calea pentru formarea unei organizaþii politice de masã. Timiºoara. a apreciat cã era necesar sã se dea o anumitã coerenþã acþiunii populare.45 De la microfon. Ea fusese instalatã din dispoziþia primului secretar Radu Bãlan. l-a somat sã se dea la o parte ori sã tragã!“ (În momentul acela fuseserã deja împuº- caþi 72 de oameni). p. 105-106. care ar fi fost creatã anterior.R. 106 46 Claudiu Iordache. pp. cu un program ºi o structurã de conducere. sã o organizeze ºi sã reprezinte un factor decizional. Denumirea mi-a venit spontan. p. Spre surprinderea ºi satisfacþia lor. care îl aºtepta pe primul- ministru. Marinela Veronica Þariuc. 5/2006.

48 Arma noastrã a fost întotdeauna informaþia. pe larg.D. În acea zi de 20 decembrie. în "Memorial 1989". p. 64. în calitate de secretar. Traian Trofin.. Maria Trãistaru. generalul Iulian Vlad a dat ordin ca. 2/2005. dar considera cã “cel mai potrivit pentru a raporta situaþia nu putea fi decât Ion Coman”. p. „Mãnescu!“. generalul ªtefan Guºã a dat ordin ca armata sã se retragã în cazãrmi. ªtefan Ivan. securiºtii sã depunã armele în rastele. se cerea eliberarea celor arestaþi. Isus s-a nãscut la Timiºoara.cit. Gruia Sãsãran. „Cârpan!“50 În jurul orei 15. alcãtuit din Lorin Fortuna-preºedinte.49 Din balcon se þineau discursuri** de condam- nare a regimului Ceauºescu. * Într-o notã publicatã în “Caietele Revoluþiei” nr. Claudiu Iordache avea sã aprecieze cã „Isus s-a nãscut la Timiºoara. morþii nu ne lasã!“. nr. Lorin Fortuna a precizat cã din acest Birou al F. astfel cã în balcon au urcat mai multe persoane. Editura Helicon. dupã care sã le sigileze. mulþimea a îngenuncheat ºi a început sã spunã rugãciunea Tatãl nostru. „Bãlan – cã e bãnãþean!“. p.Ioan Scurtu avea loc alegeri. în încãperile unde se pãstra acest armament. La un moment dat. care-i cerea ministrului sã-i explice Elenei Ceauºescu faptul cã în stradã se aflau muncitori ºi funcþionari “împotriva cãrora unitãþile mili- tare nu au cum sã acþioneze cu TAB-uri ºi tancuri”. Claudiu Iordache-vicepreºedinte. 2003 ** Dintre revoluþionarii din balconul Operei s-au mai remarcat: Maria Trãistaru.* Dupã ce populaþia a ocupat centrul oraºului. Timiºoara a devenit „primul oraº liber din România“. „Libertate!“ Se scandau ºi numele unor per- soane: „Iliescu!“. Mihaela Munteanu. 1/2007. dându-ºi seama cã orice intervenþie în forþã nu mai era posibilã. Apoi discursurile ºi lozin- cile au continuat: „Nu plecãm acasã. s-a constituit Comitetul Fondator al Frontului Democratic Român. continuarea luptei pentru câºtigarea libertãþii pierdute de câteva decenii. Claudiu Iordache. mâine-n toatã þara!“.R. Milea i-a rãspuns cã ºtia ºi el care era situaþia. 118 51 Viceamiral (r) ªtefan Dinu. 12) 50 Miodrag Milin. ci Mihaela Munteanu. Adriana Jebeleanu. Timiºoara.51 Practic. Decembrie '89. redarea cãtre familii a celor morþi. nr.secretarã. nici unul dintre cel doi demnitari nu aveau curajul sã-i spunã adevãrul Elenei Ceauºescu.48 Peste câþiva ani. Timiºoara în revoluþie ºi dupã…. 3/2009. nu kalaºnicovul (declaraþiile colonelului de securitate Gheorghe Atudoroaiei. fost adjunct al ºefului Securitãþii Timiº). Nicolae Bãdilescu ºi Ioan Chiº- membri. 237 204 . p. 49 Vezi. op. în toatã þara. Traian Vrãneanþu. nu a fãcut parte Nicolae Bãdilescu. iar Maria Trãistaru era membru. generalul Vasile Milea a fost sunat de generalul Ion Co- man. fiind ales ºi un Birou Permanent. La prânz. Alexandru Ciura ("Caietele Revoluþiei". „Azi în Timi- ºoara. Timiºoara.

Consiliile populare muni- cipale. dos. La aeroport.176-177 205 . a fost de acord“. aprovizionarea populaþiei. Cancelarie. pentru paza bunurilor obºteºti. sã participe activ la desfãºurarea normalã a activitãþii economico-sociale“. de la ora 18.C. 338/1989. Ceauºescu a anunþat cã se va adresa întregii na- þiuni prin radio ºi televiziune. cu excepþia persoanelor care lucrau în schimbul de noapte. Toate unitãþile socialiste erau obligate sã ia mãsuri imediate pentru desfãºurarea normalã a proceselor de producþie. orãºeneºti ºi comunale din judeþul Timiº erau obligate sã asigure respectarea strictã a ordinii publice. precum ºi circulaþia în grupuri mai mari de cinci persoane. f. cu scopul clar de a provoca dezordine.C.00. fond C.R. Toate unitãþile Armatei.22-26. sã apere bunurile obºteºti. N.. ºeful sta- tului a fost întâmpinat de Elena Ceauºescu ºi informat despre eveni- mentele petrecute de la plecarea sa. De fapt. Revoluþia Românã…. Ministerului de Interne ºi formaþiunilor gãrzilor patriotice erau puse în stare de alarmã. revizioniste. se interzicea circulaþia pe timpul nopþii începând cu ora 23. Motivul invocat era „încãlcarea gravã a ordinii publice în judeþul Timiº. organizarea ºi desfãºurarea în bune condiþii a întregii activitãþi economice ºi sociale.C. Decretul se încheia cu precizarea: „Întreaga populaþie a judeþului Timiº este obligatã sã respecte cu stricteþe legile þãrii.I.52 În seara zilei de 20 decembrie. de vandalism ºi de dis- trugere a unor bunuri obºteºti“. a avut loc o tele- conferinþã53 cu activul de partid din judeþe.30. 53 Arh.. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional În dupã-amiaza zilei de 20 decembrie. la care Ceauºescu a apre- ciat cã incidentele grave de la Timiºoara „au fost organizate ºi dirijate de cercurile revanºarde. pp. a sosit din Iran delegaþia condusã de Nicolae Ceauºescu. prin acte teroriste. al P. ordinea ºi liniºtea publicã. pe timpul stãrii de necesitate se interziceau orice întruniri publice. „iar Gorbaciov a ascultat fãrã sã dea nici un rãspuns. Constantin Sava ºi Constantin Monac. preºe- dintele Nicolae Ceauºescu a decretat starea de necesitate pe întreg teri- toriul judeþului Timiº. a cerut sã se organizeze adunãri în 52 „Scânteia“ din 21 decembrie 1989. El l-a citat pe George Bush. paza bunurilor proprietate socialis- tã de stat ºi cooperatistã. de a destabiliza situaþia din România. de a acþiona în direcþia lichidãrii independenþei ºi integritãþii teritoriale a României“. disciplinei ºi programului de lucru. care ar fi declarat cã la Malta a discutat situaþia din România. în jurul orei 15. pentru respectarea strictã a ordinii. Ajuns la Comitetul Central. desfãºurarea normalã a transporturilor.

sub pretextul împiedicãrii aplicãrii unei sentinþe judecãtoreºti legale. dupã care „au fost obligate sã se apere. a serviciilor de spionaj. ei rãspunzând numai atunci când „au fost puse în pericol instituþiile fundamentale. sã apere ordinea ºi bunurile întregului oraº. „acþiuni cu caracter terorist“. Ceauºescu a apreciat cã în zilele de 16 ºi 17 decembrie.Ioan Scurtu întreprinderi ºi instituþii „unde sã se adopte moþiuni de condamnare a acelor care s-au pus în slujba strãinãtãþii. unitãþile militare au rãspuns prin focuri de avertisment“. de foarte multã rãbdare“. Nicolae Ceauºescu afirma: „Armata ºi-a în- deplinit pe deplin datoria faþã de patrie. de apãrare a independenþei ºi suveranitãþii României“. în legãturã cu evenimentele grave care au avut loc. În calitate de comandant suprem. distrugând ºi jefuind o serie de clãdiri publice. ordinea din judeþ“. la Timiºoara“. întregului popor al patriei noastre socialiste. iar în ziua de 17 decembrie ºi-au intensificat activitatea împotriva instituþiilor de stat ºi de partid. fiind atacate. Ceauºescu a þinut o cuvântare. faþã de popor ºi cuceririle socia- lismului“. de la ora 19.00. „de a lichida dezvoltarea socialistã a patriei noastre“. numã- rul morþilor ºi al rãniþilor. trecând la atacarea unor instituþii de stat. Nicolae Ceauºescu aprecia cã acþiunile de- clanºate aveau ca obiectiv „de a opri cursul dezvoltãrii socialiste a Ro- mâniei“. ºovine 54 „Scânteia“ din 21 decembrie 1989 206 . în conformitate cu jurãmântul depus ºi cu prevederile Consti- tuþiei. cã soldaþii ºi ofiþerii au fost loviþi. de fapt sã apere ordinea în întreaga þarã“. El aprecia cã „aceste grupuri aveau scopul de a provoca dezordine ºi distrugerea instituþiilor ºi bunurilor generale ale oraºului ºi a da semnalul unor asemenea acþiuni ºi în alte centre“. „câteva grupuri de elemente huliganice au organizat o serie de mani- festãri ºi incidente. „bande teroriste“ care s-au pus „în slujba diferitelor interese strãine. transmisã în direct la radio ºi televiziune54. Conducãtorul partidului ºi al statului preciza: „În aceste împrejurãri grave. Într-adevãr. a cercurilor imperialiste reacþionare. El a început cu aceste cuvinte: „Mã adresez. iredentiste. sã se constituie grupe speciale de apãrare a ordinii în întreprinderi ºi instituþii. în seara zilei de 17 decembrie. Apre- cierile sale erau dintre cele mai dure: „distrugeri de tip fascist“. a cercurilor strãine. imperialiste. El nu a dat cifre concrete privind efectul acestei intervenþii. în aceastã searã. inclusiv a unor unitãþi militare“. Nicolae Ceauºescu susþinea cã unitãþile militare „au dat dovadã de multã. „acte cu caracter net fascist“. în ultimele zile. îºi vând þara pentru un pumn de dolari sau alte valute“. El susþi- nea cã acþiunile de la Timiºoara „au fost organizate ºi declanºate în strânsã legãturã cu cercurile reacþionare.

fãrã nici un amestec din afarã“. de a crea condiþiile dezmem- brãrii territoriale a României. fasciste din Timiºoara. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional ºi cu serviciile de spionaj din diferite þãri strãine“.A. ci. Referirea la planul general privind destabilizarea României avea în vedere statele occidentale. care ºi-au intensificat activitatea ostilã. În viziunea sa. Ceauºescu a reamintit de „poziþia fermã a întregului nostru popor în 1968”. pe care o desfãºurau de multã vreme. a construcþiei socialiste din patria noastrã! Regretãm foarte mult cã s-a ajuns la o asemenea situaþie. dar aceasta nu se datoreºte organelor de ordine ºi unitãþilor militare. totodatã. cã era vorba despre „un plan mai general împotriva independenþei ºi suveranitãþii popoarelor“. suveranitatea României. revanºarde“. cã poporul român nu mai vedea în Nicolae Ceauºescu un patriot hotãrât sã apere þara în eventualitatea unei invazii sovietice. Nicolae Ceauºescu a citat în mod special postul de radio Budapesta. care a înãbuºit „Primãvara de la Praga“ ºi pentru apãrarea independenþei României. integritãþii ºi suveranitãþii Ro- mâniei.. cã ele „au fost din timp bine pregãtite“. de minciuni împotriva þãrii noastre“. De aceea se impu- ne sã acþionãm cu întreaga rãspundere pentru a respinge orice atacuri împotriva României. care desfãºura „o campanie deºãnþatã de ponegrire. „scopul acestor acþiuni antinaþionale a fost de a provoca dezordinea în vederea destabilizãrii situaþiei politice. economice. care adusese România în pragul colapsului. El nu lua în seamã faptul cã situaþia se schimbase radical faþã de 1968. El aprecia cã acum „se poate afirma cã este o situaþie asemãnãtoare.U. a menþionat „cercurile revizioniste. El fãcea apel la populaþie sã acþioneze „în deplinã unitate cu toate forþele pentru apãrarea independenþei. din contra. în primul rând S. distrugerii independenþei ºi suveranitãþii patriei noastre socialiste“. când a condamnat intervenþia Tratatului de la Varºovia împo- triva Cehoslovaciei. dreptul deplin al poporului nostru de a-ºi hotãrî dezvoltarea în mod independent. ci acelora care s-au pus în slujba agenturilor strãine ºi care au acþionat în mod premeditat pentru declanºarea acestor grave incidente de la Timiºoara!“ Secretarul general al PCR þinea sã precizeze cã nu va ceda presiunilor ºi nu va pãrãsi postul de conducere a þãrii: „Vreau sã declar deschis cã nu aº rãspunde încrederii acordate de popor dacã nu aº face totul pentru a apãra integritatea. de a asigura dezvoltarea construcþiei socialiste în patria noas- trã“. dar ºi Uniunea Sovie- ticã. sau chiar mai gravã. el era privit ca un dictator. independenþa. Continuând pe linia sa ºi considerându-se 207 . care timp de douã zile au dat dovadã de maximã rãbdare ºi îngãduinþã faþã de acþiunile elementelor teroriste.

devenit odios.C. ºi a conducãtorului ei. încât sã nu mai fie necesarã intervenþia armatei. a cerut sã se acþioneze astfel. unde au fost organizate întâlniri ad-hoc. exista sentimentul general cã retorica lui Ceauºescu avea un singur scop: de a justifica menþinerea unui regim dictatorial. La rândul sãu. În aceeaºi searã.R. dupã mo- delul celei desfãºurate la 21 august 1968 în faþa Comitetului Central. ºi în Nicolae Ceauºescu. precum ºi decizia de a se da o ripostã hotãrâtã cercurilor revizioniste. care au putut avea credibilitatea în 1968. pentru bunãstarea ºi fericirea sa. Nicolae Ceauºescu a hotãrât convo- carea unei mari adunãri populare. accentul sã fie pus pe munca politicã. ministrul de Externe Ion Stoian s-a întâlnit cu ambasadorii Poloniei.C. Secretarul general al P. Nicolae Ceauºescu l-a primit pe locþiitorul ambasadorului sovietic* (însãrcinatul cu Afaceri Pozniakov). precum ºi cu însãrcinatul cu Afaceri al Ungariei la Bucureºti. care trebuia sã exprime adeziunea cetãþenilor României la politica P. În seara zilei de 20 decembrie. de a apãra independenþa ºi suveranitatea României socialiste. 208 . Din contra. cãruia i- a comunicat nemulþumirea faþã de declaraþiile fãcute de ªevardnadze la Bruxelles în legãturã cu victimele umane din România. cit. nu mai aveau în decembrie 1989 nici un ecou pozitiv. s-au deplasat în acest oraº Constantin Dãscãlescu * Ambasadorul Teajelnikov plecase în concediu. la ordinul lui Nicolae Ceauºescu. cât ºi în statele occidentale. imediat dupã încheierea cuvântãrii secretarului ge- neral. aducându-le la cunoºtinþã punctele de vedere exprimate de Ceauºescu55.Ioan Scurtu „fiu devotat al poporului“. Bulgariei ºi Cehoslovaciei. 55 Documente din arhivele ruseºti. de a face totul pentru a nu se mai permite sã se repete asemenea stãri de lucruri!“ De asemenea. Asemenea declaraþii. se exprima încrederea deplinã în politica P.C.R. a cerut ca toþi cetãþenii României sã dea dovadã de „unitate ºi solidaritate. al independenþei ºi suveranitãþii tãrii“. El a acuzat Uniunea Sovieticã ºi celelalte state membre ale Tratatului de la Varºovia cã au coordonat activitãþi îndreptate împotriva României. Pentru rezolvarea problemelor de la Timiºoara. În acest spirit. de convingere a cetãþenilor. atât la cetãþenii României. în cadrul cãrora erau condamnate acþiunile „huliganice“ ale manifestanþilor de la Timiºoara. în interesul construcþiei socialiste.R. Nicolae Ceauºescu se angaja sã acþioneze „în orice împrejurãri în interesul poporului. activiºtii de partid s-au deplasat în întreprinderi ºi instituþii. loc. pentru apãrarea socialismului.

astfel cã s-a trecut. III. Mulþi dintre cei eliberaþi au venit în Piaþa Operei. sã se dea imediat morþii familiilor pentru a fi îngropaþi creºtineºte. a cãrui aplicare ar fi însemnat desfiinþarea regimului dictatorial ºi trecerea la un regim democratic.). Editura Mitron. avea urmãtorul nucleu: Ioan Savu.R. când Timiºoara era în fierbere. Adela Sãbãilã. Sorin Oprea. vol. 2005. format în ziua de 20 decembrie 1989 la Consiliul Judeþean Timiº (care era ºi sediul Comitetului Judeþean Timiº al P. reforma învãþãmântului57. dar nu a avut curaj sã-i comunice toate revendicãrile ti- miºorenilor. 89 * Comitetul Cetãþenesc. p. tragerea la rãspundere penalã a celor vi- novaþi. Corneliu Pop.30. 1 357 209 . Petre Boroºoiu. ci doar cã aceºtia cereau sã li se dea familiilor morþii din zilele precedente ºi sã fie eliberaþi cei arestaþi dupã 16 decembrie. p. alegeri libere. Petre Petriºor. Primul-ministru a vorbit la telefon cu Ceauºescu. Primul-ministru l-a întrebat pe Ion Coman: „Unde este armata?“ ºi a conchis: „Aþi scãpat din mânã Timiºoara“. publicat în „Caietele Revoluþiei“. Dan Carp. Ceau- ºescu a fost de acord. dar asupra altora trebuia sã se consulte cu conducerea de la Bucureºti. p. Dupã cum se observã. nr. Constantin Dãscãlescu a propus ca o delegaþie a celor aflaþi în stradã sã fie invitatã la discuþii. Lupta pentru putere…. Valentin Vitner („Caietele Revoluþiei“. numitã a Comitetului Cetãþenesc*. Constantin Dãscãlescu a afirmat cã o parte din cereri puteau fi satisfãcute. la predarea morþilor ºi la eliberarea arestaþilor58.C.10) 57 Textul scris de Ion Savu. Ion Coman a rãspuns: „Timiºoara este în mâinile timiºorenilor”56. cine a ordo- nat sã se tragã la Timiºoara?. în sediul Consiliului Judeþean. unde au fost primiþi cu multã cãldurã de manifestanþi. i-a înaintat o listã cu revendicãri: demisia preºedintelui Ceauºescu. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional – prim-ministru al Guvernului ºi Emil Bobu – secretar al C. în aceeaºi searã. lista de revendincãri conþinea ºi un adevãrat program politic. Constantin Dãscãlescu nu a avut curaj sã se adreseze mulþimii. Virgil Socaciu. li- bertatea presei. Mircea Mureºean. iar în jurul orei 21 unitatea de paraºutiºti a evacuat clãdirea Consiliului 56 Sergiu Nicolaescu. pe lângã unele revendicãri ime- diate. 2/2005. p. apariþia în acea searã la TV a lui Ceauºescu pentru a informa opinia publicã despre situaþia realã din Timiºoara.C. al P. Ioan Marcu. Mihai Bãdele. demi- sia guvernului. iar autoritãþile locale nu mai erau stãpâne pe situaþie.R.9 58 Procesul Timiºoara (14 martie – 12 mai 1990).C. Nicolae Vartan. punerea imediatã în libertate a deþinuþilor politici. 2/2005. libertatea radioului ºi televiziunii. Ediþie îngrijitã de Miodrag Milin ºi Traian Orban. Aceºtia au ajuns în jurul orei 14. Timiºoara. nr. Delegaþia constituitã ad-hoc. în facsimil.

D. p. Campania mediaticã împotriva regimului de la Bucureºti a continuat în ziua de 20 decembrie 1989 la cote tot mai înalte. post de radio sau de televiziune din Europa. Totuºi. Petru Boroºoiu. A apãrut astfel primul conflict între revoluþionari. cât ºi o parte din ceilalþi (Ion Savu. loc. p. cit. Sorin Oprea. 111). precum ºi despre extinderea manifestaþiilor de protest la Arad.A. Dãscãlescu a plecat. Aceºtia. Oradea ºi în alte localitãþi. Relaþia…. Dacã înþelegem asta. nu puteam sã-l informãm cu aºa ceva!> Trebuie sã fie înþeleasã aceastã ches- tiune: lui Ceauºescu nu îndrãznea nimeni sã-i spunã realitatea crudã. la aeroport ºi de acolo la Bucureºti. de condamnare a politicii represive a regimului de la Bucureºti60. în ziua de 31 decembrie 1989. Aceºtia au fost Ioan Marcu ºi Cornel Eustaþiu. Dupã miezul nopþii. 32). Sorin Marton…) au acþionat în continuare pe linia unei desta- bilizãri menite sã înlãture din conducere grupul de la Operã ºi sã-l înlocuiascã“ (Miodrag Milin. dar ºi despre incidente între grãnicerii români ºi grupuri de turiºti bulgari ºi polonezi. nr. comenta declaraþia Adunãrii de Stat a Republicii Ungare. p. Agenþia iugoslavã TANIUG transmitea despre confruntãrile dintre populaþie ºi forþele de ordine la Timiºoara. Ei au emis pretenþii de a pãtrunde în structura de conducere existentã la Operã. Agenþia bulgarã B. ca sã ni se alãture. p. 473 210 . Acest fapt a condus la apariþia unei stãri conflictuale. eu am vorbit cu Dãscãlescu ºi l-am întrebat: <Ce a-þi fãcut la Tmiºoara? Ce aþi discutat? Ce aþi rezolvat?> ºi el mi-a spus exact ce s-a spus: cã timiºorenii au ridicat problema de- misiei guvernului. în curs de organizare. 60 Principiul dominoului…. <Aaa. nu. atât cei doi incluºi. situaþia noastrã ar fi fost mult mai uºoarã. având în vedere cã la Judeþ se petrecuserã evenimente importante. odatã cu sosirea organizatorilor centrului de rezistenþã de la Consiliul Judeþean.N. Pentru mulþi dintre ei însã nu a fost destul. împreunã cu Emil Bobu..T.I. Dacã dorinþa lor s-ar fi oprit la acest stadiu. 42.T. soluþia n-a avut efectul scontat. care avea sã se accentueze în perioada urmãtoare**. *Constantin Olteanu mãrturisea cã. cu un avion special. care sã nu relateze despre evenimentele din România.). Aproape cã nu exista ziar. pretinzând sã preia conducerea Frontului Democrat Român. atunci când au fost expulzaþi din clãdirea Judeþenei. „fiind în detenþie. Pentru a rezolva într-un fel aceastã situaþie delicatã. Am lãsat la latitudinea lor sã-i propunã pe cei doi. ** Lorin Fortuna avea sã relateze: „Contestaþiile referitoare la mine ºi la ceilalþi membri ai biroului executiv (al Frontului Democratic Român) au venit abia mai târziu. a lui Nicolae Ceauºescu ºi a altora. potrivit cãreia „forþele Securitãþii au omorât între 3 000 ºi 59 Prof. univ.Ioan Scurtu Judeþean59. dr. Agenþia maghiarã M. au venit la Operã. Lorin Fortuna. Timiºoara în revoluþie ºi dupã…. Un ziar american cita agenþia oficialã a ºtiri est-germanã (A. se clarificã mai toate problemele” (“Clio 1989”. informa despre închiderea graniþelor între Bulgaria ºi România.* O parte din delegaþia care discutase cu Dãscãlescu la Consiliul Judeþean a venit în balconul Operei. 3/2009. am propus ca numãrul biroului executiv sã fie extins de la 5 la 7 ºi sã fie incluºi doi membri ai grupului constituit acolo. <L-aþi informat?> l-am întrebat eu.

dar nu avea ºtiri complete. Prezidiul a „condamnat represaliile sângeroase“ ordonate de regimul de la Bu- cureºti66. cã a luat cunoºtinþã despre evenimentele din România.I. la Timiºoara s-au înregistrat 93 de persoane ucise63. loc.. decât 4 632 morþi.473-474 65 Ibidem. a mai apreciat cã transmiterea unor asemenea materiale reprezenta un amestec „inadmisibil“ în treburile interne ale României ºi a cerut „oprirea acestei campanii neprieteneºti“65. cã la graniþele României exista o stare încordatã. Totodatã. Purtãtorul de cuvânt al Ministerului de Externe al U. miliþieni ºi gãrzi patriotice. în timpul revoluþiei. extrem de exacte. 12 62 Minciuni mass-media. 93 64 Principiul dominoului…. Asemenea „veºti“. cit. nici mai mulþi. 469 211 . În aceeaºi zi de 20 decembrie..S. a declarat. aveau menirea de a spori starea de revoltã împotriva regimului Ceauºescu ºi de a-i îndemna pe români sã se ridice la luptã. Primul-ministru francez. postul de radio Belgrad anunþa cã Prezidiul Uniunii Comuniºtilor din Iugoslavia a hotãrât sã întrerupã orice legãturã cu P. Ambasadorul a afirmat cã se preluau ºtiri de la agenþia ungarã M. dacã se va confirma cã au fost jertfel umane.R. 61 63 Gino Rado. la o întâlnire cu presa. Cercetãrile ulterioare au demonstrat cã. „care are o atitudine duºmãnoasã faþã de România“. 13 214 arestaþi. a condamnat poli- 61 Revoluþia românã vãzutã de ziariºti americani ºi englezi…. Statistica represiunii…. în cadrul cãreia a exprimat „profunda nemulþumire în legãturã cu modul deformat ºi tendenþios în care mijloacele de informare în masã sovietice prezintã evenimentele din Timiºoara“. în care se raporta cã la Timiºoara s-au înregistrat. În dimineaþa zilei de 20 decembrie. 1 282 rãniþi. p. Radio „Europa Liberã“ transmitea cã intrase în posesia unei note secrete a Securitãþii adresate cabinetului 2 (Elenei Ceauºescu) din 20 decembrie. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional 4 000 de demonstranþi în oraºul Timiºoara ºi au continuat sã înãbuºe alte demonstraþii de protest în peste 10 oraºe“61.S.C. p.R. „în acest caz nu se poate sã nu se exprime un adânc regret“64. p. ambasadorul Ion Bucur a avut o discuþie cu ºeful Direcþiei Generale a Þãrilor Socialiste din Europa. relatând despre faptul cã pe strãzile Bucureºtilor patrulau formaþiuni alcãtuite din militari.C. nici mai puþini. 7 613 condamnãri la moarte62.I. ºi sã-i retragã invitaþia de a participa la cel cel de-al XIV-lea Congres extraordinar al U.T. p. Michel Rocard. Presa sovieticã acorda spaþii largi evenimentelor din România. p. pp. 474 66 Ibidem. Sub redacþia lui Gerard de Selys.

îi scria lui Gorbaciov: „Evenimentele din România din ultimele zile nu pot fi deocamdatã judecate decât pe baza informaþiilor care ne vin telegrafic de la agenþii.R. ambasadorul român la Varºovia. ambasadorul României va fi invitat la M.”69. sã se adreseze pãrþii române pentru a obþine informaþii din surse autorizate despre evenimentele din Româ- nia. apãrute în revista „22“. mai ales din Occident. Declasificate ºi publicate de Ministerul Rus în „Diplomaticeskii Vestnic“. Astãzi. între care ºi Partidul Socialist Polonez. pentru a obþine de la el informaþii în aceastã problemã. Oficilitãþile sovietice erau extrem de prudente în legãturã cu situaþia din România. au fost distruse interfonul ºi soneria. Pânã când vom ajunge sã avem informaþii complete ºi obiective nu ar trebui. iar fostul ministru Edouard Balladur a cerut guvernului de la Paris „sã acþioneze pentru determi- narea Comunitãþii Europene sã ia mãsurile cele mai severe“ împotriva României67.S. 471-472 69 Documente din arhivele ruseºti.Ioan Scurtu tica represivã a regimului de la Bucureºti. „fiind blocaþi permanent în Ambasadã ºi primind tot felul de ameninþãri ºi injurii la telefon“68. iar în faþa porþii au fãcut o cruce din lumânãri. p. Demonstranþii au blocat poarta Ambasadei ºi au desfãºurat lozinci împotriva lui Nicolae Ceauºescu ºi a represiu- nilor de la Timiºoara. Posturile de televiziune din Polonia ºi Franþa au relatat pe larg desfãºurarea acestei manifestaþii. 212 . au fost sparte geamurile clãdirii. S-a aruncat cu pietre. Eduard ªevardnadze. astfel cã diplomaþii români nu îºi puteau desfãºura activitatea. cred. nr. Informaþiile sunt deseori contra- dictorii ºi nu permit formarea unei imagini adevãrate.R. informa Ministerul de Externe din Bucureºti: „Practic.A. Încercãrile noastre de a obþine o versiune oficialã de la Bucureºti n-a ajuns la nici un rezultat.S. Într-adevãr. unde ministrul-adjunct Ivan Pavlovici Aboimov a declarat cã a cerut Ambasadei U. Sursa: Arhivele Ministerului Afacerilor Externe al Federaþiei Ruse. dar cã Ambasada „nu a fost în mãsurã sã obþinã ºi sã transmitã 67 Ibidem. 2/22 noiembrie 1994. al U.S. Lângã gardul Ambasadei au fost aprinse sute de lumânãri. suntem în stare permanentã de alarmã“. p. Ministrul de Externe.E. 1 din 7-13 ianuarie 1997.S.R. la Bucureºti. sã ne grãbim a da o declaraþie din partea Congresului Deputaþilor Poporului din U. în seara zilei de 20 decembrie. În faþa Ambasadei României la Varºovia a avut loc o manifestaþie la care au luat parte mai multe organizaþii. 20 decembrie.S.S. au fost aruncate afiºe ºi manifeste în curtea acesteia. sticle cu tuº ºi alte obiecte. Ion Teºu. 470-471 68 Ibidem. nr. ambasadorul român la Moscova a fost invitat în audienþã la Ministerul de Externe sovietic.

fapt ce contravenea nu numai normelor de funcþionare a unui stat. Aboimov a afirmat cã partea sovieticã era „profund interesatã sã primeascã informaþii cât mai complete. sã li se punã la dispoziþie bâte ºi. confecþionarea unor obiecte care nu intrau în dotarea vreunei structuri de ordine ºi nici chiar procurarea numãrului de vagoane fãrã a deregla defãºurarea normalã a circulaþiei pe cale feratã. ulterior s-a descoperit cã fusese elaborat un plan de arestare a revoluþionarilor din balcon. a decis sã recurgã la muncitori. cã existau anumite dificultãþi de asigurare a hotelurilor ºi a condiþiilor corespunzãtoare pentru turiºti70. în 1945. pentru ca a doua zi dimineaþa sã intervinã în forþã împotriva celor care ocupaserã Piaþa Operei. ci chiar a Constituþiei României. În consecinþã. El a mai spus cã a aflat despre închiderea graniþei româno-sovietice. Se urmãrea ca muncitorii din anumite judeþe ale þãrii sã intervinã împotriva muncitorilor ºi a populaþiei în general dintr-un alt judeþ. iar aceºtia s-au angajat sã ducã la îndeplinire sarcina primitã. aºa cum pro- cedase P. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional asemenea informaþii“. Nicolae Ceauºescu a luat o decizie care arãta starea disperatã în care ajunsese: înþelegând cã armata nu mai putea face faþã situaþiei de la Timiºoara. primii-secretari din judeþele menþionate au primit sarcina sã se ocupe personal de mobilizarea membrilor gãrzilor patriotice. Vâlcea ºi Dolj. 70 Principiul dominoului. Situaþia celor din balcon devenise extrem de vulnerabilã.C. în cursul nopþii. acest ordin s-a dovedit cu totul ne- realist. Totuºi. de con- fecþionare a bâtelor ºi de îmbarcarea în trenuri. În noaptea de 20/21 decembrie. în frunte cu primul-secretar Barbu Petrescu. 213 . numãrul celor rãmaºi în Piaþa Operei a scãzut. dar care. În Timiºoara. pe mãsurã ce noaptea înainta. cu destinaþia Timiºoara. sã porneascã spre Timiºoara. când gãrzile patriotice fãceau „ordine“ în între- prinderi. Comitetul de partid al munici- piului Bucureºti. La rândul sãu. 475-476 * Teama nu era lipsitã de temei. exista teama cã forþele de ordine vor interveni ºi-i vor aresta sau cã armata ar reocupa zona*. ajungând pânã spre 200 de persoane. Totodatã. nu s-a aplicat. pp. deorece într-un interval atât de scurt nu se putea asigura mobi- lizarea oamenilor. a cerut sã fie mobilizaþi muncitori din judeþele Olt. În caz contrar.R. datoritã evenimentelor din Bucureºti. va fi greu sã asigure o îndrumare corespunzãtoare a mijoacelor de informare în masã sovietice“. se ocupa de mobilizarea cetãþenilor la mitingul din dimineaþa zilei urmãtoare.

Deschiderea imediatã a frontierelor naþionale. În faþa Dumneavoastrã…. 10.00. s-au pus bazele unei formaþiuni politice. Libertatea cuvântului. 214 . 158 (Declaraþia lui Lorin Fortuna). constituitã la Timiºoara. era o nominalizare ad- hoc. deoarece. 6. În dimineaþa zilei de joi. dãm citire urmãtoarei proclamaþii: I. Supunem guvernului român. 3. Lorin Fortuna avea sã mãrturiseascã: „Dacã ne lichidau – cãci ne aºteptam sã ne lichi- deze – mãcar doream sã lãsãm o listã de revendicãri“ 71. 7. Integrarea României în rândul statelor care garanteazã ºi respectã drepturile fundamentale ale omului. Electromotor. Organizarea de alegeri libere ºi democratice. Libertate tuturor cultelor religioase. 21 decembrie.M. U.a. 11. 2.L.B.00. U. 4. Reformã economicã. pentru a realiza un dilog cu guvernul. urmãtoarele revendicãri: 1. în acele condiþii. s-a adresat mulþimii: „Din însãrcinarea Comitetului de Acþiune al Frontului Democratic Român.M. numitã Frontul Democratic Român.A. Frontul Democratic Român este o organizaþie politicã. II. 9. 6 Martie º. ca bazã de discuþii. Pe la ora 9. 71 Vartan Arachelian. în scopul democratizãrii þãrii. în care teama se împletea cu speranþa victoriei depline. Reforma învãþãmântului în spirit democratic. p. care sã desemneze conducerea unui partid. Claudiu Iordache ºi Ioan Chiº – vicepreºedinþi. asigurând astfel reuºita deplinã a revoluþiei. inclusiv stimularea iniþiativei particulare în mica industrie ºi agriculturã. în Piaþa Operei din Timiºoara nucleul de conducere care se constituise a decis sã elaboreze o proclamaþie. cu un Comitet de Acþiune format din Lorin Fortuna – preºedinte.Ioan Scurtu În acea noapte. radioului ºi televiziunii.. Satisfacerea integralã a necesitãþilor alimentare ale întregului popor. nu se putea pune problema unor alegeri. În acea atmo- sferã. Asigurarea unei asistenþe medicale la nivelul þãrilor civilizate. Evident. Eliberarea neîntârziatã a tuturor deþinuþilor politici.T. muncitorii de pe marile platforme E. presei. din blaconul Operei.T. 8.. 5. Lorin Fortuna. Desfiinþarea reþelei de magazine la care au acces numai privilegiaþii regimului. dupã ora 7. au revenit în Piaþa Operei.

Frontul Democratic Român adreseazã întregii þãri urmãtoare chemare: 1. Alãturarea întregului popor român la lupta noastrã dreaptã ºi paºnicã pentru democratizarea þãrii. contribuind decisiv la salvarea naþiunii române de sub dictaturã72. pp. 6. integrarea României în rândul statelor care garantau ºi respectau drepturile fundamentale ale omului. Cerem sã fie datã publicitãþii listã completã a morþilor. 2/2005. care sã asigure iniþierea ºi dezvoltarea procesului de democratizare. Propunem ca ziua de 29 decembrie 1989 sã fie declaratã zi de doliu naþional. 2. Referitor la evenimentele de la Timiºoara: 1. în memoria victimelor cãzute eroic în Revoluþie. nr. 4. 3. 72 Vezi textul documentului “Caietele Revoluþiei”. pânã la victoria finalã. 7. Formarea în toate localitãþile þãrii. 2. Cerem cu fermitate sã fie traºi la rãspundere cei care au dat ordin sã se tragã în popor. Cerem încetarea oricãror represalii asupra participanþilor la demonstraþiile paºnice de la Timiºoara ºi din þarã. Cerem eliberarea imediatã a tuturor celor arestaþi în timpul manifestaþiilor. Intrarea în grevã generalã – exceptând sectoarele economiei naþio- nale cu foc continuu – începând din 22 decembrie. rãniþilor ºi a celor daþi dispãruþi. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional III. de comitete ale Frontului Democratic Român. Se aveau în vedere o organizare pluralistã. Revendicarea drepturilor constituþionale în mod paºnic. Cerem ca morþii sã fie restituiþi familiilor. în care alãturi de PCR s-ar fi aflat Frontul Democratic Român. maºinilor blindate ºi gloanþelor. 12-13 215 . Se poate observa cã Proclamaþia conþinea ºi unele deziderate din lista de revendicãri prezentate lui Constantin Dãscãlescu la Consiliul judeþean. Cerem autoritãþilor recunoaºterea oficialã a Comitetului de Acþiune al Frontului Democratic Român înfiinþat la Timiºoara ºi iniþierea unui dialog cu acesta. 5. 3. IV. trecerea la înfãptuirea unor reforme. pentru a fi înmormântaþi dupã datina strãbunã. asigurarea unor drepturi ºi libertãþi democratice. 4. în întreprinderi ºi instituþii. Mulþumim populaþiei Timiºoarei care a rezistat eroic tancurilor. Documentul citit din balconul Operei era mai bine sistematizat ºi mai cuprinzãtor.

45-46 (relatare de Adrian Sanda). 15-16 74 Vartan Arachelian.Ioan Scurtu Mulþimea a validat prin aplauze ºi urale noul organism care era o expresie a revoluþiei.”74 Mai mulþi timiºoreni au pornit spre alte oraºe. dar secretarul general al P. pentru a informa despre lupta ºi victoria lor. sârbã ºi maghiarã anunþa cã “Poporul român a învins”73. dar aceºtia au fraternizat cu revoluþionarii. Pânã atunci exista un singur partid – Partidul Comunist Român –.00 din tipografie au ieºit primele pachete cu manifeste. 2006. cât ºi în germanã. reu- ºind sã asigure victoria revoluþiei în al doilea mare oraº al Banatului. documentul apãrut atât în limba românã. 216 . prin Frontul Democratic Român am pregãtit o strategie de luptã nonviolentã. când acþiunea muncitorilor a fost rapid anihilatã. Aflat în apropiere de Timiºoara. înarmaþi cu bâte. de a rãspândi lozinca “Azi în Timiºoara. 21 decembrie. Sufletul manifestaþiei de la Arad era Dan Voicilã. 73 Ibidem. relatãrile conductorului de tren Niþã ªtefan Viorel ºi Ene Petre (ºef de tren) publicate în “Clio 1989”. 76 Timpul care a învins teama. dar acum se nãºtea o nouã forþã politicã: Frontul Democratic Român. din 1987. iar oraºul izolat de restul þãrii. 201-206. care s-a remarcat prin capacitatea sa de mobilizare a mulþimilor. care au dat citire revendicãrilor formulate de Frontul Democratic Român în faþa populaþiei adunate în faþa Comitetului Judeþean de partid76. 159 (Declaraþia lui Lorin Fortuna) 75 Vezi. Sfârºitul regimului se apropia cu paºi repezi. În jurul orei 15. astfel cã nici aceastã ultimã tentativã a lui Ceauºescu de a prelua controlul asupra oraºului nu a reuºit77.C. Rolul Frontului Democratic Român în cadrul Revoluþiei Române din Decembrie 1989. Editura Art Press. era hotãrât sã nu cedeze. pp. având titlul A cãzut tirania ºi conþinând revendicãri similare. Trãgând învãþãminte din evenimentele de la Braºov. pe larg. liderii revoluþiei de la Timiºoara au decis sã adopte o nouã tacticã.R. 1/2009. 77 Vezi. oraºul Lugoj a fost cel dintâi care s-a ridicat împotriva regimului dictatorial. pp. mâine în toatã þara!”75 Aceastã tacticã s-a dovedit extrem de eficientã. în Timiºoara a sosit o garniturã de tren cu membri ai gãrzilor patriotice. Coordonator Lorin Ioan Fortuna. Lorin Fortuna avea sã declare cã a sesizat “faptul cã era o greºealã sã se meargã în continuare pentru a ataca forþele armate. nr. miliþia existentã la vremea respectivã ºi. În dimineaþa zilei de joi. dar au reuºit sã ajungã doar Adrian Sanda ºi Beni Oprea. Petricã Balint a anunþat victoria poporului ºi instaurarea democraþiei. mai ales spre Bucureºti. Am lansat un apel cãtre întreaga þarã de a se ridica la greva generalã. În faþa Dumneavoastrã…. p. cetãþenii din marile oraºe aflând despre represiunea ºi crimele regimului Ceauºescu. p. Din Timiºoara au plecat spre Arad opt persoane.

Apoi a luat cuvântul Nicolae Ceauºescu.00. Un participant la acest miting avea sã scrie cã. de a îndeplini sarcinile stabilite la Congresul al XIV-lea al P. al secretarului sãu general. care a reluat acuzaþiile la * Desfãºurarea mitingului s-a aflat sub semnul întrebãrii. la 21 decembrie “puteai sã iei nestingherit orice ºi sã intri în piaþã. pentru a demonstra cã întreaga conducere era pe deplin soli- darã. Cum am petrecut revoluþia în Ministerul Apãrãrii Naþionale. exprimându-ºi hotãrârea de a apãra independenþa ºi suverani- tatea României socialiste. li s-a comunicat cã vor merge în Piaþa Palatului. care i-au “înfierat” pe “huliganii” de la Timi- ºoara. Ceauºescu – România!”. apoi au fost demobilizaþi ºi din nou strânºi pentru deplasare. atunci când participa secretarul general al partidu- lui. 2008. Nu te întreba nimeni”. când Nicolae Ceauºescu a apãrut în balconul Comitetului Central. cu portretele lui Nicolae Ceauºescu ºi ale Elenei Ceauºescu. ºi indicaþiile secretarului general al partidului. dupã care au vorbit reprezentanþi ai unor întreprinderi din Capitalã. 55 217 . în dimineaþa acestei zile oamenii au fost adunaþi în întreprinderi. p. Aceste mãsuri urmau sã fie aduse la cunoºtinþa participanþilor la mitingul din Piaþa Palatului*. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional 3. primul-secretar al Comi- tetului municipal de partid. Adunarea a fost deschisã de Barbu Petrescu. spre deosebire de alte întruniri de acest fel. Conform obiceiului. însoþit de membrii Comitetului Politic Executiv. “Trãiascã unitatea de nezdrun- cinat a întregului nostru popor în jurul partidului. BUCUREºTI. pungi. tovarãºul Nicolae Ceauºescu!” “Stima noastrã ºi mândria. oamenii intrau cu plase.C. pace. “Româ- nia a ales/ Socialism. Aceste “bâlbâieli” au creat o stare de spirit tensionatã în rândul participanþilor. manifestaþia era transmisã în direct la radio ºi la televiziune. cu panouri pe care erau scrise lo- zincile: “Condamnãm cu fermitate trãdãtorii ºi vânzãtorii de þarã!” “Sã înceteze manifestãrile ºoviniste ale cercurilor strãine!”. 21-22 DECEMBRIE În dimineaþa zilei de 21 decembrie a avut loc ºedinþa Comitetului Politic Executiv. la care au fost discutate mãsurile ce trebuiau luate pentru restabilirea ordinii. bagaje. Editura IRRD. precum ºi un set de promisiuni menite sã câºtige adeziunea populaþiei. progres!”.R. aºezaþi potrivit planului dinainte stabilit. oamenii au fost aduºi cu câteva ore mai devreme. 1 Grigore Buciu. cu steagurile Republicii Socialiste România ºi ale Partidului Comunist Român.1 Adunarea a început la ora 12. când se fãceau controale drastice la intrarea în “perimetru”. Ca de obicei. Bucureºti.

apelul disperat al celor doi lideri la restabilirea ordinii. din 22 decembrie 1989 3 Sfârºitul dictaturii. Populaþia României a vãzut ºi auzit momentul întreruperii discursu- lui. centrul Capitalei a fost ocupat de câteva zeci de mii de bucureºteni. revanºarde. într-o stare de confuzie ºi de teamã. Coordonator Ioan Scurtu. dupã care s-a retras din balcon. Nicolae Ceauºescu a fost nevoit sã-ºi întrerupã discursul. Piaþa Palatului a fost eva- cuatã. oamenii de ordine adunând de pe jos portrete. cãutând sã se fereascã de eventuale lovituri. fãrã a mai aºtepta obiºnuitele urale ºi ovaþii. participanþii – mai ales cei din faþã – au aruncat tablourile. dar aveau acest sentiment de teamã. 21-25 decembrie 1989. Imediat dupã încheierea mitingului. exprimând ho- tãrârea de a pune capãt acþiunilor ilegale de la Timiºoara. steaguri. iar acestea au început sã þipe. Pentru a se face auzit a trebuit sã se adreseze de mai multe ori cu “Alo. pancartele ºi steagurile. Elena Ceauºescu a intervenit ºi ea de câteva ori. de a restabili ordinea ºi a asigura construcþia victorioasã a socialismului în România. tot crearea 2 “Scânteia”. în urmã cu câteva sãptãmâni. pp. mai multe femei au fost împunse în spate cu þepuºe de lemn. alo” ºi sã cearã: “Aºezaþi-vã liniºtiþi la locurile voastre”. A fost un moment psihologic esenþial: cei prezenþi aveau senzaþia cã vor fi atacaþi acolo. cele petrecute în Piaþa Palatului din Bucureºti se înscriau în acelaºi scenariu aplicat cu succes în Piaþa Centralã din Praga.Tot o busculadã care a generat panicã.3 Spre searã. Efectul spargerii adunãrii a fost devastator pentru Nicolae Ceauºes- cu. pancarte. repetând aceleaºi cuvinte. 30-32 218 . O parte a manifestanþilor a rãmas în stradã. imperialiste. care au creat panicã în rândul participanþilor. potrivit unor relatãri. iar statuia sa se clãtina de pe soclu. Încercarea lor de a restabili calmul a avut un succes parþial. privind uluit spre mulþimea intratã în panicã. care scandau: “Timiºoara! Timiºoara! Jos asasinul! Libertate! Libertate!” În fond. urmat de un hârâit la instalaþia de sonorizare. anunþând în grabã mãsurile preconizate pentru ridicarea nivelului de trai al populaþiei de la 1 ianuarie 1990: mãrirea cu 200 lei a retribuþiei minime. cu 300 lei a ajutorului social ºi cu 30-50 lei a alocaþiilor de stat pentru copii. în zona Piaþa Universitãþii – Hotel Intercontinental – Piaþa Romanã. în Piaþa Palatului. Dictatorul Ceauºescu nu mai putea controla situaþia. instituirea unei indemnizaþii de naºtere în valoare de 1 000-2 000 lei2. Nicolae Ceauºescu ºi-a reluat discursul. Cert este cã. În timpul cuvântãrii s-a auzit un zgomot ca de petardã.Ioan Scurtu adresa cercurilor revizioniste. cu 100 lei a pensiilor. nu ºtiau de cine.

