IOAN SCURTU REVOLUÞIA ROMÂNÃ DIN DECEMBRIE 1989 ÎN CONTEXT INTERNAÞIONAL

1

Ioan Scurtu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României SCURTU, IOAN Revoluþia Românã din decembrie 1989 în context internaþional / prof. univ. Ion Scurtu. - Bucureºti : Editura Redacþiei Publicaþiilor pentru Strãinãtate, 2009 Index. ISBN 978-973-8333-57-4 94(498)"1989"

ISBN 978-973-8333-57-4

2

IOAN SCURTU
Academia Oamenilor de ªtiinþã din România

REVOLUÞIA ROMÂNÃ DIN DECEMBRIE 1989 ÎN CONTEXT INTERNAÞIONAL

Redacþia Publicaþiilor pentru Strãinãtate (editura acreditatã CNCSIS) Bucureºti, 2009 3

Ioan Scurtu

4

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

Sumar
Consideraþii privind istoriografia .........................................................7 Capitolul 1 Criza regimului socialist-totalitar 1. Câteva precizãri necesare...............................................................21 2. Evoluþia raportului de forþe pe plan internaþional..........................32 3. Încercãrile lui Gorbaciov de a scoate socialismul din crizã ..........36 4. Situaþia României...........................................................................43 a) Desovietizare ºi liberalizare...........................................................43 b) Anii cultului personalitãþii .............................................................52 Capitolul II Principiul Dominoului 1. Frãmântãrile din prima jumãtate a anului 1989.............................83 2. Vara schimbãrilor decisive ...........................................................100 3. Cãderea Zidului Berlinului...........................................................113 4. Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român .................124 5. Întâlnirea de la Malta ...................................................................151 Capitolul III Revoluþia Românã din Decembrie 1989 1. Inevitabilitatea schimbãrii............................................................174 2. Evenimentele din Timiºoara ........................................................180

5

Ioan Scurtu

3. Bucureºti, 21-22 Decembrie ........................................................217 4. Instaurarea noii puteri ..................................................................235 Capitolul IV Bilanþ ºi perspective 1. Patru decenii de istorie.................................................................289 2. De la totalitarism la democraþie A. Evoluþii politice în Europa central-esticã....................................307 B. Evoluþia României dupã 1989.....................................................320 Concluzii ..........................................................................................371 Indici nume persoane, localitãþi .......................................................395 Sumar englezã, francezã, italianã, rusã, spaniolã, germanã.............407

6

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

CONSIDERAÞII PRIVIND ISTORIOGRAFIA

Anul 1989, care a marcat o schimbare fundamentalã în istoria Europei, a preocupat un numãr important de politologi, ziariºti, oameni politici, istorici. Potrivit unor aprecieri, s-au publicat peste 4 000 de lucrãri consacrate evenimentelor din 1989, cele mai multe cu caracter memorialistic, dar ºi unele culegeri de documente ºi chiar sinteze. Revoluþia românã s-a bucurat de o atenþie specialã, atât în þarã, cât ºi peste hotare. Chiar dacã nu existã o evidenþã completã a cãrþilor privind anul 1989 în România, apreciem cã numãrul acestora depãºeºte 500. Subiectul nu este ºi nu poate fi epuizat, întrucât o cercetare sistematicã abia a început în 2005, în cadrul Institutului Revoluþiei Române din Decembrie 1989. Din multe puncte de vedere, se poate afirma cã specialiºtii au un câmp larg de investigaþie, o cercetare aprofundatã impunând utilizarea tuturor surselor, de la cele de arhivã, la istoria oralã. Chiar ºi în stadiul actual, existã o bazã temeinicã pentru scrierea istoriei revoluþiei române în context internaþional. Pentru o cercetare istoricã documentele de arhivã sunt esenþiale. Disputa politicã de dupã 1989 a avut ºi o parte pozitivã: prin hotãrârea Senatului României s-au creat douã comisii de anchetã a evenimentelor din decembrie 1989. Prima ºi-a desfãºurat activitatea în anii 1990-1992, sub conducerea lui Sergiu Nicolaescu, iar cea de-a doua între 1992-1996, fiind prezidatã de Valentin Gabrielescu. O parte din concluziile primei comisii a fost publicatã de Sergiu Nicolaescu1, iar cea de-a doua de ªerban Sãndulescu2. Desigur, aceste cãrþi prezintã o importanþã deosebitã, dar modul de selecþionare a documentelor ºi, mai ales,
1

Cartea Revoluþiei Române din Decembrie 1989, Bucureºti, Editura Ion Cristoiu,

1999. Lovitura de stat a confiscat revoluþia românã, ed. a II-a, Bucureºti, Editura Omega Press, 1996
2

7

Ioan Scurtu

interpretarea lor a generat vii dispute. De aceea, pentru istorici este extrem de important sã studieze ei înºiºi documentele comisiilor respective (rapoarte, declaraþii, interviuri, casete etc), aflate în arhiva Senatului. O situaþie similarã s-a înregistrat la Parchetele Militare care au adunat numeroase documente, pe care istoricii nu au încã posibilitatea de a le studia integral, deoarece anchetele nu au fost încheiate. Alte documente importante se aflã în arhivele Ministerului Apãrãrii Naþionale, Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informaþii, Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii, Ministerului de Externe, în Arhivele Naþionale Istorice Centrale (fond C.C. al P.C.R.), din care extrem de puþine au vãzut lumina tiparului. Reconstituirea evenimentelor din 1989 va putea fi mult mai precisã dupã deschiderea tuturor arhivelor din România, dar ºi din Federaþia Rusã, S.U.A., Franþa, Marea Britanie, Germania, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia º.a. Legislaþia arhivisticã internã ºi internaþionalã prevede anumite termene pentru accesul la documente (între 30 – 50 ani, pentru altele chiar ºi 100 de ani), dar existã posibilitatea ca, pe baza aprobãrii creatorului sau deþinãtorului de arhivã, acestea sã fie reduse. Pe de altã parte, fiecare stat îºi protejeazã propriile interese ºi este greu de presupus cã documentele provenind de la serviciile secrete (fie ele americane sau ruseºti) vor fi puse în curând la dispoziþia cercetãtorilor. O certã valoare documentarã au imaginile filmate în acea perioadã de organele de ordine (Securitate, Miliþie), dar ºi pe diverºi amatori, surprinzând activitãþile publice (adunãri, mitinguri), activitatea unor personalitãþi, afluenþa mulþimilor spre zona centralã a marilor oraºe, ocuparea sediilor instituþiilor de partid ºi de stat, comportarea revoluþionarilor, a armatei ºi altor structuri de forþã. În aceeaºi categorie se înscriu ºi casetele audio, conþinând înregistrãrile convorbirilor între diferiþi lideri politici ºi militari, ordinele date ºi rapoartele primite etc. Multe dintre acestea se aflã în arhiva radioului ºi a televiziunii, dar ºi a multor persoane particulare. Cercetarea lor este la început, iar analiza lor atentã va scoate la ivealã fapte inedite, de o semnificaþie realã. Institutul Revoluþiei Române din Decembrie ’89 a început, din 2006, sã-ºi constituie o arhivã proprie, în care sunt adunate materiale diverse, de la documente scrise, la casete video ºi audio. Dintre documentele publicate se cuvin a fi menþionate cele emise în acea perioadã de organele oficiale. Pânã la 22 decembrie, sunt de remarcat stenogramele Comitetului Politic Executiv, conferinþele cu activul de partid ºi de stat þinute de Nicolae Ceauºescu, decretele-lege
8

Bucureºti. Un alt volum. 25 decembrie 1989.U. manifeste. Cuprinzãtorul volum (605 pagini) intitulat Revoluþia Românã din decembrie 1989 retrãitã prin documente ºi mãrturii. Documente. între care: Proclamaþia Frontului Democratic Român de la Timiºoara.A. realizat de Dumitru Preda ºi Mihai Retegan. Bucureºti. Procesul Ceauºeºtilor. Editura Axioma. decretele adoptate de acest nou organ al puterii de stat3. Editura Excelsior. spre searã. Prãbuºirea regimurilor comuniste europene.5 Valoare de document au ºi acele apeluri. note informative. De exemplu. conþine corespondenþã diplomaticã. înregistrãri realizate în iureºul revoluþiei. Multe dintre acestea au fost publicate în presa vremii. sinteze ale organelor de informaþii. jurnale ale acþiunilor de luptã. într-o manierã laconicã. fapte relatate de participanþi (martori oculari ºi persoane implicate în evenimentele respective). în „Buletinul (Monitorul) oficial“. Editura Ion Cristoiu. unul dintre elicopterele care a venit la Comitetul Central al P. 1991. care au publicat stenograma acestuia6. uneori disperate. Ceauºescu la Târgoviºte. Comunicatul Frontului Salvãrii Naþionale. Editura Militarã. purtând semnãturile lui Constantin Sava ºi Constantin Monac4. 7 Dupã execuþie a nins.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional semnate de preºedintele Republicii Socialiste România etc.C. Editura Fundaþiei Culturale Române. rapoarte. fluturaºi lansaþi în zilele revoluþiei. Unele au fost publicate în „Caietele Revoluþiei“ ºi în revista „Clio 1989“ editate de Institul Revoluþiei Române din Decembrie 1989 4 Bucureºti. Stenograma integralã ºi caseta video. stãri de spirit. Idem. precum ºi în diferite lucrãri ºi studii. 1992. în ziua de 22 decembrie 1989 a lansat fluturaºi prin care populaþia era avertizatã asupra pericolului pierderii integritãþii teritoriale a României. 22 – 25 decembrie 1989. Bucureºti. care exprimau. precum ºi în S. mai multe manifeste anunþau „victoria“ revoluþiei ºi adresau populaþiei chemarea „La arme!“ Documentele privind procesul intentat lui Nicolae ºi Elenei Ceauºescu a preocupat pe mulþi ziariºti. alteori de-a dreptul înflãcãrate.R. aºa cum sunt reliefate în rapoartele diplomaþilor români acreditaþi în diferite capitale europene. 2001 5 1989 Principiul dominoului. Bucureºti. În aceeaºi zi. 1999 3 9 . Întreaga problematicã privind situaþia cuplului Ceauºescu la Târgoviºte ºi persoanele implicate au constituit obiectul unor meticuloase investigaþii ale lui Viorel Domenico7. Dupã 20 decembrie 1989 importante sunt documentele revoluþiei. 2000 6 Vezi Manole Auneanu (sub redacþia). prezintã contextul internaþional ºi situaþia României.

comentarii Selecþie de texte ºi note Nicolae Luca. 1999 10 Revoluþia românã vãzutã de ziariºti americani ºi englezi. vol. care urmãreºte sã informeze. Bucureºti. Procesul de la Timiºoara. americanã ºi englezã10. Presa – vorbitã. scrisã ºi electronicã. mass-media în general – constituie o importantã sursã pentru istorici. Editura Mirton. vol. care ºi-au schimbat brusc. III.C. unde ziarele Comitetelor de partid au devenit „independente“ ºi chiar „absolut independente“. dupã cãderea acestuia. el sã devinã „criminalul dictator“. care fusese organul C. 2004. Editura Mirton. Timiºoara. IV. mass-media a fost extrem de activã. I ºi II. al P.. Editura Evenimentul. vol. Editura Mirton. Un fenomen similar s-a înregistrat ºi la nivelul judeþelor. vol. cu 180 de grade. care dupã 1980 îl critica dur pe liderul român. 2007. promovând o anumitã imagine. cãutând sã acrediteze ideea cã întregul popor era strâns unit în jurul lui Nicolae Ceauºescu. Timiºoara. Timiºoara. Timiºoara. 1991 8 10 . În acele zile de decembrie 1989. Cu aceeaºi datã. coordonat de Miodrag Milin. devenind din ce în ce mai radical. dar s-a adaptat noilor realitãþi. Pânã la 22 decembrie. Editura Sempre. În dupã-amiaza zilei de 22 decembrie a apãrut primul ziar al revoluþiei. Bucureºti. pentru ca. poate ºi pentru cã ar fi pus în dificultate prea mulþi ziariºti. dar ºi sã creeze stãri de spirit. din admiratori ai lui Ceauºescu devenind cei mai duri acuzatori ai acestuia. vol V. Reportaje. au fost publicate mai multe volume din procesul de la Timiºoara. Aceºtia trebuie sã aibã în vedere caracterul subiectiv ºi agitatoric al acesteia. 2008 9 Decembrie ’89 în presa italianã. „Scânteia“.R. regimul de la Bucureºti a þinut presa sub un control extrem de sever. ºi-a menþinut titlul ºi forma graficã. „asasinul de copii“ etc. opþiunile politice.C.Ioan Scurtu Prin munca stãruitoare a unui harnic colectiv. s-au realizat asemenea crestomaþii din presa italianã9. Oarecum paradoxal. interviuri. Asociaþia Memorialul Revoluþiei. uneori în contradicþie cu realitatea. „România liberã“. Editura Fundaþiei Academia Civicã. 2005. sugestiv intitulat „Libertatea“. Documente ’89. ºi-a luat numele de „Scânteia poporului“. Timiºoara. intentat celor vinovaþi de reprimarea demonstranþilor. Nu s-a întocmit o culegere de articole din presa româneascã a acelei perioade.. pentru ca peste douã zile sã devinã „Adevãrul“. VI. Organul central al Frontului Democraþiei ºi Unitãþii Socialiste. ele oferã informaþii extrem de utile pentru toþi cei interesaþi de revoluþia românã8. dupã ce în anii ’70 ai secolului al XX-lea se întrecuse în a-i ridica osanale pentru politica sa de independenþã faþã de Moscova. 2006.

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

O importantã sursã pentru cercetarea evenimentelor din 1989 o constituie emisiunile de radio ºi de televiziune. Imaginea lui Ceauºescu în balconul Comitetului Central în ziua de 21 decembrie a fãcut înconjurul lumii. Apoi, Televiziunea (devenitã „Liberã“) a realizat o performanþã unicã în lume: transmiterea în direct a unei revoluþii. Punerea la dispoziþia cercetãtorilor a transcrierilor de pe benzile ºi casetele de radio11 ºi TV12 din acele zile, permite o reconstituire, pe zile, ore ºi minute a evenimentelor din România. Ele redau starea de tensiune ºi dramatismul, dar ºi avântul revoluþionar, ura împotriva regimului care anima milioanele de români, ampla solidaritate internaþionalã cu aceºtia. Ulterior, fãcându-se o analizã „la rece“ a acelor emisiuni, ca ºi a relatãrilor din presã, s-a ajuns la concluzia cã a existat o mare dozã de manipulare, cu consecinþe tragice pentru soarta multor români, inclusiv militari, care au cãzut victimã unor teroriºti neidentificaþi13. Memoriile constituie o altã categorie de izvoare pe care istoricii au datoria sã le studieze. Ele au un caracter subiectiv – fiecare relateazã evenimentele prin prisma sa, în funcþie de locul ocupat ºi de rolul avut în acel moment –, dar printr-o analizã criticã, prin compararea cu alte surse, acestea pot fi un material indispensabil pentru reconstituirea unor fapte concrete ºi stãri de spirit din zilele revoluþiei. Dintre liderii politici ai lumii, se remarcã Mihail Gorbaciov, ale cãrui memorii sunt menite sã justifice perestroika, recurgând la discursurile ºi interviurile pe care le-a acordat în timpul cât s-a aflat în fruntea Uniunii Sovietice14. Unul dintre principalii sãi colaboratori, Aleksandr Iakovlev, ºi-a expus concepþiile într-o convorbire cu Lilly Marcou15, dezvãluind modul în care el credea cã Uniunea Sovieticã va fi salvatã. La rândul sãu, Ministrul de Externe Eduard ªevardnadze a publicat un volum de memorii, intitulat Opþiunea mea16.
E un început în tot sfârºitul… Culegere selectivã din programele radiodifuzate în zilele de 17–25 decembrie 1989, Bucureºti, Societatea Românã de Radiodifuziune, 1998; Timiºoara în arhivele „Europei Libere“. 17–20 decembrie 1989. Coordonator Miodrag Milin, Bucureºti, Fundaþia Academia Civicã, 1999 12 Revoluþia Românã în direct. Coordonator Mihai Tatulici, Bucureºti, 1990 13 Minciuni mass-media. Sub redacþia lui Gérald de Selys. Traducere Elena Dan, Bucureºti, Editura Scripta, 1992 14 Memorii. Traducere de Radu Pontbriandt. Ediþie Dan Petre, Bucureºti, Editura Nemira, 1994 15 Ce vrem sã facem din Uniunea Sovieticã. Convorbire cu Lilly Marcou. Traducere de Lander Grigoriu, Bucureºti, Editura Humanitas, 1991 16 Opþiunea mea. Traducere din limba rusã de Virgil Constantinescu, Bucureºti, Editura Presa Naþionalã, 2003
11

11

Ioan Scurtu

Mai mulþi revoluþionari români ºi-au publicat memoriile, au exprimat puncte de vedere asupra evenimentelor respective, au adunat documente pe care le-au încredinþat tiparului. Astfel, Claudiu Iordache – unul dintre liderii revoluþiei de la Timiºoara, vicepreºedinte al Frontului Democratic Român – a publicat mai multe cãrþi în care a evocat evenimentele din decembrie 1989, contextul în care ele au avut loc, spiritul de jertfã al revoluþionarilor ºi evoluþia României la sfârºitul secolului al XX-lea ºi începutul celui de-al XXI-lea17. Extrem de laborios s-a dovedit a fi Ion Iliescu – preºedintele Consiliului Frontului Salvãrii Naþionale – care a prezentat pe larg revoluþia românã, privitã în ansamblul general al istoriei României ºi al evoluþiei raportului de forþe pe plan internaþional, a procesului de globalizare, specific sfârºitului de secol XX, precum ºi a perspectivelor omenirii în era post-industrialã18. Dumitru Mazilu – prim-vicepreºedinte al Consiliului F.S.N. – a publicat mai multe cãrþi cu caracter memorialistic, avansând puncte de vedere sensibil diferite (de la „revoluþia furatã“ la „revoluþia autenticã“)19. Petre Roman – membru al Consiliului F.S.N. ºi cel dintâi ºef de guvern de dupã revoluþie – ºi-a expus poziþia în douã cãrþi, stãruind asupra luptei sale pentru democraþie20. Vechiul stalinist Silviu Brucan, devenit oponent al regimului Ceauºescu ºi „ideolog“ al revoluþiei, ºi-a publicat memoriile în douã cãrþi, cu subtitluri sugestive: Generaþia irositã ºi Între douã revoluþii21.
17 Isus s-a nãscut la Timiºoara. Decembrie ’89, Timiºoara, Editura Helicon, 1994; România pierdutã, Bucureºti, Editura Irini, 1995; Singur între români, Bucureºti, Editura Irini, 1997; O Românie de câºtigat sau o naþiune în descompunere, Bucureºti, Editura Irini, 2006 18 Revoluþia Românã, Bucureºti, Presa Naþionalã, 2001; Revoluþia trãitã. Stenograma convorbirii cu membrii Comsiei Senatoriale pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989, Bucureºti, Editura Publicaþiilor pentru Strãinãtate, 1995; Revoluþie ºi reformã, Bucureºti, Editura Enciclopedicã, 1994; Marele ºoc din finalul unui secol scurt. Ion Iliescu în dialog cu Vladimir Tismãneanu, Bucureºti, Editura Enciclopedicã, 2004 19 De la totalitarism la libertate. Revoluþia furatã. Memoriu pentru þara mea, Bucureºti, Editura Cozia, 1991; Dumitru Mazilu în dialog cu Vasile Popa. Calvarul virtuþii, Timiºoara, Editura Aura, 2002 20 Libertatea ca datorie, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1994; Faþã în faþã cu Petre Roman. 9 convorbiri cu Vartan Arachelian, Bucureºti, Editura Cartea Româneascã, 1996 21 Generaþia irositã. Memorii, Bucureºti, Editurile Univers ºi Calistrat Hogaº, 1992; De la capitalism la socialism ºi retur. O biografie între douã revoluþii. Ediþie îngrijitã de Alexandru Singer, Bucureºti, Editura Nemira, 1998

12

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

Doi membri ai Consiliului F.S.N., Alexandru Bârlãdeanu (fost vicepreºedinte al Consiliului de Miniºtri) ºi Corneliu Mãnescu (fost ministru de Externe) ºi-au depãnat amintirile în cadrul unor interviuri cu Lavinia Betea22. Regizorul ºi actorul Sergiu Nicolaescu, membru în Consiliul F.S.N. constituit la 22 decembrie 1989, a depus o impresionantã muncã de documentare, valorificând nu numai propria experienþã de participant la revoluþie, ci ºi materialele adunate de Comisia senatorialã al cãrei preºedinte a fost. Pe aceastã bazã a publicat mai multe lucrãri de referinþã, extrem de utile pentru reconstituirea evenimentelor din decembrie 198923. Situaþia de la Televiziunea Românã, mai ales din Studioul 4, care a transmis revoluþia în direct, a fost relatatã pe larg de Teodor Brateº, cel care a coordonat emisiunile urmãrite cu sufletul la gurã de milioanele de telespectatori din þarã ºi din strãinãtate24. Alþi revoluþionari binecunoscuþi – între care Lorin Fortuna ºi Gelu Voican-Voiculescu – au acordat interviuri ºi au publicat articole despre evenimentele la care au participat, unele strânse în volume împreunã cu ale altora25 Pentru evenimentele de la Timiºoara o realã importanþã au lucrãrile semnate de Costel Balint26, Gheorghe Secheºan27, Titus Suciu28, Mariana Cernicova29, Marius Mioc30.
22 Alexandru Bârlãdeanu despre Dej, Ceauºescu ºi Iliescu. Convorbiri, Bucureºti, Editura Evenimentul Românesc, 1997; Convorbiri neterminate. Corneliu Mãnescu în dialog cu Lavinia Betea, Iaºi, Editura Polirom, 2001 23 Revoluþia. Începutul adevãrului. Un raport personal, Bucureºti, Editura Topaz, 1995; Cartea Revoluþiei Române. Decembrie ’89, Bucureºti, Editura Ion Cristoiu, 1999; Lupta pentru putere, decembrie ’89, Bucureºti, Editura All, 2005 24 Explozia unei clipe. 22 decembrie 1989. O zi în studioul 4, Bucureºti, Editura Scripta, 1992; Trilogia Revoluþiei Române în direct. Câteva zile dintr-o viaþã. 22–24 decembrie 1989, 3 vol., Bucureºti, Editura Economistul, 2004 25 D. Marcu, Moartea Ceauºeºtilor dezvãluitã de Gelu Voican-Voiculescu ºi Victor Atanasie Stãnculescu, Bucureºti, Editura Excelsior, 1991 26 1989. Timiºoara în decembrie, Editura Helicon, 1992; 1989 – Legiunea Revoluþiei Timiºoara, Editura Brumar, 2005 27 Timiºoara, 17 dupã 16, Timiºoara. Editura Artpress, 2006 28 Reportaj cu sufletul la gurã (Traseele Revoluþiei), Timiºoara, Editura Facla, 1990; Lumea bunã a balconului, Bucureºti, Editura IRRD, 2008 29 Noi suntem poporul (Timiºoara, decembrie 1989) Reºiþa, Editura Inter Graf, 2004 30 Revoluþia din Timiºoara aºa cum a fost, Timiºoara, Editura Brumar, 1997; Revoluþia din 1989 pe scurt, Timiºoara, Editura Artpress, 2006

13

Ioan Scurtu

Evenimentele de la radio au fost relatate de mai mulþi lucrãtori din aceastã instituþie, în lucrarea Timpul care a învins teama. Decembrie 1989-Decembrie 200731. Dintre generalii care au jucat un rol de seamã în decembrie ’89 se detaºeazã Victor Atanasie Stãnculescu ºi ªtefan Guºã. Ambii ºi-au expus punctele de vedere în cadrul unor interviuri publicate în presã, dar ºi în lucrãri de sine stãtãtoare. Stãnculescu, într-o amplã discuþie cu Dinu Sãraru32, în timp ce activitatea lui ªtefan Guºã a fost reliefatã de fiica sa, care i-a adunat cuvântãrile rostite în acele zile, interviurile acordate, declaraþia de martor în „procesul Timiºoara“, audierea la Comisia senatorialã pentru cercetarea evenimentelor din decembrie ’89; a rezultat o carte, intitulatã Condamnat la adevãr, publicatã la 10 ani de la moartea generalului33. O interesantã lucrare memorialisticã a publicat viceamiralul (r) ªtefan Dinu, ºeful serviciului secret de Informaþii Militare.34 Unii dintre foºtii lideri comuniºti, implicaþi în procesul C.P.Ex. (Comitetul Politic Executiv), ºi-au scris memoriile. Se remarcã Dumitru Popescu35, Silviu Curticeanu36, Ion Coman37 care s-au aflat în preajma lui Ceauºescu, în decembrie 1989, oferind elemente interesante nu numai asupra modului cum acþiona liderul român, dar ºi a stãrii de spirit existentã la nivelul cel mai înalt de conducere a României. Mai mulþi ofiþeri de securitate – condamnaþi pentru implicarea lor în reprimarea revoluþionarilor – ºi-au publicat memoriile. Între aceºtia, Filip Teodorescu38 ºi Radu Tinu39, care s-au referit mai ales la acþiunile unor agenþi strãini infiltraþi în rândul manifestanþilor de la Timiºoara.
Ediþie alcãtuitã de Puºa Roth, Bucureºti, Editura Ars Longa, 2008 Dinu Sãraru în dialog cu Victor Atanasie Stãnculescu. Generalul Revoluþiei cu piciorul în ghips. Interviu – fiºe pentru un posibil roman, Bucureºti, Editura RAO, 2005 33 Daniela Veronica Guºã de Drãgan, Condamnat la adevãr. Generalul ªtefan Guºã, Bucureºti, Editura RAO, 2004 34 Viceamiralul (r) ªtefan Dinu, Condamnat la discreþie, Bucureºti,. Editura Nerverland, 2009 35 Un fost lider comunist se destãinuie. Am fost ºi cioplitor de himere. Convorbire realizatã de Ion Tecºa, ziarist, Bucureºti, Editura Expres, 1994; Eclipsã în cetatea soarelui, Bucureºti, Editura Globus, 1996. 36 Mãrturia unei istorii trãite. Imagini suprapuse, Bucureºti, Editura Albatros, 2000 37 Omul se duce, faptele rãmân. Istoria însã le va analiza. Bucureºti, Editura Meditaþii, 2007 38 Un risc asumat. Timiºoara, decembrie 1989, Bucureºti, Editura Viitorul Românesc, 1992 39 Timiºoara… no comment, Bucureºti, Editura PALO, f.a.
32 31

14

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

Pentru reconstituirea evenimentelor recente, un rol important îl are istoria oralã, relatarea martorilor; evident, asemenea înregistrãri trebuie analizate în spirit critic, ºtiut fiind faptul cã, de regulã, existã tentaþia subiectivã a exagerãrii meritelor proprii ºi a ocultãrii momentelor neconvenabile (de exemplu, este foarte greu de presupus cã un comandant militar va recunoaºte cã, din proprie iniþiativã, a ordonat sã se tragã în manifestanþi, sau un director de penitenciar cã i-a maltratat pe arestaþi; dupã cum nu cred cã, dintre miile de manifestanþi care au intrat în sediul Comitetului Central, se va gãsi vreunul care sã recunoascã faptul cã a devalizat fiºete sau cã a sustras bunuri aflate în birourile foºtilor demnitari). Autorul lucrãrii de faþã a avut lungi discuþii cu revoluþionari (el însuºi fiind un „martor“ al evenimentelor din Bucureºti), dar ºi cu persoane care au ocupat funcþii importante pânã la 22 decembrie 1989 ºi dupã aceastã datã, pe care le-a fructificat pe parcursul paginilor care urmeazã. Alãturi de aceste surse, cu caracter de izvoare, istoricii au la dispoziþie diferite lucrãri, unele scrise de nespecialiºti, dar care au o anumitã bazã documentarã ºi exprimã puncte de vedere interesante. Gama aprecierilor este extrem de largã, iar documentele sunt folosite pentru a demonstra un anumit punct de vedere. Cel mai adesea politica sau opþiunea politicã de dupã 1989 a autoritãþilor a avut un rol important. Ruxandra Cesereanu, într-o interesantã lucrare intitulatã Decembrie 1989. Deconstrucþia unei revoluþii40, a fãcut o clasificare a interpretãrilor privind acest eveniment: 1) interpreþii revoluþiei pure (puriºtii) care la rândul lor sunt de douã tipuri: puriºtii revoluþionari ºi puriºtii oportuniºti – care susþin teza revoluþiei „pur ºi simplu“; 2) interpreþii ipotezei complotului, care ºi ei se împart în douã categorii, unii punând accent pe complotul extern, iar alþii pe complotul intern – loviturã de stat sau puci; 3) interpreþii gen „coctei“ care susþin cã a fost un hibrid de revoluþie combinatã cu o loviturã internã de stat ºi un complot extern. Mulþi ziariºti, scriitori, critici literari nu au rezistat tentaþiei de a scrie despre revoluþia din decembrie 1989. O interesantã carte a semnat Vartan Arachelian despre „personajele“ Revoluþiei41, prin transcrierea de pe bandã a convorbirilor pe care le-a avut cu acestea într-o emisiune
Iaºi, Editura Polirom, 2004 În faþa Dumneavoastrã. Revoluþia ºi personajele sale, Bucureºti, Editura Nemira, 1998
41 40

15

Ioan Scurtu

la radio, de mare succes, intitulatã „În faþa Dumneavoastrã“. La rândul sãu, Alex Mihai Stoenescu a consemnat discuþiile cu mai mulþi participanþi la evenimentele din decembrie 198942. Un loc special a fost rezervat lui Virgil Mãgureanu.43 Acelaºi autor, Alex Mihai Stoenescu, a realizat o amplã lucrare din ciclul loviturilor de stat în România, în care anului 1989 îi consacrã douã pãrþi (de fapt douã masive volume), „revoluþia“ (între ghilimele) fiind consideratã „o tragedie româneascã“44. Criticul literar Mihai Ungheanu s-a interesat dacã revoluþia a fost un „rãzboi civil regizat“45, ziaristul Nestor Rateº a vãzut o „revoluþie încâlcitã“46, iar ziaristul Radu Portocalã a ajuns la concluzia cã a fost o „loviturã de stat“47. Ambasadorul francez Jean-Marie Le Breton a fost mai prudent în aprecierile sale, ocupându-se în mod special de sfârºitul lui Nicolae Ceauºescu48. Dintre politologii care au analizat revoluþia românã din decembrie 1989, încadrând-o în ansamblul transformãrilor înregistrate în Europa Centralã ºi de Sud-Est, a crizei comunismului în general, se remarcã Vladimir Tismãneanu49, Stelian Tãnase50, Lavinia Betea51, Adrian Pop52. Puþini istorici români de profesie s-au încumetat sã abordeze acest subiect, datoritã precaritãþii surselor de informare ºi a agresivitãþii factorilor politici, care au cãutat sã impunã o viziune interesatã asupra
Interviuri despre revoluþie, Bucureºti, Editura RAO, 2004 De la regimul comunist la regimul Iliescu. Virgil Mãgureanu în dialog cu Alex Mihai Stoenescu, Bucureºti Editura RAO, 2008 44 Istoria loviturilor de stat în România. „Revoluþia din decembrie 1989“ – o tragedie româneascã, vol. 4, partea I ºi partea a -II-a, Bucureºti, Editura RAO, 2004 ºi 2005 45 Un rãzboi civil regizat (Redefinirea revoluþiei), Bucureºti, Editura Romcartexim, 1997 46 România: revoluþia încâlcitã, Bucureºti, Editura Litera, 1994 47 România – autopsia unei lovituri de stat: þara în care a triumfat minciuna, Sibiu, Editura Continent, 1991 48 Sfârºitul lui Ceauºescu: istoria unei revoluþii, Bucureºti, Editura Cavallioti, 1997 49 Ghilotina de scrum. Despre nevroze ºi revoluþii, Timiºoara, Editura de Vest, 1992; Stalinism pentru eternitate. O istorie politicã a comunismului românesc, Iaºi, Editura Polirom, 2005 50 Miracolul revoluþiei: o istorie politicã a cãderii regimului comunist, Bucureºti, Editura Humanitas, 1999 51 Psihologie politicã. Individ, lider, mulþime în regimul comunist, Iaºi, Editura Polirom, 2001 52 Tentaþia tranziþiei. O istorie a prãbuºirii comunismului în Europa, Bucureºti, Editura Corint, 2002
43 42

16

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

evenimentelor din decembrie 1989. Cei mai mulþi au preferat sã contemple disputa publicã ºi sã se menþinã în rezervã, aºteptând vremuri mai liniºtite ºi în primul rând deschiderea arhivelor. Aceastã poziþie este, desigur, onorabilã, dar ea are ºi un inconvenient major: a lãsat teren liber de manifestare pentru neprofesioniºti, fãrã a le da replica necesarã, astfel cã „formatorii de opinie“ au reuºit adesea sã impunã puncte de vedere extrem de subiective ºi foarte departe de realitatea evenimenþialã. Istoricul secolului al XXI-lea trebuie sã intre în arenã, sã-ºi prezinte argumentele, întemeiate pe o criticã de specialitate a surselor (izvoarelor) existente. În timp, odatã cu deschiderea arhivelor, el va putea sã-ºi multiplice, sau sã-ºi amendeze concluziile, dar o va face, de fiecare datã, ca un profesionist în materie. O primã lucrare, apãrutã la mai puþin de un an de la revoluþie, a fost iniþiatã ºi coordonatã de Ioan Scurtu53. Acelaºi autor a coordonat o amplã monografie privind structurile politice în Europa Centralã ºi de Sud-Est54, evenimentele din 1989 fiind analizate de Teodora StãnescuStanciu ºi Georgiana-Margareta Scurtu. O muncã intensã, vizând cu deosebire evenimentele de la Timiºoara, a desfãºurat Miodrag Milin, care a publicat mai multe cãrþi, unele cu un accentuat caracter documentar, altele cu o privire mai amplã asupra Revoluþiei55. Foarte activi s-au dovedit istoricii militari care, sub coordonarea generalului Costache Codrescu, au realizat o amplã lucrare privind armata în revoluþie (douã ediþii)56. De asemenea, Constantin Sava ºi Constantin Monac au acordat o atenþie specialã activitãþii armatei, dar au abordat ºi evenimentele din decembrie 1989 în ansamblul lor57. Dintre lucrãrile de sintezã menþionãm pe cea semnatã de Florin Constantiniu, intitulatã O istorie sincerã a poporului român, apãrutã în 1997, care a cunoscut mai multe ediþii.
53 54

Sfârºitul dictaturii. Bucureºti. 21–25 decembrie 1989, Craiova, Editura Clio, 1990 Structuri politice în Europa Centralã ºi de Sud-Est (1918 – 2001), 2 vol., Bucureºti, Editura Fundaþiei Culturale Române, 2003; lucrarea are ºi o ediþie în limba englezã, apãrutã în acelaºi an, la aceeaºi editurã 55 Timiºoara în arhivele „Europei Libere“. 17–20 decembrie 1989, Timiºoara, 1990; Timiºoara în revoluþie ºi dupã, Timiºoara, 1997 56 Armata românã în revoluþia din decembrie 1989. Coordonator Costache Codrescu, Bucureºti,Editura Militarã, 1998; ed. a II-a, 1998 57 Adevãrul despre Decembrie 1989. Conspiraþie. Diversiune. Revoluþie, Bucureºti, Editura Forum, 1999

17

Ioan Scurtu

Înfiinþarea Institutului Revoluþiei Române din decembrie 1989 prin legea din 14 decembrie 2004 a permis dezvoltarea unui domeniu nou de cercetare pentru istoriografia româneascã, crearea unui cadru adecvat organizãrii unor dezbateri ºtiinþifice, precum ºi valorificarea prin publicare a studiilor ºi lucrãrilor elaborate. Sub egida acestui institut, Ioan Scurtu a realizat o lucrare de proporþii (362 pagini) privind revoluþia românã în context european.58 Cunoscutul istoric Alesandru Duþu este autorul unei ample cronologii a revoluþiei române, înscrisã într-un ansamblu general european ºi chiar mondial (lucrarea începe cu ziua de 25 octombrie/7 noiembrie 1917, când Partidul Comunist bolºevic a cucerit puterea în Rusia ºi se încheie cu data de 25 decembrie 1991, sfârºitul Uniunii Sovietice ºi al regimului comunist)59. Sub coordonarea dr. Alexandru Osca a apãrut cartea intitulatã 1989 - an decisiv în istoria Europei, cuprinzând comunicãrile prezentate la simpozionul internaþional organizat de Institutul Revoluþiei în octombrie 2007.60 În 2009 a vãzut lumina tiparului o masivã lucrare elaboratã de Mihai Iacobescu, referitoare la Perestroika ºi românii din spaþiul sovietic.61 La rândul sãu, Corneliu Vlad a realizat o interesantã carte privind “reconcilierea”62 Din anul 2005. Institutul editeazã revista "Clio 1989", care publicã studii, documente, memorii, fiºe bibliografice, note, recenzii. Din acelaºi an apar „Caietele Revoluþiei“, axate pe activitatea curentã a Institutului, dar în care sunt publicate ºi documente, memorii, evocãri, note de lecturã etc. Mai mulþi istorici strãini au fost atraºi de problematica revoluþiei române, unii dintre ei realizând lucrãri de certã valoare. Remarcãm contribuþiile aduse de Anneli Ute Gabanyi – care analizeazã schimbãrile de sistem survenite în Europa de Est, cu privire specialã asupra României63; Katherine Verdery – o abordare mai curând teoreticã a crizei socialismului ºi a evenimentelor care au urmat64, sau Peter Siani-Davies – chiar despre
58 Revoluþia Românã din Decembrie 1989 în context European, Bucureºti, Editura Enciclopedicã ºi Editura Institutului Revoluþiei Române din Decembrie 1989, 2006 (ediþia în limba francezã – 2008 ºi limba englezã – 2009). 59 Alesandru Duþu, Revoluþia din decembrie 1989.Cronologie, Bucureºti, Editura IRRD, 2006 60 1989 - an decisiv în istoria Europei, coordonator Alexandru Oºca, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2008. 61 Descãtuºarea (1985-1991). Perestroika, Revoluþia din Decembrie 1989 ºi românii din imperiul sovietic, Iaºi, Editura Junimea, 2009. 62 Corneliu Vlad, Reconcilierea, Bucureºti, Editura Institutului Revoluþiei Române din Decembrie 1989, Bucureºti, 2009. 63 Revoluþia neterminatã, Bucureºti, Editura Fundaþiei Culturale Române, 1999 64 Socialismul. Ce a fost ºi ce urmeazã, Iaºi, Institutul European, 2003.