în “Revista de medicinã militarã”. ca niºte spectatori. cântând “Deºteaptã-te române”.R. nr. Spargerea mitingului a fost ºtirea de senzaþie a mass-mediei internaþionale din a doua jumãtate a zilei de 21 decembrie. Ceauºescu picã!”. Au fost aduse TAB-uri ale armatei. iar când se depãrtau aplaudau ºi aclamau. iar mulþimea a intrat în panicã. ºi-au prelungit ºederea.. Deoarece acesta a fost transmis în direct de televiziunea românã. aflat în apropiere. scandând împotriva dictatorului ºi repetând în cor ”Timiºoara! Timiºoara”. p.C. manifestanþii fluierau ºi huiduiau. Din rândul manifestanþilor s-a 4 Activitatea chirurgicalã din Spitalul Colþea în zilele Revoluþiei (21-26 decembrie 1989). dar aceºtia. S-a ajuns la altercaþii între revoluþionari ºi forþele de ordine ºi s-au înregistrat primele victime în faþa Sãlii Dalles. Pentru dispersarea manifestanþilor au fost mobilizaþi scutieri. precum Dan Iosif ºi Dumitru Dincã. fiind puþini ºi neinstruiþi privind misiunea de luptã. De pe balustrada scãrilor de la metrou ºi de pe marginea fântânii ar- teziene din faþa Institutului de Arhitecturã se adresau mulþimii persoane total necunoscute. care fluturau drapelul tricolor cu stema Republicii Socialiste Ro- mânia decupatã ºi îndemnau populaþia la luptã pentru dãrâmarea dicta- turii. au putut fi preluate imagini ale momentului în care Ceauºescu a fost întrerupt. În faþa Universitãþii se afla un grup de revoluþionari veniþi de la Timi- ºoara. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional unui eveniment major la care a fost martorã o mare mulþime de oameni.4 În ziua de 21 decembrie a ieºit în stradã ºi populaþia din Sibiu. primii rãniþi cu arme albe sau de foc au fost aduºi începând cu orele 13. La Spitalul Colþea. Când maºi- nile apãreau. 194 219 . Intuind cã în România vor avea loc evenimente importante. care veniserã în Bucureºti pentru a participa la Congresul al XIV-lea al P. deoarece manifestanþii au refuzat sã se dea la o parte. Principiul dominoului începea sã se aplice ºi în Bucureºti. ajungând sã priveascã mulþimea. câteva dintre ele fiinde nevoite sã opreascã. 2-3/1990. ocupând camerele care aveau vedere spre Piaþa Universitãþii. care-ºi fãceau loc prin mulþime fãrã a staþiona. Aproape toate discursurile se încheiau cu apelul: “Nu vã fie fricã. au fost ra- pid anihilaþi. cei mai mulþi instalându-se la Hotelul Intercontinental.41. numeroºi ziariºti strãini. Au fost trimise camioane cu muncitori îmbrãcaþi în uniforma gãrzilor patriotice. tot o excepþionalã mediatizare pe plan internaþional.

care au cerut sã fie primiþi de ambasadorul român. Li s-a rãspuns cã ambasadorul nu-i putea primi. p.C. Cei doi miniºtri au plecat. p. Prezidiul C.6 În seara zilei de 21 decembrie s-a desfãºurat o nouã manifestaþie în fa- þa Ambasadei României din Paris. de la ora 13. s-a desfãºurat o manifesta- þie la care. au participat 500-600 de per- soane. Li s-a dat acelaºi rãspuns. ambasadorul român transmitea cã “au adoptat atitudini ºi poziþii antiro- mâneºti în legãturã cu recentele evenimente de la Timiºoara”: Prezidiul R. Uniunea Tineretului Socialist din Iugoslavia. sau ambasadorul va merge la sediul ministerelor respective. privind atitudinea ce trebuie adoptatã în aceastã situaþie”7. 480 220 . pentru a le acorda un in- terviu despre evenimentele de la Bucureºti din dupã-amiaza acelei zile. Ministerul de Externe al Cehoslovaciei a dat publicitãþii un comunicat prin care exprima “adânca neliniºte ºi un protest hotãrât îm- potriva folosirii armatei ºi a forþelor de ordine pentru împrãºtierea de- monstranþilor”. La Belgrad. ca ºi celor doi miniºtri. Poziþiile oficiale de condamnare a regimului de la Bucureºti s-au multiplicat. cerând sã fie primiþi de ambasador sau de un diplomat român. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez îºi manifesta “regretul în legãturã cu evenimentele din Româ- nia”. pentru a le da lãmuriri în legãturã cu evenimentele din România.45. potrivit ambasadorului român. Biroul Politic al C.Ioan Scurtu remarcat Puiu Nicolae Fesan. Seimul polonez a adoptat în unanimitate o moþiune în care era condamnatã “represiunea autoritãþilor române” împotriva demonstran- 5 Principiul dominoului….F. 478 6 Ibidem. care a doua zi avea sã ocupe biroul de la Comitetul Judeþean al primului secretar Nicu Ceauºescu. deoarece programul de lucru se încheiase. comparativ cu cele din zi- lele anterioare. la care au participat doi miniºtri în func- þiune ºi mai mulþi parlamentari.5 În seara zilei de 21 decembrie. îm- preunã cu cameramani de la TV ºi un grup de manifestanþi. dar peste puþin timp a venit un grup de deputaþi cu cocarda tricolorã a Franþei în piept. p.S. sã vinã în timpul programului. Iugoslavia. ambasadorul Petre Gigea cerea: “sã ne transmiteþi urgent indicaþiile dv.C. Uniunea Studenþilor din Belgrad. manifestaþiile în faþa Ambasadelor Româ- niei au continuat cu ºi mai mare intensitate. al Uniunii Comuniºtilor din Serbia. cu pancarte împotriva regimului de la Bucureºti ºi cu lumânãri în memoria victimelor de la Timiºoara. Asociaþia Veteranilor din rãzboiul de eliberare naþionalã. Comunicând Bucureºtilor cele întâmplate. În ziua de 21 decembrie. 479 7 Ibidem.

Havana.”10 Mass- media sovieticã era destul de prudentã. trebuie sã avem o informaþie veridicã. Deocamdatã. am- basadorul a afirmat cã nu avea informaþii în aceastã privinþã. despre care autoritãþile de la Bucureºti pãstrau tãcerea. Cetãþenii sovietici erau astfel in- formaþi cã în România exista o situaþie dificilã. precum ºi de la Agenþia Românã de Presã (Agerpres). înregistrându-se ”jertfe omeneºti”. 482 10 Ibidem. evitând sã difuzeze articole de analizã. þinutã la radio ºi televiziune. cãruia i-a înmânat textul în limba rusã a cuvântãrii lui Ceauºescu. Sofia. pentru a nu fi acuzat cã se amestecã în treburile interne ale României. Aboimov a þinut sã sublinieze cã asemenea aserþiuni “nu fac decât sã ne mire. Dar ca sã putem reacþiona. deoarece Uniunea Sovieticã “îºi construieºte relaþiile cu þãrile aliate socialiste pe baza egalitãþii. Paris. pe care sã o foloseascã pentru informarea conducerii sovietice ºi a mass-mediei asupra evenimentelor din România. respec- tului reciproc ºi absolutului neamestec în treburile interne. Varºovia. Viena. sã dãm o apreciere justã. sã se adreseze conducerii române cu rugãmintea de a ne oferi informaþia respectivã. Tokyo. privind intervenþiile în treburile interne ale României. L-am invitat la MAE pe ambasado- rul României pentru a-i pune aceleaºi întrebãri ºi a obþine informaþii. 480 221 . 9 Ibidem. în particular din Moldova. nu ne permite sã ne creãm o 8 Ibidem. Referindu-se la declaraþiile fãcute de Ceauºescu în seara precedentã. ambasado- rul URSS în România. imformaþia pe care o avem de la Bucureºti ºi cea pe care ne-a furnizat-o ambasadorul României. unii de- putaþi. Londra.9 Guvernul sovietic s-a menþinut într-o rezervã semnificativã. ambasadorul Ion Bucur a solicitat o întâl- nire cu Aboimov. Întrebat dacã la Timiºoara au fost victime omeneºti. Ieri l-am însãrcinat pe Tiajelnikov. pentru ca în baza ei sã adoptãm o poziþie corectã. Mihail Gorba- ciov declara: „În ceea ce priveºte evenimentele din România. care au dus la ciocniri cu armata. insistã ca noi. Washington. limitându-se sã preia ºtiri venite de la Praga. la Congres sã reacþio- nãm la aceste evenimente. Luând cuvântul în faþa Sovietului Suprem al URSS.8 Comisia de Politicã Externã a Adunãrii Populare din Bulgaria a votat o declaraþie prin care se exprima îngrijorarea profundã a populaþiei din aceastã þarã faþã de “tulburãrile” de la Timiºoara ºi din alte oraºe. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional þilor paºnici ºi îºi exprima solidaritatea cu aceºtia. În dimi- neaþa zilei de 21 decembrie. p. p. nu sunt fondate ºi nu corespund realitãþii”.

Faptul care-l îngrijora cel mai mult pe Ceauºescu era ocuparea cen- trului Capitalei ºi incapacitatea forþelor de ordine de a dispersa mul- þimea. Nicolae Ceauºescu era hotãrât sã lupte pen- tru “salvarea socialismului”. eventuale communicate” care sã clarifice situaþia. Securitatea sã-ºi facã datoria”. în Panama.U. fiind convins cã abndonarea acestuia ar împinge România într-o adevãratã catastrofã naþionalã. 200 13 Sergiu Nicolaescu. dar cã “ceea ce s-a întâmplat în Germania. de voie-de nevoie. vom apãra socialismul cu arma în mânã. Internele. 1989 la Est de Prut. Cojocaru. Cugir. nu de necesitate. Potrivit unor informaþii. Tg.S. acesta a spus cã aºtepta “veºti mai concrete. Sibiu. Ungaria. 222 . La Arad. 198-199 12 Ibidem. anunþându-i cã a decis sã preia direct comanda forþelor de ordine: “Vom apãra cauza. dupã “spargerea mitingului”. Ceauºescu i-a convocat pe Va- sile Milea. Cehoslovacia este inevitabil ºi pentru România”. Lupta pentru putere. Tudor Postelnicu ºi Iulian Vlad. Deci. p. Decembrie 1989. suntem în stare de rãzboi.A.S. “Jos Ceauºescu!”. Caransebeº ºi în alte localitãþi oamenii au ieºit în stradã scandând “Libertate!”. Bra- ºov. Spre deosebire de alþi lideri comuniºti care au înþeles. Gorbaciov l-a întrerupt: “Sã nu ne întrecem mãsura. precum ºi desfãºurarea Congresului Deputaþilor Poporului ai U. Mureº. Cluj-Napoca. Lugoj. El a afirmat cã în România se continua politica cultului personalitãþii. Dumneavoastrã ºtiþi cã presa strãinã descrie cu culori dramatice situaþia din þarã”. Din þarã îi soseau informaþii cã revolta cuprinsese Banatul ºi o mare parte a Transilvaniei. p.12 Dupã “spargerea” mitingului.Ioan Scurtu imagine realã despre ce se întâmplã în þarã. Nicolae Ceauºescu ºi Elena Ceauºes- cu au rãmas în clãdirea Comitetului Central unde primeau informaþii despre evoluþia situaþiei interne ºi internaþionale. pentru cã suntem într-un rãzboi mai greu decât cel împotriva hitlerismului.11 În replicã. Apreciind cã deputatul moldovean a depãºit limitele rezonabile. Ceauºescu era convins cã exista o înþelegere între Bush ºi Gorbaciov care viza schimbarea regimului politic din România. Armata. Au urmãrit în mod special intervenþia armatei S.13 11 Gheorghe E. “Jos dictatura!”. dincolo de care începe amestecul în treburile interne ale unui stat suveran”. sã cedeze puterea.R. 125. a vorbit deputatul moldovean Ion Hadârcã. p.

al P. dos.C. Nicolae Ceauºescu a apreciat cã „activitatea la centru se desfãºoarã necoordonat.I. dezvoltarea socialismului. Trebuie sã lãmurim oamenii. securitate – inclusiv a unitãþilor militare […] Imediat trebuie mers în întreprinderi ºi discutat acolo. deoarece “nu existã decât o singurã cale – lupta. El a cerut sã fie mobilizaþi membrii Uniunii Tineretului Comunist. chiar ºi în întreprinderile în care sunt probleme. sã asigurãm liniºtea ºi ordinea. În sediul Comitetului Central a fost adusã o cantitate uriaºã de armament ºi muniþie. N. Încã de la început el a afirmat: “Vreau sã mã refer la câteva probleme care au intervenit pânã acum ºi care demonstreazã cã avem de-a face cu o acþiune organizatã ºi dirijatã. În consecinþã. inclusiv la ce mi s-a spus cu puþin timp înainte.R. El a apreciat cã “este necesar sã decretãm o mobilizare generalã a întregului activ de partid ºi de stat ºi a tuturor forþelor noastre interne – miliþie. sã nu fie 14 Arh. dar sã vorbim deschis ºi sã izolãm aceste grupãri.. Revoluþia românã…. Trebuie sã realizãm în întreprinderi aceste detaºamente de apãrare sau grupe de apãrare. de la ora 18. trebuiau luate mãsuri energice. Securitate. Nicolae Ceauºescu era hotãrât sã nu cedeze puterea. independenþa ºi integritatea României”14. Cu întregul partid trebuie discutat clar. pp. Iulian Vlad º. Silviu Curticeanu. pentru apãrarea socialismului ºi a suveranitãþii României.a. care au fost înºelaþi ºi sunt înºelaþi de grupãrile ºi agenturile strãine. aceasta face ca lucrurile sã tãrãgãneze. a avut loc ultima teleconferinþã a lui Nicolae Ceauºescu. De fapt.C. Constantin Sava ºi Constantin Monac. Vasile Milea. mã refer la relaþiile dintre armatã. 513 223 .. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional În seara zilei de 21 decembrie. cu orientare precisã de destabilizare ºi îndreptatã împotriva integritãþii ºi independenþei României.C. Acum se verificã calitatea de membru de partid”. 27-35. unitãþile Ministerului de Interne. Cancelarie. 388/1989. Emil Bobu. la care au participat Elena Ceauºescu. 197-202 15 Ibidem. fiind convins cã va putea depãºi acele momente dificile. sã nimicim aceastã conspiraþie. spunând cã au comanda lor. ai organizaþiilor de femei. care trebuie sã fie demascate cu toate forþele […] trebuie sã asigurãm ordinea. p. Tudor Postelnicu. Manea Mãnescu. astfel încât – dupã aprecierea generalului Iulian Vlad – “o lunã ar fi putut sã reziste” unui eventual asalt al manifestanþilor.15 Dupã încheierea teleconferinþei a avut loc o discuþie într-un cadru restrâns. Nu existã nici cea mai micã rezervã în privinþa aceasta”. f. fond C. cã unitãþile de pompieri au refuzat sã acþioneze.

C. Belgrad.I. secretariatul acestui Comanda- ment era asigurat de Silviu Curticeanu.C. Este. participanþii la manifestaþie – între care Dan Iosif ºi Petre Roman. de la Universitate. Timi- ºoara!“. sau sã asculte „Europa Liberã“ ºi „Vocea Americii“.R. La televizor ºi la radio se transmiteau cântece patriotice. libertate!“. „Jos tiranul!“. Baricada a fost distrusã de douã tanchete imediat dupã miezul nopþii. Ca umare. Realitatea a demonstrat cã acest comandament nu avea o conducere clarã. Editura România pur ºi simplu.C. scaune aduse de la restaurantul „Dunãrea“. ministrul de Interne. dupã regulile militare cunoscute. care relatau pe larg despre evenimentele din România. dupã care a început 16 Arh. se relua mereu cuvântarea lui Nicolae Ceauºescu. Românii era suprasaturaþi de asemenea emisiuni ºi preferau sã urmãreascã programele televiziunilor strãine (Sofia. nu plecãm!“. Bucureºti. Ceauºescu a decis constituirea unei comenzi unice. „Libertate. S-au folosit mese. dos. tomberoane. al P. care ar fi putut constitui un obstacol în faþa TAB-urilor. inadmisibil ca de 4 sau 5 ore sã nu fie lichidat grupul acesta de aici. fãrã momentul întreruperii ei.R. 224 . „Timiºoara. conferenþiar la Institutul Politehnic din Bucureºti – au ridicat o baricadã în zona strãzii Batiºtei. „Jos asasinii!“. Deºi începuse sã se întunece. scânduri ºi alte materiale. Romulus Cristea. bineînþeles. fond C. Aºteptându-se la o intervenþie în forþã din partea miliþiei ºi a armatei. nici o personalitate marcantã nu ºi-a fãcut simþitã prezenþa în Piaþa Universitãþii. Mãrturii de la baricadã. se difuzau reportaje despre „unitatea de nezdruncinat“ a întregului popor în jurul secretarului general. Cancelarie. 43-3 17 Vezi. aflat vis-à-vis de hotelul Intercontinental17. Chiºinãu). 2007.C. despre munca avântatã pentru îndeplinirea hotãrârilor Congresului al XIV-lea al P. În jurul orei 23. în zona Universitãþii ºi la Intercontinental s-au auzit focuri de armã. asiguratã de ministrul Apãrãrii Naþionale. N.. mulþimea nu se dispersa. În acele momente decisive. iar conducerea generalã de Nicolae Ceauºescu. astfel cã nu a acþionat ca un organism eficient. care trebuia de mult lichidat“16. „Fãrã violenþã !“. „Nu plecãm. ea ocupase zona centralã a Capitalei ºi scanda lozinci împotriva regimului: „Jos dictatura!“. f. „Noi vrem ca sã murim!“. s-au folosit trasoare de diverse culori. în fond. 388/1989.Ioan Scurtu soluþionate la timp. pe larg. Jos Ceauºescu!“. pentru intimidarea mulþimii. ministrul secretar de stat la Departamentul Securitãþii Statului ºi ºeful Statului Major al Gãrzilor Patriotice. Buda- pesta.

542 225 . ministrul Apãrãii Naþionale. pentru a fi informaþi operativ asupra desfãºurãrii evenimentelor ºi a da indicaþii privind modul de acþiune. Dar nimeni nu ºi-a asumat o asemenea responsabilitate. Atunci i- am spus cã nu putem lãsa lucrurile aºa. Eu stãpâneam lucrurile în sediu. Generalul Vlad s-a gândit cã. ca un cadru de conducere – chiar ºi generalul Iulian Vlad – sã anunþe în zorii zilei la radio ºi televiziune cã s-a constituit o nouã conducere. Tipografia Luceafãrul. pe fotolii. etc. Situaþia era extrem de confuzã. rãmâne 18 ªase zile careu au zguduit România. La întrebarea unui senator: „Ce i-aþi propus deci cã trebuie fãcut?“. Cam pe la 1 noaptea. Revoluþia românã…. conducerea acestei acþiuni fiind asiguratã de generalul Milea.C. cã generalul Milea era grav afectat de situaþia în care fusese anagajat: „Am ieºit pe culoar. p.R. Ca urmare a intervenþiei extrem de violente a forþelor de ordine au fost ucise 50 de persoane. p.245 au fost arestate ºi transportate la penitenciarul Jilava18. oportunismul. Ministerul de Interne în decembrie 1989. Indiferent ce motive pot fi invocate.C. în octom- brie 1993. sigura soluþie era înlãtura- rea lui Ceauºescu. 174-175 19 Sergiu Nicolaescu. Cei doi generali erau profund marcaþi de tragedia în care fuseserã implicaþi. vol.. cã nu a fost pregãtit sã se întâmple aºa ceva. lipsa de viziune istoricã etc. 462 rãnite. Vlad a rãspuns: „Cã trebuie sã-l arestãm pe Ceauºescu!“ Dar Milea a replicat: „Dragul meu. ºi Milea a început sã plângã ºi cã nu mai crede cã sãnãtatea îi va mai îngãdui. Vasile Milea ºi Iulian Vlad l-au informat pe Nicolae Ceauºescu cã zona centralã a oraºului a fost degajatã de manifestanþi19. pentru ieºirea din aceastã situaþie dramaticã. de divizie Ion Pitulescu. Aceastã relatare aratã limpede care era starea de spirit la nivelul cel mai înalt al Armatei. nu pot. astfel cã s-a ajuns la situaþia ca ministrul Apãrãrii Naþionale sã dea ordine unor cãpitani ºi locotenenþi aflaþi în preajma sa. Coordonator gen. El avea sã relateze la Comisia senatorialã. Motivele erau multiple: teama. 150 20 Constantin Sava ºi Constantin Monac. I. al P. Nicolae Ceauºescu ºi Elena Ceauºescu au rãmas în acea noapte în dormitorul special pregãtit din clãdirea C. iar 1. iar el afarã. dar ºi al Securitãþii. legãturile dintre comandanþi funcþionau cu dificultate. pp. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional represiunea. Lupta pentru putere…. Bucureºti. Pledoarie pentru istorie. 1995. dar el era foarte afectat“. nu mai sunt în stare“20. cã de fapt forþa este în mâna lui ºi a mea. În acea noapte de 21/22 decembrie exista posibilitatea ca Nicolae Ceauºescu sã fie arestat sau declarat indisponibil. sã spun soþiei ºi fetelor ce s-a întâmplat.

Republica. 168 226 . Lupta pentru putere…. ci au rãmas în rândul „oamenilor muncii “. I. Prin telefon. Manifestanþii au pornit în ordine. Vestea represiunilor din noapte de 21/22 decembrie s-a rãspândit ca fulgerul în Capitalã ºi a amplificat starea de revoltã.G. o solidaritate între toate persoanele prezente. „24 August“. Starea de revoltã a generat dorinþa de a se organiza ºi acþiona pentru înlãturarea dictatorului Nicolae Ceuºescu. „Vom muri ºi vom fi liberi!“. p. „Libertate! Libertate!“. strãzile din centrul capitalei au fost mãturate. În clãdirea Comitetului Central au fost aduºi circa 1 000 de militari de la Ministerul Apãrãrii Naþionale ºi de la Direcþia a V- a a Securitãþii. dar ºi prin deplasarea de la o întreprindere la alta. Pe baza indicaþiilor superioare. „Noi suntem poporul / Jos cu dictatorul!“. Trebuie destituit guvernul“. o reacþie spontanã faþã de asasinatele care au avut loc. în sediul Comitetului Central. muncitorii de pe marile platforme industriale – Pipera. În jurul orei 8. dupã „spargerea“ mitingului. aproape peste tot. cei mai mulþi activiºti de partid s-au informat reciproc asupra celor petrecute în centrul Capitalei. Apoi Ilie Ceauºescu s-a deplasat la sediul Ministerului Apãrãrii Naþionale.B. iar consecinþele au fost dramatice pentru cetãþenii acestei þãri. cãruia i-a spus: „Situaþia este deosebit de criticã. „Jos Ceauºescu!“. În acele ore s-a realizat. unde a întocmit o listã cu membrii noului guvern. Era. desigur. Nu a primit nici un rãspuns. cu misiunea de a apãra aceastã citadelã a regimului21. dupã care a cerut 21 Sergiu Nicolaescu. 22 decembrie.M. „Jos dictatura!“. precum ºi conducãtorii de întreprinderi ºi instituþii nu au pãrãsit locurile lor de muncã. desprinzându-se concluzia cã trebuie sã se iasã în stradã de la primele ore ale dimineþii. (Întreprinderea de Maºini Grele Bucureºti) º. purtau pancarte pe care era scris: „Jos cãlãul!“. când Ceauºescu a fost înlãturat de la putere. Între manifestanþi se aflau ºi tineri de 12-13 ani care scandau „Vom muri ºi vom fi liberi!“. – s-au îndreptat spre centrul oraºului. În zorii zilei de vineri. de pe la ora 5. activiºtii de partid.30. Încã de dimineaþã. Ieºirea muncitorilor în stradã avea sã constituie factorul determinant al zilei de 22 decembrie. dar ºi o anumitã organizare.Ioan Scurtu realitatea cã în România nu s-a putut afirma nici mãcar în ceasul al 12- lea o „echipã a doua“ care sã-l înlãture pe Ceauºescu. iar sângele curãþat cu jeturile de apã ale pompierilor. Ilie Ceauºescu a avut o discuþie cu fratele sãu.a. Maºini blindate ºi militari în uniformã de rãzboi au fost masaþi la intrãrile spre Piaþa Palatului.

Plecau de la ICEM ºi de la Turbomecanica din Militari. pp. La ora 9.112 26 Ilie Verdeþ. Verdeþ i-a cerut sã nu se tragã în oameni. iar Ceauºescu a rãspuns: „Nu s-a tras ºi nu se va trage în oameni“. Vestea sinuciderii lui Milea l-a bulversat pe Ceauºescu. 78-81. generalul Vasile Milea a transmis (prin indicativul Rondoul) urmãtorul ordin: „Nu se trage în oameni.30. cit. în Sergiu Nicolaescu. 24 Sfârºitul dictaturii…. ministrul Apãrãrii Naþionale.Ex. Au plecat ºi de la «23 August». avem trãdarea. pp. „a început sã tremure ºi atunci a spus: «Dar. p. a decis sã-ºi punã capãt zilelor. La ora 9. cit. aºa cum aþi ordonat. Aflat în clãdirea Comitetului Central. cuprins de remuºcãri pentru implicarea sa în represiunile din noaptea precedentã ºi neacceptând sã-ºi lege numele de alte jertfe umane. p. „Clio 89“. Actul lui Vasile Milea marca „prin sacrificiul de sine.. sã nu provoace ºi sã nu rãspundã la provocãri“23. Tovarãºul Avram nu a putut sã-i reþinã. nr. f. semnalul rupturii totale între armatã ºi «comandantul suprem»“25. 1/2007. Radu?“ La care acesta a rãspuns: „Am fost. In memoriam..45 a început ultima ºedinþã a Comitetului Politic Executiv27. A fost imposibil sã intrãm în discuþii. 147-151 227 . Ministrul Apãrãrii Naþionale. asigurându-i cã nu vor recurge la acte de violenþã24. Nicolae Ceauºescu l-a luat la întrebãri pe Radu Ion: „Ce-ai fãcut.R. TAB-urile aduse la faþa locului au rãmas în mulþime. op. Forþele de ordine nu au mai intervenit. În jurul orei 9. Nici mãcar în ceasul al 12-lea.C. el s-a sinucis în clãdirea Comitetului Central.). 289. 86-87 27 Stenograma din 22 decembrie 1989 (ªedinþa C. militarii discutând cu manifestanþii.10. Militarii sã se retragã lângã tehnica de luptã. În jurul orei 8.P. 38-39 25 Armata românã în revoluþia din decembrie 1989. Lupta pentru putere…. zona centralã a Capitalei era ocupatã de manifestanþi. Constantin Sava ºi Constantin Monac. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional viceamiralului Dinu sã-i convoace pe ataºaþii militari ai Uniunii Sovietice ºi Chinei22. Nu am izbutit sã intrãm în uzinã.30. op. p. El i-a reproºat generalului Milea cã nu a fost în stare sã restabileascã ordinea deplinã. aºa cum era el în momente foarte grele ºi îºi pierdea echilibrul“. A trãdat þara ºi poporul generalul Milea»“26. – în sediul Comitetului Central al P. pe care l-a gãsit „într-o stare deplorabilã.a. p. S-a oprit toatã 22 Alesandru Duþu. În timp ce rostea aceste cuvinte. 183-184 23 Ibidem. Ceauºescu nu a acceptat sã cedeze. Ilie Verdeþ – care cunoºtea situaþia în Capitalã – s- a dus la Ceauºescu. p.

Apoi el i-a întrebat pe membrii C.: „care este hotãrât sã lupte ºi care nu?“ ºi s-a adresat direct lui Paul Niculescu-Mizil. nici un membru al acestui 228 . Nicolae Ceauºescu a þinut sã precizeze: „Sigur cã nu putem trage în muncitori. S-a creat o situaþie gravã“. Acest lucru reiese clar.Ex. Ceauºescu abandonase practic ideea folosirii forþei împotriva demonstranþilor. Dar nici mãcar atunci. A precizat: „Generalul Milea a plecat de la mine ºi dupã douã minute am fost informat cã s-a împuºcat. Ceauºescu: Ce facem? Vlad Iulian: Procedãm cum aþi spus. dar sunt ºi lichele”. Nu trebuie sã convocãm Consiliul de Stat“. Nicolae Ceauºescu a menþionat cã l-a chemat pe primul adjunct al ministrului. Aceasta este conform Constituþiei ºi este dreptul preºedintelui. iar acesta a rãspuns printr-o întrebare: „Dacã lupt. Dãscãlescu a spus cã „trebuie sã chibzuim dacã trebuie sã tragem în muncitorii cinstiþi“. „tragem ºi noi“. toþi au declarat cã „luptã“. Toþi cei prezenþi au fost de acord. Cuvintele cu care se încheia aceastã ultimã ºedinþã a Comitetului Politic Executiv aratã limpede cã Ceauºescu nu mai era stãpân pe situaþie. Gheorghe Rãdulescu a apreciat cã trebuia „evitatã vãrsarea de sânge“. Clasa muncitoare nu numai cã nu sprijinea regimul. Noi suntem reprezentanþii muncitorilor ºi nu putem trage în muncitori. Nu este însã clar ce a „spus“ secretarul general al partidului. ªedinþa s-a terminat într-o stare de confuzie: N. Cu puþin înainte generalul Milea s-a împuºcat“. dar se ridicase împotriva acestuia.Ioan Scurtu activitatea la cuptoare“. sau nu lupt?“ Într-o formã sau alta. a sabotat aplicarea mãsurilor ºi a lucrat în strânsã legãturã cu strãinii. Silviu Curticeanu a afirmat cã. Nicolae Ceauºescu: „Acum reiese clar cã acþiunea este bine organizatã ºi pusã la punct. când fuseserã omorâþi oameni. care „este deja a dispoziþia mea“. generalul Victor Atanasie Stãnculescu. Având în vedere ºi comportarea sa în aceastã perioadã reiese cã el. de fapt. Fãrã a da ordin armatei sã se retragã în cazãrmi. Ceauºescu a continuat: „Sã declarãm imediat starea de necesitate în întreaga þarã. Ceauºescu a trebuit sã declare cã „nu putem trage în muncitori“. Oarecum resemnat. ci lepãdãturile ºi pleava“. Tudor Postelnicu: Aºa facem“.P. dar Tudor Postelnicu a replicat cã „nu muncitorii cinstiþi sunt aceia care vor deschide focul. El a conchis: „Trãdãtorul Milea este de vinã ºi probabil cã mai sunt ºi alþii“. dacã manifestanþii trag în militari. Intransigenþa din ziua precedentã cedase în faþa ºtirii cã în stradã ieºiserã muncitorii.

inclusiv de represiunile din noaptea precedentã. Decretul.19 229 . Stãnculescu s-a conformat. în stradã se aflau sute de mii. Tiparul Combinatul Poligrafic Bucureºti. în jurul orei 10. poate milioane de români. Ministerului de Interne ºi formaþiunile patriotice erau puse în stare de alarmã. Bucureºti. Revoluþia românã în direct. sã apere bunurile obºteºti.50. Toate unitãþile armatei. dupã care a revenit acasã. ºi la Televiziune de la ora 10. s-a sinucis“. când. dându-ºi seama cã este descoperit. vol. la postul de radio s-a anunþat cã ministrul Apãrãrii Naþionale „a acþionat ca un trãdãtor. Primind în dimineaþa zilei de 22 decembrie ordin de la Nicolae Ceauºescu sã se prezinte imediat la Comitetul Central. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional organism nu a avut curajul sã se disocieze de secretarul general ºi de politica lui. deoarece ministrul Vasile Milea s-a sinucis. cu excepþia persoanelor care lucrau în schimbul de noapte etc. în temeiul art.59. Generalul Stãnculescu sosise de la Timiºoara în cursul nopþii ºi pentru a se sustrage de la o eventualã implicare a sa în represiunea manifestanþilor din Bucureºti s-a deplasat la Spitalul Militar Central unde ºi-a pus piciorul în ghips. p. precum ºi circulaþia în grupuri mai mari de cinci persoane. unde scandau împotriva lui Ceauºescu ºi a regimului sãu28. care au primit astfel drum liber pentru a lua cu asalt clãdirea Comitetului Central. în întreaga þarã. armata a fraternizat cu manifestanþii. Ceauºescu i-a cerut sã preia conducerea Armatei. 28 Televiziunea Românã. deorece ministrul refuzase sã execute ordinul de a înãbuºi în sânge revolta popularã. 75 de Constituþie se instituia starea de necesitate în întreaga þarã. Rãmasã fãrã comandantul ei nemijlocit. I. împotriva independenþei ºi a suveranitãþii României ºi. sã participe activ la înfãptuirea normalã a activitãþii economico-sociale“. În acel moment exista sentimentul cã generalul Vasile Milea a fost împuºcat la cererea lui Nicolae Ceauºescu. Momentul psihologic decisiv s-a consumat la ora 10. Imediat ce a ajuns. de vandalism ºi de distrugere a unor bunuri obºteºti“. Nicolae Ceauºescu a cerut sã se elaboreze un decret prezidenþial privind introducerea stãrii de necesitate în întreaga þarã. 1990. se interzicea circulaþia pe timpul nopþii.11. menþiona: „Având în vedere încãlcarea gravã a ordinii publice prin acte teroriste. începând cu ora 23. Dupã ºedinþã. Decretul nu a avut nici o urmare practicã. Coordonator Mihai Tatulici. Pe timpul stãrii de necesitate se interziceau orice întruniri publice. ordinea ºi liniºtea publicã. citit la radio la ora 10. Decretul se încheia cu aceste cuvinte: „ Întreaga populaþie a þãrii este obligatã sã respecte cu stricteþe legile þãrii.

124 31 Alex Mihai Stonenescu. locþiitorul inspectorului general al Miliþiei31. Nicolae Ceauºescu. Dupã ce a dat acest ordin. erau ºi ei descumpãniþi. În acel moment. p. al P. care sã fie semnat de Ceauºescu ºi publicat în „Buletinul oficial“. generalul Stãnculescu a devenit ministrul Apãrãrii Naþionale printr-un ordin verbal. Stãnculescu a cerut cãpita- nului Marius Tufan. Practic. 409 230 .C. iar membrii acestuia nu aveau curajul sã-i propunã sã-ºi prezinte demisia. raportându-i cã „uni- tãþile sunt pe drum ºi vor ajunge. Duplicitarii…. bolnav de diabet. deoarece era practic imposibil ca armata sã câºtige în confruntarea cu zecile de mii de manifestanþi care ocupaserã centrul Capitalei. dar nu ºtiau ce sã le spunã. din dipoziþia generalului Vlad. Istoria loviturilor de stat în România. prezenþi în sediu. Miliþie. Nicolae Ceauºescu era abandonat de toate structurile de forþã: Aramtã. sper.C. Comitetul Politic Executiv nu mai putea lua vreo decizie. Elena Ceauºescu era alãturi de el. Informat cã spre sediul Comitetului Central se îndreptau douã regi- mente. 4. pp.. Voinþa lui era paralizatã ºi nu mai avea cui se adresa. Stãnculescu a venit la Nicolae Ceauºescu. ºtirea cã mulþimile afluiau spre Comitetul Central scandând lozinci împotriva lui. 2004. sã nu se tragã în mulþimea care afluia spre acest perimetru30. bulversat de evoluþia evenimentelor. unde se aflau militari ºi lãzi cu armament. „trãdarea“ generalului Milea. Un ordin similar a transmis. Ieºirea muncitorilor în stradã. Securitate. sã comunice „numaidecât ordinul meu sã se întoarcã în cazãrmi“. dar presiunea din piaþã a crescut ºi trebuie sã vedem ce soluþie avem.. p. era incapabil sã mai acþioneze. iar cei doi mai ieºeau din când în când pe hol. Membrii Comitetului Politic Executiv. de la grupa operativã de transmisiuni a armatei aflatã în clãdirea C. la timp. Editura RAO. erau fapte pe care Ceauºescu nu le înþelegea ºi nu le putea accepta. în acea situaþie nemaipunându-se problema elaborãrii unui decret prezidenþial.C. La rândul sãu. vol. ºi generalul Romeo Câmpeanu. Generalul a apreciat corect situaþia. generalul Iulian Vlad a dat ordin trupelor de securitate. de la orele 10. astfel cã se retrãgeau din nou în biroul secretarului general. 29 Generalul Revoluþiei…. Bucureºti. dupã repre- siunea din noaptea precedentã. care asigurau zona Pieþei Palatului ºi a sediului C. unul de tancuri ºi unul mecanizat.Ioan Scurtu Aºadar. 40-41 30 Cristian Troncotã.R. pãrerea mea este: «Mai bine ar fi sã plecaþi din sediu»“29.15.

Decretul privind instituirea stãrii de necesitate a mai fost difuzat de câteva ori la radio ºi la televiziune. el a þinut sã transmitã pãrþii sovietice informaþiile pe care le deþinea. dar ºtia cã “la Budapesta era pânã de curând o atmosferã de doliu ºi de îngrijorare”. I. În acel moment s-a pus capãt unei epoci din istoria televiziunii române. 22 decembrie în studioul 4 al TVR. 33 Documente din arhivele ruseºti. precizând cã partea sovieticã a respins cu hotãrâre asemenea acuzaþii. consilierul Amba- sadei Ungariei la Moscova. vol. l-a primit. Diplomatul era convins cã “evenimentele ultimelor ore vor schimba dramatic aceastã stare de spirit. Józef Birnbauer a declarat cã el nu deþinea informaþii suplimentare. conform programului tipãrit. apoi se închideau în birourile lor. în continuare. la cererea acestuia. Mulþi cameramani strãini. Editura Ager-Economistul. Câteva zile din viaþã. temãtori. loc. ca instrument de propagandã în slujba socialismului totalitar. pânã la ora 22. Conducerea sovieticã se menþinea. cit. 86. ca emisiunea sã se reia la ora 19 cu telejurnalul. instalaþi la ferestrele Hotelului Intercon- tinental au filmat scene de groazã. se priveau unii pe alþii. 231 . pe care le-au transmis apoi în eter. care erau bine informate despre evenimentele de la Bucu- reºti. 2004. când programul se încheia. realizat de Vartan Arachelian. Adjunctul ministrului de Externe sovietic. El a descris evenimentele din Timiºoara de dupã 16 decembrie: “Sursele iugoslave spun cã în ciocniri au murit câteva sute 32 Teodor Brateº. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional nu aveau nici o reacþie.4632. ieºeau pe hol. apoi un alt documentar: România în lume (redactor Paul ªoloc) etc. dar dorea sã cunoascã punctele de vedere ale þãrilor vecine României. în dimineaþa zilei de 22 decembrie. Trilogia revoluþiei române în direct. Emisiunea TV s-a închis la ora 11. în principal de la consulul general al Iugoslaviei la Timiºoara ºi de la numeroºi cetãþeni iugoslavi întorºi din România. Bucureºti. p. Józef Birnbauer. cã se rãspândise zvonul potrivit cãruia Tökes ar fi fost ucis.. Ar fi trebuit.“33 Aboimov a avut în aceeaºi dimineaþã o discuþie cu ambasadorul Iugoslaviei. Aboimov. urmat de documentarul Deplina independenþã economicã ºi politicã a þãrii – realizare istoricã a epocii Nicolae Ceauºescu. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie a fost adusã la cu- noºtinþa opiniei publice mondiale încã din zorii zilei de 22 decembrie. La radio programul a continuat cu difuzarea unor cântece patriotice. cãruia i-a comunicat atitudinea lui Ceau- ºescu faþã de declaraþiile fãcute de ªevardnadze la Bruxelles în legãturã cu victimele din România. într-o poziþie rezervatã.

35 Aceºtia se implicaserã în sprijinirea disidenþilor. deoarece Ni- colae Ceauºescu îºi trãia ultimele ore în calitatea sa de secretar general al P. pe care acestea le-au folosit pentru a condamna regimul Ceauºescu.30.R. pregãtindu-se sã ia cu asalt clãdirea Comitetului Central. Ilie Ceauºescu l-a primit în jurul orei 12.34 În Bucureºti. din 24 decembrie 2007 – 7 ianuarie 2008. deoarece cercurile imperialiste au organizat un complot internaþional cu scopul de a distruge socialismul ºi de a scoate România din sistemul socialist ºi din Tratatul de la Vraºovia. fãrã a întâmpina vreo rezistenþã din partea forþelor de ordine. Franþei. la Ambasada SUA au venit ambasadorii Belgiei. fost ambasador al Olandei în România (1988- 1993). La ora 11. în Revista “22”.Ioan Scurtu de oameni. La Ministerul Apãrãrii Naþionale. fãcându-le vizite la domiciliu. S-au auzit ºi sloganuri de genul <Armata nu va împuºca studenþi ºi copii de ºcoalã>”. dacã oficialitãþile nu satisfac cererile oamenilor”.C. în câteva minute a ocupat Piaþa Palatului.00 pe reprezentantul Tratatului de la Varºovia ºi pe ataºatul militar sovietic pe care i-a informat cã în cursul zilei se va anunþa constituirea unui nou guvern ºi ruga ca Uniunea Sovieticã sã dea dovadã de reþinere. încercând sã potoleascã spiritele. Nicolae Ceauºescu a ieºit în balcon pe la ora 11. estimãri neverificate spun cã victimele depãºesc 2. ºi de preºedinte ale Republicii Socialiste România. primind scrisori de la ei pe care le expediau la “Eu- ropa Liberã”. Dezorientat ºi incapabil sã mai facã faþã situaþiei. Spa- niei. Nu au apucat sã convinã asupra a ceea ce urmau sã facã. un clopot de sticlã”. Oficialii Consulatului iugoslav au aflat cã “unii soldaþi ºi miliþieni aratã simpatie faþã de demonstranþi. Nu a reuºit sã vorbeascã. evenimentele se precipitau cu o vitezã uluitoare. iar mulþi au aruncat în direcþia sa cu diverse obiecte aflate la îndemânã. deoarece a fost întâmpinat cu huidieli. trimiseserã guvernelor lor documente ºi materiale pri- vind situaþia din România. unde au discutat “ceea ce trebuie sã facem”. Marii Britanii ºi Olandei care s-au retras în “camera securizatã a Ambasadei. a trebuit sã se retragã. cu o portavoce în mânã.000 […] Muncitorii au ocupat uzinele ºi ameninþã sã le arunce în aer. Mulþimea aflatã în zona Piaþa Universitãþii – Hotel Intercontinental – Piaþa Romanã a început sã se deplaseze spre Comitetul Central. Ilie 34 Ibidem 35 Martor al revoluþiei: Coen Stork. 232 .

p. în Bucureºti revoluþionarii pãtrundeau în clãdirea Comitetului Central.S.S.06. care simboliza centrul vital al puterii politice în România. 206 233 . iar militarii din interior. în spiritul rãbdãrii. adoptatã cu o covârºitoare majoritate (1 809 voturi pentru. precum ºi Emil Bobu ºi Manea Mãnescu erau deja urcaþi în elicopter. La ora 12. Aceasta trezeºte un sentiment de profund regret. unul dintre ele a aterizat pe clãdirea Comitetului Central. ce am auzit. nr. Elena Ceauºescu.R.”37 În timp ce la Moscova se adopta acest document.36 În sfârºit. umanismului ºi respectãrii drepturilor omului. nu au opus rezistenþã.R. Zecile de mii de oameni care se aflau în Piaþa Palatului au privit decolarea ºi depãrtarea elicopterului cu sentimentul cã au scãpat de cel mai sângeros dictator din istoria României. regimul socialist-totalitar se prãbuºise. 32 împotrivã ºi 65 de abþineri). 39 37 Constantin Sava ºi Constantin Monac. fiind gata sã riposteze în cazul cã ar fi atacaþi.S. Ne exprimãm speranþa cã. a avut iniþiativa solicitãrii unor elicoptere cu care sã fie evacuaþi Nicolae Cea- uºescu ºi ceilalþi lideri politici. sã trimitã elicopterele. ce am vãzut. drept care a propus elaborarea unei declaraþii politice. avea urmãtorul conþinut: “Congresul Deputaþilor Poporului ai U. în cel mai scurt timp. 12/2006. Generalul Neagoe. îºi exprimã îngrijorarea serioasã în legãturã cu ºtirile referitoare la evenimentele dramatice din România. în dimineaþa zilei de 22 decembrie. în “Dosarele istoriei”. rãmâneþi pe loc! Vã rog sã nu vã apropiaþi!” Aparatul a decolat în direcþia Bulevardului Magheru. dupã ce timp de o sãptãmânã conducerea sovieticã a evitat sã-ºi exprime public poziþia faþã de situaþia din România. Congresul Deputaþilor Poporului ai U. deºi aveau la dispoziþie armament ºi muniþie. pentru a nu survola piaþa ocupatã de manifestanþi. 36 Viceamiral (r) ªtefan Dinu. le-a cerut sã se opreascã: “Vã rog. Revoluþia românâ…. în România vor fi gãsite posibilitãþi de regle- mentare paºnicã a problemelor apãrute. Un militar. care au dus la victime omeneºti. Idem Ce am fãcut. Mulþi revoluþionari au pus mâna pe arme. p. când Nicolae Ceauºescu a pãrãsit Comitetul Central. a fost informat de Gorbaciov cã a primit veºti de la Ambasada sovieticã la Bucu- reºti despre evenimentele din noaptea precedentã. Generalul Stanculescu a vorbit cu generalul Iosif Rus. maiorul David Aurel. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Ceauºescu s-a declarat convins cã poporul român era capabil sã-ºi rezolve singur problemele. ce ºtiu sigur. Declaraþia. comandantul Aviaþiei. Când primii revoluþionari au ajuns pe platforma clãdirii.S. Condamnat de discreþie.243. p. Nicolae Ceauºescu. ºeful Direcþiei a V-a din Ministerul de Interne.

00 ora României).S.R. în legãturã cu evenimentele din Timiºoara.P.S. nemaivorbind de acuzaþia potrivit cãreia.00. acþiunile împotriva României ar fi planificate în cadrul Tratatului de la Varºovia. la Baza 90 Aviaþie de la Otopeni ºi predate echipajului unui elicopter (Grigore Buciu.39 Cu câteva minute înainte de cãderea lui Ceauºescu (la ora 14. Aceºtia doresc haosul ºi dezordinea.S. Aboimov a exprimat punctul de vedere al conducerii sovietice în legãturã cu expunerea lide- rului român din 20 decembrie: „În spiritul sinceritãþii. Opriþi acþiunile nechibzuite pânã nu este prea târziu”38 Manifestele fuseserã tipãrite de Secþia Propagandã Specialã a Ministerului Apãrãrii Naþionale. 73-74) 39 Generalul Revoluþiei…p. România întreagã. dar pentru cã în România s- au înregistrat victime omeneºti.. ambasadorul român Ion Bucur a fost convocat la Ministerul de Externe. chipurile.. la ora 9. Diplomatul sovietic a încheiat cu afirmaþia cã Uniunea Sovieticã dorea dezvoltarea în continuare a relaþiilor între cele douã þãri “în interesul popoarelor noastre. p. pp.Ioan Scurtu Dintr-un alt elicopter au fost lansate manifeste în care era scris: “Duºmanii v-au ademenit sã faceþi rãu þãrii. am dori sã vã spunem cã ne-a surprins tonul acestuia ºi afirmaþia privind poziþia ºi rolul U.00. Noi respingem hotãrât declaraþiile privind campania antiromâneascã ce s-ar desfãºura în UR. ca pe acest fond sã cucereascã Transilvania.S. Aboimov a þinut sã aminteascã faptul cã Uniunea Sovieticã s-a pronunþat împotriva convocãrii Consiliu- lui de Securitate în legãturã cu evenimentele din România. neamestecului în treburile interne. Adjunctul ministrului de Externe a reiterat faptul cã þara sa respectã principiul suveranitãþii.S. unde I. 484-485 234 . egalitãþii în drepturi. generalul Stãnculescu a semnat o notã telefonicã prin care dãdea ordin ca armata sã se subordoneze numai Ministerului Apãrãrii Naþionale. independenþei. La fel de absurde sunt ºi declaraþiile unor persoane oficiale româneºti despre intenþiile pe care le-ar avea U.R. caracteristic pentru relaþiile dintre noi. cauzei pãcii ºi socialismului. de a efec- tua o intervenþie în România”.* Pentru a evita o stare de confuzie în rândul militarilor.53 40 Principiul dominoului…. 44 * Grigore Buciu avea sã precizeze cã în dimineaþa zilei de 22 decembrie. a fost chemat de colonelul Arãdãroaice care i-a cerut sã transporte mai multe pachete în care se aflau “mii de exemplare douã-trei tipuri de fluturaºi”. cetãþenii sovietici ºi-au exprimat “îngrijorarea serioasã ºi regrete profunde”.S.00. considerând cã aceasta ar însemna amestecul în treburile interne ale unui stat suveran din partea unei organizaþii internaþionale.”40 38 Sfârºitul dictaturii…. ora Moscovei – ora 13. la ora 13. Asemenea afirmaþii sunt neîntemeiate ºi absolut innacceptabile. pp. Cum mi-am petrecut revoluþia….

care l-a difuzat imediat. 200 4 Vezi. Iaºi. Au vorbit Mircea Munteanu.4 La rândul sãu.C. Petre Constantin. Editura Lumina Lex. Mihai Voicu. 22 decembrie 1989 – o zi în studioul 4. Alexandru Arºinel etc. Editura Scripta. Faþa necunoscutã a “Europei Libere”. 318 2 Ibidem. poftiþi în emisie. cât ºi ale celor veniþi din stradã. primul reportaj despre revoluþia românã recepþionat de “Europa Liberã”. Bebe Ivanovici. Vestea fugii lui Nicolae Ceauºescu a fost anunþatã de televiziunea românã. Timiºoara. prin intervenþiile actorului Ion Caramitru ºi poetului Mircea Dinescu La Radio. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional 4. în jurul orei 13. Explozia unei clipe. un grup de manifestanþi a încercat sã intre în clãdire spãrgând geamurile. Mircea Ciobanu. p. pe larg. p. Viorel Popescu ºi alþi lucrãtori din aceastã instituþie. p. p. astfel cã la postul naþional s- au transmis luãrile de cuvânt ale persoanelor din interior. lãsându-le cale liberã. Bucureºti. din Bucureºti.1 Cei care au discutat cu Petre Constantin reluarea transmisiei au fost Cazimir Ionescu. alþii s-au îndreptat spre postul naþional de Radio ºi unii spre Televiziune. pe România Actualitãþi2. Securiºtii care pãzeau cele douã instituþii nu au opus nici o rezistenþã. Mureº. ºi în Piaþa Palatului. a început transmiterea revoluþiei în direct. Din iniþiativa lui Sorin Helmis au fost unificate toate programele de radio. Vestea despre fuga lui Ceauºescu a generat un val de entuziasm 1 Timpul care a învins teama. Alexandru Mironov.3 Astfel. 1992 5 Emanuel Valeriu. spuneþi ce aveþi de spus”. Teodor Brateº. Apelul sãu a fost ascultat. 2001. s-a adresat revoluþionarilor: “Vã rugãm sã vorbiþi. Carol Mãlinescu. Directorul general al Televiziunii. Bucureºti. iar studiourile teritoriale din Cluj. 140 3 Ibidem. 235 . Emanuel Valeriu a tranims. prin telefon. 9. A intervenit Alexandru Mironov care le-a cerut sã nu recurgã la acte de violenþã ºi sã intre în ordine pentru a se adresa þãrii de la microfon. Craiova ºi- au reluat activitatea. Coordonatorul emisiunilor era Gheorghe Gherasim. Tg. INSTAURAREA NOII PUTERI În dupã amiaza zilei de 22 decembrie 1989 o parte dintre revoluþionari a rãmas în clãdirea C. transmiþând evenimentele din zona respectivã. precum ºi Ana Blandiana.5 Mass-media a jucat un rol excepþional în acel sfârºit de decembrie 1989. Radioul a devenit un instrument al revoluþiei.

p. oamenii se îmbrãþiºau. János Fazekaº) au venit la televiziune pentru a-l înfiera pe “odiosul dictator”. dupã care se retrag în cazãrmi.”7 Într-o altã notã telefonicã. În unitãþi se va organiza apãrarea cazãrmilor ºi a tuturor obiectivelor militare. Gheorghe Rãdulescu. dar nu au lipsit ºi opozanþii. cit. 7 Constantin Sava ºi Constantin Monac. socotind cã înlãturarea lui Ceauºescu era ºi victoria lor. Ambasadorul olandez Coen Stork. coman- 6 Martor al revoluþiei…. În acele momente se înregistra o avalanºã de doritori sã- ºi exprime bucuria pentru eliberarea de sub dictaturã. democraþia. în ordine ºi cu calm. inclusiv unii membri ai Comitetului Politic Executiv (Dumitru Popescu. fericirea. comandanþii militari trebuiau sã asigure paza obiectivelor civile de importanþã deosebitã cu subunitãþi înarmate. Totuºi. Revoluþia românã…. ole. era o atmosferã extrem de emoþionantã”. generalul Stãnculescu a semnat o notã telefonicã. Ne-am ridicat. fãrã a se lãsa provocate. dar trebuia sã fie sfârºitul. 309 236 . Chiar vechii activiºti de partid. sã proclame libertatea. nimeni nu ºi-a asumat rãspunderea de a prelua conducerea în acele împrejurãri ºi de anunþa programul care urma sã fie îndeplinit dupã înlãturarea regimului Ceauºescu.6 Cei mai mulþi revoluþionari au rãmas în continuare în Piaþa Pala- tului. Ceauºescu nu mai e!” Entuziasmaþi erau ºi reprezentanþii statelor occidentale acreditaþi în Bucureºti. în care se menþiona: “Unitãþile militare de pe întreg teritoriul þãrii se retrag în cazãrmi. op. avea sã relateze: “Nu ºtiam ce se va întâmpla cu Ceauºescu. ºi mai ales studenþilor.”8 Faþã de cele ordonate. cei 5-6 ambasadori care ne aflam acolo. credinþa în Dumnezeu. sã mulþumeascã tineretului. mai mult sau mai puþin cunoscuþi. Cei mai activi s-au dovedit unii actori. 308-309 8 Ibidem. pentru sacrificiul fãcut.Ioan Scurtu în întreaga þarã. pp. Cuvântul “libertate” era pe buzele tuturor. La ora 13. transmisã la aceeaºi orã. generalul Stãnculescu preciza: “Se vor executa numai ordinele primite de la ministrul Apãrãrii Naþionale. maºinile cu farurile aprinse claxonau anunþând victoria: Se scnada:“Ole. Pentru stabilirea prioritãþilor în asigurarea pazei. dezarmate sau dispersate. regizori ºi scriitori.30. aflat la Ambasada SUA. fãrã sã tragã. ne-am îmbrãþiºat. Unitãþile mili- tare care sunt angajate în faþa sediilor comitetelor judeþene de partid vor calma spiritele. ai regimului Ceauºescu. care sã nu tragã decât în situaþia în care erau atacate de grupuri înarmate cu arme de foc. pentru a asculta discursurile care se rosteau din balconul Comite- tului Central.