18

Editura Polirom. Corneliu Mihail Lungu. o atenþie specialã fiind acordatã presei din România. arhiviºtilor Camelia Moraru ºi Constantin Moraru. 2004 65 19 . Traducere Marius Ioan. nu vom pierde din vedere ce a fost bun înainte de 1989. în deplina ei complexitate. Traducere Mihnea Columbeanu. dr. De asemenea. la situaþia României67. La rândul sãu. istoria continentului în general. O menþiune aparte se cuvine pentru contrbuþiile istoricului american Peter Gross care s-a preocupat de rolul mass media la democratizarea þãrilor din Europa de Est68. Editura Polirom. cu referiri. fapt fãrã precedent în îndelungata istorie a românilor. Iaºi. univ. a rezervat pagini consistente revoluþiei din 198966. Bucureºti. 1998. Jean-Michel Gaillard ºi Anthony Rowley. 1998. pe bibliografia accesibilã. care atunci. London. În centrul analizei se aflã situaþia din România. ediþia în limba românã a apãrut la Editura Humanitas în 2006 66 Histoire du peuple Roumain. Editura Cartier. 2005. revoluþiile care au avut loc ºi consecinþele lor. evoluþiile din anul 1989. 2002 67 Joseph Rothschild. în decembrie 1989. directorul general al Arhivelor Naþionale. Editura Cavallioti. 2001 68 Peter Gross. GeorgianaMargareta ºi Ioan Alexandru. Chiar dacã ne referim la o revoluþie victorioasã. Bucureºti. De la 1850 pânã la sfârºitul secolului al XX-lea. ediþia a II-a. Europa Centralã ºi Orientalã între 1917 ºi 1990. Este obligaþia oricãrui istoric de a privi cu spirit critic orice eveniment. mulþumesc domnului prof. dupã cum nu vom trece cu vederea decepþiile de dupã acest an. uneori substanþiale. Istoria politicã a Europei Centrale ºi de Sud-Est dupã al Doilea Rãzboi Mondial. Bucureºti. Istoria comparatã a statelor comuniste din 1945 pânã în zilele noastre. Editura All. Georges Castellan. Sub redacþia: Serge Bernstein ºi Pierre Milza. Edition Armeline. 1997. Jean-Marie Le Breton. Paris. Bucureºti. Traducere Silvia Albiºteanu ºi Anca Zbârcea. urmãrind sã prezinte – într-o viziune unitarã ºi coerentã – criza regimului socialist-totalitar (comunist) din Europa. Jean-François Soulet. Mass media ºi democraþia în þãrile Europei de Est. sine ira et studio. Paula. Îmi fac o datorie de onoare din a mulþumi celor care m-au sprijinit ºi încurajat în acest demers: soþiei. a atras atenþia întregii lumi. Istoria secolului XX. domnului The Romanian Revolution of December 1989. vizând regimurile „comuniste“ din Europa Centralã ºi de Sud-Est. Lucrarea de faþã se întemeiazã pe sursele disponibile în acest moment. ºi copiilor. Istoria continentului european. Utile sunt ºi lucrãrile cu o tematicã mai amplã. eºecul încercãrilor de reformare a acestuia. Iaºi. în sinteza sa privind istoria poporului român.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional revoluþia românã65. În cãutarea unei noi lumi. cu luminile ºi umbrele lui. 1996.

observaþiile ºi sugestiile pe care mi le-au fãcut în vederea îmbunãtãþirii manuscrisului acestei lucrãri.. precum ºi domnilor generali Constantin Olteanu. mai ales la conferinþele lunare ale I. 20 . Viorel Domenico. Alexandru Oºca. directorul general al Muzeului Naþional Militar. univ. Aceleaºi sentimente de gratitudine pentru domnul Nicolae ªarambei – directorul Redacþiei Publicaþiilor pentru Strãinãtate.Ioan Scurtu colonel Constantin Popa. domnului Lorin Fortuna. Gheorghe Neacºu). au avut intervenþii extrem de interesante. prof. Elena Vasilief. Cristina leonard ºi Mioara Dumitru care au asigurat tipãrirea acestei cãrþi. precum ºi domnului ªtefan Diaconu. pentru munca depusã în tipãrirea primei ediþii. Gelu Voican Voiculescu.R.D. Mulþumiri domnului Ilie Zanc. de la Institutul Revoluþiei Române din Decembrie 1989. precum ºi colaboratoarelor sale Anca Vergulescu. colegilor de la Institutul Revoluþiei Române din Decembrie 1989 (Claudiu Iordache. Giurescu.R. Dumitru Mazilu pentru referatele pline de substanþã. viceamiralul (r) Dinu – care în diferite ocazii. Nicolae Spiroiu. Rodica Kovanesian. O menþiune specialã pentru academicienii Dan Berindei ºi Dinu C. Nu pot încheia acest paragraf. Aceleaºi mulþumiri celor care au participat la publicarea acestei ediþii: doamnelor Carmen Rãdulescu ºi Alina Stan. fãrã a aduce calde mulþumiri domnilor Marcel Popa – directorul Editurii Enciclopedice ºi Alexandru Stãnciulescu – redactor de carte (cea de-a ºasea la care am colaborat).

ziariºti ºi oameni politici din Occident. Cu cât analiza este mai aprofundatã. Regimul politic din România (1948-1989). O asemenea apreciere s-a întins pe durata mai multor decenii. cu atât mai mult apar deosebiri de fond ºi de nuanþã. în „Studii ºi Articole de Istorie“. 2009. unele se bazau pe bisericã. mai ales a evreilor. la distanþã de peste 60 de ani. mergând pânã la holocaust. 5-16 21 . altele nu au acordat nici o importanþã religiei. ea continuã sã fie prezentã. Aprecierea a fost luatã ca atare. altele în urma unui rãzboi civil (Spania). mulþi istorici ºi politologi. în circuitul ºtiinþific a intrat o terminologie mai complexã ºi mai aproape de esenþa regimurilor respective: regim * Vezi ºi Ioan Scurtu. Unele regimuri se bazau pe un puternic partid politic ºi au ajuns la putere prin vot (Italia. altele au urmãrit lichidarea acestora. fascist era cel din Spania lui Franco. Totuºi. ca fiind fasciste. aºa cum la sfârºitul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial toate regimurile totalitare erau caracterizate ca fasciste. impunându-se apoi în România ca un adevãr indubitabil. fascist era cel din România condusã de Antonescu.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional CAPITOLUL 1 CRIZA REGIMULUI SOCIALIST-TOTALITAR 1. În ultimii ani. Germania). unele au promovat o politicã tolerantã faþã de minoritãþile naþionale. Fascist era regimul din Italia instaurat de Mussolini. de conþinut ºi de formã între aceste regimuri. care au studiat cu atenþie acele regimuri. sau a unei catastrofe naþionale (prãbuºirea graniþelor) . pp. catalogate multã vreme. astfel cã ºi la începutul secolului al XXI-lea.România. au ajuns la concluzia cã între ele existau deosebiri substanþiale. Terminologia a fost folositã de politologi. care impun o tratare diferenþiatã. Câteva precizãri necesare* În vocabularul curent a intrat aprecierea potrivit cãreia în 1989 s-a prãbuºit comunismul din Europa. LXXIV. fascist era cel din Germania în frunte cu Hitler.

regim autoritar etc. profesor la Indiana University. larg acceptat. regim naþional-socialist (nazist). În primul rând de la surse. O dezbatere temeinicã asupra regimului politic din Uniunea Sovieticã ºi din celelalte state în fruntea cãrora s-au aflat partide comuniste nu a avut. Daniel Chirot. neajunsuri ale socialismului.Ioan Scurtu fascist. sistemele leniniste. foloseºte o suitã de concepte: regimuri socialiste de stat. Jeffrey C. cãderea socialismului. Între trecut ºi viitori1. specialiºtii cerceteazã 1 Revoluþiile din 1989. socialismul de tip sovietic. aºa cum se procedeazã pentru alte perioade istorice. regim corporatist. cãderea comunismului. coordonatorul volumului. 2005 22 . Orice dezbatere ar trebui sã porneascã de la documente ºi de la realitatea concretã. experimentul socialist. loc. sfârºitul socialismului. Parcã pentru a se pune bine cu toþi autorii. privind definirea regimului din statele în care partidele comuniste s-au aflat la putere. Din aceastã înºiruire se observã limpede cã nu s-a ajuns la un punct de vedere. economiile socialiste. economiile socialiste. societãþile socialiste europene. prãbuºirea socialismului. sistemul sovietic. guvernãri comuniste. profesor la University of Michigan. regimuri socialiste. scrie despre: regimuri leniniste. structurile economice comuniste. stalinism. Între trecut ºi viitor. Katherine Verdery. profesor la Oxford University. regim de dictaturã militarã. Traducere de Cristina Petrescu ºi Dragoº Petrescu. paternalismul socialist. Vladimir Tismãneanu. ale cãror studii au fost publicate în volumul Revoluþiile din 1989. de la izvoare. Vom exemplifica felul cum este întrebuinþatã de mai mulþi politologi renumiþi. þãrile socialiste. erorile binecunoscute ale socialismului. scrie despre: socialismul de stat. Editura Polirom. Isaac. foloseºte expresiile: regimurile leniniste. terminologia utilizatã este imprecisã ºi adesea contradictorie. Timothy Garton Ash. state comuniste. sistem de tip sovietic. un hrisov din veacul al XVI-lea sau un act din secolul al XIX-lea suscitã vii discuþii. cãderea comunismului. instaurarea comunismului. Iaºi. modul de funcþionare a socialismului. Volum coordonat de Vladimir Tismãneanu. modelul leninist-stalinist. profesor la University of Washington. socialism real. colapsul comunismului. fragilitatea socialismului. instituþiile leniniste. sistemul comunist. statele socialiste. producþia socialistã. De aceea. Este bine cunoscut faptul cã o inscripþie din secolul al II-lea. totalitarism. foloseºte expresiile: socialism. încã. sistemele socialiste. guvernele socialiste.

prin caracterizarea regimului Antonescu din anii 1941-1944 ca fiind fascist.R. mergând pânã la analiza suportului pe care a fost scris. ºi sunt acceptate fãrã rezerve de foarte mulþi analiºti. Atunci exista un comandament politic – venit de la Moscova ºi preluat de P. deºi ar fi avut toate motivele sã-i facã pe plac ducelui Mussolini. dar absolut nici un unul. cartea intitulatã Contribuþii la studierea regimului politic din România. etc. ca un antemergãtor în promovarea acestui regim. deºi ar fi fost cei mai îndreptãþiþi sã afirme cã au reuºit sã edifice „societatea cea mai bunã ºi mai dreaptã“ de pe Pãmânt. au existat mulþi istorici care au caracterizat regimul lui Antonescu drept fascist. Deºi nici un document oficial nu folosea aceastã caracterizare. Coreanã nu conþine aprecierea cã regimul politic din statul respectiv ar fi comunist.P. Polonia. R. forma literelor etc. În argumentaþia sa. Cehoslovacia.C. ci sunt înlocuite cu formule care au cãpãtat deja notorietate. Germanã. Citãm. contextul istoric în care a fost elaborat respectivul document. nu a susþinut vreodatã cã þara sa ar trãi în comunism. instrucþia s-a strãduit sã nu alunece pe panta indignãrii. În cazul documentelor provenite de la partidele comuniste ºi de la organele de stat. Se cuvine subliniat faptul cã nici un document de partid. Ne-am 23 . R. politologi. ºi la cuvântãrile lui Nicolae Ceauºescu.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional atent conþinutul. istorici etc. – iar unii istorici l-au slujit cu mult zel. Totuºi. Totuºi.D. cu titlu de exemplu. Iugoslavia. În România a mai existat un asemenea precedent nefericit. nu sunt citate în forma lor originalã. dar ºi din China. Vietnam. dar ºi la textul rostit de acuzatorul public în procesul intentat lui Antonescu: „Ne stãruie ºi acum în minte valoarea moralã a unei sublinieri fãcutã la începutul Procesului Marii Trãdãri Naþionale din anul 1946 de câtre acuzatorul public-ºef al Tribunalului Poporului. Cuba. provenind din Uniunea Sovieticã. falsificând documentele vremii ºi introducând cuvântul fascist în discursurile lui Antonescu ºi în legislaþia adoptatã de acesta. lor li se atribuie cuvinte pe care nu le-au rostit ºi aprecieri pe care nu le-au fãcut. formula de adresare folositã.D. Albania.C. iar Ion Antonescu a declarat în repetate rânduri cã regimul sãu nu era fascist.D. cel mai adesea ele nici mãcar nu sunt invocate. România. Nici un lider politic. R. Bulgaria. oameni politici. deºi acest cuvânt nu fusese rostit ºi nici scris de conducâtorul statului din anii 1940-1944. dar absolut nici unul.R. Vasile Stoian: «În cercetarea crimelor regimului care a subjugat poporul român timp de patru ani. Septembrie 1940 – august 1944 semnatã de Mihai Fãtu. autorul apeleazã la aprecierile din documentele P.

militaro-fascist.N. fie aprecierile „istoricului“ menþionat: fascist. puncte.Þ. Contribuþii la studierea regimului politic din România. Un proces. sã încadreze regimul Antonescu în contextul general al celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. astfel cã argumentul lui Fãtu este descalificant pentru un istoric. Unii afirmã cã denumirea de regim comunist rezultã din faptul cã þãrile respective erau conduse de partide comuniste. chiar ºi atunci au existat cercetãtori. Septembrie 1940 – august 1944. într-o societate democraticã. apreciat de la bun început ca fiind al „marii trãdãri naþionale“. În aceastã logicã ar trebui sã afirmãm cã în timpul cât la conducere era Partidul Poporului (1920-1921 ºi 1926-1927). pentru a examina ºi expune faptele cu toatã obiectivitatea»“2. Bucureºti. Totuºi. deoarece nu orice regim politic este definit prin partidul aflat la putere. în locul cuvintelor acestora. Având în vedere aceastã nefericitã experienþã istoriograficã. în care sentinþele erau dinainte stabilite la Moscova. p. 7-8 24 . totuºi am meditat asupra consecinþelor pe care le suportã azi o naþie întreagã. s-au aflat la guvernare). ar trebui sã admitem cã a existat un regim liberal ºi unul naþional-þãrãnist (când P. hitlerist. între care A. România a avut un „regim popular“.. sunt puse fie puncte. ºi într-o singur registru a problematicii respective. dar când Ion Antonescu sau Mihai Antonescu îºi caracterizeazã regimul din perioada septembrie 1940 – august 1944. Afirmaþia este numai în parte valabilã. sã aibã loc o dezbaterea deschisã. datoritã cenzurii ºi a obligaþiilor istoricilor români de a se orienta dupã aprecierile cuprinse în documentele P. cu alte cuvinte sã elimine abordarea linearã. 1984.N. deoarece în caracterizarea regimului în fruntea cãruia s-a aflat Antonescu posibilitãþile de dezbatere ºi confruntare publicã erau extrem de reduse. Editura Politicã.R. Dupã cum nu s-a gãsit o denumire a regimului politic 2 Mihai Fãtu. Simion. sã marcheze evoluþii semnificative ºi contradicþii. dar nimeni nu s-a încumetat pânã acum sã facã o asemenea afirmaþie. nu putea sã fie obiectiv.Ioan Scurtu dezbrãcat de toatã amintirea umilinþelor. în urma cãreia sã se formuleze concluzii argumentate ºi susþinute documentar. este necesar ca ºi în cazul regimului politic din 1948–1989 sã nu se recurgã la formule prestabilite. în cartea Preliminarii politico-diplomatice ale insurecþiei din august 1944. Dacã luãm exemplul României din perioada interbelicã.C. suferinþelor îndurate de acest popor ieri. Pe parcursul a 368 de pagini autorul foloseºte numeroase citate. ci. respectiv P.L. care au reuºit sã formuleze concluzii pe baza unor documente ale vremii. Comparaþia pare a fi forþatã..

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional în timpul unor guverne de coaliþie alcãtuite din mai multe partide (1919-1920. având în vedere faptul cã partidele aflate la putere în Uniunea Sovieticã. neadevãratã. dar ea nu o poate înlocui pe cea realã. în Albania – Partidul Muncii din Albania. pe care-l avea din 1922 (iniþial. Bulgaria (1948). R. contextul concret istoric. Dar mai întâi se cuvine precizat cã nu toate partidele din statele pe care le avem în vedere se numeau comuniste. Au avut acest nume partidele din Uniunea Sovieticã (1917). care se întemeia pe partidele politice ºi alternarea lor la putere. ºi sã nu foloseascã numai denumiri generice pentru unele partide pe care acestea nu le aveau. ci sã explice varietatea ºi semnificaþia ei. Este o temã asupra cãreia istoricii trebuie sã se aplece. anumite evenimente care au marcat evoluþia þãrilor respective etc. 25 . între 1918–1938. când a redevenit Partidul Comunist Român. Vor trebui avute în vedere tradiþiile. Polonia. regimul de autoritate monarhicã. mãcar ºi pentru faptul cã în România schimbãrile de guvern se derulau cu o mare rapiditate (într-un interval de douã decenii. Cehoslovacia (1921). s-au perindat 26 de guverne). în fond. 1927) sau a unui guvern care nu se sprijinea pe un partid (1931-1932) ºi care se declara „de uniune naþionalã“. este o formulã simplistã ºi. Ungaria. România. A urmat. în 1921. Se poate invoca faptul cã o asemenea analizã nu se aplicã în cazul partidelor comuniste.D. deºi toate declarau cã se întemeiazã pe învãþãtura marxist-leninistã. în Republica Democraticã Germanã – Partidul Socialist Unit din Germania. Aºadar. Bulgaria ºi Albania aveau aceeaºi bazã ideologicã ºi îºi propuneau acelaºi obiectiv – construirea socialismului ºi comunismului în statele respective – denumirea genericã de partide comuniste poate fi admisã. în Iugoslavia – Uniunea Comuniºtilor din Iugoslavia. În România partidul aflat la putere a purtat numele de Partidul Muncitoresc Român din 1948 pânã în 1965. Istoricii sunt aproape unanimi în a aprecia cã în anii 1918–1938 a existat un regim democratic. în Ungaria – Partidul Muncitoresc Socialist Ungar. În Polonia partidul aflat la conducere se numea Partidul Muncitoresc Unit Polonez. Este de analizat de ce a existat o asemenea varietate de denumiri. „tiparul“ partid de guvernãmânt = regim politic „nu se potriveºte“. Germanã. Pânã în prezent nici un istoric nu a caracterizat regimul politic din perioada interbelicã în funcþie de partidul aflat la putere. Iugoslavia. Desigur. Cehoslovacia. parlamentar-constituþional. între 1938 ºi 1940. s-a numit Socialist-Comunist).

conducâtorii statelor respective au lansat lozinca potrivit cãreia „comunismul este visul de aur al omenirii“. La rândul sãu. Bulgaria. Cehoslovacia. s-a afirmat cã ea a fost utilizatã pentru a deosebi acest regim de celelalte democraþii (sclavagistã. existenþa cenzurii. Iugoslavia. care va permite realizarea unui deziderat fundamental al omului: „De la fiecare dupã munca sa. în Ioan Scurtu ºi Gheorghe Buzatu. Editura Paideia. Ulterior. restricþiile impuse de regim afectau grav necesitatea fiinþei umane de a se manifesta liber în spaþiul public. Lipsa posibilitãþii de opþiune politicã. 2 – republici populare. fiecãruia dupã necesitãþi“. Conºtienþi de aceastã realitate. Ori. 1 – republicã democratã. În 1989 situaþia era urmãtoarea: 5 – republici socialiste. s-a înregistrat. care putea fi atins prin eforturi ºi 3 O analizã mai detaliatã. potrivit cãreia societatea comunistã se va caracteriza printr-o abundenþã de bunuri materiale ºi spirituale. Din contrã.Ioan Scurtu Un alt element concret. materiale. Sa ajuns în unele state – ca de exemplu în România – la introducerea de cartele ºi raþii la principalele produse de consum. de asemenea. Numele complet al Uniunii Sovietice era Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (din 1922). Era o formulare pleonasticã deoarece demos (democrat) înseamnã popor. Polonia. partea de Est a Germaniei. de care nu se poate face abstracþie. aºa cum aveau sã fie numite dupã 1989. Din punct de vedere spiritual. ºtiinþei ºi culturii a îngustat considerabil libertatea de expresie artisticã ºi satisfacþia intelectualã. o deteriorare a situaþiei economice. ci de unul de conþinut. este denumirea statelor respective. ºi-a luat numele de Republicã Democratã. un ideal îndepãrtat. burghezã)3. Dupã 1948. Albania. constituitã ca stat în 1949. Cehoslovacia. Bucureºti. nu era vorba doar despre un element formal. Evident. 1999 (Capitolul XXII: 1948 – Anul instaurãrii regimului stalinist în România) 26 . a controlului ideologic asupra învãþãmântului. mai ales de la sfârºitul anilor ’70 ai secolului XX. Ungaria. Liderii din aceste þãri ºtiau prea bine definiþia lui Karl Marx. Regimul politic era caracterizat ca fiind „regim democrat-popular“. Albania ºi România ºi-au luat numele de Republicã Socialistã. care a avut. care meritã o analizã concretã ºi gãsirea motivaþiilor acestei diversitãþi. Istoria Românilor în secolul XX (1918–1948). cu consecinþe grave asupra nivelului de trai al populaþiei. Iugoslavia. România s-au numit Republici Populare. o anumitã specificitate. Dupã cum se observã nici una dintre aceste þãri nu s-a intitulat Republica Comunistã. este cunoscut cã în nici o þarã aºa-zis comunistã nu sa realizat acest deziderat.

unde se afla Raiul. conducâtor de întreprindere. intelectual ºi chiar muncitor. sau cã ele existã încã în China. care va fi veºnicã. automobilul a devenit o necesitate ºi un bun comun. astãzi. Cei care susþin cã statele Tratatului de la Varºovia. Iugoslavia ar fi existat regimuri comuniste.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional sacrificii pe care generaþiile prezente trebuiau sã le facã pentru fericirea copiilor ºi nepoþilor lor. în mentalitatea liderilor partidelor respective. Se acredita astfel o nouã religie. privaþiunile la care erau supuºi cetãþenii: aveau un loc în istorie pentru paºii fãcuþi spre vârful dealului. deoarece dorinþele. fãcând-o cu dezinvolturã de adevãraþi maeºtri. În realitate. aspiraþiile. ba chiar ºi în bucâtãrie. 27 . Noua religie – a comunismului ca liman al fericirii – cãuta sã estompeze nu doar realitatea. cine aveau un automobil era un om cu stare materialã deosebitã sau un extravagant. bãnci. astfel cã sa ajuns – în multe familii – ca aceasta sã fie instalat în fiecare camerã. „dupã necesitãþi“. cu râuri de lapte ºi miere. precum ºi cu flori ºi pãsãri care delectau sufletele credincioºilor. televizorul a devenit un obiect comun. dar ºi în Albania. pentru colectivitate. Coreea de Nord ºi Cuba. nu a existat ºi nu va exista vreo societate care sã satisfacã asemenea deziderate. Vom da câteva exemple: în anul 1900. ci însãºi teoria lui Marx despre societatea în care fiecare ar obþine tot ce doreºte. în prezent. pretenþiile. Este evident cã asemenea exemple se pot da cu sutele ºi cu miile. nimeni nu mai este impresionat când vede un automobil. a muncii ºi sacrificiului. nefiind puþine cazurile când fiecare membru al unei familii are propria maºinã. cãi ferate. astãzi. necesitãþile oamenilor cresc de la o generaþie la alta în progresie geometricã. care tindea sã ia locul creºtinismului. Aceºtia urmau sã trãiascã în comunism. Vietnam. Un alt exemplu poate fi calculatorul: în anii ’50 el era un obiect ieºit din comun. Religia creºtinã preconizeazã ideea cã abstinenþa ºi suferinþa din aceastã lume vor fi rãsplãtite pe lumea cealaltã. o necesitate. În anii ’30 ai secolului trecut. televizorul era o raritate ºi o curiozitate tehnicã. copii de 5–6 ani simt nevoia sã lucreze pe calculator ºi sã navigheze pe internet. mãsuratã în cai putere. de unde se vedeau zorii luminoºi ai comunismului. utilizeazã un argument „imbatabil“: existenþa proprietãþii comune (colectiviste) asupra mijloacelor de producþie (întreprinderi industriale. pentru ca dupã 2000 sã devinã nelipsit în activitatea oricãrui funcþionar. doar marca sau puterea acestuia. astãzi. pentru a demonstra cât de utopicã a fost teoria lui Karl Marx. O asemenea perspectivã justifica. pot trezi interesul unora.

care stabileºte structura puterii ºi modul de exercitare a acesteia. fãrã deosebire de naþionalitate. care impunea normele de lucru. Polonia. nr. cã el era deþinãtorul tuturor bunurilor materiale ºi spirituale s-au dovedit a fi complet false. Revenind pe terenul analizei documentelor vremii.Ioan Scurtu terenuri agricole etc. votatã în august 1965. cu titlul de exemplu. Editura Politicã. Citãm. Cehoslovacia. Evenimentele din 1989 au demonstrat foarte limpede cã muncitorii ºi þãranii erau ostili proprietãþii comune. 25 – 28 noiembrie 1974. desfãºurarea procesului tehnologic. se cuvine menþionat cã pentru aprecierea regimului politic dintr-o þarã se impunea analiza Constituþiei. 614–749 5 4 28 . O altã categorie de documente care necesitã o cercetare atentã este aceea care provenea de la conducerea partidelor respective. 2: „În strânsã unire. R. Formulãri similare existau ºi în legile fundamentale ale celorlalte state avute în vedere. Constituþia Republicii Socialiste România. celelalte categorii de oameni ai muncii. construiesc orânduirea socialistã.D. care menþiona la art. Nici una. Germanã. Bulgaria. Programul Partidului Comunist Român de fãurire a societãþii socialiste multilateral dezvoltate ºi înaintarea României spre comunism5. cantitatea ºi calitatea materiilor prime. A fost o proprietate gestionatã de aparatul de partid ºi de stat. Ungaria nu menþiona cã regimul politic ar fi comunist. dincolo de formulele teoretice vehiculate. muncitorii nu au fost ºi nu s-au simþit proprietari ai fabricilor în care lucrau. intelectualitatea. dupã cum nici þãranii cooperatori nu credeau cã pãmântul le aparþine. Germanã. el [Programul] „Buletinul oficial al Republicii Socialiste România“. În realitate. Bucureºti. clasa muncitoare – clasa conducâtoare în societate –. care nu era a lor. piaþa de desfacere ºi preþul acestuia. creând condiþiile trecerii la comunism“4. caracteristicile produsului finit. Bulgaria. În România a fost adoptat în 1974. partidele comuniste din Albania.D. 1975. 1 din 21 august 1965 Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Român. þãrãnimea. Din punctul de vedere al stadiului de dezvoltare a societãþii în anii ’80 ai secolului XX. etc). pp. declarativ al drepturilor ºi libertãþilor democratice. R. Albania. dintre Constituþiile din Uniunea Sovieticã. dar absolut nici una. Dincolo de caracterul pur formal. Cehoslovacia. Ungaria ºi Iugoslavia afirmau cã ele construiesc societatea socialistã dezvoltatã. România. se cuvine reþinut faptul cã în toate Constituþiile din þãrile menþionate orânduirea de stat era apreciatã ca fiind socialistã. în care se menþiona: „În concordanþã cu noile condiþii. Lozincile potrivit cãrora poporul era „stãpân“ pe soarta sa.

El nu s-a referit niciodatã la reformarea comunismului sau cã Uniunea Sovieticã ar fi un stat comunist. Traducere de Radu Pontbriandt. În Uniunea Sovieticã. Perioada de trecere era apreciatã la 20 – 25 de ani. 1994. Gorbaciov nu s-a referit absolut niciodatã. Analiza documentelor elaborate de partidele care conduceau aceste þãri aratã limpede cã nici unul. ceea ce însemna cã abia dupã anul 2000 se punea problema trecerii la edificarea societãþii comuniste. Polonia. Germanã. Bulgaria. România. 219 7 Ibidem. În realitate. În februarie 1989. 227 29 . nu aprecia cã se aflau în fruntea unor þãri comuniste sau cã ar construi societatea comunistã. la reformarea comunismului. asigurarea unei producþii de bunuri materiale care sã satisfacã din plin toate necesitãþile. Se spune cã Mihail Gorbaciov ar fi încercat sã reformeze regimul comunist prin perestroika ºi glasnosti. dar absolut nici unul. R. un chip de om“7. poate un mijloc optim de a da socialismului o faþã umanã. P. acelaºi Mihail Gorbaciov afirma: „Cercetãrile noastre actuale au drept scop gãsirea unei modalitãþi mai puþin dureroase. Documentul conþinea mai multe aprecieri. dupã mai mult de ºapte decenii de la preluarea puterii politice. Bucureºti. pe baza celor mai noi cuceriri ale ºtiinþei ºi tehnicii.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional traseazã obiectivele fundamentale ale etapei urmãtoare din istoria României socialiste“.C.S. Iugoslavia. p. determinate ºtiinþific. Cehoslovacia. dar absolut niciodatã. Memorii.D. 6 Mihail Gorbaciov. În decembrie 1988 el declara: „Suntem în prezent preocupaþi la cel mai înalt nivel de clãdirea unui stat socialist de drept“6. nu aprecia cã asigurase evoluþia Rusiei (Uniunii) Sovietice pe calea comunismului. ale populaþiei“. Editura Nemira.U. Erau reiterate principiile formulate de Karl Marx ºi se conchidea: „Comunismul presupune realizarea unui înalt nivel al forþelor de producþie. p. Nici un lider din Albania. între care ºi aceea cã: „În condiþiile fãuririi societãþii socialiste multilateral dezvoltate se accentueazã realizarea unor principii ale treptei superioare comuniste“. Ungaria sau Uniunea Sovieticã nu afirma cã regimul politic din þara lor ar fi unul comunist. Nichita Sergheevici Hruºciov ºi Leonid Ilici Brejnev au susþinut cã þara lor încheiase etapa socialistã ºi începea construirea societãþii comuniste. Mihail Sergheevici Gorbaciov a renunþat la asemenea declaraþii triumfaliste ºi a apreciat cã socialismul însuºi se afla în crizã ºi trebuia reformat prin glasnosti ºi perestroika. Aºadar.

O analizã atentã a situaþiei concrete din statele conduse de partidele comuniste aratã cã. Momentul trecerii la construirea comunismului era mai îndepãrtat faþã de cel stabilit în 1974. 20 noiembrie 1989. p. desfiinþarea claselor sociale ºi lichidarea vechilor elite. 114 8 30 . de Nicolae Ceauºescu. ziariºti.C. care aplica „dictatura proletariatului“ (din anii ’70 ai secolului trecut s-a renunþat la aceastã denumire. Dacã Ceauºescu s-ar ridica din mormânt ºi ar vedea cum este caracterizat regimul în fruntea cãruia s-a aflat. Cu toate acestea. urmând ca dupã 2010 sã aparã posibilitatea trecerii la realizarea „principiilor comuniste“. liniºtit. cu mai puþin de o lunã înainte de revoluþia din decembrie. Bucureºti.Ioan Scurtu Deoarece se foloseºte în mod curent expresia: „în decembrie 1989 a fost rãsturnat regimul comunist din România“. impunerea unui model unic de existenþã a fiecãrui cetãþean. în care partidul comunist se considera „centrul vital al naþiunii“ ºi singurul îndreptãþit sã conducã. 1989. Un asemenea regim. cã nu este vorba despre el.C.. considerat a fi o rotiþã în marele angrenaj al societãþii socialiste. ele nu au realizat „visul de aur al omenirii“ preconizat de Karl Marx. în care cetãþeanului Nicolae Ceauºescu. Raport la cel de-al XIV-la Congres al Partidului Comunist Român. „în vederea îndeplinirii neabãtute a Programului de fãurire a societãþii socialiste multilateral dezvoltate ºi înaintarea României spre comunism“. din noiembrie 1989. politologi ºi istorici nu au ezitat sã afirme cã în decembrie 1989 a fost înlãturat regimul comunist din România. folosindu-se cea de „democraþie revoluþionarã“). Cu alte cuvinte. numeroºi oameni politici. foarte probabil cã sar întoarce înapoi. menþionãm cã în Raportul prezentat la Congresul al XIV-lea al P. ºtiinþei ºi culturii.R. controlul ideologic asupra învãþãmântului. aprecia cã acel Congres marca trecerea României la o nouã etapã de dezvoltare: „la realizarea fazei superioare a Programului de fãurire a societãþii socialiste multilateral dezvoltate ºi crearea condiþiilor necesare înfãptuirii în viaþã a principiilor de muncã ºi viaþã comuniste“8. în fapt. Nicolae Ceauºescu considera cã România se afla în etapa societãþii socialiste multilateral dezvoltate. guvernarea unui singur partid. Aceste partide s-au inspirat din învãþãtura marxist-leninistã ºi au realizat: lichidarea societãþii burgheze bazate pe proprietatea privatã asupra mijloacelor de producþie ºi crearea „proprietãþii socialiste“.R. Editura Politicã. omogenizarea societãþii în vederea constituirii „poporului unic muncitor“. Programul – directivã adoptat la Congres prevedea dezvoltarea economico-socialã a României pânã în anii 2000 – 2010. secretarul general al P.

în care puterea aparþinea partidelor comuniste. Cum de-a lungul istoriei au existat mai multe tipuri ale unui astfel de regim. pentru socialismul totalitar al anilor ’70–’80 ai secolului XX. ci printr-o cât mai clarã explicare ºi delimitare a termenilor. pentru popor“ – un regim totalitar. În acelaºi timp. democraticã. Credem cã evitarea unor asemenea asocieri nu trebuie sã se realizeze prin sacrificarea conþinutului regimului din statele în fruntea cãrora s-au aflat partide comuniste. sau sã le înlocuiascã pentru a-ºi impune propria schemã teoreticã. iar orice opoziþie era drastic sancþionatã. Toate pârghiile de conducere aparþineau unui partid-stat. Iar aceastã analizã conduce la concluzia cã a fost un regim totalitar. Intrarea în circuitul ºtiinþific a sintagmei „socialism totalitar“ va întâmpina. dar nu vom amenda de fiecare datã aprecierile potrivit cãrora acesta era un regim comunist. Pânã la formularea unor concluzii generalacceptate. în care individul era obligat sã se subordoneze fãrã nici o rezervã sau împotrivire directivelor celor care pretindeau cã reprezintã întregul. devenind naþional. ci sã analizeze modalitatea concretã în care acþiona regimul respectiv. care a abandonat internaþionalismul. Spania. istoricul nu trebuie sã cadã în capcana sloganurilor oficiale ale timpului ºi nici ale celor ulterioare. Franþa. era – dincolo de sloganul potrivit cãruia „socialismul se construieºte cu poporul. deoarece poate fi asociat cu naþional-socialismul promovat de Adolf Hitler. Grecia º. inclusiv din România. economia de piaþã ºi proprietatea privatã. alegerile libere. vom folosi în lucrarea noastrã denumirea de regim socialisttotalitar. Cititorii vor avea astfel posibilitatea sã judece în ce mãsurã o definiþie sau cealaltã corespunde mai bine pentru regimul politic din þãrile respective. iar un istoric nu are dreptul sã facã abstracþie de aceste documente. Socialist – pentru cã aºa rezultã din toate documentele oficiale din perioada respectivã. Din acelaºi motiv.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional îi era anulat orice drept de opþiune liberã. În timpul unui asemenea regim. sute de mii ºi chiar milioane de oameni au fost lichidaþi pentru simplul motiv cã aveau o altã opþiune decât cea oficialã. care respectã democraþia. Asocierea socialismului cu totalitarismul creeazã o anumitã reacþie de respingere. pluralismul. s-a evitat denumirea de socialism naþional. desigur. acest regim a fost unul socialist-totalitar. o realã opoziþie datoritã faptului cã au existat ºi existã regimuri socialiste în mai multe state (Italia.). apreciem cã în statele din Europa Centralã ºi de Sud-Est. 31 .a. adicã „poporul“.

a organizat ºi condus lupta de rezistenþã împotriva ocupaþiei germane. a avut iniþiativa de a-i propune lui Stalin un acord de procentaj: „Momentul era propice pentru treburi. De asemenea. Bulgaria: Rusia – 75%. în Winston Churchill. misiuni.) – 90%. Cel mai „generos“ a fost premierul britanic. cu prilejul vizitei la Moscova. vol II. unde Partidul Comunist. principalele Puteri Aliate (S. Iugoslavia: 50% – 50%. regimul de tip sovietic a devenit realitate. Am împins hârtia asta spre Stalin. Grecia: Marea Britanie (de acord cu S. miºcarea de rezistenþã împotriva ocupaþiei italiene fiind condusã de Partidul Comunist.Ioan Scurtu 2. fiind o putere maritimã.A. Winston Churchill ºi Franklin Delano Roosevelt au fost de acord ca Iosif Visarionovici Stalin sã aibã „preponderenþã“ în privinþa statelor aflate la graniþa Uniunii Sovietice. aºa cã am spus: «Hai sã rezolvãm problemele noastre în legãturã cu Balcanii. Bucureºti. A urmat o micã pauzã. Bulgaria ºi Ungaria. Ceilalþi – 25%. care între timp auzise traducerea. prin acordul de la Postdam. deoarece þara sa. Stalin ºi-a impus propriul sãu regim. Germania a fost împãrþitã de Aliaþi. dincolo de procentajele stabilite.A. Al Doilea Rãzboi Mondial.U. impunând regimul propriu. Ceilalþi – 10%. Avem acolo interese. EVOLUÞIA RAPORTULUI DE FORÞE PE PLAN INTERNAÞIONAL În timpul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. Editura Saeculum. 1996. El nu s-a sfiit sã scrie în memoriile sale cã. Ungaria: 50% – 50%. Stalin a ºtiut sã speculeze poziþia occidentalilor.. pp. Marea Britanie ºi Uniunea Sovieticã) au ajuns la un acord privind împãrþirea sferelor de influenþã. agenþi. noi sã avem nouãzeci la sutã de spus în Grecia ºi sã mergem pe cincizeci ºi cincizeci în Iugoslavia»? „În timp ce se traducea aceasta. S-a stabilit totul într-un timp nu mai lung decât a durat ca sã punem pe hârtie“1. Traducere Any ºi Virgil Florea. în octombrie 1944. în zona de ocupaþie sovieticã.U. Apoi a luat creionul lui albastru ºi a fãcut un mare semn aprobator ºi ne-a dat-o înapoi. în frunte cu Enver Hoxha (Hodja). 381-382 1 32 . fãrã a fi impus de Armata Roºie. avea nevoie de Grecia pentru a putea controla Marea Mediteranã. în Polonia. În Iugoslavia. O situaþie similarã s-a înregistrat în Albania. Ulterior. Sã nu ajungem la scopuri contrarii în chestiuni minore. eu am scris pe o coalã de hârtie: România: Rusia – 90%. condus de Iosip Broz Tito. Rusia – 10%. Cât priveºte Rusia ºi Britania. v-ar conveni sã aveþi o predominare de nouãzeci la sutã în România.

criza provocatã de scumpirea petrolului în 1973 de cãtre þãrile membre O. cu o economie centralizatã. Liderii statelor occidentale nu au recunoscut cã au participat la împãrþirea sferelor de influenþã.R. Occidentul respectând sfera de dominaþie sovieticã ºi neintervenind nici chiar atunci când ungurii în 1956.S. În discursul rostit la Fulton (statul Missouri din S.. în care rolul decisiv îl au electronica ºi informatica. cerându-i respectarea drepturilor omului în România. în frunte cu S.C.) ºi de Banca Mondialã. Adaptându-se acestei revoluþii tehnologice. care nu admirã nimic mai mult decât forþa. Dincolo de slãbiciunile sau oportunismul unor lideri politici. vina aparþinând sovieticilor. S.U. R. oþel ºi petrol. el a apreciat cã de la Marea Balticã ºi pânã la Trieste. mai ales. preocuparea liderilor occidentali a fost aceea ca U. dar mai ales folosirea de cãtre statele occidentale.F. pentru a le salva pe cele din Vest. drept care au sacrificat popoarele din Centrul ºi Sud-Estul Europei. sã nu-ºi extindã dominaþia asupra întregului continent.E. l-au determinat pe Nicolae 33 . sau cehoslovacii în 1968. au încercat sã se elibereze ºi sã-ºi croiascã un drum propriu pe care sã evolueze.A. Creºterea dobânzilor la împrumuturile acordate de Fondul Monetar Internaþional (F. bazat pe cãrbune. cã erau împotriva oricãror guverne nereprezentative etc. ci au cãutat sã acrediteze ideea cã ei militeazã pentru respectarea voinþei popoarelor. þãrile socialiste. când Uniunea Sovieticã devenise prima Putere a Europei ºi a doua din lume. s-a ajuns la acelaºi tip de regim.P. Japonia. o „cortinã de fier“ a coborât asupra Europei.U. La sfârºitul anilor ‘70 ai secolului al XX-lea. În aceste condiþii.S.U. La rândul lor. economia mondialã a intrat în era post-industrialã. la Marea Mediteranã. Diminuarea rezervelor de materii prime ºi.) în ziua de 5 martie 1946. acelaºi Winston Churchill nu a ezitat sã lanseze o filipicã împotriva Moscovei.. au rãmas la tipul clasic de evoluþie.A. s-au repercutat puternic asupra economiilor acestor þãri. specific secolului al XIX-lea. exprimate în chip democratic. Germania ºi alte state au cunoscut o dezvoltare economicã acceleratã. fiind un partid parlamentar în perioada interbelicã -.I. se afla raportul de forþe stabilit la sfârºitul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. a pârghiilor financiare pentru a exercita presiuni asupra regimului de la Bucureºti.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Cehoslovacia – unde Partidul Comunist avea o anumitã influenþã. Atunci când situaþia statelor din zona de influenþã sovieticã a devenit evidentã. Acest raport de forþe s-a pãstrat timp de trei decenii.A.M.

Televizorul. frigiderul. În plinã crizã alimentarã în þãrile lor. Impactul psihologic al cunoaºterii unei noi imagini a Occidentului. în care un rol important îl au mijloacele de informare în masã.Ioan Scurtu Ceauºescu sã decidã. la începutul anilor ’80 ai secolului XX.U.. desfãºuratã Helsinki. ca alternativã la politica regimurilor totalitare. a fost considerabil. ai S. diferitã de cea oferitã de oficialitãþile comuniste. acþionând pentru „destabilizarea lagãrului socialist“. ºi Canadei au semnat Actul final al acestei Conferinþe. conducãtorii statelor europene (mai puþin Albania). cum a fost numitã partea referitoare la drepturile omului. cu consecinþe sociale extrem de grave. ºi beau coca-cola. Un element nu mai puþin important este acela cã. O etapã importantã în structurarea unui nou echilibru de forþe a constituit-o Conferinþa pentru Securitate ºi Cooperare în Europa. automobilul deveniserã lucruri comune. care prezentau o imagine cu totul diferitã de cea acreditatã de propaganda comunistã. care.A. televiziunea ºi internetul. lapte etc. cu puternice accente ideologice. Aceastã politicã avea sã ducã la secãtuirea economiei naþionale. Documentul conþinea trei capitole distincte: securitatea militarã. Preºedintele Jimmy Carter (1977–1981) a adus în prim plan problema drepturilor omului ºi a luat atitudine fermã împotriva încãlcãrii acestora în Uniunea Sovieticã ºi în celelalte state socialist34 . în perioada 3 iulie 1973 – 25 iulie 1975. o îmbrãcãminte extrem de comodã. ei vedeau rafturile magazinelor din Occident ticsite cu carne. la mijlocul anilor ’70 ai secolului XX. avea sã constituie un factor extrem de important în monitorizarea politicii interne a þãrilor socialiste ºi încurajarea miºcãrilor vizând constituirea societãþii civile. În timp ce televiziunile oficiale difuzau emisiuni plate. achitarea rapidã a datoriei externe contractatã de-a lungul anilor de statul român. cooperarea economicã ºi drepturile omului. La 1 august 1975. în 1980. Un rol decisiv în schimbarea raportului de forþe pe plan mondial lau avut S. omenirea a intrat în etapa globalizãrii. „Coºul trei“. Oamenii de acolo se îmbrãcau în blugi. în timp ce ei rãmãseserã la costumaþia tradiþionalã ºi cumpãrau bãuturi rãcoritoare cu gust îndoielnic. Cu toate opreliºtile puse în cale de oficialitãþi. au devenit prima superputere. mulþi cetãþeni din statele socialiste reuºeau sã asculte ºi sã vadã emisiunile posturilor strãine. ei vedeau cã în „lumea liberã“ se transmiteau filme atractive ºi concerte de muzicã uºoarã la care participau zeci de mii de tineri.U. dar în socialism nu toþi aveau acces la asemenea bunuri.A. mai ale radioul. unt.

capabil sã distrugã rachetele inamice în zbor. economia statelor dezvoltate (S. la sfârºitul anilor ’70 ai secolului XX. Ronald Reagan a fost primul preºedinte american care a luat iniþiativa atât în domeniul geostrategic. printr-o acþiune tenace. Simþindu-se încurajaþi ºi sprijiniþi. dar din motive politice el a fost prezentat ca perfect realist ºi s-a bucurat de o excepþionalã mediatizare. au început sã pretindã respectarea drepturilor lor fundamentale. fapt ce a dus la mãrirea decalajelor de dezvoltare între þãrile socialiste ºi cele occidentale. Japonia.F. folosind toate resursele. mai ales intelectuali. precum ºi succesorii sãi.U. desfãºuratã în timp. Ronald Reagan (1981–1989). fiind aduse la cunoºtinþa opiniei publice mondiale. Iuri Vladimirovici Andropov (1982-1984) ºi Konstantin Ustinovici Cernenko (1984-1985) au cãutat sã rãspundã acestei provocãri. asigurând supremaþia absolutã a S.A. Un alt preºedinte american. Astfel se realiza un scut spaþial deasupra teritoriului S..U. fapt ce a dus la secâtuirea economicã a acestei mari Puteri.D. Germania) a intrat în era postindustrialã. mulþi cetãþeni din statele socialiste. care nu putea fi penetrat de rachetele sovietice.U. printre care libertatea cuvântului.I. R. Toate abuzurile ºi ilegalitãþile erau atent monitorizate. care reuºesc.. gata sã 35 . Ideea aparþinea savantului Edward Teller. regimul totalitar socialist era mãcinat din interior. Cu toate acestea. Se adãuga faptul cã. cea de asociere ºi de emigrare.). Astfel se nãºteau primele elemente ale societãþii civile. Americanii apreciau cã S. dar tenace. recunoscându-le astfel legitimitatea. Liderul sovietic Leonid Ilici Brejnev (1964-1982). specificã secolului al XIX-lea. sau de „rãzboiul stelelor“.D. Încã din 1983.A.I. cât ºi în cel ideologic. printr-o acþiune puþin spectaculoasã. deºi economia sovieticã nu putea face faþã unui asemenea program. Specialiºtii aveau sã aprecieze cã proiectul era irealizabil. ºi consta într-o armã laser cu raze Roentgen amplasatã pe un satelit cu orbitã geosincronã. sã doboare ºi cel mai gros arbore. lansând în anul 1983 planul înarmãrii în spaþiul cosmic. Liderii politici din statele socialiste au fost nevoiþi sã intre în dialog cu reprezentanþii societãþii civile. precum micile carii. în timp ce þãrile socialiste au rãmas la economia clasicã. Uniunea Sovieticã a lansat un program propriu de înarmare în spaþiul cosmic. el a calificat Uniunea Sovieticã drept un „imperiu al rãului.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional totalitare. a cãrbunelui ºi oþelului. a vizat domeniul economic. va pune capãt echilibrului strategic între cele douã superputeri. pãrintele bombei cu hidrogen. cunoscut sub numele de Iniþiativa Apãrãrii Strategice (S. vizând dezvoltarea industriei grele.A.

Ioan Scurtu comitã orice crimã. Congresul S. Traducere de Radu Pontbriandt. Institutul European. Aceste declaraþii ºi decizii aratã limpede mutarea centrului de greutate al acþiunilor de politicã externã a S. Geopolitica.U. Iaºi.C. sã mintã. 668 3 Ibidem.A. „Forþele democraþiei din întreaga lume meritã sprijinul nostru“3.S. sã scoatã toate þãrile de sub influenþa sovieticã. Prin urmare. p. 113 2 36 . pe piaþa mondialã a comunicaþiilor circa 80% din cuvintele ºi imaginile care circulau în lume proveneau din S. Diplomaþia. Geopolitica ºi geostrategia în analiza relaþiilor internaþionale contemporane. 2002. ales la 11 martie 1985 în funcþia de secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (P. ci ºi material. 2005. Preºedintele a abandonat principiul neamestecului în treburile interne ºi a decis sã sprijine miºcãrile anticomuniste. ÎNCERCÃRILE LUI GORBACIOV DE A SCOATE SOCIALISMUL DIN CRIZÃ Mihail Sergheevici Gorbaciov. Aºa cum se Henry Kissinger. Traducere Mircea ªtefancu ºi Radu Paraschivescu. încã de la începutul anilor ’80 ai secolului trecut. 674 4 Constantin Hlihor.U. p.5. 1994. Editura All. p. Liderul sovietic afirma cã „perestroika se bazeazã pe valorile noastre socialiste.U. 114 6 Mihail Gorbaciov.S. Consideraþii teoretice ºi metodologice. faþã de Occident. 1994.). Potrivit unor evaluãri.: „De pe câmpul confruntãrilor militare pe cel al luptei pentru drepturile omului ºi înfãptuirea democraþiei pluraliste. care reprezenta un pericol pentru propria lor securitate. Memorii. Bucureºti. Editura Universitãþii Naþionale de Apãrare „Carol I“. secretarul de stat George Schultz afirma în 1985. Ediþie Petre Dan. Sprijinul a fost nu numai moral.R.S. Bucureºti. arma principalã în confruntarea capitalism-socialism a devenit imaginea ºi cuvântul“4. p. sã înºele“ cu scopul de a-ºi atinge obiectivele2. Editura Nemira. Bucureºti. Bucureºti. pe interpretarea contemporanã a clasicilor marxismului“6. 3. p. Din 1986 el a început sã se pronunþe pentru glasnosti ºi perestroika. lansând mai întâi lozinca uskorenie (accelerare) în speranþa cã astfel vor fi reduse decalajele economice ale U. 85 5 Sergiu Tãmaº.U. alocând sume importante pentru atingerea obiectivelor propuse de Ronald Reagan. În acest spirit. a acþionat pentru redresarea situaþiei din þara sa.A.A. O imensã campanie de propagandã i-a convins pe americani sã iasã din apatie ºi sã se mobilizeze în lupta împotriva comunismului.