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

danþii militari urmau sã se punã de acord cu reprezentanþii organelor
locale. Militarii care asigurau paza acestor obiective trebuiau sã poarte
pe braþul stâng banderola tricolorã9. Pe baza celor douã note telefonice
– nr. 38 (de la ora 13) ºi nr. 39 (de la ora 13,30) – unii istorici ºi
neistorici au ajuns sã aprecieze cã Stãnculescu a dat o loviturã de stat
ºi sprijinindu-se pe armatã, a preluat puterea în România.

O analizã, oricât de sumarã, a situaþiei din acea zi de 22 decembrie 1989
conduce la concluzia cã notele telefonice menþionate au fost rezultatul unei
situaþii care nu fusese creatã de generalul Stãnculescu, ci de mare masã a po-
pulaþiei, care devenise stãpânã pe stradã. În acel context, armata nu putea sã
se confrunte cu sutele de mii de oameni; nu o fãcuse în dimineaþa zilei de
22 decembrie, când Ceauºescu se afla încã la putere ºi cu atât mai puþin o
putea face acum, când sentimentul victoriei le dãdea românilor ºi mai mult
curaj10.
La ora 13.30, Nicolae Ceauºescu abandonase deja puterea ºi nu mai în-
deplinea funcþia de comandant suprem al armatei, nici pe cea de secretar
general al P.C.R. ºi nici de preºedinte al Republicii Socialiste România. Lo-
vitura de stat înseamnã înlãturarea de facto a conducãtorului aflat la putere,
dar la acea orã România nu mai avea un conducãtor. În consecinþã, gene-
ralul Stãnculescu nu a avut împotriva cui sã dea lovitura de stat, întrucât o
asemenea acþiune – dacã ar fi fost intenþia lui – rãmãsese fãrã obiect. La
13.30, cel numit verbal de Ceauºescu în funcþia de ministru al Apãrãrii Na-
þionale, a dat un ordin cãtre armatã, care se înscria în logica situaþiei con-
crete.
Este semnificativ faptul cã generalul Stãnculescu a pãrãsit clãdirea Co-
mitetului Central dupã ce a constatat cã elicopterul în care s-au îmbarcat
Nicolae ºi Elena Ceauºescu ºi-a luat zborul; dupã cum singur avea sã
mãrturiseascã, s-a strecurat prin mulþimea care afluia spre Comitetul
Central ºi s-a deplasat pe jos pânã la fostul sediu al Ministerului Apãrãrii
Naþionale, din strada Valter Mãrãcineanu (lângã Ciºmigiu), pentru a face
rost de o maºinã cu care sã se deplaseze la Ministerul Apãrãrii
Naþionale11. Ar fi un caz unic în istorie ca autorul loviturii de stat sã treacã
printre oameni ca un oarecare, neºtiut ºi necunoscut, deºi el era
„stãpânul“, liderul care, cu o loviturã de mãciucã, a lichidat un întreg

9 Ibidem
10 Vezi ºiIoan Scurtu, „Lovitura de stat“ a generalul Stãnculescu, în „Historia“,
iunie 2006
11 Generalul Revoluþiei, pp. 45-46

237

Ioan Scurtu

regim politic. Dupã ce „autorul loviturii de stat” a reuºit sã obþinã maºina
solicitatã, a ajuns la Ministerul Apãrãrii Naþionale din cartierul Drumul
Taberei, unde ºi-a scos piciorul din ghips. De aici ºi-a exercitat funcþia de
ministru, în condiþiile în care ministrul titular, generalul Vasile Milea, era
mort, iar generalul ªtefan Guºã – ºeful Marelui Stat Major – nu sosise de
la Timiºoara. Generalul Stãnculescu s-a prevalat de faptul cã era prim-
adjunct al ministrului ºi cã fusese numit titular de Nicolae Ceauºescu.
Ordinul sãu se referea strict la acþiunea armatei, care trebuia sã asigure
paza obiectivelor civile de importanþã deosebitã ºi sã nu tragã decât atunci
când ar fi atacatã. Autorul „loviturii de stat“ nu ºi-a arogat nici o funcþie
în stat, nu a numit nici o persoanã care sã conducã guvernul sau alte
structuri politico-administrative. Din contra, el a cerut comandanþilor
militari sã se punã de acord cu reprezentanþii organelor locale, asupra
cãrora el – autorul „loviturii de stat“ – nu avea nici o influenþã.
Din momentul în care Nicolae Ceauºescu a pãrãsit clãdirea
Comitetului Central, care simboliza, ºi era de fapt, centrul vital al pute-
rii, el nu mai putea exercita nici una din prerogativele sale constitu-
þionale: comandantul suprem al forþelor armate, preºedintele Consi-
liului Apãrãrii Republicii Socialiste România, preºedintele Republicii
ºi al Consiliului de Stat; numirea ºi revocarea miniºtrilor, a membrilor
Tribunalului Suprem, stabilirea rangurile diplomatice etc.12 În calitate
de secretar general al P.C.R., Ceauºescu avusese în subordine toate
organele ºi organizaþiile de partid, inclusiv pe primii secretari de judeþe,
care erau în acelaºi timp ºi preºedinþii Consiliilor judeþene. A reduce
funcþiile ºi puterea lui Ceauºescu la dimensiunea militarã, pentru a se
putea justifica „lovitura de stat“, este o abordare simplistã. Ceauºescu
nu-ºi mai putea exercita puterea nu pentru cã Stãnculescu a transmis
douã ordine cãtre armatã, ci pentru cã, datoritã uriaºei presiuni
populare, a fost nevoit sã pãrãseascã pupitrul de comandã a þãrii.
Este un fapt arhicunoscut din istorie, cã o persoanã care dã o lovi-
turã de stat se adreseazã imediat cetãþenilor, anunþându-i cã a preluat
conducerea în acele momente excepþionale; dupã ce aruncã întreaga
vinã asupra celui rãsturnat de la putere, lanseazã un document progra-
matic, sau mãcar câteva lozinci, privind modul cum va acþiona;
populaþia este chematã la calm ºi liniºte, dându-i-se asigurãri cã totul
va fi bine ºi cã în istoria þãrii începea o nouã epocã. În realitate, la 22
decembrie 1989, generalul Stãnculescu nu s-a deplasat nici la Radio,

12 „Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România“, nr. 45 din 28 martie 1974

238

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

nici la Televiziune, pentru a face asemenea anunþuri, ci a rãmas în
biroul de la Ministerul Apãrãrii Naþionale pentru a asigura conducerea
operativã a armatei ºi în primul rând de a evita o ciocnire între militari
ºi manifestanþi. De altfel, generalul Stãnculescu nu a manifestat nici o
veleitate de lider politic, nu s-a adresat structurilor de stat civile, ci a
aºteptat derularea evenimentelor pentru a se pune la dispoziþia noii
conduceri a þãrii, asigurând-o de sprijinul armatei. La ora 13.30 nu
exista o asemenea conducere cãreia sã i se adreseze; în fapt, s-a creat
un vid de putere, iar situaþia din þarã nu putea fi þinutã sub control.
Starea de euforie era indusã de la Bucureºti, prin Radio ºi Televiziune,
unde se perindau numeroºi cetãþeni – de diverse profesii ºi nivele de
pregãtire intelectualã – care, cu toþii, îºi exprimau bucuria cã România
a devenit lliberã, iar în faþa poporului se deschidea o erã de prosperitate
ºi fericire. În toate judeþele aveau loc asemenea manifestãri, dar
populaþia era atentã sã afle ce se întâmplã în Capitalã.
Cadrele aflate în conducerea þãrii, a judeþelor ºi comunelor, alese
sau numite în timpul lui Nicolae Ceauºescu, nu-ºi mai puteau exercita
funcþiile, fiind anihilate prin acþiunea populaþiei, care a luat cu asalt
sediile Comitetelor de partid ºi Consiliilor populare. În fiecare oraº a
apãrut un „balcon“ din care se þineau discursuri, revoluþionarii
anunþând victoria împotriva dictaturii, începerea unei noi ere în istoria
României, întemeiatã pe democraþie ºi libertate. Având în vedere
aceastã realitate, afirmaþia potrivit cãreia generalul Stãnculescu, printr-
o „loviturã de stat“, a devenit stãpân pe situaþie, este de-a dreptul
fantezistã. În acele ore nu mai exista în România nici o autoritate de
stat. Sediile organelor de conducere erau ocupate de manifestanþi, care
distrugeau tablourile lui Nicolae Ceauºescu, scoteau lozincile de pe
pereþi ºi aruncau în stradã cãrþile fostului dictator. Chiar dacã ar fi avut
intenþia sã preia puterea în stat, generalul Stãnculescu nu avea cui sã se
adreseze pentru a executa dispoziþiile sale.
Meritul generalului Stãnculescu este cã în acele împrejurãri, în care
armata rãmãsese fãrã ministru, deoarece numirea sa de cãtre Nicolae
Ceauºescu nu fusese anunþatã public, ºi-a asumat rãspunderea de a
prelua comanda ºi de a fi ordonat retragerea militarilor în cazãrmi. Se
scanda atunci: „Armata e cu noi!“, dar nu puteau fi excluse eventuale
provocãri, care ar fi dus la incidente ºi poate chiar la confruntãri
violente între civili ºi militari, cu consecinþe dezastruoase pentru þarã.
Disciplina militarã cerea sã existe un comandant, de la care sã
porneascã ordinele ºi care sã fie executate de toate eºaloanele. În

239

Ioan Scurtu

condiþiile în care generalul ªtefan Guºã – ºeful Marelui Stat Major ºi
înlocuitorul de drept al ministrului Apãrãrii Naþionale – nu sosise de la
Timiºoara, organismul militar nu trebuia lãsat fãrã conducere, iar
Stãnculescu ºi-a asumat aceastã responsabilitate.
Totuºi, situaþia nu era foarte clarã. Generalul Stãnculescu fusese
numit ministrul Apãrãrii Naþionale printr-un ordin verbal al lui Nicolae
Ceauºescu, fãrã ca aceastã numire sã fie adusã la cunoºtinþa coman-
danþilor de armatã ºi a celorlalþi factori de conducere. În mod normal,
dupã moartea lui Milea, funcþia de ministru era ocupatã de ºeful
Marelui Stat Major, iar mulþi generali ºtiau cã ªtefan Guºã era cel care
dãdea ordine. Întors de la Timiºoara, Guºã s-a instalat la C.C. al P.C.R.
ºi nu la Ministerul Apãrãrii Naþionale, iar efortul sãu de a lua legãtura
cu comandanþii s-a dovedit zadarnicã13. La TV s-a anunþat cã ministrul
Apãrãrii Naþionale era generalul Militaru, iar mai mulþi generali ºi
ofiþeri se erijau în comandanþi, dând ordine diferitelor unitãþi, când sã
intre în cazãrmi, când sã se deplaseze în Bucureºti pentru a apãra
Revoluþia. De aici au rezultat unele confuzii ºi ordine contradictorii
care i-au derutat pe cei care trebuiau sã le execute. Dupã ce s-a cerut ca
armata sã se retragã în cazãrmi, peste câteva ore s-a ordonat ca aceasta
sã revinã în stradã, pentru a apãra obiectivele importante din oraºe.

Mulþi vorbitori din balconul Comitetului Central, de la Radio ºi de
la Televiziune anunþau constituirea unui nou guvern ºi elaborarea unui
program revoluþionar. Între aceºtia, fostul prim-ministru Constantin
Dãscãlescu, dar a fost huiduit de manifestanþi ºi obligat sã-ºi anunþe
demisia, Ilie Verdeþ – ºi el fost prim-ministru –, nu a fost lãsat sã vor-
beascã de mulþimea din faþa Comitetului Central. La un moment dat,
din balconul Comitetului Central s-a strigat: „Sã vinã Corneliu Mãnes-
cu sã formeze guvernul“; el fusese ministru de Externe ºi semnase
„Scrisoarea celor ºase“ din martie 1989, drept care a fost „surghiunit“
la marginea Bucureºtilor. Tentative de formare a guvernului se
înregistrau pe diferite culoare de la Comitetul Central, de la Televiziune
ºi chiar în stradã; ele nu durau mai mult de câteva minute. În prima sa
intervenþie televizatã, Mircea Dinescu anunþase: „Peste zece minute
vom da un apel cãtre populaþie!“ Dar acest apel, care ar fi trebuit sã
reprezinte un program, nu a mai fost redactat.

13 Cercetãtor ºtiinþific dr. Alexandru Oºca, Conducerea acþiunilor militare ºi
angajarea forþelor armatei în Revoluþia din Decembrie 1989, în „Caietele Revoluþiei“,
nr. 1/2007, p. 56

240

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

Nevoia unui program, a unei platforme care sã precizeze direcþia în
care urma sã se îndrepte România era resimþitã de mulþi revoluþionari.
Unii au trecut chiar la redactarea acestuia. Într-unul dintre studiouri,
Radu Ciuceanu, Puica Buhoci-Ciuceanu ºi alþi câþiva au redactat o
proclamaþie-program, care n-a mai apucat sã fie difuzatã pe post. În
document se propunea înfiinþarea unui Consiliu Naþional Român „ca
organ executiv al þãrii“, abrogarea Constituþiei Republicii Socialiste
România ºi a organelor de stat, desfiinþarea PCR, organizarea de
alegeri libere ºi asigurarea unui regim democratic14.
La ora 14.00, cãpitanul de rangul I Constantin Cico Dumitrescu s-a
adresat din studioul 4 al Televiziunii: „Rog pe tovarãºul Ion Iliescu, cu
care am fost coleg*, sã vinã la Televiziune! Trebuie, tovarãºi, sã ne
organizãm!“15. Rememorând acele evenimente, Ion Iliescu avea sã
scrie: „În momentul când am hotãrât sã mã duc la televiziune, alegerea
mea era simplã: vroiam sã fiu prezent la locul unor fapte pe care le
aºteptam ºi pe care le consideram hotãrâtoare pentru destinul þãrii […]
Vãzând aceastã uriaºã descãtuºare de energii, mi-am spus cã lucrul cel
mai urgent era de a da coerenþã miºcãrii spontane a maselor, de a evita
haosul ºi anarhia, de a alcãtui un nucleu în jurul cãruia sã se poatã
regrupa toate forþele capabile de a orienta dezideratele mulþimii ºi a
organiza acþiunile lor într-un program politic cu direcþie unitarã”16.
Apariþia lui Ion Iliescu la televiziune, dupã câteva ore de la fuga lui
Nicolae Ceauºescu, a fost salutatã cu entuziasm de Teodor Brateº, care
preluase conducerea emisiunilor din studioul 4. De-a lungul timpului,
Ion Iliescu îºi formase numeroºi prieteni, din rândul celor cu care
lucrase la: Uniunea Asociaþiilor Studenþilor, Secþia Propagandã a
Comitetului Central al P.C.R., Comitetele judeþene de partid Timiº ºi
Iaºi, Consiliul Naþional al Apelor, Editura Tehnicã; iubitor de muzicã ºi
de teatru, avea cunoºtinþe în lumea artiºtilor ºi a multor intelectuali. Nu
este de mirare cã, dintre cei care s-au perindat la televiziune în acea
dupã-amiazã de 22 decembrie 1989, Ion Iliescu era persoana politicã
cea mai cunoscutã ºi apreciatã.
Înzestrat cu un real simþ politic, el a înþeles cã în acel moment
trebuia sã se implice în organizarea noii structuri de putere pentru a
14 Textul documentului, în Arhiva IRRD, rând 1, doc. 106, f. 1-8 ºi în “Clio 1989”,
nr.1/2009.
* În realitate, Cico Dumitrescu nu a fost, în nici o împrejurare, „coleg“ cu Ion
Iliescu.
15 Revoluþia românã în direct, Bucureºti, 1990, p. 40
16 Ion Iliescu, Revoluþia Românã…, pp. 38-39

241

Ioan Scurtu

împiedica extinderea haosului în þarã. A luat cuvântul la ora 14.35 ºi,
dupã ce a salutat înlãturarea dictatorului Ceauºescu, a apreciat:
„Poporul nostru trebuie sã dea dovadã de maturitate în aceste momente,
sã ne putem organiza pe baze democratice. Vom constitui în cursul
acestei zile un Comitet al Salvãrii Naþionale, care sã înceapã sã punã
ordine“17 El a cerut ca la ora 17.00 „toþi cei responsabili, care se pot
angaja în aceastã operã constructivã“, sã vinã la Comitetul Central:
„Trebuie neapãrat sã ne organizãm, într-un Comitet de Salvare Naþio-
nalã. Sã elaborãm un program de acþiune“. Aºadar, încã de la prima sa
apariþie publicã, Ion Iliescu s-a comportat ca un lider politic, hotãrât sã-
ºi asume rãspunderea organizãrii României pe baze democratice.
De la Televiziune, Iliescu s-a deplasat la Ministerul Apãrãrii
Naþionale, unde a discutat cu generalul Stãnculescu. Ulterior, Iliescu
avea sã precizeze: „El ne-a oferit gãzduire ºi primele informaþii. Mi-am
dat seama cã singura instituþie pe care ne puteam sprijini, în condiþiile
acelea, era Armata. Acolo exista ºi reþeaua specialã de telefonie, care
acoperea întreg teritoriul României“.18 Generalul Victor Stãnculescu
avea sã redea acest moment astfel: „i-am spus lui Sergiu Nicolaescu cã
îi trimit un TAB la Televiziune sã aducã pe cei de acolo, întrucât le pot
asigura protecþie la Ministerul Apãrãrii Naþionale. ªi atunci au venit la
M.Ap.N. ºi Iliescu ºi Nicolaescu, cu Voican ºi încã unul, care tot aºa
umbla cu automatul de gât, Montanu, iar aghiotantul le-a spus: «Nu
intraþi aici cu armamentul, armamentul rãmâne aici!» Atunci m-a
întrebat Iliescu: «Care e situaþia?» ºi eu i-am spus: «Eu pot sã vã asigur
securitatea ºi liniºtea ºi vã pun la dispoziþie sala Consiliului Militar!»”.
Generalul Stãnculescu aprecia cã “Iliescu nu prea ºtia ce sã mã întrebe,
atunci i-am spus eu, situaþia la ora actualã era aºa, armata a intrat în
cazãrmi, repet – pot sã vã asigur securitatea ºi nu vom mai putea scoate
armata din cazãrmi din nou“. La întrebarea lui Dinu Sãraru: „Cum l-aþi
tratat? Ca un posibil conducãtor al Revoluþiei?“, Stãnculescu a rãspuns:
„Am considerat cã este posibil sã fie conducãtor […] I-am acordat
încredere, ãsta a fost de fapt adevãrul, nu i-am spus concret: «Ia
comanda ºi apucã-te de treabã!», dar l-am lãsat sã-ºi dea drumul sã
meargã pe ce vroia el, deci nu a fost o «te numesc ºi ai grijã ce faci de
acum înainte… nu ºtiu ce»“. Generalul a explicat: „Tot timpul le-am

17 E un început în tot sfârºitul… Culegere selectivã din programele radiodifuzate
în zilele de 17-25 decembrie 1989, Bucureºti, Societatea Românã de Radiodifuziune,
1998, p. 183
18 Marele ºoc în finalul unui secol scurt…, p. 188

242

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

asigurat masa, iar în sala de Consiliu le-am asigurat saltele, paturi
pliante ºi i-am pus pe toþi sã doarmã în noaptea aia în minister“19.
Relatarea generalului Stãnculescu, fãcutã în anul 2004, conþine
douã inexactitãþi: cei menþionaþi nu au venit la Ministerul Apãrãrii
Naþionale aduºi de un TAB, ci au cãlãtorit cu maºini obiºnuite; aceºtia
au rãmas în noaptea de 22/23 decembrie la televiziune ºi nu au dormit
în acest minister. Dar fondul declaraþiilor rãmâne esenþial: anume cã, în
calitatea pe care o avea, de ministru al Apãrãrii Naþionale, a oferit lui
Ion Iliescu ºi însoþitorilor sãi, protecþie personalã, salã unde sã aibã loc
discuþiile, hranã ºi locuri de dormit. Cu toate acestea, s-a formulat ideea
cã la acea primã întâlnire: „Armata a predat puterea lui Ion Iliescu“20.
Pentru a-i preda puterea, armata ar fi trebuit sã aibã acea putere, sã fie
stãpânã pe situaþia din þarã, ca organismul de stat sã funcþioneze ºi sã
se conformeze dispoziþiilor primite de la generalul Stãnculescu. Este
însã cert cã în acea dupã-amiazã de 22 decembrie, vechiul aparat de stat
nu mai lucra, iar noua putere nu se constituise.
În acea atmosferã de confuzie generalã, Victor Stãnculescu a luat o
decizie importantã: a asigurat noii puteri care se profila, în frunte cu Ion
Iliescu, sprijinul Armatei, singura instituþie naþionalã care-ºi menþinuse
structura organizatoricã ºi care acþiona în conformitate cu ordinele
ministrului Apãrãrii Naþionale. Mai mult, i-a pus la dispoziþie logistica
necesarã, de la reþeaua de telefoane, la paturile de dormit.
Prin decizia sa de a prelua comanda armatei române într-un moment
decisiv, generalul Victor Stãnculescu ºi-a legat numele de reuºita
revoluþiei din decembrie 1989. Nu este nevoie sã se forþeze datele ºi
realitãþile istorice pentru a-i atribui acþiuni pe care nu le-a întreprins ºi
acte pe care nu le-a comis. Generalul Stãnculescu s-a pus la dispoziþia
noii puteri care s-a constituit în seara zilei de 22 decembrie ºi a executat
deciziile acesteia.
Revenind la desfãºurarea evenimentelor, se cuvine menþionat faptul
cã, în acea atmosferã de euforie ºi de disoluþie a autoritãþii de stat, în
multe locuri, diverºi indivizi au început sã spargã magazinele (mai ales
cele alimentare) ºi sã fure produsele. Chiar în clãdirea Comitetului
Central se spãrgeau fiºete, se demontau lustre ºi telefoane, se rulau
covoare care erau apoi însuºite de „revoluþionarii“ de ocazie. Militarii
aflaþi în interiorul clãdirii ºi-au pãrãsit posturile, abandonând
armamentul ºi muniþia. Profitând de ocazie, foarte mulþi revoluþionari

19 Generalul Revoluþiei…, pp. 56-59

243

Ioan Scurtu

au luat armele pentru a se apãra în eventualitatea unui atac din partea
securiºtilor.
Un episod interesant s-a înregistrat la Centrul de Informaþii Externe
al Securitãþii din strada Batiºtei, unde colonelul Ilie Ianculescu a dat
ordin profesorului Petru Naghiu, ºeful Direcþiei Personal ºi Învãþãmânt,
sã decupeze stemele de pe drapelele care fluturau în faþa clãdirii, dupã
care sã le arboreze din nou. Manifestanþii, care intenþionau sã ia cu asalt
C.I.E., au început sã aplaude ºi sã strige „Veniþi cu noi!“, dupã care s-
au îndreptat spre Piaþa Palatului21.
Foarte curând au început sã se rãspândeascã zvonuri alarmiste, care
aveau credibilitate, deoarece nu era de aºteptat cã Nicolae Ceauºescu sã
fi abandonat definitiv puterea. Cel care a lansat primul ideea cã
revoluþia era în pericol, a fost generalul Nicolae Militaru; acesta s-a
prezentat la Televiziune în jurul orei 14.00 ºi a adresat un apel „la
tovarãºii generali care deþin funcþii de rãspundere în armata românã“
(nominalizându-i pe generalii Guºã, Eftimescu, Topliceanu º.a.),
cerându-le: „Opriþi mãcelul! Daþi ordine, opriþi mãcelul!“ 22 Apelul era
surprinzãtor, având în vedere cã în acele momente peste tot domnea o
stare euforicã ºi nu se semnala nici un incident armat. Generalul ªtefan
Guºã, ºeful Marelui Stat Major, avea sã aprecieze cã Nicolae Militaru
„a lucrat dupã un plan dinainte stabilit, urmãrind sã destabilizeze
armata ºi sã „reteze câteva capete“23*.
Un fost lucrãtor în specialitatea contrainformaþii militare avea sã
aprecieze cã prin acele cuvinte „Opriþi mãcelul“ s-a urmãrit „rupuerea
unitãþii de comandã a M.Ap.N.“, prin izolarea generalilor Guºã ºi Vlad,
pentru ca „echipa moscovitã“ sã poatã lua puterea24. La radio ºi Tv au
luat cuvântul mai mulþi militari, care au þinut sã precizeze cã armata
este alãturi de popor, au fãcut apel la unitate, pãstrarea calmului ºi
ordinei publice.

20 Alex Mihai Stoenescu, Istoria loviturilor de stat în România, vol. 4, partea a II-
a, p. 528
21 Revista „Periscop“ din decembrie 2008 (Interviu cu gen. brigadã (r) Petru
Naghiu, cu titlul Nu am mers cu ei, dar am fost de partea lor!)
22 E un început…, p. 182
23 Condamnat la adevãr…, p. 73
* La 15 februarie 1990, generalul Nicolae Militaru, în calitate de ministru al
Apãrãrii Naþionale, aproba arestarea generalului Guºã, acuzat de genocid (fotocopia
documentului se aflã în Arhiva Institutului Revoluþiei Române din Decembrie 1989).
24 Valentin Raiha, În decembrie ’89 KGB a aruncat în aer România cu
complicitatea unui grup de militari, Editura Ziua-Omega Press Investment, 1995, p. 23

244

În orele imediat urmãtoare asemenea apeluri s-au intensificat. p. Aici. Mircea Munteanu. dar ºi diverºi revoluþionari din studioul 4 cereau populaþiei sã vinã pentru a apãra Televiziunea. a declarat la TV cã „miliþia este alãturi de popor“25. La intersecþii ºi în jurul principalelor clãdiri – în primul rând ale Radiodifuziunii ºi Televiziunii – s-au constituit echipe de revoluþionari. pp. Editura Venus. precum ºi revoluþionari care ajun- geau la microfon lansau apeluri cãtre populaþie sã fie vigilentã. prin subsoluri ºi sunt gata sã arunce clãdirile în aer. unii au obþinut arme chiar de la militari. foarte mulþi cetãþeni s-au prezentat la întreprinderile ºi instituþiile în care lucrau. rãmas la conducerea acestei instituþii. securiºtii depuseserã armele. dragi cetãþeni ai României! Nu lãsaþi sã ne scape victoria din mânã! Acum. În aceastã atmo- sferã. Cornelius Roºianu. apãraþi aceste puncte strategice care reprezintã Radio-ul ºi Televiziunea Românã! Faceþi un zid viu în jurul acestor importante mijloace de legãturã între noi toþi. locþiitorul ºefului Ins- pectoratului General al Miliþiei. suntem informaþi cã Studiourile de Radiodifuziune sunt în pericol. pe la casa scãrilor. Teo- dor Brateº. La rândul lor. 230 245 . Bucureºti. 181 27 Ibidem. Generalul Romeo Câmpeanu. În numele adevãrului. Memorii. care au început sã con- 25 Ion Suceavã. iatã. cu brasardã tricolorã pe braþ. ori niciodatã. cetãþeni ai Bucureºtiului. în baza ordinului dat de generalul Vlad.00. sã apãraþi clãdirea Radio- ului din Strada Nuferilor. trebuie sã se instaureze libertatea în România! […] Ofiþeri ºi soldaþi români. 1991. oameni de ordine. Viorel Popescu adresa urmãtorul apel: „Cetãþeni ai Bucureº- tiului. p. În jurul orei 15. 260-261 (textul intervenþiei lui Romeo Câmpeanu la TVRL) 26 E un început…. Avem nevoie sã putem menþine victoria pe care am dobândit-o cu sânge. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Forþele Ministerului de Interne ºi-au declarat ºi ele sprijinul pentru cauza revoluþiei. Victor Ionescu. Vã rugãm sã ieºiþi cu toþii în stradã. Petru Popescu. au luat armele cu care erau dotate gãrzile patriotice (constituite în august 1968) ºi au ieºit în stradã. George Marinescu ºi alþi crainici. Populaþia era îndemnatã sã apere revoluþia ºi sã lupte împotriva teroriºtilor care s-ar fi infiltrat în blocuri. Viorel Popescu ºi alþi salariaþi din aceastã instituþie. Aceeaºi stare de spirit s-a instalat ºi la Radio. acelaºi crainic anunþa cã în Piaþa Palatului „au avut loc acum câteva minute lupte crâncene“27 ºi fãcea apel la ºoferii de pe maºinile grele ºi basculante sã înconjoare clãdirea Radiodifuziunii pentru a nu permite pãtrunderea teroriºtilor. fraþi români! Trebuie sã apãrãm victoria poporului!“ 26 La ora 17.

s-au dovedit a fi fanteziste*. împreunã cu numeroºi securiºti ºi teroriºti. cei doi rãmânând sã facã „autostopul“. Ceauºescu era pãrãsit de toþi colaboratorii sãi. sergen- tul-major Osman Andrei ºi sergentul-major Flueraru Dan cu o maºinã ARO. însuºindu- ºi vite. ordine. proprietatea de stat era ceauºistã ºi merita sã fie devalizatã. potrivit cãrora ar fi existat un „plan Z“ privind evacuarea ºefului statului într-o anumitã locaþie. dupã o scurtã oprire la Snagov. În fapt. maºini etc. Þara întreagã pãrea cã se scufundã în haos. oi. unde au coborât în jurul orei 14. elicopterul ºi-a luat zborul. 246 . þãranii au început sã devalizeze Cooperativele Agricole de Producþie. Despre un asemenea plan s-a vorbit în 1968. apoi în altã maºinã. Din maºina radar s-a þinut legãtura cu dispeceratul miliþiei. inclusiv de pilotul Vasile Maluþan.Ioan Scurtu troleze populaþia dacã avea pistoale. Au urcat mai întâi în maºina unui medic. iar afirmaþiile ulterioare. având în faþã (ca antemergãtori) pe sergentul-major Sãftoiu Ion. Tot ce înseamnã autoritate. Nicolae Ceauºescu fusese abandonat de toþi colaboratorii sãi. nu puþini muncitori ºi-au însuºit bunuri ale întreprinderii la care lucrau. Nicolae Ceauºescu ºi Elena Ceauºescu au fost transportaþi în pãdurea Rãþoaia de lângã comuna Bocºani. pânã în comuna Vãcãreºti. dupã invadarea Cehoslovaciei. grenade ºi alte arme periculoase pentru soarta revoluþiei. dar faptele l-au contrazis.30. dar el nu a devenit niciodatã realitate. cu o maºinã cu radar. Ime- diat. De aici au fost preluaþi de plutonierul de miliþie Paisie Constantin ºi de sergentul Enache Ion. cai. de unde. cu toate dotãrile necesare pentru a conduce lupta de rezistenþã în vederea revenirii sale la putere. Nicolae Ceauºescu a acceptat aterizarea pe ºoseaua Bucureºti-Titu. s-a refugiat în munþi. Nicolae Ceauºescu ºi Elena Ceauºescu. chiar ºi de cei din garda personalã. dupã care a coborât împreunã cu soþia. Ei nu aveau o þintã precisã. care i-a condus la Centrul pentru Protecþia Plante- lor de lângã Târgoviºte. * Despre existenþa acestui plan a vorbit Ion Dincã la procesul membrilor Comitetului Politic Executiv. disciplinã erau expresii ale dictaturii. la Radio ºi Televiziune se difuzau cele mai fanteziste zvonuri despre Ceauºescu: a fugit în Iran sau în Coreea de Nord. În multe localitãþi au fost sparte vitrinele magazinelor ºi s-a furat tot ce putea fi cãrat cu braþele. care a anunþat cã elicopterul fusese reperat ºi exista pericolul sã fie doborât. În acest timp. de la cutii cu conserve la haine de blanã. s-au îndreptat cu elicopterul spre Târgoviºte. în decembrie 1989.

în sfârºit. când au fost transportaþi la Inspectoratul judeþean de Miliþie unde au ajuns în jurul orei 18. locotenent-colonelul Cronþ ªtefan le-a comunicat cã sunt ares- taþi ºi le-a fãcut percheziþia corporalã. Revoluþia din Decembrie 1989. Aici. dându-i-se o denumire. În faþa Dumneavoastrã…. împreunã cu Paisie Constantin. Brãila. sub pazã. alegându-l în funcþia de preºedinte pe Doru Þigãu29. reprezen- tantul Frontului Salvãrii Naþionale. practic. p. orãºeneºti ºi chiar comunale erau luate cu asalt. Primãriþa din Vãcãreºti. în frunte cu Ion Moraru30. Editura NOEL. Din acel moment speculaþiile au început în legãturã cu locul anume unde s-ar fi stabilit Ceauºescu pentru a conduce acþiunea de reprimare a revoluþiei. aflând de la doctorul respectiv pe cine a transportat. în întreaga þarã exista un val de entuziasm generat de faptul cã. au fost identificate elicoptere care veneau dinspre Marea Neagrã. Ion Moraru. La Comitetul Central 28 Vartan Arachelian. Alexandria. Revoluþionarii cãutau sã structureze o nouã putere. ieºenii au constituit Consiliul Provizoriu de Uniune Naþionalã al judeþului Iaºi. Iaºi. Momentul Brãila. Iaºi. Nicolae ºi Elena Ceauºescu au fost preluaþi de doi ofiþeri ai armatei ºi conduºi la Unitatea Militarã al cãrei comandant era colonelul Andrei Kemenici. În dupã-amiaza zilei de 22 decembrie. De exemplu. 22 247 . Dupã puþin timp. în ziua de 25 decembrie. Comitetele judeþene. la Brãila – Comitetul Democratic Român31. Au rãmas în aceastã unitate. Zile revoluþionare între douã solstiþii. pânã la excuþia lor. românii au scãpat de dictaturã ºi acum sunt liberi. p. România aflându-se în faþa unei iminente agresiuni externe.30. iar unii dintre ei chiar arestaþi. Enache Ion. 1994. Revoluþia cuprinsese. toatã România. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional intenþioneazã sã revinã în Bucureºti pentru a înãbuºi revoluþia. 10 31 Ionel ªtefan Alexandru. Osman Andrei ºi în prezenþa lui Ilie ªtirbescu. 1998. 254-265 (Declaraþia lui Ilie ªtirbescu) 29 Georgeta Crãciun. Cronicã. în ajutorul lui ar sosi armate strãine. cei doi au rãmas în pãdurea Rãþoaia pânã spre ora 17. pp. la Sibiu – Frontul Democratic al judeþului Sibiu. tapiþer la cooperativa „Construc- torul“ din Târgoviºte. Editura Dunãrea. Decembrie 1989 în Teleorman (Mãrturii ºi documente). p. În realitate.0028. a telefonat la Televiziune. ediþia a II-a Revoluþie ºi contrarevoluþie. 1989-1990. la Alexandria – Comitetul de Acþiune Democraticã. Editura Teleormanul Liber. 264 30 Prof. liderii politici de pânã atunci fiind înlãturaþi. anunþând cã soþii Ceauºescu se îndreptau spre Târgoviºte. 2005.

pe de altã parte. realmente. Prea Fericitul Patriarh Teoctist. nimeni nu reacþiona pentru a-l apãra pe Ceauºescu33. acte istorice în viaþa poporului nostru. sã meargã la bun sfârºit“34. R.] Vom crea niºte structuri provizorii care sã asigure funcþionarea noastrã ca societate. Ajuns la Comitetul Central. prin ierarhii ei. dupã ora 17. Sediile Securitãþii erau în centrul atenþiei revoluþionarilor. vol. sã pregãtim o viaþã în care poporul sã fie.D.Ioan Scurtu un grup de revoluþionari a anunþat constituirea Partidului Democrat. pe de o parte. fiºetele erau sigilate. factorul de decizie. cã în momentul cãderii lui Ceauºescu nu erau pregãtite documentele necesare ºi nici nu erau stabilite persoanele care sã preia puterea. anunþând cã se va constitui „Consiliul Frontului Salvãrii Naþionale. 227 248 . a administrãrii publice la nivel central ºi la nivel local. 303 33 Constantin Sava ºi Constantin Monac. p.00. I. p. dar acolo – pe baza ordinului dat de generalul Iulian Vlad – armamentul se afla în rastel. Vom elabora mãsuri de organizare. fiind totodatã opusã partidului unic. p. În alte þãri socialiste (Cehoslovacia. Numele noii organizaþii – Frontul Salvãrii Naþionale – sugera ideea de unitate a poporului român împotriva dictaturii. p. Dintre vorbitorii la TV s-a remarcat patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. care funcþionase în România ultimelor decenii. a conducerii. 315-322 34 Teodor Brateº.] Scopul nostru este ca sã constituim o nouã structurã a puterii politice […. a organizãrii. Ion Iliescu s-a adresat mulþimii. preoþii ºi credincioºii Bisericii Ortodoxe Române sã colaboreze ºi sã dea urmare tuturor îndrumãrilor comitetelor locale. sã nu fie de faþã în acele clipe mãreþe din istoria poporului român. la Televiziune ºi în Piaþa Palatului. unde la Televiziune ºi la Radio continuau discursurile. decizia lui Ion Iliescu de a asigura reorganizarea societãþii. el a exprimat întreaga adeziune la acel moment mãreþ ºi a fãcut „apel la ierarhii. rezultã. Trilogia revoluþiei…. Revoluþia Românã…. care a declarat cã nu se putea ca biserica strãmoºeascã. iar la TV un alt grup vorbea despre Partidul Salvãrii Naþionale–Partidul Eliberãrii32. Evident. 25 35 Ibidem. factorul de conducere a vieþii publice“35. iar. Germanã) s-a preferat denumirea de 32 Timpul care a învins teama. în vederea aplicãrii actelor care se desãvârºesc în aceste clipe. „întreaga naþiune“ era cu ochii ºi cu urechile spre Bucureºti. pentru ca lucrarea care stã în faþã. deocamdatã provizorie. Din cele douã intervenþii. în toate judeþele [….

s-au aflat Alexandru Drãghici. La Televiziune se fãcea o anumitã selecþie a celor care urmau sã ia cuvântul în studioul 4.S. dar nu li s-a permis sã vorbeascã. din 1984. Haga and London. La apelul lansat de Ion Iliescu prin televiziune au rãspuns numeroase persoane. Sunã ca dracu“.R.. p. alãturi de Ion Iliescu. Petre Roman. Teodor Brateº fiind cel care aviza intrarea pe post. 119 38 Transcrierea înregistrãrii video. într-o atmosferã extrem de incertã – când fiecare vorbea ºi era prea puþin dispus sã-i asculte pe ceilalþi. Gelu Voican Voiculescu. 114 37 Petre Roman. s-au aflat Silviu Brucan. Nu este clar pe ce criteriu se fãcea selecþia. Libertatea ca datorie…. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Forum.108 249 . în nici un caz. al P. iar uºa sãlii în care se aflau aceºtia era asaltatã de numeroºi doritori sã participe la acea întâlnire – s-a trecut la elaborarea documentului programatic al revoluþiei române38. Bucureºti. Petre Roman avea sã relateze: „Pe când ne mai aflam încã în sediul Comitetului Central. Dumitru Mazilu. p. În memoriile sale. dar Petre Roman a replicat: „Nu de partid ºi de stat. care acum juca rolul de „ideolog“ al revoluþiei. Gheorghe Apostol.C. L-am refuzat cu toþii“37. cãpitanul Mihai Lupoi. 2005. era “o structurã a noii puteri”. A vrut sã intre un vechi activist de partid – Gheorghe Apostol – dar nu a fost admis. bazat pe societatea civilã. Ion Iliescu a propus ca noul organ de conducere sã se numeascã Frontul Salvãrii Naþionale. Dumitru Apostoiu. p. Dumitru Popescu ºi alþi lideri comuniºti). Nu este însã limpede ce elemente stãteau la baza acestei selecþii (între cei care au pãtruns în clãdire. Editura Fundaþiei PRO 39 De la regimul comunist…. În fond. cu un Consiliu care sã asigure îndeplinirea obiectivelor propuse. Virgil Mãgureanu afirmã cã denumirea de Frontul Salvãrii Naþionale aparþinea generalului Militaru. ne-a fost anunþatã venirea lui Gheorghe Apostol. Generalul Militaru a sugerat ca acesta sã fie „organ de partid ºi de stat“. dar în România aceasta era inexistentã36.. colonelul Pârcãlãbescu. în Stelian Þurlea. ca ºi Brucan.N. În sediul C. Gheorghe Apostol semnase „Scrisoarea celor 6“. generalul ªtefan Guºã.C. Aceeaºi denumire a fost utilizatã de Alexandru Melian în scrisoarea cãtre “Europa Liberã” prin care se cerea ca Ceauºescu sã nu fie reales 36 Peter Siani-Davies. ca o miºcare menitã sã ducã la înlãturarea lui Nicolae Ceauºescu39. La Comitetul Central. Sergiu Nicolaescu º. Apoi au sosit Alexandru Bârlãdeanu.a. Iliescu a apreciat cã F. The Romanian Revolution of December 1989. Revoluþia în oglindã.

1-21) 41 Dumitru Mazilu în dialog…. Calvarul virtuþii.* Dupã ce au ajuns acasã. denumire inspiratã de evenimentele ce aveau loc în Cehoslovacia. 27) ºi urcaþi într-un microbuz. care sã stea la baza constituirii Forumului Civic42. a dat ordin celor doi locþiitori ai sãi.30 în faþa locuinþei lor. la rândul sãu.30. dar Silviu Brucan a obiectat: “Nu cred cã merge o singurã persoanã”. Timiºoara. intrase deja în vocabularul opoziþiei. iar acesta. La discuþia din 22 decembrie. celor trei “li s-au aplicat cãtuºe”. p. 2002. Conform relatãrilor sale. drept care a propus sã fie chemat la acea discuþie din Comitetul Central. Rãdulescu Emil ºi Manea Gheorghe “au trecut la ridicarea forþatã de la domiciliu a lui Mazilu Dumitru împreunã cu soþia ºi copilul de 16 ani ºi la transportarea lor în vederea depunerii într-o casã conspirativã din Zimnicea judeþul Teleorman. F. vol.R. Acþiunea s-a desfãºurat în noaptea de 21/22 decembrie. Petre Roman ºi Nicolae Militaru au propus ca în actul de constituire a F. generalul Iulian Vlad a ordonat generalului Stamatoiu (adjunct al ministrului de Interne ºi ºeful Serviciului de Informaþii Externe) “sã analizeze cazul Dumitru Mazilu”.D. aducându-l înapoi la Bucureºti în jurul orei 16. Bucureºti. dos 100. Do- cumentele de arhivã au confirmat afirmaþiile profesorului: la 18 martie 1991 a avut loc ºedinþa publicã a Secþiei Militare de la Curtea Supremã de Justiþie care a pronunþat sentinþa asupra acþiunii penale privind reþinerea lui Dumitru Mazilu în noaptea de 21-22 decembrie 1989.C. soþia a scos dintr-un loc ascuns documentul pe care profesorul îl scrisese ºi care nu a fost descoperit de securiºti. I Acele zile ºi nopþi de dramatism ºi speranþã. Apoi a pornit spre Piaþa Palatului. 48 250 .R. p.R.S. pe la 17. 140 42 Dumitru Mazilu. pânã la Alexandria. securiºtii l-au pus în libertate. Cu alte cuvinte. nr.N. au fost aduºi în Bucureºti.S.41 A luat cuvântul din balconul Comitetului Central. Praporgescu.30. fiind transportat cu cãtuºe la mâini ºi cu cãluº în gurã. Revoluþia furatã.Ioan Scurtu în funcþia de secretar general al Congresul al XIV-lea al P. anunþând o platformã – program. unde au ajuns în jurul orei 6. unde trebuiau sã rãmânã pânã la liniºtirea evenimentelor din þarã”. 139 * Din acest document rezultã cã la 21 decembrie 1989. deoarece apartamentul din Zimnicea nu era pregãtit. Dumitru Mazilu a fost ridicat în noaptea precedentã de la locuinþa sa împreunã cu soþia ºi copilul. D. precum ºi ºefilor “serviciilor interesate”. 40 Dumitru Mazilu în dialog cu Vasile Popa.N. 1991.I. Ca urmare. Diaconescu Gheorghe ºi Rãdulescu Emil. Editura Aura. fiind lãsaþi în jurul orelor 16.40 Dupã ce au aflat de fuga lui Nicolae Ceauºescu. Memoriu pentru þara mea. sã menþioneze: “Consiliul Frontului Salvãrii Naþionale condus de Ion Iliescu”. (Arhiva I. De la totalitrarism la libertate. Dupã fuga lui Ceauºescu. Mazilu împreunã cu soþia ºi copilul. Familia Mazilu a fost þinutã “într-o aripã dezafectatã a arestului Miliþiei din cadrul Inspectoratului Judeþean M. Editura Cozia. f. au fost duºi la Alexandria. Ion Iliescu a aflat cã Dumitru Mazilu avea “un text”. au fost scoºi din locuinþã (str. Teleorman”. fond I.30.