Editura All.C. care echivala cu calitatea de ºef al statului. Aleksandr Iakovlev.U. p. gorbaciovismul pãrea o soluþie miraculoasã.S. Extrem de important a fost faptul cã Gorbaciov s-a bucurat de sprijinul K. modern. În cãutarea unei noi lumi (1973 pânã în zilele noastre). 694 37 . punând capãt rupturii dintre partid ºi societate“7. iar opþiunile politice.S. a generat în societate sovieticã o atmosferã de optimism. Ajuns la conducerea P. mai ales de intelectuali. 161 8 Henry Kissinger. 1998. prin reformele iniþiate. deschis dialogului cu societatea. unul dintre colaboratorii apropiaþi ai lui Gorbaciov.. Realitatea istoricã a demonstrat cã. Drepturile omului treceau în prim-plan. care „ºtia prin intermediul aparatului sãu de informaþii cât de mult rãmãsese în urmã Uniunea Sovieticã în competiþia cu Occidentul“8. situaþia U. La vremea respectivã. ci cunoscut o deteriorare economicã tot mai gravã. Bucureºti. dupã trei lideri bãtrâni ºi bolnavi (Brejnev. În mod cert. aprecia: „Economia de piaþã trebuie introdusã cât mai 7 Istoria secolului XX. populaþia nu a mai putut fi þinutã în frâu de regimul dictatorial.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional menþiona într-o lucrare relativ recentã. pentru a supravieþui. odatã deschisã „cutia Pandorei“.-ului. La 1 octombrie 1988. deasupra intereselor de partid. iar liderul de la Kremlin apãrea ca un mare om de stat.B.S. prin desfiinþarea modelului centralizat de conducere ºi asigurarea unui curs liber pentru economia de piaþã. tânãr. Gorbaciov a fost ales în funcþia de preºedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al U. Mihail Gorbaciov.R. Dar. instruit ºi cu maniere occidentale. p. Diplomaþia…. perestrioka era „o strategie politicã destinatã înainte de orice sã consolideze statul sovietic în interior. Glasnosti însemna pentru mulþi nu doar cosmetizarea imaginii Partidului Comunist. ci a societãþii însãºi. Andropov. Mihail Gorbaciov a fost un caz unic în istorie. chiar cele anticomuniste. apoi ºi a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. care s-ar fi arãtat dispus sã întreþinã un dialog real cu cetãþenii. fiind primit cu o realã speranþã de mulþi comuniºti ºi chiar marea masã a cetãþenilor sovietici.G. Sub redacþia: Serge Berstein ºi Pierre Milza. cereau sã se manifeste liber. nu numai cã nu s-a îmbunãtãþit. Reforma viza ºi forma de proprietate. Perestroika nu era doar reconstrucþia sistemului socialist-totalitar. ci chiar înlãturarea monopolului politic al acestui partid. Traducerea Marius Ioan. Mai ºtia cã presiunea aparatului de stat ºi a forþelor de ordine fãcea sistemul socialist tot mai vulnerabil. iar criza politicã s-a accentuat.S.R. el trebuia reformat din temelii.S. Cernenko)..

printr-o atitudine extrem de negativã faþã de religie. dar aceastã idee submina însãºi bazele economice ale socialismului de tip sovietic.10. „principiul liberei opþiuni devine neapãrat necesar“. sã nu se teamã ºi sã lupte împotriva dictaturii. cã forþa nu mai constituia un instrument de politicã externã. fiind primul ºef al Bisericii catolice provenit dintr-o þarã din Estul Europei. slujbele religioase desfãºurându-se fãrã opreliºti. între acestea. Fostul arhiepiscop al Cracoviei. Grigori Zinoviev ºi chiar Leon Troþki. În aprilie 1988. Aceastã atitudine faþã de Bisericã s-a extins ºi în alte state socialiste. Ioan Paul al II-lea a impus o nouã definiþie a relaþiilor cu Estul.U. Gorbaciov a dobândit o mare popularitate în Occident. Doar în perioada rãzboiului. bisericile au fost închise. El a adresat cetãþenilor din statele totalitare un apel devenit celebru: „Nu vã fie fricã!“ Adicã. El afirma cã se impunea descentralizarea deciziilor ºi promovarea liberei concurenþe. a fost ales papã în 1978. Gorbaciov s-a pronunþat pentru o nouã abordare a relaþiilor internaþionale. preoþii arestaþi.N. timp de decenii. De asemenea. liderii reformatori recurgând la sprijinul clerului în acþiunea lor împotriva conservatorilor atei. bazatã pe „adevãr ºi nu pe concesii fundamentale“. Chipul sãu apãrea pe prima paginã a marilor ziare din S.A. unele.. televiziunile ºi posturile de radio occidentale se 9 Aleksandr 10 Iakovlev. dupã care bisericile au fost redeschise. Prin politica sa. Karol Vojtila. cãzute victimã represiunilor din timpul lui Stalin. Marea Britanie. I. Apreciind cã Uniunea Sovieticã nu mai putea face faþã cursei înarmãrilor. Ce vrem sã facem din Uniunea Sovieticã.. stimulând-o în lupta împotriva Germaniei ºi pentru apãrarea patriei. Regimul sovietic s-a caracterizat. iar „diversitatea se impune de la sine în lume“.Ioan Scurtu repede cu putinþã. 211–222 38 . Din iniþativa lui Gorbaciov au fost reabilitaþi mai mulþi disidenþi. pentru libertate ºi credinþã. 69 Mihail Gorbaciov. iar ateismul devenise religie de stat. în frunte cu Andrei Dmitrievici Saharov. la care participa însuºi Gorbaciov. Stalin a recurs la Bisericã pentru a ridica moralul populaþiei. Franþa etc. a început acþiunea de reconsiderare a unor personalitãþi ale Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Memorii…. Nikolai Buharin. în ziua de 7 decembrie 1988. p. Gorbaciov l-a primit pe patriarhul Rusiei. erau transmise la televizor. el a afirmat cã în relaþiile internaþionale trebuie sã se treacã de la confruntare la cooperare. Noua atitudine faþã de religie se interfera cu acþiunile papei Ioan Paul al II-lea.U. pp. Dar acest lucru nu se va putea face cu actualele structuri de conducere centralizatã“9. Cunoscând bine realitãþile din aceastã zonã. În discursul rostit de la tribuna O. în opinia sa. V. Gorbaciovismul a impus modificarea poziþiei Partidului Comunist faþã de Bisericã.

Editura Remember.U.. Evident. actori.C. Se dorea refacerea influenþei acestor partide. sub conducerea partidelor comuniste. Bucureºti. fronturile populare aveau sã scape de sub influenþa acestora. erau interlocutori extrem de agreabili. Dacã atunci s-a pus accentul pe colaborarea cu partidele democratice burgheze. afirmarea societãþii civile în statele socialiste. s-a pus la punct o strategie nouã. alþi oameni de culturã). împreunã cu soþia sa Raisa Gorbaciova. În cadrul unei consfãtuiri restrânse din martie 1988. Gorbaciov – conform unei mai vechi tradiþii sovietice – a urmãrit înlãturarea conducãtorilor bãtrâni din fruntea partidelor comuniste „frãþeºti“ ºi promovarea unor cadre tinere. la care au participat Eduard ªevardnadze ºi Aleksandr Iakovlev. O altã metodã prin care Gorbaciov a urmãrit slãbirea poziþiilor liderilor conservatori a fost aceea a penetrãrii organelor de informaþii (securitate) ale þãrilor socialiste. 1993. iar acesta. în fond. În fapt. acum se avea în vedere formarea ºi afirmarea unor lideri de opinie din rândul intelectualilor (scriitori. reprezentanþii Uniunii Sovietice cãutau sã acrediteze ideea cã numai prin glasnosti ºi perestroika se puteau 11 Helene Carrere d’ Encausse. dupã modelul utilizat în perioada interbelicã. Prin politica sa de glasnosti ºi perestroika. fapt ce a mãrit popularitatea acestora. În cadrul întâlnirilor cu ºefii serviciilor secrete din aceste state. ºi anume crearea fronturilor populare. cei prigoniþi („dizidenþii“) au apãrut în prim-plan. sau naþionale. prin frontul popular antifascist.S. vizând dinamizarea societãþii. Încã de la începutul activitãþii sale în calitate de secretar general al P. nu erau niºte atitudini dezinteresate. rãmânând pe vechile poziþii de intransigenþã. ca purtãtorii de cuvânt ai societãþii civile. Evoluþia evenimentelor pe parcursul anilor 1988–1989 a arãtat cã aceastã orientare a dat rezultate. Þãrile socialiste puteau deveni o uriaºã piaþã de desfacere pentru mãrfurile occidentale. au impus arestarea sau expulzarea unor intelectuali dizidenþi. conservatorii din conducerea partidelor comuniste. Occidentul era tot mai mult afectat de criza petrolului. Gorbaciov a încurajat. economia statelor capitaliste intrase într-o perioadã de stagnare.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional întreceau în a-i lua interviuri. Triumful naþiunilor sau sfârºitul imperiului sovietic. 132 39 . care sã realizeze perestroika. În 1989. în aproape toate þãrile socialiste în fruntea miºcãrilor reformatoare aflându-se intelectuali. „elaborându-ºi propriile strategii ºi devenind sursa unor veritabile partide politice“11. Pe de altã parte. p. Stimulate de oficialitãþile sovietice. diminuându-le sau chiar anihilându-le capacitatea de reacþie în faþa unor eventuale miºcãri ale opoziþiei. principalii susþinãtori ai reformei. Planificatorii occidentali luau în calcul destructurarea “lagãrului” socialist ºi relansarea economiei capitaliste pe seama acestuia.

12 Apreciind cã socialismul era în pericol. Era pentru prima datã când un guvern de comuniºti negociase cu un sindicat care nu era controlat de partid. el a îndepãrtat Polonia de pericolul intervenþiei“16. al Partidului Socialist Unit Polonez (octombrie). Editura Polirom. era posibil ca el sã fie înlocuit cu o altã formã de organizare politico-statalã. p. Liderii „Solidaritãþii“ nu au opus rezistenþã. Constantin Olteanu. cu toate neplãcerile ei. guvernul sã semneze un acord cu liderul greviºtilor din Gdansk. Memorii. Restauraþia de catifea. o voce distinctã în Tratatul de la Varºovia. Nicolae Ceauºescu ºi János Kádár s-au opus. dr. pp.Ioan Scurtu diminua tensiunile sociale ºi politice. electricianul Lech Walesa. Institutul Naþional pentru Studiul Totalitarismului. Ion Constantin. Bucureºti. 2001. România. la 4 decembrie. 234 16 Eduard ªevardnadze. Bucureºti. 1999. O istorie politicã a cãderii regimurilor comuniste. În decembrie 1970 armata a intervenit în forþã pentru a înfrânge greva muncitorilor din porturile aflate la Marea Balticã. Situaþia cea mai complicatã era în Polonia. el a proclamat legea marþialã. Ministrul sovietic de Externe. avea sã aprecieze decizia lui Jaruzelski: „El a salvat þara sa de la o a doua invazie din afarã. Vezi. 1999. 1980 – 1985. 102–109 14 Stelian Tãnase. p. Miracolul revoluþiei. iar Adam Michnik avea sã explice: „A fost vorba despre a alege între urmãtoarele: legea marþialã – aºa cum era ea. în primul plan al scenei politice a apãrut generalul Wojciech Jaruzelski. Editura Humanitas.C. unde încã din anii ‘70 se înregistrau mari tensiuni sociale. pp. 2003. Bucureºti. devenind prim-ministru (februarie 1981) ºi prim-secretar al C. Pe acest fond de tensiune. Cu alte cuvinte. Editura Aldo. Iaºi. cã socialismul – în forma existentã pânã atunci – nu era imuabil. În decembrie 1981. în total cu o sutã de morþi. o intervenþie militarã în Polonia a statelor Tratatului de la Varºovia. dar o Polonie supravieþuitoare – sau intervenþia sovieticã“15. pe larg. 2007. Bucureºti. convingând conducerea sovieticã despre capacitatea polonezilor de a controla situaþia. Traducere Virgil Constantinescu. 471-476 13 General colonel (r). mii de nedreptãþiþi ºi umiliþi. Polonia în secolul totalitarismelor. astfel cã iniþiativa a fost abandonatã13. a suspendat sindicatul „Solidaritatea“ ºi a arestat mii de activiºti ai acestuia14. Eduard ªevardnadze. 1918-1989. 195 12 40 . Opþiunea mea. Editura Presa Naþionalã. 61 15 Adam Michnik. Noi proteste s-au înregistrat în iunie 1976. p. liderii sovietici au propus. Introducând starea de urgenþã în uniformã polonezã. pentru ca în iulie-august 1980. Dialog cu Dumitru Avram.

Traducere Silvia Albeºteanu ºi Ana Zbârcea. se putea lesne observa buna conlucrare între foºtii horthyºti. În Bulgaria. În plus. cu o alta: „Cine nu este cu noi nu este împotriva noastrã“. liderul comunist Kádár János. el a promovat „socialismul gulaºului“. Lech Walesa a primit Premiul Nobel pentru Pace. Istoria comparatã a statelor comuniste din 1945 pânã în zilele noastre. Totodatã. Partidul Muncitoresc Socialist Ungar (comunist) a adoptat o politicã naþionalistã. „care respectã ordinea legalã ºi Constituþia“17. s-a realizat o platformã de colaborare între Budapesta ºi emigraþia maghiarã. 298 41 . în 1920.A. Drumul negocierilor era astfel deschis. Iaºi. Prin numãrul mic de alegãtori prezenþi la urne. a adoptat o politicã de pacificare a societãþii. referendumul a fost anulat. Jaruzelski nu a cedat ºi la 26 august 1988 a propus o „masã rotundã“ a oficialitãþilor ºi opoziþiei.U. subliniind „marea nedreptate“ ce i s-a fãcut þãrii sale la Trianon. indiferent care era orientarea lor – s-a declarat de acord cu reformele preconizate de Gorbaciov. Generalul a urmãrit sã obþinã un sprijin popular faþã de noua sa orientare. „Solidaritatea“ a continuat sã existe. mai ales cea din S. 1988. rãmânând Preºedintele Republicii). Dupã calmarea spiritelor. cultivând nostalgia dupã Ungaria Mare. dar nu a acþionat pentru realizarea lui.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Deºi era dizolvatã oficial. cu aprobarea oficialitãþilor maghiare. În iulie 1987 el a prezentat Partidului Comunist Bulgar un amplu program privind restructurarea sistemului socialist. cu cei veniþi oficial în statele occidentale. capabil sã aplice sincer perestroika în Bulgaria. ungurii fugiþi în 1956 ºi de dupã aceastã datã. drept care a organizat un referendum la 30 noiembrie 1987. El a înlocuit lozinca stalinistã: „Cine nu este cu noi este împotriva noastrã“. Încã din anii ’70 ai secolului XX. adept al reformelor de tip gorbaciovist. desfãºuratã la 17 Jean-François Soulet. care dorea un conducâtor tânãr. în septembrie 1986 a fost acordatã o amnistie generalã (Wojciech Jaruzelski renunþase în noiembrie 1985 la funcþia de prim-ministru. vizând ameliorarea situaþiei materiale a populaþiei. p. iar liderul ei a fost puternic susþinut de statele occidentale. Editura Polirom. reprezentantul Ungariei la cea de-a treia reuniune a Conferinþei pentru Securitate ºi Cooperare în Europa. Todor Jikov cunoscut pentru obedienþa sa totalã faþã de liderii de la Kremlin. în 1983. Pe acest fond. În decembrie 1986. În Ungaria. Jivkov – care se afla la conducerea Partidului Comunist Bulgar din 1954 – nu era agreat de Gorbaciov. impus de sovietici în 1956. În septembrie 1988 în fruntea guvernului a fost numit Mieczyslaw Rakovski.

18 42 . în funcþia de secretar general. partidul va utiliza ºi de aceastã datã experienþa Partidului Comunist al Uniunii Sovietice“19. Institutul European. 19401999. 299 20 Ibidem. La 22 mai 1988. 303. instalat la putere de sovietici în 1968. Gustáv Husák. În cadrul Partidului Muncitoresc Socialist Ungar s-a constituit o aripã reformatoare. Albania rãmânea o þarã închisã. când primul-ministru Lubomir Strougal a fost înlocuit cu Ladislav Adamec. Iugoslavia. Courtney. s-a declarat în favoarea reformelor.Ioan Scurtu Viena. În martie 1987 el a prezentat în faþa Comitetului Central al Partidului Comunist Cehoslovac un program de reforme ºi de democratizare a societãþii. care s-a arãtat mai receptiv la ideea reformelor. Numai în 1986 s-au înregistrat 900 de greve20. a fost ales Károly Grósz. iar muncitorii au folosit din plin aceastã formã de luptã. traversa o perioadã dificilã dupã moartea lui Iosip Broz Tito în 1980.. situaþia minoritãþii maghiare din Transilvania a ajuns în atenþia opiniei publice internaþionale.. Personalitatea politicã cea mai puternicã a devenit Slobodan Miloºevici. Istoria comparatã a statelor comuniste. în frunte cu Poszgay Imre. 2002. p. Harrington ºi Bruce J. p. Problemele legate de drepturile omului aveau prizã la public ºi în scurt timp. dar în realitate nu a pãºit pe drumul deschis de Gorbaciov. Tensiunile sociale se grefau pe cele interetnice.. Traducere Mihaela Sadovschi. Iaºi. Kádár János a fost înlocuit la conducerea partidului cu un Prezidiu condus de Reszö Nyers. declarând cã. având numai atribuþii administrative. ales în mai 1986 în funcþia de preºedinte al Comitetului Central al Uniunii Comuniºtilor din Serbia. În Cehoslovacia. În aceastã þarã grevele erau permise. þara cea mai avansatã pe calea reformelor ºi cu cea mai largã deschidere internaþionalã. captând ºi interesul câtorva congresmeni americani“18. Principala sa preocupare a devenit menþinerea unitãþii Iugoslaviei prin impunerea Joseph F. p. „aºa cum a fãcuto de-a lungul întregii sale istorii. Cel mai important pas la nivelul conducerii a fost fãcut în noiembrie 1988. care a condus lupta de eliberare a poporului sãu de sub ocupaþia italianã – acþionând la fel de rigid ca ºi fostul sãu magistru. a ridicat problema discriminãrii ungurilor din statele vecine. Doi istorici americani aveau sã constate: „Presa occidentalã a intervenit imediat pentru a alimenta conflictul. Ramiz Alia – succesorul liderului istoric Enver Hoxha (mort în 1985). Relaþii româno-americane. 525 19 Jean-Franois Soulet.

vizând mai ales domeniul tehnologiei. ales prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania în 1971 ºi preºedinte al Consiliului de Stat în 1976. Ele erau menite sã „adoarmã vigilenþa“ Kremlinului. Dupã o perioadã de aliniere la politica Moscovei. Muzeul Româno-Rus Ioan Scurtu. Librãria „Cartea Rusã“ (prin înfiinþarea Librãriei pentru Cartea Strãinã). regimul de la Bucureºti a reuºit sã obþinã retragerea trupelor sovietice din România. 4.U. Franþa. Muntenegru. Istoria contemporanã a României (1918–2005). care trebuia sã ºtie cã România constituia o „verigã puternicã“ a lagãrului socialist. 2005. în 1958. Kosovo. regimul de la Bucureºti a continuat sã aducã elogii Uniunii Sovietice ºi conducãtorilor ei. Pe de altã parte. grav deteriorate dupã 1948. Bucureºti. SITUAÞIA ROMÂNIEI a) Desovietizare ºi liberalizare România a cunoscut o evoluþie atipicã în lagãrul socialist21. Italia. socotindu-le periculoase pentru orânduirea socialistã. Dupã retragerea Armatei Roºii din România. Republica Federalã Germania ºi alte state. Timp de circa un an s-au operat arestãri. pp. a luat mãsuri represive împotriva „duºmanilor socialismului“. reuºind sã rezolve problema bunurilor aparþinând firmelor din aceste þãri confiscate de România dupã cel deal Doilea Rãzboi Mondial. Au fost desfiinþate rând pe rând Institutul „Maxim Gorki“ (care a devenit Institutul de Limbi Strãine). Delegaþii economice au vizitat S.. s-au organizat ºedinþe publice de „demascare“. În Republica Democratã Germanã.A. Editura Fundaþiei România de Mâine. El privea reformele preconizate de Gorbaciov cu ostilitate.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional unor lideri fideli în provinciile care se bucurau de autonomie: Voivodina. 146–165 21 43 . acþiuni ce aminteau de începutul anilor ’50. Din 1960 a început un amplu proces de desovietizare a societãþii româneºti. în vederea normalizãrii relaþiilor bilaterale. au început tatonãri în diferite capitale din Occident. la conducere se afla Erich Honecker. Acest act s-a realizat în urma unor ample manevre politice începute de Gheorghe Gheorghiu-Dej încã din mai 1955. Pe aceastã bazã s-au încheiat acorduri între statul român ºi firme occidentale.

policlinici etc. În august 1964 au fost puºi în libertate ultimii 10 000 de deþinuþi politici din România. Rata acumulãrilor necesare investiþiilor ºi industrializãrii a fost de 20 – 25%. germanã s-au reintrodus în ºcoli (alãturi de limba rusã). s-a acordat o mai mare atenþie industriei alimentare ºi cele producâtoare de bunuri de consum (confecþii. iar unii au fost reîncadraþi în vechile lor locuri de muncã. au apãrut noi ramuri ºi subramuri economice. învãþãmânt etc. englezã. porci. în care au fost reintroduse personalitãþile de marcã ale istoriei. au fost construite mari obiective industriale. alãturi de industria grea ºi de cea a construcþiilor de maºini. articole electro-casnice etc. Statul a investit sume considerabile în învãþãmânt. ºtiinþã ºi culturã. facultãþi. S-a trecut la elaborarea de noi manuale ºcolare. ca urmare a rezultatelor obþinute în industrie ºi agriculturã. chimizarea. etc. dar. limbile francezã.Ioan Scurtu (clãdirea a intrat într-un lung proces de restaurare dupã care aici s-a amenajat Muzeul Literaturii Române). Direcþiile obligatorii ale procesului de industrializare erau considerate electrificarea. Au fost create capacitãþi productive în toate judeþele. una dintre cele mai ridicate din lume. literaturii ºi ºtiinþei româneºti. automatizarea producþiei. Politica economicã a continuat sã punã accentul pe industrializare. A început construirea unor cartiere 44 . sistemul sanitar. zeci de institute de cercetare. Situaþia materialã a populaþiei s-a ameliorat. Regimul a devenit mai relaxat. servicii. viþei. s-au construit mii de ºcoli. s-a adoptat un amplu program vizând modernizarea acestei ramuri a economiei naþionale ºi creºterea producþiei la hectar. spitale. Cei mai mulþi au primit pensii din partea statului. s-au electrificat aproape toate localitãþile þãrii. Dupã încheierea colectivizãrii agriculturii în 1962. din 1960 s-a trecut la eliberarea deþinuþilor politici. s-au înfiinþat ferme legumicole. creându-se numeroase locuri de muncã în industrie. crescâtorii de pãsãri.). prin decrete succesive de amnistie. Au fost restabilite contactele culturale cu Occidentul. creºterea ºi dezvoltarea industriei constructoare de maºini. mecanizarea complexã. De asemenea. încãlþãminte. inclusiv în universitãþi ºi institute de cercetare ºtiinþificã. ovine. pomicole. Industriei româneºti i s-au alocat fonduri considerabile. În fiecare oraº s-a dezvoltat cel puþin o platformã industrialã puternicã.

care ameninþa sã se transforme în cel de-al treilea rãzboi mondial. s-au organizat expoziþii. cât ºi spiritual. 10-12 zile. Mareºalul A. în problemele vieþii internaþionale. Conducerea de la Bucureºti a profitat de conflictul dintre China ºi Uniunea Sovieticã pentru a-ºi afirma propria sa poziþie. fãrã a informa în prealabil guvernele statelor membre. precum ºi ale raporturilor dintre partidele comuniste ºi muncitoreºti.Kennedy a anunþat cã SUA sunt gata sã riposteze. înfãþiºarea lui s-a schimbat atât din punct de vedere material (construcþii. Atunci s-a înregistrat un eveniment extrem de grav. dar 45 . Preºedintele J. Acest fapt l-a îngrijorat profund pe Gheorghiu-Dej. Greciko. Criza s-a rezolvat prin retragerea rachetelor sovietice. Au fost achiziþionate filme. La 21 martie 1961. Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost ales în funcþia de preºedinte al Consiliului de Stat.A. înlãturându -se restricþiile în privinþa exercitãrii dreptului de vot de câtre anumite categorii de cetãþeni. diferitã de cea a Moscovei. drumuri. prin pierderea legãturii ancestrale a þãranilor cu pãmântul. fãrã ca mãcar sã fie anunþatã. În 1961. festivaluri la care erau prezente personalitãþi marcante atât din „lagãrul“ socialist. pe piaþa româneascã au reapãrut unele produse din statele occidentale. curent electric. dacã sovieticii nu-ºi retrag rachetele din Cuba. concerte. cu bilete primite prin sindicat. în locul Prezidiului Marii Adunãri Naþionale a fost creat Consiliul de Stat al Republicii Populare Române. organ al puterii aflat sub controlul Marii Adunãri Naþionale ºi rãspunzãtor în faþa acesteia pentru activitatea sa. unde românii petreceau. autobuze etc.F. A sporit numãrul locurilor în staþiunile de odihnã ºi tratament. comandatul suprem al forþelor Armate Unite ale Tratatului de la Varºovia. iar Ion Gheorghe Maurer a devenit preºedintele Consiliului de Miniºtri.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional de locuinþe. La începutul anilor ’60. a decis alarmarea trupelor din subordine. Momentul declanºator a fost criza rachetelor din toamna anului 1962. cât ºi din Occident. fãrã platã.). Guvernul sovietic a decis sã instaleze rachete nucleare în Cuba. deoarece exista riscul ca România sã fie angrenatã într-un rãzboi cu SUA. Satul românesc tradiþional a suferit uriaºe transformãri. de pe teritoriul cãreia putea ataca SUA. apartamentele fiind acordate gratuit în folosinþã muncitorilor. Cei doi lideri politici – Gheorghe Gheorghiu-Dej ºi Ion Gheorghe Maurer – au fost artizanii politicii de independenþã ºi suveranitate a României. Au fost aduse unele modificãri la Constituþia din 1952.

1963 – o misiune simbolicã în „Revista Româno-Americanã. secrearul de stat al Agriculturii SUA. Gheorghe Gaston Marin. 32-33. 219-229 46 . 1997. Dean Rusk a relatat cã ministrul de Externe ar fi spus cã în cazul unui conflict declanºat de Uniunea Sovieticã.22 Cea mai spectaculoasã acþiune a conducerii de la Bucureºti a fost îmbunãtãþirea relaþiilor cu SUA. inclusiv a trimiterii unei delegaþii de economiºti români condusã de Gh. 169. Acesta a vizitat Staþiunea Experimentalã Agricolã de la Fundulea. Iaºi. În octombrie 1963. Moghioroº a explicat cã România „are propriile ei butoane. Editura Vrantop. Corneliu Mãnescu în dialog cu Lavinia Betea. p. SUA au început sã analizeze cu atenþie atitudinea României. Din 1963.Kennedy ºi poporului american. Alexandru Oºca ºi Vasile Popa. 2001. pp. vicepreºedinte al Consiliului de Miniºtrii. ceea ce Uniunea Sovieticã nu fãcuse. Ulterior.Ioan Scurtu liderul român a decis sã se detaºeze de angajamentele ºi iniþiativele pe care le lua N. 22 Petre Otu. prilej cu care s-a convenit asupra îmbunãtãþirii relaþiilor dintre România ºi SUA. Editura Evenimentul Românesc. Declaraþia de independenþã din aprilie 1964. Un moment semnificativ s-a înregistrat în zilele de 3-5 august 1963. secretarul Departamentului de Stat (douã la New-York ºi una la Washington). O fereastrã în Cortina de Fier. Însemnãri din viaþã. 2007. superputerea aflatã în rivalitate cu Uniunea Sovieticã.H. Memorii ale unui diplomat român. Freeman a explicat cã SUA doreau sã vadã dovada cã România „este o þarã suveranã ºi independentã ºi cã nu acþioneazã la apãsarea unui buton de la Moscova“. Bucureºti. iuliedecembrie 2008: Mircea Maliþa. 3 din Pactul Tratatului de la Varºovia care prevedea obligaþia statelor semnatare de a se consulta în problemele politice internaþionale. Editura Polirom. Hruºciov. care l-a rugat sã transmitã un mesaj de prietenie preºedintelui J. Corneliu Mãnescu. 2000. declaraþia lui Mãnescu se baza pe art. mai multe gospodãrii Agricole de Stat ºi Colective. Bucureºti. În serviciul României lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Gaston Marin în SUA. Într-o discuþie cu Alexandru Moghioroº. Tablouri din Rãzboiul rece. ministrul de externe Corneliu Mãnescu a avut trei întâlniri cu Dean Rusk. Convorbiri neterminate. când Orville Freeman. Focºani. mai ales politica de independenþã a acesteia.S. Beck. 109. 264-269. România îºi va pãstra neutralitatea. Editura C. Bucureºti. pe care apasã singurã atunci când considerã ºi acþioneazã în raport cu interesele ei“.F. a fãcut o vizitã oficialã în România (prima a unui ministru american dupã cel de-al doilea rãzboi mondial). pp. Chiar dacã pãrea ºocantã. pp. Freeman a fost primit de Gheorghiu-Dej.

istorice. avantajului ºi respectului reciproc. aceastã orientare a continuat ºi dupã moartea sa. Cuvânt înainte de prof. Editura Vrantrop. Începutã în timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. ca un act de independenþã faþã de Moscova. ale neamestecului în treburile interne. partide superioare ºi partide subordonate“. o fereastrã în cortina de fier. România. mai ales în statele occidentale.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Un moment esenþial. Focºani. cu larg ecou intern ºi internaþional. 1997. când la conducerea partidului a fost ales Nicolae Ceauºescu. univ. Editura Enciclopedicã. Cum s-a adoptat „Declaraþia de independenþã a României. România nu mai recunoºtea supremaþia Uniunii Sovietice ºi nici rolul conducâtor al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în relaþiile internaþionale. Florin Banu ºi Liviu Þãranu. ale dreptului exclusiv al fiecãrui partid de a-ºi rezolva problemele politice ºi organizatorice. s-au fãcut unele încercãri de materializare a pieþei Vezi pe larg. s-a înregistrat în aprilie 1964. Declaraþia aprecia: „Nu existã ºi nu poate exista un partid pãrinte ºi un partid fiu. de a-ºi orienta membrii asupra problemelor politicii interne ºi internaþionale. Partidul Muncitoresc Român se pronunþa pentru recunoaºterea specificitãþii naþionale. Aprilie 1964 – Primãvara de la Bucureºti. înþelegerea ºi acceptarea diversitãþii de condiþii ale dezvoltãrii fiecãrei þãri. În document se preciza: „Respectarea strictã a principiului potrivit cãruia toate partidele marxist-leniniste sunt egale în drepturi. În acest spirit. survenitã în martie 1965. când s-a fãcut publicã ºi într-o manierã categoricã noua orientare a guvernanþilor de la Bucureºti. Partidul Muncitoresc Român se considera responsabil pentru politica sa numai în faþa poporului român. Alexandru Oºca ºi Vasile Popa. Dupã adoptarea Declaraþiei din aprilie 1964 a urmat o perioadã de liberalizare a societãþii socialiste din România. Declaraþia de Independenþã din 1964. reprezintã condiþia esenþialã pentru soluþionarea justã a problemelor divergente.23 În Declaraþia cu privire la poziþia Partidului Muncitoresc Român în problemele miºcãrii comuniste ºi muncitoreºti internaþionale se afirma cã România promoveazã principiile suveranitãþii ºi independenþei naþionale. Declaraþia din aprilie 1964 a avut un mare ecou internaþional. care au apreciat-o – pe drept cuvânt – ca începutul unei noi perioade în evoluþia politicii interne ºi internaþionale a României. ca ºi a oricãror probleme pe care le ridicã lupta lor comunã“. Bucureºti. Valeriu Dobrinescu. de a-ºi desemna conducerea. 2004 23 47 . dr. În România anilor 1964 – 1974 s-a crezut într-o deschidere largã spre democraþie. a neamestecului în treburile interne ale altor partide. Cu alte cuvinte.

În 1968 a fost realizatã o amplã reformã administrativã. Din 1965 s-a introdus gratuitatea manualelor ºcolare pentru toþi elevii (clasele I – XII). Dupã 1965 s-a pus accentul pe ideea renunþãrii la „modelul unic“ de construire a socialismului. iar numerotarea congreselor acestuia a început cu anul creãrii P. Partidul Muncitoresc Român ºi-a luat numele de Partidul Comunist Român.Ioan Scurtu libere. Aceastã liberalizare avea loc în anumite limite. Decizia a avut un caracter politic. Astfel.R. Nicolae Ceauºescu a iniþiat ample acþiuni vizând reorganizarea statului ºi a societãþii. S-a înregistrat ºi o anumitã relaxare ideologicã. Congresul al IVlea al P. s-au dezvoltat contactele cu Occidentul. Au fost restaurate mai multe biserici ºi mãnãstiri. Timiºoara. S-au deschis mai multe seminarii teologice ºi a crescut numãrul de studenþi la Facultatea de Teologie din Bucureºti. În aprilie 1968 au fost demascate abuzurile ºi ilegalitãþile din timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. independent ºi unitar“. În iulie 1965.C. În manualele ºcolare au fost introduse personalitãþi dezavuate vehement la începutul 48 . suveran. fostul ºef al Securitãþii. în frunte cu Lucreþiu Pãtrãºcanu. S-au dat în folosinþã mai multe cãmine studenþeºti în Bucureºti.C.M. de descâtuºare a forþelor intelectuale. deoarece nu au fost luate mãsuri împotriva celor care au condus aparatul de represiune. stabilindu-se cã se impunea luarea în consideraþie a condiþiilor specifice din fiecare þarã. La 21 august 1965 a fost adoptatã o nouã Constituþie. a fost decorat pentru „contribuþia adusã la victoria socialismului“. O relaxare a intervenit în relaþia dintre Stat ºi Bisericã. generalul Alexandru Nicolschi. În 1970 a fost inaugurat noul ansamblu de clãdiri aparþinând Institutului Politehnic din Bucureºti.R. a devenit Congresul al IX-lea al P. Au fost înfiinþate noi universitãþi – la Craiova (1965) ºi Braºov (1967). Iaºi. Cluj. fiind reabilitaþi mai mulþi activiºti de partid. prin care s-a renunþat la denumirile sovietice (raion. Prin Legea învãþãmântului din 1968 a fost stabilit învãþãmântul general obligatoriu de 10 clase. prin care Republica Popularã Românã îºi lua numele de Republica Socialistã România.R. „Legalitatea socialistã“ a devenit o preocupare importantã a liderilor politici din România. impuse de existenþa unui regim de esenþã totalitarã. Din contrã.(1921). Articolul 1 al Legii fundamentale prevedea cã „Republica Socialistã România este stat al oamenilor muncii de la oraºe ºi sate. regiune) ºi s-a revenit la unitatea administrativã tradiþionalã: judeþul.

electrotehnica. S-au afirmat puternic romancierii Marin Preda ºi Eugen Barbu. iar în 1969 a realizat primul elicopter: I. s-au deschis „centre culturale“ ale României în Italia.A. precum Palatul Televiziunii Române. din decembrie 1967 a hotãrât sã se promoveze o largã descentralizare a activitãþii economice. Arhitecþii ºi constructorii au putut sã-ºi punã în valoare capacitãþile creatoare..R.A. cât ºi prin opere unice. Contactele culturale s-au multiplicat. Au fost construite mari întreprinderi industriale în aproape toate judeþele þãrii. Istoria – mai ales cea naþionalã – a reînceput sã fie cercetatã pe bazã de documente. Au apãrut noi reviste literare.R. inclusiv prin publicarea unor documente ºi memorii inedite. atât prin realizarea unor cartiere de locuinþe. Din 1967 s-a editat revista „Magazin istoric“. Din 1968. Germania etc. România a început sã producã automobilul „Dacia“ (în colaborare cu firma francezã „Renault“). mulþi tineri români fiind trimiºi la studii în statele occidentale. iar în 1966 premiul Opera Prima fost acordat lui Mircea Mureºan pentru filmul „Rãscoala“ (adaptare dupã romanul lui Liviu Rebreanu). Liviu Ciulei a câºtigat premiul pentru regie cu filmul „Pãdurea spânzuraþilor“. Teatrul de Stat din TârguMureº. Politica economicã a cunoscut o anumitã modificare. S. – 316 (în colaborare cu firma francezã „Alouette“). S-a pus un accent deosebit pe modernizarea ºi rentabilizarea întreprinderilor industriale. Lucian Blaga. Ion Popescu-Gopo obþinuse Marele Premiu pentru filmul de desene animate „Scurtã istorie“.C. Dupã ce.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional anilor ’50: Titu Maiorescu. Au apãrut platforme industriale moderne. inclusiv la cel de la Cannes. Sala Polivalentã din Bucureºti. în 1957. Aeroportul Internaþional Otopeni (Henri Coandã). planul unic adoptat la nivel naþional conþinând numai câþiva indicatori de bazã. Tudor Arghezi. Filmul românesc era prezent la marile festivaluri. Conferinþa Naþionalã a P. petrochimia. Statul român a contractat importante împrumuturi externe. Franþa. care a avut un rol important în popularizarea istoriei. pe baza cãrora a achiziþionat maºini ºi utilaje moderne pentru economia naþionalã. A început acþiunea de electrificare a transporturilor pe 49 . mai ales în domenii de vârf ca electronica. În 1970 a intrat în funcþiune prima turbinã a Centralei Hidroelectrice de la Porþile de Fier I.U. în 1965. Octavian Goga. precum ºi tinerii poeþi Nichita Stãnescu ºi Marin Sorescu. în care se dezbãteau problemele creaþiei naþionale ºi universale. Palatul Politico-Administrativ din Baia Mare.

Târgul Internaþional Bucureºti. 50 . televizoarele. Aparatele de radio. tradiþia s-a modificat. unele dintre ele – precum sondele pentru extracþia petrolului realizate la Ploieºti. Au fost amenajate noi staþiuni de odihnã ºi tratament. oamenii fiind mai prezenþi în activitatea comunitãþii. între care cele de pe litoral Mãrii Negre. practic. crearea de staþiuni pentru cercetãri agricole. piaþa româneascã fiind. Viaþa satului a capãtat ritmuri mai înalte de desfãºurare. România a început sã exporte pe scarã largã maºini ºi utilaje. iar pe de altã parte. Agricultura a cunoscut un proces de modernizare prin mecanizarea lucrãrilor. Pe întreg cuprinsul þãrii au apãrut combinate de creºtere a pãsãrilor. maºinile de spãlat. asaltul modernizãrii a impus aspiraþii. Þãranul cooperator ºi-a pierdut deprinderea de a pleca pe câmp. care erau oferite gratuit cetãþenilor. folosirea pe scarã largã a îngrãºãmintelor chimice ºi pesticidelor. Asistenþa medicalã gratuitã s-a generalizat (inclusiv pentru þãrani).. Asia ºi America. vitelor. frigiderele. s-a dat în folosinþã în 1968).Ioan Scurtu cãile ferate (primul traseu electrificat. care se bucura de o largã participare a firmelor industriale din Europa. cea mai bine aprovizionatã din întregul „lagãr“ socialist. viticole. anual. S-au modernizat locuinþele. Nivelul de trai a cunoscut o sensibilã îmbunãtãþire. dupã modul practicat în SUA. Comerþul a înregistrat o puternicã dezvoltare. slãbind sau chiar dispãrând vechile obiceiuri ºi portul popular în multe localitãþi rurale. oilor. S-a desfãºurat un amplu program de construcþii de locuinþe. în care se obþineau noi soiuri de plante ºi rase de animale cu o productivitate ridicatã. el aºtepta sã fie „mobilizat“ de brigadier sau de preºedintele Cooperativei Agricole de Producþie ºi avea grijã sã se întoarcã acasã înainte de asfinþitul soarelui. mentalitãþi ºi moduri de viaþã diferite comparativ cu perioada interbelicã. porcilor. dotate cu mobilã cumpãratã de la oraº. medici veterinari). asigurarea de specialiºti (agronomi. cu „noaptea în cap“ la muncã. Cea mai spectaculoasã transformare a cunoscut-o satul românesc. mai ales muncitorilor de la marile întreprinderi industriale. au apãrut case construite dupã tipare urbane. zootehnice etc. Pe de o parte. Din 1970 a fost organizat. automobilele au intrat în viaþa cotidianã a românilor. Bucureºti – Braºov. cu sobe de teracotã etc. autoturimele de teren fabricate la Câmpulung ºi tractoarele produse la Braºov – fiind printre cele mai performante din lume.

Chineze. Helmuth Schmidt – cancelarul R. Bulgariei ºi.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Transformãrile radicale pe care le-a cunoscut familia (ca funcþie ºi structurã) sub impactul industrializãrii ºi urbanizãrii s-au materializat în creºterea duratei ºcolarizãrii ºi instruirii în general.. Germanã. Mahommad Reza Pahlavi Aryamehr – ºahinºahul Iranului. în acelaºi an.A. România promova o politicã externã proprie. România a fost vizitatã de cele mai importante personalitãþi politice ale vremii: Richard Nixon ºi Gerald Ford – preºedinþii S. Charles de Gaulle – preºedintele Franþei. Golda Meir – primul-ministru al statului Israel. egalând performanþa lui Nicolae Titulescu. Polone. Wojciech Jaruzelski – preºedintele R. reducerea costului creºterii ºi educaþiei copiilor. în 1967. formulate încã din aprilie 1964. Iosip Broz Tito – preºedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslave.F. din 1930 – 1931. când a fost preºedintele Adunãrii Generale a Societãþii Naþiunilor. participarea femeii la activitãþi economice neagricole. extinzându-ºi considerabil relaþiile cu lumea occidentalã. Cehoslovaciei. preºedintele Adunãrii Generale a O. Politica externã a României avea la bazã patru principii. Zhou Enlai – premierul Consiliului de Stat al R. a stabilit.R. ministrul de Externe Corneliu Mãnescu a fost ales. Mohammed Anwar el-Sadat – preºedintele Republicii Arabe Egipt.U. Leonid Brejnev – preºedintele Sovietului Suprem al U.S.S. Suleiman Demirel – primul-ministru al Turciei. Juan Carlos I – regele Spaniei. Germania. etc. În 1967. Poloniei. neamestecul în treburile interne. Franz Jonas – preºedintele federal al Austriei.S. Ungariei. 51 . În timp ce conducerea din celelalte þãri socialiste europene urma cu fidelitate linia trasatã la Kremlin. România nu a rupt relaþiile diplomatice cu Israelul ca urmare a rãzboiului acestui stat cu þãrile arabe. Ca o recunoaºtere a politicii promovate de România. Indira Gandhi – prim-ministru al Indiei. care se bucurau de o largã recunoaºtere internaþionalã: egalitatea în drepturi.U.. avantajul reciproc. relaþii diplomatice cu R. desigur.N. creºterea mobilitãþii sociale.P.F. generalul Suharto – preºedintele Indoneziei etc.D.P. a U. creºterea standardului de viaþã. Germane.S. Pierre Eliott Trudeau – primul-ministru al Canadei. dezvoltarea sistemului de asigurãri sociale. aºa cum au fãcut Uniunea Sovieticã ºi celelalte partenere din Tratatul de la Varºovia. integritatea teritorialã ºi suveranitatea naþionalã. spre marea indignare a conducerilor R. Harold Wilson – primul-ministru al Marii Britanii.R. slãbirea influenþei religiei ºi a normelor morale. scãderea mortalitãþii infantile..

s-a modificat Statutul P.R. Argentina. Franþa. Nicolae Ceauºescu implicându-se în rezolvarea unor probleme complexe. Nicolae Ceauºescu a vizitat peste 90 de þãri.R. Norvegia.R.C. stabilirea de relaþii diplomatice între S.D. cu care a fost dotatã industria româneascã. Austria. A fost prima þarã socialistã care a adoptat o lege privind crearea ºi funcþionarea de societãþi mixte de producþie în România ºi în alte þãri. Vatican. b) Anii cultului personalitãþii Încã din anii liberalizãrii se acumulau elementele care aveau sã ducã la cultul personalitãþii lui Nicolae Ceauºescu. obþinând importante împrumuturi pentru a achiziþiona maºini ºi utilaje moderne.P. fiind primit cu toate onorurile în S.A.R. Suedia. stabilindu-se cã persoana care ocupã o funcþie de conducere pe linie de partid trebuie sã aibã o funcþie similarã ºi pe linie de stat. Liderii S.C. Japonia. Indonezia. Germania. R. între care S.. sã fie ales în funcþia de preºedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Portugalia.C..). secretarul general al C. (în Biroul Oval). municipale ºi orãºeneºti de partid au devenit ºi preºedinþii Consiliilor respective. Marea Britanie (plimbându-se prin Londra în caleaºcã.U. Egipt. încheierea rãzboiului din Vietnam. au folosit „canalul Bucureºti“ atât timp cât comunicarea directã cu Uniunea Sovieticã era blocatã. primii-secretari ai Comitetelor judeþene. În acest spirit. România a fost un important centru al diplomaþiei internaþionale. (6–8 decembrie 1967) s-a considerat cã despãrþirea celor douã funcþii a dus la risipirea forþelor ºi crearea multor paralelisme. ºi R. Dupã doi ani. apreciindu-se cã o singurã persoanã nu putea sã se ocupe eficient de ambele domenii. Timp de un deceniu ºi jumãtate (1970 – 1985). Chinezã. al P. Mexic.) ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare (B. iar „rãzboiul rece“ continua sã domine viaþa internaþionalã. alãturi de regina Elisabeta).U. a stabilit relaþii cu Fondul Monetar Internaþional (F. Uniunea Sovieticã. din iulie 1965 s-a hotãrât desprinderea funcþiilor de partid de cele de stat. la Conferinþa Naþionalã a P.A.U.M. Belgia. Canada.I. India ºi încã multe altele.C. R. 52 .C. În consecinþã.. La Congresul al IX-lea al P.R. precum încheierea pãcii între Israel ºi Egipt.F.U. ªi în domeniul relaþiilor economice România a fãcut paºi importanþi pe linia colaborãrii cu statele occidentale. Italia.A.Ioan Scurtu La rândul sãu. Canada.I. Chinezã.A. Brazilia. Conferinþa Naþionalã a propus ca Nicolae Ceauºescu.P.

26 Cancelarie. Aleksander Dubcek. tovarãºi. Aici i s-a rãspuns cã trebuia sã fie membru de partid. care a fost apreciat de întregul popor român. La 21 august 1968. drept care Goma a fãcut imediat cerere ºi a fost primit în PCR. La marele miting desfãºurat în Piaþa Palatului în acea zi de 21 august 1968 s-a scandat pentru prima datã „Ceauºescu ºi poporul!“. Conferinþa Naþionalã din decembrie 1967 a adoptat unele decizii care vizau o anumitã liberalizare a regimului. ºi concepþia care merge pe calea ca problemele sã fie rezolvate în mod democratic.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Întrunitã a doua zi. dos. N. în „Historia“ mai 2008. alcãtuite din civili. ca sã atragã poporul la rezolvarea problemelor þãrii sale ºi a fãuririi victoriei sale“. al P.C. 1997. 4-10 Nicolae Ceauºescu: „Aici este vorba de o înfruntare între douã concepþii“.C. pp.R. A fost un act de mare curaj. noul lider al Partidului Comunist din Cehoslovacia. Editura Nemira. Bucureºti. 25 Ioan Scurtu. conchizând: „Este într-adevãr aici vorba de o confruntare între douã concepþii. fond C. Nicolae Ceauºescu a condamnat în termeni vehemenþi intervenþia trupelor a cinci þãri membre ale Tratatului de la Varºovia în Cehoslovacia. Jurnal de cãldurã mare.. 72 26 Paul Goma. din ianuarie 1968. 131/1968. „Ceauºescu – România!“. între o concepþie care vrea sã menþinã ca principiu de rezolvare a problemelor interne teroarea ºi represiunea ºi considerã partidul ca un aparat de represiune. diminuarea centralismului birocratic. participanþii exprimânduºi sprijinul pentru hotãrârea secretarului general de a apãra cu orice preþ independenþa ºi integritatea teritorialã a României. Între cei care s-au înscris în aceste gãrzi s-a aflat ºi Paul Goma. în zilele de 15-17 august. vol. O politicã similarã. Era primul pas în lupta pentru preluarea întregii puteri politice. stimularea unor iniþiative private în domeniul economic etc. pe calea convingerii. viitorul dizident politic. a început sã promoveze. p. Acesta avea sã relateze cã s-a dus la sediul Uniunii Scriitorilor. Marea Adunare Naþionalã a validat aceastã propunere. 139 24 Arh.I. Aceastã apreciere aratã cã în 1968. Cu prilejul vizitei sale la Praga. 53 .C. Nicolae Ceauºescu avea o viziune diferitã de cea promovatã de sovietici în privinþa modului de construire a socialismului25. pe care-l reprezenta în relaþiile interne ºi internaþionale.. f. Nicolae Ceauºescu a informat despre rezultatele vizitei24 ºi despre ameninþãrile care planau asupra Cehoslovaciei. Cu acel prilej s-au constituit gãrzile patriotice. dar mult mai hotãrâtã. 9 decembrie.II. Ceauºescu a apreciat cã „Cehoslovacia merge pe calea cea bunã“. cerând sã facã parte din gãrzile patriotice. În ºedinþa Comitetului Politic Executiv din 17 august 1968. care urmau sã coopereze cu forþele militare. 17 august 1968. astfel cã Nicolae Ceauºescu a devenit ºeful statului.

evident. Pericolul unei acþiuni în forþã împotriva României era real.R.C. Nicolae Ceauºescu începând sã fie prezentat ca exponentul cel mai fidel al intereselor ºi aspiraþiilor poporului român. drept care. Nicolae Ceauºescu a decis sã frâneze procesul liberalizãrii interne. Sovieticii au avut o cu totul altã pãrere ºi au recurs peste câteva zile la intervenþia armatã.C. Congresul trebuia sã fie precedat de conferinþe de partid (locale ºi judeþene). De aceea. este de pãrere cã Cehoslovacia merge pe calea cea bunã“27. Editura RAO. În funcþia de secretar general al P. când a condamnat ferm intervenþia în Cehoslovacia.C.C. Nicolae Ceauºescu a desprins o concluzie importantã dupã cele întâmplate în Cehoslovacia: prin manevre de culise. p. care sã aleagã delegaþi. 245 54 . Din primãvarã pânã în toamnã. Atitudinea lui Ceauºescu din august 1968. sovieticii ar putea sã-l înlãture de la putere. astfel cã întrunirea acestui forum cerea timp ºi o amplã muncã organizatoricã.C. nu avea calitatea de a-l înlocui din funcþie. a prezentat „tezele“ sale privind munca 27 Mihai Retegan. în iulie 1971.C. el a decis sã-ºi fortifice poziþia.C. a fost ales Nicolae Ceauºescu (12 august 1969)... al P. care a dovedit o totalã obedienþã faþã de Kremlin. în zilele de 15–17 august 1968. spre deosebire de Plenara C. Nicolae Ceauºescu a înþeles cã ºi în România se putea gãsi un „numãr de tovarãºi“ care sã cearã intervenþia sovieticã ºi apoi sã se convoace o Plenarã a C.C. În consecinþã. care a hotãrât înlãturarea din funcþie a lui Alexander Dubcek ºi alegerea în fruntea partidului a lui Gustav Husák. Bucureºti. din august 1969. iar un eventual sprijin din partea Occidentului nu era de aºteptat. nu trebuia sã prezinte rapoarte în faþa acestuia. La Praga. s-a modificat Statutul partidului: secretarul general era ales de Congres ºi nu de Comitetul Central.R. 1988. a fost convocatã o Plenarã a C. El nu mai era subordonat Comitetului Central. dar a generat o reacþie extrem de negativã la Kremlin. C. dupã intervenþia militarã. Cehoslovac.R.R.C. a fost salutatã în Occident.R. Din maniera în care s-a produs o asemenea schimbare. în urma cãreia sã fie ales un alt secretar general.C. Nicolae Ceauºescu a spus: „P. Pe de altã parte.Ioan Scurtu August 1968 a marcat o cotiturã în activitatea de propagandã a P. Cu prilejul vizitei sale la Praga.. din august 1969. Un alt învãþãmânt desprins de Nicolae Ceauºescu dupã evenimentele din Cehoslovacia a fost cel privind dimensiunile liberalizãrii. 1968.. care se putea întruni în câteva zile. Conform Statutului P.R. astfel cã la Congresul al X-lea al P.C. al P. cuprinzând organizaþiile de pe întreg cuprinsul þãrii.

Ceauºescu a fost impresionat de „marile adunãri populare“ organizate în cinstea sa. Se poate aprecia cã „în 1971. 1880 – 1974. p. lasã loc la interpretarea cã ele au fost rezultatul vizitei lui Nicolae Ceauºescu în China ºi RPD Coreeanã. Documente. contextul concret în care au fost lansate aceste „teze“. Coordonator ambasador Romulus Ioan Budura. Fãrã îndoialã. Ceauºescu a informat despre cele vãzute în China ºi a fãcut comparaþii cu situaþia din România: „Toatã activitatea lor culturalã. pp. Vizitele întreprinse i-au întãrit convingerea cã trebuia acþionat cu fermitate pentru promovarea spiritului muncitoresc. Aºa cã am spus-o înainte de a merge în China. 28 Sfârºitul perioadei liberale a regimului Ceauºescu: mini-revoluþia culturalã din 1971. a fost pusã pe baze revoluþionare“.R. 1080 – 1081 55 . Pe de altã parte. Bucureºti. Din aceastã declaraþie.C. La fel facem ºi la televiziune. de uriaºele tablouri ale lui Mao-Zedong ºi Kim-Il-Sung. Ceauºescu a dorit sã dea o garanþie de fidelitate faþã de ortodoxia marxistã. iar teatrul cu piese occidentale. Tiparul Regia Autonomã Monitorul Oficial. deoarece „se pune faþã în faþã mentalitatea imperialistã cu relaþiile noi. Înainte sã plec am avut o ºedinþã de Secretariat ºi acolo am stabilit sã pregãtim un material pentru Plenarã. 19 (intervenþia lui Florin Constantiniu) 29 Relaþiile româno-chineze.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional politico-ideologicã. Secretarul general a apreciat tematica spectacolelor la care a asistat. de presiunile sovietice care erau foarte puternice. pentru a feri România de o intervenþie sovieticã. ca expresie a „iubirii neþãrmuite“ de care se bucurau din partea popoarelor respective. prin prezentarea «tezelor din iulie»“28. de uralele ºi ovaþiile cu care erau întâmpinaþi conducâtorii de partid ºi de stat. Noi am împânzit cinematografia cu filme de aventuri. Dar ceea ce am vãzut în China ºi Coreea demonstreazã cã concluzia la care am ajuns este justã“29. Bucureºti. drept care a dat frâu liber dezvoltãrii cultului personalitãþii sale. al P. cã propaganda noastrã este nemulþumitoare. unde tot discutãm ºi nu s-a schimbat nimic. Am scos piesele revoluþionare ºi am introdus piese fãrã nici un conþinut. din 25 iunie. rezultã cã încã înainte de vizitã. 2005.C. Nicolae Ceauºescu era preocupat de restructurarea activitãþii ideologice a P. de teatru.R. ceea ce noi nu facem. cã ea nu corespunde sarcinilor de educare a tineretului ºi a poporului general. În ºedinþa Comitetului Executiv al C. de balet. Institutul Naþional pentru Studiul Totalitarismului.C. Ediþie Ana-Maria Cãtãnuº. Se pare cã Nicolae Ceauºescu a ajuns la concluzia cã ºi el merita o asemenea „recunoºtinþã“ din partea românilor. revoluþionar în toate domeniile de activitate. 2005.

R.R. O mãrturie în acest sens este ºi organizarea celui deal XV-lea Congres internaþional de ºtiinþe istorice în Bucureºti (august 1980). Constantin Þoiu. Petre Sãlcudeanu. Ion Bulei.C. Controlul ideologic a urmãrit mai ales sã nu fie pus sub semnul întrebãrii rolul conducâtor al P. privind regimul politic în epoca modernã ºi contemporanã.C. al P. desfãºurat într-o atmosferã pozitivã. Plenara C. din noiembrie 1971. Ion Lãncrãjan) au reuºit sã înºele „vigilenþa“ cenzorilor de la Consiliul Culturii ºi Educaþiei Socialiste. sub acuzaþia de „intelectualism“ ºi trimis la „munca de jos“ (secretar la Comitetul Judeþean Timiº al P. Dintre istoricii care au abordat asemenea teme menþionãm pe: Gheorghe Platon. ªi în domeniul istoriei s-au publicat lucrãri care nu se înscriau pe linia aprecierilor cuprinse în documentele P. Ion Bitoleanu.Ioan Scurtu Dupã prezentarea „tezelor“ din iulie au urmat ample acþiuni organizatorice ºi politice pentru promovarea spiritului muncitoresc în domeniul culturii. partidele politice. critici ºi chiar arestarea unor cadre. Prin aceastã metodã s-a instaurat o stare de nesiguranþã în 30 Sfârºitul perioadei…. Ceauºescu îi înlãtura pe potenþialii sãi rivali sub pretextul cã se impunea întãrirea muncii într-un alt sector de activitate. Viorica Moisuc. prin practicarea aluziilor ºi strecurarea „ºopârlelor“. s-a creat Consiliul Culturii ºi Educaþiei Socialiste (în locul Ministerului Culturii). 119 56 . Ion Iliescu a fost eliberat din funcþia de secretar cu Propaganda al C.R.C. sau chiar sã câºtige complicitatea lor. Dacã în timpul lui Gheorghiu-Dej s-a recurs la demascãri. au fost luate mãsuri pentru „revigorarea“ spiritului revoluþionar. Generaþia ’80 a dus mai departe ce începuserã cei din generaþia ’60“30. Gheorghe Buzatu. „cultura românã nu s-a întors nici mãcar o clipã la proletcultismul anilor ’50.R. ºi sã nu se creeze o atmosferã ostilã politicii oficiale.C. cu o foarte largã participare. Acest principiu a fost utilizat de Ceauºescu pentru a anihila orice act de independenþã al activiºtilor. Eliza Campus. p. potrivit cãruia orice activist de partid ºi de stat putea fi mutat într-un alt loc de muncã. (în care fusese ales în februarie acelaºi an). Ion Agrigoroaiei. aºa cum avea sã aprecieze Dumitru Þepeneag. mulþi scriitori (între care Augustin Buzura.C. al P. politica externã etc. Ulterior a fost adoptat programul ideologic al partidului.R.C.C. dacã necesitãþile o cereau. Totuºi.C. La Plenara C. Apostol Stan. Ioan Scurtu. activitatea parlamentarã.C. al P.R. Totuºi. Au fost abordate teme complexe. de autenticã dezbatere ºtiinþificã.). din aprilie 1972 a adoptat principiul „rotirii cadrelor“.

el fiind prezentat ca „cel mai bun fiu al poporului român“. care sã aplice întocmai indicaþiile sale. În acþiunile sale vizând preluarea întregii puteri politice. Marea Adunare Naþionalã a adoptat legea pentru modificarea Constituþiei ca urmare a înfiinþãrii funcþiei de preºedinte al þãrii. Tot în aceeaºi zi. care a propus ºi instituirea funcþiei de preºedinte al Republicii Socialiste România. devenitã în scurt timp a doua persoanã în partid ºi în stat (i se spunea „Cabinetul 2“).C. numea ºi revoca miniºtrii. pe membrii Tribunalului Suprem ºi pe procurorul general. buni executanþi. ocupându-se cu problemele de cadre.. care-ºi datora aceastã demnitate obedienþei sale faþã de secretarul general al partidului. încheia tratate internaþionale. a fost aleasã în Comitetul Executiv al C. Elena Ceauºescu. Nicolae Ceauºescu a preluat principalele pârghii de conducere în partid ºi în stat. Nicolae Ceauºescu a reuºit sã-i înlãture pe „baronii“ din timpul lui GheorghiuDej. care-i erau devotaþi.C. din 25 – 26 martie 1974. Dupã multe manevre de culise. al P. pentru a nu fi „rotiþi“. în care sã fie ales Nicolae Ceauºescu.R. Ion Gheorghe Maurer a fost adus în situaþia de a demisiona din funcþia de preºedinte al Consiliului de Miniºtri. soþia sa. din „motive de sãnãtate“. Nicolae Ceauºescu devenea tot mai suspicios ºi preocupat de a promova numai cadre care erau lipsite de personalitate. Organele colective de conducere s-au transformat într-un fel de anexe ale secretarului general ºi ale soþiei sale. au devenit tot mai obedienþi faþã de secretarul general. proclama starea de necesitate etc. 57 . la 28 martie 1974. pe care Ceauºescu nu mai era dispus sã o tolereze.C. În funcþia de preºedinte al Republicii Socialiste România a fost ales Nicolae Ceauºescu. Întrunitã în ziua de 28 martie 1974. care ocupa funcþia de preºedinte al Consiliului de Miniºtri din 1961 ºi avusese un rol important în reorientarea politicii externe a României. În iunie 1973. care. „patriot înflãcãrat“. Cultul personalitãþii sale a început sã ia proporþii. dar ºi de cele privind învãþãmântul ºi ºtiinþa.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional rândul activiºtilor. Practic.R. Ultimul „baron“ rãmãsese Ion Gheorghe Maurer. Pe mãsurã ce înainta în vârstã. prezida Consiliul de Stat. promovând în locul lor tineri din generaþia sa. o personalitate ºtearsã.C. în funcþia de primministru (noua denumire a preºedintelui Consiliului de Miniºtri) a fost ales Manea Mãnescu. Decizia a fost anunþatã la Plenara C. Acesta era comandantul suprem al forþelor armate ºi preºedintele Consiliul Apãrãrii. al P. El manifesta o anumitã notã de superioritate.

de la care el însuºi avea de învãþat. ºef al Departamentului de Informaþii Externe. Ele au fost principalele instrumente de guernare. 501) 31 58 . În româneºte de Horia Gãnescu ºi Aurel ªtefãnescu. Editura Venus. Nicolae Ceauºescu începând sã creadã cã el era hãrãzit de istorie sã conducã România „pe culmile luminoase ale comunismului“. Rolul spionajului în sistemul comunist de guvernare. 1992. din Bonn. 287 * Însuºi Pacepa avea sã scrie cã a cerut azil politic ambasadorului S. beneficia de un salariu „mai mare decât cel al ministrului Apãrãrii sau al unui secretar al Comitetului Central ºi numai cu puþin mai mic decât cel al primului ministru“31. Moºtenirea Kremlinului. La 24 iulie 1978. am cerut azil politic la Ambasada Statelor Unite în Republica Federalã Germanã“33. dispunând de informaþii bogate. 287 32 Ibidem p. Pacepa a fost numit în 1966 adjunct al ºefului Direcþiei Generale de Informaþii Externe ºi apoi. unde preºedintele Carter l-a omagiat ca un mare om de stat. Bucureºti. 1993. În aceastã calitate. le-am urcat toate treptele ierarhice.Ioan Scurtu „cârmaciul genial“ etc. etc. Ion Mihai Pacepa preciza: „Am petrecut 27 de ani în serviciile de contrainformaþii ºi informaþii ale României comuniste. Pacepa scria: „La douã zile dupã ultima plimbare cu Ceauºescu pe plaja de la Techirghiol. Ele l-au menþinut pe Ceauºescu la putere 24 de ani.U. cu cât propaganda devenea mai insistentã. aºa cum singur avea sã mãrturiseascã. cu atât subiectivismul ºi voluntarismul luau amploare. Dar. Ajuns general de Securitate. iar în iunie în Marea Ion Mihai Pacepa.“32 Ion Mihai Pacepa s-a implicat în toate problemele vizând activitatea Securitãþii. datoritã meritelor sale în timpul marii represiuni din anii ’50. Amintirile unui general de Securitate. în 1972. când a „defectat“ generalul Ion Mihai Pacepa. iar în ziua de 27 iulie 1978: „Am pãrãsit în secret Germania Federalã la bordul unui avion Hercules. Momentul coincidea cu apogeul prestigiului internaþional al lui Nicolae Ceauºescu. Bucureºti. Orizonturi roºii. p. Pacepa a trecut de partea cealaltã a „baricadei“*. Editura Venus. 498-499 33 Ibidem p. Ele au jucat un rol primordial în consolidarea comunismului de tip sovietic în România ºi crearea unuia din cei mai detestaþi tirani din istoria þãrii ºi a lumii. (Ion Mihai Pacepa. le-am cunoscut toate mãruntaiele. în timp ce se afla într-o misiune la Bonn. Un moment delicat pentru Nicolae Ceauºescu s-a înregistrat în iulie 1978. În memoriile sale. p. fiind totodatã ºi consilier personal al lui Nicolae Ceauºescu. trimis de Washington sã mã ia“. aparþinând Forþelor Aeriene ale Statelor Unite.A. În aprilie 1978 el fãcuse o vizitã în SUA. inclusiv de cele privind secrete de stat.

Regimul de la Kremlin a decis sã-l pedepseascã pe Ceauºescu. drept care. Resursele interne acopereau doar 5 – 6 milioane de tone.R. Marile puteri au decis – din motive diferite – sã acþioneze pentru minimizarea lui Nicolae Ceauºescu. În umbra marelui Hidalgo. în primul rând. Sovieticii au folosit petrolul ºi gazul metan pentru a crea dificultãþi regimului de la Bucureºti. De la mijlocul anilor ’70. I.Dupã „dezertare“.E. fapt ce ar fi avut un puternic impact social. Editura Vivaldi.C. þara sa.P. de a ridica preþul acestuia. România ajungând la capacitatea de prelucrare a 34 milioane tone de þiþei pe an. în 1979. fapt ce afecta activitatea economicã.C. conducerea P. fãrã experienþa necesarã în domeniul atât de delicat cum era spionajul extern. au fost promovaþi oameni noi. Dacã în anii ’60 – ’70.R. sovieticii erau tot mai iritaþi de „obstrucþia“ liderului de la Bucureºti faþã de instituirea comenzii unice în Tratatul de la Varºovia.A. inclusiv în domeniul petrolului. inclusiv în caleaºcã alãturi de regina Elisabeta. Rememorãri consemnate de Horia Alexandrescu. conducerea P. întârziind încheierea de contracte sau reducând cantitatea pe care se angajaserã sã o furnizeze României. Rãsturnarea de la putere a ºahinºahului Reza Pahlavi Aryamer. vol. a urmat o amplã acþiune de restructurare a acestei instituþii ºi o masivã schimbare a personalului: sute de agenþi au fost rechemaþi în þarã ºi plasaþi în alte posturi. Nicolae Ceauºescu a decis dezvoltarea puternicã a industriei petrochimice. Mizând pe importul de þiþei din Iran.C.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Britanie. viaþa de zi cu zi a românilor a început sã fie afectatã de criza petrolului. astfel cã – pentru a nu se închide unitãþile petrochimice. din ianuarie 1978. dar ar fi afectat ºi multe întreprinderi industriale pe orizontalã – România a devenit dependentã de importul de petrol ºi gaze din Uniunea Sovieticã. care a avut ca rezultat deconspirarea tuturor acþiunilor Securitãþii. Bucureºti. pentru asigurarea unei aprovizionãri ritmice cu materii prime ºi energie a statelor din Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (C. Evident.). a decis sã impunã raþionaliIoan Talpeº. de la mijlocul anilor ’80 a început sã susþinã necesitatea coordonãrii planurilor economice.R. precum ºi aprovizionarea populaþiei. fapt ce a dereglat piaþa mondialã. livrarea de gaze cãtre România era adesea opritã. Pe de altã parte. iar „dezertarea“ lui Pacepa s-a înscris în aceastã nouã orientare34. se ridicase ferm împotriva integrãrii economice a þãrilor socialiste. a afectat relaþiile României cu Iranul. Nicolae Ceauºescu avea în vedere. Neacceptând sã reducã ponderea industriei energofage în ansamblul economiei naþionale. 2009 (Capitolul 3) 34 59 . fiind primit cu toate onorurile. generatã de hotãrãrârea þãrilor O.E.

privind grija faþã de om. Anticoncepþionalele erau interzise pe piaþa româneascã. cu consecinþe dramatice pentru starea lor de sãnãtate.C. 558 35 60 . în sensul cã s-a revenit la vechea împãrþire pe judeþe (în locul regiunilor ºi raioanelor. 2003. Pe de altã parte. diminuarea (pânã la eliminare) a deosebirilor dintre sat ºi oraº etc. care erau supuse controlului ginecologic ºi urmãrite sã nu facã întrerupere de sarcinã decât în cazuri cu totul excepþionale. Ea a avut o parte pozitivã. noile Istoria României în date. Giurescu. dar ºi pentru viaþa de familie în general. Încã din timpul lui Gheorghiu-Dej s-au fãcut studii privind evoluþia demograficã a României. al P. Din 1982 – 1983 problema cãldurii ºi luminii a devenit un adevãrat calvar pentru cea mai mare parte a populaþiei.Ioan Scurtu zarea consumului de gaze ºi electricitate furnizat populaþiei. Coordonator Dinu C. dupã modelul sovietic). p. Potrivit unor informaþii. pentru ca România sã ajungã la 25 milioane de locuitori. În timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. pe care a cãutat sã le impunã ºi în România.C. Atins de mania grandomaniei. numãrul lor s-a ridicat la patru). a decis sã forþeze natalitatea. Decretul interzicea avortul femeilor care aveau mai puþin de trei copii (ulterior. Nicolae Ceauºescu a preluat aceste studii. Bucureºti. astfel cã multe femei au recurs la avorturi provocate.R. Ceauºescu a reþinut unele aspecte ale modernizãrii. fapt ce afecta grav condiþiile de viaþã ale românilor. îmbrãcându-le în haina teoreticã a învãþãturii marxist-leniniste. Nicolae Ceauºescu a început sã aprecieze în sinea sa cã România era un stat prea mic pentru un om atât de mare cum era el. Decretul a fost semnat de Chivu Stoica. Aplicarea acestuia a creat o stare umilitoare pentru femei. iar la 1 octombrie 1967 a fost publicat decretul pentru reglementarea întreruperii cursului sarcinii a cãrui aplicare avea sã devinã un adevãrat coºmar pentru femei. La 16 februarie 1968 a fost adoptatã legea privind organizarea administrativã a teritoriului României. Din cãlãtoriile sale în strãinãtate. aceastã lege prevedea restructurarea localitãþilor rurale ºi urbane „pe baze socialiste“. cât ºi pentru medicii care comiteau o astfel de infracþiune. ajungându-se la concluzia cã se impuneau mãsuri mai ferme pentru stimularea natalitãþii. Editura Enciclopedicã. preºedintele Consiliului de Stat. mai ales a celei de la oraºe. În consecinþã. dar în propaganda oficialã s-a subliniat cã iniþiativa aparþinea secretarului general al C. se prevedeau pedepse cu închisoarea atât pentru ele. pânã în 1989 circa 11 000 de femei ºi-au pierdut viaþa în urma avorturilor provocate35.

iar alte 37 au cunoscut demolãri masive36. cetãþenii au fost scoºi din habitatul lor tradiþional ºi nevoiþi sã se mute în apartamente ºi în colectivitãþi constituite ad-hoc. În programul de restructurare a localitãþilor din timpul lui Ceauºescu a fost vizatã. prin memorii adresate lui 36 Dinu C. când s-a trecut la demolarea masivã a unor zone de locuinþe ºi construirea de blocuri cu 8 – 10 etaje. cinematografe etc asigurându-se astfel facilitãþile materiale ºi spirituale pentru cetãþenii care trãiserã în locuinþe insalubre. Cu acel prilej a fost demolatã ºi clãdirea Arhivelor Statului. unde sã se adune cetãþenii la manifestaþiile publice. Între acestea. biserica Enei. identice. indiferent de zona geograficã ºi de specificul local al materialelor de construcþie. aproape fiecare oraº având câte o „Casã Albã“. pe terenuri virane unde au apãrut noi cartiere de locuinþe. supunânduse astfel directivelor partidului. 50–51 61 . În aceste zone s-au construit ºcoli. casa în care a locuit Nicolae Iorga din strada Bonaparte. confortul unui apartament era superior celui din casele personale. toate din Bucureºti. inclusiv biserici. astfel cã nu mai puteau fi vãzute de la distanþã (acestea fuseserã construite pe o poziþie dominantã ºi dãdeau o notã distinctã întregii zone). operã de arhitecturã realizatã de Ion Mincu. Distrugerea trecutului României. Editura Museion. pp. Cel mai adesea noile construcþii au fost ridicate pe locul unor clãdiri vechi. care au schimbat cu totul imaginea mahalalelor de altãdatã. 1994. De regulã. biserica Cotroceni. spitale.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional construcþii s-au ridicat la marginea oraºelor. Aceastã acþiune s-a accelerat dupã cutremurul de pãmânt din 4 martie 1977. cu o piaþã mare în faþã. mãnãstirea Vãcãreºti. Giurescu. zona centralã a localitãþilor. Bucureºti. Pânã în decembrie 1989. în 29 de oraºe centrele au fost distruse în proporþie de 85 – 90%. în jurul cãrora s-au construit blocuri pe 10-12 etaje. biserica ºi clopotniþa bisericii Mihai Vodã. Cele mai multe erau blocuri-tip. cu precãdere. magazine. Între acestea. biserica Sfânta Vineri. fãrã luminã electricã ºi canalizare. fapt ce a dus la dãrâmarea multor monumente de arhitecturã. S-au construit noi centre politico-administrative. Împotriva acestor demolãri s-au pronunþat mai mulþi intelectuali de marcã. Unele monumente au fost salvate prin translatarea lor la 150300 metri de perimetrul construibil. dar desprinderea bruscã dintr-un mediu de existenþã ºi plasarea într-unul cu totul diferit a marcat negativ starea de spirit a celor mai mulþi dintre cei siliþi sã se mute. unele cu valoare arhitectonicã ºi istoricã. Astfel. policlinici.

Râºnov). castele (Huneadoara. Ea a fost determinatã de hotãrârea guvernului de a ridica vârsta de pensionare ºi de a anula unele facilitãþi. Presa din România nu a prezentat nimic din cele solicitate de mineri. inclusiv mãnãstiri (Voroneþ. Nu mai puþin adevãrat este faptul cã în anii socialismului au fost construite numeroase biserici (mai ales în sate). în favoarea drepturilor omului. Încã din ianuarie 1977. unde a avut un dialog public cu cei aproximativ 35 000 de mineri. articole publicate în presã ºi interviuri acordate posturilor de radio occidentale. al creºterii presiunilor ideologice ºi al ingerinþelor tot mai insistente în viaþa privatã a cetãþenilor. a asistenþei medicale. Bran) etc. cetãþi medievale (Suceava. intervenþii la reuniuni ºtiinþifice organizate de Academia de ªtiinþe Sociale ºi Politice etc. Curtea de Argeº. dar ºi îmbunãtãþirea aprovizionãrii cu alimente. Muncitorii au încetat lucrul ºi au refuzat sã negocieze cu Ilie Verdeþ. scriitorul Paul Goma a iniþiat o acþiune de solidarizare a românilor cu „Charta ’77“. Purtãtorul lor de cuvânt. Putna. prin care-i cerea sã facã o declaraþie de susþinere a „Chartei ’77“. manifest lansat de mai mulþi intelectuali din Cehoslovacia. promiþând chiar mai mult decât solicitau aceºtia: anularea decretului respectiv. Sãvârºin). în luna noiembrie a aceluiaºi an. scrisoarea a fost transmisã de postul de radio „Europa Liberã“. s-au renovat monumente istorice. În zilele de 1-3 august 1977 a avut loc o amplã acþiune revendicativã a minerilor din Valea Jiului. Paul Goma a adresat o scrisoare deschisã lui Nicolae Ceauºescu. Constantin Dobre. care l-au proclamat „Miner de onoare“. Declaraþiile lui Ceauºescu au fost primite cu satisfacþie de greviºti. Acesta a fost nevoit sã vinã „în Vale“. a prezentat revendicãrile. asigurarea de noi locuri de muncã pentru femei ºi minierii care se pensionau etc. al nerespectãrii drepturilor omului ºi al deteriorãrii situaþiei materiale a populaþiei s-au înregistrat ºi în România unele acþiuni de opoziþie. Sub titlul Tovarãºul Nicolae Ceauºescu a fãcut o vizitã 62 . Cozia). Pe fondul amplificãrii cultului personalitãþii lui Nicolae Ceauºescu. Suceviþa. prim-viceprimministru al Guvernului ºi au pretins sã discute cu Nicolae Ceauºescu. Peleº.Ioan Scurtu Nicolae Ceauºescu. sã pãrãseascã România. Paul Goma a fost obligat. Sub presiunea autoritãþilor. stabilindu-se la Paris. iar Ceauºescu le-a acceptat. Negãsind ecoul dorit la scriitorii români. unde a continuat criticile la adresa politicii regimului de la Bucureºti. mai ales pentru cei care nu lucrau în subteran. palate (Cotroceni. lãsând sã se înþeleagã cã a fost o obiãnuitã vizitã de lucru a secretarului general al PCR.

Pentru întãrirea puterii sale. la 58 (23 titulari ºi 35 supleanþi).despre greva muncitorilor de la Lupeni ºi modul cum a decurs întâlnirea cu Nicolae Ceauºescu. salutând cu entuziasm. au devenit membri ai C. simplã titulaturã pentru comunicatele de presã în care se consemnau hotãrârile „Scânteia“ din 4 august 1977 * Liderul lor. care au fost împrãºtiaþi în diferite localitãþi din þarã ºi þinuþi sub supraveghere*. prin care acestea trebuiau înregistrate la Miliþie (pentru a putea fi recunoscute în cazul cã erau folosite în scopuri „nepermise“). Se afirma cã secretarul general al PCR “s-a întâlnit cu reprezentanþi ai minerilor din Lupeni. În 1983 s-a adoptat decretul privind regimul aparatelor de multiplicat materialele necesare reproducerii scrierilor ºi al maºinilor de scris. participanþi la întâlnire au ovaþionat îndelung pe secretarul general al Partidului Comunist Român.P.P. dupã Congresul al XIII-lea al P. o formã fãrã fond. “Vocea Americii” º. B.B. Nicolae Ceauºescu a adoptat metoda creºterii numãrului de membri în organele de conducere. reprezentanþii organizaþiilor de masã (sindicat. cu cãldurã. cãldurã. astfel încât acestea sã nu mai poatã discuta ºi decide asupra problemelor esenþiale privind politica internã ºi internaþionalã a României.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional de lucru în Valea Jiului. reprezentanþi ai mai multor judeþe etc. pâine. libertate. iar C. 37 63 .a. Erau publicate fotografii reprezentându-l pe Nicolae Ceauºescu “în mijlocul oamenilor muncii” ºi la tribuna “adunãrii populare”. În lunile urmãtoare. participanþii luau act de deciziile lui Nicolae Ceauºescu. La începutul anilor ’80 s-au înmulþit manifestele împotriva lui Ceauºescu. devenise “un cadru. În aceste condiþii. cerându-se luminã.R. femei). . pentru grija pãrinteascã faþã de muncitori ºi viaþa minerilor.Ex. prezenþa sa în mijlocul lor”37. a fost convins sã urmeze cursurile Universitãþii de partid „ªtefan Gheorghiu“. Numãrul membrilor Comitetului Politic Executiv a ajuns.. iar dupã revoluþia din decembrie 1989 a pãrãsit România. cu cadre cu munci de rãspundere din economie. Uniunea Tineretului Comunist. În semn de înaltã stimã ºi preþuire faþã de activitatea sa neobositã pentru binele patriei ºi al poporului. ziarul “Scânteia” afirma cã acesta a anlizat “la faþa locului. cu reprezentanþi ai organelor locale de partid ºi de stat ºi ai oamenilor muncii.C. Securitatea a desfãºurat o amplã acþiune de depistare a „agitatorilor“. din noiembrie 1984. felul în care se acþioneazã pentru aplicarea hotãrârilor celui de-al XI-lea Congres al partidului în acest sector al industriei noastre”.C.Ex. Românii au aflat de la posturile de radio strãine “Europa Liberã”. Constantin Dobre.

cu conºtiinþa propriei inutilitãþi”. dar faptul cã lui Ion Ioniþã.38 Dar nu toþi activiºtii se complãceau în aceastã situaþie. Evident. care i-ar fi spus cã existã un Comitet al Salvãrii Naþionale. iar în 1982 a fost pensionat. Editura Curtea Veche. El a declarat cã fusese contactat de Virgil Mãgureanu. în primãvara anului 1984. mort în iulie 1987. a aceloraºi reproºuri ºi recomandãri. Tudor Postelnicu.. în 1984 s-a înregistrat o tentativã de înlãturare a lui Nicolae Ceauºescu. soþia generalului Ion Ioniþã). Bucureºti. Ilie Ceauºescu). Planul a fost deconspirat de doi dintre generalii care urmau sã participe la aceastã acþiune. a suscitat unele comentarii.* O tentativã similarã a iniþiat Vlãduþ Nisipeanu. acesta i-a spus: „Sã ºtii cã am intrat într-o miºcare împotriva lui Ceauºescu. Virgil Mãgureanu. Ion Dincã. Din partea lui Nicolae Ceauºescu ºi a Elenei Ceauºescu au fost prezentate „douã coroane impunãtoare cu mult text“ (Ion Ioniþã Însemnãri. vol. Generalii Ion Ioniþã ºi Nicolae Militaru au elaborat planul unei lovituri de stat în timpul vizitei lui Ceauºescu în R.. nu a existat nici o reacþie oficialã publicã.P. Securitatea l-a anchetat pe Nicolae Radu. Ediþia Curtea Veche. Se miza pe sprijinul Garnizoanei Militare Bucureºti pentru arestarea celor mai apropiaþi colaboratori ai preºedintelui (Emil Bobu. dar ca un civil. pânã la saturaþie. fiind numit vice-prim-ministru al guvernului. Bucureºti. Cronos autodevorându-se. Germania. nu i s-au organizat funeralii conform Regulamentelor militare. istoviþi de tensiunea absurdã imprimatã dialogurilor inutile. ºedinþele erau o penibilã pierdere de vreme. în timp ce cãlãtorea într-un autobuz aglomerat.Ioan Scurtu sale individuale”. 64 . 141 * Generalul Ion Ioniþã a fost eliberat din funcþia de ministru al Apãrãrii Naþionale în 1976. cu un nucleu politic format din Ion Iliescu ºi Virgil Mãgureanu. Dumitru Popescu avea sã aprecieze: “Pentru membrii C.F. general ºi fost ministru al Apãrãrii Naþionale. prilej de audiþie. La un moment dat. urma capturarea posturilor de radio ºi televiziune pentru a anunþa schimbarea intervenitã etc. unii dintre ei vizând chiar înlãturarea lui Nicolae Ceauºescu din fruntea partidului ºi a statului. Ion Coman. care redactase un manifest împotriva lui Ceauºescu.Ex.. Într-o zi. iar Ceauºescu a luat mãsuri de anihilare a conspiratorilor. la vârsta de 58 de ani. IV. Ioniþã a fost lovit în abdomen. 2008. Angoasa putrefacþiei. A murit la 25 iulie 1987 ºi a fost înmormântat la Cimitirul Militar Ghencea. fragment din memoriile Ceciliei Ioniþã. resimþind o puternicã durere: „Sã fi acþionat aici o simplã loviturã sau otrava unui ac?“ se întreabã doamna Ioniþã. Potrivit unor informaþii. În primãvara anului 1987. ºi unul militar din care fãceau parte generalii Ion Ioniþã ºi Nicolae Militaru. Memorii. În memoriile sale. Cecilia Ioniþã (soþia) menþioneazã cã în casã fuseserã instalate microfoane. care a 38 Dumitru Popescu. fãrã ceremonialul stabilit pentru generali. Dupã o jumãtate de zi ne ridicam de pe scaune cu capul vuind. 2006 p. Nicolae Militaru.“ Era vizitat de Radu Nicolae.

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional încercat sã constituie ºi un partid. Editura Economicã. Occidentul a folosit problema împrumuturilor contractate de România pentru a exercita presiuni în vederea respectãrii drepturilor omului. a avut loc o manifestaþie a emigraþiei române împotriva politicii sale. cu prilejul vizitei la New York a liderului român. 241 41 Istoria economicã a României. Editura Crist. România a contractat importante împrumuturi externe. 40 Mircea Rãceanu. preºedintele Carter a apreciat cã preºedintele României este un mare conducâtor naþional ºi internaþional.). Bucureºti. pe încurajarea curentelor ºi atitudinilor favorabile respectãrii drepturilor omului. de la care SUA aveau de învãþat. Dupã venirea la conducere a lui Jimmy Carter. în 1972. politica administraþiei americane faþã de þãrile socialiste. scrisorile conþineau ample critici la adresa regimului ºi în special a lui Nicolae Ceauºescu. vol. Vlãduþ Nisipeanu. N. care a adresat mai multe scrisori fiicei sale din Franþa. în timpul preºedinþilor Richard Nixon (1969 – 1974) ºi Gerald Ford (1974 – 1977) accentul a fost pus pe încurajarea diferenþelor intersocialiste. Coordonator acad. 1989 – 1989. care au ajuns în 1981 la 10.R. care l-a numit pe Zbigniew Brzezinski (polonez de origine) în funcþia de consilier pentru problemele securitãþii naþionale.a. Pânã atunci.) ºi Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare (B. p. L-am înfruntat pe Ceauºescu.N. Bucureºtui. Bucureºti. II. 376 65 . s-a manifestat o tendinþã tot mai evidentã de rãcire a relaþiilor româno-americane ºi de diminuare a rolului lui Nicolae Ceauºescu în viaþa internaþionalã. Deteriorarea situaþiei interne s-a produs pe fondul mutaþiilor survenite în raportul de forþe pe plan internaþional. în aprilie 1978.41 Cele mai multe aveau 39 Vezi. Constantinescu. p. Cronologie comentatã a relaþiilor româno-americane. 2000. 2005.5 milioane dolari S.D. care apoi erau citite la postul de radio“Europa Liberã“. Pe de altã parte.U. accentul a fost pus pe diferenþierile intrasocialiste. pe larg. Din 1977. inclusiv faþã de România. f. a cunoscut o sensibilã schimbare.M. adicã a tendinþelor de afirmare a unei politici externe diferitã de cea a Uniunii Sovietice. Dupã aderarea la Fondul Monetar Internaþional (F.39 O disidentã bine cunoscutã a devenit Doina Cornea. pe sprijinirea proceselor de democratizare din interiorul acestor state.I. Cert este cã dupã 1978. dupã convorbirile avute cu Nicolae Ceauºescu la Casa Albã. Editura Silex. intitulat Frontul Democratic din România.E. mai ales a nerespectãrii drepturilor omului40. Este semnificativ faptul cã.A.

De aceastã datã..Ioan Scurtu termene foarte scurte de rambursare. prin care se urmãrea raþionalizarea consumului sub motiv cã românii consumau prea mult.Telefilmoteca de ghiozdan: „Ultima cursã“. în primul rând S. sâmbãta ºi duminica acesta avea zece ore.” .ªoimii patriei . drept care a decis. A fost una dintre cele mai nefaste hotãrâri.Lumea copiilor .R.Secvenþa telespectatorului 66 .Telesport .M. pâine. în timp ce magazinele erau goale.. statele occidentale. iar pentru achitarea lor guvernul român trebuia sã facã alte împrumuturi. ulei etc etc. Aceasta.Din istoria filmului mut . Aceastã politicã a avut ca rezultat deteriorarea gravã a situaþiei alimentare. în 1980. unt. astfel cã pe piaþa internã s-a înregistrat o adevãratã penurie de carne.Vocea conºtiinþei .U.. din 1981. ouã. 40 Din cununa cântecului românesc 12 1300 Album duminical . iar populaþia era nevoitã sã stea ceasuri întregi la coadã în speranþa cã „se va da aduce ceva“. Cãutând sã ascundã aceastã realitate. În 1985 s-au desfiinþat posturile regionale de radio. ºi B. Iatã cum arãta acest program în sãptãmâna 21-27 iulie 1985: Duminicã. la diminuarea drasticã a importurilor ºi la forþarea excesivã a exportului în vederea procurãrii valutei necesare pentru achitarea datoriei externe.. sã nu mai solicite nici un împrumut extern. Nicolae Ceauºescu aprecia cã acesta era un amestec în treburile interne ale þãrii sale.Un ºlagãr pe adresa dumneavoastrã:„O clipã doar. iar programul TV s-a redus la douã ore în zilele de luni-vineri. care aveau un rol hotãrâtor în F.A.D. 21 iulie 1130 Telex 1135 .I. S-a trecut. întrucât cea mai mare parte din producþia agricolã era exportatã. care a afectat nu numai relaþiile externe ale þãrii.E. dar mai ales viaþa milioanelor de cetãþeni. Marea Adunare Naþionalã a adoptat în 1984 programul de alimentaþie ºtiinþificã a populaþiei. iar România sã treacã la achitarea rapidã a întregii sale datorii. lapte. au început sã condiþioneze acordarea de noi împrumuturi de respectarea drepturilor omului în România.

Miercuri. Marþi. 25 iulie 2000 Telejurnal 2020 Actualitatea în economie 2055 Invitaþie în studioul de concerte al Radioteleviziunii 2105 Magistrale ale socialismului 2125 Serial ºtiinþific 2150 Telejurnal.iniþiativã. S. 23 iulie 2000 Telejurnal 2020 Timp al marilor împliniri 2040 Partid ºi þarã-o unicã voinþã 2050 Actualitatea în economie 2105 Laureaþi ai festivalului „Cântarea României” 2135 Experienþa înaintatã . 67 . 22 iulie 2000 Telejurnal 2020 Timp al marilor împliniri 2035 Tezaur folcloric 2055 Varºovia ‘85 2105 Roman foileton „J. Joi. România 2100 Film serial „Limita posibilului” 2150 Telejurnal.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional 1445 Însemne ale unui timp Eroic 1900 Telejurnal 1900 20 de ani de mãreþe împliniri 1930 Cântarea României 2020 Film artistic „Comoara din munþi” 2050 Telejurnal. Bach” 2150 Telejurnal. Ceauºescu. 24 iulie 2000 Telejurnal 2020 20 de ani de mãreþe împliniri socialiste 2040 Partidul. Luni. eficienþã 2150 Telejurnal.