E. ministrul britanic al Afacerilor Externe. Aceasta este o veste minunatã pentru poporul României. spre deosebire de ceea ce s-a petrecut în celelalte þãri din Est. cã C. Enrique Baron. 2008 251 . Dupã cum se observã. Georgiana-Margareta Scurtu. pentru noi toþi. Douglas Hurd – aflat într-o vizitã oficialã în Franþa – a calificat înlãturarea lui Ceau- ºescu drept “o veste excelentã”. a salutat 43 Apud. vezi ºi Ioan Scurtu. a apreciat cã îndepãrtarea de la conducere a lui Ceauºescu este un lucru “formidabil”. imediat dupã fuga lui Nicolae Ceauºescu. a salutat rãsturnarea regimului Ceauºescu în România. Agenþia Românã de Presã ºi Revoluþia din Decembrie 1989. în care se saluta victoria poporului împotriva dictaturii.E. Preºedintele Parlamentului European. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional În dupã-amiaza zilei de 22 decembrie au apãrut primele ziare consacrate revoluþiei: “Libertatea” (noua denumire a “Informaþiei Bucureºtilor”) ºi “Scânteia Poporului” (“Scânteia” de pânã atunci). Primul ministru al Marii Britanii. premierul ºi-a exprimat speranþa cã noua conducere a României “va urma exemplul celorlalte þãri ºi va efectua alegeri libere în þarã.E.43 Astfel. comenta Margaret Thatcher. de aseme- nea. Coordonator Ion Calafeteanu. “Acum esenþialul este sã se punã capãt violenþei ºi sã se instaureze un dialog între diferitele grupãri politice. În “Scânteia Poporului” se scria: “Revoluþia a învins! Acum e nevoie de raþiune. în “Caietele Revoluþiei”. a declarat el unor ziariºti la Paris. Delors a arãtat.). ministrul de Externe al Franþei ºi preºedintele Comisiei Economice Europene (C. în seara zilei de 22 decembrie. “Nu existã nici un motiv sã facem discriminãri la adresa României”. 1989 s-a dovedit a fi un an istoric. el exprimându-ºi regretul cã acest act a intervenit dupã “o baie de sânge”. în Revoluþia din decembrie 1989 ºi integrarea europeanã a României. Bucureºti. Margaret Thatcher. aºa cum a hotãrât sã facã ºi pentru alte þãri ale Europei rãsãritene care s-au democratizat. 4/2007. Solidarizarea Europei cu Revoluþia Românã din 1989. în scopul de a crea instituþii libere” în România. a declarat Hurd presei la Paris. aprecierea cã românii au fãcut o “revoluþie” era utilizatã chiar atunci. nr.E. Într-un interviu acordat programului de televiziune “Sky News”. este gata sã ajute România. Editura Militarã. “Este o sãr- bãtoare”. pentru România ºi restul Europei. a arãtat el. de calm ºi vigilenþã în apãrarea libertãþii ºi valorilor naþionale”. ªtirile despre înlãturarea lui Nicolae Ceauºescu au fost salutate de numeroºi lideri politici din întreaga lume. Jacques Delors. cel mai fantastic dintre toþi”.

au adoptat. “trebuie sã acþioneze urgent în sprijinul poporului român pentru a-l ajuta sã depãºeascã o etapã tragicã din istoria sa. “putem spune cã idealurile de libertate ºi de democraþie prevaleazã peste tot în Europa centralã ºi rãsãriteanã” – se preciza într-un comunicat dat publicitãþii de Wörner. în special cea vest-europeanã. prin care îºi exprima speranþa cã rãsturnarea regimului Ceauºescu era primul pas al cotiturii democratice a evenimentelor ºi cã aceste schimbãri aveau sã deschidã calea spre apropierea fireascã dintre unguri ºi români. în care se spune cã C.G. care îl vor îndrepta spre înnoirea democraticã a societãþii. o declaraþie comunã în legãturã cu situaþia din România. este gata “sã acorde un ajutor imediat Româ- niei”. respectarea drepturilor fundamentale ale acestui popor ce a suferit mult prea mult”.E.D. Comunitatea internaþionalã.Ioan Scurtu sfârºitul dictaturii în România ºi a exprimat “profunda satisfacþie pentru faptul cã poporul român a reuºit sã punã capãt unui sistem dicta- torial” – informa agenþia spaniolã EFE. sã ia mãsuri pentru reluarea cooperãrii cu aceastã þarã. a adãugat el. obþinutã prin acþiuni hotãrâte. prin intermediul organizãrii de alegeri libere. cã România va înainta în mod paºnic în direcþia instaurãrii unei democraþii autentice”. “Sperãm. “La 200 de ani dupã Revoluþia Francezã. a declarat cã a aflat cu bucurie despre cãderea regimului Ceauºescu.F. “Poporul român poate sã conteze pe sprijinul solidar al poporului din R. guvernul R. reuniunea ministerialã a C.. a hotãrât restabilirea cooperãrii cu România.Germane „saluta din inimã poporul român“ pentru marea sa victorie. sã asigure. Sperãm – a adãugat el – cã aceastã nouã etapã va conduce la un proces de instaurare a democraþiei. în încheierea reuniunii ministeriale. miniºtrii de Externe ai þãrilor membre ale C. ºi al guver- nului þãrii noastre” – se adaugã în document. desfãºurate în capitala Franþei. exprimându-se intenþia de a se dezvolta relaþii de prietenie cu România pe o bazã înnoitã.E.E.E. Printr-o declaraþie. care. aprecia ministrul de Externe al R.E.E. Agenþia MTI transmitea o declaraþie a Prezidiului Partidului Socialist Ungar.G. în sfârºit.. 252 . Manfred Wörner. secretarul general al Alianþei Nord-Atlantice (NATO). care a avut consecinþe economice dezastruoase. fãcând un adevãrat tur de forþã ºi o demonstraþie de eficienþã. A doua zi.D. 23 decembrie. Spre sfârºitul zilei de 22 decembrie 1989. În urma acestui eveniment. “Poporul român a obþinut o mare victorie împotriva unui regim al dispreþului faþã de oameni”. Hans Dietrich Genscher.

Rita Sissmuth. acceptate de toþi. salutãm dorinþa sa de a sprijini popoarele europene în nãzuinþa promovãrii unor relaþii de prietenie. “Rezistenþa de mulþi ani a poporului român. bastion al stalinismului care încãlca flagrant drepturile omului. Ministerul de Externe al Cehoslovaciei a salutat victoria poporului român în lupta împotriva politicii represive ºi antipopulare a aparatului de partid ºi de stat ºi a dictaturii lui Ceauºescu. Dorinþa de libertate a poporului român s-a dovedit mai puternicã decât masacrul sângeros ºi tirania. Guvernul olandez declara cã prãbuºirea lui Ceauºescu ºi a regimului sãu reprezenta “sfârºitul unei dictaturi sângeroase”. Fernando Ordonez. Felicitãm poporul român pentru succesul sãu istoric. exprimându-ºi. Europa respirã uºuratã. 253 . Partidul Comunist Francez ºi-a exprimat satisfacþia faþã de înlãturarea regimului Ceauºescu. Sã sperãm cã România va gãsi în curând pacea internã ºi va realiza un proces neviolent de reforme”. a adresat un mesaj de felicitare poporului român: “Dictatura brutalã din România. a deschis calea spre democratizarea þãrii.G. Poporul român poate sã se bazeze pe sprijinul deplin ºi solidaritatea poporului cehoslovac.D. Francois Mitterand. aceasta este o veste bunã pentru noi toþi”. la întoarcerea sa dintr-o vizitã oficialã de trei zile în R.: “Românii sunt liberi. Ele vor forma premisele. pentru o ordine europeanã paºnicã. sublinia cã. România era ultima þarã membrã a Tratatului de la Varºovia în care pãtrundea libertatea. exprimând totodatã bucuria “Celor 12” (din CEE) în urma rãsturnãrii regimului Ceauºescu. a fost rãsturnatã. Preºedintele Bundestagului vest-german. declara pe aeroportul Roissy-Charles de Gaulle. ministrul de Externe spaniol. în urma evenimentelor de la 22 decembrie. care întinde o mânã de ajutor cetãþenilor ce au avut de suferit în timpul reprimãrii cu cruzime a demonstraþiilor de la Timiºoara ºi din alte oraºe”. care s-a încheiat prin insurgenþa eroicã dintr-o serie de oraºe. Preºedintele Franþei. De asemenea. totodatã. colaborare ºi înþelegere reciprocã. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional drepturile omului ºi libertãþile de bazã ºi-au demonstrat din nou puternica lor forþã de atracþie. Forþa libertãþii a învins” – se spunea într-un document al acestui partid. de guvernãmânt. a primit cu bucurie schimbarea înregistratã în România: “poporul a lichidat cruzimea ºi opresiunea instituite în aceastã þarã de multe decenii. “gândurile ºi sentimentele de simpatie faþã de toþi cei care au suferit în România”. a declarat Genscher. Partidul Socialist Francez. a cãrui “putere dictatorialã” a condamnat-o permanent. spre care tindem cu toþii”.

Oficialul italian sublinia: “Va fi necesarã solidaritatea altor þãri cu o Românie ce ºi-a redobândit libertãþile fundamentale. preºedintele Consiliului de Stat al R. Mario Soares. terenul pentru ca poporul român. declara: “Cu sincerã bucurie ºi adâncã uºurare am întâmpinat vestea înlãturãrii regimului Ceauºescu”. Iugoslavia urmãresc “îndeaproape evoluþiile din România ºi salutã cursul spre prosperitate. libertate ºi demnitate a omului”. El ºi-a exprimat “întreaga admiraþie pentru poporul român. pregãtindu-se. Petar Mladenov.S. Preºedintele URSS. Guvernul finlandez îºi exprima “speranþa cã situaþia din România va evolua pe o cale paºnicã dupã noile evenimente de cotiturã” – a declarat ministrul de Externe al Finlandei. totodatã.S. a declarat cã “întreaga opinie publicã respirã cu uºurare ca urmare a cãderii dictatorului Ceauºescu ºi a clicii sale”. Italia va acþiona în aceastã direcþie ºi va cere comunitãþii occidentale sã-ºi asume rãspunderea ce-i revine”.Ioan Scurtu Ministrul de Externe al Italiei. Prezidiul ºi Guvernul R. Mihail Gorbaciov. atât de des încãtuºatã. Conform agenþiei BTA. care a luptat cu atât de mult curaj ºi. sã-ºi poatã construi un viitor liber ºi democratic”. îºi afirmã sprijinul hotãrât faþã de cauza dreaptã a poporului român. Înaltul oficial a subliniat cã “libertatea. triumfã la Bucureºti ºi în întreaga Românie”. Textul. Preºedintele Portugaliei. 254 . Bulgaria. popoarele din Iugoslavia îºi exprimã solidari- tatea cu poporul român prieten. democraþie.F. Gianni de Michelis. acesta ºi-a exprimat convingerea cã toate organizaþiile social-politice ºi toate forþele din Bulgaria vor acorda un sprijin eficient poporului român: “Sunt convins cã evenimentele de vineri deschid calea spre dezvoltarea unor relaþii active ºi fructuoase de colaborare ºi a unei prietenii sincere între Bulgaria ºi România”. a fost adoptat în unanimitate de parlamentarii sovietici. profundul regret pentru numeroasele victime înregistrate”. primit cu aplauze.S. încrezãtoare în noile perspective ale evoluþiei generale a relaþiilor iugoslavo-române”. declara: “Prin cãderea regimului Ceauºescu este eliminatã principala cauzã a repre- siunii sângeroase din România. informa agenþia Taniug.P.R. care preciza: “În acest moment istoric. Pertti Asio. Îi asigurãm pe cetãþenii României de sentimentele tradiþionale de prietenie ºi bunã vecinãtate ºi reafirmãm dorinþa sincerã de colaborare strânsã în interesele socialismului ºi pãcii”. deosebit de apropiat de noi. Congresul Deputaþilor Poporului al U. astfel. a supus spre aprobarea Congresului Deputaþilor Poporului urmãtorul mesaj: “În acest moment de cotiturã pentru soarta României.

citat de Agenþia France Presse. care s-a debarasat de “uriaºa povarã a regimului dictatorial”. Statele Unite îºi declarau satisfacþia în legãturã cu înlãturarea de la putere a lui Ceauºescu. Guvernul canadian “a primit cu bucurie“ ºtirea despre rãsturnarea de la putere a dictatorului Ceauºescu ºi a anunþat cã a suspendat. oricât de brutal ar fi el”. El a apreciat cã evenimentele din România “se înscriu pe linia valului de libertate din Europa de est. Statele Unite se angajeazã sã furnizeze un sprijin solid ºi asistenþa lor”. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Prin purtãtorul de cuvânt al Casei Albe. Rene Felber. a adãugat Fitzwater. din alte oraºe”. a adãugat M. mãsurile pe care le luase cu o zi înainte împotriva regimului de la Bucureºti. a declarat: “Poporul El- veþiei s-a bucurat aflând vestea prãbuºirii regimului impus de Ceauºes- cu ºi este gata sã trimitã ajutoare în alimente ºi medicamente României”. Carlos Andres Perez. a salutat înlãturarea regimului Ceauºescu. “sunt gata. ªeful Departamentului Federal al Afacerilor Externe al Elveþiei. preºedintele Venezuelei. Fitzwater. primul ministru al Suediei. Statele Unite. “Sperãm cã România se va alãtura în curând celorlalte þãri din Europa rãsãriteanã ºi centralã care s-au angajat într-o nouã erã de cooperare între Est ºi Vest” – a spus în încheiere purtãtorul de cuvânt al Casei Albe. în “semn de protest faþã de reprimarea brutalã a manifestaþiilor de la Timiºoara ºi Bucu- reºti. suspendase facilitãþile tarifare acordate pentru importurile din România ºi anulase toate contractele oficiale încheiate cu aceastã þarã. subliniind cã “nimic nu poate împiedica popoarele sã avanseze spre democraþie”. în lumina noii situaþii create în România. Toate partidele 255 . Marlin Fitzwater. a evoluþiei istoriei. care a declarat: “Evenimentele din ultimele zile au demonstrat cum o miºcare popularã poate rãsturna un regim. Clark îl rechemase pe ambasadorul canadian din România. aºa cum au fost întotdeauna. sã stabileascã relaþii mai bune cu Ro- mânia”. când. care a subliniat cã Adminis- traþia de la Washington va rãspunde cu promptitudine oricãrei cereri de ajutor umanitar. Purtãtorul de cuvânt a exprimat speranþa cã noul guvern “va rãspunde cererilor po- porului sãu privind schimbãri democratice ºi se va angaja într-un pro- ces de tranziþie paºnicã”. afirmând cã “împãrtãºesc bucuria poporului român”. secretarul de stat Joe J. “Prãbuºirea regimului Ceauºescu este o veste minunatã” – aprecia Ingvar Carlsson. Dacã aceastã þarã “avanseazã rapid pe calea unor veritabile re- forme democratice. pe care nimeni nu o poate opri”.

Ioan Scurtu politice suedeze au salutat cãderea dictatorului român – preciza Agenþia France Presse. din alte state europene ºi din SUA aceastã problemã a teroriºtilor nu va putea fi clarificatã. La lãsarea întunericului.R. a început sã se tragã. Pos- turile de radio ºi mai mulþi lideri politici din Occident afirmau cã în Ro- mânia. iar Securitatea sã rãmânã instituþia de bazã a regimului sãu. era privit de occidentali ca un film palpitant. dar ºi modul cum au reacþionat liderii politici din Occident. urmãrind desmembrarea României. Ceauºescu trebuia readus la putere. dar cercetãrile ulterioare nu au putut confirma o asemenea afirmaþie. imediat dupã fuga lui Ceauºescu. Nu s-a putut demonstra cã securiºtii au deschis focul împotriva manifestanþilor sau cã ar fi acþionat ca niºte fanatici pentru apãrarea lui Ceauºescu.C. din ordinul cui. în frunte cu Ion Iliescu.R. Într-o declaraþie a purtãtorului de cuvânt al Ministerului turc de Externe se afirmã cã este vorba de “evenimentul cel mai fericit din istoria poporului român prieten” – informa Agenþia France Presse. S-a apreciat atunci cã erau securiºtii devotaþi lui Ceauºescu. ara- tã limpede cã s-a mizat pe o confruntare între Securitate ºi Armatã. care le capta atenþia. însãºi raþiunea de a fi a Securitãþii era acea de a-l apãra pe Ceauºescu. ce s-a urmãrit prin aceastã declanºare a violenþei dupã plecarea lui Ceauºescu nu este clar ºi nu s-a putut lãmuri. Dupã revoluþie s-a emis ideea cã teroriºtii au fost dirijaþi de cei din noua putere. De aceea. a fost ºi o manipulare a opiniei publice. care-i þinea sub teroare pe români ºi cã nu era posibil ca aceasta sã nu lupte pentru readucerea la putere a secretarului general al P. Nu mai puþin adevãrat este cã în psihologia colectivã exista convingerea cã Ceauºescu se menþinea la putere cu sprijinul Securitãþii. pe de o parte. ºi militari. iar înlãturarea acestuia ar fi însemnat ca securiºtii sã rãmânã fãrã “obiectul muncii”. În fond. Au existat ºi opinii potrivit cãrora era vorba de un scenariu pregãtit din afara þãrii. Cu sau fãrã voie. Documentele aratã cã generalul Vlad a dat ordin ca securiºtii sã depunã armele la unitãþi. pentru a-ºi justifica astfel “lovitura de stat” ºi a apãrea ca salvatori ai României ameninþatã de un rãzboi civil. a început o luptã între securiºti. În acel decembrie 256 . în Piaþa din faþa Comitetului Central al P. Pânã ce nu se vor cerceta documentele de arhivã din þarã. Propaganda fãcutã de “Europa Liberã” ºi de alte posturi de radio strãine. Cine trãgea. “Spectacolul” confuntãrilor oferit de Televiziunea Românã Liberã. susþinând revoluþionarii. de cealaltã parte.C.

istoricul Vasile Puºcaº conchidea: “ambele situaþii erau considerate de strategiºtii de imagine ai administraþiei americane ca fiind foarte favorabile disiminãrii senzitivitãþii cetãþenilor SUA faþã de intervenþia în Panama. generând o adevãratã psihozã în rândul populaþiei. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional 1989. când Noriega a fost capturat. ascunzându-se în cavouri sau dupã cruci. pentru a-l înlãtura pe dictatorul Noriega. aceºtia acþionau ca niºte instrumente oarbe. S-a mai afirmat ºi cã aceºti teroriºti erau arabi. În acele zile fierbinþi s-a acreditat ideea cã “teroriºtii” erau români fanatizaþi. Aceºtia – “teroriºtii” – erau un fel de supraoameni. spre deosebire de celelalte state europene unde înlãturarea dictaturii s-a realizat pe cale paºnicã. Referindu-se la aceastã realitate. sub scara blocurilor. omorând pe oricine. În acest interval. ªtirile alarmante erau transmise prin radio ºi TV. mercenari plãtiþi cu sume grele pentru a-l apãra pe Ceauºescu. iar pentru a “acoperi” mediatic acea intervenþie televiziunile de peste ocean au primit sugestia de a se concentra asupra evenimentelor din România. care fãcuserã antrenamente în România. O analizã privind mesajele primite de armatã în intervalul 22-31 decembrie 1989 aratã cã cele mai 44 Vasile Puºcaº. p. pentru a se pune capãt jertfelor de sânge din România. antrenaþi special pentru a înãbuºi revoluþia ºi a face cât mai multe victime. în subsolurile acestora.“44 În ziua de 23 decembrie 1989. mai ales libieni. Cluj-Napoca. sã facã o adevãratã baie de sânge numai sã-l readucã pe Ceauºescu la putere. Ei se aflau în clãdirea Comitetului Central. Atacul american a avut loc în ziua de 20 decembrie ºi a durat aproape douã sãptãmâni. Cãderea României în Balcani. mass-media care relata evenimentele din România a renunþat la numirea ca securiºti a celor care trãgeau împotriva cetãþenilor ºi a adoptat termenul de “teroriºti”. 2) intervenþia sovieticã era de dorit. gata sã comitã cele mai abominabile crime. americanii nu acceptau ideea unei noi implicãri a SUA într-un rãzboi. de unde trãgeau asupra revoluþionarilor ºi a tuturor cetãþenilor. Editura Dacia. precum ºi în cimitire. dar ºi pe platformele blocurilor de locuinþe. în cea a Televiziunii. 257 . 166. Pentru a nu-ºi pierde privilegiile de care beneficiau. Dupã experienþa rãzboiului din Vietnam. preºedintele Bush hotãrâse ca armata americanã sã intervinã în Panama. 2000. devenind un fel de “killeri”. pentru a crea panicã ºi a provoca rãzboi civil. a Radioului. telespectatorilor americani li s-au inoculat douã idei: 1) revoluþia românã a avut un caracter violent.

în acelaºi timp. care se sprijinã pe armata românã ºi care grupeazã toate forþele sãnãtoase ale þãrii. În acest moment de rãscruce am hotãrât sã ne constituim în Frontul Salvãrii Naþionale. generalul Stãnculescu asigura conducerea armatei ºi contactul nemijlocit cu fruntaºii revoluþiei. S-a constituit ad-hoc Comandamentul Militar al Revoluþiei pentru coordonarea activitãþilor în teritoriu. în primul rând. pe larg. Ioan Scurtu. nr. luându-se ca bazã textul elaborat de Dumitru Mazilu. precum ºi în presa din 23 decembrie 1989. cãruia i s-au adus mai multe completãri ºi amendamente scrise de Silviu Brucan.35. pe care se putea sprijini noua conducere. care ne-a restituit. Trãim un moment istoric. cu preþul sângelui. toate 45 Vezi. la Ministerul Apãrãrii Naþionale.45 Echipa care îºi asumase rãspunderea de a prelua conducerea României s-a deplasat de la sediul Comitetului Central. a fost eliminat de la putere. 12/2006 46 Textul a fost publicat în „Monitorul oficial“ nr. fãrã deosebire de naþionalitate. menþinerea administraþiei centrale ºi locale pânã la alegeri. al admirabilului nostru tineret. Revoluþia ºi minciuni mass-media. armata constituia o structurã organizatã. 258 . Seara târziu. La propunerea lui Ion Iliescu au fost introduse noi capitole ºi anume: dizolvarea tuturor structurilor de putere existente. în jurul orei 23. Se deschide o paginã nouã în viaþa politicã ºi economicã a României. Activitatea de definitivare a platformei-program a continuat la Televiziune. unde funcþiona un sistem de comunicaþii ce permitea stabilirea legãturilor cu întreg teritoriul naþional. Cu toþii ºtim ºi recunoaºtem cã victoria de care se bucurã întreaga þarã este rodul spiritului de sacrificiu al maselor populare de toate naþionalitãþile ºi. completarea Consiliului Frontului Salvãrii Naþionale ºi alegerea unor organe provizorii locale. 1 din 22 decembrie 1989. Ion Iliescu a avut urmãtoarea intervenþie. Un merit deosebit îl au cei care ani de zile ºi-au pus în pericol ºi viaþa. sentimentul demnitãþii naþionale. iar conþinutul lor s-a dovedit a fi fals. care a dus þara la dezastru. prin Mihai Montanu.Ioan Scurtu multe erau transmise de “persoane neidentificate” ºi “persoane anonime”. transmisã în direct la radio ºi televiziune46: “Cetãþeni ºi cetãþene. protestând împotriva tiraniei. Clanul Ceauºescu. Aici. în “Dosarele istoriei“.

îºi vor continua activitatea normalã. douã mandate. Lui i se vor subordona Consiliul Militar Superior. 4. municipale. cu energie electricã. 3. cu cãldurã ºi apã. Eliminarea metodelor administrativ-birocra- tice de conducere economicã centralizatã ºi promovarea liberei iniþia- tive ºi a competenþei în conducerea tuturor sectoarelor economice. Scopul Frontului Salvãrii Naþionale este instaurarea democraþiei. Întreaga putere în stat este preluatã de Consiliul Frontului Salvãrii Naþionale. în ac- tuala lor structurã. Frontul propune urmãtoarele: 1. Consiliul Frontului Salvãrii Naþionale propune ca þara sã se numeascã în viitor România. executivã ºi judecãtoreascã în stat ºi alegerea tuturor conducãtorilor politici pentru unul sau. Din acest moment. Un comitet de redactare a noii Constituþii va începe sã funcþioneze imediat. 2. ca organe ale puterii locale. împreunã cu comitetele cetãþeneºti. În teritoriu se vor constitui consilii judeþene. Nimeni nu mai poate pretinde puterea pe viaþã. 259 . pentru asigurarea transportului. cel mult. Guvernul se demite. Ca program. Restructurarea întregii economiii naþionale pe baza criteriilor rentabilitãþii ºi eficienþei. Restructurarea agriculturii ºi sprijinirea micii producþii þãrãneºti. care coordoneazã întreaga activitate a armatei ºi a unitãþilor Ministerului de Interne. Miliþia este chematã ca. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional organizaþiile ºi grupãrile care s-au ridicat cu curaj în apãrarea libertãþii ºi demnitãþii în anii tiraniei totalitare. Organizarea de alegeri libere în cursul lunii aprilie. orãºeneºti ºi comunale ale Frontului Salvãrii Naþionale. 5. Aceste organe vor lua toate mãsurile necesare pentru asigurarea aprovizionãrii populaþiei cu alimente. libertãþii ºi demnitãþii poporului român. Abandonarea rolului conducãtor al unui singur partid ºi statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernãmânt. sã asigure ordinea publicã. subordonân- du-se Frontului Slavãrii Naþionale. a asistenþei medicale ºi a întregii reþele comerciale. Oprirea distrugerii satelor. se dizolvã toate structurile de putere ale clanului Ceauºescu. Consiliul de Stat ºi instituþiile sale îºi înceteazã activitatea. pentru a asigura desfãºurarea normalã a întregii vieþi economice ºi sociale. Toate ministerele ºi organele centrale. Separarea puterilor legislativã.

în primul rând. cãpitan Lupoi Mihail. Alexandru Bâr- lãdeanu. cãpitan de rangul I Dumi- trescu Emil. Întreaga politicã externã a þãrii sã serveascã promovãrii bunei vecinãtãþi. Bogdan Teodoroiu. suntem ferm hotãrâþi sã facem tot ce depinde de noi pentru a restaura societatea civilã în România. 8. Vladimir* * Cazimir 260 . general ªtefan Guºã. Manole Gheorghe. libertãþii ºi demnitãþii tuturor locuitorilor þãrii. Gelu Voican Voiculescu. Mihai Montanu. Negriþiu Paul. prieteniei ºi pãcii în lume. Eliminarea minciunii ºi a imposturii ºi statuarea unor criterii de competenþã ºi justiþie în toate domeniile de activitate. Neacºa Vasile. din mâinile unei familii despotice în mâinile poporului.Ioan Scurtu 6. Mihai Ispas. Reaºezarea învãþãmântului pe baze democratice ºi umaniste. Ion Caramitru. În mod provizoriu. Respectarea drepturilor ºi libertãþilor minoritãþilor naþionale ºi asigurarea deplinei lor egalitãþi în drepturi cu românii. Trecerea presei. în componenþa Consiliului intrã urmãtorii: Doina Cornea. Ana Blandiana. Dan Deºliu. acordând prioritate satisfacerii nevoilor de cãldurã ºi luminã ale oamenilor. Promovarea unei politici interne ºi externe subordonate nevoi- lor ºi intereselor dezvoltãþii fiinþei umane. Eliminarea dogmelor ideologice care au provocat atâtea daune poporului român ºi promovarea adevãratelor valori ale umanitãþii. Aurel-Dragoº Munteanu. general Victor Stãn- culescu. integrându-se în procesul de construire a unei Europe unite. radioului. 7. 10. Corneliu Mãnescu. Sergiu Nicolaes- cu. Aºezarea pe baze noi a dezvoltãrii culturii naþionale. general Voinea. Organizarea întregului comerþ al þãrii pornind de la cerinþele satisfacerii cu prioritate a tuturor nevoilor contidiene ale populaþiei României. vom pune capãt exportului de produse agroalimentare. În acest scop. Baciu Marian. Dumi- tru Mazilu. Vom respecta angajamentele internaþionale ale României ºi. Ciontu Cristina. respectului deplin al dreptu- rilor ºi libertãþilor omului. Reorganizarea învãþãmântului românesc potrivit cerinþelor con- temporane. Mircea Dinescu. inclusiv al dreptului de deplasare liberã. cele privitoare la Tratatul de la Varºovia. 9. garantând triumful democraþiei. casã comunã a tuturor popoarelor continentului. Eugenia Iorga. Constituindu-ne în acest Front. Petre Roman. Silviu Brucan. vom reduce exportul de produse petroliere. László Tökes. Dan Mar- þian. televiziunii.

Un punct extrem de important se referea la: „Separarea puterilor legislativã. Astfel. cu cãldurã ºi apã. Adrian Sârbu. Consiliul de Stat ºi instituþiile sale îºi încetau activitatea. gânditã într-un mod foarte operativ. Din analiza acestui document rezultã cã obiectivul F. prezente în procesul de instaurare a noului regim al puterii. executivã ºi judecãtoreascã 261 . Miliþia era chematã ca. orãºeneºti ºi comunale ale Frontului Salvãrii Naþionale „ca organe ale puterii locale“. este o structurã provizorie. „Întreaga putere în stat este preluatã de Consiliul Frontului Salvãrii Naþionale“. Acest Comunicat este o primã platformã-program a noului organism al puterii de stat din România. ministerele ºi organele centrale. ai intelectualitãþii. cãruia i se subordonau Consiliul Militar Superior. care ºi-au pus viaþa în pericol. Marian Mierlã. În teritoriu urmau sã se constituie Consilii judeþene. Lista rãmâne deschisã. Constantin Ivanovici.S. Am menþionat doar câteva nume de oameni care au demonstrat spirit de sacrificiu în anii tiraniei. Guvernul era considerat demis. Ion Iliescu. Chiar de la primul punct se viza: „Abandonarea rolului conducãtor al unui singur partid ºi statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernãmânt“. Magdalena Ionescu. ai armatei. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Ionescu. pentru asigurarea transportului. acele forþe care au fost active. cu energie electricã. „împreunã cu comitetele cetãþeneºti. Pentru validarea noului regim se preconiza organizarea de alegeri libere. sã asigure ordinea publicã“. Cârjan Constantin. municipale. în structura existentã. Se anunþa dizolvarea tuturor structurilor de putere. Deocamdatã. a asistenþei medicale ºi a întregii reþele comerciale“. deci. tineri care în aceste zile au fost pe baricade. deschisã. reprezentanþi ai muncitorilor. libertãþii ºi demnitãþii poporului român“. Ovidiu Vlad. era „instaurarea democraþiei. Domokós Géza. Bucurescu Valeriu. Am primit mandatul de a vi-l prezenta“. în cursul lunii aprilie. „pentru a asigura desfãºurarea normalã a întregii vieþi economice ºi sociale“. Aceste organe trebuiau sã ia toate mãsurile necesare „pentru asigurarea aprovizionãrii populaþiei cu alimente. Pentru a putea completa componenþa Consiliului aºteptãm propuneri din partea tuturor categoriilor ºi forþelor sociale care au luptat ºi au învins. se punea capãt regimului socialist-totalitar care dãinuia în România din 1948 ºi se deschidea cale unui regim democratic. Nu aceasta va fi componenþa com- pletã a Consiliului. ai studenþilor. Cele zece puncte programatice stabileau direcþia în care trebuia sã evolueze România.N. Lista rãmâne.

dar numai o asemenea economie avea la bazã aceste criterii. cel mult. nu se folosea în mod expres denumirea de economie de piaþã. Trebuiau eliminate „dogmele ideologice care au provocat atâtea daune poporului român ºi promovarea adevãratelor valori ale umani- tãþii“. dominatã de subiectivism ºi arbitrariu. în primul rând. Pentru minoritãþile naþionale se cerea „respectarea drepturilor ºi libertãþilor“ acestora ºi „asigurarea deplinei lor egalitãþi în drepturi cu românii“. Denumirea þãrii era România. a învãþãturii marxist-leniniste. Reaºezarea învãþãmântului pe baze democratice ºi uma- niste“. De asemenea. cuvântul „imposturã“ viza. Învãþãmântul urma sã fie reorganizat „potrivit cerinþelor con- temporane. eliminarea „me- todelor administrativ-birocratice de conducere economicã centrali- zatã“. Un punct distinct viza „restructurarea agriculturii ºi sprijinirea micii producþii þãrãneºti“.Ioan Scurtu în stat“ – una dintre trãsãturile fundamentale ale oricãrui regim demo- cratic. Având în vedere situaþia creatã dupã 1948. Aceeaºi ideea se regãsea în: „Trecerea presei. În împrejurãrile de atunci. douã mandate. În document erau abordate problemele privind învãþãmântul ºi cultura. care sã înceapã sã funcþioneze imediat. Þinând seama de penuria 262 . televiziunii. aceste „dogme“ însemnau monopolul materialismului dialectic ºi istoric. deºi nivelul ei de pregãtire intelectualã era cu totul precar. familia la care se fãcea trimitere era cea a lui Nicolae Ceauºescu. „Eliminarea minciunii ºi a imposturii ºi statuarea unor criterii de competenþã ºi justiþie în toate domeniile de activitate“. se anunþa constituirea unui comitet pentru redactarea unei noi Constituþii. ajunsã academician ºi „savant de largã reputaþie internaþionalã“. în urma unor mari presiuni ºi violenþe împotriva þãrãnimii. documentul preco- niza „alegerea tuturor conducãtorilor politici pentru unul sau. „Aºezarea pe bazei noi a dezvoltãrii culturii naþionale“ însemna depolitizarea acesteia. însemna abandonarea uneia din tarele societãþii totalitare. renunþându-se la titulatura de „Republica Socia- listã“. ceea ce însemna desfiinþarea colectivizãrii realizatã în anii 1949-1962. precum ºi deschiderea spre adevãratele valori. adoptatã în 1965 la propunerea lui Nicolae Ceauºescu. În privinþa economiei se preconiza „restructurarea acesteia“ pe baza „criteriilor rentabilitãþii ºi eficienþei“. indiferent de conotaþia lor ideologicã. Se cerea „promovarea liberei iniþiative ºi a com- petiþiei în conducerea tuturor sectoarelor economice“. pe Elena Ceauºescu. impuse prin legea învãþãmântului din 1948. Nimeni nu poate pretinde puterea pe viaþã“. din mâinile unei familii des- potice în mâinile poporului“. radioului.

acordând prioritate satisfacerii nevoilor de cãldurã ºi luminã ale oamenilor“. Întregul eºafodaj al statului totalitar. nr. care s-a retras. precum în celelalte þãri socialiste. nemaicunoscând o perioadã de perestroika. România urma sã se integreze „în procesul de constituire a unei Europe unite. în primul rând cele privitoare la Tratatul de la Varºovia.S. Partidul Comunist Român. Acestea erau deziderate de mai multe decenii ale românilor. Douã documente fundamentale ale Revoluþiei Române din Decembrie 1989. Politica internã ºi externã era subordonatã „nevoilor ºi intereselor dezvoltãrii fiinþei umane. acest fapt rezulta în mod limpede din textul Comunicatului. Deºi nu se proclama în mod explicit caracterul anticomunist al Revoluþiei. 19-23 263 . libertãþii ºi demnitãþii tuturor locuitorilor þãrii“. de cãldurã ºi luminã. Revoluþia românã a avut de la început un caracter radical. garantând triumful democraþiei. p. în acest scop. pentru care militau cu hotãrâre guvernele occidentale ºi exponenþii societãþii civile din statele respective. unele prevederi erau similare cu cele ale Proclamaþiei de la Timiºoara47. de a „restaura societatea civilã în România. În domeniul politicii externe se avea în vedere promovarea „bunei vecinãtãþi. inclusiv de Mihail Gorbaciov. Ideea „casei comune“ fusese lansatã de preºedintele francez Charles de Gaulle ºi însuºitã ulterior de alþi lideri politici. pânã atunci „forþa politicã conducãtoare“. în 1968. iar „deplasarea liberã“. Comunicatul exprima voinþa F. în „Caietele Revoluþiei“. respectarea angajamentelor internaþionale ale României. astfel cã nici România nu putea sã o facã. Dupã cum se observã. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional de produse alimentare. casa comunã a tuturor popoarelor continentului“. „vom pune capãt exportului de produse agroali- mentare. 47 O analizã comparativã a Proclamaþiei de la Timiºoara din 20 decembrie ºi Comunicatului cãtre þarã a Consiliului Salvãrii Naþionale din 22 decembrie. era lichidat ºi se pornea pe drumul unei societãþi pluraliste. era o cerinþã extrem de presantã. În acelaºi timp. prieteniei ºi pãcii în lume“. De altfel. în Comunicat se cerea: „Organizarea întregului comerþ al þãrii pornind de la cerinþele satis- facerii cu prioritate a tuturor nevoilor cotidiene ale populaþiei Româ- niei“. inclusiv al dreptului de deplasare liberã“. începând cu partidul unic. 1/2006. vom reduce exportul de produse petroliere. a dispãrut de facto de pe scena istoriei. În toate celelalte state socialiste. democratice. partidele comuniste îºi * O excepþie fãcea Albania. din aceastã organizaþie. Acel tratat exista din 1955 ºi nici un stat membru nu-l dezavuase unilateral*. inclusiv dreptul de emigrare.N. respectului deplin al drepturilor ºi libertãþilor omnului. în Ioan Scurtu.

trimis „la munca de jos“ ºi apoi eliminat din rândul cadrelor politice. din punct de vedere 264 . graniþele României au fost deschise. A fost o mãsurã necesarã. Lászlo Tökés. iar elaborarea Constituþiei a fost un proces îndelungat. Mihai Montanu. care s-a încheiat odatã cu adoptarea ei prin referendum la 8 decembrie 1991. Ana Blandiana. alegerile parlamentare nu s-au putut desfãºura în luna aprilie. În Uniunea Sovieticã.N.S. „Ultimul pe listã. Gheorghe Manole.Ioan Scurtu schimbaserã programul ºi denumirea. nu a fost inclus nici un timiºorean a generat o stare de frustrare a bãnãþenilor. care avea sã se accentueze în perioada urmãtoare. Magdalena Ionescu. Adrian Sârbu. În privinþa persoanelor. se cuvin câteva comentarii. Mihai Ispas. continuând sã se afle la putere. foºti activiºi de partid maginalizaþi de Nicolae Ceauºescu: Corneliu Mãnescu. Mihail Lupoi. inclusiv de postul de radio Europa Liberã ca succesorul lui Ceauºescu la conducerea României. Aurel Dragoº Munteanu. Desfãºurarea evenimentelor a premers sau a eludat unele dintre pre- vederile Comunicatului. Gelu Voican Voiculescu. Marian Baciu. De exemplu. ci la 20 mai 1990. Dan Deºliu. generali ºi ofiþeri superiori: ªtefan Guºã. Erau în primul rând nominalizate unele persoane cunoscute. Constantin Ivanovici. fiind numit directorul Editurii Tehnice. Paul Negriþiu.. Mulþi dintre cei menþionaþi au aflat de la televizor cã fac parte din acest organism de conducere. Faptul cã în documentul prezentat nu s-a fãcut nici o referire la Timiºoara ºi cã în Consiliul F. Numele sãu fusese invocat de unele organe de presã din Occident. Silviu Brucan. Constantin Cârjan. Cazimir Ionescu. Marian Mierlã. Dumitru Mazilu. împreunã cu alte forþe politice.S. Dómokos Géza. revoluþionari intraþi atunci în viaþa politicã: Petre Roman. Chiar în ziua de 22 decembrie 1989. Vasile Neacºa. care adoptaserã o atitudine criticã faþã de politica promovatã de Nicolae Ceauºescu ºi anume: Doinea Cornea.N. Ovidiu Vlad. cu voia dumneavoastrã“ (cuvintele rostite atunci) era Ion Iliescu. ca facând parte din Consiliul F. Bogdan Teodoriu. Cristina Ciontu. Emil (Cico) Dumitrescu. Sergiu Nicolaescu. unul dintre liderii de partid marginalizaþi de Ceauºescu. Alexandru Bârlãdeanu. alþi intelectuali: Ion Caramitru. Gheorghe Voinea. Eugenia Iorga. Dan Marþian. Partidul Comunist era încã singurul partid politic de guvernãmânt. Valeriu Bucurescu. asigurându-se astfel libera intrare ºi ieºire (chiar fãrã paºaport) din þarã. Mircea Dinescu. Victor Atanasie Stãnculescu.

se închid graniþele. care nu au fost supuse controlului vamal. pentru a putea fi contro- latã foarte strict orice intrare ºi ieºire din þarã. dar ºi maºini cu ajutoare pentru populaþie. 1/2007. Dumitru Mazilu. situaþia din þarã a continuat sã se deterioreze.C. nr. întotdeauna când într-un stat au loc evenimente deosebite.N.C. au putut intra în voie numeroase persoane.). p. inclusiv spioni. inclusiv în sediul C. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional psihologic: românii râvniserã decenii de-a rândul sã poatã circula fãrã restricþie în strãinãtate. inclusiv arme. ca într-o „þarã a nimãnui“. nu vor sã depunã armele ºi urmãresc înãbuºirea revoluþiei într-o baie de sânge ºi readucerea la putere a fostului dictator. S-au creat situaþii extrem de confuze.C.48 Un alt participant la revoluþie avea sã scrie: „Era o nebunie în C. Aceºtia au putut acþiona nestin- gheriþi. în „Clio 89“. Dupã cum. dupã difuzarea Comunicatului F. în noaptea de 23 spre 24 decembrie.. de cealaltã parte. sã fi contribuit la agravarea stãrii de tensiune din þarã în zilele urmãtoare.S. România se transformase într-un teatru de rãzboi. univ. S-a creat o adevãratã psihozã. Mai mulþi tineri au fost împuºcaþi între ochi pe întuneric. ordonând tuturor unitãþile ºi militarilor din Securitate sã depunã armele ºi sã nu acþioneze în nici un fel. Din motive rãmase obscure. UN COMANDO (aºa este în text – I. 157 265 . care au jurat credinþã lui Nicolae Ceauºescu. astfel încât statul român sã rãmânã fãrã un serviciu de informaþii. Pe de altã parte. în care se confruntau armata ºi populaþia. S-a afirmat cã exista un scenariu. potrivit cãruia Securitatea trebuia fãcutã vinovatã de uciderea populaþiei civile ºi ca urmare sã fie dizolvatã. Cert este cã mulþi „miliardari de carton“ apãruþi dupã revoluþie proveneau din rândul foºtilor securiºti. Este foarte probabil ca spionii respectivi. a sosit la sediul C. dr. Luminile fuseserã stinse“. Dumitru Mazilu avea sã-ºi aminteascã: „La orele 2. în România au venit sute de ziariºti.R. Generalul Iulian Vlad a dejucat acest plan. lucrând mânã în mânã cu foºtii securiºti români. ca ulterior aceºtia sã fi avut un rol în falimentarea multor întreprinderi care au fost apoi privatizate pe preþuri ce nu acopereau nici mãcar valoarea terenurilor pe care acestea se aflau. Cum am devenit critic al violãrii drepturilor omului în þara mea în anii 1985-1989. pe de o parte. al P. Dupã 22 decembrie. nu este exclus. mai ales în acele împrejurãri confuze. iar consecinþele aveau sã fie extrem de negative pentru evoluþia României.C. Se stingea ºi se 48 Prof. În aceste condiþii au putut fi aduse diverse obiecte.R.C.S. al P. cu teroriºtii ºi securiºtii.00. televiziunea acreditând ideea cã teroriºtii.

diversiunea a funcþionat din plin: un simplu „cetãþean“ declara cã „s-a tras“ din blocul cutare. 17 50 Grigore Buciu. Cum mi-am petrecut…. de la etajul cutare ºi armata descãrca o ploaie de gloanþe. dar nu a oprit maºina la somaþia unor militari ºi a fost împuºcat mortal. Am vrut sã ne ducem în zona subsolului. 247 266 . s-a tras asupra lor. drept care au fost reþinute de revoluþionari. Pânã sã se identifice cine sunt. la vedere. În aceastã psihozã. Aºa învãþaserã ei la tacticã. deorece ni s-a transmis cã teroriºtii vor sã arunce în aer centrala telefonicã. care tocmai venea de la piaþã. Se pãrea cã toate unitãþile erau atacate de teroriºti. Un tânãr îmbrãcat în trening era. Cronologie…. nici ca iniþiere tacticã. Chiar ºi clãdirea Ministerului Apãrãrii Naþionale se afla în pericol. pânã când „teroriºtii“ era anihilaþi. s-a putut afirma cã o bãtrânã. În acele zile ºi nopþi. Când au apãrut între blocuri. în faþa Centrului de Calcul al Armatei. La un moment dat. nici ca mânuire a armamentului. ci prin spatele blocurilor. 49 Romulus Cristea. – Casa Centralã a Armatei). prin încãpere“49. astfel cã s-au cerut întãriri de la Academia Tehnicã Militarã. fãrã îndoialã. Au fost trimiºi studenþi. Sau poate voiau sã cadã în spatele inamicului ce ataca Ministerul.C. S-a creat un haos de nedescris. Ne-am dus într-o camerã de la parter unde era foarte multã lume ºi mulþi paraºutiºti. de la Clubul Sportiv C. Bucureºti.Ioan Scurtu aprindea lumina ºi se trãgeau la nimerealã rafale de mitralierã.A. Decizia a fost fatalã. avea în sacoºe grenade. Au început sã tragã susþinut cu armele. sã se apropie de inamic sub acoperire. Un sfârºit la fel de tragic a avut actorul Horia Cãciulescu. sã-l ia prin surprindere. Revoluþia din 1989. Ei se pregãteau sã devinã ingineri militari. tineri care nu aveau pregãtirea militarã necesarã. o alta transporta cartuºe. 2006. mai ales în mediul citadin.50 În urma incidentului s-au înregistrat 5 morþi ºi 8 rãniþi 51. iar în penumbra dintre blocuri. Au considerat cã nu este bine sã vinã pe stradã. p. N-am reuºit sã coborâm prea multe trepte cã s-a ºi tras spre noi. 90 51 Alesandru Duþu. printre copaci se vedeau niºte indivizi înarmaþi. ªi în rândul militarilor se instalase o confuzie generalã. s-a stins lumina în încãpere. p. ºi a fost împuºcat în staþia de tramvai din Piaþa Moghioroº – Drumul Taberei (este vorba despre rugbistul Radu Dur- bac. p. Apãrãtorii nu erau avertizaþi de venirea respectivilor tineri militari. Editura Românã pur ºi simplu. câþiva dintre studenþi au murit. un terorist. acesta se îndrepta spre Palatul Telefoanelor pentru a vorbi cu o rudã din strãinãtate.

Masacrul a avut loc în noapte de 23/24 decembrie 1989. ulterior. p.N. 61 267 . la spital. whisky. Potrivit unor informaþii. Virgil Mãgureanu relata faptul cã la TV s-a lansat zvonul cã Tudor Postelnicu ºi ºefii Securitãþii s-ar fi retras într-o vilã aflatã în preajma aeroportului Otopeni. În realitate. Editura RAO. un rãzboi. un fapt este cert: nici un terorist nu a putut fi identificat. Trosca. generalul Stãnculescu i-ar fi spus lui Militaru: „Domnule ministru.: „Nu deþinem date dupã care acest amestec [strãin] a existat într-adevãr“. dincolo de disputele care au avut loc ºi continuã încã. Acesta ar fi rãspuns: „La rãzboi. Bucureºti. În realitate. fiind grav rãniþi. asta este crimã curatã!“. Unitãþile care apãrau M. generalul Nicolae Militaru a ordonat locotenent- colonelului Gheorghe Trosca. judecaþi de popor. reþinut ºi trimis în faþa instanþelor de judecatã. mai mor oameni!“ 52. primul director al Serviciului Român de Informaþii (1990-1997).53 Televiziunea Românã Liberã nu mai prididea în a prezenta ravagiile pe care le fãceau „teroriºtii“ ºi chiar de a-i prezenta pe câþiva care au fost prinºi. în decembrie 1994. dar nu s-a putut spune pe cine a biruit. Cum mi-am petrecut…. lângã aceasta se afla „o magazie imensã unde Securitatea aduna capturile ei.Ap. p. 176 53 De la regimul comunist la regimul Iliescu. Între cei uciºi s-a aflat ºi Gh. pentru a nu fugi ºi a fi. sincer nu m-a interesat“. dar cã: „Supoziþia noastrã – ºi avem destule date ca sã considerãm cã aceastã supoziþie este corectã – a fost atunci [în 52 Grigore Buciu. Virgil Mãgureanu în dialog cu Alex Mihai Stoenescu. deoarece Trosca întocmise dosarul Corbu. 2008. ca la rãzboi. Foarte probabil a fost un act de rãzbunare. nu au fost înºtiinþate.B. De acolo. afirma într-un interviu acordat lui Dennis Deletant. locþiitor al comandantului Unitãþii Speciale de Luptã Antiteroristã (USLA) sã vinã împreunã cu militarii din subordine pentru trecerea lor în revistã la Ministerul Apãrãrii Naþionale. þigãri ºi alte valori foarte tentante. erau legaþi cu odgoane puternice de pat. Virgil Mãgureanu. Armata a câºtigat.C. Vila a fost rasã cu tunurile. acele cantitãþi s-au cãrat cu camioanele Armatei ºi duse într-o direcþie care. astfel cã atunci când au apãrut TAB-urile cu uslaºi s-a tras asupra lor. Au fost ºi situaþii când s-a urmãrit obþinerea unor foloase materiale imediate. pânã la urmã. transmis parþial de postul de televiziune B. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional În acea atmosferã. „Teroriºtii“ au rãmas o enigmã a revoluþiei române din decembrie 1989. în care se dovedea activitatea de spionaj în favoarea KGB desfãºuratã de generalul Militaru. în timp ce lucra la DIA (Direcþia Informaþii a Armatei). ºi chiar jaful.

zvonurile alarmiste etc. activitatea piratereascã radio-elec- tronicã. ne întã- reºte convingerea cã «teroriºtii» care au acþionat pe teritoriul României erau profesioniºti de înaltã clasã. Paralizarea Securitãþii. tot la comandã. foarte bine dotate cu armament ºi care s-au implicat în punctele cele mai sensibile ale evenimentelor din Bucureºti ºi din teritoriu. în Întrebãri cu ºi fãrã rãspuns. drept care s-au retras: „ Misterul dispariþiei fãrã urmã a acestora. Dupã care. având în faþã o apãrare din militari neinstruiþi în acest gen de confruntãri“56. Televiziunea BBC ºi Revoluþia Românã. ei au fost de fiecare datã retraºi. pentru ca aparatura sã nu ajungã în mâna unor persoane nedorite. bine dirijatã ºi care avea inclusiv faza retragerii astfel regizatã încât n-au lãsat urme. a unor anumite persoane. Volum îngrijit de Iosif Costinaº. 2001. p. Editura Mirton. Timiºoara. Decembrie 1989. Pentru prinderea ºi capturarea grupurilor respective ar fi trebuit sã acþioneze Ministerul de Interne. mai ales în apartamente de bloc.. în 2008.Ioan Scurtu decembrie 1989] ºi este ºi astãzi [în decembrie 1994] cã au acþionat la comanda. scopul lor era de a crea derutã ºi de a duce la o deteriorare a situaþiei ºi a echilibrului nostru intern de atunci. Zvonistica din acele zile „viza nu numai producerea de haos ºi dezordine. Fragmente ale unui adevãr. Mãgureanu avea sã aprecieze cã s-a urmãrit sã se întreþinã „deliberat haosul din care au rezultat victimele“. dar ºi paralizarea întregii vieþi publice ºi. p. a Securitãþii. asta este pe de o parte obiectivul vizat ºi de altã parte cel mai periculos“55. în particular. în Memorialul Revoluþiei. rafalele de foc ale armamentului individual. a fost vorba „de o acþiune bine concertatã. misiunea fusese îndeplinitã. Condamnat la discreþie. aceasta dovedea cã. cu 54 Dennis Deletant. 54-55 56 ªtefan Dinu. În opinia sa. În acele zile s-a urmãrit ºi autodistrugerea „caselor conspirative“ ale Securitãþii ºi Serviciului de Informaþii al Armatei plasate în diferite locaþii. în aºa fel încât urme palpabile despre acest episod [al teroriºtilor] n-au rãmas“. Ulterior. ªtefan Dinu constata cã dupã lichidarea cuplului Ceauºescu: „În mod miraculos. 46-50 55 De la regimul comunist…. 256 268 . În opinia sa. dar cred cã acest lucru nu s-a putut face fãrã complicitãþi din interior“54. dacã ne referim la Securitate ca o stare de echilibru. Desigur. treptat s-a stins. pp. din afarã. astfel cã în noaptea de 26/27 decembrie ºi în urmãtoarele se mai puteau auzi la mari intervale de timp doar câte unul sau douã focuri de armã“. imediat dupã anunþarea eliminãrii dictatorului. zgomotul simulatoarelor de toate categoriile. pentru cei care provocaserã haosul în România.

dar acestea erau derutate ºi dezorientate. La 24 decembrie. astfel cã s-a declanºat o adevãratã canonadã.C. care au cercetat dosarele Revoluþiei – declara la un simpozion desfãºurat la Timiºoara. inclusiv Securitatea. Totuºi. Revenind la desfãºurarea evenimentelor din seara zilei de 22 decembrie 1989.N. au fost integrate în Ministerul Apãrãrii Naþionale. nu a fost ascultat.S. menþionãm cã în faþa atacurilor „securiºtilor“. La un moment dat un tânãr a urcat pe clãdirea Palatului Republicii cu intenþia de a instala un steag fãrã stemã. precum ºi cadavrul unui bãrbat mutilat groaznic ºi întins pe o masã de beton. Revoluþia ro- mânã – care se transmitea în direct la televiziune. prin hotãrârea Consiliului F. iar principalele posturi din lume preluau emisiunea de la Bucureºti – intra într-o fazã dramaticã. Camerele de luat vederi stãruiau ºi asupra altor cada- vre. drept care a început sã se tragã asupra lui. o reacþie violentã a structurilor statului totalitar împotriva voinþei de libertate ºi democraþie afiºatã mai întâi la Timiºoara ºi apoi «în toatã þara»”58. 257 58 Dan Voinea. p. din care tocmai erau scoase pentru a arãta telespectatorilor 57 Ibidem. unii îl aplaudau. de fapt. unde era expusã o femeie cu pruncul ei. campania împotriva „securiºtilor ºi tero- riºtilor“ – unelte oarbe ale regimului Ceauºescu – a continuat.. imaginile din stu- dioul 4. Sinteza parchetelor militare despre Revoluþie ºi dosarele Revoluþiei în lucru. p.. nu existã teroriºti. reportera Televiziunii Române Libere afirmând cã ele erau doar o micã parte dintre victimele Securitãþii. alþii strigau cã-i terorist. procurorul general Dan Voinea – ºeful Parchetelor Militare. de fapt. începutã de Ceauºescu ºi continuatã dupã data de 22 decembrie 1989 este. toate Parchetele Militare care au avut de instrumentat astfel de dosare nu au gãsit nici o persoanã care sã fie acuzatã de terorism“. în decembrie 1999: „Am ajuns la o concluzie surprizã: cã. armata a primit ordin sã riposteze. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional forþele sale speciale. uciºi cu cruzime de securiºtii lui Ceauºescu. pânã în prezent. convingerea sa fiind cã „represiunea din decembrie ’89. Deci. alternând cu cele din balconul C. dupã care au fost aruncate în groapa comunã. persoanele respective fuseserã mutilate groaznic ºi apoi ucise. În memoria milioanelor de telespectatori de pe întreg globul au rãmas întipãrite imaginile de la Cimitirul Sãracilor din Timiºoara. unitãþile Minis- terului de Interne. 120-125 269 . Apelul actorului Ion Caramitru – care urcat pe un TAB îºi arogase calitatea de co- mandant militar – de a se opri focul. „gândindu-se mai mult la propria lor culpã pentru faptele anterioare“57. La rândul sãu.

furate ceasurile ºi alte bijuterii [. au furat rezerva de sânge din Spitalul de Urgenþã. smulse inelele.. au pierit 12 000 de cetãþeni [.. Populaþia era chematã sã fie vigilentã. Lupta pentru putere. Dupã fuga securiºtilor.. organele genitale smulse sau contuzionate. din 23 decembrie 1989. pentru o Românie liberã ºi democraticã. dând frâu liber celor mai scabroase fantezii. Ziarul „La Libre Belgique“ scria cã „în osuare au fost gãsite cadavre într-o stare indescriptibilã. în spe- ranþa absurdã cã va reuºi sã reînvie odioasa dictaturã. Presa internaþionalã se întrecea în a descrie crimele securiºtilor. corpurile erau torturate. feþe arse cu acid“. li se legau mâinile ºi picioarele cu sârmã ghimpatã. împotriva lui Ceauºescu – asemuit cu Hitler ºi Stalin –. la 27 decembrie. Aºa cum s-a 59 Apud Sergiu Nicolaescu. Sub titlul “UNIÞI LA ARME!”. care transmitea veºti dintre cele mai alarmante: securiºtii au infectat apa de bãut. Numai în oraºul Timiºoara.. Oamenii urmãreau cu sufletul la gurã emisiunile Televiziunii Româ- ne Libere. p.. Le-au fost scoase hainele de pe ei. În multe întreprinderi cetãþenii au luat armele cu care erau dotate gãrzile patriotice. apãreau urmãtoarele fraze: “Fiara încol- þitã s-a agãþat cu ghearele ºi dinþii de ultimele puncte de sprijin.59 În mod cert unii ziariºti îºi pierduserã cu totul „uzul raþiunii“. apoi omorâþi cu apã fierbinte. Pe ziduri se lipeau afiºe cu lozinci revoluþionare. sã lupte împo- triva securiºtilor ºi teroriºtilor.. capete pe jumãtate desprinse de corp. unde a început insurecþia. “Trebuie sã ne ocupãm de 500 000 de rãniþi”. unghii smulse. etc. au organizat pe strãzi ºi la intrãrile în metrou filtre de control a oricãrei persoane – pentru a fi prinºi securiºtii ºi teroriºtii înarmaþi. mâini ºi picioare tãiate. Printre ei. Ziarul flamand „Blik“ afirma. la decizia lor de a lupta pentru ca un asemenea „vampir“ sã nu mai revinã la putere. ºi-au pus brasardã tri- colorã pe braþ. 39 270 .. Mitralierele i-au secerat”. 45 asistau la un spectacol de teatru de pãpuºi. cada- vrele au fost deshumate. sã apere revoluþia. Atunci. asemenea imagini ºi comentarii au contribuit la amplificarea spiritului de revoltã al românilor. Un medic ar fi declarat cã fãcea operaþii pe bandã rulantã. Mulþi au fost aruncaþi de vii în groapã. intenþioneazã sã dinamiteze barajele ºi sã inunde oraºele etc.] Securitatea a împuºcat 800 de copii. cã s-au înregistrat 100 000 de morþi ºi cã la Timiºoara „mai mult de patru mii de oameni au fost aruncaþi într- o groapã uriaºã.] Înainte de a fi mitraliaþi. în “Scânteia popo- rului”.Ioan Scurtu cum acþiona regimul Ceauºescu.