În al treilea rând.Atlas muzical 15 Imagini ºi ritmuri cubaneze 14 1900 Telejurnal 1920 Teleenciclopedia 1945 În lumina reflectoarelor 2030 Film artistic „O casã colonialã” 2155 Telejurnal 2205 Romanþe ºi melodii îndrãgite.A.R. fãcând astfel jocul þãrilor imperialiste. era convingerea secretarului general al P. în primul rând al S. Sâmbãtã. Aceastã ostilitate avea cel puþin trei motive. Ceauºescu se afla la putere din 1965 ºi fãcea parte din categoria bãtrânilor conservatori. mult mai înºelãtoare. 68 .Telesport .Ioan Scurtu Vineri. de dominaþie asupra þãrilor socialiste ºi a miºcãrii comuniste internaþionale. Unul de ordin personal: noul lider de la Kremlin urmãrea înlãturarea vechilor conducâtori din þãrile socialiste ºi înlocuirea lor cu oameni tineri.C.R.C. La Conferinþa Naþionalã a P. 26 iulie 2000 Telejurnal 2030 Actualitatea în economie 2035 Cadran mondial 2050 Secvenþe cubaneze 2105 Amfiteatrul artelor 2135 Efigii ale muncii 2150 Telejurnal. Al doilea. 27 iulie 1300 Telex 1305 La sfârºit de sãptãmânã . folosind o altã metodã faþã de predecesorii sãi.Invitaþie pe valea Izei . dispuºi sã aplice perestroika.U. Reformele lui Mihail Gorbaciov au fost primite cu ostilitate de Nicolae Ceauºescu. cã Mihail Gorbaciov continua vechea politicã imperialã.Gala desenului animat . În opinia liderului politic român o reformã autenticã fusese realizatã în România cu douã decenii în urmã. Nicolae Ceauºescu aprecia cã Mihail Gorbaciov se abãtea de la principiile marxism-leninismului ºi punea în pericol orânduirea socialistã.

dar el omitea sã menþioneze cã. din iulie 1965.C. În timp ce în unele þãri socialiste se discuta despre necesitatea reformelor. fãrã sã-l consulte pe Ceauºescu. pe parcurs. despre glasnosti ºi perestroika. De exemplu. aºa cum li se indicase: „Ceauºescu – Gorbaciov!“. Nicolae Ceauºescu invoca hotãrârile Congresului al IX-lea al P. Afirmaþiile lui Nicolae Ceauºescu referitoare la Conferinþa Naþionalã erau corecte. I s-a stabilit un program strict. Pentru susþinerea ideii cã în România s-a realizat o adevãratã democratizare a vieþii politice. cã poate. în timp ce vizita un complex alimentar în care erau expuse numeroase produse (carne. mai bine. organizãrii ºi conducerii activitãþilor economice. Gorbaciov a decis. Liderul sovietic a afiºat o aroganþã pe care Ceauºescu nu o putea suporta. Gorbaciov a intervenit: “Ia sã mai lãsãm în pace matematica ºi fizica! Spuneþi-mi. larga consultare a membrilor de partid ºi a cetãþenilor în general. Gorbaciov a fost invitat. sã i se ofere o imagine pozitivã privind condiþiile de viaþã ale românilor. sã facã o vizitã oficialã în România. prin care sã se împiedice contactul liderului sovietic cu populaþia. Mihail Gorbaciov a întrebat dacã întotdeauna exista o asemenea aprovizionare. brânzã. lãsând sã se înþeleagã cã el cunoºtea situaþia realã. unde profesorul a început sã explice despre preocupãrile ºi rezultatele obþinute de elevi. sã vadã ce construim. care stabilise principiile conducerii colective. De exemplu. Dupã mai bine de doi ani de la instalarea sa la conducerea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. ºi sã i se arate cã politica P.). în mai 1987. când s-a realizat contopirea funcþiilor de partid cu cele de stat. în România acest subiect era interzis.R. cum staþi cu 69 . mult mai drastic decât cel de pânã în 1967. punând întrebãri privind modul lor de viaþã. „sã-l plimbe pe Gorbaciov prin oraº. unt. În loc de rãspuns. aºa o sã se înveþe minte!“ Gorbaciov a vizitat un liceu. vizita a fost presãratã cu multe momente neplãcute pentru Nicolae Ceauºescu. „Ceauºescu – Gorbaciov!“. intrând într-o salã de clasã. Dar aceste principii au fost abandonate dupã numai doi ani. sã schimbe ora începerii convorbirilor oficiale. Ceauºescu nu a acceptat ºi a cerut celor de la protocol. Deºi din programul oficial lipseau contactele directe cu populaþia. nu odatã Mihail Gorbaciov s-a îndreptat spre cetãþenii aduºi sã-l întâmpine. Cu toate precauþiile luate.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional din 1967 se hotãrâse creºterea atribuþiilor ºi competenþelor unitãþilor de bazã în privinþa planificãrii. era susþinutã de „întregul popor“. într-o dimineaþã. aceastã orientare a fost abandonatã.R. cei prezenþi scandau. ajungându-se la un centralism excesiv. salam etc.C. pânã la ora fixatã.

ca o cale de ieºire din situaþia tot mai grea în care ajunsese þara. p.44 Silviu Curticeanu. era o aluzie la propaganda care se fãcea în România. 2007. El a subliniat cã aceste rezultate se datorau politicii P. În mod paradoxal. astfel cã nu a avut cum sã-l vadã pe liderul de la Kremlin. În discursul rostit la mitingul prieteniei româno-sovietice43. Gorbaciov a mãrturisit: „Suntem bucuroºi când þãrile frãþeºti gãsesc ceva util pentru ele în activitatea creatoare care se desfãºoarã la noi în þarã“. având în vedere tradiþionalele sentimente antiruseºti ºi antisovietice ale românilor.R. În realitate. fostul sãu coleg de la Universitatea „Lomonosov“ din Moscova*. 206 „Scânteia“ din 27 mai 1987 * Ion Iliescu a declarat cã nu l-a cunoscut pe Gorbaciov înainte de revoluþie ºi cã a vorbit pentru prima datã cu el în ziua de 27 decembrie 1989 44 Marele ºoc din finalul unui secol scurt. Memorii necenzurate. când cetãþenii României se confruntau cu mari dificultãþi materiale. cei prezenþi în salã au fost foarte reþinuþi când a vorbit Mihail Gorbaciov. ne-a creat un fel de imunitate faþã de exaltãri de pe urma succeselor“. Referindu-se la politica sa de glasnosti ºi perestroika. Editura Enciclopedicã. A circulat atunci zvonul cã Mihail Gorbaciov s-ar fi întâlnit cu Ion Iliescu. În acele vremuri. Cert este cã postul de radio „Europa Liberã“ a lansat ideea cã Gorbaciov viza înlocuirea lui Ceauºescu cu un reformator. Bucureºti. în persoana lui Ion Iliescu. sã urmeze aceastã linie politicã. Bucureºti. despre marile victorii înregistrate în construcþia socialismului. Mihail Gorbaciov a vorbit despre faptul cã ºi în România existã „dificultãþi ce se rãsfrâng asupra vieþii cotidiene“ iar „viaþa ne-a învãþat sã apreciem lucid situaþia. dar o asemenea atitudine a liderului “marii patrii a socialismului” a provocat stupoare în rândul elevilor. Conform directivelor primite. care aplica neabãtut învãþãtura marxist-leninistã. în care acesta a evidenþiat succesele obþinute de România. el adresa un îndemn public ca ºi P.R. Ion Iliescu în dialog cu Vladimir Tismãneanu. era o aluzie la faptul cã liderul de la Kremlin nu urma întocmai aceastã linie ideologicã. p.. vizita liderului de la Kremlin a fost primitã cu speranþã ºi simpatie de populaþia Capitalei. nimeni nu s-a ridicat sã-i “raporteze” cum stã cu dragostea. Astfel. Editura Historia. 2004. dezavuatã de Ceauºescu. ca urmare a politicii „înþelepte“ promovate de Nicolae Ceauºescu.C. lãsând sã se înþeleagã cã þara sa nu se confrunta cu dificultãþile înregistrate în Uniunea Sovieticã.Ioan Scurtu dragostea?”42 Evident. politica lui Mihail Gorbaciov era privitã cu optimism.C. 151 42 43 70 . acesta fusese trimis cu o misiune la Timiºoara. dar au salutat de 27 de ori cu aplauze ºi ovaþii cuvântarea lui Ceauºescu.

Cel ales pentru a condamna aceastã instituþie a fost generalul de securitate Ion Mihai Pacepa. iar teama de Securitate era generalã. 310 46 45 71 . S-a folosit o gamã largã de forme ºi mijloace. În atmosfera de atunci. Moºtenirea Kremlinului. de supravegherea tuturor locuitorilor României. ca ºi soþia sa. p. crearea unei stãri de spirit ostile lui Ceauºescu ºi pregãtirea psihologicã a înlãturãrii lui din fruntea partidului ºi a statului. tineri ºi bãtrâni. afirmaþiile lui Ion Mihai Pacepa erau fanteziste. cartea Orizonturi roºii. cât ºi al logicii elementare: pescarul din Deltã. doritã de Gorbaciov. a fost susþinutã de mass-media din Occident. în care Ceauºescu apãrea ca un personaj patologic. De-a lungul anilor. o asemenea afirmaþie pãrea credibilã. Dupã aproape zece ani de la dezertarea sa. estimarea noastrã e cã fiecare familie va putea fi supravegheatã periodic timp de un an calendaristic. vom fi în stare sã supraveghem zece milioane de microfoane simultan. În realitate. Editura Venus. Atacul principal s-a îndreptat împotriva principalei instituþii pe care se baza regimul dictatorial: Securitatea. în 1987. din „sursa cea mai competentã“. Rolul spionajului în sistemul comunist de guvernare.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Schimbarea liderilor conservatori. Presupunând cã populaþia noastrã va pãstra acelaºi ritm de creºtere în urmãtorii cinci ani. Asemenea texte erau transmise la radio Europa Liberã. fiul lui Valter Roman46. 161 Idem. atât din punct de vedere tehnic. Pacepa a publicat. Securitatea devenise o adevãratã spaimã. cu toþii. Orizonturi roºii…. bãrbaþi ºi femei. Desigur. Pornind de la unele fapte reale. la Washington. Ion Mihai Pacepa. þãranul din Bãrãgan sau ciobanul de pe munte nu prezentau un interes special pentru regim ºi nu se aflau în atenþia Securitãþii. iar românii luau cunoºtinþã. Tot atât de fanteziste erau dezvãluirile lui Pacepa. vizând. despre „orgiile sexuale“ ale Zoei Ceauºescu cu Petre Roman. În 1986 – 1987. pas cu pas de regimul Ceauºescu. asemenea „licenþe“ aveau menirea de a câºtiga publicul american amator de „senzaþii tari“ ºi de a diaboliza regimul Ceauºescu. abuzurile ºi ilegalitãþile acesteia afectând milioane de români. dându-le o imagine apocalipticã. iar cei suspecþi vor fi urmãriþi continuu“45. fãcute într-o altã carte a sa. Bucureºti. un general de Securitate i-ar fi raportat Elenei Ceauºescu: „Începând cu 1 ianuarie 1984. în ultimã instanþã. s-a declanºat în Occident o vastã campanie de diabolizare a lui Nicolae Ceauºescu. 1993. þãrani ºi orãºeni. mijloacele de propagandã le hiperbolizau. cã sunt urmãriþi. Potrivit relatãrilor lui Ion Mihai Pacepa. p. obsedat.

I. Károly Király.Barnes afirma: „Generalul Pacepa a fost unic. Barnes este cel care l-a întâmpinat pe generalul Ion Mihai Pacepa la baza aerianã Andrews în ziua de 28 iulie 1978 ºi. Dan Marþian. mai ales scriitori. sãli polivalente etc. Ioan Lup. Constantin Bãlãceanu Stolnici. Gabriel Þepelea. încât i-au determinat pânã ºi pe susþinãtorii lui Ceauºescu din SUA sã întoarcã armele împotriva sa“ (Dezvãluirile unui superagent FBI. cãmine culturale. Mircea Dinescu. de convingãtoare ºi pasionate. precum ºi pe realizarea unor obiective sociale ºi culturale de mare amploare. evident. dar care acum erau marginalizaþi: Dan Deºliu. Nicolae Ceauºescu punea în continuare accentul pe dezvoltarea intensivã a economiei. dar care cãzuserã în dizgraþia dictatorului. Documentele aratã cã erau cu adevãrat supravegheaþi de Securitate cei care reprezentau o forþã intelectualã ºi o capacitate de influenþã. precum ºi toþi foºtii legionari. ci întreaga Americã. care adoptaserã o atitudine mai mult sau mai puþin deschisã împotriva politicii promovate de Nicolae Ceauºescu. Wayne B. Urmãriþi erau ºi unii activiºti de partid.V. preotul Iustin Marchiº etc. ridicarea de spitale. s-a rea* Dupã 19 ani de la înlãturarea lui Ceauºescu „dezvãluirile“ lui Pacepa mai aveau credibilitate în SUA. Ion Iliescu. între care Augustin Buzura. Nicolae Carandino. Geo Bogza. În acest spirit. Constantin Þoiu. Dan Amedeo Lãzãrescu. El a ajutat nu numai FBI-ul ºi CIA. Wayne A. Mai erau urmãriþi ºi acei intelectuali deveniþi informatori ai Securitãþii. Janos Fázekas. 72 . avea tot interesul sã supraliciteze succesul obþinut prin racolarea fostului ºef al spionajului românesc. mitropolitul Nicolae Corneanu. În atenþia Securitãþii se aflau foºti militanþi politici în partidele naþional-þãrãnesc ºi liberal (Corneliu Coposu. Octavian Paler. Eugen Jebeleanu. precum Adrian Pãunescu sau Corneliu Vadim Tudor. case de culturã. Nina Cassian. Ion Diaconescu.Ioan Scurtu atât în privinþa marilor probleme de politicã internã ºi externã. Alexandru Paleologu. a acþionat pentru accelerarea ritmului de construire a apartementelor oferite gratuit muncitorilor. Bujor Nedelcovici. între aceºtia. Dan Zamfirescu. A fost dat în funcþiune metroul din Bucureºti (cu trei magistrale). Articolele ºi cãrþile sale au fost atât de documentate. cât ºi în cele vizând existenþa intimã a fiecãrui cetãþean al României*. Ion Lãncrãnjan. Mircea Ionescu-Quintus. ºcoli. Paul Anghel. Sãndulescu etc. Ana Blandiana. pentru a se verifica credibilitatea notelor pe care le întocmeau: ªtefan Augustin Doinaº. Sorin Antohi.). în „Jurnalul Naþional“ din 29 iulie 2008). Într-un interviu apãrut în „Jurnalul Naþional“. Gabriel Gafiþa. Marin Sorescu etc. Erau supravegheaþi ºi o seamã de intelectuali care avuseserã anumite funcþii ºi se bucuraserã de favorurile regimului în anii ’50-’60. Supravegheaþi erau ºi cei care au avut o ascensiune rapidã în timpul lui Ceauºescu.

construirea unor mineraliere de mare capacitate. unde au fost sfãtuiþi sã nu mai recurgã la manifestaþii publice. Pierderea unor facilitãþi create în anii socialismului. aceºtia s-au adunat în curtea uzinei. sau care acum erau limitate. dar se introduseserã cartele la pâine ºi alte produse alimentare. nemulþumirea devenise o stare de spirit generalã în România. producþia agricolã crescuse de zeci de ori comparativ cu perioada interbelicã. Oficialitãþile au reuºit sã muºamalizeze cazul. generau o stare de revoltã. chiar ºi o defecþiune minorã putea declanºa reacþii energice. Astfel de obiective absorbeau o mare parte din venitul naþional. Totuºi. câteva sute de studenþi de la Iaºi s-au adunat în Piaþa Unirii. deoarece problemele se puteau rezolva cu ajutorul conducerii Universitãþii. Cea mai importantã acþiune de protest s-a desfãºurat la Uzina de Autocamioane „Steagul Roºu“ din Braºov: întârzierea plãþii salariului cu trei zile. Deºi muncitorimea era declaratã „clasã conducãtoare în stat“. dezvoltarea flotei de pescuit oceanic. iar acuzaþiile cã nu îndeplinea planul de stat. iniþiatorii fiind chemaþi la consiliile Asociaþiei Studenþilor Comuniºti ºi la Birourile de partid. dar s-a introdus cota de benzinã lunarã pe care o putea cumpãra un cetãþean (20 litri). s-a ajuns la „Vrem 73 . dar curentul se oprea de mai multe ori pe zi. electrificarea mai multor linii ale CFR ºi alte asemenea programe economice au marcat puternic anii ‘80. În acea stare de tensiune. Construirea unor platforme de foraj marin. ele au rãmas ca realizãri notabile. se ridicaserã zeci de mii de blocuri. a declanºat protestul muncitorilor în ziua de 15 noiembrie 1987. care nu þin doar de un regim politic. Sentimentul de frustare devenise extrem de acut. La mijlocul anilor ’80. cã nu realiza produse de calitate deveniserã frecvente. protestând împotriva întreruperii luminii ºi a cãldurii în cãminele în care locuiau. A fost inaugurat canalul Dunãre-Marea Neagrã în 1984 etc. În februarie 1987. La 28 iunie 1984 au fost demarate lucrãrile de construcþie a Casei Poporului (devenitã dupã 1990 Palatul Parlamentului). oraºele ºi satele þãrii erau electrificate. cu consecinþe negative asupra nivelului de trai asupra populaþiei.000 operaþiuni pe secundã) în 1983. De la lozinca „Vrem plata salariilor!“. lor li s-au alãturat ºi alþi cetãþeni. de unde au pornit spre Comitetul Judeþean de partid. situaþia ei continua sã se deterioreze. România construia automobile. astfel cã deplasarea s-a transformat într-un adevãrat marº împotriva regimului. ci de istoria României. de capacitatea de creaþie a poporului nostru.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional lizat primul calculator românesc (cu o vitezã de 500. dar cãldura în apartamente era raþionalizatã.

p. au aruncat portretele lui Nicolae Ceauºescu ºi le-au dat foc. pe larg.C. numele oraºului nu mai era folosit nici mãcar la buletinul meteorologic. Generaþia irositã. deoarece au aflat cã fuseserã filmaþi de Securitate ºi astfel puteau fi identificaþi. participanþii la demonstraþie au trãit sentimentul fricii. în care iniþiatorii revoltei erau supuºi oprobiului colectiv ºi excluºi din P. Editurile Universul et Calistrat Hogaº. Dacã în cazul grevei de la Lupeni. 168 74 . potrivit unor informaþii. am ascultat ºtirea la ambele posturi”. au fost trimiºi în alte zone ale þãrii ºi strict supravegheaþi la noul loc de muncã.Ioan Scurtu luminã!“. Iaºi Editura Polirom. „Vrem cãldurã!“. Bucureºti. 1992. Marius Oprea ºi Stejãrel Olaru. Zis ºi fãcut á la americaine: seara.48 Peste câteva zile. Brucan a invitat la el acasã doi corespondenþi de presã occidentali. Totuºi. 2002 48 Silviu Brucan. Memorii. Declaraþia lui Brucan a apãrut în * Aceste informaþii au fost lansate dupã 1989 pentru a se sublinia caracterul anticomunist al demonstraþiei de la Braºov. Apoi. de aceastã datã mass-media a pãstrat un tãcere absolutã. El îºi exprima opinia cã regimul era confruntat cu o alegere dificilã: represiunea sau satisfacerea revendicãrilor legitime ale muncitorilor. mass-media din Occident a relatat pe larg evenimentele de la Braºov din ziua de 15 noiembrie 1987. Braºovul a fost supus unui embargou mediatic total. gãsiþi vinovaþi. „Vrem mâncare pentru copii!“. rugându-l pe director sã aranjeze ca sã ajungã unde trebuie pentru ca sã fie imediat transmis prin posturile de radio în limba românã: Vocea Americii ºi Europa Liberã. care pânã acum asigurase stabilitatea politicã a sistemului“. mulþi dintre ei molestaþi pentru a “recunoaºte totul”. „Ca vechi membru de partid“ era îngrijorat cã Ceauºescu ar putea alege represiunea. la „Jos Ceauºescu!“ ºi chiar „Jos comunismul!“* Mulþi au pãtruns cu forþa în sediul Comitetului Judeþean. presa a prezentat vizita lui Nicolae Ceauºescu în cuvinte elogioase. Silviu Brucan afirmã cã el a mers la Biblioteca Americanã din Bucureºti chiar a doua zi dimineaþa ºi a “scris pe o foaie de hârtie un scurt raport despre cele întâmplate la Braºov. Ziua care nu se uitã!15 noiembrie 1987. Timp de câteva luni. din 1977.47 În zilele urmãtoare. 47 Vezi. apoi la „Hoþii! Hoþii!“ ºi. În uzinã s-au organizat adunãri generale. O perioadã de crizã s-a deschis în relaþia dintre Partidul Comunist Român ºi clasa muncitoare. cãrora le-a înmânat o declaraþie care începea astfel: „Demonstraþia muncitoreascã din Braºov a marcat o cotiturã în istoria politicã a României ca stat socialist.R. aceºtia au fost preluaþi de Securitate ºi anchetaþi. Braºov.

Gerald Ford ºi Jimmy Carter au început sã se clatine tot mai mult. f. vizând apãrarea drepturilor omului. unul dintre cele mai staliniste dintre aceste state. În aceastã acþiune un rol important l-a avut decizia ambasadorului american David Funderburk de a demisiona din funcþie la 29 aprilie 1985. România.. Funderburk. România. iar politica sa de independenþã – inclusiv condamnarea intervenþiei în Cehoslovacia. Bucureºti. care afecta orgoliul lui Ceauºescu. Aceastã abordare era de bun simþ. a devenit o favoritã a Statelor Unite.49 De la mijlocul anilor ’80. pentru ca apoi. Atitudinea lui Funderburk se înscria pe linia politicii promovate de preºedintele Ronald Reagan. p. dupã ce s-a decis o schimbare de strategie în ceea ce priveºte slãbirea imperiului. dacã doream sã creãm complicaþii unei Uniuni Sovietice care ne rãmânea ostilã. liderul de la Bucureºti ºi. s-a adãugat campania de minimalizare a întregii sale politici externe. Bunele relaþii cu România. Dacã dorim sã dezvoltãm o relaþie mai cooperantã cu Uniunea Sovieticã. Dupã venirea la putere a lui Gorbaciov în Uniunea Sovieticã. cred cã trebuie Ibidem. cultivate de preºedinþii Richard Nixon. El era prezentat ca un pion al Moscovei. a fost difuzatã de mai multe ori de posturile de radio Europa Liberã.a. BBC ºi Vocea Americii. sã fie izolate de cãtre Statele Unite ale Americii: „Ani de zile Statele Unite au acordat un tratament privilegiat acelor sateliþi ai Uniunii Sovietice care dovedeau un grad ridicat de independenþã faþã de direcþiile politice ale sovieticilor sau faþã de controlul lor asupra politicii externe a respectivilor sateliþi. rolul lui Ceauºescu s-a diminuat. indiferent de þarã ºi de regim politic. 114 49 50 75 . 167-168 David B. Un ambasador american între Departamentul de Stat ºi clanul Ceauºescu. în 1968 – ca o adevãratã cacealma.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional The New York Times. noul lider de la Kremlin începând un dialog direct cu Occidentul. p. Nicolae Ceauºescu a fost atacat ºi în legãturã cu politica sa externã. Brent Scowcorft. El aprecia cã regimul Ceauºescu se caracteriza printr-o politicã represivã de mari proporþii ºi cãlcarea în picioare a drepturilor ºi libertãþilor democratice ale românilor. The Independent ºi în alte ziare de mare tiraj. Pe lângã aceastã realitate. În virtutea acestei politici. Le Monde. în semn de protest faþã de politica „nemeritat de favorizantã“ pe care Administraþia de la Washington o avea faþã de România50. Editura Ion Dumitru. implicit. consilierul pentru problemele securitãþii naþionale al preºedinþilor Gerald Ford ºi George Bush explicã modul în care naþionalismul lui Ceauºescu a fost folosit împotriva Uniunii Sovietice.

pdf 76 . Bulgaria ºi Cehoslovacia. Alfred A.D. O astfel de schimbare politicã faþã de zona est-europeanã va face ca România. guvernul român a publicat o declaraþie prin care România renunþa la clauzã în relaþiile comerciale cu S. Regimul de la Bucureºti îndeplinea aceste condiþii cu întârziere ºi incomplet. Ceauºescu acþiona de conivenþã cu conducerea sovieticã. în fond. S. Preºedintele Ronald Reagan era un lider politic pragmatic. sa recurs la diferite presiuni pentru a-i crea dificultãþi.A. sã coboare de pe primul pe ultimul loc în atenþia noastrã. A World Transformed. Era nevoie ca. în speranþa cã astfel ne vom atinge obiectivele pe termen lung.org/uploads/media/Romania_dupa_Malta_Introducere. Departamentul de Stat a anunþat hotãrârea S.“51 În aceastã campanie de minimalizare a politicii externe a României s-au implicat masiv serviciile secrete din Uniunea Sovieticã. ºef rabinul cultului mozaic din România. Knopf.U. Dar. regimul de la Bucureºti era prezentat în þãrile socialiste ca un adversar al Tratatului de la Varºovia. Asta înseamnã sã încurajãm în mai mare mãsurã guvernele din Estul Europei în promovarea reformelor. deoarece regimul de la Bucureºti încãlca drepturile omului ºi mai ales libera emigrare a cetãþenilor români. apud Prefaþa lui Adrian Nãstase la România dupã Malta.titulescu. 2006. din cauza controlului totalitar brutal al dictatorului Nicolae Ceauºescu asupra þãrii. Brent Scowcroft. 2 vol. pp. de a retrage clauza naþiunii celei mai favorizate pentru România. Pe de o parte. Ungaria. În replicã. 1998. la 26 februarie 1988. pentru cã. care se deplasa la Washington ºi stãruia pe lângã liderii evreilor americani sã intervinã pentru acordarea clauzei. an de an. R. acordau României clauza naþiunii celei mai favorizate anual ºi în anumite condiþii. iar pe de altã parte în Occident se acredita ideea cã opoziþia faþã de unele aspecte ale politicii externe sovietice erau doar de formã. începând cu 8 iulie 1988. inclusiv a celui în fruntea cãruia se afla Nicolae Ceauºescu.A. Acest fapt a dus la îngheþarea rapor- 51 George Bush. iar obiectivul sãu fundamental viza lichidarea regimurilor totalitare. În consecinþã. www. Bucureºti.U. la 28 februarie 1988. New York. Polonia. Germanã.U.Ioan Scurtu sã înlocuim aceastã strategie cu una care sã acorde un tratament preferenþial acelor sateliþi care promoveazã cu mai multã vigoare reforme politice ºi economice. 38-39.A. vizând respectarea drepturilor omului ºi mai ales a dreptului la emigrare. Fundaþia Europeanã Titulescu. aflat sub influenþa occidentalilor. sã se recurgã la bunele oficii ale lui Moses Rosen. de a elibera întreaga zonã.

burse etc. 169 55 Ibidem. David B. medicamente ºi asistenþã medicalã (gratuite). sã instituie o taxã pentru cei care doreau sã emigreze din România. 3 298 dolari pentru un absolvent de universitate. p. regimul de la Bucureºti a decis. în februarie 1983. Histoire du peuple Roumain. Se afirma cã statul român trebuia sã recupereze o parte din sumele cheltuite pentru întreþinerea în ºcoalã (fãrã taxe. în deceniul 1978 – 1988 au emigrat aproximativ 120 000 de etnici germani54. 2005. anulate. 114 Radu Ioanid. Editura Polirom. practic. stabilindu-se o cotã anualã de germani sau evrei care primeau aprobarea sã emigreze ºi sumele de rãscumpãrare care trebuiau achitate României. 52 p. Un ambasador american …. în urma protestelor internaþionale. dupã cum urmeazã: 650 dolari pentru o persoanã fãrã ºcoalã. de regulã. 300 53 54 Georges Castellan. în perioada 1968 – 1989 au emigrat 40 577 evrei. 1 035 dolari pentru un muncitor calificat55.F. p. 2 500 pentru un elev în ultimul an de liceu. 171 77 . dar a introdus noi restricþii ºi un control mai riguros asupra cetãþenilor români. Editions Armeline. Pe baza acordului dintre România ºi Israel. Funderburk. Paris.U. Nicolae Ceauºescu nu numai cã nu a acþionat pentru relaxarea regimului în fruntea cãruia se afla. Potrivit unor informaþii. guvernul român a suspendat aplicarea acestui decret. semnat în 197553. pentru a descuraja tendinþa de emigrare. p. La rândul sãu. De la începutul anilor ‘80 statele occidentale s-au dovedit extrem de interesate de libertatea de circulaþie a românilor ºi mai ales de dreptul lor de emigrare. Deºi semnase Actul final al Conferinþei pentru Securitate ºi Cooperare în Europa (1975). 2002.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional turilor cu cea mai mare putere a lumii. iar pretenþiile lui Nicolae Ceauºescu de a mai juca un rol internaþional major au fost.A. Potrivit unor calcule. dar nu l-a abrogat52. 1 964 pentru un student. care avea un capitol („coº“) consacrat drepturilor omului. Traducere Ciprian Dumea ºi Mirela Mircea.). anual se dãdea acordul pentru emigrarea a circa 11 000 de etnici germani ºi 1 000 evrei. aceºtia veneau cu liste dinainte pregãtite. Cea mai mare vulnerabilitate a dovedit regimul de la Bucureºti în privinþa respectãrii drepturilor omului. S-a ajuns la încheierea unor acorduri cu R. manuale gratuite. Iaºi. sumele variau. Germania ºi cu Israelul. la care se adãugau circa 2 500-3 000 de români pe baza acordului dintre România ºi S. Istoria acordurilor secrete dintre România ºi Israel. Problema emigrãrii s-a aflat pe ordinea de zi a tuturor întâlnirilor avute de liderii occidentali cu Nicolae Ceauºescu. Rãscumpãrarea evreilor. iar preºedintele român dãdea curs celor mai multe dintre solicitãri.

preºedintele Mitterand s-a deplasat la Budapesta. 173 Yosef Govrin. a oferit o statisticã privind emigrarea cetãþenilor români de origine evreiascã în Israel57. 2002.). dupã Revoluþia din decembrie 1989. programatã în 1982. cum a fost cea a „rãpirii“ scriitorului Virgil Tãnase. iar în vremea lui Ceauºescu (19651989) numãrul lor a fost de 58. S-a recurs ºi la înscenãri.426. Israelul a achitat sume mai mici decât cele menþionate. În anii ‘80. a guvernanþilor de la Bucureºti. Sanda Stolojan etc. ca un naþionalist ºi un antisemist ºi sã fie izolat pe plan internaþional.262-262 57 56 78 . London. p. ei transmiteau aceste informaþii organismelor internaþionale ºi le difuzau la posturile de radio Europa Liberã ºi Vocea Americii.645 dintre aceºtia. fostul ambasador al Israelului în România. în intervalul 1990-1994 au pãrãsit România cu destinaþia Israel. p.Ioan Scurtu statul român primind între 2 500 ºi 3 300 dolari de persoanã. În schimb. unde a fãcut declaraþii împotriva regimului politic din România ºi a lansat ideea cã situaþia Transilvaniei nu era definitiv rezolvatã. aflat în Franþa. astfel încât acesta sã fie prezentat într-o luminã cât mai negativã. Portland Frank Cass. iar preºedintele François Mitterand ºi-a anulat vizita la Bucureºti. procesul de emigrare a continuat. Israeli-Romania relations at the Ceauºescu Era. se poate observa cã în timpul lui Gheorghiu-Dej (19481964) au emigrat 208. Yosef Govrin. Aceste cifre aratã cã problema emigrãrii evreilor a fãcut parte dintr-un „scenariu“ care diaboliza regimul Ceauºescu.426 evrei. La Paris s-a înfiinþat Liga pentru Apãrarea Drepturilor Omului în România. Fãcând o analizã pe o perioadã mai lungã. În fapt. condusã de câþiva emigranþi români (Mihnea Berindei. Ibidem. în timp ce în ultimii trei ai regimului Ceauºescu au emigrat doar 4. Întreaga massmedia occidentalã a acuzat Securitatea Românã cã l-a rãpit ºi asasinat pe Tãnase. ca pe niºte obiecte sau fiinþe necuvântãtoare. mass-media occidentale au dezlãnþuit o adevãratã campanie împotriva regimului de la Bucureºti. evident. Este semnificativ faptul cã. care culegeau date privind încãlcarea acestor drepturi. aceºtia nu erau „vânduþi“ ºi nici siliþi sã plece ca urmare a „politicii de purificare etnicã“.899 de etnici evrei. între 1944 ºi 1951 au emigrat 118. acuzându-l cã-ºi vinde proprii cetãþeni. având în vedere cã nu se plãtea pentru copii ºi pensionari56. 94 616 cetãþeni români de origine evreiascã. exagerându-se mult cifrele. din care rezultã cã procesul de emigrare a fost foarte intens în primii trei ani de la crearea acestui stat.

a intervenit prin întrebãri. acreditând ideea cã ungurii din Transilvania s-ar afla într-un mare pericol. care au acuzat guvernul român cã promova o politicã de asimilare forþatã ºi cã persecuta pe cei douã milioane de maghiari din Transilvania. Porter. dar i s-a rãspuns cã programul era deja stabilit. ºi cã ungurii membri ai P. Propaganda maghiarã – dispunând de o vastã experienþã ºi de o logisticã impresionantã – acredita ideea cã prin tratatul de la Trianon din 1920. mai numeroºi decât românii. p. proporþional. iar comunitatea internaþionalã trebuia sã intervinã de urgenþã. ºi se dãdeau replici în ziarele din România. promovate de regimul lui Horthy. Problema drepturilor omului ºi în special a minoritãþii maghiare din România a format obiectul unei întruniri în Camera Reprezentanþilor a SUA. nr. difuzând filme despre „tragedia“ ungurilor din Ardeal.16 79 . fãcând declaraþii oficiale prin care cerea României sã înceteze politica de discriminare a minoritãþilor. au fost „aduse la zi“. unde maghiarii au fost supuºi unei crunte politici de desnaþionalizare. Se fãcea economie de valutã (pentru a putea achita rapid datoria externã). O analizã concretã a situaþiei minoritãþii maghiare relevã unele date semnificative. Mass-media din Occident a preluat acest mesaj ºi l-a amplificat. tradusã în limbi de circulaþie internaþionalã).1/2007. desfãºuratã în ziua de 24 mai 1988. În timp ce propaganda maghiarã în Occident era extrem de activã. unde se discutau probleme acute. Transilvania a fost atribuitã României. sub egida Academiei de ªtiinþe a Republicii Populare Ungare. colaboraþionismul liderilor politici ai minoritãþii maghiare cu regimul Ceauºescu nu era o problemã realã. Tezele din perioada interbelicã. Preºedintele Uniunii Mondiale a Românilor.58 Intervenþia sa nu a impresionat asistenþa. În primul 58 Gheorghe Oniºoru. cu o puternicã tentã politicã. Ion Raþiu a vrut sã depunã mãrturie. în „Clio 1989“. publicând lucrãri de istorie cu caracter revizionist (între care Istoria Transilvaniei. Disidenþa româneascã în anul 1989. Ion Raþiu. menþionând cã toatã populaþia româneascã era persecutatã ºi nu exclusiv ungurii. Cu acest prilej. mai ales a maghiarilor. istoricii români strãluceau prin absenþã de la congresele ºi conferinþele internaþionale.C. în opinia occidentalilor. a constituit o altã temã majorã în campania de diabolizare a lui Ceauºescu. din iniþiativa congresmenilor de origine maghiarã Tom Lantos ºi E. sunt.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Situaþia minoritãþilor naþionale. Regimul de la Budapesta susþinea aceastã campanie. care era convinsã de faptul cã în România minoritãþile naþionale erau supuse unei crunte politici represive.R. Martori au fost doar trei etnici maghiari. în sensul prezentãrii unei situaþii catastrofale a minoritãþii maghiare în timpul lui Ceauºescu. Cazul Dumitru Mazilu.

Propaganda maghiarã. susþinutã de posturile de radio ºi de presa din occident. care constituiau 7. Lörincz László. conducerea de la Bucureºti era interesatã ca minoritãþile naþionale sã ocupe funcþii în organismele politico-administrative. fost deþinut politic) avea sã aprecieze cã în anii ‘80 a avut loc un „monstruos asalt“ al Occidentului. 1994 60 Doina Al-George.60 59 Datele concrete sunt preluate din volumul Naþionalitatea maghiarã din România (studiile semnate de Koppandi Sándor. Veress Dániel). Dorina Al-George (medic. Satu-Mare ºi Tg. În învãþãmântul superior erau secþii cu predare în limba maghiarã la Universitatea Babeº-Bolyai. ªocul amintirilor. care a impus anumite „formulãri trase la xerox“. maghiarii.74% dintre cetãþenii acestei þãri. Debreczi Arpád. Cunoscând aceastã realitate. Oradea ºi Tg. Potrivit recensãmântului din 1988.59 În România funcþionau trei teatre de stat în limba maghiarã (la ClujNapoca. 268-269 80 . Bucureºti. 8% din membrii Consiliului General al Sindicatelor. toþi cetãþenii. Mureº. cel puþin la nivelul ponderii pe care acestea o ocupau în totalul populaþiei României. sufereau de pe urma politicii regimului Ceauºescu. la Cluj-Napoca funcþiona Opera Maghiarã. Bodor Pál. finanþatã de statul român. prezentând o imagine catastroficã privind situaþia minoritãþii maghiare din România. p. a cãror numãr a ajuns pânã în decembrie 1989 la 3. precum ºi secþii în limba maghiarã la teatrele din Oradea. Ediþia a II-a revãzutã ºi adãugitã. vezi ºi Mihai Stratulat. ascundea aceste realitãþi. La teatrele de pãpuºi din Cluj-Napoca. soþia renumitului cãrturar Sergiu Al-George. Revizionismul ºi neorevizionismul ungar. În 1989 presa de limba maghiarã se tipãrea în 83 de milioane de exemplare. care nu ar fi capabil sã acþioneze pentru a asigura instaurarea unui regim democratic. Editura Paralela 45. Institutul de Învãþãmânt Superior ºi Institutul de Teatru Szentgyörgyi István din Tg. Sfântu Gheorghe ºi Timiºoara). Mureº.5% din Consiliul Naþional al Femeilor din România. Din anul 1970 în România funcþiona editura Kriterion care tipãrea cãrþi în limba maghiarã.838 titluri. iar în alte ºase judeþe inspectorii generali adjuncþi aparþineau minoritãþii maghiare. 7. Szász János. la Institutul de Medicinã ºi Farmacie. În judeþele Covasna ºi Harghita inspectorii generali de la Inspectoratele judeþene de învãþãmânt erau maghiari. Piteºti. Institutul de Arte Plastice Ion Andreescu ºi Conservatorul Gheorghe Dima din ClujNapoca. inclusiv etnicii români.Ioan Scurtu rând. în peste 40 de milioane de exemplare (fãrã cartea ºcolarã). În realitate. toate denigratoare la adresa poporului român. 8. reprezentau 8% din totalul membrilor Partidului Comunist Român. Nagy Ferdinand.8% din numãrul membrilor Marii Adunãri Naþionale. Editura Globus. Mureº se prezentau programe în limba maghiarã.

În acest scop se avea în vedere desfiinþarea satelor mici ºi mutarea locuitorilor lor în centrele de comunã.C. constituitã de-a lungul deceniilor. Bucureºti. La mijlocul anilor ’80. Viaþa în satul românesc cunoºtea o evoluþie spre modernitate. consacratã gãsirii modalitãþilor „pentru depãºirea unor probleme care s-au ivit în raporturile româno-maghiare“61. din 28 august. cote extrem de ridicate. iar cele sub 1 999 locuitori ocupau un procent de 89. 1859 – 2002. licee etc. Bucureºti. 2003. care sã beneficieze de roadele civilizaþiei moderne (canalizare. care trebuiau sã renunþe la habitatul lor tradiþional. Întâlnirea de la Arad.C.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Tensiunile în relaþiile dintre România ºi Ungaria au cunoscut. Plenara C. Dorind parcã sã ofere mass-mediei internaþionale un nou subiect de criticã la adresa regimului sãu. satul românesc era lipsit de infrastructura necesarã pentru apã curentã ºi canalizare. 538 62 Dinu C. adicã mai mult de jumãtate63. fapt ce influenþa negativ igiena ºi sãnãtatea þãrãnimii. satele cu mai puþin de 999 locuitori reprezentau 70. Distrugerea trecutului României. pentru a se muta în localitãþi stabilite de 61 Enciclopedia istoriei politice a României. fapt ce ar fi afectat existenþa a peste 4 milioane de cetãþeni. o arhitecturã specificã zonei geografice respective. Circa douã treimi dintre casele de la þarã fuseserã construite dupã 1950.). dintr-un total de circa 13 100 de sate. Editura Institutului de ªtiinþe Politice ºi Relaþii Internaþionale. sã disparã cam 7 500.6%62. Pornind de la faptul cã în România existau foarte multe sate de dimensiuni mici. s-a desfãºurat într-o atmosferã glacialã ºi nu a eliminat tensiunile între cele douã state. 29 63 „Scânteia“ din 4 martie 1988. al P. între liderii de partid Nicolae Ceauºescu ºi Grósz Károly. folosind materiale durabile. magazine. Evident. care aveau perspectiva de a deveni oraºe. cinematografe. s-a adoptat un plan care prevedea constituirea unor puternice centre comunale. 1994. din 28 iunie 1988 a condamnat „manifestãrile antiromâneºti semnalate în Ungaria“ ºi s-a pronunþat pentru soluþionarea problemelor care afectau buna colaborare între România ºi Ungaria.9% din totalul localitãþilor rurale. Sub redacþia lui Stelian Neagoe. Giurescu. Editura Museion. Nicolae Ceauºescu a relansat în 1988 programul de sistematizare a localitãþilor rurale. energie electricã ºi termicã. p. guvernul de la Budapesta continuând sã susþinã cã ungurii din România erau supuºi unui regim de asimilare forþatã. 81 . la gospodãria proprie. p. având un confort sporit.R. în vara anului 1988. La cea de-a patra conferinþã a preºedinþilor Consiliilor populare din martie 1988 s-a preconizat ca pânã în anul 2000.

mai ales. Un asemenea model fusese deja experimentat în satul Otopeni. Organizaþiile pentru apãrarea drepturilor omului au intrat în alertã. Historie du peuple Roumain…. cerându-le sã renunþe la planul de distrugere a satelor din regiunile locuite de secui64. 309 82 . Presa occidentalã afirma cã þãranii din România. Andrei Saharov ºi Yehudi Menuhin. ferite de efectele modernizãrii ºi urbanizãrii (etapã pe care Occidentul o depãºise cu mai mult de un secol). era privit cu urã ºi dispreþ de Gorbaciov. 64 Georges Castellan. distrugerea mediului. iar forurilor internaþionale sã intervinã energic pentru salvarea unei valoroase pãrþi din tezaurul cultural ºi etnografic al Europei. 65 Jean-François Soulet. în care sã trãiascã locuitorii satelor careºi construiau case noi. cerând guvernului de la Bucureºti sã sisteze aceastã operaþiune. Istoria comparatã a statelor p. În preajma anului 1989. care au susþinut Operation Vilages Roumains (Operaþiunea Satele Româneºti)65. 303 comuniste …. Nicolae Ceauºescu era supus unui adevãrat asediu din partea mass-mediei occidentale. mai ales cei de naþionalitate maghiarã ºi germanã. încât la ea au aderat ºi personalitãþi culturale de prestigiu. când s-a declanºat acþiunea de lichidare a regimurilor socialist-totalitare din Europa. plecarea din fruntea statului. În concepþia acestora. acreditându-se ideea cã Ceauºescu urmãrea demolarea satelor. înlocuire. pentru locuinþele din preajma ºoselei care ducea la aeroportul internaþional. moarte). În mai multe state din Occident s-a dezvoltat o acþiune de „înfrãþire“ cu sate româneºti. dar. precum Eugen Ionesco. Deosebit de active au fost Olanda ºi Franþa. satele României trebuiau sã rãmânã un fel de rezervaþie etnograficã a Europei. sã aparã buldozerele. S-au elaborat chiar proiectele de „locuinþe tip“. Acest plan a generat o puternicã reacþie pe plan internaþional. dintr-o clipã în alta.Ioan Scurtu organele de partid ºi de stat. O delegaþie de ºase parlamentari europeni a intervenit pe lângã preºedintele Ceauºescu ºi primul-ministru Dãscãlescu. care-i dorea. Campania împotriva demolãrii satelor româneºti era atât de puternicã. a civilizaþiei ºi tradiþiilor þãrãnimii. cu unul sau mai multe etaje. aºteptând ca. se confrunta cu o stare de profundã nemulþumire din partea poporului român. p. trãiau sentimente de groazã. într-o formã sau alta (demisie. care sã ºteargã de pe faþa pãmântului casele în care locuiau. pentru ca acestea sã nu fie demolate.

cu perspectiva de a se desprinde din Uniunea Sovieticã2. pentru prima datã. În R. Se fãceau ºi estimãri privind evoluþiile din fiecare þarã în parte. În prima jumãtate a acestui an.S. 02/01/1989. evenimentele s-au derulat într-o atmosferã relativ calmã. http://www.org 2 Jean Francois Soulet. ducând la prãbuºirea regimurilor socialist-totalitare. „Daþi-ne istoria noastrã!“. care se pronunþau pentru autodeterminarea naþionalã.S.C. care impunea o schimare a modelului socialist practicat pânã atunci. la 26 februarie. La 2 ianuarie 1989. Deºi nu se accepta sistemul multipartidist. p.. În cazul României nu se excludea o „explozie socialã“1. op. În þãrile Baltice se întemeiau „fronturi populare“. Frãmântãrile din prima jumãtate a anului 1989 Anul 1989 debuta într-o atmosferã de efervescenþã în unele state socialiste.S.cit. Moldoveneascã a avut loc.CAPITOLUL II PRINCIPIUL DOMINOULUI 1. În Uniunea Sovieticã se desfãºura campania pentru alegerea Congresului Deputaþilor Poporului. al Partidului Comunist la care s-a scandat: „Vrem limbã ºi alfabet!“. concluzionând cã agravarea contradicþiilor din aceste state a creat o crizã de dezvoltare. se admitea depunerea mai multor candidaturi pentru un singur loc ºi prezentarea de candidaþi fãrã aprobarea prealabilã a P. coloanele de manifestanþi 1 Memorandul Bogomolov Commision.U.313 83 .wilsoncenter. un miting în faþa sediului C. Asociaþia Memorial – care avea ca obiectiv demascarea represiunii staliniste – ºi-a þinut Congresul de constituire la sfârºitul lunii ianuarie 1989. La 12 martie s-a desfãºurat un nou miting. „Trãiascã Gorbaciov!“.C. Cold War International History Project. Comisia Bogomolov prezenta un memorandum conducerii sovietice asupra schimbãrilor din estul Europei. pentru ca din varã ele sã se accelereze. dar el nu prevestea uriaºele transformãri care aveau sã schimbe faþa Europei.