. momentul bãtãliei finale [. Momentul e grav ºi hotãrâtor. din ce în ce mai izolaþi. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional întâmplat din prima zi a marilor lupte. 271 . precum ºi a celor care i-au fost atâþia ani sfetnici. poate insuficient de clare în ceea ce priveºte viitorul patriei. Sub presiunea poporului. înconjoarã ºi-i strânge în cleºte pe teroriºti. atunci când li se iveºte prilejul. aceºti bandiþi formaþi dupã chipul ºi asemãnarea dictaturii. În articolul de fond publicat de “Scânteia poporului”. libertate. mãrind numãrul jertfelor. La radio. curate. care ºi aºa au fost mult prea multe în rândurile oamenilor paºnici. din viziuni de fiarã. desigur incomplete în conþinutul lor. al culturii. În faþa lor. al vieþii politice ºi sociale. mai de aproape sau mai de departe. armata poporului dovedeºte dârzenia ºi eroismul de care este atâta nevoie în aceste clipe. teroriºtii. bandele de securiºti care nu vor sã cedeze poziþiile. pentru principiile socialiste. armata noastrã. Pentru aceasta nu se dau în lãturi de la nici o fãrãdelege. Sperã în ceva dincolo de orice speranþã. vieþi omeneºti. trãiascã rãspunderea! Se scria: “S-a încheiat una din cele mai oribile dictaturi din istoria poporului român. visând la pãstrarea privilegiilor. pe micul ecran. scurte cuvântãri. al economiei. Mizeazã pe cartea pierdutã a terorii. profesioniºtii morþii vor fi dezarmaþi ºi stârpiþi”. recurgând la acte tipic fasciste. vigi- lenþa. al ºtiinþei. intitulat Trãiascã libertatea. Nimeni n-a strigat jos socialis- mul. membri ai formaþiunilor patriotice. neîntinate de spiritul aventuriei ºi de demagogia politica lui Ceauºescu.. studenþi.] Cele mai puternice arme ale fiecãruia în parte ºi ale tuturor – militari. opinii patriotice marcate de marea emoþie. nu copiem ceea ce nepãrat au fãcut unii sau alþii din vecinii noºtri. orã de orã. în copii. democraþie ºi s-au pronunþat ferm pentru socialism.] <Killerii> lui Ceauºescu. în aceste ceasuri decisive. în femei. muncitori. ci ºi în populaþia civilã. minut cu minut.. cinstite. secerã în continuare. în special ale tineretului [. dictatorul a fugit în mod laº din faþa judecãþii”. Primele momente ale victoriei au fost marcate în mod normal de o stare de emoþie puternicã. Ma- rile demonstraþii din aceste zile au avut ca lozinci îndepãrtarea dicta- turii lui Ceauºescu. ci jos dictatura lui Ceauºescu. la 23 decem- brie. În continuare se fãcea o evaluare a perspectivelor de evo- luþie a României: “Noi. trãgând fãrã alegere nu numai în ostaºii armatei noastre. ordinea ºi disciplina. pentru proprie- tatea poporului. Este momen- tul maximei mobilizãri de forþe. rãspunderea.. Zi ºi noapte. oameni cu spirit civic – sunt. pentru normele de eticã ºi echitate reale. s-au rostit opinii. sperând într-o minune pentru cã numai o minune i-ar putea salva. românii.

În ziua de 23 decembrie. p. alãturi de toate forþele preogresiste din România”. la care. la sediul Televiziunii.. deoarece pleda pentru o reformã ºi o democratizare a P. Un aseme- nea articol publicat în urmã cu 5-6 luni ar fi avut un larg ecou. mult mai înalte. de o cla- rificare a programului politic. Revoluþia românã a avut un caracter radical. fãrã nici un fel de constrângere din partea nimãnui. la nivelul localitãþilor ºi judeþelor. A început un proces de organizare prin formarea de Consilii ale F.R. Lorin Fortuna a transmis conducerii Fron- tului Salvãrii Naþionale un mesaj.R.S. Comunicatul Consiliului F. în care P. instituþii..C. în vederea unui apropiat congres extraordinar al partidului.N. 50 272 ..R. care a fost predat de un grup special trimis. pentru un socialism “cu faþã umanã”.C. normal este sã participe toþi cei ce doresc sã sprijine procesul de reînnoire socia- listã. nu se mai putea redresa. Într-o asemenea manierã procedaserã par- tidele comuniste din celelalte state socialiste. încotro ne îndreptãm? Este în primul rând nevoie. Documentul avea urmã- torul conþinut60: 60 “Martor ocular”. social ºi economic. în condiþiile pluralismului de opinii [. Pledoaria din “Scânteia poporului” era fãcutã prea târziu. la sfârºitul lunii decembrie. Concluziile dez- baterilor largi democratice ale comuniºtilor. 2 din decembrie 1999.] Socotim cã este imperios necesar ca organizaþiile de bazã ale partidului sã dezbatã în deplinã libertate. iar refor- mele de tip Gorbaciov nu mai erau posibile în societatea româneascã. sã fie sintetizate cu maximã rãspundere. acceptând sã împartã pu- terea cu alte forþe politice. în întreprinderi. chemat sã defineascã liniile direc- toare. programul de luptã ºi acþiune pentru înfãptuirea neabãtutã a prin- cipiilor socialiste. Iar aceasta se poate face. firesc. aºa cum au spus mulþi dintre cei care s-au pronunþat în aceste zile. nu-ºi mai gãsea locul.Ioan Scurtu Ce facem. Dar acum.N. rea- litatea istoricã demonstra cã P. nu l-ar fi reales pe Nicolae Ceauºescu în funcþia de secretar general. având la bazã programul anunþat în Comunicatul din seara zilei de 22 decembrie. deschisese alte orizonturi. impunând trecerea peste etapa “perestroika” ºi impunerea unui sistem pluralist de guver- nare. Un Congres al partidului întrunit dupã o largã dezbatere “în deplinã libertate”. La Frontul Salvãrii Naþionale au aderat ºi celelalte organisme constituie ad-hoc în dupã amiaza zilei de 22 decembrie.S. lui Ion Iliescu. economicã ºi socialã ºi sã decidã asupra drumului pe care trebuie sã meargã partidul. nr. cauzele care au dus la actuala situaþie politicã.C.

luptele continuau cu intensitate. a apãrut cãpitanul Mihai Lupoi. Comitetul Frontului Salvãrii Naþionale din Timiºoara astfel format este condus de urmãtorul Birou Executiv: Lorin Fortuna – preºedinte. “teroriºtii” erau pe punctul de a intra în studioul 4. “teroriºtii” atacând din elicopter ºi trãgând asupra camerei de la etajul 11. Au intervenit paraºutiºtii. echipat ca de rãzboi. în Capitalã. militarii rãspundeau cu o ploaie de gloanþe. unde se aflau membrii Consiliul Frontului Salvãrii Naþionale. bine antrenaþi ºi plasaþi în locuri dinainte fixate – pe clãdiri. La reluare. trãgeau din toate poziþiile. Mihaela Munteanu – secretarã. al Frontului Democratic Român. dar ºi în alte oraºe din þarã. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional “Având în vedere constituirea. 61 Revoluþia românã în direct. Integrarea Frontului Democratic Român în cadrul Frontului Salvãrii Naþionale. La un foc de armã tras de un “terorist”. 3. a Frontului Salvãrii Naþionale ºi necesitatea coordonãrii unitare a luptei de eliberare a Ro- mâniei. veniþi de la Boteni (Dâmboviþa) ºi au salvat situaþia. Afilierea Frontului Democratic Român la programul Frontul Salvãrii Naþionale. asigurându-i pe telespectatori cã nici un terorist nu va putea pãtrunde în acel studio. Radioul a fost supus ºi el unor repetate asalturi. Sute ºi mii de cetãþeni au venit sã apere Televiziunea ºi Radioul aflate în pericol de a fi cucerite de “teroriºti”.61 La un moment dat. ªtefan Ivan – membru Petriºor Morar – membru” În Bucureºti. iar revoluþionarii au pãzit-o zi ºi noapte. cu puºca-mitralierã în mânã. drept care clãdirea a fost înconjuratã de baricade. provocând numeroase victime. 116-118 273 . în timp ce armata românã fãcea cu greu faþã situaþiei. 4. Comitetul Frontului Democratic Român din Timiºoara hotãrãºte: 1. în Comitetul Naþional al Frontului Salvãrii Naþionale. la ferestrele unor blocuri etc – erau foarte eficienþi. care fãceau adevãrate ravagii. dupã crucile din cimitire. 2. Claudiu Iordache – vicepreºedinte. Forþele pãreau inegale: teroriºtii. drept care s-a întrerupt emisia. astfel cã nu au mai putut acþiona pe întuneric. Luptele de la Televiziune au continuat. Includerea Comitetului din Timiºoara. p. în subsoluri greu accesibile.

greºelilor de comandã ºi execuþie. pe care armata nu l-a putut dejuca. Multiplicatã. Reºiþa. ceilalþi fiind din Bucureºti). p. Pentru întãrirea pazei acestuia au fost aduse trupe de securitate din Câmpina. Astfel. etc. p.62 La fel de grav a fost incidentul de la Sibiu. Datoritã faptului cã unitatea respectivã a fost atacatã de “teroriºti”. Armata românã în situaþii de crizã: februarie 1945/Decembrie 1989. având ca obiective principale porturile ºi platformele petroliere maritime. asupra þãrii noastre se revarsã o uriaºã forþã aeronavalã. în loc sã se deplaseze pe itinerariul stabilit. iar militarii din aeroport au tras în plin. În timpul revoluþiei au fost uciºi 221 militari. deºi au fost avertizate. podurile. militarii au ajuns la Otopeni cu o întârziere de ºapte ore: în plus. apoi s-au dispus în dispozitive de 62 Sergiu Nicolaescu. iar unitãþile de rachete ripostau.Ioan Scurtu În aceastã atmosferã s-au înregistrat zeci de cazuri când militarii s- au împuºcat între ei. Incidentul cel mai grav s-a înre- gistrat în ziua de 23 decembrie. Viceamiralul Constantin Iordache avea sã scrie: “Toate sistemele de observare radioelectronicã descoperã cã. cu focuri de armã trase în aer.63 Confruntãri violente au avut loc ºi la Braºov. în “Caietele Revoluþiei”.N. p. în principal. O situaþie extrem de tulbure s-a înregistrat pe litoralul Mãrii Negre. camioanele nu s-au oprit. Navele de luptã. la Aeroportul Otopeni (Henri Coandã). au ieºit pe mare ºi fluviu ocupând iniþial raioanele alarmelor de luptã. 340 64 Dr. iar pe Dunãre barajele. 236 63 Ibidem. op. din cer ºi de pe Mare.. iar 633 au fost rãniþi. Alesandru Duþu.64 România a fost supusã unui rãzboi electronic. 57 274 . ce apãreau pe ecranele televizoarelor.Ap. a fost declanºatã operaþia de apãrare a zonei maritime ºi flu- viale. s- au înregistrat 49 de morþi (dintre care un ofiþer. sub motiv cã erau teroriºti. fapt datorat. soldat cu moartea a 49 de persoane ºi rãnirea altor 472. doi salariaþi civili ºi 34 de militari în termen de la Câmpina. am cãzut în capacana de a considera ca reale þintele aeriene ºi navale. nr. 1/2006. dar fãrã efect: peste puþin timp. cit. Buzãu. aceastã imagine a invaziei dinspre Mare cu informaþiile despre atacurile terestre ce se produceau în þarã. camioanele s-au în- dreptat spre aerogarã. Brãila etc. în mare majoritate. Acest fapt a amplificat starea de panicã.. þintele apãreau din nou. unde a avut loc un intens schimb de focuri între militarii aflaþi în sediul Miliþiei ºi cei din Unitatea M. Pe radare apãreau elicoptere de atac. ecluzele ºi gurile fluviului. dupã cum ºi revoluþionarii au împuºcat oameni nevinovaþi.

2008. În ultimii 20 de ani s-a încercat descifrarea acestui “mister”. mai ales din partea specialiºtilor în electronicã. pe zile. inclusiv generalul Guºã. O altã analizã a evenimentelor..67 Când se vor deschide arhivele din Federaþia Rusã. nu numai în rândul milita- rilor. p.. sau lansatã din afara þãrii (din Uniunea Sovieticã. Ei nu au fost neapãrat militari. dar în mod obligatoriu au primit bani pentru serviciile lor de la organisme militare. Aceastã operaþiune s-a desfãºurat paralel ºi sincron cu acþiunile terestre. a ajuns la concluzia cã rãzboiul electronic din România a fost prevãzut cu mult timp înainte. 36 68 Vezi pe larg. El avea sã afirme. Demers cãtre adevãr. aflate pe teritoriul României. având un scop comun. Pânã atunci puteam afirma cu certitudine cã armata românã nu era pregãtitã pentru a face faþã unui asemenea rãzboi ºi nu avea în dotare tehnica necesarã pentru a depista þintele false. Vicea- miralul Traian Atanasiu avea sã aprecieze: “regia manipulãrii a fost fãcutã de profesioniºti implicaþi în astfel de scenarii nu numai în România. sau de la baze NATO aflate în Turcia ºi Italia). cã a existat o înþelegere între SUA ºi URSS. Acþiunile navelor marinei militare în Revoluþia din Decembrie 1989. realizatã de persoane strãine.”65 Aceastã uriaºã desfãºu- rare de forþe a accentuat starea de tensiune. Ele ar fi aparþinut unui singur stat ºi anume SUA. p. apreciau cã “elicopterele” veneau din spaþiul sovietic. România – decembrie 1989. Constanþa. Cine l-a desfãºurat? Din interior sau din afarã? Pentru cã el a vizitat toate eºaloanele. Andrei Pãsãreanu. 151 66 Ibidem. pe ore ºi chiar pe minute”. Putem presupune cã a fost o acþiune de diversiune. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional apãrare a obiectivelor ce trebuiau apãrate. p. care urmãreau sã instaureze în România un regim politic care sã promoveze interesele lor politice ºi care sã fie cât mai obedient faþã de SUA ºi cât mai depãrtat de Rusia. 32 67 Condamnat la adevãr. Unul dintre aceºtia. însuºi generalul ªtefan Guºã – ºeful Marelui Stat Major – era depãºit de asemenea evenimente.. Franþa etc. cei mai mulþi români. 275 .68 65 Viceamiral (r) Constantin Iordache. Editura Speteanu. S. dar ºi a populaþiei care era supusã controalelor de tot felul. în februarie 1990: “Trebuie elucidatã cauza rãzboiului psihologic ºi radio- electronic. Andrei Pãsãreanu. în decembrie 1989. Atunci. Bucureºti. Editura Ex Porto. 2004. care a fost pregãtit. planificat ºi care s-a desfãºurat în zilele revoluþiei.”66 Atunci..U.A. aceastã enigmã – a rãzboiului electronic împotriva României – va putea fi elucidatã. publicându-se mai multe cãrþi ºi studii.

aratã cât de falsã este teoria unor politologi ºi oameni politici potrivit cãreia la 22 decembrie 1989 ar fi avut loc în România o loviturã de stat pusã la cale de sovietici. În clãdire au izbucnit incendii. nr. Se mai propunea “stabilirea unor contacte directe ºi permanente cu conducerea Consiliului Frontului Salvãrii Naþionale din România. inclusiv lui Gorbaciov. 204-206 276 . care menþiona cã a fost atacatã clãdirea în care se aflau familiile colaboratorilor Reprezentanþei Comerciale Sovietice: “Persoane înarmate au pãtruns în clãdire ºi de acolo împuºcã. Acest document “Strict secret”. în „Clio 1989“. Republica Democratã Germanã. este expusã unor pericole serioase. prezentat condu- cerii superioare sovietice. printre care se aflã femei ºi copii. chiar dacã ar fi cerut un asemenea sprijin. Într-un fel se repeta – în mentalitatea unora – scenariul de dupã 1944. în primul rând cu I. punând în pericol viaþa oame- nilor sovietici. cãruia i- a comunicat cã “nu a solicitat ºi nu va solicita ajutor militar sovietic”69. când se afirma cã actul de la 23 august ar fi fost “opera Armatei 69Condamnat la adevãr.C.S. Sã se propunã statelor aliate organizarea de consultãri urgente la nivelul miniºtrilor Afacerilor Externe. În document se mai cerea sã se facã apel cãtre conducerile din Republica Popularã Bulgarã. cu menþiunea “Strict secret”. Era anexatã acea declaraþie. Republica Popularã Polonã. În realitate. semnat “Secretar C. Republica Socialistã Federativã Iugoslavã. viaþa oamenilor sovietici. Iliescu”. 1-2/2005. Documente privind poziþia conducerii URSS faþã de revoluþia românã (23-24 decembrie 1989).Ioan Scurtu S-a speculat mult în legãtutã cu faptul cã noua putere ar fi cerut sprijinul militar al sovieticilor. ºeful Marelui Stat Major. a avut o convorbire cu generalul sovietic Moiseev. Republica Ungarã. p. care reprezintã o ameninþare pentru viaþa cetãþenilor sovietici”. sã le înceteze imediat”. el nu ar fi fost acordat. Este cert. “cu propunerea se a se stabili contacte permanente ºi schimburi de informaþii cu privire la situaþia din România ºi din jurul ei. 504 70 Ioan Chiper.N. Abia a doua zi se sugera conducerii superioare de la Moscova stabilirea unor contacte directe ºi permanente cu liderul F. Republica Socialistã Cehoslovacã. pp. descoperit de istoricul român Ioan Chiper în Arhivele Federaþiei Ruse. întrunirea ar putea avea loc la Varºovia”. Un document70. generalul Stefan Guºã. menþiona: “Sã fie publicatã Declaraþia TASS cu privire la acþiunile de luptã din Bucureºti. ºi dovedit documentar. cã în noaptea de 22/23 decembrie 1989. Uniunea Sovieticã nu poate rãmâne nepãsãtoare faþã de soarta cetãþenilor sovietici ºi le cere acelora care au declanºat acþiunile menþionate. În acest scop.” ºi purtând data de 23 decembrie 1989.

S. Adversarii schimbãrilor revo- luþionare încearcã sã opunã rezistenþã. rãspunzînd întrebãrilor unui ziarist. Roland Dumas.R.A. p. A fost creat Frontul Salvãrii Naþionale. un ajutor neîntârziat ºi efectiv pentru lichidarea urmãrilor evenimentelor tragice din ultimele zile”. p. declara la televiziune cã “toþi cei motivaþi de situaþia din România simt nevoia de a lupta.R. democraþiei ºi demnitãþii naþionale.S.S. Uniunea Sovieticã este gata sã acorde poporului român.S. De aceea trebuie sã se treacã la <intervenþia de urgenþã> ºi sã fie rãsturnat principiul neintervenþiei. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Roºii eliberatoare”. premierul N. are loc procesul de formare a noilor structuri ale puterii. Consiliul Frontului care s-a creat ºi-a asumat întreaga putere ºi s-a adresat poporului cu apelul de a susþine programul pe care l-a proclamat privind adânci transformãri.U. fãrã a lua în considerare victimele în rândul populaþiei paºnice. Oricât de paradoxal ar pãrea. Rîjkov.“72 O opinie 71 Principiul dominoului..S.R. În anexa 2 a documentului analizat se prezenta Declaraþia Guvernului Sovietic. îndreptate spre instaurarea în þarã a liniºtii ºi ordinii. Tot la 23 decembrie 1989. a fost condamnatã trimiterea de trupe în Cehoslovacia ºi Afganistan”71. ºtiut fiind cã.S. ºi a statelor membre ale Tratatului de la Varºovia la care.” El a afirmat cã Franþa va aproba o intervenþie a U. În þarã. 491 72 Ibidem. sã se alãture ºi þara sa. cu participarea activã a celor ce muncesc. neezitând sã foloseascã armele ºi. “Aceastã <intervenþie de urgenþã> s-ar putea face ºi sub forma unei brigãzi internaþionale. în calitate de Mare Putere. pentru a fi apãrate drepturile omului. într-o pauzã a lucrãrilor Congresului Deputaþilor Poporului ai U. În ziua de 24 decembrie 1989. care uneºte în rândurile sale forþele progresiste ale þãrii. care apãrã idealurile libertãþii. intervenþia trupelor sovietice în România a fost cerutã de guvernele occidentale. Oamenii sovietici sunt solidari cu poporul român. a declarat cã “ar fi o mare greºealã sã se trimitã trupe sovietice în România. ministrul de Externe al Franþei. Situaþia din România impune introducerea acestei noþiuni în arsenalul juridic internaþional. recent. Guvernul U. în decembrie 1989. în primul rând de Franþa ºi S. susþine eforturile Consiliului Frontului Salvãrii Naþionale. noii conduceri a þãrii. care a fost difuzatã de Agenþia TASS: “Informaþiile care sosesc din România demonstreazã cã poporul român a rupt în mod hotãrât cu regimul autoritar ºi a pornit pe drumul înnoirii democratice a þãrii. 492 277 .

E. Din mo- tive obscure. s-a lansat ideea cã în decembrie 1989 a avut loc o inter- venþie sovieticã în România ºi chiar cã nu ar fi avut loc o Revoluþie. au fost vãzute numeroase maºini marca Lada (sovietice). cu ministrul francez de Externe.A. la rude mulþi cetãþeni sovietici (în anii ’50 era o „modã“ ca românii trimiºi la studii în URSS sã se cãsãtoreascã cu rusoaice. ºi a statelor membre ale Tratatului de la Varºovia în Româ- nia. veneau în România. în lucrãrile lor cu caracter memorialistic. în care se aflau tineri atletici ºi care au traversat România de la Est la Vest. În Cehoslovacia s-ar fi desfãºurat o revoluþie paºnicã. Dar documentele nu pot fi manipulate sau negate.”73 Postul de televiziune francez fãcea cunoscut cã secretarul de Stat al S. James Baker. el a declarat cã preºedintele François Mitterand.B. aceasta era misiunea lor: sã fie prezente acolo unde sunt evenimentele ºi sã urmãreascã influenþarea lor în interesul statului din care proveneau. Bucureºti.U. p. s-a declarat de acord.S. În fiecare an. primarul Parisului. “de catifea”.E. ci o loviturã de stat datã de K.G. în decembrie 1989. în decembrie 1989 li s-a dat o conotaþie politicã: turiºtii erau agenþi.E. fãcând precizãri asupra locului ºi persoanelor depistate.. Mai mult. nu s-a putut identifica mãcar un terorist aparþinând KGB-ului. în fapt. astfel cã în 1989 existau câteva zeci de mii de familii mixe).74 Aceste solicitãri publice. atunci s-a înregistrat un proces oarecum invers: au plecat din România mai mulþi cetãþeni sovietici decât cei care au intrat. Se invoca faptul cã. punând-o pe seama agenþilor sovietici. câteva ore mai târziu. Datele statistice privind perioada 1-21 decembrie 1989 aratã cã au intrat în România un 73Ibidem. Dacã în anii precedenþi asemenea vizite erau normale.R. de care au luat cunoºtinþã atunci sute de milioane de telespectatori. veniþi sã destabilizeze regimul Ceauºescu. 493 74vezi. Totuºi. Implicarea serviciilor secrete în România a fost o realitate. În fond.R. asupra acestui aspect.Ioan Scurtu similarã a exprimat ºi Jacques Chirac.R.. sã trimitã armatei române material militar împreunã cu þãrile membre ale C. Unii au cãutat sã clarifice problema teroriºtilor. Michael R.S. susþinând o intervenþie militarã a U. La cele mai înalte nivele.S.E. Beschloss ºi Strobe Talbott.S. Cei care susþin acest punct de vedere trec sub tãcere faptul cã.S. au fost ulterior trecute sub tãcere. 1994 278 . Ofiþerii din Securitatea românã au stãruit. în timp ce românii au cãzut în cursa întinsã de serviciile secrete ale U. de sãrbãtori. în calitate de preºedinte în exerciþiu al C. pe larg. “trebuie sã solicite U.S. Editura Elit.

Decembrie ’89.976 cetãþeni sovietici ºi au plecat din România un numãr de 7. cât ºi numãrul victimelor din rândul populaþiei civile continuã”. Þinând seama de aceastã realitate. ci despre “teroriºti”. „scoaterea din ecuaþie“ a celorlalþi actori inter- naþionali ºi negarea rolului avut de români în rãsturnarea dictaturii ºi revenirea la un regim democratic. ideea afluenþei de turiºti sovietici în România la sfârºitul anului 1989 este cel puþin exageratã.519 cetãþeni sovietici75. Jack Matlock s-a interesat “care ar fi modul cel mai eficient de a sprijini poporul român ºi conducerea României” ºi a vrut sã ºtie “dacã este complet în afara discuþiei un sprijin militar acordat de Uniunea 75 Sergiu Nicolaescu.794 cetãþeni sovietici. Aboimov l-a primit pe ambasadorul american la Moscova. Chiar în acea zi de 24 decembrie. Este cert cã Gorbaciov ºi colabo- ratorii lui au respins ideea unei intervenþii militare în România (suge- ratã de ministrul de Externe francez ºi de secretarul de Stat american). unitãþile Securitãþii fuseserã preluate de armatã. Efortul unor oameni politici ºi „civiºti“ de a pune pe seama sovie- ticilor evenimentele din România. Franþei. 658-659) 279 . soldate cu înlãturarea lui Nicolae Ceauºescu la 22 decembrie 1989 ºi „diversiunea teroristã“ care a ur- mat. În ziua de 24 decembrie. Ungariei etc. În intervalul 22-30 decembrie 1989 au intrat în þarã 6.P. pentru a-ºi asigura eficienþa doritã. Vocabularul diplomatului ameri- can sugereazã cã existã un scenariu care se pusese în miºcare. dar care era depãºit de evoluþia concretã a evenimentelor din România. un serviciu de informaþii (spionaj) cum era cel sovietic nu acþiona la vedere. În acelaºi timp. Iugoslaviei. unde nu se mai vorbea despre “securiºti”. Ambasadorul a afirmat cã avea instrucþiuni de la Washington pentru un schimb de opinii cu partea sovieticã referitor la evenimentele din România: “Par- tea americanã este foarte preocupatã de faptul cã atât conflictul dintre forþele Securitãþii Statului ºi unitãþile armatei. vizeazã. în fond. Poate în colaborare cu cei ai SUA. Pe de altã parte. Cartea revoluþiei române. aceºtia au urmãrit sã creeze o stare de spirit cât mai ostilã Uniunii Sovietice (Federaþiei Ruse) pentru a justifica astfel necesitatea blocãrii oricãror relaþii cu aceastã þarã. deoarece se bazau pe agenþii plasaþi deja în aceastã þarã ºi care fãceau „o treabã bunã“. ci folosea cãi ºi mijloace subtile. Bucureºti. la cererea sa.941 cetãþeni sovietici ºi au ieºit din România un numãr de 58. Jack Matlock. Germaniei Federale. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional numãr de 54. Editura Ion Cristoiu (tabelul de la pp. I. cu ºiruri de maºini Lada ºi cu agenþi pe care-i recunoºtea oricine.

S. 495-496 280 . dar îl ºi respectã. dacã acesta va trimite în România “ajutor militar. Aboimov a þinut o conferinþã de presã..U. în care se aprecia cã “guvernul sovietic are legãturi permanente ºi de consultanþã cu guvernele þãrilor parti- cipante la Tratatul de la Varºovia. în Panama care se desfãºura în acele zile. face schimb de pãreri ºi cu alte state în legãturã cu situaþia din România.U. El a afirmat cã “în circumstanþele acestea o angajare a Uniunii Sovietice n-ar fi privitã în contextul <doctrinei Brejnev>”..A.S. în calitate de sprijin al puterii populare”. În ziua de 25 decembrie 1989. cât ºi aliaþii sãi.P. în discuþia avutã la 24 decembrie cu ambasadorul S..R.U.. la Moscova.P.S.S. 77 Principiul dominoului.76 Oarecum ironic.S. În document se exprima convingerea cã poporul român va obþine victoria în lupta sa pentru libertate ºi democraþie ºi cã “este de dorit sã fie evitatã orice formã de acþiune colectivã care ar putea aminti de practica trecutului. Atât U.S.S.cit. în prezent solidaritatea cu românii fiind o datorie moralã a întregii comunitãþi mondiale.S. fie cã este vorba de un stat aliat sau de alt stat.A. formulatã fãrã echivoc în declaraþia guvernului sovietic.S.Ioan Scurtu Sovieticã Frontului Salvãrii Naþionale din România”. Partea sovieticã cunoaºte decla- raþia fãcutã de secretarul de Stat al S. precizând cã acesta nu lua în consideraþie o intervenþie militarã: “Suntem împotriva oricãrui amestec în treburile interne ale altor þãri ºi intenþionãm sã urmãm aceastã linie ferm.S. Se fãcea aluzie la intervenþia S.U. U.S. Aboimov a reiterat poziþia U. Poziþia guver- nului sovietic faþã de aceste sugestii a fost astfel exprimatã: “U. p. în legãtutã cu problema 76 Documente din arhivele ruseºti. U.A.S.. Aboimov a dezvãluit cã.77 I. face schimb de informaþii cu acestea. neagreat de Washington. ºi cã secretarul de Stat al S. a declarat cã nu intervine în treburile interne ale altui stat. loc. sprijinã înnoirile revoluþionare din România. nu numai cã a enunþat un asemenea principiu. împreunã cu alþi aliaþi din Tratatul de la Varºovia. precum ºi miniºtrii de Externe ai Franþei ºi Marii Britanii au declarat cã ei vor înþelege motivele U.S. adicã a dreptului Armatei Roºii de a interveni în þãrile socialiste. diplo- matul sovietic a spus cã “partea americanã poate considera <doctrina Brejnev> ca pe un dar pe care [americanii] îl au de la noi”.R.R. eforturile Frontului Salvãrii Naþionale”.S.R.R. I.. armata americanã înlãturându-l de la putere pe Manuel Noriega. a fãcut un schimb de informaþii ºi aprecieri privind evoluþia evenimentelor din România. la care a dat citire unei declaraþii a Minis- terului de Externe al U.R.R. fãrã alte abateri”.A.

1/2007. Consiliul Frontului Salvãrii Naþionale primea mesaje din partea ºefilor de state ºi de guverne. dar ºi ziariºtii strãini. Televiziunea Ro- mânã ºi Radioul. În aceeaºi conferinþã de presã. cãrora li se luau interviuri. p. a miniºtrilor de Externe. p.).82 78 Ibidem. p. 496 79 Eduard ªevardnadze.78 La rândul sãu. dar ºi în decla- raþii... au contribuit din plin la amplifi- carea stãrii de tensiune ºi panicã. constând în medicamente. cel puþin stupi- dã”79.. iar aceastã a refuzat o asemenea solicitare ºi i-a îndemnat pe occidentali la “precauþie”. 99-125 281 . 2004. cã marile democraþii au cerut Uniunii Sovietice intervenþia militarã în România.. Aboimov a declarat cã Uniunea Sovieticã a stabilit legãturi cu Consiliul Frontului Salvãrii Naþionale. 497 82 Mihai Iacobescu. alimente. nu numai în acþiuni. Opþiunea mea.a. transmiþând în direct confruntãrile între armatã ºi “teroriºti”. ministrul de Externe Eduard ªevardnadze a apre- ciat cã sugestia occidentalilor era “dacã nu sinistrã. 120 81 Principiul dominoului. p. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional amestecului în treburile interne ale altui stat. p. imagini cu rãniþi aflaþi în spitale. Din numeroase þãri au început sã soseascã ajutoare. goana dupã senzaþional. Nici o eticã profesionalã nu mai funcþiona. mãrirea. sufleteºti între românii din stânga ºi din dreapta Prutului.. ºi din nordul Bucovinei (Republica Sovie- ticã Socialistã Ucraineanã). plãcerea sadicã de a transmite “rãzboiul” din România pentru a câºtiga audienþã. Descãtuºarea: noua putere politicã ºi românii din spaþiul sovietic (decembrie 1989 – decembrie 1990).. incendiile izbucnite (la Biblioteca Centralã Universitarã. Imaginile de coºmar transmise din Bucureºti au generat o puternicã solidarizare internaþionalã cu poporul român.81 În timp ce avea loc asemenea discuþii pe plan internaþional. la Muzeul Naþional de Artã º. îmbrãcãminte º. deºi unii abia puteau sã vorbeascã etc. 9 80 Alexandru-Radu Timofte. Româ- nia pãrea cã se îndreaptã rapid spre un rãzboi civil. dar cã Gorbaciov nu a avut contacte cu reprezentanþii acestuia. dupã patru decenii ºi jumãtate de rupere a relaþiilor directe. anima toate posturile de televiziune. declinul ºi renaºterea lumii informaþiilor secrete. nr.80 Se poate constata aceastã situaþie bizarã. Originile. în “Clio 1989”. prin care era asigurat de simpatia ºi sprijinul lor. Este necesar sã se dea dovadã de precauþie deosebitã. deoarece orice amestec din partea Uniunii Sovietice l-ar trans- forma pe Ceauºescu într-un martir.a Asemenea ajutoare veneau ºi din Basarabia (Republica Sovieticã Socialistã Moldoveneascã). fapt ce avea ca efect redeºteptarea senti- mentului naþional.

Ioan Scurtu

Conducerea Consiliului Frontului Salvãrii Naþionale a ajuns la
concluzia cã luptele nu vor înceta atât timp cât Ceauºescu era în viaþã.
Se aprecia cã existau persoane (securiºti, teroriºti), care depuseserã
jurãmânt de credinþã faþã de conducãtorul statului ºi nu puteau fi
dezlegaþi de aceastã fidelitate, decât dacã aflau cã fostul preºedinte nu
mai existã. Cel mai insistent în susþinerea acestui punct de vedere era
Gelu Voican Voiculescu, în timp ce Ion Iliescu exita. Petre Roman avea
sã explice: “Se cade sã amintim cã, în momentul acela, revoluþia nu era
pe deplin câºtigatã. Putea oricând sã survinã o rãsturnare a situaþiei, iar
dictatorul, fiind încã în viaþã, reprezenta o primejdie gravã.”83 În seara
zilei de 24 decembrie, Ion Iliescu a semnat, în calitate de preºedinte al
Consiliului Frontului Salvãrii Naþionale, decretul prin care se înfiinþa
un Tribunal Militar Excepþional, cu misiunea de a judeca “fapte
deosebit de grave sãvârºite de cetãþenii Ceauºescu Nicolae ºi Ceauºes-
cu Elena, destituiþi din funcþiile de stat ºi politice prin acþiunea revolu-
þionarã a maselor populare”. Judecarea în regim de urgenþã “este impu-
sã de dorinþa, în acest sens, a tuturor cetãþenilor cinstiþi ai României”.
Se preciza cã Tribunalul Militar Excepþional va judeca “în conformitate
cu prevederile legale rãmase în vigoare, în ce priveºte procedura ºi
dreptul material penal”, cã se va “asigura întocmai dreptul de apãrare a
fãptuitorilor.84
Grija pentru respectarea normelor legale era doar aparentã, deoarece
sentinþa era deja hotãrâtã; generalul Stãnculescu s-a ocupat de toate
aspectele privind organizarea procesului, inclusiv de aducerea la
Târgoviºte de la Boteni a plutonului care urma sã-i execute pe Nicolae
ºi Elena Ceauºescu. În dimineaþa zilei de 25 decembrie, completul de
judecatã a fost transportat cu elicopterele de la Bucureºti. Acesta era
format din colonelul de justiþie Gicã Popa – preºedinte; colonel de
justiþie Ioan Nistor – judecãtor; maior de justiþie Dan Voinea – procuror
militar; cãpitan – Corneliu Sorescu, locotenent-major Daniel Condrea
ºi locotenent Ion Zamfir – asesori populari; plutonier major Jan Tãnasã
– grefier. Au fost desemnaþi din oficiu avocaþi ai apãrãrii: avocat
Nicolae Teodorescu ºi avocat Constantin Lucescu85. Pentru maniera în
care s-a pregãtit acest proces sunt semnificative declaraþiile lui
Lucescu: „Nu am ºtiut nici un moment unde vom ateriza – nici

83 Petre Roman, Libertatea ca datorie..., pp. 124-125
84 „România liberã“ din 26 decembrie 1989
85 Istoria României în date. Coordonator Dinu C. Giurescu, Bucureºti, Editura
Enciclopedicã, 2003, p.175

282

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

localitatea, nici denumirea localitãþii. Cum nu ºtiam nici care sunt
teroriºti, nici care urmeazã sã fie deduºi judecãþii“86.

Procesul s-a desfãºurat într-o camerã în cadrul unitãþii militare în
care Nicolae ºi Elena Ceauºescu era reþinuþi din seara zilei de 22
decembrie. În asistenþã se aflau generalul Stãnculescu, Gelu Voican-
Voiculescu, Virgil Mãgureanu, Mugurel Florescu, Ion Baiu º.a. Chiar
înainte de începerea procesului, generalul Stãnculescu alesese locul în
care urma sã fie executaþi cei doi (un zid din incinta unitãþii militare).
La proces, Nicolae ºi Elena Ceauºescu au fost acuzaþi, prin rechizitoriul
citit de maiorul Dan Voinea, de:
„1) Genocid – peste 60 000 de victime;
2) Subminarea puterii de stat prin organizarea de acþiuni armate
împotriva poporului ºi a puterii de stat;
3) Infracþiunea de distrugere a bunurilor obºteºti, prin distrugerea
ºi avarierea unor clãdiri, explozii în oraºe etc.;
4) Subminarea economiei naþionale“.87
Acuzaþiile nu erau formulate pe baza unor cercetãri ºi probe, care ar
fi trebuit sã se afle la dosarul inculpaþilor. Cei doi erau învinuiþi de
aceleaºi delicte, deºi, în orice proces, responsabilitãþile sunt indivi-
duale. Maiorul Dan Voinea exprima mai curând o stare de spirit, ofe-
rind argumentele necesare pentru aplicarea pedepsei capitale. Procesul
a fost, într-adevãr, unul excepþional; chiar ºi avocaþii apãrãrii s-au
transformat în acuzatori, afirmând cã le „fãcea cinstea“ celor doi
acuzaþi de a-i apãra. Nicolae Ceauºescu s-a situat pe poziþia nerecu-
noaºterii Tribunalului Militar Excepþional, susþinând cã el era
preºedintele Republicii Socialiste România ºi cã, în conformitate cu
prevederile Constituþiei, nu putea rãspunde decât în faþa Marii Adunãri
Naþionale. A apreciat cã procesul era o „mascaradã“ regizatã de cei care
„au organizat lovitura de stat“. La întrebarea judecãtorului: „Cine a
ordonat sã se tragã în mulþime?“, a rãspuns cã nu a tras nimeni în Piaþa
Palatului, „dimpotrivã, au fost ordine clare sã nu se tragã“; în opinia sa,
„poporul luptã în þarã pânã la eliminarea acestei bande de trãdãtori de
þarã, care în legãturã cu strãinãtatea au organizat lovitura de stat“88.
Totuºi, adresându-li-se ca „simpli cetãþeni“ celor care îl judecau, Ceau-
86 Vartan Arachelian, În faþa Dumneavoastrã... p. 201 (Declaraþia generalului
Constantin Lucescu)
87 Sfârºitul dictaturii, p. 135
88 Tana Ardeleanu, Rãzvan Savaliuc, col. Ion Baiu, Procesul Ceauºeºtilor,
Bucureºti, Editura Ziua, 1996, p. 30-31

283

Ioan Scurtu

ºescu a dat replici care i-au pus adesea în dificultate atât pe acuzator,
cât ºi pe preºedintele completului; aceºtia – marcaþi de un puternic stres
– nu au gãsit argumentele necesare. Obiºnuiþi cu aplicarea „dreptului
socialist“ ºi formaþi în cultul respectului faþã de ºeful statului, dar ºtiind
cã trebuie sã ducã la îndeplinire o „sarcinã“ dinainte stabilitã, ridicau
vocea, vorbeau mai mulþi dintr-odatã, fãceau aprecieri gratuite, ca ace-
ea potrivit cãreia s-a gãsit în casa Zoei Ceauºescu un cântar de aur, cu
care aceasta mãsura carnea adusã din strãinãtate. La afirmaþia procu-
rorului cã ar avea un cont de 400.000 de dolari depuºi în Elveþia, Elena
Ceauºescu a replicat: „Sã facã dovada, dovada!“ La o declaraþie a
procurorului cã nu ºtia sã citeascã, aceasta ºi-a exprimat indignarea:
„Sã te audã intelectualii ºi colegii mei academicienii“; când procurorul
a apreciat: „Analfabeta era savant“, Elena Ceauºescu a întrebat: „Se
poate sã vorbeascã aºa ceva?“ Din atitudinea avutã de Nicolae Ceau-
ºescu nu este clar dacã el era convins cã va fi executat sau cã va reveni
în fruntea statului. El a apreciat cã poporul român va lupta „pânã la
eliminarea acestei bande care în legãturã cu strãinãtatea a organizat
lovitura de stat“ ºi va spune „public de câte ori va fi nevoie despre
aceastã realitate“. În legãturã cu moartea generalului Milea, Ceauºescu
a declarat: „Voi face o anchetã sã vedem de ce s-a sinucis“. Procurorul
Dan Voinea a apreciat cã procesul dura prea mult, drept care s-a adresat
preºedintelui completului de judecatã: „Domnule preºedinte, dacã acest
inculpat paranoic nu are nici un cont în Elveþia, sã încheiem ºi noi cu
el, cã se pare cã nu ne putem înþelege“.
Procesul s-a încheiat în mai puþin de douã ore, completul de judecatã
anunþând sentinþa: condamnarea la moarte a celor doi ºi confiscarea
averii. Avocatul Teodorescu a þinut sã precizeze cã „hotãrârea este defi-
nitivã“. Nicolae Ceauºescu a replicat: „Cine a dat lovitura de stat poate
sã împuºte pe oricine“. Nerecunoscând Tribunalul Militar Excepþional,
Nicolae ºi Elena Ceauºescu nu au fãcut recurs, astfel cã sentinþa a rãmas
definitivã. Imediat dupã încheierea procesului, cei doi au fost legaþi cu
mâinile la spate ºi împinºi spre zidul dinainte stabilit; fãrã comandã,
plutonul de execuþie a deschis focul, secerându-i cu o ploaie de gloanþe.
În acea zi de Crãciun, în jurul orei 14.50, cei mai urâþi oameni din
România erau lichidaþi prin decizia Tribunalului Militar Excepþional ºi
cu armele militarilor aduºi de la Boteni. Corpurile lor au fost aduse cu
elicopterul în Bucureºti ºi dupã ce au stat în noapte de 25/26 decembrie
pe stadionul Ghencea, au fost transportate la Spitalul Militar Central,
unde au rãmas pânã în ziua de 30 decembrie. În acea zi, Nicolae ºi

284

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

Elena Ceauºescu aveau sã fie îngropaþi, prin grija lui Gelu Voican
Voiculescu, în parcele diferite, în Cimitirul Ghencea Civil.
În seara zilei de 25 decembrie s-a anunþat la Radio ºi Televiziune cã
a avut loc procesul lui Nicolae ºi al Elenei Ceauºescu; dupã ce s-au
prezentat capetele de acuzare* comunicatul se încheia cu urmãtoarele
cuvinte: „Pentru aceste crime grave, sãvârºite împotriva poporului
român ºi al României, inculpaþii Ceauºescu Nicolae ºi Ceauºescu Elena
au fost condamnaþi la moarte ºi confiscarea averii. Sentinþa a rãmas
definitivã ºi a fost executatã“.
În noaptea de 25/26 decembrie, s-a difuzat pe postul naþional de tele-
viziune caseta cu procesul ºi moartea Ceauºeºtilor. Ea a fost mai întâi
„prelucratã“, pentru a nu apãrea persoanele implicate în proces ºi în exe-
cuþie; au fost vãzuþi numai cei doi ºi auzite vocile celor care fãceau parte
din completul de judecatã. Caseta se termina cu imaginile lui Nicolae ºi
Elenei Ceauºescu, cãzuþi morþi lângã zidul din incinta unitãþii militare.
Caseta completã, inclusiv înmormântarea, avea sã fie difuzatã abia în
ziua de 22 aprilie 1990. Cert este cã, în acea searã de 25 decembrie, tele-
spectatorii – inclusiv „teroriºtii“ – s-au convins cã Ceauºescu era mort.
Nu a fost un proces normal, ci unul „revoluþionar“, care i-a afectat
pe unii participanþi la luarea deciziei de condamnare a fostului ºef al
statului ºi a soþiei sale. Cel mai marcat a fost preºedintele completului
de judecatã, Gicã Popa, avansat la gradul de general, care a avut o
gravã cãdere psihicã ºi la câteva luni dupã proces s-a sinucis*. Dupã ce
s-a anunþat lichidarea soþilor Ceauºescu, violenþele s-au redus ca
intensitate ºi la începutul lunii ianuarie au încetat.
Nicolae Ceauºescu a fost singurul lider comunist care a fost lichidat
fizic, fapt ce avea sã ridice multe semne de întrebare. Anneli Ute
Gabany gãsea o explicaþie: „România a fost singura þarã din blocul
sovietic unde ºeful partidului ºi statului a fost executat. De ce? Pentru cã
România era singura þarã din cadrul defunctului sistem hegemonial

* Dupã încheierea procesului ºi execuþia lui Nicolae ºi a Elenei Ceauºescu la
înapoierea completului de judecatã în Bucureºti, s-a lucrat la comunicat, adãugându-se
un al cincilea act de acuzare: „Încercarea de a fugi din þarã pe baza unor fonduri de
peste 1 miliard de dolari depuse în bãnci strãine“.
** Înainte de a se împuºca în biroul sãu, în ziua de 1 martie 1990, generalul Gicã
Popa a scris urmãtorul bilet: „N-am gãsit altã soluþie pentru a mã elibera de teama ºi
de spaima care mi-ar fi fãcut insuportabilã viaþa pe care aº fi mai avut-o de trãit. Nu
doresc ferpare ºi nici coroane din partea colegilor, numai unul din partea familiei. Nu
reproºez nimãnui nimic, i-am uitat pe toþi. Scrisoarea pentru familie se aflã în fiºet.
Doamne, ajutã-mã sã trec aceastã grea cumpãnã. Soþia sã fie anunþatã cu menajamente
(Doru Viorel Ursu, ªah-mat la România, Bucureºti, Editura C.D. Press, 2007, p. 127)

285

Ioan Scurtu

sovietic unde forþele armate ºi de securitate ale Moscovei nu dispuneau,
aºa cum era cazul în toate celelalte þãri est-europene, de pârghii directe
de influenþare politicã. Numai în România ºeful statului ocupa în acelaºi
timp ºi funcþia de comandant suprem al Armatei, iar Armata nu era
subordonatã în mod direct conducerii militare a Pactului de la Varºovia,
aºa cum era cazul armatelor celorlalte state satelite ale Moscovei”89.
Aceasta poate fi una dintre explicaþii, dar nu singura. Rãmâne
deschisã lista altor întrebãri90: Sã fi fost uciderea lui Ceauºescu o
replicã pentru sfidãrile la adresa Uniunii Sovietice ºi a Occidentului,
mai ales din ultimii ani ai „epocii Ceauºescu?”. Sã fi fost pedeapsa
„meritatã” pentru achitarea integralã a datoriei externe a României (în
aprilie 1989), prin care el urmãrea sã împiedice orice amestec strãin în
treburile interne ale þãrii sale? Sã fi fost gelozia pentru prestigiul
internaþional pe care-l dobândise, în anii ’70? Sã fi fost o lecþie pentru
toþi cei care ar mai promova naþionalismul ca politicã de stat? Sã fi ºtiut
el prea multe ºi de aceea a trebuit împiedicat sã vorbeascã în timpul
unui proces autentic? Sau poate sã nu lase mãrturiile sale asupra celor
pe care i-a cunoscut de-a lungul timpului?“ Evident, aceste întrebãri ºi
multe altele vor cãpãta, în timp, un rãspuns, dar atunci, în decembrie
1989, lumea a rãsuflat uºuratã cã „tiranul“, „anticristul“, „criminalul“ a
fost rãpus. România putea sã-ºi recapete liniºtea, iar cetãþenii ei sã nu
mai cadã victimã teroriºtilor, care ar fi urmãrit readucerea lui la putere.