272 84 . unul dintre aceºtia au cerut ca V. al P. mam sãturat sã fim un þap ispãºitor ºi sã suportãm injurii ºi scuipãturi“5. pãrea de-a dreptul senzaþionalã. 267 5 Ibidem. Alegerile din U.] Credeþi-mã. desfãºurate în luna martie.S. A doua zi a fost pus în vânzare primul ziar cu caractere latine intitulat Glasul. Chiºinãu. reprezentanþii republicilor unionale criticau puterea centralã ºi cereau extinderea autonomiei acestora.Ioan Scurtu purtând pentru prima datã. Datoritã opoziþiei autoritãþilor de la Chiºinãu.R.S. ªedinþa de deschidere. p. Pe acest fond. au fost. 2005. desfãºuratã la 25 mai. care l-a recomandat pentru funcþia de preºedinte al Sovietului Suprem al U. peste doi ani. 87 de voturi împotrivã4. scriitorul rus Valentin Rasputin sa adresat deputaþilor baltici: „Ce ar fi ca Rusia sã iasã din Uniune. a fost transmisã în direct de televiziunea publicã. În cadrul dezbaterilor. Congresul l-a ales cu o largã majoritate (95.I. 1989 la est de Prut. fondator fiind scriitorul Ion Druþã3.S.S. totuºi. 81 Idem. p. O asemenea propunere.. dar a putut fi difuzat în Basarabia. dacã de toate nenorocirile voastre voi pe ea o acuzaþi? [. cu o zi înainte. iar cetãþenii sovietici au luat contact cu o realitate politicã diferitã de cea cunoscutã pânã atunci: nu mai exista „unitatea de monolit“ impusã de Partidul Comunist.R. comuniºtii dizidenþi (în frunte cu Boris Elþîn) ºi necomuniºti (figura reprezentativã fiind Andrei Saharov). p. ziarul fusese tipãrit la Riga.S. care-l viza pe ideologul Partidului Comunist ºi fãuritorul statului sovietic. Gorbaciov a folosit vechea practicã ºi anume convocarea Plenarei C. Nu mai puþin surprinzãtoare a fost propunerea lui Andrei Saharov de a se anula articolul 6 din Constituþia 3 4 Gheorghe E. prin faptul cã era alcâtuit din mai multe grupãri: comuniºtii gorbacioviºti. reprezentanþii þãrilor Baltice sugerând chiar independenþa acestor state. steagul tricolor.. Cojocaru. Totuºi. au desemnat un Congres deosebit de Parlamentele anterioare. Pe parcursul desfãºurãrii lucrãrilor Congresului au fost transmise la radio ºi TV reportaje ºi interviuri cu mai mulþi deputaþi.U.6% din totalul voturilor). Tratatul de Uniune Sovieticã. Editura Civitas. Lenin sã fie scos din mausoleul de lângã Kremlin ºi înmormântat ca un om obiºnuit.C.C.. Spusele lui Rasputin i s-au pãrut lui Gorbaciov o glumã proastã: cineºi putea imagina cã Rusia putea ieºi din Uniunea Sovieticã ºi astfel sã punã capãt acestui imperiu? Dar. „profeþiile“ scriitorului rus aveau sã devinã realitate. dupã ocupaþia sovieticã din 1944. Aºa cum era de aºteptat.

În ziua de 9 aprilie 1989. care prevedea rolul de avangardã al P.C. 315 85 . forþele de ordine au intervenit energic la Tbilisi. s-a constituit un „Comitet de Conducere Specialã“. Însã nu dezbaterile din Congres ºi comentariile din pauze. Reacþia extrem de durã a oficialitãþilor de la Kremlin dovedea cã „perestroika“ recunoºtea doar anumite drepturi ºi libertãþi. p.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional U. cã se va lua o pauzã6.S. deoarece oamenii care au avut încredere în «perestroika» s-au convins: în anul 1989 se acþioneazã împotriva lor cu aceleaºi metode care au fost folosite ºi împotriva pãrinþilor lor.S. în primul rând. în anul 1956“7. care depãºeau limitele imaginate de el. nu mai era nici un fel de fricã. îl îngrijorau cel mai mult pe Gorbaciov. astfel cã în Nagorno-Karabah au continuat confruntãrile interetnice. Nu aveau fricã.. 296 8 Jean-Francois Soulet. p. care a preluat toate prerogativele puterii asupra acestei enclave. ci miºcãrile naþionale din teritoriile anexate de U. conflictele dintre uzbeci ºi meskheþi soldându-se cu 99 de morþi ºi peste 1000 de rãniþi8. ministrul de Externe. indignarea era mai puternicã. În regiunea autonomã Nagorno-Karabah – enclavã cu populaþie majoritar armeanã.R. Pentru calmarea spiritelor.S. Dar Gorbaciov.S. care cereau independenþa Republicii Sovietice Socialiste Georgia. subordonând-o direct organelor centrale de la Moscova. o dorinþã de unire a forþelor ºi.R. care în dimineaþa zilei de 8 aprilie „au fãcut o demonstraþie de forþã. La reluarea lucrãrilor. tema nu a mai figurat pe ordinea de zi. în gena lor. aflatã pe teritoriul Azerbaidjanului – au izbucnit conflicte sângeroase între cele douã etnii (armeni ºi azeri). avea sã scrie cã la Tbilisi au fost trimise trupe speciale ale Ministerului de Interne. Aceasta a avut un efect exact contrar – în loc sã sperie lumea a produs o explozie de indignare. În mai – iunie 1989 incidentele s-au extins în Uzbekistan. S-au înregistrat 20 de morþi ºi mai multe zeci de rãniþi. ºi nu admitea nici o acþiune care punea sub semnul întrebãrii existenþa 6 7 Ibidem. prin unire.U. deoarece. sã se salveze […] Oamenii se aruncau sub maºini. în ianuarie 1989. a replicat cã propunerea academicianului Saharov depãºeºte regulamentul ºi a anunþat. împotriva unei manifestaþii în favoarea greviºtilor foamei. un curaj rãmas de pe urma represiunilor din trecut.S. cele ale naþionalitãþilor. Opþiunea mea…. 278-279 Eduard ªevardnadze. Eforturile de normalizare a situaþiei nu au dat rezultate. Istoria comparatã a statelor comuniste …. Eduard ªevardnadze. pentru a evita dezbaterile pe aceastã temã. care conducea ºedinþa. p. neîngãduind altele.

pe baza cãrora au fost anexate cele trei þãri9.R. tipãrit cu litere latine.S.S. Acest act a intrat în istorie sub denumirea de „Masa Rotundã“. aprobarea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez (comunist) pentru reluarea negocierilor oficiale cu Solidaritatea. 105–106 10 9 86 . A history. fronturile populare din þãrile Baltice s-au întrunit la Tallin. sociale ºi culturale a RSSM. 1997. executând „cea mai perfectã loviturã de stat din istoria Europei moderne“11. –. La începutul anului 1989. ca stat egal în cadrul URSS ºi aprofundarea procesului de democratizare a societãþii10. se deschidea calea spre dezagregarea Uniunii Sovietice. prin care a evitat atât rãzboiul intern. Editura Biblioteca Bucureºtilor. La 15 iunie a apãrut la Chiºinãu primul numãr al gazetei „Literatura ºi arta“. prin care se condamnau înþelegerile sovieto-germane din 1939 – 1940. 2005. Bucureºti. În celelalte state socialiste. în prima jumãtate a anului 1989. ºi anume aºezarea la aceeaºi masã a reprezentanþilor partidului comunist. p. din iniþiativa Miºcãrii Democratice pentru Susþinerea Restructurãrii. London. Din istoria Poloniei ºi a relaþiilor româno-polone. generalul Wojciech Jaruzelski obþinea.E.). 1989 la Est de Nistru. unde au adoptat o declaraþie în care se afirma cã anexarea Estoniei. 261 Idem. pp. Congresul de constituire a Frontului Popular din Republica Moldova care.S. secretarul general al O. ai „Solidaritãþii“ ºi ai Bisericii.S.Ioan Scurtu U. Acesta prevedea reorganizarea Gheorghe E.98 11 Norman Davies. ºi preºedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U. Acestea fuseserã întrerupte în decembrie 1981. Tratatul de Uniune Sovieticã…. La 20 mai a avut loc.U. Letoniei ºi Lituaniei în 1940 de câtre Uniunea Sovieticã. Edition Pimlico. în ianuarie 1989. Dar tocmai aceasta era marea problemã. În Polonia. în Apelul câtre cetãþenii Republicii. p. cãreia Kremlinul nu putea sã-i facã faþã. ele susþineau cã þãrile lor aveau dreptul la autodeterminare ºi statut politic propriu. Prin aceastã acþiune. Cojocaru. politica de reforme a cunoscut. 1108 12 Ion Constantin. în Polonia avea sã se realizeze un important experiment istoric.R. intensitãþi diferite. când generalul a instituit legea marþialã. menþiona cã nu urmãrea cucerirea puterii politice ºi de stat. În zilele de 13–14 mai 1989. Europe. a fost adoptat ºi un Apel – câtre Conferinþa pentru Securitate ºi Cooperare în Europa (C. le-a distrus statalitatea.C. p. cât ºi intervenþia militarã sovieticã.S.N. ci obþinerea suveraniãtþii economice. Negocierile s-au desfãºurat în lunile februarie – martie ºi s-au încheiat prin acordul politic din 5 aprilie 198912.

La rândul sãu.I. dar ºi cu Walesa. care astfel intra în deplinã legalitate. Practic. a edita ziare proprii ºi a avea acces la radio ºi la televiziune. va aloca anual 5 milioane de lire sterline pentru o perioadã de 5 ani. Polone. preºedintele Franþei. A fost prima vizitã în aceastã þarã fãcutã de un ºef de stat polonez în perioada postbelicã. s-a declarat „fascinatã“ de evenimentele din Polonia.R. François Mitterand. preºedintele Consiliului de Stat al R. a efectuat o vizitã în Polonia.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Guvernului ºi a Parlamentului. unde a avut convorbiri cu preºedintele Jaruzelski ºi premierul Rakowski.M. Cu acest prilej.P. p. Aceastã datã marca ºi un moment important din istoria þãrilor socialiste. În perioada 10–11 iunie 1989. la 18 iunie 1989. va sprijini reeºalonarea debitului Poloniei în cadrul Clubului de la Paris. Conform celor stabilite la „Masa Rotundã“.S. Premierul britanic. sã contamineze restul Europei de Est“14. 13 14 1989. liderul „Solidaritãþii“. În mod concret. va iniþia acþiuni în cadrul Comunitãþii Economice Europene care sã vizeze liberalizarea comerþului cu Polonia ºi eliminarea limitãrilor cantitative discriminatorii în schimburile comerciale reciproce. alegerile au fost câºtigate de opoziþie. François Mitterand a declarat: „Aº dori ca ceea ce se întâmplã în Polonia. ea a promis: Marea Britanie va avea un rol constructiv în discuþiile financiare ale Poloniei cu F. precizând cã þara sa „va face paºi concreþi pe linia sprijinirii Poloniei dupã transpunerea în practicã a reformelor economice“. sume ce vor constitui un fond pentru pregãtirea cadrelor de conducere din economia polonezã. un tribunal din Varºovia a decis înscrierea oficialã a Uniunii Sindicatelor Independente „Solidaritatea“. va încuraja conducerile statelor occidentale în eforturile de capacitare la asistenþa financiarã a reformelor din Polonia13.S. Principiul dominoului.114 87 . Partidul Muncitoresc Unit Polonez a pierdut rolul de conducâtor politic al þãrii. generalul Jaruzelski. Dupã o campanie electoralã extrem de intensã. Ibidem. Ungaria ºi parþial în U. a efectuat o vizitã în Marea Britanie. deoarece încheia epoca în care partidele comuniste deþineau monopolul puterii politice. pp. În zilele de 14 – 16 iunie 1989. dreptul opoziþiei de a depune candidaturi. 107–108. desfãºuratã în perioada 4-18 iunie 1989. organizarea alegerilor generale. miniºtrii de Finanþe ai celor douã þãri au semnat un acord privind eºalonarea plãþii datoriei poloneze faþã de Franþa. în ziua de 17 aprilie 1989.. Margaret Thatcher.

nu a avut loc o contrarevoluþie. la care au participat reprezentanþi ai Partidului Muncitoresc Socialist Ungar (în frunte cu Grósz Károly. Partidul Muncitoresc Socialist Ungar (comunist). au depus coroane reprezentanþi ai postului de radio „Europa Liberã“.U. care a fost declaratã zi de doliu naþional.a. preºedintele Parlamentului. p. Károly Grósz declara cã partidul sãu vrea „sã rezolve problemele socialismului nu pe cãi administrative. prezidatã de profesorul universitar Gázso Ferenc. La 7 iunie 1989 s-a constituit Miºcarea pentru o Ungarie Democratã. reconsiderarea istoriei a jucat un rol extrem de important în acþiunea opoziþiei. delegaþi ai emigraþiei române din Franþa. 15 Ibidem. ai „Solidaritãþii“ din Polonia. ci o acþiune curajoasã. înfiinþat în septembrie 1988. înãbuºitã în sânge de Armata Roºie.Ioan Scurtu În Ungaria. Comisia a propus reînhumarea fostului premier Nagy Imre* ºi a patru dintre colaboratorii sãi apropiaþi. p. patrioticã.a. La 19 mai 1989.109 * Imre 88 . Au mai depus coroane de flori decanul corpului diplomatic (peruan). s-a constituit Comisia pentru adevãrul istoric. ci pe cãi democratice. care au aflat cã tratativele propriu-zise vor începe la 21 iunie 1989. s-a organizat ºi în Ungaria o „masã rotundã“. Horváth István – ministrul de Interne º. În Partidul Muncitoresc Socialist Ungar s-a constituit un „cerc al reformei“. care preconiza împãrþirea puterii cu alte forþe politice. formatã din circa 500 de intelectuali. care a ajuns la concluzia cã.62 Nagy a fost executat prin spânzurare la 16 iunie 1958 16 Ibidem. la 16 iunie. În Ungaria. Una dintre aceste forþe era Forumul Democratic Ungar. La ºedinþa de deschidere erau prezenþi 120 de ziariºti. Prima reuniune s-a desfãºurat în ziua de 13 iunie 1989.. Szüros Mátyás – preºedintele Parlamentului. De asemenea. Cu aprobarea tacitã a oficialitãþilor.A. La ceremonia desfãºuratã în acea zi au depus coroane de flori la catafalcul lui Nagy Imre. „Chartei ’77“ din Cehoslovacia. ai Partidului Comunist Italian º. Dupã modelul polonez. în cadrul unui sistem multipartidist“15. însoþit de ambasadorii S. au luat parte ºi câþiva fruntaºi ai Partidului Muncitoresc Socialist Ungar (Poszgay Imre – membru în Biroul Politic. la ºedinþa de constituire. în delegaþia Uniunii Tinerilor Democraþi). premierul Ungariei ºi alþi demnitari. secretar general) ºi ai 15 organizaþii politice. ministru de Stat. Iugoslaviei ºi Argentinei.). a îmbrãþiºat calea reformelor lui Gorbaciov. sindicale ºi civice (între aceºtia ºi Orban Viktor.16. sub conducerea lui Károly Grósz. în 1956.

Károly Grósz – secretar general. a ales o conducere colectivã. condusã de Imre Poszgay. în memoria lui Jan Palach. în Ungaria se aflau între 10 000 ºi 50 000 de români care trecuserã clandestin graniþa. principalul obiectiv era acela de a radicaliza anumite grupuri din România. p. Conducerea de partid ºi de stat continua sã susþinã cã. Conducerea Cehoslovaciei s-a arãtat reticentã la reforme. din 23 – 24 iunie 1989. 177 17 Alexandru 89 . Din ordinul guvernului. cu misiunea de a acorda asistenþã românilor aflaþi în centrele de primire. iar secretarul general se ocupa de problemele vieþii interne de partid. care a deschis un oficiu la Budapesta. iar acest teritoriu nu aparþinea de drept României. Originile. prin intervenþia Tratatului de la Varºovia în august 1968.N. studentul care.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Conducerea Ungariei a invitat la Budapesta reprezentanþi ai exilului românesc pentru a participa la funeraliile victimelor represiunii din 1956. Cu acest prilej a fost adoptatã Declaraþia de la Budapesta din 16 iunie 1989. Nemeth Miklós – prim-ministru ºi Poszgay Imre – ministru de Stat. care sã cearã reformarea sistemului politic17. În spiritul noii orientãri. mãrirea. La 15 ianuarie 1989 a avut loc o manifestaþie la Praga.U. a fost salvat socialismul. înfiinþarea la Budapesta a primului birou al postului de radio „Europa Liberã“ întro þarã socialistã. pentru Refugiaþi. Bucureºti. ca urmare a politicii promovate de Aleksander Radu Timofte. care stipula cã Transilvania era un „spaþiu de complementaritate“. se acredita ideea cã problemele Transilvaniei nu puteau fi rezolvate de statul român. Editura Academiei Naþionale de Informaþii. în urmã cu 20 de ani. guvernul Ungariei a admis apariþia unor ziare. S-a precizat cã preºedintele partidului rãspundea de relaþiile internaþionale ale acestuia. Într-o formã oarecum alambicatã. îºi dãduse foc în semn de protest faþã de intervenþia trupelor sovietice în Cehoslovacia. care se afla în mare pericol. Ungaria s-a adresat Înaltului Comisariat O. De asemenea. posturi de radio ºi televiziune independente. Unii dintre ei erau pregãtiþi ºi trimiºi cu însãrcinãri secrete în România. declinul ºi renaºterea lumii informaþiilor secrete. 2004. manifestaþia a fost împrãºtiatã cu ajutorul armatei. Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. în cadrul cãruia dreptul la reprezentare politicã autonomã trebuia garantat. A fost constituitã „Comisie pentru învãþãmintele drumului nostru istoric“ ºi pentru elaborarea declaraþiei-program a Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. formatã din patru membrii: Nyers Reszö – preºedintele partidului.

politica de destindere promovatã de Gorbaciov a vizat ºi îmbunãtãþirea relaþiilor cu R.Ioan Scurtu Dubcek ºi echipa lui.D. trãia o stare de tensiune.F. Iugoslavia. În august 1961. astfel cã politica de independenþã promovatã de Honecker avea prea puþin ºanse de succes. cu prilejul marcãrii a 600 de ani de la celebra bãtãlie. care era supusã unui baraj informaþional total. Iugoslave – a fost desfiinþatã prin votul Adunãrii Naþionale a Serbiei din 28 martie 1989. unde a purtat discuþii amicale cu cancelarul Helmuth Kohl. O altã þarã socialistã. Violarea drepturilor omului la sca18 Helmuth Kohl.D. Editura Polirom. Acest fapt demonstra cã spiritul de reconciliere fusese abandonat de regimul Miloºevici. În martie 1989 au avut loc primele confruntãri între separatiºtii albanezi din Kossovo ºi forþele de ordine ale guvernului de la Belgrad. La începutul anului 1989.S. Germania. apreciind cã cele douã þãri – URSS ºi R. cetãþenii est-germani apreciau cã ea deschidea calea unificãrii celor douã state ºi a regãsirii lor într-un spaþiu comun.F. Am vrut unitatea Germaniei. a marcat decizia Belgradului de a recurge la forþã împotriva separatiºtilor. Dupã 1985. În Albania condusã de Ramiz Alia. R. 1999. 46 90 . ca urmare a arestãrii liderului albanez din aceastã provincie autonomã. p. În R. reformele lui Gorbaciov nu erau cunoscute de populaþie. Prima mare acþiune de masã din acest an a eºuat. iar mulþi dintre cetãþenii est-germani. Iaºi.Germanã reformele lui Gorbaciov au fost primite cu ostilitate de Erich Honecker. care au încercat sã treacã în vest. Totuºi. în România opoziþia faþã de politica lui Ceauºescu. Discursul lui Slobodan Miloºevici. La 12 iunie 1987 el a fãcut o viziþa la Bonn. Toatã propaganda fãcutã timp de cinci decenii despre egalitatea în drepturi între cetãþenii ºi naþiunile care compuneau Republica Federativã Socialistã Iugoslavia era astfel spulberatã. au fost împuºcaþi. sovieticii ridicaserã zidul Berlinului. liderul partidului ºi statului din aceastã þarã.F. Germanã îºi datora existenþa Uniunii Sovietice. generatã de voinþa unor republici (mai ales Slovenia ºi Croaþia) de a se desprinde din cadrul Federaþiei. care marca divizarea Europei. dar acest fapt nu i-a descurajat pe cehi ºi slovaci. Germania – trebuie sã joace „un rol cheie în ceea ce priveºte viitorul Europei“18. deoarece ºi presiunile asupra populaþiei deveniserã de nesuportat. În timp ce Honecker a privit cu multã rãcealã vizita respectivã. începea sã fie tot mai activã. Autonomia provinciilor Kosovo ºi Vojvodina – prevãzutã în Constituþia R. rostit pe câmpia din Kosovo la 28 iunie.

196-198. ºi câtre Nicolae Ceauºescu personal etc. ci îi cereau lui Nicolae Ceauºescu unele ameliorãri. Formele pe care le îmbrãca opoziþia erau diverse: tipãrirea ºi difuzarea de fluturaºi cu lozinci împotriva regimului. ambasador.C. trimiterea unor scrisori anonime cãtre C. Vezi ºi Ion Jianu.. ministru de Externe. al P. unde se construia Casa Poporului. al P. cartelarea produselor de primã necesitate.R.. Gheorghe Apostol ºi scrisoarea celor ºase.R. întreruperea curentului electric. care nu a fost votat de nici un for legislativ ºi nici nu a fost publicat. Silviu Brucan. Vocea Americii ºi Europa Liberã au difuzat scrisoarea a ºase foºti activiºti de frunte ai P.C. Corneliu Mãnescu – membru al C. Constantin Pârvulescu – membru în Biroul Politic al C. al P. „Magazin istoric“. al P. De la capitalim la socialism ºi retur.R.C.C.C.C. pe care l-aþi semnat.. p.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional ra întregii societãþi: lipsurile alimentare.C. posturile de radio B. 1998. care vizau aproape întreaga populaþie a României.“ Urmau apoi o seamã de acuze la adresa preºedintelui: „Comunitatea internaþionalã vã reproºeazã nerespectarea Actului final de la Helsinki. Alexandru Bârlãdeanu – membru în Comitetul Politic Executiv al C. O biografie între douã revoluþii. Bucureºti.C.C. în „România liberã“ din 9 ianuarie 1990. Autorii scrisorii nu puneau sub semnul întrebãrii regimul socialist-totalitar.R. pentru care noi am luptat. 23. noi ne-am hotãrât sã luãm poziþie. în spiritul perestroika. al P.1/1990. fãrã existenþa unui Documentul a fost publicat dupã revoluþie.C. În martie 1989.R. Grigore Rãceanu – membru al C. frigul din locuinþe.R.C. Ei se refereau la: planul de sistematizare a satelor. limitarea pânã aproape de anulare a dreptului de liberã circulaþie în alte state deveniserã acte cotidiene. adresatã lui Nicolae Ceauºescu19. prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român ºi vicepreºedinte al Consiliului de Miniºtri. decretul privind interzicerea pentru cetãþenii români de a avea contacte cu strãinii.B. al P. continuarea în ritm accelerat a demolãrilor (în Bucureºti.C. vicepreºedinte al Consiliului de Miniºtri. Editura Curtea Veche..C. este discreditatã de politica dumneavoastrã ºi când þara noastrã este izolatã în Europa. Aceºtia îndepliniserã urmãtoarele funcþii: Gheorghe Apostol. Cetãþenii României vã reproºeazã nerespectarea Constituþiei. nr. pe care aþi jurat sã o respectaþi“..R. a fost lichidat un întreg cartier). acordarea de interviuri unor posturi de radio strãine. Silviu Brucan – adjunct de ºef de Secþie la C. 2008 19 91 .. uriaºele investiþii pentru construirea centrului civic al Bucureºtilor. promovatã de Mihail Gorbaciov Scrisoarea începea cu urmãtoarele cuvinte: „În momentul în care însãºi ideea de socialism. Editura Nemira.C. pp. Bucureºti.

Apostol s-a opus cultului personalitãþii lui Nicolae Ceauºescu. Cancelarie.. faþã de care am manifestat prea multã înþelegere. Autorii scrisorii se declarau îngrijoraþi de faptul cã „poziþia internaþionalã a României ºi prestigiul ei scad cu repeziciune“.Vremurile însã se schimbaserã. este acum dirijatã împotriva muncitorilor“. Nicolae Ceauºescu a precizat cã Brucan. p. dos.C. anchetaþi ºi li s-a fixat domiciliu obligatoriu (unora în propria locuinþã. fusese preºedintele Confederaþiei Generale a Muncii (sindicatelor). „Pe scurt. altora la marginea Bucureºtilor). poate chiar lichidaþi fizic.15/1989.Scrisorii celor ºase".2-5 * Gheorghe Apostol. violarea corespondenþei.. iar în 1976 a fost trimis ambasador în America Latinã (succesiv în Argentina.I. Noul lider al PCR a acþionat pentru eliminarea lui Gheorghe Apostol din Biroul Politic ºi din Comitetul Central.C. Securitatea „creatã pentru a apãra ordinea socialistã împotriva claselor exploatatoare. al P. 20 Arhiva 92 . fiind difuzatã de zeci de ori de posturile de radio strãine.R. interceptarea convorbirilor telefonice. declasaþi ºi moral ºi politic”. El a afirmat cã.. „politica de asimilare forþatã“ a minoritãþilor naþionale. al P. vechi ilegalist ºi colaborator apropiat al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Scrisoarea celor ºase a avut un puternic ecou internaþional ºi intern.C. În anii ‘50.baronii".C.primul rând este vorba de Brucan. prelungirea sãptãmânii de lucru inclusiv duminica. exclus demult din partid ºi care este agent al serviciilor strãine”. vicepreºedinte al Consiliului de Miniºtri.derbedei politici. când Gheorghe Apostol.s-a înhãitat cu Apostol. ungurilor ºi evreilor. Alte reproºuri priveau: planificarea economiei care nu funcþiona. arestaþi. Aici vinovatul principal sunt eu. în. care am crezut cã poate nu o sã se îndrepte.M. fond C..recrutat de mult de americani”.. fapt ce ducea la emigrarea germanilor.R. Uruguay ºi Brazilia) pânã în 1988. Constantin Pârvulescu ºi Silviu Brucan deþineau funcþii de conducere în partid.. astfel cã Ceauºescu nu a putut reacþiona într-o formã violentã. În ziua de 13 martie 1989 a avut loc o ºedinþã a Comitetului Politic Executiv20 la care Nicolae Ceauºescu a adus la cunoºtinþã acþiunea unor. Elena Ceauºescu a susþinut cã Brucan era. fiind iniþiatorul . au impus alegerea lui Nicolae Ceauºescu în fruntea partidului. dar poate o sã-ºi vadã de treabã*.. dupã moartea acestuia.Ioan Scurtu buget public.. La rândul sãu. Semnatarii ei au fost chemaþi la Securitate. Pânã la urmã se vede N. Ion Gheorghe Maurer ºi Emil Bodnãraº. când a revenit în þarã. politica agrarã aflatã „în derutã“. Constituþia a fost virtualmente suspendatã ºi nu dispunem în momentul de faþã de un sistem legal“. Prin manevre de culise. în martie 1965. iniþiatorii unui asemenea document ar fi fost imediat taxaþi ca fiind „duºmani ai clasei muncitoare ºi ai poporului român“. El mai îndeplinise aceastã funcþie în 1954-1955. s-a considerat cel mai îndreptãþit sã îndeplineascã funcþia de prim-secretar al C.

C. a 21 Arh N.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional cã nu meritã nici un fel de încredere ºi îngãduinþã”.S România21... Cancelarie.au prins curaj dupã cele ce se întâmplã în Uniunea Sovieticã”.R. f. sub nici o formã. Fãcându-ºi autocritica. fiind o problemã de partid.. sã mi se acorde clemenþã”. 56/1989..identicã cu o acþiune de trãdare”. drept pentru care. abdicând în acest fel de la principiile ºi normele vieþii ºi muncii comuniºtilor. precizând cã. la 31 mai 1989.scrisoarea celor ºase”. dos. întrucât eu am organizat ºi atras ºi pe alþii în aceastã acþiune”. cã . al P. În consecinþã. iar acþiunea lor a fost calificatã ca fiind. drept care solicita C..o grea ruºine ºi asupra propriului trecut..Este de datoria mea sã arãt. avându-se în vedere ºi vârsta înaintatã ce o am. cã regretã . renegând idealurile cãrora le-am dedicat anii tinereþii mele”. Dupã anchetele la care a fost supus.profund tot ce am fãcut ºi rog conducerea partidului ºi Consiliul de Stat sã-mi acorde clemenþã”. conducerii partidului ºi statului. Constantin Pârvulescu ºi Corneliu Mãnescu.I. ºi Consiliului de Stat.R. sã ocupe funcþii”.C. cu toatã sinceritatea. Totodatã.. Gheorghe Apostol nu se referea la problemele concrete din.R. Dupã cum se observã. o scrisoare câtre C. al P. Apostol aprecia cã a fost . A apreciat cã ei.. În aceste clipe. aluzie la politica de glasnosti ºi perestroika promovatã de Gorbaciov.. iar pentru faptele mele cer scuze partidului. mã angajez ca în tot restul vieþii mele sã dovedesc devotamentul desãvârºit partidului ºi þãrii”. Gheorghe Apostol a adresat. al P.dominat de ambiþii personale ºi interese egoiste”.nu trebuie sã discutãm asupra ei”. rog ca.sã vedem ce prevede Constituþia. fiindu-mi propriul judecãtor.C al P. ce prevede legea. intereselor partidului ºi þãrii”.posibilitatea de a mã reabilita moral ºi sã demonstrez cã pe viitor conduita mea nu va contraveni. ºi Consiliul de Stat al R..C.C. cã sa lãsat . pentru cã trãdarea este trãdare”.C.R. 94-96 93 . la un moment dat. Nicolae Ceauºescu a mai afirmat cã. asigura C. Secretarul general a încheiat ºedinþa Comitetului Politic Executiv. Acum îmi este ruºine cã la vârsta pe care o am nu mai pot þine fruntea sus în faþa tovarãºilor de luptã.C.toþi aceºtia sunt o adunãturã de declasaþi ºi politic ºi social ºi moral ºi te întrebi cum au putut aceºtia ca.C. cã îmi revine o mare rãspundere în legãturã cu scrisoarea trimisã în Occident de câtre Silviu Brucan ºi cititã în luna martie 1989 la posturile de radio strãine.. fond C.C. Ceauºescu i-a mai citat pe Alexandru Bârlãdeanu. a cetãþenilor þãrii.mã dezic în totalitate de acþiunile întreprinse. poporului român.. în care afirma: .influenþat de propaganda reacþionarã din exterior..... Declara cã a adus .

C.. prin intermediul cãreia trebuia sã ajungã în Occident ºi difuzat.. nr. un grup de membri P. fond C. Tot în martie 1989. doar cã nu trebuia. a lui Nicolae Ceauºescu ºi pentru România Liberã. economicã. în „Historia“. apelul lui Ion Iliescu nu 22 Ioan Scurtu. dos.C.C. august 2007 23 Arh N. 56/1989. 1-16. Nicolae Ceauºescu. pp.I. popular pentru redresarea ºi reînnoirea socialistã a þãrii“.politicã. 1/2009. a fost publicat în „Caietele Revoluþiei“.Scrisorii celor ºase” sã nu mai fie aduºi în faþa justiþiei ºi pedepsiþi.Ioan Scurtu evitat sã menþioneze numele lui Nicolae Ceauºescu. În consecinþã. O. aºa cum intenþionase. Cancelarie.ale cãrei consecinþe se repercuteazã asupra vieþii tuturor straturilor populaþiei.53-59. iar Constantin Nicolae ºi Ion Coman au alcãtuit un raport.C. faþã de care sã-ºi cearã scuze.C. la „derbedeu politic“.C. Ion Iliescu a redactat ºi el o scrisoare-apel adresatã membrilor Partidului Comunist Român ºi tuturor cetãþenilor României. de la Academia ªtefan Gheorghiu. Cazul Gheorghe Apostol.sã ne grãbim”. Trãsnea a spus cã nu era „mulþumit de text“ ºi cã va face el unul. care avea o relaþie la Ambasada SUA din Bucureºti. fond 1. 94 . În document se aprecia cã „Înlãturarea regimului Ceauºescu. f. f. Secretarul general al C.trãdarea este trãdare” ºi nu se putea ca el sã nu fie tras la rãspundere..recunoaºte activitatea sa de spionaj ºi acum cere clemenþã”. al P. a þinut sã menþioneze cã . a tuturor cetãþenilor acestei þãri ºi în primul rând a comuniºtilor veritabili“. Se cerea „constituirea unui larg front patriotic. prin mizerie economicã.C.R. Evoluþia evenimentelor internaþionale a fãcut ca autorii ..22 Scrisoarea a format obiectivul unei ºedinþe a Comitetului Politic Executiv din 18 august 198923. al P. al P. 108. sau pe care sã-l asigure de devotamentul sãu.24 Manuscrisul a fost înmânat lui Virgil Mãgureanu. din ilegalitate a stat de vorba cu el. Documentul era semnat Comitetul Naþional de iniþiativã a Frontului Patriotic Socialist. care începea cu urmãtoarele cuvinte: „Þara noastrã se aflã într-o profundã crizã . ºi în „Jurnalul Naþional“ din 16 martie 2009.sã informãm întregul partid”.C. Cetãþenii erau îndemnaþi sã acþioneze pentru înlãturarea dictaturii. la care Nicolae Ceuºescu a apreciat cã Gheorghe Apostol..R.R. dos.R. care urma sã-l predea profesorului Ovidiu Trãsnea. degradare moralã ºi corupþie generalizatã“. 17-19 24 Documentul se aflã în Arhiva IRRD. De la prim secretar al C. dupã ce BBC ºi Europa Liberã au transmis „Scrisoarea celor ºase“. Astfel. socialã ºi moralã .. a clanului ºi a clicii de lachei care-l sprijinã este principala îndatorire patrioticã a tuturor conºtiinþelor lucide. la 13 martie. iar dupã 23 august .

luând cuvântul în Comisia pentru Drepturile Omului de la Geneva. Occidentul a început izolarea totalã a regimului Ceauºescu. În aceeaºi lunã. Ungaria a elaborat împreunã cu alte state.U. În aprilie 1989. R. pp. La începutul lunii martie. invocând acelaºi motiv. documentatã a situaþiei monuDe la regimul comunist la regimul Iliescu. La 4 aprilie. cu un an în urmã).A. Giurescu (admis ca refugiat politic în S. Deosebit de active s-au dovedit a fi guvernul de la Budapesta. Aceastã lucrare a fost solicitatã profesorului român de douã fundaþii americane. care desfãºurau o energicã acþiune împotriva României. Comisia ONU pentru Drepturile Omului a adoptat o rezoluþie prin care se cerea trimiterea unui comisar ONU în România pentru a studia situaþia la faþa locului. Norvegia ºi Portugalia ºi-au închis Ambasadele de la Bucureºti. acuzând-o cã promova o politicã de asimilare forþatã a minoritãþilor naþionale.79 (Ediþia în limba englezã a apãrut în 1994). Traducere Cristina Mac. În prima jumãtate a anului 1989. Bucureºti. la 20 aprilie Comunitatea Economicã Europeanã a suspendat consultãrile economice cu România. p. a lansat. Virgil Mãgureanu în dialog cu Alex Mihai Stoenescu. 2006. la New York ºi Washington. a condamnat politica guvernului român în problema minoritãþilor ºi a drepturilor omului. Problema drepturilor omului în România a început sã preocupe tot mai mult guvernele occidentale.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional a ajuns în strãinãtate ºi nu a fost difuzat. lucrarea The Razing of Romania’s Past. ªi în statele aparþinând Tratatului de la Varºovia au început sã se amplifice atitudinile critice la adresa României. În lunile urmãtoare Danemarca. Acþiunile de opoziþie se desfãºurau atât pe plan intern. o rezoluþie prin care se cerea efectuarea unei anchete asupra respectãrii drepturilor omului în România26. iar Ion Iliescu a fost atenþionat cã ar putea avea neplãceri. pe care o considera de cea mai mare gravitate. profesorul Dinu C. 102-105 26 Peter Siani-Davies. între care URSS ºi Bulgaria. La 27 februarie 1989. Revoluþia Românã din Decembrie 1989. Germania ºi-a rechemat ambasadorul de la Bucureºti în semn de protest faþã de violarea drepturilor omului în România. interesate de o prezentare ºtiinþificã. ministrul de Externe Gyula Horn.25 „Organele“ au aflat despre acest document. Editura Humanitas. precum ºi emigraþia maghiarã din Europa ºi din SUA. 25 95 . cât ºi internaþional. primul ministru al Franþei a adresat ONU apelul de a analiza aceastã problemã. În februarie 1989.F.

C. biserica Sfânta Vineri. Giurescu.C. inclusiv în România. nr. a fost publicat în revista "Clio 1989". 11. pentru drepturile omului. raportor al O. cu date ºi fapte concrete. Dionisie M.D. Cazul Dumitru Mazilu. prin memorii adresate lui Nicolae Ceauºescu. Demolarea unor monumente istorice ºi de artã. 1/2007 30 Ion Alexandrescu. 6/2007. 24.U. în "Caietele Revoluþiei". Virgil Cândea. afecta grav patrimoniul cultural al poporului român. materiale documentare transmise unor posturi de radio din strãinãtate27. a habitatului tradiþional. dos. 29 Vezi. Dinu C. Cititorii de limbã englezã au putut afla despre politica P. Economia româneascã ºi plata datoriei externe. vizând distrugerea trecutului României. nr. 171-188. 64-69 Arhiva I. Dumitru Mazilu conchidea cã în þara sa nu erau respectate angajamentele asumate prin semnarea de câtre Nicolae Ceauºescu a Actului final de la Helsinki.R. Disidenþa româneascã în anul 1989. fond 1. O importantã acþiune împotriva regimului Ceauºescu a aparþinut profesorului Dumitru Mazilu. Gheorghe Oniºoru. Andrei Pippidi. pe larg. Rãzvan Theodorescu. mãnãstirea Vãcãreºti. în "Clio 1989". Marea Adunare Naþionalã a adoptat o hotãrâre în Dinu C. între care biserica Enei. Radu Popa. la vremea respectivã. Giurescu. Raportul a ajuns totuºi în Occident în iulie 1989 ºi a fost examinat de Subcomisia pentru Prevenirea Discriminãrii ºi Protecþia Minoritãþilor la 1 septembrie 1989. Ion Alexandrescu. Autoritãþile române i-au interzis profesorului sã se deplaseze la Geneva pentru a-ºi susþine raportul ºi l-au pus sub supraveghere la domiciliu. precum Casa Poporului etc. articole în presa internã ºi internaþionalã. redactat în limba englezã. Pippidi. Aurelian Triºcu ºi alþi intelectuali români..U.29 La sfârºitul lunii martie 1989. Distrugerea trecutului României. 1-2/2005.N..R. pp. fiind apoi publicat ca document O. Vasile Drãguþ.Ioan Scurtu mentelor istorice ºi de artã din România. vizând sistematizarea oraºelor ºi satelor româneºti. pp. Raportul sãu28 conþinea o amplã prezentare a numeroaselor încãlcãri ale drepturilor ºi libertãþilor cetãþeneºti în diverse state.N. astfel cã realitãþile din România au devenit cunoscute de întreaga lume.R. unor construcþii faraonice. aprecia cã lichidarea datoriei externe “a însemnat un efort economico-financiar care a depãºit 23 miliarde de dolari”30. p. În ziua de 18 aprilie. O parte a acestui raport. din care rezulta cã cele mai multe demolãri s-au datorat politicii P. În lucrare se menþiona cã împotriva acestor demolãri s-au pronunþat. 27 28 96 . România ºi-a achitat întreaga datorie externã.R. pentru a face loc blocurilor de 8 – 10 etaje. nr. Un cunoscut specialist în istoria economiei naþionale.

la sfârºitul anului 1989.A. ºi nici chiar piese de schimb pentru cele aflate în þarã. când pe plan internaþional se trecuse deja la informatizarea tuturor proceselor de producþie. ºi anume ca România sã devinã creditor. cooperatiste ºi obºteºti.8 miliarde dolari S. calvarul îndurat urma sã înceteze. fãcute timp de opt ani. Dar Nicolae Ceauºescu a luat o nouã decizie. În plus. la fel de catastrofalã. lumina ºi cãldura vor fi furnizate în cantitãþi îndestulãtoare. S-a produs astfel o izolare. Presa. Potrivit datelor statistice. p. nici cum s-au utilizat sumele respective ºi nici sacrificiile poporului român. Realitatea dovedea cã acest efort a însemnat scãderea catastrofalã a nivelului de trai. cã nemaifiind nevoie atât de presantã de valutã. Am fost ºi cioplitor de himere. televiziunea aduceau „cel mai fierbinte ºi înãlþãtor omagiu“ lui Nicolae Ceauºescu. Nu s-a menþionat niciodatã cuantumul acestei datorii.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional care se aprecia cã aceasta „reprezintã o mare victorie a poporului român. adicã sã acorde împrumuturi altor state ºi sã încaseze dobânzi33. fãcea ca industria româneascã sã fie tot mai mult depãºitã moral ºi fizic. parlamentul a adoptat legea care prevedea: „Se interzice organelor de stat. foametea ºi frigul pentru imensa majoritate a populaþiei României. care a fost nevoitã sã se orienteze ºi mai pregnant spre Uniunea Sovieticã pentru obþinerea de petrol ºi gaze. statul român avea disponibilitãþi valutare de 1. precum ºi unitãþilor bancare sã contracteze credite în strãinãtate“32. dupã achitarea datoriei externe. absolut necesarã în acea etapã. care a fãcut ca. iar magazinele ºi pieþele vor fi aprovizionate. Faptul cã din 1981 aproape cã nu s-au mai achiziþionat utilaje ºi maºini moderne din import. care asigurã deplina independenþã economicã ºi politicã a naþiunii noastre“31. radioul. avea de încasat creanþe din credite acordate unor þãri în curs de dezvoltare în sumã de 2. pentru politica sa „genialã“. 391 97 .U. a þãrii. comparativ cu cea din majoritatea statelor europene.. pentru prima datã în istorie. Totodatã. România nu s-a putut angaja într-o retehnologizare a economiei. ºi pe plan economic. departe de a fi fost un avantaj. achitarea datoriei externe a creat industriei româneºti un uriaº handicap. Românii au sperat cã. Astfel.9 miliarde 31 "Scânteia" din 18 aprilie 1989 32 Ibidem din 19 aprile 1989 33 Dumitru Popescu. România sã nu mai aibã datorii externe. o realizare de o însemnãtate excepþionalã. precum ºi spre lumea a treia. achitarea datoriei externe a afectat bãncile ºi companiile internaþionale interesate pânã atunci sã aibã relaþii de afaceri cu România. exportul nu va mai fi forþat ca pânã atunci. unitãþilor de stat.