La 26 decembrie s-a constituit primul guvern al revoluþiei prezidat
de Petre Roman, un tânãr conferenþiar universitar la Institutul Poli-
tehnic din Bucureºti. Peste mai mult de un deceniu, el avea sã mãrtu-
riseascã: „Eu am început cariera brusc ºi pe neaºteptate. Prin angaja-
mentul din acele zile de decembrie 1989, în încleºtarea care a urmat
cãderii regimului totalitar, m-am trezit, repet, absolut pe neaºteptate,
propulsat ca prim-ministru al României, adicã al guvernului provizoriu.
În acel moment nu ºtiam cã intru în politicã ºi nici nu mã gândeam
atunci cã voi rãmâne în politicã. Nu visasem vreodatã sã fiu investit cu
tot felul de rãspunderi înalte”.91

89 Anneli Ute Gabany, Revoluþia Românã – o revoluþie neterminatã? în Întrebãri
cu ºi fãrã rãspuns. Decembrie 1989. Volum îngrijit de Iosif Costinaº, Memorialul
Revoluþiei, Timiºoara, Editura Miron, 2001, p. 40-41.
90 Ioan Scurtu, Istoria contemporanã a României (1918-2007), Bucureºti, Editura
Fundaþiei România de Mâine, 2007, p. 220.
91 Petre Roman, Mãrturii provocate. Convorbiri cu Elena ªtefoi, Bucureºti, Editura
Paideia, 2002, p. 10

286

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

Revoluþia românã s-a înfãptuit cu grele jertfe de sânge. Potrivit unor
aprecieri, au murit 1.104 oameni, iar 3 321 au fost rãniþi. Între aceºtia
s-au aflat ºi militari ai armatei române: 221 morþi ºi 633 rãniþi92 dintre
care 116 erau ofiþeri, 69 maiºtri militari ºi subofiþeri, 423 elevi ºi
militari în termen, 15 salariaþi civili93; cei mai mulþi militari au murit
în Bucureºti (114), Braºov (12), Buzãu (11), Reºiþa (8), Brãila (10),
Constanþa (9), Timiºoara (8) ºi Sibiu (8).94
Nu existã încã certã o statisticã privind victimele din zilele
revoluþiei, pe sexe, naþionalitate, vârstã, profesie, apartenenþã politicã.
Pânã când ea va fi întocmitã, se poate contura o imagine dupã statistica
realizatã de Ministerul de Interne, în care se preciza cã în Timiºoara, în
perioada 17-21 decembrie 1989, au fost înregistrate 376 victime, morþi
ºi rãniþi, atât în rândurile manifestanþilor, cât ºi al forþelor de ordine.
Din prima categorie au decedat 73 de persoane, dintre care 72 ca
urmare a plãgilor produse prin împuºcare, iar una datoritã loviturii de
cãtre un autohehicul. Din totalul victimelor, 306 au fost bãrbaþi ºi 70
femei, 313 având domiciliul în municipiul Timiºoara, iar 56 în alte
localitãþi din þarã. Un numãr de 7 victime au rãmas neidentificate. În
ceea ce priveºte profesiunea acestora, 185 au fost muncitori, 24 elevi,
13 militari, 12 pensionari, 9 funcþionari, 7 studenþi, 6 femei casnice, 3
ingineri, 2 medici, 1 profesor, 1 minor preºcolar ºi 113 fãrã ocupaþie
(ori nu s-a putut stabili). Din punctul de vedere al vârstei: 133 au fost
între 15 ºi 25 de ni, 120 între 25 ºi 35 de ani, 81 între 35 ºi 45 de ani,
34 peste 45 ani ºi 8 pânã la 15 ani. Dintre victime, 30 au fost împuºcate
în cap, 55 în torace, 38 în abdomen, 46 în membrele superioare ºi 153
în cele inferioare, iar 8 în alte zone ale corpului.95
O altã statisticã se referã la numãrul de persoane arestate la Timi-
ºoara. Procuratura Militarã din Timiºoara a comunicat, la 22 august
1994, cã în perioada 16-22 decembrie 1989 au fost reþinute 978 de per-
soane, dintre care 944 în Penitenciarul Timiºoara, 33 în arestul Ministe-
rului de Interne (Inspectoratul de Miliþie) ºi o persoanã în arestul gar-
nizoanei.96 În evidenþa Ministerului de Interne se aflau 832 persoane,
reþinute în intervalul 16-19 decembrie97: Total persoane – 832, dintre
care bãrbaþi – 700 femei, – 132. Pe naþionalitãþi: români 716, maghiari
– 82, germani – 19, sârbi – 4, slovaci – 2, evrei – 1, alte naþionalitãþi –
92 Armata românã în revoluþia din decembrie 1989, p. 462
93 Ibidem, p. 475
94 Ibidem, p. 475
95 ªase zile..., p. 100
96 Marius Mioc, Revoluþia din Timiºoara..., p. 247
97 ªase zile..., pp. 111-112

287

Ioan Scurtu

8. Vârsta: între 18-25 ani – 467, între 25-35 ani – 224, între 35-40 ani
– 98, peste 45 ani – 43. Profesii: muncitori – 535, studenþi – 86, ingineri
– 19, funcþionari – 19, femei casnice – 11, pensionari – 7, subingineri
– 4, cadre didactice – 2, militari în termen – 2, arhitecþi – 1, medici –
1, fãrã ocupaþie – 29, alte categorii – 116. Apartenenþã politicã: membri
P.C.R. – 53, membri U.T.C.– 413, neîncadraþi politic – 366.
Din analiza acestor date rezultã cã cei mai mulþi participanþi au fost
bãrbaþi. Numãrul tinerilor, adicã al celor nãscuþi ºi formaþi în anii
socialismului, era precumpãnitor; ei nu numai cã nu s-au simþit ataºaþi
de acest regim, dar au luptat, cu spirit de sacrificiu, pentru dobândirea
lui. Pe primul loc, din punctul de vedere al profesiei, se situau munci-
torii, fapt ce aratã falsitatea teoriei oficiale, potrivit cãreia aceºtia ar fi
reprezentat clasa conducãtoare în stat, devotatã regimului. Aceastã
concluzie rezultã ºi din apartenenþa politicã – pe primul loc aflându-se
membrii ai U.T.C. ºi P.C.R., fapt care demonstreazã ruptura între con-
ducerea oficialã ºi masa membrilor acestor organizaþi numite comu-
niste. Structura pe naþionalitãþi aratã cã împotriva regimului totalitar s-
au angajat cetãþeni de toate etniile: români, maghiari, germani, sârbi etc.
În decembrie 1989 se încheia un capitol din istoria României, a
Europei ºi a lumii în general98. Prãbuºirea regimului Ceauºescu, ºi
odatã cu el a socialismului totalitar în România, nu a fost rodul unei
conspiraþii de palat, a acþiunii unui grup restrâns de persoane, ci al unei
adevãrate revoluþii, cea mai amplã ºi mai dramaticã din Europa acelui
an. Dintr-o multitudine de motive – între care duritatea regimului,
omniprezenþa Securitãþii, laºitatea cadrelor de partid din preajma lui
Ceauºescu, lipsa unei ample miºcãri reformatoare sau de disidenþã,
absenþa societãþii civile – în România nu a fost posibilã înlãturarea dic-
taturii ºi revenirea la democraþie prin discuþii la “masa rotundã”, sau
printr-o “revoluþie de catifea”, ci a fost nevoie de o ridicare în masã a
populaþiei, în primul rând a muncitorilor din marile oraºe, de
înfruntarea cu eroism a forþelor de represiune, de jertfa a peste 1.100 de
oameni. În acel decembrie 1989, Europa ºi lumea întreagã au fost
alãturi de români, admirându-i pentru curajul ºi eroismul lor, pentru
voinþa nestãvilitã de a trãi liber, într-o societate democraticã.

98 Vezi pe larg, dr. Alesandru Duþu, Revoluþia din Decembrie 1989. Cronologie,
Bucureºti, Editura Institutului Revoluþiei Române din Decembrie 1989, 2006; Stelian
Tãnase, Miracolul revoluþiei. O istorie politicã a cãderii regimurilor comuniste,
Bucureºti, Editura Humanitas, 1999; Zbigniew Brzezinski, Naºterea ºi moartea
comunismului în sec. XX. Marele eºec, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1993; J. Levesque,
1989. La fin d’un Empire. L’URSS et la libération de l’Europe de d’Est, Paris, 1995.

288

CAPITOLUL IV

BILANÞ ªI PERSPECTIVE
1. Patru decenii de istorie

Aºa cum se întâmplã întodeauna în istorie, regimul rãsturnat este
blamat ºi contestat cu vehemenþã, în seama liderului înlãturat de la
putere se pun cele mai abominabile ºi condamnabile fapte ºi acþiuni.
Era deci firesc ca ºi în România sã se înregistreze o reacþie similarã, iar
ea nu a întârziat sã aparã; s-a manifestat chiar în zilele revoluþiei,
continuã ºi dupã douã decenii ºi probabil cã va mai dura încã mulþi ani.
Nu au lipsit afirmaþiile potrivit cãrora Nicolae Ceauºescu îºi
primenea sângele cu sânge proaspãt luat de la copiii crescuþi special în
acest scop, în locuri ferite de ochii lumii. Cã, provenind dintr-o familie
sãracã ºi ajungând doar cizmar, era animat de o sete de îmbogãþire pe
care nici mãcar ºahinºahul Iranului nu o avusese. Cã, în vilele lui
Ceauºescu, robinetele ºi chiar lanþurile de la WC erau din aur*.
* Asemenea elucubraþii erau vehiculate ºi dupã trecerea a 19 ani de la revoluþie,
când un craiovean relata cã a intrat în ziua de 22 decembrie în clãdirea C.C. al P.C.R.
unde a constatat cã în subsolul acesteia existau “rezerve alimentare – peste 600 tone –
majoritatea reîmprospãtate la 17-18 decembrie 1989”. Primii intraþi în acest sediu “au
adunat în câteva minute din biroul dictatorului ºi al acoliþilor sãi circa 100 de sticle de
whisky din cele mai renumite mãrci, le-au desfãcut ºi le-au turnat în chiuvete, de fricã
sã nu se îmbete ºi sã se împuºte între ei. Pagube colaterale. Tot în subsol se descoperã
o trapã ºi un tunel cu o apã curgãtoare foarte rapidã, iar pe niºte rafturi 16 bãrci
pneumatice cu pompele alãturi, gata pentru a fi folosite. În majoritatea birourilor erau
televizoare color ºi videocasetofoane cu videocasete – inclusiv porno. Plutonierul Nelu
Florea descoperã în biroul savantei de renume mondial puºculiþa cu economii – pentru
piaþã – o servietã diplomat cu cifru plinã cu hârtii de 100 $ [dolari] nu lei (un fleac de
circa 2.000.000 $ USA ºi aproape jumãtate de milion de lei. În seiful personal al
biroului fostului cizmar – burduºit cu valutele tuturor þãrilor <capitalismului în
putrefacþie>, cum ni se propãvãduia la ºedinþele de partid – se gãseºte o hârtie de 10 lei
(doar una singurã) pe care <mult iubitul ºi stimatul> scrisese aduceri aminte: <Am
plãtit pariul>.
Respectivul revoluþionar descrie ºi biroul lui Nicolae Ceauºescu: “avea circa 16 m
lungime, circa 8 m lãþime ºi circa 4 m înãlþime. [...] Pe tavan, sistemul de iluminare era

289

repartizate astfel: 6 corpuri de iluminat cât o uºã de apartament de bloc. microfoane etc.G. cu care se lãuda Ceauºescu. Intelectualii nu-ºi puteau valorifica opera. 5 corpuri de iluminat. pp. pentru a nu se crede cã era un om ca oricare altul. care echivalau cu o adevã- rate “legare de glie”. care mai de care mai spectaculoase. pentru cã lucrãrile lor erau oprite de cenzurã. un megaloman ºi un retardat. studenþii erau obligaþi sã meargã în localitãþile unde erau repartizaþi. elevii ºi studenþii fiind datori sã se instruiascã dupã “operele” lui Ceauºescu. Numele lui era scris cu literã micã. iar Nicu Ceauºescu era prezentat ca un cartofor înrãit.) (Timpul care a învins teama. el lucra de conivenþã cu liderii de la Kremlin. 81-82 – relatarea lui Mihai Antoci. se aflau 8 trape în parchet de 50/50 cm. În acelaºi registru. deoarece era un agent al K.-ului. beþiv ordinar ºi obsedat sexual. Politica externã de independenþã promovatã de Ceauºescu a fost o farsã. dar pânã la urmã adevãrul a ieºit la ivealã ºi micul dictator de pe malul Dâmboviþei nu a mai fost acceptat decât de personaje care-i semãnau. recrutat încã de la începutul anilor ’50. pline cu diferite cabluri ce împânzeau camera (telefoane.B. inclusiv pe americani. se relatau tot felul de aventuri. Despre fiica sa. ci o corciturã între tãtar ºi þigan. iar dupã eliberare au fost plasaþi în posturi periferice (de regulã la muncã fizicã). sã stea acolo cel puþin cinci ani. sã-ºi þinã cãrþile în sertar. transcrisã la 18 august 2008). 17 corpuri de iluminat.Ioan Scurtu Unii ziariºti dezvãluiau faptul cã Ceauºescu nu a fost român. 6 corpuri iluminat de bloc cu 17 becuri. au fost format din 17 corpuri de iluminat. în total. Industria. era de fapt un morman de fiare vechi. cu 17 becuri.] Sub imensul covor persan – comandã specialã – ce acoperea întreaga suprafaþã de circa 130 mp. canalele de irigaþii erau inutile pentru cã România putea cumpãra din Occident produse agricole foarte ieftine ºi de calitate superioarã. când a fãcut studii la Moscova. A reuºit sã-i pãcãleascã un timp pe occidentali. adevãraþii oameni de culturã nu s-au pretat la concesii ºi au preferat sã nu publice. se aprecia cã cei 45 de ani de comunism au fost o catastrofã pentru poporul român. blocurile de locuinþe erau adevãrate sicrie pentru milioanele de români care erau nevoiþi sã locuiascã în ele. cu 14 becuri. Zoe Ceauºescu.. Aºadar. din lumea a treia.. cât o uºã de apartament de bloc. la absolvi- rea facultãþii.. ªcoala româneascã a fost distrusã. 274 becuri [. care nu le admitea decât pe cele care închinau imnuri de slavã dictatorului ºi analfabetei sale soþii. tot ceea ce s-a publicat trebuia considerat nul. Categoriile contestatarilor erau extrem de diverse: 1) Cetãþeni sinceri – nu mulþi la numãr – care au avut realmente de suferit: au fãcut ani lungi de închisoare. 290 .

de dupã Revoluþie.F. dar care apoi au fost reabilitaþi. pentru cã ar fi trebuit sã-ºi asume ºi ei anumite responsabilitãþi. stãruind doar pe disidenþa din timpul „regimului Ceauºescu“. Marea Britanie etc. Victoria revoluþiei le-a redat cu adevãrat libertatea. care a devenit o componentã activã ºi sincerã a societãþii civile. Ei au continuat sã spere – chiar atunci când se pãrea cã speranþa lor este o purã utopie – cã. au preferat sã suporte toate rigorile dictaturii.A. 3) O parte dintre cei care au avut de suferit în timpul „regimului comunist“. promovând un radicalism exacerbat. legându-ºi numele de sovietizarea României. astfel cã puteau denunþa ororile regimului ºi relata suferinþele pe care le-au îndurat. Fulbright etc. au devenit informatori ai Securitãþii. prin încheierea „pactului cu diavolul“. 291 . au primit avizul Securitãþii pentru a participa la congrese ºi confe- rinþe ºtiinþifice internaþionale. urmãrind sã facã uitat compromisul fãcut. deoarece fuseserã siliþi ºi doreau sã încheie cât mai repede ºi definitiv o paginã tristã din biogra- fia lor. perioadã în care s-au înregistrat cele mai crunte represiuni. Aceºtia nu au acceptat nici un fel de compromisuri cu regimul. În noul context. Aceºtia condamnau cu vehemenþã regimul Ceauºescu ºi evitau sã menþioneze perioada lui Gh.). care au avut ca rezultat distrugerea elitei politice ºi intelectuale din România. Cei care au colaborat cu Securitatea aveau un sentiment de jenã. de aceastã datã având drept „far cãlãuzitor“ Casa Albã de la Washington. iar România va redeveni o þarã democraticã. În schimb. Gheorghiu-Dej. care ocupaserã funcþii de conducere în anii ’50. regimul se va prãbuºi.U. Nu aveau nici o jenã faþã de trecutul lor stalinist. unii primind chiar bani de la aceastã instituþie. Ei au devenit extrem de activi dupã 1989 ºi intransigenþi. dând lecþii de democraþie românilor în lungile ore când ocupau ecranele televizoarelor. Franþa. distan- þându-se de Moscova. Ei erau nemulþu- miþi cã îºi pierduserã privilegiile ºi îl acuzau pe Ceauºescu cã. Dupã 1989. aceste persoane îl diabolizau pe Ceauºescu. pânã la urmã. au refuzat sã devinã colaboraþioniºti. unii dintre ei beneficiaserã de burse în Occident (Humbolt. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional permanent urmãriþi de Securitate. R. Unii dintre aceºtia au creat Asociaþia Foºtilor Deþinuþi Politici. nu au putut sã meargã în strãinãtate. a promovat o politicã naþionalistã cu consecinþe negative pentru înºãºi soarta socialismului. 2) Unii foºtii ilegaliºti. Germania. au beneficiat de stagii de documentare în arhive ºi biblioteci din S. foºtii staliniºti promovau un nou tip de internaþionalism.. au fãcut ani de închisoare. pentru politica pe care au susþinut-o ºi aplicat-o în anii ’50. nici mãcar pentru o excursie la Sofia.

sau intelectuali ca Sorin Antohi – unul dintre întemeietorii Alianþei Civice. de autodispreþuire. din partea cãreia primeau importante sume de bani ºi diverse avantaje materiale (între aceºtia.Ioan Scurtu contestând orice realizãri ale vechiului regim. susþinute cu avizul comitetelor P. considerat a fi „criminal ºi ilegitim“. Aceste persoane aveau relaþii în Occident. un „european“. corespondenþi de presã sau chiar ca turiºti. 4) Intelectualii tineri. Pentru mulþi români a fost un adevãrat ºoc atunci când au aflat cã unii dintre cei mai fervenþi anticomuniºti ºi antisecuriºti au fost informatori ai Securitãþii. Constantin Bãlãceanu-Stolnici. pentru a nu su- porta regimul de ocupaþie sovieticã ºi care erau dezamãgiþi ºi chiar revoltaþi de evoluþia României dupã decembrie 1989. dar cu o clarã tentã politicã. dupã decembrie 1989. nãscuþi în anii ‘40-’50. Dan Amedeo Lãzãrescu – fruntaºi ai Partidului Naþional-Liberal. fie ca „diplomaþi“ la diferite misiuni din Europa. Ei au reuºit sã stabileascã relaþii strânse cu lucrãtori ai unor „servicii“. care a provocat schimbarea entu- ziasmului francezilor în dubiu ºi neînþelegere. fie ca profesori la lectoratele de limbã ºi civilizaþie româneascã. care-i trimitea cu diverse misiuni în Occident. oameni politici ºi de culturã. de gândire. În loc sã susþinã în strãinãtate revoluþia trãitã ºi consecinþele ei evidente – ºi anume: libertatea de deplasare de care mulþi români s-au folosit imediat ca sã plece definitiv. au apãrut ca „formatori de opinie“.C. 5) Români din exil. chiar dacã nici o lege a presei 292 . în redacþiile unor publicaþii culturale. în opinia lor. de exprimare. care a investit sume importante în fostele þãri socialiste pentru a le direcþiona spre democraþia de tip occidental (american). Profesorul francez Jean-Louis Courriol constata cã aceºtia au adoptat „o atitudine de autoponegrire. Ele au înfiinþat fundaþii ºi au scos ziare ºi gazete cu finanþare strãinã. racolaþi de Securitate. nimic trainic nu se putea realiza în România decât dupã ce erau demolate toate actele acelui regim. Evident. prezenþi aproape zilnic la radio ºi TV. Pentru aceastã categorie de persoane.R. astfel cã. Gabriel Gafiþa – scriitor. „boieri“ ca Alexandru Paleologu. anticomunismul a devenit o profesie. ei nu- ºi negau propriile diplome ºi tiluri obþinute în timpul „regimului comunist” ºi care constituiau acum un atu faþã de ceilalþi semeni ai lor. iar oricine beneficia de asemenea legãturi era deja un „democrat“. sã primeascã informaþii extrem de utile ºi instrucþiuni vizând modul de implicare în viaþa publicã. fãrã studii universitare ºi doctorate. Principala sursã a devenit Fundaþia Sörös. fie ca participanþi la reuniuni ºtiinþifice internaþionale. ca bursieri (Humbold. Fulbright). SUA ºi Canada. cei mai mulþi plecaþi dupã 1945.

Depãºind iluzia revoluþionarã. apartamentele gratuite pe care le primeau de la stat. p. 2 Vaclav Havel. Cetãþenii obiºnuiþi. odatã adjudecatã victoria. preºedintele Partidului Naþional-Þãrãnesc Creºtin- Democrat. 293 . medicamentele gratuite. 48. nr. Mãrturie stau alegerile parlamentare ºi prezidenþiale din mai 1990. în „Ziua“ din 29 martie 2006. Într-o atmosferã revoluþionarã de solidaritate ºi abnegaþie. Principalele partide de opoziþie. Radicalismul forþelor anticomuniste nu a fost împãrtãºit de opinia publicã din România.. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional nu s-a adoptat mult timp – mulþi români exilaþi au agravat sentimentul de dubiu al francezilor“1. aproape cã nu exista familie în care sã nu fie un fost membru al P. raiul de pãmânt este inevitabil. Contestãrile erau expri- mate ºi în presa internaþionalã. paradisul nu ajunge sã fie experimentat ºi. iar teama de o eventualã rãzbunare a fãcut ca marea masã a cetãþenilor României sã-ºi lege speranþele de Frontul Salvãrii Naþionale ºi de Ion Iliescu. Dupã câþiva ani de la Revoluþie. opoziþia silindu-le sã renunþe la monopolul politic. în „Caietele Revoluþiei“.R. ci ºi în afara acesteia. urmeazã dezamãgirea“2. preþul modic la plata întreþinerii. 1 Jean Louis Courriol. Vaclav Havel avea perfectã dreptate atunci când scria: „La urma urmei. În fond. Partidul Naþional-Þãrãnesc Creºtin- Democrat ºi Partidul Naþional-Liberal au contestat dreptul Frontului Salvãrii Naþionale de a se constitui în partid politic. acuzându-l cã ar fi instaurat un regim neocomunist în România. precum ºi de cele ale lui Laszlo Tökes care susþinea cã ungurii din Transilvania sunt supuºi în continuare unei politici de „exterminare etnicã“. Desigur. evident. care cerea SUA sã nu acorde clauza naþiunii celei mai favorizate „regimului Iliescu“. precum ºi la diferite reuniuni politice desfãºurate în Europa ºi în SUA. Potrivit unei mai vechi practici româneºti. România ar fi trebuit sã se mândreascã cu singura revoluþie adevãratã din Est. în România adevãrata bãtãlie a început dupã Revoluþie. dar mai ales oamenii politici din Occident au fost contrariaþi de declaraþia lui Corneliu Coposu. aceastã confrun- tare se desfãºura nu numai în interiorul þãrii.C. soldate cu victoria categoricã a acestora. mulþi români au început sã regrete locurile de muncã sigure. oamenii tind sã creadã cã. toate revoluþiile trec de la euforie la dezamãgire. Dacã în celelalte þãri socialiste lupta decisivã s-a desfãºurat atunci când partidele comuniste erau la putere. sejurul la munte sau la mare plãtit de sindicat etc. 6/2007.

O primã concluzie este aceea cã statele din zona centralã ºi de sud- est a Europei nu au avut o evoluþie linearã. 2. Dupã moartea lui Stalin (în 1953). se pot desprinde câteva etape: 1. au apãrut unele încercãri reformatoare în statele socialiste. în Ungaria s-a ajuns. se pot desprinde concluzii credibile ºi cu valoare de generalizare3. s-a acþionat pentru lichidarea fizicã a adversarilor politici.U. Hruºciov la Congresul al XX-lea al P. de-a lungul celor 45 de ani cât a durat regimul socialist-totalitar.C. În esenþã. A fost perioada celor mai crunte represiuni. prin care au fost impuse. în care a fost condamnat cultul personalitãþii lui Stalin ºi au fost dezvãluite numeroase crime. în cadrul unor fronturi populare sau democratice. În anii 1945-1948 în statele aflate în sfera de influenþã sovieticã. Pe aceastã linie s-au înscris Raportul lui N. La rândul sãu. mai ales cele orale. s-a înregistrat o anumitã relaxare internã. în toate domeniile. economice.Ioan Scurtu Despre Revoluþia din decembrie 1989 ºi despre perioada zisã „comunistã“ existã diverse puncte de vedere. cele mai multe formulate de oameni politici. Spre sfârºitul acestei perioade. „tovarãºii de drum“ au fost abandonaþi. întãrindu-ºi mereu poziþiile. conducerea Partidului Muncitoresc Român. Ele au colaborat cu alte forþe politice. din februarie 1956. ca urmare a intervenþiei trupelor sovietice. în noiembrie 1956.S. fiind aplicatã pe scarã largã ºi cu efecte devastatoare asupra elitelor (politice. partidele comuniste devenind singurele (sau principalele) forþe de guvernãmânt. Istoria contemporanã a României (1918-2007). mai ales în Polonia ºi Ungaria. inclusiv de la date statistice reale. ziariºti ºi alþi fomatori de opinie.. potrivit cãreia pe mãsura înaintãrii pe calea socialismului „lupta de clasã se ascute“. 3 Vezi ºi Ioan Scurtu. În anii 1948-1952 s-a desfãºurat un proces extrem de alert. p. 171-172 294 . de la izvoare.S. la lupte de stradã. structurile de tip sovietic. preocupaþi sã dea verdicte ºi sã impunã o anumitã apreciere. culturale etc). Dacã situaþia din Polonia a putut fi þinutã sub control. o tendinþã de refomare a sistemului totalitar. acþionând cu multã prudenþã. folosind ºi alte surse. cãrora le-au cãzut victimã milioane de cetãþeni sovietici. Pe acest fond. Prin coroborarea diverselor surse. a reuºit sã obþinã retragerea Armatei Roºii din România în 1958. Cercetarea istoricã trebuie sã porneascã de la documente. lozinca lui Stalin. partidele comuniste au devenit partide de guvernãmânt. 3.

care s-a încadrat în dinamica generalã. În anii ‘70-’80. în „era Brejnev“. care sã impunã conducerii politice un dialog asupra problemelor cu care se confrunta societatea. dar ºi cu anumite trãsãturi specifice. s-a înregistrat o acþiune de refomare a sistemului socialist-totalitar (politica de glastnosti ºi perestroika). dar cu situaþii concrete diferite. în care se preciza: „A fost ncesarã o muncã asiduã din partea întregului aparat statistic pentru degrevarea datelor din trecut de 295 . pe poziþii tot mai rigide ºi mai conservatoare. prin schimbarea echi- pelor de conducere. Aºadar. Evoluþiile au fost contradictorii: în Uniunea So- vieticã. s-a plasat. Anul 1989 a gãsit regimurile socialist-totalitare din Europa Cen- tralã ºi de Sud-Est în plinã crizã. În anul 1990 a fost publicat primul „Anuar Statistic al României“ de dupã revoluþie. cu consecinþe extrem de negative asupra întregii societãþi. sub conducerea lui Nicolae Ceauºescu. manifestându-se tendinþe cen- trifuge faþã de Uniunea Sovieticã. „Primãvara de la Praga“ a fost înãbuºitã de trupele Tratatului de la Varºovia (mai puþin ale României. România a cunoscut – ca ºi celelalte state din aceastã zonã cu regim socialist-totalitar – o evoluþie. dupã înlãturarea lui Hruºciov (1964). Germanã). dupã o perioadã reformatoare. a urmat o lungã perioadã de stagnare. datoritã politicii lui Nicolae Ceauºescu ºi exacerbãrii cultului personalitãþii.D. În cele mai multe þãri. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional 4. de la începutul anilor ’80. 5. a laºitãþii tuturor cadrelor de la vârful nomenclaturii regimul a cunoscut o dramaticã involuþie. Noii lideri au permis apariþia unor forme de plura- lism politic. alãturi de conduceri foarte obediente precum cele din Bulgaria ºi din R. internaþionalistul proletar a fost înlocuit cu „pa- triotismul socialist“. mai ales în Ungaria ºi Polonia. În timp ce acþiunea româneascã a avut succes. O situaþie atipicã a cunoscut România care. 6. obiective. în- cercarea Partidului Comunist din Cehoslovacia de a instaura un „socia- lism cu faþã umanã“ (dupã expresia lui Alexander Dubcek) în 1968. din 1985. Pe aceastã linie s-au înscris Declara- þia din aprilie 1964. În anii ’60 a avut loc o diversificare a opþiunilor. adoptatã de Partidul Muncitoresc Român. iniþiatã de Gorbaciov. a incapacitãþii intelectualilor (ºi nu numai a lor) de a constitui o societate civilã. care a condamnat aceastã intervenþie). au iniþiat un dialog cu forþele reformatoare democratice. În România. în limitele regi- mului socialist-totalitar. acestea s-au reformat din interior. Asemenea evoluþii s-au manifestat ºi în celelalte state. O analizã corectã trebuie sã porneascã de la fapte reale. apoi.

402 6 Ibidem 296 . proces ce se derula în special în ultima perioadã. Editura Fundaþiei România de Mâine.8 milioane în 1948. constituie principala sursã pentru aprecierea evoluþiei României în anii 1938-1989. În 1938. 5 Victor Axenciuc. România avea circa 20 de milioane de locuitori. Productivitatea muncii. III * Cifrele pentru care nu a fost indicatã sursa sunt preluate din „Anuarul Statistic al României 1990“. p. a ajuns la aproximativ 12 milioane. care cuprinde 722 de pagini. ca urmare a pierderilor teritoriale din 1940 ºi la 15. Volumul elaborat. la 1 iulie 1989 erau înregistraþi 23151644 locuitori*. p. exprimatã în producþia anualã pe o persoanã în dolari. Bucureºti. Epoca modernã ºi contemporanã. în 1938. În consecinþã. 2000. Comisia Naþionalã pentru Statisticã.Ioan Scurtu balastul raportãrilor umflate pe diferite cãi ºi la diferite nivele. se prezenta astfel5: Þara Industrie Agriculturã (1938) (1934-1938) România 290 80 Bulgaria 300 110 Polonia 400 130 Ungaria 340 150 Marea Britanie 910 560 Venitul naþional pe cap de locuitor în acelaºi an era urmãtorul6: Þara Dolari România 75 Bulgaria 68 Polonia 104 Franþa 236 Marea Britanie 378 4 „Anuarul Statistic al României 1990“. O imagine corectã asupra acestui nivel de dezvoltare se poate obþine pe baza unei analize comparative cu situaþia altor state. Introducere în istoria economicã a României. într-o avalanºã perpetuã“4. reprezentând momentul de vârf al dezvoltãrii sale în epoca presocialistã. vom cita mai multe cifre din aceastã lucrare de referinþã. Anul 1938 este considerat un moment de referinþã în istoria econo- micã a României.

Consumul anual pe cap de locuitor în 1938 indica urmãtoarele date concrete. În 1938. Puia.2 ori. bazatã pe bate statistice. cu adâncile decalaje ºi importante sale neîmpliniri. 1982. Relaþiile economice externe ale României în perioada interbelicã. Economiºtii apreciazã cã România se gãsea la o distanþã de 100-150 de ani faþã de puterea de producþie a statelor europene dezvoltate. mai ales în lumea statelor.8 ori. în kilograme8: Þara Cereale Carne Lapte ºi brânzã Zahãr România 202 18 103 5 Marea Britanie 94 60 110 49 Franþa 121 52 89 24 Polonia 134 26 128 9 Bulgaria 222 22 78 3 Cunoscutul economist Victor Axenciuc. nu poate constitui un model al viitorului nostru“9. Franþa – de 18. nivelul atins în 1989. dar chiar ºi aºa. cu polarizarea economicã ºi discrepanþa dintre sat ºi oraº. comparativ cu cu statele dezvoltate. structura sa socialã. 7 I. conchidea: „Economia româneascã de la 1938. Confortul vieþii cotidiene era cu totul relativ. p. În acel an producþia de energie electricã era mai micã în România. Româ- nia s-a transformat dintr-o þarã agrar-industrialã. se afla mult în urmã. Italia – 13. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Alte statistici indicã 110 dolari pe cap de locuitor în România. poate apãrea spectaculos. multe oraºe beneficiau de curent electric numai în zone centrale. comparativ cu cel din 1938. 161 8 Victor Axenciuc. În acest interval de timp. în 1989. Editura Academiei. Alimentaþia românilor era deficitarã. într-una industrialã.8 ori. pe ultimele locuri în Europa.8 ori7. producþia industrialã era de 65 ori mai mare decât cea din 1938. Bucureºti. Anglia – de 22. 403 9 Ibidem 297 . dupã o amplã analizã. p. Introducere în istoria economicã. comparativ cu: Germania de 33. cultural ºi sanitar. Pornind de la aceste realitãþi. lumina electricã era necunoscutã în aproape totalitatea statelor din România. cu nivelul sãu material.

a competitivitãþii lui pe piaþa mondialã.M.7 7.6 Iugoslavia 50.3 Cehoslovacia 60.1 Polonia 48. automobile.8 Ungaria 50. 151.805 Încãlþãminte mil.1 8.5 Bulgaria 59. încãlþãminte.1% 15.6 10. tractoare.0 5.745 Creºterile sunt reale ºi nu pot fi negate.8 11. Evoluþia producþiei industriale: Produse U.1% Agriculturã 38. perechi 3 52 Zahãr mii 95 693 Sãpun mii tone 9 31 Tractoare bucãþi .9 14.7 7. care aveau o largã cãutare pe piaþa mondialã.5 9.4 5. instalaþii de foraj.1 3.8 9.0 298 . mc 311 22.6 10.173 Gaze naturale mil.1 12.851 Þiþei extras mii 6. Germanã 63..222 Îngrãºãminte chimice mii . 2.4 6.6 13. mobilã.4 5.Ioan Scurtu Contribuþia celor douã ramuri economice la venitul naþional: Ramura 1938 1989 Industrie 30.130 75.8% 58.4 13. Gradul de prelucrare a materiilor prime ºi cantitatea de inteligenþã încorporatã într-un produs constituie elementele esenþiale în creºterea valorii bunului respectiv.594 9. confecþii etc.9 7.6 R. România realiza o seamã de maºini ºi aparate electrice ºi electronice. turbine cu aburi ºi hidraulice.2 12. 1938 1989 Electricitate mil. dar comparaþia cu situaþia din alte þãri oferã o imagine mai adecvatã privind locul României în Europa. autocamioane.2 15. îngrãºãminte chimice.2% Ca urmare a dezvoltãrii industriei.D.1 7. Structura venitului naþional pe principalele ramuri ale economiei naþionale din 1988: Þara Industrie Construcþii Agriculturã ºi Transporturi ºi silviculturã telecomunicaþii România 58. s-a înregistrat o mutaþie esenþialã în privinþa raportului acesteia cu agricultura. Kw/h 1.

România producea 1.843 Ungaria 2. Germanã).100 milioane kwh.D.8% la venitul naþional al României.707 R. S-a realizat electrificarea tuturor localitãþilor (cu excepþia unora de mici dimensiuni aflate în zone accidentate). astfel cã mulþi români au putut sã-ºi cumpere un astfel de mijloc de locomoþie.107 Iugoslavia 3. când industria contribuia cu 30. chiar comparativ cu statele aflate în aria sa geograficã. Totuºi. În 1938.D. Datele statistice indicã urmãtoarea situaþie privind producþia de energie electricã pe cap de locuitor în 1989: Þara KWh România 3. Acest fapt reflecta un real proces de modernizare. Un alt exemplu care poate fi grãitor: în România interbelicã. cu mai puþin de jumãtate din producþia de energie electricã pe cap de locuitor faþã de R.D. Germanã 7.851 milioane kwh. dar acesta era încã departe de nivelul celui din majoritatea statelor europene. România ocupa un loc periferic. automobilul era utilizat de o categorie extrem de restrânsã de cetãþeni.276 Cehoslovacia 5.D. Germanã 130 Iugoslavia 132 Polonia 76 299 . comparativ cu anul 1938. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Dupã cum se poate observa.795 Aºadar. Germanã. Din 1968 a început producþia de automobile „Dacia“ (în colaborare cu Uzinele „Renault“ din Franþa). al cãrei venit naþional provenea din industrie (fiind cu puþin devansatã de Bulgaria. S-a înregistrat o creºtere spectaculoasã a consumului de energie electricã.000 locuitori România 62 Cehoslovacia 121 R. Datele statistice privind numãrul de automobile indicã urmãtoarea situaþie în anul 1989: Þarã Bucãþi la 10. fapt ce a sporit confortul vieþii cotidiene. România se afla pe poziþia a cincea din cele ºase state socialiste. iar în 1989 a ajuns la 75. Cehoslovacia ºi destul de substanþial de R.494 Polonia 3. România se situa pe locul al patrulea între cele ºase þãri socialiste europene menþionate în aceastã statisticã.

850 * Ungaria 5.055 2.364 2. 300 .Ioan Scurtu În privinþa agriculturii s-a realizat. Acest fapt s-a reflectat în producþia medie la ha: Produsul 1938 1989 Grâu 1.472 Bulgaria 4. Germanã 46 209 * 559 Iugoslavia 41 236 397 192 Polonia 45 224 * 414 Ungaria 48 620 657 266 Conform unei statistici cuprinzând 24 de state din Europa (16 occidentale ºi 8 foste socialiste). Datele statistice pentru anul 1989 indicã urmãtoarea situaþie (kg): Þara Cereale Porumb România 3.587 Creºterea este importantã. dar producþia la ha în România era mult mai scãzutã comparativ cu alte state.310 3.475 Ovãz 712 1.740 4.D.790 4.300 Iugoslavia 3.130 Polonia 3. un progres faþã de anul 1938.220 Semnificative sunt ºi datele privind producþia pe cap de locuitor în anul 1989*: Þarã Zahãr Grâu Porumb Lapte kg kg kg litri România 30 343 292 183 Cehoslovacia 56 407 65 454 R.364 Porumb 1. de asemenea. construirii unui amplu sistem de irigaþii (cel mai mare din Europa). folosirii îngrãºãmin- telor chimice.472 Orz 724 4.240 6.130 5. la 20 de indicatori economici ºi sociali * Nu figureazã în statistica publicatã de „Anuarul Statistic al României 1990“. în principal ca urmare a mecanizãrii.290 Cehoslovacia 5.

Construcþia de apartamente din fondurile statului: Perioada Nr. 20 020 în Norvegia. România a cunoscut un proces de urbanizare. în timp ce Grecia avea 4 790. rezultã cã aproximativ 12 milioane de cetãþeni au beneficiat de o nouã locuinþã. Dacã socotim cã o familie era alcãtuitã din patru persoane.6 1950 50. a impus un ritm susþinut de dezvoltare economicã.012. concentrând în mâinile sale aproape totalitatea resurselor materiale. din bugetul statului. iar Spania – 7 740 (în dolari).0 1989 53.4 76. în detrimentul vieþii patriarhale. caracteristic lumii moderne. conservatoare. în timp ce media europeanã era de 8 394 dolari (în statele dezvoltate acesta ajunsese la 16 592 dolari). Aceste date statistice aratã limpede cã statul socialist. O situaþie similarã s-a înregistrat în Uniunea Sovieticã ºi în celelalte state socialiste.295 1971-1980 1. fapt ce a determinat pe 301 .0 50. În 1988.F. România deþinea locurile 20 – 24 la 16 indicatori ºi locurile 14 – 19 la alþi 14 indicatori. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional în anul 1989. pe locul 23. 18 530 în R. circa trei milioane de apartamente.8 În anii 1951-1989 s-au construit.850 1981-1989 1.771 Gradul de confort al acestor apartamente este discutabil. România se situa pe locul 20. Germanã. care reflectã dezvoltarea de an- samblu a economiei naþionale. iar la indi- catorul sintetic. dar în mod cert beneficiarul unei asemenea locuinþe avea asiguratã lumina electricã ºi apa curentã.2 46. În privinþa produsului intern brut. produsul naþional brut pe cap de locuitor era de 27 260 în Elveþia. Produsul naþional brut pe locuitor era de 2 400 dolari.167 1961-1970 553.267. care lipseau aproape tuturor vechilor case în care trãiserã pânã atunci. în cursul cãruia nivelul civilizaþiei a crescut. Populaþia dupã mediul de locuire (%): Anul Urban Rural 1948 23. apartmente 1951-1960 150. evaluat prin luare în considerare a tuturor indicatorilor.

în care concurenþa are un rol decisiv. În acelaºi interval de timp. oamenii au fost nevoiþi sã munceascã din greu.290 5. în principal de dificultãþile statelor de curând eliberate de sub regimul colonial.544. În acest context. se poate discuta despre calitatea învãþãmântului. învã- þãmântul general obligatoriu a evoluat treptat de la ºapte la zece clase. ªtiinþa ºi cultura româneascã au înregistrat o dezvoltare semnifi- cativã. se fãceau paºi decisivi spre împlinirea “visului de aur al omenirii”.. R. iar decalajele istorice nu numai cã s-au menþinut. cu gândul cã vor lãsa urmaºilor lor o þarã mai bogatã. potrivit cãrora România dispunea.A. formatã în ºcolile din þarã.507 Cadre didactice 55.Ioan Scurtu unii politologi sã aprecieze cã acestea au cunoscut regimul unei dictaturi de dezvoltare. profitând ºi de conjunctura internaþionalã.138 Desigur. sã depãºeascã numeroase privaþiuni. dar ºi de situaþia sistemului socialist-totalitar de dupã criza petrolului declanºatã în 1973. s-au dezvoltat reþeaua liceelor de specialitate ºi cea a învãþãmântului superior. ºi-au moder- nizat procesele de producþie.Germanã) au cunoscut o dez- voltare extrem de puternicã.879 27.781. prin aceste sacrificii. Evoluþia învãþãmântului: 1938/1939 1989/1990 Unitãþi de învãþãmânt 15. Japonia. în 1989. dar au ºi crescut. Dupã cum nu pot fi neglijate aprecierile experþilor strãini. câteva þãri (mai ales S. comparativ cu perioada antebelicã – nu au putut þine pasul cu ritmul impus de statele capitaliste dezvoltate. în care se va trãi mai bine. Cert este cã.215 229. bazate pe economia de piaþã. reuºind sã menþinã ºi chiar sã mãreascã decalajul faþã de celelalte state. Propaganda oficialã acredita ideea cã. Realitatea demonstrezã cã. despre impactul ideologiei oficiale asupra procesului instructiv-educativ. dar faptele în sine nu pot fi trecute cu vederea.F. 302 . de o forþã de muncã importantã.U. A fost lichidat analfabetismul. cu deosebire dupã 1958.648 Studenþi 26.327 Populaþia ºcolarã 1. de calitate. care era comunismul. þãrile capitaliste dezvoltate. Este un concept care meritã sã fie analizat cu toatã atenþia. dezvoltarea României – realã. în anii socialismului. dupã 1948.489 164.