Bulgaria. iar românii erau îndemnaþi sã se ridice la luptã. iugoslave –. programul din ziua de 24 mai 1989 era urmãtorul: 1900 . care contribuiau. 2040 . Dacã pânã în martie 1989 cei mai mulþi români au acceptat cu resemnare politica de achitare a datoriei externe. Programele TVR erau puternic politizate. în frunte cu Nicolae Ceauºescu. 21 2130 .Tezele ºi orientãrile formulate de tovarãºul Nicolae Ceauºescu.Mândria de a fi cetãþean al Republicii Socialiste România.Înaltã rãspundere patrioticã. De exemplu. de 34 Istoria economicã a României. cât ºi cele sovietice. Foarte active au devenit serviciile de informaþii strãine – atât cele occidentale. regimul a devenit ºi mai restrictiv. Republica Sovieticã Socialistã Moldoveneascã).A34. care desfãºurau o campanie extrem de virulentã împotriva regimului de la Bucureºti. conducerea de partid. revoluþionarã a tineretului pentru viitorul patriei. cu metodele lor specifice. vol. În rândul populaþiei. 2200 . 2150 . Foarte mulþi români ascultau posturile de radio „Europa Liberã“ ºi „Vocea Americii“. 1950 .Din marea carte a Patriei.Te cãutãm iubitã þarã.Telejurnal. Iugoslavia.Industria.Trãim decenii de împliniri mãreþe.program de muncã ºi acþiune revoluþionarã. p. au continuat ºi chiar s-au agravat.U. din contrã. La rândul sãu. Dorind ca România sã devinã creditor. II. 2050 . din care o mare parte era consacratã activitãþii lui Nicolae Ceauºescu. maghiare. restricþiile pentru populaþie nu numai cã nu au încetat. În consecinþã. care porniserã pe calea reformelor. noua teorie a lui Nicolae Ceauºescu i-a umplut de revoltã. la sporirea stãrii de tensiune din România ºi cultivarea spiritului de revoltã împotriva lui Nicolae Ceauºescu.Închiderea programului. Cetãþenii ajunseserã în situaþia de a urmãri posturile de televiziune din statele vecine (Ungaria. 15 . 379 98 . a decis sã continue politica de dupã 1982. 2010 . deoarece televiziunea naþionalã transmitea doar câte douã-trei ore pe zi.Telejurnal. 1925 . sã urmeze exemplul polonezilor ºi al ungurilor. ci.Ioan Scurtu dolari S.programe prioritare. inclusiv a multor cadre de partid.

tovarãºul Nicolae Ceauºescu.C. al P. în “Historia”. de neþãrmuritã dragoste ºi profundã recunoºtinþã ale comuniºtilor. al P. Zvonurile ºi supoziþiile au fost curmate de Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional miliþie ºi de securitate. ºtiind cã era bolnav de diabet. tovarãºul Nicolae Ceauºescu“36. Iunie-octombrie 1989.R. receptat ca fiind ancorat în realitatea vieþii cotidiene ºi un posibil reformator gorbaciovist.).C. lãsând locul fiului sãu Nicu Ceauºescu. Unii sperau în dispariþia lui Nicolae Ceauºescu pe cale naturalã. municipale ºi judeþene ale P.. din iunie 2008 36 "Scânteia" din 16 iunie 1989 37 Ioan Scurtu.R. 35 Ioan Scurtu. sã fie ales. Campania propagandisticã pentru realegerea lui Nicolae Ceauºescu. strãlucitul conducâtor de partid ºi de þarã. fapt ce amplifica starea de îngrijorare a românilor.C.R. consideratã o „piazã rea“ pentru România. din august 2008 99 . din 27 iunie 1989: În funcþia supremã. dând expresie celor mai alese sentimente de stimã ºi preþuire. orãºeneºti. alþii credeau cã se va retrage în funcþia onorificã de preºedinte al partidului (care se putea crea la apropiatul Congres al P. în „Historia“.35 Limbajul folosit în documentul adoptat atingea cote paroxistice: „Plenara C. ale tuturor oamenilor muncii. propunerea ca la al XIV-lea Congres. în toate conferinþele organizaþiilor comunale. care cãuta sã acrediteze ideea cã întregul popor face „zid“ în jurul „conducãtorului iubit“37. hotãrãºte sã fie supusã dezbaterii în adunãrile generale ale tuturor organizaþiilor de bazã din întreprinderi. Dincolo de propaganda oficialã. Exista ºi zvonul cã Elena Ceauºescu preluase o bunã parte din atribuþiile „Cabinetului 1“ ºi cã era pe punctul sã acceadã la conducerea partidului.R. în înalta funcþie de secretar general al partidului sã fie reales cel mai iubit ºi stimat fiu al naþiunii noastre. din armatã se acumulase o puternicã urã împotriva lui Nicolae Ceauºescu ºi a soþiei sale.. ªedinþa Comitetului Politic Executiv al C. situaþia din þarã devenea tot mai tensionatã. din 27 iunie 1989. care a hotãrât ca Nicolae Ceauºescu sã fie reales în funcþia de secretar general al partidului.C.C.C. instituþii. în întregul nostru partid. în deplin consens cu voinþa unanimã a întregului popor. unitãþi agricole.

Dupã primirea oficialã. secretar al C. deºi se ºtia cã liderul sovietic era însoþit de soþia sa. fredonat de cântãreþul american. Moscova. În cuvântul sãu. Avionul a întârziat mult peste ora stabilitã. Constantin Olteanu. potrivit cãrora: „Cât timp existã clase antagoniste. la Bucureºti. Nicolae Ceauºescu ºi-a exprimat îngrijorarea faþã de „tendinþele de a pune sub semnul întrebãrii valorile socialiste“.) dr. p. afirmând cã „mai are treabã în zonã“ (General colonel (r. la aeroportul Otopeni. Mihail Gorbaciov a pledat pentru perestroika ºi pentru o reformã a Tratatului. dezarmarea.C. nr. a venit numai Nicolae Ceauºescu. Liderul sovietic a subliniat necesitatea „respectãrii independenþei partidelor frãþeºti“ ºi a excluderii forþei ºi a ameninþãrii cu forþa în relaþiile dintre state1. din anii ‘50. Pe lângã aspectele privind pacea. 4 decembrie 1989: Gorbaciov despre întâlnirea sa din Malta cu George Bush. La rândul sãu.55) 1 "Scânteia" din 8 iulie 1989 100 . în „Orizont XXI. consfãtuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varºovia*. el a apelat la vechile slogane. Raisa. liderul sovietic a refuzat sã urce în autoturismul pregãtit de partea românã ºi s-a îndreptat spre automobilul sosit de la Moscova. fapt ce l-a iritat pe Ceauºescu.2. Ceauºescu nu a acceptat sã meargã cu maºina sovieticã.C. Revistã de istorie“. 8/2007. lupta de clasã rãmâne o lege fundamentalã a dezvoltãrii sociale“. avea sã relateze cã în întâmpinarea lui Gorbaciov. securitatea au fost abordate problemele cu care se confruntau statele membre. În zilele de 7 — 8 iulie s-a desfãºurat. care conþinea cuvintele: Am fãcut-o în felul meu * Constantin Olteanu. se afirma cã Mihail Gorbaciov înlocuise „doctrina Brejnev“ (a independenþei limitate a statelor socialiste).R. al P. La vremea respectivã. nu ºi Elena Ceauºescu. VARA SCHIMBÃRILOR DECISIVE Cea de a doua jumãtate a anului 1989 avea sã aducã transformãri fundamentale în Europa. cu „doctrina Sinatra“. dupã titlul cântecului My way (Calea mea). Pe de altã parte. ºi a cerut sã nu se facã nici o concesie cercurilor capitaliste ºi imperialiste. în sensul sporirii valenþelor sale politice. pentru Relaþii Externe.

Ceauºescu un fanatic al puterii. Editura Românul. Într-un anumit sens. a fãcut promisiuni concrete: va acþiona în cadrul Grupului celor 7 state 2 Ion Petcu. rolurile s-au schimbat: liderul de la Kremlin pleda pentru independenþã ºi neamestec în treburile interne. Aleksandr Iakovlev..] America este cu voi.. cã ne eschivãm de la sprijinul internaþionalist etc“3. dar îl cauþiona ºi pe Jaruzelski. Preºedintele american ºi cel al Solidaritãþii au depus flori la monumentul muncitorilor portuari. rãbdarea unuia dintre marii conducâtori ai Poloniei – Lech Walesa [. Diferenþele de abordare între liderul de la Moscova ºi cel de la Bucureºti deveniserã profunde. ca dreptul statelor sã-ºi aleagã în mod liber drumul în politica internã2. ridicat în memoria celor uciºi de organele de represiune. de abordare creatoare ºi curaj. p. în Polonia. Aici. salut «Solidaritatea».] Recunoaºtem. în timp ce secretarul general al P. Bush sugera o anumitã evoluþie politicã. Biografie neretuºatã.. p. preºedintele S. cã autoritãþile poloneze au dat dovadã de înþelepciune. rezistenþa. preºedintele american îl elogia pe Walesa. cât ºi cu liderul opoziþiei Lech Walesa. 312 3 Aleksandr Iakovlev. Ceauºescu rãmânea ferm pe poziþiile lui ºi critica dur: el ne reproºa cã ne îndepãrtãm de socialism.U. 1994. salut Polonia. preºedintele Bush îºi începea vizita în Republica Popularã Polonã (9-11 iulie). Statele Unite sprijinã înþelegerea «Mesei Rotunde» ºi aplaudã înþelepciunea. care a asistat la mai multe discuþii între cei doi. care a dat dovadã de „înþelepciune“.. p 114 4 Principiul dominoului... din punct de vedere politic. unde a avut discuþii atât cu ºeful statului. generalul Jaruzelski. În discursul rostit în Parlamentul de la Varºovia. fãcând paºi istorici“4. 137 101 . întemeiatã pe principiul „Mesei Rotunde“. devenise adeptul apãrãrii în comun a orânduirii socialiste. Recunoºtinþa mea pentru ceea ce aþi reuºit sã faceþi de la vizita mea anterioarã: primele alegeri libere în Polonia postbelicã. Bucureºti. Ce vrem sã facem…. A doua zi dupã încheierea consfãtuirii de la Bucureºti..R. Ceauºescu vorbea una. Astfel. ºi mai ales de a nu se îngãdui abandonarea rolului conducãtor al comuniºtilor în statele participante la Tratatul de la Varºovia. cã scufundãm nava sovieticã. de asemenea.C. Polonia ocupã un loc decisiv în inimile americanilor ºi în inima mea [. Prin aceste cuvinte.. Gorbaciov alta. nu gãseau un limbaj comun. avea sã scrie cã acestea „erau penibile ºi încordate.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional interpretate. concepte promovate timp de douã decenii ºi jumãtate de Nicolae Ceauºescu. Cu acest prilej Bush a spus: „Salut pe Lech Walesa.A.

A. p. postul de radio Europa Liberã plãtea articolele publicate de emigraþia polonezã ºi interviurile luate unor lideri ai Solidaritãþii în echipamente de telecomunicaþie ºi tipografice.U.U. va îndemna Banca Mondialã sã acorde 325 milioane de dolari pentru dezvoltarea agriculturii ºi industriei alimentare poloneze. De asemenea.A. suma de 300 000 dolari7. La 19 iulie. propunându-l pe generalul Czeslaw Kiszczak. reviste ºi manifeste scrise în limba polonã. a fost sporit sprijinul acordat de Occident opoziþiei politice din Polonia. acesta nu intenþiona sã-ºi depunã din nou candidatura la Preºedenþia Poloniei.A. p. în prima jumãtate a anului 1989. 82 7 Ibidem 8 Ibidem. Jaruzelski a acceptat sã candideze. a acþionat în spiritul celor declarate de George Bush. 123 102 . Se pare cã exista o înþelegere între Gorbaciov ºi Bush pentru menþinerea lui Jaruzelski la putere. din 30 iunie. a aprobat alocarea sumei de 3 milioane dolari pentru asistenþa financiarã a opoziþiei din Polonia6.A. sã aloce 100 milioane de dolari pentru dezvoltarea agriculturii din sectorul particular polonez. ziare. Solidaritatea a obþinut la Bruxelles. În anul bugetar 1989. Adunarea Naþionalã (Seimul ºi Senatul) s-a 5 6 Ibidem. sã acorde 15 milioane dolari pentru conservarea bunurilor culturale din Cracovia ºi pentru lucrãri de protecþie din punct de vedere ecologic în zona Cracovia5. pe baza echipamentelor primite din Occident. Potrivit unor estimãri. Jaruzelski a spus: „ºtiu bine cã opinia publicã mã asociazã mai des cu starea de asediu ºi mult mai rar cu linia reformelor“8.A. Solidaritatea a primit sprijin de la sindicatele din R. Încurajat de Bush ºi Gorbaciov. va cere Congresului S. Italia.U. va cere Occidentului sã reeºaloneze suma de 5 miliarde dolari din datoria publicã polonezã. Congresul S. La rândul sãu. Belgia ºi S. Germania. Sprijinul acordat opoziþiei nu urmãrea înlãturarea generalului Jaruzelski. Congresul S.F.A.U. p.C.U. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez. Organul de presã al Solidaritãþii era tipãrit cu ultima tehnologie laser. precum ºi de preºedintele francez Mitterand. ministrul de Interne.Ioan Scurtu industrializate sã acorde ajutor Poloniei. La Plenara C.U. 131-132 Ibidem. va cere guvernului S. Aºa cum era de aºteptat. Din S. Iniþial. erau trimise broºuri.

prin care-ºi exprima disponibilitatea de a accepta un guvern condus de „Solidaritatea“. faþã de obligaþiile 9 Ion Constantin.M.9 Dupã alegerea sa în funcþia de preºedinte al Poloniei. cu o minoritate comunistã12. Coordonator Ioan Scurtu. 562 10 Ibidem. fiind primiþi de Ion Stoian.C. I. ambasadorii celorlalte state care fãceau parte din Tratatul de la Varºovia au fost convocaþi la sediul C. redactor-ºef al ziarului acesteia (Trygodnik Solidarnosc)11. The Collapse of State Socialism. Dupã lungi negocieri. pe larg. 2007. 2003. cãruia i-a cerut sã transmitã la Kremlin îngrijorarea conducerii de la Bucureºti în legãturã cu evenimentele din Polonia. 1918-1989. 233 împotrivã.C. ianuarie 2007 103 . p. 1991 12 Structuri politice în Europa Centralã ºi de Sud-Est (1918-2001).R. Bucureºti. Kaminski. vol. 261 13 Vezi. Editura Fundaþiei Culturale Române.13 În seara aceleiaºi zile. a secretarului sãu general. pe larg. al P. În declaraþie se exprima îngrijorarea faþã de soarta socialismului în Polonia. Princeton. aceastã decizie a fost precedatã de un telefon dat de Gorbaciov liderului comunist Rakowski. Aflând despre aceastã propunere. la 19 august.M. Princeton University Press.C. înmânându-li-se textul unei declaraþii cu rugãmintea de a fi transmisã secretarilor generali din þãrile respective.U.C. Ceauºescu ºi evenimentele din Polonia (1981-1989).. 563 11 Vezi. în „Historia“. În document se fãcea o evaluare a evenimentelor din Polonia ºi se aprecia cã socialismul se afla în pericol. Jaruzelski a renunþat la funcþia de prim-secretar al P. intelectual catolic. Walesa i-a propus lui Jaruzelski sãl numeascã în funcþia de prim-ministru pe Tadeusz Mazowiecki. unde socialismul era în primejdie. B. p. Ion Stoian a precizat cã declaraþia exprima poziþia conducerii P.P. al P.U. Polonia în secolul totalitarismului. secretarul Comitetului Central cu probleme internaþionale ºi de Constantin Oancea – adjunctul ministrului Afacerilor Externe. iar sindicatul „Solidaritatea“ era denunþat pentru atitudinea sa anticomunistã ºi prooccidentalã. la plenara C. Ioan Scurtu. Ceauºescu propunea o întrunire de urgenþã a conducâtorilor partidelor comuniste din statele membre ale Tratatului de la Varºovia pentru a discuta situaþia creatã. Potrivit unor relatãri.P. din 29 iulie 198910. Bucureºti.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional pronunþat prin vot secret: 270 voturi pentru. cã desemnarea în fruntea guvernului a lui Mazowiecki reprezenta o cedare în faþa forþelor imperialiste. În locul sãu a fost ales Miecyzslaw Rakowski. 34 abþineri ºi 7 anulate. consilier al miºcãrii Solidaritatea. Nicolae Ceauºescu.R. p. Institutul Naþional pentru Studiul Totalitarismului. The Case of Poland. Nicolae Ceauºescu l-a convocat în aceeaºi searã pe ambasadorul sovietic în România.

s-au dovedit a fi simple iluzii.P. care începea astfel: „Conducerea P. potrivit cãrora se urmãrea întãrirea socialismului ºi a forþei sale de atracþie.. În acelaºi timp i se imputa lui Ceauºescu faptul cã de-a lungul anilor el a susþinut cã nu existã un model unic de construire a socialismului.M.P.Ioan Scurtu ei de stat aliat. membru al Tratatului de la Varºovia ºi se sugera organizarea unei consfãtuiri la care sã se discute situaþia creatã ºi stabilirea de comun acord a unor mãsuri care sã împiedice lichidarea socialismului în aceastã þarã.M. „Dorim sã subliniem cã transformãrile care au avut loc în Polonia ºi în alte þãri socialiste nu încalcã cu nimic interesele României.. dar a ºi condamnat o asemenea acþiune. P. nu putem sã acceptãm ºi sã recunoaºtem motivaþia. pentru ca acum sã reproºeze P. De asemenea. nici aprecierile ºi nici concluziile formulate în declaraþia conducerii Partidului Comunist Român [. ci se referã la toate þãrile socialiste»“. serveºte «celor mai reacþionare cercuri imperialiste» ºi cã aceasta este «nu numai o problemã internã a Poloniei. în rãspunsul conducerii Partidului Muncitoresc Unit Polonez.M. În perspectivã istoricã.S. se afirma: „Încercãm sã înþelegem intenþiile tovarãºilor români. Astfel.M. la 24 august. se considera ca „absolut nefondat reproºul cã transformãrile care au loc în Polonia constituie o loviturã serioasã pentru Tratatul de la Varºovia“. asemenea “sublinieri”. revenirii la vitalitatea ideilor socialismului ºi a forþei sale de atracþie“14.U. În acest context se amintea de atitudinea României în 1968. „Este inadmisibilã imputaþia fãcutã a priori unui guvern al unui stat suveran cã ar sluji forþe strãine“ se aprecia în rãspunsul P. ci dimpotrivã. pp. Reacþia la aceastã scrisoare-declaraþie a fost durã. a luat cunoºtinþã cu consternare ºi fãrã a fi de acord cu 14 Principiul dominoului. când nu numai cã nu a participat la invadarea Cehoslovaciei.U. ele urmând a fi convenite de comun acord. cã s-ar abate de la normele marxist-leniniste.U.. servesc întãririi socialismului în lume. precizându-se cã Polonia „rãmâne fidelã obligaþiilor sale de aliat în cadrul Tratatului de la Varºovia“. 165-167 104 . aprecia cã problema formãrii guvernului era o chestiune exclusiv internã a Poloniei ºi menþiona cã liderii de la Bucureºti au susþinut în permanenþã neamestecul în treburile interne ale altor state.U. Nu se propunea luarea unor anumite mãsuri.P..] Respingem afirmaþiile tovarãºilor români cã participarea în guvernul Republicii Populare Polone a reprezentanþilor «Solidaritãþii». transmis la 21 august. Un rãspuns la fel de dur a venit din partea liderilor Partidului Muncitoresc Socialist Ungar.

C. aprecia cã situaþia din Polonia a rezultat în urma „unor alegeri libere ºi democratice“. pentru a-l informa despre demersul sãu ºi rãspunsurile primite16. care în mod sistematic a promovat principiile neamestecului în treburile interne ºi suveranitãþii.M. în 1989.C.R. fapt ce nu exclude dezbaterile constructive ºi schimbul sincer de pãreri „între parteneri suverani.U. Astfel.M. P. publicatã în "Clio 1989". ºi cã pentru rezolvarea acestora se impuneau fãurirea unui socialism democratic. pp. ºi conducerii României. pentru organizarea unei întâlniri a conducâtorilor partidelor comuniste. S-a terminat definitiv cu valabilitatea amestecului militar sau cu orice alte mijloace ale unei þãri în problemele interne ale alteia“. în cadrul relaþiilor pe linie de partid ºi de stat „nuºi au locul datul de lecþii. susþinute încã de la venirea sa la conducerea P. iar constituirea guvernului Mazoviecki se desfãºura prin mijloace parlamentare ºi ca atare nu era nevoie de nici o intervenþie din afarã. crearea unei economii de piaþã. þinea sã aminteascã de poziþia din ultimele decenii ale P. 168-170 15 16 105 . în martie 1965. pp. 1-2/2005. pluralism politic ºi autoadministrare.R. Practic. cel care condamnase energic acea agresiune.S. nr. P.C.R. care participaserã la invadarea Cehoslovaciei în 1968.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional conþinutul mesajului P.R.S. El s-a referit la propunerea pe care a fãcut-o. calificãrile precum ºi adoptarea de hotãrâri comune. „venind în totalã contradicþie“ cu poziþiile anterioare15. Nicolae Ceauºescu era combãtut cu propriile sale argumente.C. În ziua de 21 august 1989. care „ar constitui o puternicã manifestare a unitãþii þãrilor noastre socialiste. „þãrile noastre îºi aleg în mod independent drumul ºi metodele cele mai potrivite pentru dezvoltarea lor“. ºi-a modificat radical atitudinea.C. obligatorii. De aceea.U. prin care se urmãreºte o acþiune comunã «folosind toate mijloacele în vederea împiedicãrii lichidãrii socialismului în Polonia»“. ºi al tovarãºului Nicolae Ceauºescu. care sã joace un rol hotãrâtor în viaþa politicã internã din þãrile noastre. independenþi ºi egali în drepturi“.C. a convocat Comitetul Politic Executiv. insinuãrile. de faptul cã în 1968 s-a pronunþat împotriva intervenþiei în Cehoslovacia. îi dãdeau lecþii lui Nicolae Ceauºescu. În continuare se aprecia cã practica de pânã atunci de construire a socialismului nu a putut da rãspuns problemelor apãrute. Nicolae Ceauºescu afirma cã „orientarea polonezilor Ibidem. din ziua de 21 august 1989. afirmarea solidaritãþii ºi a hotãrârii lor de a întãri solidaritatea“. 170-171 Stenograma ºedinþei Comitetului Politic Executiv al C. iar acum.R. al P. liderii Ungariei. secretarul general al P.

dar a contribuit la compromiterea secretarului general al P. Aceastã þarã fusese vizitatã de preºedintele american George Bush în zilele de 11–12 iulie.17 Tadeusz Mazowiecki a fost numit oficial în funcþia de prim-ministru în ziua de 24 august. adicã este chiar la sfaturile Uniunii Sovietice“. Ioan Scurtu.R. în ochii liderilor reformatori din statele socialiste. opinia publicã din România nefiind informatã nici în legãturã cu scrisoareadeclaraþie a conducerii P. va solicita Congresului S. altãdatã campionul luptei împotriva amestecului Uniunii Sovietice în treburile altor state socialiste. În aceeaºi zi de 24 august.C.A.U. Demersul lui Ceauºescu a avut un caracter confidenþial. solicitând liderilor de la Kremlin sã „determine“ conducerea partidului comunist polonez sã-ºi modifice punctul de vedere adoptat în legãturã cu guvernul Mazowiecki. Mazowiecki a acordat un interviu ziarului sovietic „Izvestia“.177 106 . Miracolul revoluþiei. în care dãdea asigurãri cã Polonia îºi va îndeplini cu loialitate datoriile de aliat. 4 contra ºi 41 abþineri. p. apãrut în aceeaºi zi. Ceauºescu ºi evenimentele din Polonia (1981-1989). fiind convins cã ei „pot sã determine conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez sã ia poziþie mai fermã“.Ioan Scurtu este în acord cu Uniunea Sovieticã ºi cred cã se poate spune chiar mai mult. În vara anului 1989 evenimentele s-au precipitat ºi în Ungaria. De aceea. Pentru a risipi orice îndoialã privind orientarea politicii externe a guvernului sãu. Din aceastã declaraþie se desprinde concluzia cã Nicolae Ceauºescu. Mihail Gorbaciov i-a trimis imediat lui Mazowiecki o telegramã de felicitare18.C. care a declarat cã reformele se bucurau de tot sprijinul sãu. ianuarie 2007 18 Stelian Tãnase.A. pe larg.“ El a fãcut promisiuni similare cu cele expuse la Varºovia în urmã cu douã zile: va face propunerea ca Grupul celor 7 þãri industrializate sã acorde „sprijin economic ºi asistenþã tehnicã“ Ungariei. Iniþiativa sa a rãmas fãrã nici un rezultat practic. adoptase o atitudine contrarã. de membru al Tratatului de la Varºovia. 24 august. sã aloce un 17 Vezi. preºedintele Bush a spus: „Acum pentru Ungaria a început anotimpul libertãþii“ ºi a precizat: „Mã aflu aici pentru a vã oferi colaborarea S. ºi nici cu rãspunsurile primite din partea celor cãrora s-a adresat.R. în „Historia“. s-a adresat în primul rând sovieticilor. În conferinþa þinutã la Institutul de ªtiinþe Economice „Karl Marx“ din Budapesta. premierul Tadeusz Mazoviecki a primit votul de încredere al parlamentului cu 378 voturi pentru. va promova o politicã de colaborare cu Uniunea Sovieticã. menþiona el.U.

Totodatã. în Declaraþia-program a Partidului Muncitoresc Socialist Ungar.S. Preºedintele Bush a þinut sã tempereze spiritele. între lozincile purtate de participanþi (scrise în limbile englezã. oameni de afaceri. va acorda..U. antisovietice ºi sã nu mai cearã retragerea imediatã a Armatei Roºii de pe teritorile acestor state. pentru acordarea de burse de studii în S. p. va garanta investiþiile americane în Ungaria.A. Prin aceste declaraþii el dãdea asigurãri Poloniei cã va fi menþinutã graniþa pe Oder-Neise. francezã. a anunþat cã organizaþia americanã „Corpul Pãcii“ îºi va începe activitatea în Republica Popularã Ungarã pentru rãspândirea cunoºtinþelor de limba englezã. italianã ºi spaniolã) era ºi una cu caracter iredentist: „Destinul Transilvaniei se aflã în mâna marilor Puteri“.. De asemenea. activiºti sindicali.159 107 .A.. p.U.U. iar pe de altã parte sugera cercurilor politice din Ungaria sã nu mai lanseze lozinci revizioniste pe seama României.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional fond de 25 de milioane dolari pentru finanþarea acþiunilor „de înviorare a economiei ungare ºi încurajarea investiþiilor americane în aceastã þarã“. liderii politici de la Varºovia ºi Budapesta au cerut ca în mass-media ºi la întrunirile politice din Polonia ºi Ungaria sã nu se mai utilizeze lozinci revizioniste. Ca urmare a acestor recomandãri. în care se aprecia: partidul trebuia sã renunþe la monopolul politic ºi sã instituie un regim cu mai multe 19 20 Principiul dominoului. 135 Ibidem. cu caracter permanent. Mai mult. va facilita accesul liber al produselor ungare pe piaþa S..A.U. clauza naþiunii celei mai favorizate. La 19 august a fost dat publicitãþii documentul elaborat de Comisia pentru învãþãmintele desprinse din drumul istoric al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. va aloca fonduri speciale pentru finanþarea schimburilor de experþi legislativi. dupã adoptarea de câtre Parlamentul Ungariei a legii privind dreptul la emigrare. etc19. ca ºi în Polonia.S. cã avea o bunã colaborare cu Gorbaciov ºi a insistat sã nu se mai cearã retragerea trupelor sovietice din aceste þãri. se aprecia cã Uniunea Sovieticã era partenerul principal al Ungariei ºi considera cã „elementul fundamental al politicii externe ungare va rãmâne ºi în continuare U.A. Cehoslovaciei ºi Iugoslaviei. publicatã la 19 august 1989. În timpul vizitei lui Bush a avut loc o manifestaþie la Budapesta în favoarea dezvoltãrii relaþiilor între Ungaria ºi S. a subliniat cã S. El a declarat.R.“20. se pronunþã pentru menþinerea statu-quo-ului teritorial în Europa.

retragerea trupelor strãine de pe teritoriul altor state.U.T.M.. a egalitãþii minoritãþilor ºi pentru apãrarea ºi realizarea totalã a acestor drepturi. P.A. mai puþin de 10 000. din mai 1989 a modificat radical conducerea partidului ºi a decis realizarea unor schimbãri fundamentale. precum ºi dezvoltarea rapidã a producþiei agricole. trebuia sã devinã o „piatrã de hotar“ în clarificarea principiilor fundamentale ºi a liniei politice de urmat. cu adevãrat. evenimentele din 1956 au fost apreciate ca o „rãscoalã popularã.O. fapt ce a contribuit la activizarea societãþii civile ºi consolidarea unui pol al opoziþiei politice faþã de P. Tot în ziua de 19 august a fost publicatã Declaraþia-program a P. În perioada urmãtoarea a avut loc o dezbatere publicã a celor douã documente. guvernul Nagy Imre a trasat în 1956 „direcþiile reformatoare care au ilustrat interesele naþionale“. proclama principiul inviolabilitãþii frontierelor de stat. din octombrie 1989. supuse unui intens proces de asimilare forþatã.S. inclusiv în privinþa proprietãþii ºi a trecerii la economia de piaþã.S. în Ungaria mai existau. Un paragraf special era rezervat drepturilor omului ºi ale minoritãþilor.S. menitã sã înlãture stalinismul ºi sã înnoiascã socialismul“.U. În politica externã.U.M. inclusiv a celor sovietice din Ungaria.S. Conform acestui document.M.Ioan Scurtu partide. el se pronunþã. epoca lui Kádár a adus o înviorare în ceea ce priveºte modernizarea vieþii ºi a mecanismului social. în acest cadru fãcându-se referire expresã la Transilvania: „P. Evoluþiile din Polonia ºi din Ungaria depãºeau limitele stabilite de Gorbaciov pentru perestroika. iar situaþia din Uniunea Sovieticã îi 108 .M.U.S. nu se fãcea nici o referire la drepturile minoritãþilor din Ungaria.S. înfãptuirea unor reforme mai adânci. De la circa 150 000 de români declaraþi în 1920. Evident. care erau. în Ungaria ºi în alte þãri.M. în care se aprecia: „Obiectivul principal al P. care a demonstrat limitele modelului stalinist înnoit ºi al politicii kadariste.M.U. recunoºtea rolul Uniunii Sovietice de „partener principal al Ungariei“. recunoscuþi. Conferinþa Naþionalã a P.S. îl constituie trecerea paºnicã ºi treptatã la socialismul democratic“. din 1972 a început un regres. se preconiza desfiinþarea simultanã a N.U.M..U.S. viitorul Congres al P. considerã drept o obligaþie a sa sã-ºi ridice glasul în favoarea drepturilor omului. în cel mai ferm mod. ºi a Tratatului de la Varºovia încã în sec al XX-lea. împotriva lezãrii drepturilor naþionalitãþilor ºi a asimilãrii forþate a minoritãþii ºi libertatea legãturilor cu «naþiunea mam㻓. Se aveau în vedere distribuirea echilibratã a puterii prin alegeri libere. urma sã aibã loc în cadrul procesului dezarmãrii. P.U.M.

de oameni necompetenþi. Era doar o problemã de tacticã.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional provoca liderului de la Kremlin o realã îngrijorare.R. Gorbaciov se consola cu faptul cã ideile adversarilor sãi erau „lipsite de o fundamentare constructivã. seamãnã teama ºi decepþia faþã de perestroika“. cu alte cuvinte. nu era dispus sã accepte desprinderea de U. 231-239 (cap. Dumitru Popescu. haotic. în sprijinul lui Gorbaciov a intervenit administraþia americanã. reformele lui Gorbaciov au avut efecte contrare celor preconizate de liderul sovietic. iar roadele ei se vor culege în timp. deoarece aºa cum remarca un colaborator al lui Francois Mitterand. VII . aceasta era dirijatã confuz. iar dialectica le este strãinã“21. care aºtepta momentul potrivit pentru a-i da lovitura de graþie ºi a-l înlãtura de la putere. Liderul sovietic era pândit din umbrã de Boris Elþîn. membru în Comitetul Politic Executiv al C. La 23 august 1989.Perestrioka 22 Dumitru Popescu. ca un factor moderator: preºedintele Bush a transmis semnale cã nu încurajeazã modificãrile teritoriale în Europa. Propunerile lor nu þin seama. p. „Imperiul sovietic rãmânea. Economia nu numai cã nu s-a redresat.R.. sau a unei lovituri de stat“.C.S. ceea ce unea pe cei de stânga ºi pe cei de dreapta era „faptul cã fac sã creascã tensiunea. de pierdere iremediabilã. un fel de urechiºti. În acel moment. dar a intrat într-o crizã ºi mai profundã. de situaþia concretã.”22. aparatul de partid ºi de stat acþiona haotic. el declara cã „perestroika este în primejdie“.S. în 21 Mihail Gorbaciov. pp. fiind atacatã ºi de la dreapta ºi de la stânga: „Pe zi ce trece se exercitã asupra societãþii apãsarea unei atmosfere de impas. nota: “Autoritãþile ideologice cu care am stat de vorbã (ºefii Institutului de Cercetãri Marxiste. În fapt. Dupã ei.C. În opinia sa. în 1940. de pesimism. Vizitând Moscova ºi având discuþii cu mai mulþi activiºti din domeniul ideologiei. de ameninþare a haosului. Academia de ªtiinþe. în frunte cu Gorbaciov. realã. învãþãmântului politic pentru strãini ºi altele) mi-au declarat fãrã ocoliºuri cã reforma este un fiasco. aºa cum ar fi firesc. participanþii protestând împotriva anexãrii Estoniei. când se împlineau 50 de ani de la semnarea pactului Molotov-Ribbentrop. 318 în primejdie) 109 . a þãrilor Baltice. nivelul de trai al cetãþenilor sovietici s-a deteriorat dramatic. Lituaniei ºi Letoniei de câtre Uniunea Sovieticã. El era convins cã perestroika se gãsea abia „în stadiul iniþial“. Cronos autodevorându-se…. Memorii…. Cea mai gravã problemã cu care se confrunta Gorbaciov era cea naþionalã. în þãrile Baltice s-a organizat un lanþ uman de 560 km. al P. La 19 august.

Ioan Scurtu

anii lui Bush, supraputere nuclearã, sprijinul lui Castro ºi al tuturor gherilelor din lume, inamicul care trebuia izolat, slãbit, distrus“.23 Pactul Molotov-Ribbentrop a fost condamnat ºi de Frontul Popular din RSS Moldoveneascã; în Declaraþia adoptatã la 2 august se cerea guvernului sovietic sã recunoascã faptul cã includerea Basarabiei ºi nordului Bucovinei în URSS a fost o anexiune; totodatã, se propunea reîntoarcerea la RSSM a teritoriilor incluse nelegitim în R.S.S. Ucraineanã (fostele judeþe Ismail, Bolgrad, Cetatea Albã ºi Hotin). La 27 august, s-a desfãºurat un uriaº miting, numit Marea Adunare Naþionalã, organizat de Frontul Popular, sub lozinca,,Limbã! Alfabet!” Într-o rezoluþie adoptatã de Marea Adunare Naþionalã s-a cerut ca tricolorul (roºu-galben-albastru) sã fie considerat Drapelul de Stat al Republicii. Aceste deziderate au fost susþinute de noul preºedinte al Sovietului Suprem al RSS Moldoveneºti, Mircea Snegur (ales la 29 iulie 1989), astfel cã în ziua de 30 august a fost adoptatã legea cu privire la funcþionarea limbilor pe teritoriul RSSM, care prevedea: limba de stat este limba moldoveneascã, iar grafia - cea latinã. În Cehoslovacia a avut loc, la 21 august, o mare manifestaþie la Praga împotriva invaziei trupelor Tratatului de la Varºovia, în 1968; autoritãþile au intervenit, operând numeroase arestãri. Conducerea Partidului Comunist Cehoslovac se declara împotriva reformelor de tipul celor din Polonia ºi Ungaria, rãmânând reticentã faþã de perestroika lui Gorbaciov. La „trena“ reformelor se afla Polonia, prima þarã socialistã care avea un prim-ministru necomunist. La 12 septembrie, parlamentul a votat lista cabinetului propus de Mazowiecki cu 402 voturi pentru ºi 13 abþineri; era un guvern de coaliþie, alcâtuit din 11 miniºtri ai Solidaritãþii, 4 ai Partidului Muncitoresc Unit Polonez (comunist), 4 ai Partidului Þãrãnesc, 1 al Partidului Social-Democrat. Comuniºtii deþineau ministerele Apãrãrii, de Interne, al Transporturilor ºi al Comerþului Exterior. Administraþia americanã l-a sfãtuit pe Tadeusz Mazowiecki sã facã declaraþii liniºtitoare privind politica externã a Poloniei. Urmând aceastã sugestie, în ºedinþa Seimului din 17 septembrie 1989, Mazowiecki a precizat: „Deschiderea Poloniei faþã de întreaga lume nu înseamnã renunþarea la legãturile ºi obligaþiile asumate faþã de aliaþii Poloniei [...] Guvernul va respecta legãturile Poloniei, decurgând din
23 Jacques Attali, Francois Mitterand aºa cum a fost. Traducere Elena Dan. Bucureºti, Editura Historia, 2008, p. 269.

110

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

pacte internaþionale ºi îºi va îndeplini obligaþiile care rezultã din acestea. Guvernul va dezvolta relaþii de alianþã cu U.R.S.S. în spiritul principiilor egalitãþii în drepturi ºi al respectului suveranitãþii“24. Aceleaºi sfaturi au fost date de Administraþia de la Washington ºi Ungariei. Cu prilejul vizitei în S.U.A., la mijlocul lunii septembrie 1989, Mátyás Szüros, preºedintele Parlamentului de la Budapesta, a declarat cã Ungaria ar dori o „schimbare istoricã“ în politica sa externã, “trecând de la calitatea de membru al Tratatului de la Varºovia la cea de neutralitate cu garanþii internaþionale“. Preºedintele Bush a cerut parlamentarilor unguri „sã nu se grãbeascã prea tare, pentru a nu pune în pericol aranjamentele existente de o lungã perioadã în Europa Rãsãriteanã“25. Liderii maghiari i-au urmat sfatul. Având în vedere dificultãþile cu care se confrunta Gorbaciov, serviciile secrete americane au început sã ia în calcul o posibilã alternativã prin impunerea în prim-planul vieþii politice din Uniunea Sovieticã a lui Boris Elþîn, fost membru în Prezidiul C.C. al PCUS, dar care intrase în conflict cu liderul de la Kremlin. Elþîn a efectuat în septembrie 1989 o vizitã în S.U.A., exprimând-ºi dorinþa de a prezenta preºedintelui Bush ºi altor oficialitãþi americane pãrerile sale privind „modul în care S.U.A. ar putea înfãptui programul de restructurare din U.R.S.S.“ Preºedintele Bush a evitat sã-l primeascã pe rivalul lui Gorbaciov, dar în ziua de 12 septembrie a venit în sala în care acesta discuta cu ºeful Consiliului Securitãþii Naþionale pentru a-l saluta. Elþîn a afirmat cã Uniunea Sovieticã era confruntatã cu „o crizã economicã, o crizã politicã ºi o crizã socialã ºi în general, o crizã a întregii societãþi“, care ar putea împinge þara spre prãpastie. Dacã politica lui Gorbaciov nu va da rezultate într-un interval de ºase luni pânã la un an, ar putea izbucni o revoluþie venitã de jos, iar o astfel de alternativã va avea efecte negative ºi asupra S.U.A.26 Declaraþiile lui Elþîn au fost un balon de încercare, permiþând lui Lawrence Eagleburger, adjunctul secretarului de Stat al S.U.A., sã declare la 18 septembrie cã „nu este sarcina politicii externe americane ºi nici a parlamentarilor occidentali de a asigura succesul reformelor întreprinse de Gorbaciov“ ºi cã sarcina principalã era „de a promova interesele Occidentului, indiferent dacã

24 Principiul 25 Ibidem, p. 26 Ibidem, p.

dominoului, p. 198 202 201

111

Ioan Scurtu

Gorbaciov ar reuºi sau va eºua“27. Cu alte cuvinte, SUA luau în calcul ºi varianta eliminãrii lui Gorbaciov. Deocamdatã, Administraþia de la Washington îºi exprima public sprijinul pentru politica lui Gorbaciov. În timp ce Elþîn îºi continua periplul american, ministrul sovietic de Externe, Eduard ªevardnadze, a fãcut o vizita în S.U.A., fiind primit în ziua de 21 septembrie de preºedintele Bush, cu care a avut o discuþie de douã ore (dublu decât fusese programat). Cu acest prilej, s-a cãzut de acord asupra unei întâlniri la nivel înalt sovieto-americane, la care cei doi lideri sã se concentreze asupra „schimbãrilor rapide“ care aveau loc în „blocul rãsãritean ºi a evoluþiei spre democratizare în lume, în general“28. Eduard ªevardnadze, în discuþia cu omologul sãu, James Baker, avutã a doua zi, a propus sã se treacã „de la fosta confruntare la cooperare ºi acþiuni comune“29, idee împãrtãºitã de secretarul de Stat. În toamna anului 1989, S.U.A. erau interesate ca reformele lui Gorbaciov sã reuºeascã. O afirma deschis, la 16 octombrie, secretarul de Stat: „Mihail Gorbaciov este angajat în reforme profunde, care vor face foarte dificilã o eventualã abandonare a iniþiativelor sale, indiferent de persoana care-l va înlocui“. James Baker a declarat cã Administraþia S.U.A. „crede în sinceritatea lui M. Gorbaciov cã este animat de dorinþa unor reforme de gen occidental ºi nu încearcã doar sã câºtige timp pentru lupta sa cu capitalismul american“30. În mod cert, Gorbaciov se bucura de un constant sprijin extern – în special din partea S.U.A. – în timp ce situaþia sa în U.R.S.S. devenea tot mai precarã. Problema cea mai nevralgicã se dovedea a fi cea naþionalã. Plenara C.C. al PCUS din 19-20 septembrie a respins dreptul popoarelor la autodeterminare pânã la separarea de statul sovietic. În opinia lui Gorbaciov, perestroika asigura autoadministrarea, prin care se pãstra specificul naþional, dreptul fiecãrui popor de a folosi avantajele suveranitãþii, de a soluþiona în mod independent problemele dezvoltãrii sale economice, politice ºi culturale. El s-a pronunþat pentru dreptul tuturor republicilor de a oficializa limba naþiunii majoritare, cu menþinerea limbii ruse ca limbã de comunicare interetnicã, aceasta având statutul de limbã oficialã, pentru apãrarea integritãþii teritoriale a URSS.

27 Ibidem, p. 194 28 Ibidem, p. 203 29 Eduard ªevardnadze, Memorii…, 30 Principiul dominoului... p. 228

p. 129

112

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

În Iugoslavia, tendinþele spre secesiune ale republicilor, care fãceau parte din Federaþie, au devenit tot mai clare. În conducerea Uniunii Comuniºtilor din Iugoslavia s-au dezvoltat curente reformiste, care vizau mai ales viitorul acestui stat. Se contura perspectiva unei sciziuni pe criterii naþionale, comuniºtii din Slovenia, Croaþia, Kossovo, Bosnia ºi Herþegovina fiind preocupaþi de gãsirea unei platforme comune cu organizaþiile de opoziþie constituite în aceste republici. La 27 septembrie 1989, Parlamentul Sloveniei a modificat Constituþia Republicii, înlãturând articolul privind rolul conducâtor al Uniunii Comuniºtilor ºi prevãzând dreptul la secesiune al acestei Republici.