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Pentru intelectualii români. Alexandru Ciucurencu. Constantin Daicoviciu. David Prodan. Emil Condurachi. Constantinescu. Nicolae Gh. Gheorghe Spacu. lingviºtii Iorgu Iordan. Ion Jalea. Ionescu. Sabba S. Victor Eftimiu. ªtefan Augustin Doinaº. Eusebiu Camilar. geologii Miltiade Filipescu. Marcela Rusu. Dumitru Almaº. Marin Sorescu. Radu Vulpe. Mihail Berza. chimiºtii Costin D. Camil Ressu. Aurelian Sacerdoþeanu. Andrei Oþetea. Perpessicius. impunerea unei ideologii oficiale. Sicã Alexandrescu. Octavian Cotescu. Iosif Iser. Kiriþescu. învingând numeroasele greutãþi. Victor Trufescu. Între aceºtia: medicii C. Ion Nestor. Zoe Dumitrescu-Buºulenga. Ion Mamina. Dem Rãdulescu. Raluca Ripan. fizicienii Horia Hulubei. P. Vlad Mugur. Grigore C. criticii ºi istoricii literari George Cãlinescu. Ion Marinescu. Miron Nicolescu. Theodor V. Silvia Dumitrescu-Timicã. Costin C. Pompiliu Teodor. Tudor Vianu. Ion Irimescu. Paul Cernovodeanu. Vida Gheza. Costache Antoniu. Moisil. Ion ªahighian (de teatru). I. Vasilica Tastaman. ªtefan S. matematicienii Tudor V. Dan Barbilian. Tudor Arghezi. Coca Andronescu. criticii ºi istoricii de artã George Oprescu. Ionescu. Edgar Papu. Mircea Popa. Vasile Maciu. Leopoldina Bãlãnuþã. P. Eugen Barbu. Lupu. sculptorii Gheorghe Anghel. Nichita Stãnescu. Constantin Cihodaru. economiºtii Gheorghe Zane. ªtefan Pascu. Simion. Dumitru Berciu. A. aceºtia au continuat sã îmbogãþeascã patrimoniul ºtiinþei ºi culturii naþionale ºi universale. istoricii Constantin C. Eliza Campus. Parhon. A. limitarea dreptului de cãlãtorie în strãinãtate au constituit dificultãþi majore în calea propriei realizãri. pictorii Corneliu Baba. Petre Comarnescu. ªtefan Mihãilescu-Brãila. Baconsky. N. îngrãdirea posibilitãþilor de exprimare. E. Victor Iliu (de film). Emanuil Petruþ. Marius Butunoiu. Caius Iacob. Gheorghe Platon. Dumitru Tudor. N. Nicolau. actorii Lucia Sturdza-Bulandra. Amza Pellea. Maria Dogaru. Valeriu Florin Dobrinescu. Mircea Veroiu. regizorii Ion Popescu-Gopo. ªtefãnescu. George Calboreanu. ªtefan 303 . geografii Vintilã Mihãilescu. Nicolae Cajal. Ion Þuculescu. Horia Lovinescu. Octav Onicescu. Gheorghe Macovei. Grigore Vasiliu- Birlic. Panaitescu. Totuºi. Gheorghe Cozorici. specialiºtii în ºtiinþe tehnice Elie Carafoli. Ion Agârbiceanu. Mioara Avram. Gina Patrichi. Giurescu. Hadrian Daicoviciu. Alexandru Rosetti. Alexandru Giugaru. Mihai Ciucã. Alexandru Piru. Nicolae Labiº. Alexandru Duþu. ªerban Cioculescu. Constantin Rauþchi. Neniþescu. Aurel Beliº. scriitorii Mihail Sadoveanu. Dionisie Pippidi. Marin Preda. Alexandru Elian. George Constantin.

dar lista lor poate ocupa multe pagini. a publicat nume- roase lucrãri de certã valoare ºtiinþificã. fiind apoi primit în Academia Românã ºi considerat unul dintre cei mai mari poeþi români. Am citat doar câteva nume de intelectuali care au trãit ºi au creat în România. Arta Florescu. Mircea Cancicov. Virgil Potârcã. de care însuºi regimul avea nevoie. Ion Dacian. fiind acuzat cã practicã o poezie a “putrefacþiei”. Aurel Vlad etc. Unii dintre ei au fost “reabilitaþi”. mulþi dintre aceºtia au participat la conferinþe ºi congrese internaþionale. Silviu Dragomir. O situaþie similarã s-a înregistrat cu Constantin C. Ion Voicu (violonist). nu poate fi trecut cu vederea faptul cã au fost lichidate elitele politice ºi o bunã parte din cele intelectuale. a devenit membru al Academiei Române. Intelectuali de frunte – precum Ioan Lupaº. Nicolae Samsonovici. Gheorghe Taºcã. Ion Gigurtu. Ion Cristinoiu. Tiberiu Ricci. Sabin Drãgoi. Cezar Lãzãrescu. Ioana Radu. Ascanio Damian etc. Constantin Argetoianu. Giurescu: du- pã ce a stat câþiva ani în închisoare (ca fost demnitar burghez). Alexandru Grozuþã. dupã Mihai Emi- nescu. Radu Portocalã. Brãtianu. Valentin Teodorian. obþinând succese notabile. Semnificativ este cazul lui Tudor Arghezi. Dupã 1948 au murit în închisori personalitãþi de marcã. George Grigoriu. Gheorghe I. Dan Spãtaru. reflectând “lumea moralã a burgheziei”.P. Henry Cihosky. Pe de altã parte. Panaitescu – au fost interziºi perioade lungi de timp. Gheorghe Dumitrescu. arhitecþii Octav Doicescu. a fost intregrat la Institutul de Istorie (N. Iorga) ºi apoi la Universitatea din Bucureºti. Tiberiu Brediceanu (compozitori). Ion Rãºcanu. Mihail Manoilescu. Brãtianu. în muzica popularã interpreþii Maria Tãnase. Rodica Bujor. Petre Antonescu. Ion Manolescu- Strunga. Alexandru Lapedatu. precum Iuliu Maniu. Ioan Petrovici.Ioan Scurtu Bãnicã. Sever Bocu. putând sã se afirme în noul context istoric datoritã valorii lor. trecuþi în lumea umbrelor. Duiliu Marcu. Vasile Veselovschi. i s-a asigurat posibilitatea de a 304 . P.C. Ion Pelivan. Constantin I. Ion Mihalache. Aurelian Andreescu. Elena Cernei. Horia Maicu. interpreþii Gicã Petrescu. Istrate Micescu. Octav Enigãrescu. Arghezi a fost reabilitat. Lucian Blaga. la concursuri ºi festivaluri. Asemenea personalitãþi nu pot fi eliminate din istoria ºtiinþei ºi culturii româneºti ºi universale cu argumentul cã ar fi trãit ºi creat în “anii comunismului”. Ludovic Spiess (interpreþi). în domeniul muzicii uºoare s- au impus compozitorii Radu ªerban. Tan- cred Constantinescu. care în 1948 a devenit þinta unui furibund atac în “Scânteia”. dupã trei ani. Doina Badea. muzicienii George Georgescu (dirijor). Chiar în condiþiile restricþiilor impuse de regim.

numãrându- se printre protagoniºtii jocurilor olimpice. aºa cum erau în anii interbelici. de cãlãtori în S. Simion Covaliov (canoe). 296-300 305 .U. s-au fãcut paºi decisivi pe calea civilizaþiei moderne. o bunã parte a migrat la oraº. Ivan Patzaichin. comercianþi au fost arestaþi. Sanda Toma (canotaj).. iar cei eliberaþi prin decrete de amnistie au dus o existenþã la periferia societãþii. Sportivii români au realizat performanþe excepþionale. Cele mai mari mutaþii s-au înregistrat în domeniul social: deposedaþi de propriile lor averi.A. Lia Manoliu (disc). Ion Drâmbã (scrimã). Revoluþia românã din 1989 în context internaþional participa la congrese ºi conferinþe internaþionale. În 1989 nu mai erau vãzuþi în România þãrani umblând desculþi. Ecaterina Stahl (floretã). Mihai Stoian. pp. adicã de la vârful Partidului Comunist. în principal. A crescut numãrul muncitorilor. 2008. capabili sã asigure dezvoltarea economicã a þãrii pe prin- cipiile economice de piaþã nu a fost acceptatã într-un stat centralizat ºi atoateºtiutor. sã acþioneze pe baza indicaþiilor venite „de sus“. unde s-a acomodat cu greu la noul regim de viaþã. Angelica Rozeanu ºi Ella Constantinescu (tenis de masã) au intrat pentru totdeauna în istoria sportului mondial10. prin transpunerea în lumea satului a unor modele de viaþã specifice pânã atunci oraºului. þãrãnimea deposedatã de pãmântul de care era legatã ºi-a pierdut interesul faþã de muncã. Nadia Comãneci. Ilie Nãstase ºi Ion Þiriac (tenis de câmp). ºi-au cumpãrat televizoare. Mulþi au devenit navetiºti. mulþi industriaºi. Se realiza astfel un proces sui generis de urbanizare. sã presteze munci fizice. maºini de spãlat. fiind obligaþi sã munceascã pe ºantiere. Instituþii ale României moderne ºi contemporane. mobilã etc. Dumitru Pârvulescu. Marea Britanie. Franþa ºi în alte state occidentale. În acelaºi timp. moºieri. Viorica Viscopoleanu (lungime). Editura Fundaþiei România de Mâine. în oamenii întreprinzãtori ºi inteligenþi. La rândul sãu. Nicolae Martinescu (lupte). ale campionatelor mondiale ºi europene. Procesul de omogenizare socialã a lovit. Echipa 10 Constantin Olteanu. primul campion olimpic român s-a numit Iosif Sârbu (tir. ºi nu mai erau dispuºi sã munceascã la CAP (Cooperativa Agricolã de Producþie). automobile. Calistrat Cuþov (box). care au fost nevoiþi sã bãlteascã într- o mediocritate generalizatã. Bucureºti. cei mai mulþi însuºindu-ºi tehnica modernã ºi beneficiind de o protecþie socialã consistentã. Nume precum Iolanda Balaº (sãritura în înãlþime). Valoarea lor de manageri. Emilia Eberle (gimnasticã). în diverse întreprinderi. în 1952). Primul campion mondial din istoria României a fost Dumitru Paraschivescu (în 1949 la marº). bancheri.

000 Desigur.000 iulie 1965 1.R.Ioan Scurtu naþionalã de handbal masculin a câºtigat de mai multe ori campionatele european ºi mondial.C.T.000 Septembrie 1947 710. 11 Constantin Matache.R. iar în intervalul 1955-1987 un numãr de 48 de campionate europene la diferite discipline sportive11.T. 170 306 .000 Decembrie 1989 4..000 Octombrie 1945 257.C.C.C. un apartament. un loc la doctorat etc.) a ieºit în evidenþã în decembrie 1989. Editura Ad Point. ºi P.R.400. nu poate fi exclusã realitatea cã mulþi s-au înscris în P.T.). sau C.300.C.C.R.C. al P. a arestaþilor. Pentru a arãta cã politica sa era susþinutã de cetãþeni. între masa membrilor U.C. dintr-un anumit oportunism. În intervalul 1953-1989.C. când marea majoritate a manifestanþilor. Atât U. Prezenþe româneºti în organizaþiile sportive internaþionale.C. a rãniþilor ºi morþilor în revoluþie a provenit din rândul acestora. În acelaºi timp.C. p. au sucombat prin implozie. pp. o bursã în strãinãtate. Adevãrata atitu- dine a comuniºtilor (din organizaþia de tineret – U.:12 Perioada Numãr membri August 1944 Aprox 1.C. ºi conducerea acestora exista o prãpastie.T. cât ºi P.R.000 Februarie 1948 1... 2006. au existat cetãþeni români care au crezut cu sinceritate în ideologia ºi programul P. pentru a obþine anumite avantaje (o funcþie. milioanele de membri nemai- dorind sã refacã aceste organizaþii.060. ba chiar dezicându-se de ele.R.R. România a organizat campionate mondiale la 27 discipline sportive. unii într-o maniera foarte zgomotoasã (între aceºtia ºi activiºti ai C. fapt reflectat ºi în dispariþia „instantanee“ a celor douã organizaþii. Istoria contemporanã a României. sau din necesitate. a cãutat sã atragã un numãr cât mai mare dintre aceºtia în rândurile sale.). 316-322 12 Ioan Scurtu. Evoluþia numericã a membrilor P. ai U.C. conducerea P. ºi a celor maturi – P. Cu alte cuvinte. Bucureºti.C. iar echipa de fotbal „Steaua“ a cucerit în 1986 Cupa Capionilor Europeni..000 Mai 1950 720.R.

Cluj-Napoca. Bulgaria. chiar dacã – în mod generic – se afirma: comunismul s-a nãscut pe malul Nevei ºi a sucombat pe malul Dâmboviþei. 1 iulie 1991. Tony Judt. R. coordonator Ioan Scurtu. Editura Dacia. solicitând intrarea lor în NATO ºi în Uniunea Europeanã. La 30 iunie 1991 s- a desfãºurat la Budapesta sesiunea Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (C. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional 2. Europa Centralã ºi de Est în ciclonul tranziþiei. Astfel se punea definitiv capãt dominaþiei sovietice în aceastã zonã a Europei. Dar. Editura Universitarã. Traducere Georgiana Perlea. pe larg.). Procesele revoluþionare din 1989 au continuat în Europa ºi dupã 22 decembrie. Editura Polirom.R. statele foste socialiste au decis sã desfiinþeze structurile create în anii rãboiului rece. 307 . Acest regim a mai supravieþuit doi ani. Participanþii au semnat un Protocol prin care Tratatul îºi înceta existenþa. Cuba ºi Mongolia) au adoptat un Protocol privind desfiinþarea acestuia. iar statele respective s-au orientat tot mai ferm spre Occident. În planul relaþiilor internaþionale. Structuri politice în Europa Centralã ºi de Sud-Est (1918-2001). I. iar „noile democraþii“ priveau spre Washington cu speranþa cã vor fi acceptate ca aliaþi. Evoluþii politice în Europa central-esticã* Anul 1989 a marcat prãbuºirea socialismului totalitar în Europa. dizolvarea a devenit efectivã dupã 90 de zile de la semnarea respectivului document. Deceniu decisiv în transformarea Europei Central-Estice. Editura Fundaþiei Culturale Române. Stalin sau Brejnev. De la totalitarism la democraþie A. Teodora Stãnescu-Stanciu. Polonia. Viaþa inter- * Vezi. pânã în decembrie 1991. Vasile Puºcaº (ed. Bucureºti.P. în ultimii doi ani regimul politic din aceastã þarã se liberalizase. Vietnam. Cehoslovacia. 2003 (partea a V-a – realizatã de Teodora Stãnescu-Stanciu ºi Georgiana Margareta Scurtu). Epoca postbelicã. cu ediþie în limba englezã – Political structures in Central and South-Eastern Europe (1918-2001). Z. vol. pp. 1995. Bucureºti. Ungaria. Central Europe since 1989.). A doua zi. O istorie a Europei de dupã 1945. Uniunea Sovieticã îºi pierduse rolul de mare putere iar influenþa sa pe plan internaþional s-a diminuat considerabil. 2000. când Uniunea Sovieticã a încetat sã mai existe. 2007.E. Iaºi.D. 257-304. 2008 (Partea a patra). 1985-1996. Brzezinski. la care repezentanþii celor nouã state membre (Uniunea Sovieticã. România. a avut loc ultima consfãtuire a Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varºovia. Bucureºti. SUA au rãmas singura superputere mondialã.A. astfel cã nu se mai identifica cu cel din vremea lui Lenin.

O istorie a prãbuºirii comunismului în Europa de Est. evoluþiile democratice au cãpãtat consistenþã ºi ireversi- bilitate. Editura Fundaþiei Culturale Române. Tentaþia tranziþiei. încheind la 12 august 1990 un tratat prin care renun- þau la toate vechile drepturi ce le reveniserã. în altele s-a desfãºurat mai lent. 2002. În Republica Democratã Germanã au avut loc alegeri parlamentare.Ioan Scurtu naþionalã a fost dominatã de trei evenimente: unificarea Germaniei. la 18 martie 1990. Alegerile parlamentare din octombrie 1994 au fost câºtigate de coaliþia UCD/UCS. anulându-se astfel deciziile puterilor învingãtoare adoptate în 1945. condus de Lothar Maizière. Marea Britanie ºi Franþa) au acceptat uni- ficarea Germaniei.G. care a negociat unificarea monetarã. 2000 308 . Sava. în R. Editura Corint. ca urmare a acordurilor din 1945. sprijinit puternic de George Bush.U. La 20 iunie 1991. Bucureºti. ca expresie a regimului democratic. În anii 1990 – 1995.9% din voturi. ºi desfiinþarea tuturor structurilor est-germane. au avut loc festivitãþile oficiale prin care s-a marcat reunificarea Germaniei. pe larg. Procesul de integrare 1 Vezi. iar Gerhard Schröder a devenit cancelar. aflat la pu- tere din 1982. fosta Republicã Democratã Germanã.N.D. economicã ºi socialã a celor douã state germane. Uniunea Sovieticã. Bucureºti.F. Zece ani de tranziþie în Europa de Est. ºi anume integrarea R. Germania a devenit prima putere economicã a Europei. în statele fostului lagãr „comunist“ (socialist- totalitar).F.A. contradictoriu ºi chiar cu puseuri de violenþã1. I. ºi-a asigurat un nou mandat. Pop. dupã 49 de ani. era deja o realitate. Partea de Est a Germaniei. iar cancelarul Helmuth Kohl. Acordul a fost semnat la 1 iulie 1990 de Lothar Maizière ºi Helmuth Kohl.G. care fãceau parte integrantã din R. Berlinul a devenit capitala Germaniei unificate. inclusiv a securitãþii (STASI) ºi preluarea lor de cãtre cele vest-germane. În privinþa Germaniei a prevalat punctul de vedere al lui Helmuth Kohl. în urma cãrora s-a format un guvern de coaliþie. Ca urmare a acestei evoluþii istorice. În ziua de 3 octombrie 1990. destrãmarea Uniunii Sovietice ºi rãzboiul civil din Iugoslavia. a fost organizatã în cinci landuri. Cele patru Mari Puteri (S. Anul 1994 a marcat retragerea trupelor strãine de pe teritoriul Germaniei. aici aflându-se sediul Parlamentului ºi al Guvernului. În unele þãri acest proces a fost mai accelerat ºi fãrã conflicte majore. Alegerile pentru Bundestag din septembrie 1988 au fost câºtigate de Partidul Social-Democrat.. Alternanþa la putere. A. Germania. care a obþinut 40. PLD.

309 . pe baza cãreia. iar naþionalismul a de- venit o expresie a voinþei de afirmare cu o identitate proprie. liderul „Primãverii de la Praga“ din 1968. precum ºi la moneda Euro. Problema cea mai delicatã era aceea a relaþiilor cu Polonia. Republica Slovacã a cunoscut o evoluþie politicã mai complexã. În Cehoslovacia. A doua oarã. Slovacia ºi-a „gãsit ritmul“. act ce pre- vestea dezmembrarea acestuia. fiind una dintre primele þãri din fostul „lagãr socialist“ care a aderat la NATO (2002) ºi la Uniunea Europeanã (2004). Cehoslovacia s-a refãcut în aprilie 1945. artizanul desprinderii din federaþia cu Cehia. apoi. care avea sã asigure trecerea la o realã democraþie ºi la economia de piaþã. Alegerile legislative din iunie 1990 au fost câºtigate de Forumul Civic.3% din totalul voturilor) în frunte cu Mikulás Dzurinda. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional economicã a „estului“ a fost mai dificil decât s-a estimat iniþial. când Slovacia. fondatorul Forumului Civic ºi principalul organizator al „revoluþiei de catifea“. Chiar dacã a trecut prin unele tensiuni sociale ºi chiar etnice. numit Uniunea Creºtin Democratã Slovacã. Alegerile din iunie 1992 au fost câºtigate de Miºcarea pentru o Slovacie Demo- cratã condusã de Vladimir Meciar. În ziua de 20 aprilie 1990 statul ºi-a lua numele de Republica Federalã Cehã ºi Slovacã. Statul cehoslovac. s-a declarat independentã. Acestea au stabilit imediat între ele relaþii diplomatice. Noul stat avea nevoie de o legitimitate istoricã. în contextul înfrângerii Germaniei. s-au constituit douã state: Republica Cehã ºi Re- publica Slovacã. constituit prin voinþa liber exprimatã a cehilor ºi slovacilor în octombrie 1918. care la sfârºitul rãzboiului a primit o bunã parte din teritoriul Germaniei ºi a procedat la o „epurare etnicã“ prin expulzarea în masã a germanilor. prin înþelegerea între liderii cehi ºi slovaci. Dupã 20 de ani. la 1 ianuarie 1993. În noiembrie 2000. fapt ce a impus anumite sacrificii (mai ales materiale) din partea „Vestului“. la 29 decembrie 1989. Prin tratatul germano-polonez din 14 noiembrie 1990 a fost recunoscutã graniþa pe Oder-Neisse. Coaliþia Democratã Slovacã s-a transformat în partid. Algerile parlamentare din septembrie 1998 s-au soldat cu succesul Coaliþiei Democrate Slovace (cu 26. în funcþia de preºedinte al þãrii. victoria revoluþiei a fost marcatã de alegerea lui Vaclav Havel. diferenþele se resimt încã în societatea germanã. Preºedintele Adunãrii Federale a devenit Aleksander Dubcek. avea sã se destrame pentru a doua oarã: prima datã în martie 1939. cu sprijinul lui Hitler.

iar în ianuarie 2004 al Uniunii Europene. În martie 1999. Antáll József. Rezervele manifestate de regimul de la Praga în a se angaja pe fronturile de luptã armatã deschise de SUA. Ungaria a devenit membru NATO. în iunie 2000. Economia Cehiei a intrat în crizã încã din 1997. În martie 1999. fapt ce a generat unele frãmântãri politice ºi succesul electoral de Partidul Social-Democrat. Lui Göncz i-a succedat. Madl Ferenc. În alegerile parlamentare din mai 1994 victoria i-a aparþinut Partidului Socialist condus de Horn Gyula. care s-au desfãºurat în lunile martie-aprilie 1990. când puterea a fost preluatã de Forumul Democratic Maghiar. a devenit prim-ministru la 23 mai 1990. El a devenit primul preºedinte al Cehiei în 1993. vocea sa fiind mai curând contestatã decât acceptatã. a asigurat un „divorþ elegant“ între cehi ºi slovaci. sã pretindã protecþia 310 . Ungaria a început tratativele pentru aderarea la NATO ºi pentru aderarea la Uniunea Europeanã. realizându-se astfel o alternanþã la putere. ca ºi preocuparea de a proteja economia naþionalã în faþa tendinþelor acaparatoare ale companiilor occidentale au contribuit la o diminuare a stututului internaþional al acestei þãri. preºedintele Forumului. iar liderul acesteia Orbán Viktor a devenit prim-ministru. coaliþie de forþe politice ostile comunismului. Extrem de media- tizatul Vaclav Havel. În Ungaria a existat un regim gorbaciovist pânã la primele alegeri democratice. Nostalgia dupã Regatul lui ªtefan cel Sfânt a continuat sã-i anime pe liderii politici de la Budapesta. În 2009. În acest spirit. care devenit la 29 decembrie 1989 primul preºedinte democrat al Cehoslovaciei. Cehia a intrat intr-un oarecare anonimat. fapt ce a generat unele speculaþii privind „misiunea“ lui Havel. astfel cã evoluþia sa a cunoscut o traiectorie pozitivã. iar în 2004 al Uniunii Europene. În timpul guvernului Horn Gyula.Ioan Scurtu Republica Cehã era partea cea mai dezvoltatã a Cehoslovaciei. prestigiul din „epoca Havel“ era de mult apus. iar 1998 a fost reales. ei au continuat sã condamne „dictatul de la Trianon“ din iunie 1920. Dupã retragerea lui Havel. Dezagregarea Cehoslovaciei la 1 ianuarie 1993 s- a produs aproape simultan cu unificarea Germaniei. care s-au proclamat conducãtorii „maghiarimii“ din întrega lume. când Cehia a preluat (prin rotaþie) preºedinþia Uniunii Europene. Alegerile din mai 1998 au fost câºtigate de Federaþia Tinerilor Democraþi – Partidul Civic (FIDES–MPP). iar în funcþia de preºedinte al Ungariei a fost ales Göncz Árpád. Cehia a devenit membru NATO.

prin care s-a eliminat articolul privind rolul conducãtor al partidului comunist ºi a stabilit cã denumirea statului este Republica Polonia. încercarea de a crea enclave specifice evului mediu este desuetã. Parlamentul a votat un amendament la Constituþie. ªi în Polonia s-a înregistrat o alternanþã la putere. Alegerile prezidenþiale din 9 decembrie 1990 au fost câºtigate de Lech Walesa. în martie 2009. O expresie a acestei stãri de fapt a fost decizia preºedintelui Ungariei de a sãrbãtori Ziua Naþionalã a acestei þãri în „anteguvernarea“ Harghita. Prin tratatul polono-german din noiembrie 1990 s-a confirmat graniþa dintre cele douã state fixatã la sfârºitul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial (Oder-Neisse). liderul sindicatului Solidaritatea. Cancelarul Helmuth Kohl a acceptat inviolabilitatea graniþelor ºi s-a arãtat deschis încheierii unor tratate având la bazã principiile stabilite în 1975 la Helsinki. iar teama de revanºã. deºi pe harta României nu existã o asemenea deviziune administrativã. fãrã convulsii semnificative. Dintre toþi liderii fostelor state socialiste. inclusiv a celui comunist. Într-o lume care merge spre globalizare. Lech Walesa. asigurând evoluþia Poloniei spre structurile europene ºi euro- atlantice. act ce marca victoria deplinã a forþelor democratice în aceastã þarã. Tragedia din timpul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial era încã vie. genera o stare de nesiguranþã la Varºovia. alcãtuit din reprezentanþii tuturor partidelor. Spiritul „mesei rotunde“ a continuat ºi în anii urmãtori. pentru redobândirea teritoriilor încorporate la Polonia în 1945. dar cercurile revizioniste (inclusiv guvernamentale) de la Budapesta nu ºi-au pierdut speranþa. În Polonia principala figurã politicã a devenit. La 20 decembrie 1989. Serbia ºi România. care a devenit preºedintele Poloniei ( a fost reales în noiembrie 2000). mergând pânã la a cere autonomia teritorialã pentru aceasta. cât ºi cu Uniunea 311 . atât cu NATO. Trupele ruseºti s-au retras din Polonia în 1993. Pluralismul politic a devenit o realitate ºi din punct de vedere constituþional. aceastã þarã aderând la NATO (martie 1999) ºi la Uniunea Europeanã (mai 2004). Revoluþia românã din 1989 în context internaþional minoritãþii maghiare din Slovacia. din 1989. cei polonezi s-au remarcat printr-o realã capacitate de negociere. Walesa a instituit un Consiliu Consultativ. pe lângã Preºedinþia Republicii. În noiembrie 1995 alegerile au fost câºtigate de Aleksander Kwasnievski. Societatea polonezã a privit cu îngrijorare unificarea Germaniei. liderul Alianþei Stânga Democratã.

în aceastã þarã a fost pus în funcþiune „modelul est-german“: mii de cetãþeni pãrãseau þara. S-a creat astfel. la 1 august 1990 proocidentalul Jeliu Jelev a fost impus ca preºedinte al Bulgariei. Ramiz Alia a început sã cedeze. În zilele de 9 ºi 10 decembrie 1990 au avut loc manifestaþii studenþeºti. secretarul general al Partidului Comunist Albanez. în urma unor mari manifestaþii de stradã. iar în iunie 1990 au avut loc primele alegeri libere. mai întâi în NATO (noiembrie 2002). Andrei Lukanov a fost ales prim-ministru. În iunie 2001. Ramiz Alia. Bulgaria a accelerat procesul de integrare în structurile europene ºi euro-atlantice. cãrora sã li se asigure „un cuvânt de spus“ în viaþa internaþionalã. iar fostul þar a devenit prim-ministru. care „nu mai era suportat“ de proprii sãi cetãþeni. în ianuarie 1990. când au „vândut“ Uniunii Sovietice o bunã parte din Europa Centralã ºi de Sud-Est. un curent extrem de ostil regimului de la Tirana. în iunie 1990. s-a opus ideilor susþinute de Gorbaciov. cei mai mulþi refugiindu-se în Italia. Iniþial. Dar.Ioan Scurtu Europeanã. socotindu-le demogagice ºi periculoase pentru soarta socialismului. Apoi ºi în Uniunea Europeanã (ianuarie 2007). Miºcarea Naþionalã Simion II a câºtigat alegerile. rãmânând cea mai importantã forþã politicã din þarã. acesta ºi-a luat numele de Partidul Socialist Bulgar. ajungând în pragul prãbuºirii financiare. Sub conducerea acestuia. Ei au pornit de la ideea cã Occidentul avea o importantã vinã pentru stituaþia creatã la sfârºitul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. dreptul þãranilor de a-ºi vinde produsele pe piaþa liberã etc. iar procesul de integrare în structurile europene ºi euro-atlantice a durat mai mult decât în majoritatea fostelor state socialist-totalitare. Albania a fost ºi ea cuprinsã de valul schimbãrii. promovând cu fermitate interesele þãrii lor. Redresarea s-a produs cu dificultate.F. Dupã un an de rezistenþã. Germania. în Occident. fapt ce a impus instituirea unui consiliu monetar sub egida R. abolirea rolului conducãtor al Partidului Comunist. Dupã 1989. iniþiind unele mãsuri reformatoare: privatizarea parþialã a agriculturii. În consecinþã. Aceastã þarã avea sã cunoascã numeroase convulsii economice ºi sociale. Deºi Partidul Socialist a câºtigat majoritatea absolutã a voturilor. Parlamentul a decis. 312 . La 3 februarie. occidentul a experimentat cu succes un nou concept: rezultatul votului poate fi anulat prin manifestaþii de stradã ºi luarea cu asalt a instituþiilor statului. Astfel. În Bulgaria. Occidentul era „dator“ sã sprijine aceste þãri.

sperând într-o decizie pozitivã. iar Sali Berisha a fost ales preºedintele Albaniei (9 apri- lie 1992). dar ºi a evoluþiei democratice. cu un program anticomunist. numeroºi kosovari s-au refugiat în Albania. a folosit metoda care dãduse „bune rezultate“ în Bulga- ria: rezultatul înregistrat la urne trebuia anihilat prin „voinþa popularã“ manifestatã în stradã. Cu toate eforturile fãcute. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional participanþii purtând portretele lui Gorbaciov ºi Ramiz Alia. În consecinþã. în martie 1992 au avut loc noi alegeri parlamentare. în Albania a fost adoptatã o Constituþie democraticã. Ceea ce aceºtia au acceptat. Sfârºitul simbolic al socialismului-totalitar în Albania a fost marcat de dãrâmarea statuii lui I. unde au fost încartiruiþi în tabere administrate de unitãþi NATO. la 12 decembrie. la 21 decembrie 1990. în martie 1999. Alegerile din martie 1991 au fost câºtigate de Partidul Comunist. o parte dintre gherilele kosovare antrenându-se pe teritoriul Albaniei. Peste douã zile. 313 . ca urmare a prãbuºirii. Ramiz Alia s-a retras de la con- ducerea statului. vizând „democratizarea“ societãþii. ºi sã se declare pentru aderarea þãrii lor la Uniunea Europeanã ºi la NATO. Statele occidentale nu numai cã nu au condamnat o asemenea atitudine. ci ºi cu Bulgaria ºi cu Grecia. Oficialitãþile de la Tirana au redevenit „interesante“ atunci când Occidentul a decis dezagregarea Iugoslaviei. În toate statisticile internaþionale. dar i- au ºi încurajat pe albanezi. De aceea.V. în care mulþi cetãþeni îºi puseserã speranþa de a câºtiga ºi de a trãi mai bine. Oficialitãþile de la Tirana i-au sprijinit pe albanezii din Kosovo sã lupte împotriva sârbilor. În acest context. Abia în noiembrie 1998. Dupã declanºarea operaþiunilor NATO împotriva Serbiei. Dar statele occidentale (în primul rând SUA) ºi-au dat seama cã o Albanie Mare însemna crearea unor noi conflicte nu numai cu Serbia. Occidentul „demo- crat“ nu putea admite continuarea unui regim care nu avea o orientare clarã. Sali Berisha a anunþat constituirea Partidului Democrat. Stalin de pe bulevardul central din Tirana. au cerut liderilor de la Tirana sã-ºi tempereze discursul. Pe acest fond. la care Partidul Democrat a obþinut douã treimi din voturi. care în iunie 1992 ºi-a luat numele de Partidul Socialist. Albania ajungând în pragul rãzboiului civil. Berisha a fost nevoit sã se retragã de la preºedinþie în iulie 1997. Albania figureazã ca ultima þarã din Europa în privinþa situaþiei economice. Berisha nu a putut redresa situaþia. în ianuarie 1997. în Albania au avut loc ample mani- festaþii. a unor jocuri priamidale de tip Caritas. Ca urmare. Oficialitãþile de la Tirana au început sã vehiculeze lozinca „Albania Mare“.

Fede- raþia Rusã a devenit moºtenitoarea de drept a Uniunii Sovietice. aflat la odihnã în Crimeea. Apãruse perspec- tiva clarã a dezagregãrii URSS prin desprinderea statelor „de margine“. Constatând cã Gorbaciov era depãºit de evenimente. Belorusia (noiembrie 1939). Letonia. evenimentele s-au desfãºurat astfel: Gorbaciov. Occidentul – ºi în primul rând SUA – a început sã-l abandoneze în favoarea lui Boris Elþîn. dar fãrã succes. în primul rând a Þãrilor Baltice. prin proclamarea independenþei republicilor componente. Refor- mele lui Gorbaciov au avut un efect pe care liderul de la Kremlin nu îl anticipase: redeºteptarea spiritului naþional. a fost înlocuit cu un Comitet de Stat pentru Starea Excepþionalã. Ultimele zile ale lui Gorbaciov la Kremlin au fost urmãrite îndea- proape la Washington. Gorbaciov i-a prezentat lui Elþîn o listã de revendicãri. Din iniþiativa lui Boris Elþîn. Mihail Gorbaciov voise sã modernizeze (reformeze) un sistem care era sortit prãbuºirii ºi sã menþinã un stat clãdit prin forþã ºi teroare. Secretarul de Stat James Backer l-a avertizat pe Elþîn sã nu procedeze la arestarea ºi trimiterea lui Gorbaciov în judecatã. unde se afla capitala Uniunii Sovietice. în urma unui sângeros rãzboi civil. Procesul de disoluþie a acestui stat s-a accelerat în anul 1990. În mod concret. dar ºi a Georgiei ºi Moldovei. În acele zile. peste douã zile. care în câteva luni a trebuit sã pãrãseascã puterea. Ultima discuþie Elþîn-Gorbaciov a fost tensionatã. iar Bo- ris Elþîn primul preºedinte al acestui stat. s-a declarat ºi ea independentã. precum ºi partea de Est ºi Nord-Est a României (Basarabia ºi Nordul Bucovinei) – toate în iunie 1940. s-a încercat anihilarea spiritu- lui naþional ºi promovarea unei singure naþiuni – cea sovieticã. sub conducerea lui Boris Elþîn. Pe baza pactului Molotov – Ribbentrop a anexat mai multe teritorii ºi chiar state: o parte din Polonia (septembrie 1939). ´ãrile Baltice (Estonia. În timpul lui Stalin ºi a urmaºilor sãi. a început dezagregarea Uniunii Sovietice. cele mai multe cu caracter 314 .Ioan Scurtu Poate cele mai spectaculoase evoluþii s-au înregistrat în Uniunea Sovieticã. Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste s-a constituit în decembrie 1922. a marcat lovitura de graþie datã lui Gorbaciov. Revenit. Evenimentul a provocat o vie emoþie în întreaga lume. s-a creat Comunitatea Statelor Independente. avându-l în frunte pe Ghenadi Ianaev. Gorbaciov a încercat sã menþinã Uniunea Sovieticã. Rusia. la Moscova. Lituania). iar acest moment nu trebuia ratat. Puciul înscenat la 19 august 1991. preºedintele Federaþiei Ruse. astfel cã Gorbaciov a rãmas în fruntea unui stat care nu mai exista.

Hans Dietrich Genscher. Gorbaciov ºi-a anunþat demisia din postul de preºedinte al U. o clãdire în Moscova pentru „Fundaþia Gorbaciov“. pentru simplul motiv cã Gorbaciov nu mai deþinea nici o putere efectivã. Naufragiul lui Gorbaciov. p. 665 315 .S. avea sã scris: „Nici o putere mondialã nu s-a dezagregat vreodatã atât de total sau atât de rapid fãrã sã piardã vreun rãzboi“5. i-a acordat o sãptãmânã pentru a-ºi strânge lucrurile ºi a pãrãsi Kremlinul. Dar ºi cu speranþa ºi încrederea în voi.. Nu a acceptat ca la Kremlin sã aibã loc o ceremonie de predare a puterii. Dar Elþîn nu era un om politic generos. dar care sã nu fie transformatã în „cuib al opoziþiei“3. Fostele state din Uniunea Sovieticã. 1995. au intrat într-o perioadã de colaps economic ºi de confuzie politicã. din contrã. Editura All. În ultimele zile. Gorbaciov a primit telefoane de încurajare de la George Bush. sau de la cetãþenii pe care i-a condus în ultimii ºase ani. Cei mai mulþi îl urau.U. Bucureºti.. François Mitterand. Henry Kissinger. 1998. El a acceptat crearea „Fundaþiei Gorbaciov“. Boris Elþîn nu a excelat prin politeþe faþã de un personaj istoric. 221 4 Mihai Gorbaciov. p. s-a comportat ca un stãpân. Memorii. Editura Nemira. Bucureºti. fost secretar de Stat al S. el s-a adresat acelora pe care-i condusese timp de ºase ani: „Pãrãsesc postul meu cu un sentiment de neliniºte. În acele zile. Comentând acel moment. în înþelepciunea voastrã ºi în puterea spiritului vostru“4. Acest fapt a 2 Boris Yeltsin.. serviciu de pazã etc. p. p. Adevãrata istorie a destrãmãrii URSS. În cuvântarea rostitã cu acel prilej. The struggle for Russia.S. 120 3 Andrei Graciov. Random House. Într- o atmosferã mai mult decât sumbrã. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional material: pensie egalã cu salariul prezidenþial indexatã odatã cu inflaþia. John Major. aflat într-o situaþie dramaticã. inclusiv Federaþia Rusã. atunci fii atât de amabil ºi scotoceºte bine prin buzunare“2.. 1995. un apartament prezidenþial ºi o vilã. la 25 decembrie 1991. 275 5 Henry Kissinger. Diplomaþia. care nu mai avea rãbdare ºi dorea sã se instaleze cât mai rapid în fotoliul din care sã comande. Boris Elþîn avea sã aprecieze cã Gorbaciov era animat de ideea: „Dacã vrei atât de mult sã scapi de mine. Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice ºi-a încheiat oficial existenþa în noaptea de 31 decembrie 1991.A. socotind cã necazurile lor au un singur nume: Gorbaciov. transmisã în direct la televiziune.R. o maºinã pentru el ºi soþie. Nu ºi de la vechii sãi colaboratori. Cetãþenii sovietici – animaþi de spiritul velico-rus – erau convinºi cã Mihail Gorbaciov a fost un „agent american“ care a acþionat în mod deliberat pentru lichidarea Uniunii Sovietice.

când fostul lider sovietic a obþinut 0. În perioada interbelicã au existat anumite ten- siuni. dar statul iugoslav a dãinuit pânã la ocuparea sa de cãtre trupele hitleriste. redresarea economicã ºi redobândirea statutului de mare putere. pe care le menþine în zona de influenþã a Moscovei. nemaiputând influenþa decisiv evoluþiile din Europa ºi din lume. au încercat o loviturã de stat. Rusia a devenit membru în Consiliul Europei. Croaþilor ºi Slovenilor. Croaþia ºi-a proclamat independenþa. care a acþionat pentru întãrirea rolului statului ºi a pute- rii centrale. Voivo- dina. 2005 (capitolul IV) 316 . Slovenia. Succesorul sãu. Extrem de tensionate au fost evoluþiile din Iugoslavia. În martie 2000 în funcþia de preºedinte al Federaþiei Ruse a fost ales Vladimir Putin. Slovenia. iar în ianuarie 1996. unde s-a ajuns la rãzboi civil. elementele conservatoare. Macedonia. În octombrie 1993. Dimitri Medvedev (ales în martie 2008) continuã aceastã politicã. dintr-o mare putere. croaþilor ºi slovenilor au decis sã facã parte din acelaºi stat: Regatul Sârbilor. astfel cã. inclusiv în privinþa relaþiilor cu fostele republici sovietice. Federaþia Rusã a devenit o putere de rang secundar. Dalmaþia. Croaþia. dar au eºuat ca urmare a faptului cã armata a rãmas fidelã lui Elþîn. în timp ce SUA ºi- au consolidat poziþia de lider mondial. obiective care au fost atinse pe parcursul celor douã mandate. Macedonia. Editura Universitãþii. În octombrie 1929. Unitatea Iugoslaviei. Muntenegru. 6 Sime Pirotici. În timpul mandatelor sale. care rivaliza cu SUA. În aprilie 1941. Bosnia ºi Herþegovina. Constituþia din 31 ianuarie 1946 prevedea organizarea a ºase state în cadrul Republicii Populare Federative Iugoslavia (care în 1963 ºi-a luat numele de Republica Socialistã Federativã Iugoslavia): Serbia. Bucureºti. Guvernul de la Moscova a aderat la Parteneriatul pentru Pace lansat de NATO în iunie 1994.5% din totalul voturilor. Croaþia. procomuniste. declarându-ºi fidelitatea faþã de Germania. Rusia a cunoscut o acceleratã degradare economicã ºi socialã. Realitate sau deziderat? (1918-1941). când reprezentanþii sârbilor. Bosnia ºi Herþegovina. Acest stat s-a constiuit în decembrie 1918.6 Statul iugoslav s-a reconstituit dupã rãzboi.Ioan Scurtu ieºit în evidenþã cu prilejul alegerilor prezidenþiale din 1996. Muntenegru. a devenit un stat minor pe arena interna- þionalã. Regatul ºi-a luat numele de Iugoslavia. care includea Serbia. în timp ce Boris Elþîn a înregistrat o victorie zdrobitoare. mai ales între sârbi ºi croaþi.

în Croaþia ºi în Bosnia au fost trimise forþe O. Washington. Slobodan Miloºevici a recunoscut independenþa Sloveniei. Austria. televiziunile ºi presa occidentalã prezentându-i pe sârbi ºi pe liderul lor Miloºevici ca pe niºte criminali odioºi. Slovenia ºi Croaþia ºi-au proclamat independenþa. au acþionat pentru dezmembrarea Iugoslaviei. investindu-ºi apoi sumele obþinute în în- treprinderi economice care îºi desfãºurau activitatea pe baza princi- piilor cererii ºi ofertei. cu o voce distinctã în Sud-Estul Europei nu era pe placul artizanilor noii configuraþii a continentului. Lon- dra. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Dupã moartea lui Iosip Broz Tito. care a intervenit cu trupe. Prin medierea Austriei ºi Germaniei. slovenilor. pentru a nu se putea invoca faptul cã socialismul totalitar avusese ºi o “faþã umanã”. s-au retras de la Congresul Uniunii Comuniºtilor din Iugoslavia. Iugoslavia nu acceptase dominaþia sovieticã ºi stabilise relaþii strânse cu statele occidentale. desfãºurându-se atât în teren. mulþi cetãþeni iugoslavi putând lucra în Germania. Dar rãzboiul civil a cuprins Croaþia ºi Bosnia-Herþegovina. unde au cãzut numeroase victime.. în primul rând al lui George Bush. care.U. De aceea. nu mai puþin abominabile. la 23 ianuarie 1990. Iugoslavia era þara socialistã cu cea mai largã deschidere spre Occident. Roma ºi Viena sã stimuleze naþionalismul croaþilor. ale croaþilor ºi bosniacilor erau trecute cu vederea. precum ºi a Comunitãþii Europene. pentru a impune menþinerea acestora în cadrul Federaþiei. Calea aleasã a fost încurajarea ºi sprijinirea puternicã a naþionalismului din republici ºi desprinderea lor din Federaþia existentã. bosniacilor. kosovarilor. sfãrâmarea Iugoslaviei a devenit un obiectiv central al principalilor lideri occidentali. Statele occidentale condamnau naþionalismul. cã aceastã þarã promovase o politicã internã ºi externã care-i asigurase un anumit pres- tigiu în lume. Acest fapt nu i-a împiedicat pe liderii politici de la Berlin.N. libertatea de circulaþie era asigu- ratã. În contextul cãderii regimurilor socialist-totalitare din Europa. În 1989. considerându-l un adevãrat pericol pentru regimul democratic. Existenþa unui stat puternic. animaþi de spiritul barbar al purificãrii etnice. acte nerecunoscute de Belgrad. Ea trebuia ºtearsã de pe harta Europei. Crimele. În urma trata- 317 . tendinþele centrifuge s- au accentuat. cât ºi mediatic. în 1980. cu cea mai dinamicã economie ºi cu un nivel de trai ridicat pentru aceastã zonã a continentului. În ianuarie 1992. pentru a proteja populaþia civilã. La 25 iunie 1991. condamnând în acelaºi timp cu fermitate naþionalismul sârbilor. Semnalul dezmembrãrii a fost dat de reprezen- tanþii Sloveniei. Italia ºi ale þãri din Vestul Europei.

in- clusiv bolnavi internaþi în spitalele din Capitala Iugoslaviei. manifestnþii au luat cu asalt clãdirea Parlamentului. s-au declarat pentru democraþie. în ziua de 14 decembrie 1995. Din fosta Iugoslavie a mai rãmas. Occidentul a experimentat ceea ce avea sã devinã “revoluþia portocalie”. spre a fi judecat pentru mai mult de 60 de capete de acuzare. muntenegrenii s-au pronunþat pentru despãrþirea de Serbia. Revenind la situaþia din Iugoslavia anului 2000. În septembrie 2000. un acord de pace. în octombrie 1995. cea mai gravã fiind aceea de genocid. care a fost parafat la Paris.. Statele constituite pe teritoriul Republicii Socialiste Federative Iugo- slave au dezavuat comunismul. guvern ºi Parla- ment propriu. câºtigase alegerile din 24 septembrie.Ioan Scurtu tivelor de la Dayton (statul Ohio-S.U. iar Miloºevici a murit în închisoare. impunând ca pre- ºedinte pe Vojislav Kostuniþa. din 2003. Miloºevici a fost ne- voit sã demisioneze. doar o uniune formalã între Serbia ºi Muntenegru. adicã nerecunoaºterea rezultatelor oficiale ale alegerilor ºi organizarea unor manifestaþii care sã impunã voinþa opoziþiei. Acum i s-a dat acel nume ºi chiar ºi o uniformã: bluze ºi fulare portocalii. Georgia ºi România.U. Celor 650 000 de locuitori 318 .A. dupã 78 de zile de bombar- damente asupra Belgradului (23 martie – 10 iunie 1999). care aveau sã fie purtate în anii urmãtori ºi în Ucraina. între statele constituite pe teritoriul fostei Republici Socialiste Federative Iugoslave s-au stabilit relaþii dimplomatice.) a declanºat lupta pentru independenþa acestei provincii. iar provincia Kosovo a fost plasatã sub protectoratul O.A. care. Acest stat federal – numit Uniunea Serbia–Muntenegru – s-a destrãmat la 21 mai 2006 când. au semnat. nu s-a putut ajunge la formularea unei sentinþe. în timpul cãruia s-au înregistrat sute de victime din rândul populaþiei civile. Pe aceastã bazã.U.). menþionãm cã Partidul Socialist condus de Miloºevici. fiecare având preºedinte. Regimul Miloºevici a reacþionat violent. econo- mie de piaþã ºi integrare euro-atlanticã. În aceste condiþii. sau simpli cetãþeni cãlãtorind cu autobuzul. iar peste câteva luni a fost arestat ºi predat Curþii Internaþionale de Justiþie de la Haga. desfãºurate sub medierea preºedintelui american Bill Clinton. dar dupã câteva zile de proteste în centrul Belgradului. l-a silit pe Moloºevici sã cedeze. ºefii de stat ai Iugoslaviei ºi Bosniei-Herþegovina. O asemenea metodã mai fusese aplicatã în Bulgaria ºi Albania. Dar conflictul armat avea sã reizbucneascã în 1998.C. în martie 2006. dar încã nu avea un nume. când Armata de Eliberare din Kosovo (U.N. prin referendum. De aceastã datã a intervenit masiv aviaþia S. Dupã patru ani de judecatã.K.

situaþia din Europa s-a modificat radical. Polonia. declanºatã în 2008 7 Nicolae Enciu ºi Valentina Enciu. 210. Astfel. Germania. Estonia. Cehia. Neajungându-se la un acord pe calea negocierilor. În acelaºi timp. Cehia ºi þãrile Baltice etc. care s-au finalizat în 2004. decât dupã reglemen- tarea statutului internaþional al teritoriului Kosovo. iar în iunie 1993 s-au stabilit criteriile de aderare la acest organism. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional ai Muntenegrului li s-a promis intrarea în Uniunea Europeanã. p. Ro- mânia ºi Grecia. În cele douã decenii care s-au scurs de la revoluþiile din 1989. Lituania. 319 . provincia Koso- vo ºi-a proclamat independenþa la 17 februarie 2008. fostele þãri socialiste au fost integrate în NATO – alianþã militarã sub conducerea SUA. Marea Britanie ºi de alte state. Estonia. Lituania. Cert este cã. Uniunea Europeanã a ajuns sã cuprindã 27 state cu o populaþie de 481 milioane locuitori7. Letonia) ºi 2007 (Bulgaria ºi România). Rând pe rând. Chiºinãu. Dominaþia SUA a implicat ºi o anumitã „modelare“ a atitudinii europenilor. membre ale NATO ºi Uniunii Europene. În septembrie 2009. Construcþie europeanã (1945-2007). în 2009. aceste þãri au început negocierile de aderare. care a devenit deschis ºi þãrilor din Est. aceºtia au fost nevoiþi sã se implice în rãzboaiele din Irak ºi Afganistan. preºedintele Obama a renunþat la amplasarae „scutului“ în aceste state. România ºi Slovacia (decembrie 1999). Slovenia ºi Ungaria (noiembrie 1997). Letonia. în conformitate cu interesele acestei þãri. constituit în afara norme- lor de drept internaþional. Lituania. Austria. act recunoscut imediat de SUA. Slovenia. Ungaria. statele membre cãutând împreunã soluþii de rezolvare a problemelor care se ivesc (precum criza economicã ºi financiarã. Trãsãtura esenþialã a fost integrarea fostelor state socialiste în structurile create de liderii occidentali. România ºi Bulgaria. Cehia. au declarat cã nu pot recunoaºte independenþa acestui stat. sã susþinã instalarea „scutului antirachetã“ american în Polonia. Slovenia. când a intrat în NATO ultimul „val“ – Slovacia. 2008. în timp ce Serbiei nu i s-a oferit o asemenea perspectivã. urmate apoi de Bulgaria. Europa trãieºte într-o atmosferã mai liberã. Pri- mele þãri foste socialiste care au început negocieri de aderare la Uniunea Europeanã au fost Estonia. Letonia. Slovacia. La 7 februarie 1992 s-a semnat tratatul de la Maastricht (Olanda) de consti- tuire a Uniunii Europene. Aderarea s-a realizat în douã “valuri”: 2004 (Polonia. Editura Civitas.

dar în fapt era extrem de pãrtini- toare. în întreprinderi ºi instituþii. iar acum aveau plãcerea de a-i contesta pe cei aflaþi în fruntea statului sau a partidelor politice. se certau. Decenii în ºir fuseserã siliþi sã-l elogieze (public) pe „conducãtorul iubit“. La 26 decembrie 1989 s-a format guvernul provizoriu condus de Petre Roman. Dupã convorbire. care nu se cunoºteau. Românii citeau cu nesaþ ziarele. „pro- occidentali“. Radioul era mai „echidistant“. se declara „liberã“. dar ºi în cea agro-alimentarã. remarcaþi în zilele revoluþiei. Nu erau puþine cazurile când pãrinþii se certau cu copiii. Trãirile intense din timpul revoluþiei s-au perpetuat de-a lungul anilor ’90. atacându-i cu vehemenþã pe foºtii colegi de redacþie care nu le þineau isonul. Prima plenarã a Consiliului Frontului Salvãrii Naþionale a avut loc în ziua de 27 decembrie. pe stradã ºi chiar în familie. „anticomuniºti“. Unii ziariºti. Pe acest fundal se constituiau noile structuri politice. chiar ºi cãlãtorii din metrou sau din tren. Dupã ani ºi ani de vorbire în ºoaptã. românii simþeau nevoia sã se exprime cu glas tare. Decalajele între statele mari (ca putere econo- micã) ºi cele mici se vor menþine încã multã vreme. atât de obedientã odinioarã. în cea mai mare parte. dar aceasta nu trebuie supraestimatã. din „oameni noi“. Chiar în timpul ºedinþei. B. au devenit peste noapte „democraþi“. însã ºi aici se simþeau opþiunile politice ale conducerii ºi ale redactorilor. Ideea apariþiei unor posturi particulare (paralele) de radio ºi TV devenise o necesitate pentru foarte mulþi români. democratice ºi deschise spre societate.Ioan Scurtu în SUA ºi care s-a extins ºi în celelalte zone ale lumii). colegii de cancelarie între ei. care fuseserã „lãudãtorii de serviciu“ ai regimului Ceauºescu. dupã patru decenii în care n-au avut posibilitatea sã- ºi exprime opþiunile. Presa. Televiziunea se strãduia sã rãmânã „liberã“. soþii cu soþiile. înclinând de fiecare datã balanþa în favoarea puterii. Ion Iliescu a fost sunat de liderul sovietic Mihail Gorbaciov. dar nu prea reuºea. se împãcau ºi abia aºteptau numerele din ziua urmãtoare. alcãtuit. Iliescu i-a 320 . „independen- tã“ sau chiar „absolut independentã“. iar egalitatea mult râvnitã este un ideal greu de transpus în realitate. dar fiecare pleda pentru propria sa opþiune politicã. Se discuta politicã în piaþa publicã. Evoluþia României dupã 1989 Viaþa politicã a început sã-i pasioneze din nou pe români în decembrie 1989. comentau articolele.

S. Gheorghe Manole. Ion Caramitru. 2 Ion Iliescu. Gorbaciov a spus cã ne stã la dispoziþie cu orice problemã. Nicolae Radu – membri.S.).N. sunt solidari cu noi.S. fapt ce a permis reluarea activitãþii acestuia. Bogdan Teodoriu. p. Mi-a transmis un salut cãlduros. anulând legi ºi decrete din timpul regimului totalitar. a decis structura Biroului sãu Executiv. I-am mulþumit. m-a acostat Televiziunea Românã. ne acordã ajutor dacã avem nevoie. ambasadorul SUA a transmis cã ªevardnadze se pregãteºte pentru a veni în þara noastrã (pentru a discuta unele probleme privind relaþiile noastre – livrãri de petrol. Sil- viu Brucan.1 Plenara Consiliului F. 37 321 .: „s-a obþinut cu greu legãtura cu Gorbaciov. Le-am spus cã aceasta ar cere timp.N.N. în urmãtoarea componenþã: Ion Iliescu – preºedinte. Francezii ºi americanii au spus cã ar fi gata sã accepte o eventualã intervenþie militarã a URSS. Vasile Neacºa. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional informat pe membrii Consiliului F. κi exprimã aceastã dorinþã de a veni în întâmpinarea nevoilor noastre. În final. gaze. nr. Pentru cã nu este nevoie. în „Caietele Revoluþiei“. Cazimir Ionescu ºi Király Károly – vicepre- ºedinþi. Dumitru Mazilu – prim-vicepreºedinte. Momente de istorie. Închipuiþi-vã cã m-am lãsat provocat ºi am rãspuns“. p. I-am mulþumit. 40. a vorbit despre perspectivele unei viitoare întâlniri. a adoptat decretul-lege pentru organi- zarea ºi funcþionarea acestuia. Mi-a spus cã urmãreºte cu atenþie ceea ce se petrece în România. Problema s-a pus de sprijin cu materiale mai sofisticate. S-a ridicat problema cã s-ar fi cerut ajutor. Consiliul F. S-a transmis inclusiv un interviu al lui. 2/2006. energie electricã etc. Menþionãm anularea legii din 1948 privind cultul greco-catolic. Dan Marþian – secretar. la întoarcerea mea în salã. era definit ca „organ suprem al puterii de stat“ care îºi propunea sã realizeze o societate „cu adevãrat democraticã“. În drum. de asemenea.2 Consiliul a adoptat unele mãsuri pozitive. La Congresul Poporului s-au prezentat evenimentele din România. Dimineaþa. El a fãcut aprecieri frumoase ºi a rãspuns chiar la unele provocãri. În zilele respective au apãrut niºte zvonuri – posibil spionaj sovietic. intervenþie militarã. 1 ªedinþa Consiliului Frontului Salvãrii Naþionale din 27 decembrie 1989. ºi pentru aprecierile fãcute. Francezii s-au oferit cã sunt gata sã ne sprijine cu profesioniºti ºi instructori. care m-a întrebat de ce am pãrãsit sala. Realmente ne-am descurcat singuri. sã asigure ºi sã apere „drepturile fundamentale ale omului ºi cetãþeanului“. anularea decretului-lege din 1966 privind întreruperea cursului sarcinii. Gorbaciov a arãtat cã nici partea românã nu a cerut ajutor militar ºi cã nici ei nu sunt dispuºi sã o facã.

cu excepþia partidelor fasciste sau a celor care propagã concepþii contrare ordinii de stat ºi de drept. Partidul Cooperatist etc. naþionalitate. cu prilejul evenimentelor de la Târgu-Mureº. altele noi: Miºcarea Ecolo- gistã din România. programul politic. în ianuarie – februarie 1990. Partidul Socialist-Liberal. Editura Mediaprint. Partidul Republican. Nici o altã îngrãdire pe motive de rasã. Partidul Democrat din România. Ion Bulei. Ioan Scurtu. care la art. anularea legii privind sistematizarea localitãþilor rurale ºi urbane prin care s-a pus capãt fricii obsesive a multor cetãþeni cã le vor fi dãrâmate casele. Partidul Poporului din România. un partid trebuia sã prezinte statutele de organizare ºi funcþionare. Partidul Progresist. Una dintre acestea. În acea atmosferã au fost adoptate ºi unele hotãrâri cu consecinþe negative pentru evoluþia României. fapt ce a permis scoaterea din þarã a unor importante valori naþionale. mai ales în martie 1990. O hotãrâre la fel de negativã a fost anularea legii privind patrimoniul cultural naþional. 1 prevedea: „În România este liberã constituirea parti- delor politice. Unele cu vechile denumiri (Naþional-Liberal. Partidul Democrat-Agrar. scena politicã s-a îmbogãþit cu câteva zeci de partide3. România a rãmas fãrã un serviciu de informaþii. Naþional- Þãrãnesc. Astfel. grad de culturã. Uniunea Democrat-Creºtinã. 3 Ion Alexandrescu. cu adãugirea Creºtin-Democrat). lãsând câmp liber celor care urmãreau destabilizarea acestei þãri. datatã 30 decembrie 1989. a cãror recuperare avea sã coste statul român multe milioane de dolari (cel mai semnificativ este cazul brãþãrilor dacice). fiind privitã ca principalul scut de apãrare a regimului socialist-totalitar ºi mai ales a „clanului“ Ceauºescu. religie. Partidul Unitãþii Democrate. Pentru a se înregistra. inclusiv a compartimentului care se ocupa de urmãrirea spionilor. Consecinþele acestei decizii s-au vãzut în scurtã vreme. sex sau con- vingeri politice nu poate împiedica constituirea ºi funcþionarea partidelor politice“. Social-Democrat. 1995. pp. Ion Mamina. Bucureºti. La 31 decembrie a fost publicat decretul-lege privind partidele poli- tice. 147-153 322 . care de-a lungul anilor comisese numeroase abuzuri ºi ilegalitãþi. Decizia luatã era motivatã de starea de spirit extrem de ostilã a românilor la adresa Securitãþii. Enciclopedia partidelor politice din România (1862-1994). Pe aceastã bazã.Ioan Scurtu permiþând astfel femeilor sã decidã singure dacã vor sã nascã sau nu copii. sã-ºi declare sediul ºi mijloacele financiare de care depindea ºi sã facã dovada cã avea cel puþin 251 membri. a fost desfiinþarea Departamentului Securitãþii Statu- lui.

o culegere de articole sub titlul Media mensonges (Minciuni mass-media). într-un context european aflat în plin proces de reaºezare. în partid. nici atât de eroici pe cât fuseserã prezentaþi. urmãrite cu sufetul la gurã pe micul ecran. histoire d’une manipulation (O minciunã mare cât un secol. care s-au confruntat cu „cea mai odioasã dictaturã din istoria omenirii“. cât dorin- þa de putere ºi de ascensiune personalã a iniþiatorilor acestor partide. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional La 6 februarie 1990. intitulatã Un mesonge gros comme le siècle. care urmãreau sã-l readucã pe Ceauºescu în fruntea statului. inclusiv unii ziariºti. care sã participe la alegeri ca formaþiune politicã.N. în primele zile ale anului 1990. decât rodul unei meditaþii asupra evoluþiei societãþii româneºti ºi a trasãrii unor cãi ferme de dezvoltare a þãrii. în bunã parte. lupta politicã avea sã vizeze nu atât programe ºi ideologii. au început sã punã sub semnul întrebãrii relatãrile privind evenimentele din România. unii dintre membrii acestuia nefiind de acord cu transformarea F. la Bruxelles. un subiect de primã paginã.S. sub preºedinþia lui Ion Iliescu. În consecin- þã. a publicat în prima jumãtate a anului 1990. prima zi de Crãciun. În ianuarie – februarie 1990. acest fapt a provocat o rupturã în cadrul Consiliului F. Dar. ziarist la Radioteleviziunea belgianã. secvenþele cu cei doi dictatori uciºi cu zeci de gloanþe lângã zidul unei unitãþi militare au oripilat pe mulþi telespectatori occidentali. opinia publicã vesticã. Frontul Salvãrii Naþionale s-a înscris ca partid politic. Tot în acelaºi an a apãrut la Paris o altã carte. Procesul încheiat cu împuºcarea lui Ceauºescu ºi a soþiei sale la 25 decembrie 1989. opinia publicã internaþionalã a trebuit sã constate cã „rãzboiul civil“ ºi „genocidul“. ªi presa scrisã a avut. foarte curând. o manipulare mass-media ºi cã românii nu erau nici atât de sângeroºi. Roumanie. timp de douã sãptãmâni. Graba cu care s-au constituit aceste partide era mai curând dorinþa de manifestare politicã. Dupã uriaºa simpatie de la sfârºitul lunii decembrie 1989. Sute de milioane de telespectatori au privit – ca pe o telenovelã palpitantã – confruntarea populaþiei cu „securiºtii“ ºi „teroriºtii“. 323 . În foarte scurt timp dupã revoluþie imaginea României în mass- media internaþionalã s-a modificat radical. Gérard de Selys. situaþia din þara noastrã a devenit obiectul unor ample dispute.. Transmisia în direct a revoluþiei din decembrie 1989 a creat o stare de spirit extrem de favorabilã românilor.S.N. Euforia ºi entuziasmul de la sfârºitul lunii decembrie 1989 au cedat locul dezamãgirii. Caracteristica esenþialã a acestor articole a fost exagerarea numãrului de victime. au fost.

Roumanie. Un mensonge gros comme le siècle. bãtându-ºi joc de dreptul internaþional.A. Minciuni mass-media.Ioan Scurtu România. ca însãºi minciuna care fusese difuzatã. decât modeste (ºi rare) scuze cititorilor sãi. invadau Republica Panama. Cu atât mai de neiertat. în Panama. 1990.U. Bucureºti. 1990 324 . Germania. el nu a fost crezut. inclusiv Castex. a avut loc intervenþia militarã a S. Autorul francez a fost mai rezervat.). pentru a cerceta situaþia la faþa locului. cãreia i s-a scos copilul nenãscut din pântece. De asemenea. afirmând cã. la do- 4Gérald de Selys.U. În atmosfera de atunci. 8-9 5 Michel Castex. Editura Scripta. Medicul legist Milan Dressler a încercat sã explice în ziarul „Renaºterea Bãnãþeanã“ (din 11 ºi 19 ianuarie 1990) cã imaginile transmise de televiziune pri- vind victimele represiunii de la Timiºoara nu reflectaserã realitatea. cu cât în acelaºi timp Statele Unite. medicul a transmis mai multor medici fotografia mãritã a celei mai mediatizate imagini: cadavrul de femeie. atenþia s-a concentrat spre evenimentele din România. Ziaristul belgian preciza: „Ideea ne- a venit dupã scandaloasa mistificare a «mãcelului» de la Timiºoara. Dane- marca. dupã aceea. Femeia mutilatã. pp. O preocupare similarã au avut ºi unii timiºoreni. de la Agenþia France Presse (A. a fost identificatã: murise la 8 noiembrie. Rãnit în orgoliul propriu de profesionist. istoria unei mari manipulãri).P. histoire d’une manipulation.minciunile“ se datorau faptului cã ziariºtii nu au verificat faptele ºi s-au lãsat intoxicaþi de sursele avute la dispoziþie5. Scuze care ar fi trebuit sã ocupe primele pagini ale cotidienelor. þinând pe piept cadavrul unui „nou-nãscut“. O revizuire imediatã a poveºtii la care s-a dedat întreaga presã ºi care n-a prezentat. orice mediatizare a situaþiei din Panama a fost interzisã de Departamentul de Stat al S. le-a trimis ºi alte fotografii cu persoanele „mãcelãrite“ de securiºti în decembrie 1989. Olanda ºi din alte state au ajuns la o concluzie comunã: imagi- nile prezentate în prim-plan de Televiziunea Românã Liberã în zilele revoluþiei erau o mistificare. În timp ce televiziunile au putut transmite cu lux de amãnunte evenimentele din România. Paris. medici din Franþa.A. Marea Britanie. mai ales la Timiºoara.F. Dupã ana- lizele efectuate..4 Aprecierea ziaristului belgian avea un sâmbure de adevãr: chiar în timpul revoluþiei române. Editura Albin Michel SA. fãcând tot atâtea victime reale cât ar fi trebuit sã conþinã mãcelul fictiv de la Timiºoara ºi acest lucru într-o tãcere uluitoare a presei“. semnatã de Michel Castex. Dacã situaþia din Panama nu a putut fi reflectatã. Mai mulþi ziariºti strãini au venit în România.

„minciuna secolului“. o „loviturã de stat“ pusã la cale de K. în Cimitirul Sãracilor. care cãutau sã împiedice o even- tualã intrare a României în sfera de influenþã a Uniunii Sovietice. mãcelãrit de Securitate. 12/2006 325 . Evident. De asemenea. Revoluþia ºi minciuni mass-media. doar pentru faptul cã l-au criticat pe Ceauºescu. aceastã manipulare – minciunile mass- media – începuse de mai mulþi ani ºi devenise o obiºnuinþã. A fost identificat: o fetiþã de douã luni. O „istorie“ similarã aveau ºi celelalte cadavre6. Copilul nu fusese scos de securiºti din burta femeii ºi nici mãcar nu era al ei. care decedase la 9 decembrie. ca urmare a unei afec- þiuni patologice. dându-ºi acordul ca ea sã fie înmor- mântatã de Primãrie. pp. Numai astfel se explicã faptul cã un fost ºef al Securitãþii (Ion Mihai Pacepa).. În acest scop a sprijinit înfiinþarea unor partide ºi organizaþii neguvernamentale (declarate a fi expresii ale societãþii civile). concubinul a declarat cã nu avea bani pentru a o îngropa. Ioan Scurtu. sã împiedice orice apropiere a României de Uniunea Sovieticã. Editura Curtea Veche. calcinat ºi într-o stare avansatã de putrefacþie.G. s-a urmãrit destabili- zarea puterii de la Bucureºti prin crearea ºi amplificarea unor conflicte interetnice în Transilvania. frumoasa ºi eroica revoluþie românã a devenit ra- pid o „fãcãturã“.B. 6 Brânduºa Armanca. acuzat cã demola satele ungureºti ºi nemþeºti. fusese scos în ziua de 8 decembrie dintr-un cãmin de termoficare subteran. care. deºi nicio casã aparþinând cetãþenilor acestor minoritãþi nu a fost demolatã. distrugând astfel civilizaþia minoritãþilor naþionale. De altfel. Sau campania atât de vehementã împotriva lui Ceauºescu. în „Dosarele istoriei“. Bucureºti. 2006.7 Modul cum se rezolvase problema puterii la 22 decembrie 1989 nu convenea unor guverne occidentale. În acelaºi timp. pe larg. sau un vechi lider comunist cominternist (Constantin Pârvulescu) au devenit. nr.. s-a putut conchide cã bãrbatul arãtat pe ma- sa de beton. 135-138 7 Vezi. Media culpa. lucrãtori din mass-media occidentalã nu ºi-au fã- cut. radioascultãtorilor ºi cititorilor pentru manipularea grosolanã la care au fost supuºi. tatãl ei a refuzat înhumarea ºi astfel a ajuns în Cimiti- rul Sãracilor. Pentru occidentali. Ad- ministraþia SUA urmãrea dezagregarea URSS ºi eliminarea Rusiei ca mare putere pe arena internaþionalã.eroi pozitivi“. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional miciliul sãu.mustrãri de conºtiinþã“ pentru modul cum au prezentat evenimen- tele din România ºi nici nu ºi-au propus sã-ºi cearã scuze telespec- tatorilor. prin activitatea lor. în urma unei come alcoolice.

despre care este greu de crezut cã ºtia bine unde se aflã pe hartã România ºi mai ales oraºul Târgu Mureº înainte de a primi aceastã misiune. Mureº. Încã de la începutul lunii martie mai mulþi reporteri s-au instalat în hotelul din centrul oraºului Tg. rolul principal l- a avut Károly Király. mijloacele de informare în masã condamnându-i vehement pe români. Chiar în timpul revoluþiei din decembrie s-au înregistrat situaþii în care mino- ritari maghiari ºi-au exprimat voinþa ca Transilvania sã fie desprinsã din corpul statului român. ªi de aceastã datã. care prevesteau un rãzboi interetnic. pe care Mãgureanu îl numeºte „cel mai mare duºman al unitãþii naþionale“9 a României. care era lovit cu bestia- litate de numeroºi indivizi setoºi de sânge.D 8 Virgil Mãgureanu.8 În aceeaºi direcþia acþiona ºi Lászlo Tökeº.Ioan Scurtu Încã de la începutul lunii ianuarie 1990 au fost relansate lozincile potrivit cãrora minoritãþile naþionale din România. filmatã de televiziunea irlandezã. p. La Târgu-Mureº s-a ajuns la confruntãri violente între un- guri ºi români. Astfel.R. Virgil Mãgureanu. iar atacatorii erau * Bannerul a fost scos de primarul localitãþii ºi se pãstreazã în Muzeul I. Peste câteva zile s-a constatat cã cel lovit era român (Mihãilã Cofariu). În opinia sa. Aceastã secvenþã. un banner uriaº pe care era scris: „Pânã aici este Ungaria.S. dincolo este Valahia“.. în ziua de 23 de- cembrie 1989. mai ales. din judeþul Braºov. A reapãrut ideea autonomiei Transilva- niei ºi a „eliberãrii“ ei de sub dominaþia naþionaliºtilor români. vicepreºedinte al Consiliului F. 169 9 Ibidem. mai ales cea maghiarã. care încã de la 26 decembrie 1989 a întocmit un document în care se cerea autono- mia populaþiei maghiare din teritoriul Transilvaniei“..R. alãturi de care au înfipt steagul Unga- riei Mari*. Opinia publicã mon- dialã a fost zguduitã de prezentarea evenimentelor de la Târgu-Mureº ºi.. mai mulþi naþionaliºti unguri au instalat. de imaginea unui om cãzut la pãmânt. televiziunile din mai multe þãri a fost prezente. în localitatea Fundata. când câteva mii de maghiari din Ungaria au venit sã-ºi sãrbãtoreascã ziua naþionalã în Transilvania. Acþiunea concretã s-a declanºat la 15 martie 1990. erau crunt reprimate.. unde urmau sã se desfãºoare evenimentele. ocupând camerele care aveau ferestrele spre Piaþa Palatului Cul- turii. De la regimul comunist. Între cei prezenþi se afla ºi reporter de la o televiziune irlandezã. 326 . a fãcut înconjurul lumii.N. afirma cã la începutul acelui an s-a urmãrit „o incendiere la propriu ºi la figurat a atmosferei din Ardeal pentru ceea ce urma sã se întâmple: desprinderea Transilvaniei de România“. ºeful Serviciului Român de Informaþii.

Aflat în timpul acestor evenimente în SUA. dar noile structuri. rãsturnate etc. a reuºit sã evite escaladarea violenþelor. în frunte cu Ion Iliescu. la Institutul de Construcþii din Bucureºti cea mai vehementã 10 Dinu C. În privinþa României ºi Bulgariei exista o anumitã incertitudine.“10 În aceastã situaþie criticã. Evenimentele de la Târgu-Mureº din martie 1990 au rãmas un episod tragic. conducerea statului român. Giurescu. precum ºi la crearea unei stãri de confuzie. Giurescu avea sã consemneze cã pe ecranul televizoarelor americane „revenea obsesiv imaginea unui bãrbat solid care lovea cu sãlbãticie pe un altul cãzut la pãmânt. care puteau duce la dezmembrarea României. prin colaborarea puterii cu opoziþia. blamate.S. Germania. Un alt factor destabilizator a fost declanºarea confruntãrilor politice de stradã. În întreprinderi ºi instituþii erau contestate consiliile F. Evoluþia acestor þãri era clarã: spre occident. dar care promiteau cã vor distribui salariaþilor pe gratis pãrþi din întreprinderea respectivã sau bunuri produse de aceasta. Cel care lovea era secui. 6 la Academia Românã. Nu au fost puþine cazurile când în locul unor ingineri cu o foarte bunã pregãtire profesionalã au fost „aleºi“ (adesea cu participa- rea portarilor ºi a femeilor de serviciu) indivizi cu o moralitate îndoiel- nicã. Aceste iniþiative se suprapuneau peste realitãþile din interior. Mãrturii. provizorii. Amintiri.F. p. Cea mai utilizatã lozincã a anilor ’90 era „Jos!“ fãrã sã se precizeze ce avea sã se punã la loc. La Bucureºti am aflat realitatea. fiind contestate. În Polonia. sub acuzaþia cã ar fi alcãtuite din comuniºti. În þarã s-a instalat o stare de haos. Una dintre primele mãsuri dupã aceste evenimente a fost înfiinþarea Serviciului Român de Informaþii. extrem de tensionatã. O asemena atmosferã s-a înregistrat ºi în ºcoli ºi facultãþi. Televiziunea poate fi cel mai bun mijloc de dezinformare a opiniei publice. Dinu C. 435 327 . dar obiectivul urmãrit de extremiºti nu a fost atins. unde vechea putere fusese rãsturnatã. R. Editura Meronia. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional unguri. întreþinutã de cei hotãrâþi sã „pescuiascã în apã tulbure“. 2008. Atunci am avut un semnal de cum se face informarea ºi în Vest. De exemplu. Ungaria ºi Cehoslovacia tranziþia de la totalita- rism la democraþie s-a fãcut pe cale paºnicã. De la Sovromconstrucþii nr. iar cel care încasa bãtaia era român ºi se numea Mihãilã Cofariu.N. astfel cã s-a recurs la promovarea unor confruntãri ºi acte de contestare.D. nu puteau conduce efectiv. alese în decembrie 1989. Dar imaginea fusese deja rãspânditã. cu toate comentariile de rigoare. Bucureºti. Comentariul: un român bate un ungur în oraºul Târgu Mureº. pe care conducerea sã nu le poatã gestiona. Germanã a fost „înghiþitã“ de R.

Forþele de ordine. Bucureºti. Strada a devenit principalul teritoriu de disputã politicã. a fost nevoit. 352 328 .sã se orienteze cãtre forþe mai puþin ortodoxe“13. Chiar dacã ºi-au schimbat numele – Miliþia a devenit Poliþie. „bãieþii deºtepþi“ (descurcãreþi) au trecut la devalizarea economiei naþionale în folosul propriu. 2006. neputând sã se bazeze pe forþele de ordine. În ianuarie 1990. op.S. Televiziunii publice ºi chiar al Ministerului de Interne.12 Prima confruntare violentã s-a înregistrat în ziua de 12 ianuarie. 11 Olivia Clãtici. de repetate ori. România. În 1990 s-a reedi- tat practica din timpul guvernãrii legionare (septembrie 1940-ianuarie 1941). sediile Guvernului. cit. confruntãrile politice au demarat încã de la începutul lunii ianuarie 1990. Odatã cu în- fiinþarea partidelor politice.. Pe acest fond. Cele mai mari convulsii s-au înregistrat la nivelul structurilor admi- nistrative ale satelor. pe care le-au înmânat studen- þilor pentru a le prezenta ca fiind propriile lor opþiuni. noul regim. contestatarii F. inclusiv spre mineri. când studenþii stabileau care cadre didactice trebuiau eliminate din universitãþi ºi care puteau fi alese în funcþii de conducere. Cãderea comunismului ºi naºterea democraþiei. beneficiarã a patru ani de studii la Academia de Partid „ªtefan Gheorghiu“ pentru a-ºi pregãti teza de doctorat. În acest con- text. puternic marcate de intervenþia lor împotriva revoluþionarilor în decembrie 1989.11 Asemenea oameni au întocmit liste cu cadre didactice care trebuiau eliminate din învãþãmânt. 413 12 Constantin Hlihor. oraºelor (municipiilor) ºi judeþelor.. tocmai aceastã doamnã cerea sã fie alese în funcþii de conducere persoane necompromise. în multe localitãþi. cit.. care au fãcut prima. Editura Universitãþii Bucureºti.Ioan Scurtu contestatarã a noii conduceri era o lectorã care fusese activistã a Comi- tetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor.N. în aceste condiþii. Liderii Partidului Naþional-Þãrãnesc Creºtin Democrat. la confruntãri. inclusiv fizice.. pe care nu a reuºit sã o termine. Istoricul britanic Siani Davies aprecia cã. În Capitalã. p. fiicã de ilegaliºti. Partidului Naþional-Liberal ºi Partidului Social-Democrat contestau vehement dreptul FSN de a deþine puterea.vizitã“ în Bucureºti la sfârºitul lunii ianuarie 1990. 136 13 Petru Siani-Davies.formatorilor de opinie“. cu studii fãcute în Uniunea Sovieticã. au putut sã atace ºi sã devasteze.. erau supuse unei puternice presiuni din partea presei ºi a . urmatã de acþiunile din 28 ºi 29 ianuarie 1990. astfel cã s-a ajuns. trupele de Securitate s-au numit Jandarmerie – ele erau prezentate tot ca expresii ale vechiului regim. p. reprezentanþii acestora cereau sã li se cedeze puterea. p. op.

). garanþie a democraþiei reale ºi a stabilitãþii în þarã pânã la alegerile libere“. a ºtiinþei ºi culturii. 33 din 18 martie 1990 16 Vezi. vol. Campania electoralã din primãvara anului 1990 a fost marcatã de unele incidente. simpatizanþi ai * Lista finalã cuprindea 259 de membri (Teodora Stãnescu-Stanciu.U. a fost decretul-lege din 14 martie 1990. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Noile structuri democratice se constituiau cu dificultate. prin crearea Consiliului Provizoriu de Uniune Naþionalã (C.. care conþinea ºi unele prevederi cu caracter constituþional. Cluj-Napoca. Bucureºti. asemenea dezbateri au avut un rol esenþial pentru progresul României. C. nr.14 C.N. 27 reprezentanþi ai uniunilor minoritãþilor naþionale ºi 3 reprezentanþi ai Asociaþiei Foºtilor Deþinuþi Politici (în total 241 membri).U.S. pp. situaþie de care au profitat cei care aveau resursele ºi relaþiile necesare.15 În acele momente decisive pentru evoluþia României.N. compus din 105 reprezentanþi ai partidelor ºi formaþiunilor politice nou create. 106 reprezentanþi ai F. I.P. Prin decretul-lege din 9 februarie 1990. datorate. respectând principiul separãrii puterilor în stat. care nu se mai recunoºtea în calitate de proprietar. sã participe la activitatea acestuia în calitate de observatori*. consfinþit prin Platforma-program din 22 decembrie 1989.P. 2009.U. Vladimir Pasti.U. pe o rãfuialã adesea personalã (ziarul „România liberã“ a deschis o rubricã cu titlul: Ce ai fãcut în ultimii cinci ani?). a vieþii sociale.P. a fost un organism legislativ (mini-parlament). era definit ca un „cadru de colaborare a tuturor forþelor politi- ce în perioada preelectoralã.P. România în tranziþie. dupã primul rãzboi mondial între neolibe- ralism ºi þãrãnism etc. Dupã 1989. faptului cã mulþi cetãþeni. Editura Nemira. Cãderea în viitor.N. Editura MEGA. 140-146) 14 „Monitorul oficial“. pe succesul imediat.P. Activitatea Consiliului Provizoriu de Uniune Naþionalã. privind alegerea Parlamentului ºi a Preºedintelui României. S-a convenit ca delegaþii partidelor care aveau sã se constituie dupã înfiinþarea C. care a func- þionat între 9 februarie 1990 ºi 11 mai 1990. România a fost lãsatã „sã cadã în viitor“. dupã expresia unui cunoscut sociolog16. pentru a devaliza economia statului. În a doua jumãtate a secolului al XIX-lea a fost confruntarea între conservatorism (junimism) ºi liberalism. în principal. 27 din 10 februarie 1990 15 Ibidem. nr.N. pe larg.N. În trecut. 1995 329 .N. clasa politicã ºi intelectualitatea au pus accentul pe confruntare. s-a gãsit o cale de dialog.U. Cel mai important act normativ adoptat de C. Deºi viaþa politicã era convulsionatã. Nu a existat o dezbatere autenticã privind cãile de dezvoltare a economiei. Documente privind revoluþia românã din decembrie 1989.

N.C.S. – 1. iar P. Pe de altã parte. la Preºedinþie. precum ºi o puternicã încãrcãturã istoricã ºi emoþionalã.2% la Senat). o parte dintre participanþi s-a deplasat în centrul Capitalei ºi au blocat zona Piaþa Universitãþii–Intercontinental.31% la Adunarea Deputaþilor ºi 67.Þ. candidatul F. în martie 1990.N.17 17 Stan Stoica..N.D. respectiv. respectiv 7..N.L. mai ales cã P.41%.07% din totalul voturilor. Editura Meronia.05%.Þ. iar Ion Raþiu (P.N. cel vizat fiind F. a câºtigat doar 2. rectorul Universitãþii din Bucureºti. Proclamaþia de la Timiºoara. în Piaþa Aviatorilor.56% din voturi la Adunarea Deputaþilor ºi 2. Dicþionarul partidelor politice din România.06%). s-au caracterizat printr-o largã participare la vot (peste 86%) ºi o dorinþã generalã de exprimare a opþiunii politice (fapt ce a determinat prelungirea operaþiunilor de votare cu mult peste ora stabilitã pentru închiderea urnelor).S. (7. De aseme- nea. Ion Iliescu a obþinut 85. nu erau obiºnuiþi cu existenþa unei opoziþii. care la punctul 8 cerea interzicerea prin legea electoralã a dreptului foºtilor activiºti comuniºti ºi ofiþeri de securitate sã candideze timp de trei legislaturi parlamentare. ci ºi scoaterea în afara legii a oricãrui partid de tip comunist. au propus candidaþi la Preºedinþie persoane care veneau din strãinãtate (Radu Câmpeanu ºi.M.Þ.D. Rezultatul alegerilor a constituit o surprizã numai pentru cei care nu cunoºteau starea de spirit a poporului român. care „nu au mâncat salam cu soia“.D.N.D. Principalul animator al Pieþei Universitãþii a fost Marian Munteanu. în timp ce Radu Câmpeanu (P.) doar 4. a câºtigat detaºat (66.N. p. deoarece aici îºi pierduserã viaþa numeroºi revoluþionari în noaptea de 21/22 decembrie 1989. preºedintele Ligii Studenþilor.S.R.50% la Senat.C.S. Participanþii cereau nu numai aplicarea punctului 8 al Proclamaþiei de la Timiºoara. aºa cum fuseserã nevoiþi sã o facã cei din þarã.28%.N. Ei au declarat-o „zonã liberã de neocomunism“ sau „kilometrul 0 al democraþiei“.64%. F. era contestat energic Ion Iliescu.S. dupã un miting organizat de P.9%. ºi P. 163 330 . Ion Raþiu).23% la Adunarea Deputaþilor ºi 7. Alegerile.) a câºtigat 10. 1989 – 2004.D. opoziþia a adoptat.D. P. 2004. În alegerile parlamentare succesul a aparþinut partidului condus de Ion Iliescu. a partidelor de opoziþie ºi Alianþei Civice.Þ. fiind urmat de U. care s-a bucurat de un larg sprijin din partea profesorului Emil Constantinescu. În aceste alegeri.Ioan Scurtu F. Bucureºti. desfãºurate la 20 mai 1990. Aceasta avea o mare vizibilitate mediaticã.20% la Senat) ºi de Partidul Naþional-Liberal (6..- C. care dobândise o mare popularitate în timpul revoluþiei.L. Potrivit datelor oficiale. respectiv 0.N. La 22 aprilie.N. – C.

000 voturi: Uniunea Democraticã a Sârbilor – 9.451 voturi. regimul democratic de dupã 22 decembrie 1989 ºi au dat legitimitate noii puteri. Prin alegerile libere s-a pus capãt provizoratului politic. Cu toate acestea. deoarece au confirmat.875 voturi a obþinut 9 mandate.932 voturi. Uniunea Polonezilor din România „Dom Polski“ – 2. s-a deschis calea adoptãrii unei noi legislaþii în toate domeniile vieþii sociale. cu 290. care sã asigure dezvoltarea democraticã a României. Uniunea Bulgarã Banat (Asociaþia Culturalã Bulgarã) – 3. deºi a fost votat de un numãr mult mai mare de cetãþeni (cu 194. 331 .600 voturi. culturale etc. Uniunea Democratã a Slovacilor ºi Cehilor din România – 4.372 voturi. Evident. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Alegerile din 20 mai 1990 au reprezentat un moment esenþial în istoria României. În total.035 voturi. devenind o expresie a spiritului democratic ºi de largã toleranþã ce anima viaþa politicã din România. Dacã luãm în calcul Uniunea Armenilor din România. atunci votul pentru aceasta a avut o putere de reprezentare de 10 ori mai mare decât cel dat unei organizaþii româneºti. prin votul popular. urma sã se afle adoptarea unei noi Constituþii. pentru care au primit 10 mandate în Adunarea Deputaþilor. care dura de cinci luni.585 voturi. Aceste cifre aratã cã. Uniunea Elenã din România – 4. politice.974 voturi. Uniunea Armenilor din România – 399 voturi. „discriminarea pozitivã“ a minoritãþilor naþionale în privinþa votului ºi a mandatelor. chiar dacã nu întruneau numãrul de voturi necesar. pentru prima datã în istoria României ºi a Europei. Cu alte cuvinte. puterea de reprezentare a unui vot dat organizaþiilor minoritare a fost de trei ori mai mare decât votul unui etnic român. Potrivit legii din martie 1990 organizaþiilor aparþinând minoritãþilor naþionale li se asigura câte un loc în Camera Deputaþilor.178 peste cel al minoritãþilor respective) partidul Alianþa pentru Unitatea Românilor a primit cu un mandat mai puþin decât organizaþiile acestora. Ceva mai mult au obþinut Uniunea Democratã a Romilor din România – 29. Uniunea Democratã Turcã Musulmanã – 8. organizaþiile acestor minoritãþi au câºtigat 96. Sistemul s-a perpetuat ºi în celelalte alegeri parlamentare. economice.697 voturi. partidul Alianþa pentru Unitatea Românilor. în prim plan. În aceleaºi alegeri. În primul Parlament democratic al României post-totalitare au fost reprezentate organizaþii care nu au întrunit nici mãcar 10. mulþi lideri ai UDMR ºi mai ales Laszlo Tökes nu au încetat sã clameze peste tot în lume cã în România minoritãþile erau asuprite ºi asimilate prin politica oficialitãþilor de la Bucureºti. La aceste alegeri s-a experimentat.162 voturi ºi Comunitatea Lipovenilor din România – 17.

cât ºi politic. în principal. neputând nega rezultatele alegerilor. cereau înfiinþarea unui post de televiziune independent. forþele de ordine au intervenit.-C. poliþiºtii au fost întâmpinaþi de manifestanþi cu pietre ºi huiduieli.N. „Societatea civilã“ a desfãºurat o amplã campanie pe aceastã te- mã. cu o imagine dezastruoasã. care vizau.A. precum ºi liderul Ligii Studenþilor.D. a refuzat invitaþia de a fi prezent la ceremonia de deschidere a lucrãrilor Parlamentului ºi de depunere a jurãmântului de cãtre preºedintele Ion Iliescu. dar fãrã succes. care i-au evacuat în forþã pe cei din Piaþa Universitãþii. a unor civili care acþionau cu violenþã împotriva altor civili. Noul guvern. au anunþat retragerea din Piaþa Universitãþii.L. în dimineaþa de 14 iunie au venit în Ca- pitalã câteva mii de mineri. ambasadorul S. Preºedintele Ion Iliescu a fãcut apel la cetãþeni sã apere cuceririle democratice.Ioan Scurtu Dupã alegeri. Câþiva ani buni. A urmat contrareacþia manifestan- þilor. Aceasta s-a datorat atât faptului cã planul de intervenþie a fost defectuos. România a fost prezentã în mass-media Occidentalã cu asemenea scene de coºmar. mereu acuzaþi cã se fac vinovaþi de represiunea din decembrie 1989.. ºi P.N. Cei mai mulþi miniºtri fãcuserã parte din guvernul provizoriu.. 332 . atât în plan social. astfel cã guvernul a decis eliberarea zonei. au devastat sediile P. restituirea dreptului de proprietate.U. Confruntãrile au continuat ºi dupã alegeri. care. la 20 iunie 1990. care au atacat ºi au incendiat sediul Ministerului de Interne. ale unor ziare de opoziþie. lor adãugându-li-se câþiva specialiºti. Circulaþia în centrul capitalei era blocatã de la 22 aprilie. fapt ce a creat o adevãratã panicã în rân- dul guvernanþilor. sub lozinca „21-22. cine a tras în noi?“ Trimiºi sã evacueze piaþa. Din nou România era în atenþia opiniei publice mondiale. Acesta avea la bazã un program de reforme. iar mitingul nu era autorizat. mai ales în economie. În Piaþã a rã- mas un grup de demonstranþi. cât ºi situaþiei psihologice în care se aflau militarii. ei au pãrãsit în grabã zona. în care minerii loveau cu bâtele tineri aflaþi în Piaþã. În mod ostentativ. pre- cum ºi al Televiziunii Române. prezidat de Petre Roman. În dimineaþa zilei de 13 iunie. evident nemulþumit de rezultatul alegerilor.Þ. Au avut loc greve de amploare ale lucrãtorilor de la calea feratã. care sã fie redatã vehiculelor ºi pietonilor. Timoraþi. intrau pe geam în sediul Institutului de Arhitecturã pentru a-i gãsi pe studenþii refugiaþi din calea violenþei au fãcut înconjurul lumii. promovarea economiei de piaþã. Scenele filmate. forþele politice din opoziþie. privatizarea întreprinderilor. a fost validat în ziua de 28 iunie. au molestat un mare numãr de cetãþeni.

iar 2.N. Pe acest fond.D. votând împotriva acestuia. România este stat de drept.. la 27 septembrie 1992.D.A. La 21 noiembrie 1991. fapt ce afecta ºi statutul internaþional al þãrii. libera dezvoltare a personalitãþii umane. toate partidele au recunoscut rezultatul referendumului ºi faptul cã noua Constituþie reprezenta baza juridicã pe care se construia statul de drept în România.D. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional ale muncitorilor portuari.3% din sufragii au fost anulate. iar în ziua de 8 decembrie a fost supusã votului popular.U. P.3% au votat pentru Constituþie. unitar ºi indivizibil.N. Liderii lor au fost primiþi cu aplauze la Congresul P.7% la Camera Deputaþilor ºi 18 „Monitorul oficial“.-C. Democraþia româneascã era pusã sub semnul întrebãrii. Opoziþia a boicotat referendumul. Cele mai multe voturi a câºtigat Frontul Democrat al Salvãrii Naþionale – 27. dintre aceºtia. suveran ºi independent.unde condamnau „regimul neocomunist“ de la Bucureºti. parlamentarii P.N. intrând în dialog cu reprezentanþii greviºtilor.D. nr. noua Lege fundamentalã a fost promulgatã. române!“ Dincolo de disputele politice. Petre Roman ºi-a „depus mandatul“. democratic ºi social. condamnând politica „tandemului Iliescu-Roman“..Þ. 20. 233 din 21 noiembrie 1991. În acest timp. prezenþa la urne a fost masivã: 67% dintre cetãþenii cu drept de vot.L. ºi Marea Britanie . Cu toate acestea. Un reprezentant al minierilor a luat cuvântul de la tribuna Congresului. lideri ai opoziþiei fãceau turnee politice în statele occidentale – mai ales în S. au avut loc alegeri parlamentare ºi prezidenþiale.R. 333 . iar în funcþia de prim-ministru a fost numit Theodor Stolojan.M. în care demnitatea omului. care tocmai se desfãºura în Sala Mare a Teatrului Naþional. Cu multã dificultate.Þ.4% au fost contra. ºi U. În septem- brie 1990 minierii au efectuat un nou „raid“ în Bucureºti. Potrivit articolului 1 din Constituþie: „România este stat naþional. Acesta a reuºit sã calmeze situaþia. s-a ajuns la adoptarea proiectului de Consti- tuþie.-C. Forma de guvernãmânt este Republica. de aceastã da- tã împotriva puterii. 77. studenþilor. cerând cetãþenilor sã nu se prezinte la vot. S-a stabilit cã Ziua Naþionalã a României este 1 Decembrie.S. Pe baza noii Constituþii. iar imnul naþional – „Deºteaptã-te. P. dreptatea ºi pluralismul politic reprezintã valori supreme ºi sunt garantate“18. cadrelor didactice etc. drepturile ºi libertãþile cetãþeneºti.

Editura Institutului de ªtiinþe Politice ºi Relaþii Internaþionale.1% din voturi la Camera Deputaþilor ºi 30.4% din totalul voturilor (în turul al doilea)20. 625. C.285-286.R.4% din totalul voturilor exprimate. pp. iar tensiunile sociale au devenit extrem de periculoase.19 În urma alegerilor din noiembrie 1996 s-a înregistrat o alternanþã la putere. Acestea au fost ultimele alegeri de dupã 1989 câºtigate de partidul aflat la putere. ºi-a abandonat rolul de a informa cititorii. cu 21. Funcþia de preºedinte a fost câºtigatã de Emil Constantinescu (candidatul C. 2003. Sub redacþia lui Stelian Neagoe. prin succesul Convenþiei Democrate Române. aproape în totalitatea ei. propunându-l candidat la Preºedenþia României pe Emil Constantinescu.S. Virgil Mãgureanu.. în aceastã campanile implicându-se chiar ºi unii diplomaþi accidentali acreditaþi în România.D. astfel ca aceºtia sã accepte pãrãsirea locului de muncã. Ciorbea credea cã prin închiderea „întreprinderilor cu pierderi“ ºi privatizãrile rapide.. De la regimul comunist.. L-a urmat Radu Vasile (aprilie 1998-decembrie 1999). p. 622. care a obþinut 30. Primul-ministru Victor Ciorbea (decembrie 1996-aprilie 1998) a instituit practica oferirii a 20-30 salarii compen- satorii pentru cei „disponibilizaþi“. Presa.R. Criza economicã s-a accentuat.7% la Senat.3% la Senat. 20 Enciclopedia istoriei politice a României. opo- ziþia s-a coalizat într-o singurã formaþiune. Bucureºti..D.D. a trecut prin numeroase crize interne. ºeful Serviciului Român de Informaþii avea sã menþioneze cã din strãinãtate a venit „presiunea principalã“. Alcãtuitã dintr-un mozaic de partide.) cu 54. care ºi-a le- gat numele de lichidarea celui mai mare combinat de creºtere a porcilor 19 Virgil Mãgureanu. reflectate ºi prin faptul cã în cei patru ani (1996-2000) s-au succedat trei prim-miniºtri. numitã Convenþia Demo- cratã Românã.D. preºedintele P. În funcþia de prim-ministru a fost desemnat Nicolae Vãcãroiu.-C. Din iniþiativa lui Corneliu Coposu. opoziþia beneficiind de o puternicã susþinere mediaticã ºi financiarã. care s-a menþinut pe întreaga legislaturã de patru ani (1992-1996).Þ.R.Ioan Scurtu 28.N.D. Pe locul urmãtor s-a clasat P. adicã ieºirea din crizã. Ion Iliescu a obþinut mandatul de preºedinte în al doilea tur de scrutin cu 61. 334 . în România se va vedea „luminiþa de la capãtul tunelului“.5% ºi respectiv 23%. angrenându-se în campania anti-Iliescu ºi în favoa- rea C. punând bazele redresãrii economiei naþionale ºi ale integrãrii României în structurile europene ºi euro-atlantice.

+P.S. „opoziþia democraticã“ a urmãrit sã împiedice accederea la conducerea statului a lui Corneliu Vadim Tudor.) în funcþia de prim- ministru. xenofob ºi antioccidental.R. intrat în turul al doilea.199-200. constituind astfel o majoritate parlamentarã. 335 . Preºedinte a fost ales Ion Iliescu (P.M. De aceastã datã.) cu 51. care de-a lungul ultimilor 10 ani îºi fãcuse o obsesie din criticarea acestuia.D.3% ºi respectiv 31.34% din opþiunile electoratului. 2007.B.7%.D) din al doilea tur de scrutin cu 66. Bãsescu a cerut organi- zarea de alegeri anticipate. etc.- ist.A.1 la Senat. Acesta era socotit extremist.D. În funcþia de preºedinte a fost ales. (Partidul Social-Democrat + Partidul Umanist din România). comunist nostalgic. Pe locul al doilea s-a plasat Alianþa D. Curând dupã formarea guvernului. care l-a validat pe Cãlin Popescu Tãriceanu (P.A. Istoria contemporanã a României (1918-2007). alcãtuitã din Partidul Democrat ºi Partidul Naþional-Liberal. (Dreptate ºi Adevãr). cu 36.N. pentru prima datã în istorie. Noul preºedinte a reuºit sã atragã de partea sa U. 667. p. dupã ce secole de-a rândul fusese exportatoare de asemenea bunuri.G.8% din totalul voturilor21. antioccidental etc. p.2%22. Traian Bãsescu (Alianþa D.664-665. Guvernul Mugur Isãrescu (decembrie 1999-decembrie 2000) a reuºit sã impunã adoptarea unei atitutini raþionale faþã de bugetul sta- tului ºi sã obþinã o primã creºtere economicã dupã un deceniu de declin. dupã al doilea tur de scrutin. cu 28. cu 31. dar Tãriceanu s-a opus. În martie 2004. La succesul lui Ion Iliescu a contribuit ºi „societatea civilã“.L. Editura Fundaþiei România de Mâine. acuzat cã ar fi K. În noiembrie 2000 alegerile au fost câºtigate de Partidul Social- Democrat (36. 22 Ioan Scurtu.6% la Camera Deputaþilor ºi 37. Revoluþia românã din 1989 în context internaþional ºi de carne din Europa (COMTIM). Ca urmare. În alegerile parlamentare din noiembrie 2004 pe primul loc s-au situat listele P. s-a 21 Ibidem. România a devenit membrã a Alianþei Nord-Atlantice.6% la Camera Deputaþilor ºi 37% la Senat). Bucureºti.R.S. act ce a lovit puternic în aprovi- zionarea pieþei româneºti cu produse din carne provenite din þarã. Româ- nia devenind. În timpul acestui guvern s-a înregistrat „debalansarea“ comercialã.U. preºedintele Partidului România Mare. inclusiv Grupul de Dialog Social. importatoare de produse agro-alimentare. ºi Partidul Umanist din România. Guvernul condus de Adrian Nãstase (2000-2004) a reuºit sã asigure o creºtere economicã ºi sã încheie negocierile privind aderarea la Uniunea Europeanã.

care ºi-a luat numele de Partidul Democrat-Liberal. Imediat dupã instalare.+Partidul Conservator – 33% la Camera Deputaþilor ºi 34. Primul ministru afirma chiar. pensiilor etc. primul ministru declara cã România se confrunta cu o gravã crizã economicã ºi cã era nevoie „sã strângem cureaua“..- iºtilor din cabinet. Preºedintele Traian Bãsescu declara cu satisfacþie cã i s-a „împlinit visul“ de a avea un guvern cu care sã poatã colabora.3% la Camera Deputaþilor ºi 33. dar ºi întreprinderile industriale (care au reuºit sã supravieþuiascã asaltului din anii ’90).A. Privatizãrile din perioada anterioarã înstrãinaserã aproape complet sistemul bancar. în decembrie 2007. dar electoratul a invalidat aceastã decizie la referendumul din 19 mai.S. s-a rostogolit ºi peste Europa.D. în frunte cu Theodor Stolojan. În ianua- rie 2009. prin votul parlamentului. obþinut de principalele partide politice: P. economia româneascã avea nevoie de o „curea 23 „Adevãrul“ din 3 decembrie 2008.5% la Senat23. la 1 aprilie 2007 guvernul a fost reorganizat. care în decembrie 2008 au format împreunã guvernul. Criza economicã izbucnitã în toamna anului 2008 în S.1% la Senat. În ziua de 19 aprilie 2007.N. În opinia preºedintelui Bãsescu. foarte curând. Deoarece Partidul Democrat susþinea punctul de vedere al lui Traian Bãsescu. guvernul a trebuit sã schimbe complet mesa- jul lansat de cele douã partide în campania electoralã. Alegerile parlamentare din noiembrie 2008 s-au încheiat cu un scor aproape egal.U.D. dar foarte curând s-a putut constata cã aceasta era extrem de vulnera- bilã. gruparea Stolojan a fuzionat cu Partidul Democrat. Guvernul Tãriceanu a asigurat o dezvoltare a economiei naþionale. Speranþa cã România va face faþã presiunii externe s-a dovedit iluzorie. atât cât mai rãmãsese ea. în vara anului 2008. Dar. când au fãcut promisiuni hazardate privind