3. CÃDEREA ZIDULUI BERLINULUI
În toamna anului 1989 în centrul atenþiei s-a aflat Republica Democratã Germanã. Un numãr mare de cetãþeni est-germani s-au refugiat în Ungaria, cerând sã li se permitã sã plece în R.F. Germania. Încã de la 24 august, primul-ministru al Ungariei, Németh Miklós, i-a informat pe cancelarul vest-german Helmut Kohl ºi pe cancelarul austriac Franz Vranitzky cã a decis sã deschidã graniþa dintre Ungaria ºi Austria. Oficialitãþile de la Berlin au protestat împotriva atitudinii Budapestei, afirmând cã, potrivit articolului 8 al Convenþiei semnate de cele douã þãri în 1968, partea est-germanã consemna în foile de cãlãtorie, care þineau loc de paºaport, þãrile în care urma sã se deplaseze turistul respectiv. Guvernul Ungariei a cerut punctul de vedere al Moscovei, care nu a formulat nici o obiecþie faþã de denunþarea unilateralã a articolului menþionat. În seara zilei de 10 septembrie, guvernul de la Budapesta a fãcut cunoscut cã, începând cu ora 24, cetãþenii estgermani aflaþi pe teritoriul Ungariei puteau pleca în orice direcþie doreau. Guvernul vest-german, care finanþase autoritãþile ungare pentru întreþinerea est-germanilor refugiaþi în Ungaria, a transmis imediat mulþumirile sale pentru aceastã decizie, iar la începutul lunii octombrie a anunþat cã se va acorda Ungariei un credit în valoare de un miliard de mãrci. Occidentul ºtia sã-i rãsplãteascã pe cei care fãceau gesturi curajoase, iar stimulentele materiale aveau un rol important pentru autoritãþile unei þãri aflate în crizã. Opoziþia din R.D. Germanã a început sã se organizeze în Noul Forum, dar Ministerul de Interne a interzis activitatea acestuia.Totuºi, numãrul aderenþilor Noului Forum a crescut, ajungând la începutul
113

Ioan Scurtu

lunii octombrie la câteva mii. Una dintre cererile opoziþiei era aceea de a nu se mai prezenta o viziune triumfalistã asupra socialismului, în perspectiva festivitãþilor organizate cu prilejul împlinirii a 40 de ani de la înfiinþarea R.D. Germane. O primã manifestaþie de stradã de mari proporþii a avut loc la Leipzig în ziua de 25 septembrie. Forþele de ordine au intervenit, operând numeroase arestãri. Reacþia nu a întârziat: începând cu 2 octombrie în principalele oraºe din R.D. Germanã s-au organizat manifestaþii în favoarea respectãrii drepturilor omului ºi pentru democraþie. Migraþia est-germanilor a antrenat schimbãri ºi în Republica Socialistã Cehoslovacã. Mulþi est-germani au decis sã aleagã o cale mai directã pentru a ajunge în R.F. Germania, folosind teritoriul Cehoslovaciei. Neavând aprobarea autoritãþilor cehoslovace pentru libera trecere a graniþei, aceºtia s-au stabilit în curtea Ambasadei R.F. Germania din Praga, care în câteva zile a devenit neîncãpãtoare. Pe acest fond, în ziua de 26 septembrie s-a desfãºurat o consfãtuire la Ministerul Federal al Afacerilor Externe al Cehoslovaciei la care au fost invitaþi ºefii misiunilor diplomatice acreditate la Praga, unde li s-a prezentat expunerea „Problemele actuale ale restructurãrii economice în Cehoslovacia“; ideile de bazã erau: restructurarea mecanismului economic, adâncirea democratizãrii societãþii cehoslovace; elaborarea unei noi Constituþii care sã þinã seama de declaraþia universalã a drepturilor omului. În acelaºi timp, s-a accentuat asupra faptului cã „ºi în viitor se are în vedere menþinerea ºi chiar creºterea rolului conducâtor al Partidului Comunist în societatea cehoslovacã“1. Oficialitãþile din Cehoslovacia începeau sã accepte perestroika, în condiþiile în care erau supuse unei puternice presiuni din partea miilor de est-germani care cereau sã li se acorde dreptul de a trece în R.F. Germania. În seara zilei de 3 octombrie se refugiaserã în sediul Ambasadei R.F. Germane din Praga peste 4 000 de est-germani, iar circa 1 500 se aflau în faþa Ambasadei. În urma unei convorbiri telefonice cu Helmut Kohl, preºedintele guvernului cehoslovac, Ladislav Adamec a decis ca aceºtia sã poatã pleca fãrã vizã în R.F. Germania2. Entuziasmul est-germanilor care plecau din „iadul comunist“ în „raiul libertãþii“ i-a molipsit pe cehi ºi pe slovaci.

1 Principiul 2 Ibidem, p.

dominoului.... p. 207 221

114

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

În Ungaria a avut loc, în zilele de 6-9 octombrie, Congresul extraordinar al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. În cuvântul sãu, Reszö Nyers a apreciat cã „odatã cu schimbãrile care au loc în cadrul societãþii ungare, se încheie ºi rolul istoric al P.M.S.U. Acum avem nevoie de un partid nou, dar care sã nu continue politica P.M.S.U.“; acest partid „nu putea fi comunist, întrucât acesta, faþã de perioada anterioarã, trebuie sã reprezinte interesele celor ce muncesc pe o arie mai largã ºi nu poate fi nici social-democrat, deoarece activitatea acestuia trebuie sã fie mai cuprinzãtoare decât înþelesul clasic. Noul partid, de stânga, trebuie sã se angreneze mai puternic în realizarea reformelor în toate domeniile“3. Prin decizia adoptatã, partidul comunist înceta sã mai existe în Ungaria, nu numai ca structurã de guvernãmânt, dar ºi ca organizaþie marxist-leninistã4. Congresul a decis, la 7 octombrie, înfiinþarea Partidului Socialist Ungar, care urma sã se organizeze de jos în sus, pânã la 31 octombrie, iar pânã la 10 noiembrie sã fie alese organele de conducere ºi sã se înmâneze membrilor carnetele de partid. În funcþia de preºedinte al Partidului Socialist Ungar a fost ales Reszö Nyers. Deºi situaþia din þara sa era extrem de tensionatã, Erich Honecker a þinut sã organizeze sãrbãtorirea a 40 de ani de la înfiinþarea R.D. Germane (7 octombrie); au fost invitaþi toþi liderii þãrilor membre ale Tratatului de la Varºovia, inclusiv Nicolae Ceauºescu. De-a lungul anilor, între liderul de la Berlin ºi cel de la Bucureºti au existat numeroase momente de tensiune, având la bazã atitudinea faþã de Uniunea Sovieticã. Honecker era principalul susþinãtor al directivelor Kremlinului ºi critica politica de independenþã a conducerii de la Bucureºti. Dupã venirea lui Gorbaciov la putere, Ceauºescu ºi Honecker s-au situat pe o poziþie similarã, de rezistenþã faþã de perestroika ºi glasnosti, militând pentru respectarea întocmai a învãþãturii marxistleniniste, pentru puritatea ideologiei comuniste. Vedeta reuniunii de la Berlin a fost Mihail Segheevici Gorbaciov, primit cu mare speranþã de est-germani. În momentul când acesta a depus coroana de flori la Monumentul Eroilor Sovietici, din mulþime s-a scandat: „Ajutã-ne, Gorbaciov!“. În cuvântul sãu la adunarea festivã, Erich Honecker s-a menþinut pe linia socialismului „ortodox“, nelãsând
3 Ibidem, p. 215-216 4 Vezi, pe larg, A. Horváth,

A. Szákolczai, The Dissolution of Communist Power. The Case of Hungary, London & New York, 1992

115

Ioan Scurtu

sã se întrevadã nici o dorinþã de reformare a societãþii est-germane. Replica lui Gorbaciov a devenit memorabilã: „Cel care reacþioneazã cu întârziere este pedepsit de viaþã“5. Dar nici Honecker nu s-a lãsat mai prejos; potrivit unor relatãri el ar fi spus: „U.R.S.S.-ul este o þarã mare ºi de aceea perestroika va avea nevoie de zece ani sã o distrugã. R.D.G.-ul este mic ºi nu vor fi necesare mai mult de zece zile. Iatã de ce spun nu“6. Atât pronosticul lui Gorbaciov, cât ºi cel al lui Honecker s-au adeverit, chiar dacã nu în ritmul menþionat de liderul est-german. Festivitãþile oficiale au fost perturbate de o demonstraþie a câtorva mii de est-germani, care au încercat sã se apropie de Palatul Republicii, unde tocmai se desfãºura recepþia oferitã în cinstea delegaþiilor strãine. Manifestanþii purtau lozinci prin care cereau libertate, reforme, democraþie, legalizarea organizaþiei Noul Forum º.a. Ei scandau numele lui Gorbaciov, iar pe una din lozinci era scris: „A învãþa de la Uniunea Sovieticã înseamnã a învãþa sã învingi“. Poliþia a intervenit, operând mai multe arestãri, dupã care a blocat intrãrile în centrul oraºului. Manifestaþiile au continuat pânã noaptea târziu ºi s-au reluat a doua zi, în zona perifericã a Berlinului, precum ºi în oraºele Leipzig, Dresda, Potsdam, Jena º.a. Agenþia oficialã de ºtiri (A.D.N.) a transmis cã, în seara zilei de 7 octombrie, „huliganii, în cârdãºie cu mijloacele de informare occidentale, au încercat sã perturbe serbãrile populare ocazionate de aniversarea R.D.G“7. În timp ce mass-media guvernamentalã elogia realizãrile regimului socialist în cei 40 de ani de la înfiinþarea R.D.G., pe adresa Partidului Socialist Unit din Germania erau trimise sute de scrisori prin care se cerea o politicã de reforme, în spiritul perestroika. Manifestaþiile populare au continuat în zilele urmãtoare pe întreg cuprinsul þãrii. În unele localitãþi, oficialitãþile au intrat în dialog cu manifestanþii. Între lozincile lansate s-a aflat ºi cea privind unificarea Germaniei. La 11 octombrie, cancelarul Helmut Kohl îi comunica telefonic lui Gorbaciov: „Republica Federalã nu este interesatã în nici un caz de existenþa unui haos în R.D.G. Noi sperãm ca evoluþiile de acolo sã nu scape de sub control, ca sentimentele sã nu debordeze. Interesul nostru este mai degrabã ca R.D.G. sã se alãture cursului sovietic de reforme ºi restructurãri ºi ca oamenii sã rãmânã acolo“8.

5 Aleksandr Iakovlev, Ce vrem sã facem…, p. 108 6 Françoise Thom, Sfârºitul comunismului, Iaºi, Editura 7 Principiul dominoului…, p. 219

Polirom, 1996, p. 66

116

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

Deocamdatã ideea unificãrii celor douã state nu era promovatã în mod deschis, dar ea plutea în aer. Intervenþia forþelor de ordine est-germane împotriva manifestanþilor a determinat reacþia Washingtonului. La 12 octombrie purtãtorul de cuvânt al Casei Albe declara cã „americanii urmãresc evoluþiile din Republica Democratã Germanã cu interes ºi preocupare, iar S.U.A. sperã cã guvernul est-german poate gãsi voinþa de a rãspunde, în mod uman ºi pozitiv, la dorinþa covârºitoare de schimbare“. În acelaºi timp, el a precizat cã „S.U.A. deplorã represiunea oriunde aceasta are loc ºi îi admirã pe cei care urmãresc libertãþi democratice într-un fel sau altul. Rãmâne de vãzut cu exactitate ce se întâmplã în plan intern în R.D.G., dar S.U.A. îi susþin întotdeauna pe cei care luptã pentru mai multã libertate9. În zilele de 11-12 octombrie s-a desfãºurat Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Cehoslovac. Miloš Jakes a prezentat un raport în care susþinea cã politica de restructurare ºi democratizare devenea tot mai mult o problemã practicã a celor mai largi pãturi ale societãþii. Secretarul general aprecia cã „politica Partidului Comunist Cehoslovac se bucurã de sprijinul poporului“ ºi a criticat acþiunea grupãrilor din opoziþie care, „cu sprijinul anumitor cercuri politice ºi mijloace de informare din Occident“, încearcã sã profite de procesul de restructurare ºi democratizare, precum ºi de anumite greutãþi ºi lipsuri, având ca obiectiv „destabilizarea socialismului, slãbirea rolului partidului ºi discreditarea acestuia“. Jakes constata cã, în ultimul timp, acele cercuri primeau sprijin, nu numai din Occident, ci ºi „din partea diferitelor forþe legale ºi de opoziþie din unele þãri socialiste, îndeosebi R.P. Polonã ºi R.P. Ungarã. O anumitã influenþã au ºi acþiunile diferitelor grupãri din U.R.S.S.“ El cerea ca Partidul Comunist Cehoslovac sã întreþinã un dialog permanent cu cetãþenii pentru a „demasca, totodatã caracterul duºmãnos al acþiunilor grupãrilor de opoziþie“. Secretarul general constata cã „R.D.G. a devenit þinta unei campanii grosolane din partea R.F.G. ºi a altor state“, pe care o aprecia ca fiind extrem de periculoasã, drept care îºi declara „deplinul sprijin faþã de poziþia acesteia“. Se exprima, totodatã, dezacordul faþã de hotãrârea conducerilor de partid din Polonia ºi Ungaria, care condamnaserã intervenþia din august 1968 în Cehoslovacia. În raport se mai afirma: „Conducerea P.C.C.
8 Helmut Kohl, Am vrut unificarea Germaniei, Iaºi, Institutul European, 1999, p. 86 9 Principiul dominoului..,, p. 224

117

politica sa era consideratã insuficientã. Parlamentul a adoptat legea privind partidele politice. Erich Honecker ºi-a anunþat demisia din funcþia de secretar general. renunþându-se la cea de „Republicã Popularã“. Disputele au început sã se manifeste ºi la vârful Partidului Comunist. a avut o întâlnire cu Werner Leich. Cu prilejul întrunirii reprezentanþilor 10 Ibidem. 244 118 . al P. Fãrã restructurare nu este posibilã dezvoltarea în continuare a societãþii socialiste. atenþia s-a mutat în R. aflat sub conducerea lui Jeliu Jelev. drept care au continuat manifestaþiile pe întreg cuprinsul þãrii. Totuºi.D. s-a introdus conceptul de „economie de piaþã“. deoarece „socialismul este singura alternativã manifestã faþã de capitalism“11.G. ideile lui Gorbaciov câºtigau teren. Parlamentul a decis modificarea Constituþiei în punctele ei esenþiale: denumirea statului devenea Republica Ungaria. Egon Krenz a asigurat o mai mare libertate pentru mass-media. în care proprietatea colectivã coexista. a iniþiat un dialog cu cercurile opoziþiei. În locul sãu a fost ales Egon Krenz.D. Un nou impuls a venit din Ungaria.S. Principiul dominoului funcþiona cu tot mai multã eficienþã. numai alegerile libere stabilind structurile de conducere. Germanã unde. Totodatã.Ioan Scurtu sprijinã mãsurile care duc la întãrirea ºi dezvoltarea socialismului în aceste þãri. Limbajul folosit era aproape identic cu cel al liderului politic român Nicolae Ceauºescu. în nici un caz. Urmãrim cu atenþie aceste realitãþi ºi tragem din ele învãþãminte.C. din 18 octombrie. cã vom ceda poziþiile în favoarea forþelor antisocialiste ºi vom permite ca partidul sã piardã influenþa asupra evoluþiei evenimentelor“10. un cunoscut adept al gorbaciovismului. care semnifica statul socialist. pp. 231-235 11 Ibidem. Totodatã.. Din Cehoslovacia. conducâtorul Bisericii Evanghelice din R. De asemenea. Germanã. La 20 octombrie. însã aceasta nu înseamnã.U. În noua sa calitate. Clubul pentru sprijinirea Glasnosti-ului ºi Perestroikãi. promova linia reformei. p. în condiþii de egalitate. „din motive de sãnãtate“. la Plenara C. Noul lider afirma cã partidul comunist trebuia sã-ºi menþinã rolul conducâtor. pluripartidismul devenind o realitate pe deplin recunoscutã. cu cea particularã. nu este indiferentã faþã de stãrile de lucruri care în þãrile prietene sunt îndreptate spre distrugerea orânduirii socialiste. nici un partid nu putea sã îndrume ºi sã conducã un organism de stat. În Bulgaria.

ziariºti. care i-a spus: „Simpatizãm cu voi ºreformiºtiiþ. 1989. Mladenov a adresat o scrisoare Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar în care critica politica promovatã de Todor Jivkov.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional statelor participante la Tratatul de la Varºovia. la Berlin. Levesque. timp în care a câºtigat susþinãtori. sã pretindã cã Moscova ºi Gorbaciov îl susþin“13 Aºadar. Gorbaciov avea sã explice motivaþia realã a refuzului sãu: „Am înþeles de la bun început cã ceruse sã vinã pentru ca apoi. care a durat trei 12 J. ministrul bulgar de Externe Petar Mladenov a avut o discuþie cu Gorbaciov. studenþi. et la libération de l'Europe de l'Est. Todor Jivkov a solicitat lui Mihail Gorbaciov o întâlnire pentru „consultãri“. la care au luat cuvântul reprezentanþi ai grupãrilor politice independente. Germanã au continuat. au participat circa 300 000 de persoane. ambii lideri germani dând asigurãri conducerii poloneze cã recunosc graniþa Oder-Neisse.U. Mitingul. dar ºi fruntaºi ai P. de alþi fruntaºi politici ºi oameni de culturã. 1995. Deoarece perspectiva unificãrii Germaniei a provocat îngrijorare în Polonia.S. p. La fin d'un empire. desfãºuratã în iulie la Bucureºti. p.D.S.. Paris.U. obiectivul principal fusese atins: noii lideri de la Berlin se declarau în favoarea reformelor ºi manifestau o deschidere realã pentru dialogul intergerman. Manifestaþiile din R. În faþa acestei ofensive. preºedintele Adunãrii Naþionale.G.S. iar scaunul sãu trosnea din toate încheieturile. Dincolo de formula diplomaticã utilizatã de liderul de la Kremlin este cert cã ministrul Mladenov a primit „undã verde“ pentru acþiunea care viza debarcarea lui Jivkov. aºa cum a fost adesea cazul în trecut. De la sfârºitul lunii octombrie pe agenda diplomaþiei europene ºi chiar mondiale a apãrut problema unificãrii celor douã state germane. la 24 octombrie. dar liderul de la Kremlin a refuzat.G. oameni de culturã.R.S. Egon Krenz a fãcut o vizitã la Varºovia (1-2 noiembrie). 219 13 Mihail Gorbaciov. Memorii…. L'U. sub motiv cã „problemele bulgare trebuie rezolvate de comuniºtii bulgari“. vechea tacticã a lui Jivkov nu a mai avut succes. Dupã câteva luni de manevre.F.G. Gestul sãu a fost urmat de Stanko Todorov. Prin înlãturarea lui Honecker de la conducerea P. 108 119 . În ziua de 4 noiembrie. dar asta este treaba voastrã“12. urmat de Helmut Kohl (11 noiembrie). precum primulsecretar al Comitetului de partid din Capitalã. În cadrul convorbirii telefonice Krenz-Kohl din 31 octombrie s-a convenit sã nu mai fie încurajatã emigrarea est-germanilor spre R.

îºi pierduse de facto rolul determinant în R.G.. alegându-l în locul lui pe Petru Lucinschi. Polonia. nu rachete!”.F. Cojocaru. deoarece graniþa dintre cele douã state era deschisã. fiind numit un nou premier în persoana economistului reformist Hans Modrow. Cehoslovacia) pentru a ajunge în R. una dintre primele hotãrâri ale premierului Modrow a fost acordarea dreptului pentru cetãþenii est-germani sã cãlãtoreascã unde doreau.Vrem viaþã bunã. nu tancuri!”14. a trebuit sã se retragã din faþa mulþimii care scanda lozinci:. nu mai era nevoie de a tranzita alte state (Iugoslavia. prin care se cinstea victoria Marii Revoluþii Socialiste din Octombrie. 1989 la Est de Prut. p. Ziua de 7 noiembrie a fost marcatã în Uniunea Sovieticã fãrã fastul de altã datã. Austria.188-189 120 . Plenara C. Acest act a avut o importantã semnificaþie politicã: se punea capãt separãrii celor douã state germane.A. a fost transmis în direct la televiziunea R.. lua act de demisia lui Grossu... în frunte cu Leonida Lari.D.D. Practic.U. Simion Grossu. Uniunea Sovieticã ºi Franþa) la sfârºitul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial.Vrem produse alimentare. la 16 noiembrie. înceta divizarea Europei în blocuri politico-militare diametral opuse. un apropiat de Gorbaciov. Peste trei zile. înscriindu-se în valul popular care 14 Gheorghe E.C. oamenii de culturã etc. În aceste condiþii singurul simbol care-i despãrþea pe germani era Zidul Berlinului. între conducâtorii firmelor economice. al Partidului Comunist din Moldova.G. În consecinþã. hotãrâtã de Marile Puteri (S. Într-o atmosferã de mare entuziasm.Ioan Scurtu ore. în ziua de 9 noiembrie 1989.C din Moldova. Tensiunile interne erau prea mari. care s-au postat în faþa tancurilor care se pregãteau sã treacã prin faþa tribunei oficiale. Peste nouã zile. iar Gorbaciov privea cu îngrijorare evoluþiile interne care-i scãpau tot mai mult de sub control. În R. Între lozincile vehiculate a fost demisia guvernului ºi a conducerii partidului. Parada militarã din Chiºinãu a fost împiedicatã de un grup de manifestanþi.. Primul secretar al C. la 7 noiembrie.U. al P. guvernul condus de Willi Stoph a demisionat. a început procesul de unificare a Germaniei prin contacte directe între liderii politici. Germanã. construit din iniþiativa liderului sovietic Hruºciov în 1961.G. la 9 noiembrie. Germanã.D. Marea Britanie. cetãþenii din Estul ºi Vestul Germaniei au dãrâmat zidul Berlinului.S. iar pe un plan mai larg.C. P.

p. Todor Jivkov a acceptat sã cedeze puterea16. Erau cuvinte aproape identice cu cele rostite cu puþin timp în urmã de liderul sovietic Mihai Gorbaciov. prezentândule noile orientãri ale restructurãrii.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional impunea unificarea celor douã state. al Partidului Comunist Bulgar. Bulgare. ºi mai ales dãrâmarea zidului Berlinului au impulsionat evoluþiile din Bulgaria.D.G. Istoricii au apreciat astfel acest moment: „þara din care Moscova a dorit sã facã. Factori interni ºi externi care au determinat cãderea regimului Jivkov în Bulgaria. Galaiciu Pãun. în "Caietele Revoluþiei". Istoria continentului european. la care Todor Jivkov a fost nevoit sã demisioneze din funcþia de secretar general ºi din cea de preºedinte al Consiliului de Stat al R. Proaspãtul secretar general a avut chiar în aceeaºi zi o întâlnire cu reprezentanþi ai intelectualitãþii.Sub presiunea reformatorilor gorbacioviºti din Biroul Politic. Editura Caster. În funcþia de secretar general a fost ales Petar Mladenov. care a decis constituirea unei Comisii pentru elaborarea noii Constituþii. 297 121 . act ce marca victoria gorbacioviºtilor în Bulgaria. de la 1850 pânã la sfârºitul secolului al XX-lea. Evenimentele din R. În ziua de 10 noiembrie a avut loc Plenara C. Toate pedepsele date pe baza acestui articol au fost anulate. dupã o perioadã atât de îndelungatã“15. Bucureºti.C. în seara zilei de 9 noiembrie. p. iar îndeplinirea acestui obiectiv nu se poate concepe fãrã rolul de avangardã al Partidului Comunist“. care vizau crearea unui „stat socialist modern ºi al justiþiei“17 La 18 noiembrie a avut loc sesiunea Adunãrii Populare (parlamentul). Traducere Em. S-a decis abrogarea articolului din Codul Penal pe baza cãruia puteau fi condamnate persoanele care „prin afirmaþii nereale. un fel de far cãlãuzã al ideologiei sale ºi un exemplu al reuºitei economice socialiste sucombã sub presiunea ultimelor miºcãri de stradã care preced regãsirea germanilor. 2001. puteau sã creeze neîncredere faþã de autoritãþi sau faþã de mãsurile întreprinse de acestea“. fãrã a reuºi vreodatã.P. nr. S-a insistat asupra faptului cã în viitor Adunarea Popularã trebuia sã exercite un control efectiv asupra activitãþii guvernului ºi a modului cum erau aplicate legile adoptate. În cadrul lucrãrilor acesteia s-a subliniat cã toate mãsurile ce urmau a fi întreprinse trebuiau sã vizeze consolidarea ºi dezvoltarea „orânduirii socialiste. În Adunarea 15 Jean-Michel Gaillard ºi Anthony Rowley. 6/2007 17 Principiul dominoului…. 555 16 Plamen Petrov.

18 19 Ibidem. Ambulanþa l-a ridicat în grabã pe un tânãr de pe caldarâm ºi a dispãrut. 561 de studenþi au fost rãniþi. intervenþia în forþã a poliþiei.. Editura Nemira. Ca urmare a acestei acþiuni s-a lansat zvonul cã a fost omorât un student. circa 300 000 de demonstranþi s-au adunat în Piaþa centralã din Praga. pp. ºi la înlocuirea lui cu reformatorul Zdenek Mlynar. 9 122 . ca ºi la mitingul care a urmat. În realitate era vorba de un scenariu pregãtit printr-o înþelegere între generalul Alois Lonenc. Bucureºti. Observaþiile unui istoric. iar Zdenek Mlynar a refuzat sã ia locul lui Jakes19. anunþul cã un student a fost ucis. În semn de solidaritate cu manifestanþii. Cu toate cã scenariul a eºuat în detalii. ºeful poliþiei secrete cehoslovace. Comitetul municipal al Partidului Comunist Cehoslovac a dat publicitãþii un comunicat în care condamna intervenþia forþelor de ordine împotriva demonstranþilor paºnici. cerând reforme democratice. au fost adresate critici severe la adresa lui Todor Jivkov ºi s-a propus constituirea unei comisii de partid ºi de stat care sã ancheteze modul în care au fost folosite unele fonduri de câtre membrii familiei acestuia18. Forþele de ordine au intervenit pentru a împrãºtia mulþimea.B. O studentã a început sã strige cã un coleg al sãu a fost ucis. forþele de ordine au intervenit. deoarece adevãratul Martin Smidt a dezminþit în aceeaºi zi moartea sa.Ioan Scurtu Popularã. 305-306 Florin Constantiniu. Miloš Jakes sã ducã la demisia acestuia. Revoluþia ºi personajele sale. În faþa Dumneavoastrã. devenit Martin Smidt. ºeful adjunct al K. care prevedea: organizarea manifestaþiei.G. ambulanþa era tot a Securitãþii. 1998. Mulþimea revoltatã a început sã scandeze împotriva asasinilor ºi a lui Jakes. student la fizico-matematici. deoarece a declanºat „revoluþia de catifea“. Este adevãrat cã „revoluþia de catifea“ s-a clãdit pe un fals istoric grosolan. Cuvânt înainte la lucrarea Vartan Arachelian. astfel încât starea de revoltã împotriva primului secretar al Partidului Comunist. „studentul“ era locotenentul de Securitate Ludek Zivak. ºi generalul Viktor Gruºko. în noiembrie 1989. În realitate. Cu toate restricþiile impuse de regim. Planul era pe punctul de a eºua. în Cehoslovacia populaþia a devenit tot mai activã. Scenariul a reuºit numai în parte: manifestaþia a avut loc. dar atunci. mulþimea nu cunoºtea jocurile serviciilor secrete ºi cerea pedepsirea „regimului asasin“. În ziua de 17 noiembrie. p. el a reuºit în fond. studenta care a alertat mulþimea era o agentã a Securitãþii.

în frunte cu preºedintele acestuia. We the People: The Revolution of '89 witnessed in Warsaw. din 1968.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional actorii din Praga ºi din alte oraºe au declarat cã refuzã sã mai joace în piesele aflate pe afiº. la 19 noiembrie. p. Peste douã zile. dialog social deschis. pluralism politic. fãcutã la 21 noiembrie. Berlin and Prague. dar ºi a lui Jakes. în Piaþa centralã din Praga s-au adunat peste 200 000 de oameni. manifestanþii au început sã aprindã lumânãri pe locul unde studentul fusese „ucis“ de forþele de ordine. p. ulterior s-au alãturat muncitorii din marile întreprinderi. iniþiatorul “primãverii de la Praga”. a dat publicitãþii o declaraþie prin care se cerea ca Procuratura Generalã sã investigheze modul cum au procedat organele de ordine. ºi scriitorul Václav Havel20. membru în C. La vechile lozinci se adãugau altele: scoaterea din Constituþie a articolului referitor la rolul conducâtor al Partidului Comunist. acesta afirma: „Nu putem avea încredere într-o conducere de stat care refuzã sã spunã oamenilor adevãrul ºi sã le acorde drepturile ºi libertãþile care sunt proprii ºi þãrilor în curs de dezvoltare”21. 319 123 . Budapest. se adresau apeluri la grevã generalã. în ziua de 27 noiembrie. London. menite sã stimuleze hotãrârea participanþilor de a nu abandona lupta ºi de a-ºi impune revendicãrile. pânã nu se constituia o comisie de anchetã a evenimentelor din 17 noiembrie. a fost tipãritã ºi lipitã pe zidurile oraºului. cei mai mediatizaþi fiind Aleksander Dub- 20 Timothy Garton Ash. De la tribunele improvizate se þineau discursuri. pentru constituirea unei comisii care sã ancheteze cum sa ajuns la „masacrul din 17 noiembrie“ s-au aflat Aleksander Dubcek.C. Prezidiul Comitetului din Praga al Uniunii Socialiste a Tineretului. pentru alegeri libere. La 20 noiembrie. 78 21 Principiul dominoului…. al P. iar Adunarea Federalã sã instituie o comisie care sã analizeze faptele legate de manifestaþia din 17 noiembrie. Pe zidurile principalelor clãdiri au fost lipite afiºe prin care se cerea demisia lui Husák. Dacã în primele zile cei mai mulþi participanþi erau tineri ºi intelectuali. Cambridge. Cehoslovac. Televiziunea naþionalã transmitea secvenþe din timpul manifestaþiilor. cerând pedepsirea celor vinovaþi de „crima“ din 17 noiembrie.C. În declaraþie se exprima convingerea cã singura cale de ieºire din situaþia creatã era desfãºurarea unui dialog deschis între putere ºi societatea civilã. Între cei care au þinut discursuri împotriva regimului. Declaraþia cardinalului František Tomašek.

Comentând Tezele pentru cel de-al XIV-lea Congres al P. demolarea satelor. care conducea cu „mânã fermã“ opera de construcþie a socialismului. Prin voinþa mulþimilor. iar partidele comuniste erau nevoite sã împartã puterea cu alte forþe politice. promotorul reformelor din 1968 ºi dramaturgul Václav Havel.R.R. Regimul Ceauºescu urmãrea sã þinã România în izolare ºi sã împiedice legãturile cetãþenilor sãi cu strãinii. apãrea în Scânteia câte un articol redacþional.R. nu era de aºteptat ca P.C.Ioan Scurtu cek. În aceste condiþii.C. se atrãgea atenþia asupra concesiilor care se fãceau în unele þãri. pentru cã netezeºte drumul pentru o revenire la formele anacronice ale sistemului politic capitalist“. în care era blamatã politica imperialistã de amestec în treburile interne ale altor state. la Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român.R. acuzat de încãlcarea drepturilor omului. considerã cã întoarcerea la sistemul multipartid în sistemul socialist este complet greºitã ºi dãunãtoare. Din când în când. drept care a intensificat supravegherea tuturor celor bãnuiþi cã ar putea reprezenta un pericol pentru orânduirea socialistã.C. punând astfel în pericol cuceririle socialismului. se cerea unitatea ºi solidaritatea partidelor comuniste în lupta împotriva imperialismului. Schimbãrile din statele socialiste erau consemnate lapidar de massmedia din România.C. „garanþia sigurã“ a noilor ascensiuni pe „culmile progresului ºi civilizaþiei“ era realegerea lui Nicolae Ceauºescu în funcþia de secretar general. a cãror existenþã sã fie recunoscutã. CONGRESUL AL XIV-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN În timp ce în statele socialiste europene vechii liderii erau schimbaþi. la presiunea forþelor imperialiste.. Partidul Comunist Cehoslovac era practic anihilat. asimilarea forþatã a minoritãþilor naþionale nu era reflectatã în nici un fel. „Scânteia“ scria la 18 octombrie 1989: „P. conchidea cã 124 . iar campania dusã în Occident împotriva regimului Ceauºescu. sã porneascã la înfãptuirea unor reforme ºi nici ca acest partid sã accepte împãrþirea puterii cu alte forþe politice. mass-media din România se întrecea în a aduce osanale secretarului general. 4. Organul central de presã al P.

Începutul sfârºitului. numit Opération Villages Roumains. Dar aceleaºi privaþiuni îi afectau ºi pe români. iar Doina Cornea cerea „sprijin internaþional în faþa tragediei româneºti“.adoptate” sate româneºti de cãtre 231 comune din Belgia. Helsinki 1975. afirma cã „în 1991. acþiune care a beneficiat de o excepþionalã mediatizare. când acestea au ridicat bariere în calea cetãþenilor români care doreau sã emigreze în þãrile lor. O altã temã mult dezbãtutã în mass-media occidentalã a fost decizia lui Nicolae Ceauºescu. dar nu puþini au fost împuºcaþi sau prinºi ºi trimiºi în închisoare. 2008. 105-106 125 . A fost iniþiat un adevãrat program. * Cât de sincere erau guvernele statelor occidentale când cereau dreptul de liberã emigrare a românilor s-a vãzut dupã 1990. Editura Curtea Veche. pe baza acordurilor încheiate la nivel statal. în raportul pe anul 1989.. germanii ºi evreii au plecat din þarã nemaiputând suporta privaþiunile la care erau supuºi. Potrivit unor informaþii au fost. 42 din Elveþia. De acest drept au beneficiat cei mai mulþi evrei ºi germani. de adoptare a unor hotãrâri prin care se cerea realegerea lui Nicolae Ceauºescu la Congresul al XIV-lea. În fond.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional „existenþa unui singur partid al clasei muncitoare ºi consolidarea unitãþii poporului în jurul partidului este o necesitate obiectivã“. astfel cã. majoritatea statelor occidentale au menþinut restricþiile în privinþa stabilirii românilor pe teritoriul lor. cele douã minoritãþi naþionale mai aveau o prezenþã extrem de redusã în România. Unii etnici români au rãmas în Occident dupã ce participaserã la un congres sau la o conferinþã ºtiinþificã. Alþii au reuºit sã treacã ilegal graniþa. Bucureºti. Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului. 1 Apud Patricia Gonzales Aldea. Adunãrile de dare de seamã ºi alegeri desfãºurate în august – octombrie 1989 erau un prilej de elogiere a secretarului general ºi a soþiei sale. Mass-media occidentalã punea accentul pe dreptul de liberã circulaþie a cetãþenilor. 90% din populaþia ruralã ocupa deja noile cartiere“. la o întrecere sportivã etc.adopte” sate româneºti. vizând sistematizarea satelor. aceastã campanie se înscria în planul mai amplu de diabolizare a regimului de la Bucureºti. Evident. ca o „chezãºie sigurã“ cã România va înainta ferm pe drumul socialismului ºi comunismului. Chiar ºi dupã aderarea României la Uniunea Europeanã în 2007. pânã la sfârºitul anului 1989. 52 din Marea Britanie. 95 din Franþa. a distrugerii satelor1. prin care se recomanda satelor din Europa sã.. o previziune cel puþin ciudatã. numai cã aceºtia nu aveau o altã patrie în care sã emigreze. pp. inclusiv la emigrare*.

(Acad. rase de pe faþa pãmântului». O autobiografie eroticã“ (apãrutã în limba românã în 2008). nici un sat locuit de unguri sau de germani. 79 iulie 2008. la oamenii care cãdeau seceraþi de emoþia îngrozitorului spectacol al lichidãrii acumulãrilor de generaþii ºi generaþii. 126 . România sub regimul comunist. amplasate pe traseul canalului Dunãre-Bucureºti. cum Vlad Þepeº a fost transformat într-un vampir. constituind niºte falsuri grosolane. p.A. astfel încât a devenit ºi subiect de roman. 3435). mai ales femei. p. un paranoic ºi un dictator dement. nr. Dar. Evident. Pânã în decembrie 1989 au fost dislocate doar trei sate. aºa cum erau ele cuprinse în Actul final al Conferinþei de la Helsinki. Un scriitor american.* Propaganda occidentalã îºi fãcea “datoria”. care plângeau în hohote vãzând cum “buldozerele le dãrâmau casele”. care fusese semnat ºi de preºedintele Nicolae Ceauºescu. 2006. Fundaþia Academia Civicã.U.. scria cã uzinele din România „stau pe locurile unde se aflau odatã sate vechi de sute de ani. În româneºte de Delia Rãzdolescu. Nu a fost demolat nici un sat din Transilvania ºi. În realitate nu a existat niciun sat. Liderii români erau cu totul ostili unei 2 Dennis Deletant. Florin Constantiniu. sa implicat în aceastã campanie. condamnând. probabil. Statele occidentale.. apreciau cã aveau dreptul sã cearã României respectarea drepturilor omului. cetãþenii din Occident nu aveau de unde sã ºtie cã aceste “interviuri” erau “mixate” în studiourile de la Europa Liberã sau de la BBC.“ În fapt. Bruce Benderson. aºa cum scrie Bruce Berderson nu existã decât în închipuirea Domniei Sale. În realitate. inclusiv S.traumele provocate de desrãdãcinarea comunitãþilor tradiþionale” din România2. înainte de a fi rase de pe suprafaþa pãmântului de Ceauºescu ºi întreaga populaþie a fost trimisã sã munceascã în fabricã. aflat în construcþie ºi unul lângã Snagov. falsificând realitatea ºi compunând scenarii menite sã impresioneze opinia publicã. de la distrugerea locuinþelor propriu-zise. Pânã ºi prinþul de Wales. Ediþia a II-a. în romanul „Românul. de la valorile culturale cãzute sub greutatea buldozerelor. „«Sate vechi de sute de ani. la dezgroparea morþilor ºi desfiinþarea cimitirelor. care sã fi fost desfiinþat pentru a se construi pe terenul respectiv o întreprindere industrialã. hotãrârea de sistematizare a localitãþilor rurale urma sã se aplice în timp. Între altele. în „Historia“. s-au transmis “interviuri” cu þãrani maghiari. tot astfel Nicolae Ceauºescu trebuia sã rãmânã demolator de sate (mai ales ungureºti). evident.Ioan Scurtu Cele mai apocaliptice scenarii erau transmise în eter. neexistând nici o primejdie iminentã de distrugere a satelor. Subiectul cel mai vulnerabil pentru regimul de la Bucureºti rãmânea respectarea „coºului“ trei al Actului final adoptat la Helsinki în 1975. Bucureºti. 236 * Ideea cã Nicolae Ceauºescu a ras de pa faþa pãmântului satele din România s-a perpetuat mult timp dupã dispariþia lui. Cum se scrie istoria. aºa cum aprecia Florin Constantiniu. dar absolut niciunul.

prelucraþi” în legãturã cu necesitate reformelor ºi succesul acestora în.. prilej cu care i-a prezentat un material despre reformele din URSS ºi din alte state socialiste. Direcþia de Informaþii Militare în Revoluþia din Decembrie 1989. Vice-amiral (r) ªtefan Dinu. libertatea de exprimare.R. cu sugestia ca ºi România sã urmeze o asemenea cale3. Emisarul sovietic a rugat ca acel material sã fie adus la cunoºtinþa ministrului Apãrãrii Naþionale ºi a ºefului Marelui Stat Major. reprezentanþii României erau. p. Astfel. va fi expulzat. cu acel prilej s-a organizat o dezbatere în cadrul cãreia a fost criticatã politica lui Nicolae Ceauºescu. Nicolae Ceauºescu afirma cã în România erau respectate drepturile fundamentale ale omului: la muncã. ªtefan Dinu avea sã aprecieze:. la odihnã..þãrile frãþeºti”. radio Europa Liberã transmitea cã Partidul Comunist Italian nu a invitat P.C. ci ºi de cei ai partidelor comuniste. mai mult. La 28 septembrie 1989. s-a primit indicaþia ca ataºatul militar sovietic sã fie invitat de Marele Stat Major ºi avertizat cã. Nerespectarea drepturilor omului în România era criticatã nu numai de liderii politici burghezi.C. rãmaºi de doi ani în Occident. ºeful Direcþiei Informaþii Militare. ataºatul militar sovietic în România a cerut o întrevedere cu vice-amiralul ªtefan Dinu.R. dacã-ºi mai depãºea atribuþiile. erau rãspândite în România discursurile lui Mihail Gorbaciov ºi diverse materiale privind perestroika.Caietele Revoluþiei". În aceeaºi lunã (mai 1989). retoric. Rezultatul a fost cã de la C.. nr. în mai 1989. de întrunire. Evident.30 3 127 . Pe cãi oculte. Pentru el. mai ales din Franþa ºi Italia. apreciind-o ca un amestec în treburile interne. asistenþã medicalã gratuitã etc.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional asemenea interpretãri. ceea ce Dinu a ºi fãcut. întrebându-l.C. de a avea locuinþã. de ce în România nu ar fi posibile asemenea reforme. ofiþerul ungur i-a spus cã ºefii sãi din Ministerul Apãrãrii i-au cerut sã facã o informare cât mai detaliatã delegaþiei române despre situaþia internã din Ungaria ºi orientãrile politice ºi economice adoptate de conducerea þãrii sale. la învãþãturã. de a avea un paºaport nu era esenþialã. al P. în . între vorbitori s-au aflat Grigore Arbore ºi Adrian Niculescu. tineri intelectuali români..Am dedus cã acele întrebãri se constituiau în tot atâtea reproºuri ºi critici la adresa politicii rigide ºi dogmatice din þara noastrã”. unele dintre acestea chiar în unitãþile militare. la festivitãþile organizate la aniversarea ziarului L’Unità. ªtefan Dinu a fãcut o vizitã la Varºovia. Cu prilejul diferitelor întâlniri internaþionale.1/2007. Cu acest prilej. unde omologul sãu ungur i-a propus o întâlnire neoficialã.

R. televiziunea ungarã a difuzat un interviu cu episcopul László Tökés. încã din 1920. oricând poate izbucni ceva. p. propaganda revizionistã. a apreciat cã din partea României „au apãrut tot felul de ameninþãri“ ºi cã „dintr-un creier bolnav. 222 Ibidem. La 24 iulie. p. la slujb religioasã de la Biserica Sf. 249 128 . dar am încredere cã ºi acolo ºîn Româniaþ luciditatea va deveni mai puternicã“7. va influenþa. Vorbitorii au afirmat cã „evoluþia evenimentelor din U. era mai mult decât evidentã. care ar fi supusã unui proces de asimilare forþatã. p. România sub regimul comunist. la 23 august 1989.S.S. comandantul suprem al armatei române. Încã de la prima ediþie vorbitorii – între care unii proveniþi din România (Michael Shafir ºi Bodor Pál) – au condamnat politica regimului Ceauºescu în general ºi mai ales atitudinea faþã de minoritatea maghiarã. 4 5 6 7 Denis Deletant. ªtefan din Budapesta. p. Ambasadorul român la Budapesta. Este un fapt istoriceºte dovedit cã oficialitãþile maghiare. informa Ministerul de Externe. care în faþa unei imense populaþii ºi a unor conducâtori de stat. ºi viaþa politicã din România“6. preºedintele Consiliului de Miniºtri. Într-un interviu acordat la 23 octombrie revistei vest-germane Der Spiegel. în care acesta afirma cã în România se desfãºura un vast plan de sistematizare a satelor. Din ziua de 9 octombrie. 169 Ibidem. Un asemenea subiect nu putea lipsi din arsenalul propagandistic al reformatorilor de la Budapesta în anul 1989. organizatã de redacþia ziarului Informaþii despre Ardeal. cardinalul Paskai László. mai devreme sau mai târziu.Ioan Scurtu O intensã propagandã ostilã regimului de la Bucureºti se desfãºura în Ungaria. indiferent de regimul politic. harta cunoscutã a Ungariei milenare ºi diverse alte materiale propagandistice cu caracter naþionalist ºi revizionist. au folosit. postul de radio Kossuth a început sã difuzeze emisiunea Alternativa României. Németh Miklós. Traian Pop. care viza distrugerea culturii maghiare din Transilvania4. a fãcut un apel patetic la toþi fiii Ungariei sã se roage pentru «fraþii noºtri din Transilvania»“5. apreciind cã tratatul de la Trianon era un “dictat” ºi cã se impunea anularea lui ºi refacerea “Ungariei Mari”. cã „în cadrul manifestãrilor opoziþiei au fost difuzate numeroase cãrþi ºi alte publicaþii pe tema Transilvaniei ºi a locului acesteia în istoria Ungariei.246 Principiul dominoului…. Atrage în mod deosebit atenþia cuvântarea primatului Bisericii Catolice. Referirea la Nicolae Ceauºescu.

dupã care urma sã se extindã ºi în interiorul þãrii.8 Evenimentele din decembrie 1989 au dovedit cã generalul iugoslav era bine informat. ºeful Sectorului pentru Relaþiile cu România din cadrul Ministerului de Externe al U. pentru eliberarea deþinuþilor politici ºi de solidarizare cu „jertfele represiunii din România“. dupã cãderea zidului Berlinului. ºi a lui Nicolae Ceauºescu.. Generalul iugoslav i-a cerut sã comunice la Bucureºti cã existau planuri strãine care vizau înlãturarea regimului politic din România.G..S. distrugerii satelor ºi a centrului Bucureºtilor.R. sub diferite acoperiri (turiºti. ºeful Direcþiei de Informaþii Militare a Iugoslaviei l-a invitat pe ataºatul militar român la Belgrad pentru a-i face o informare cu privire la unele probleme care prezentau interes pentru România. prieteni etc). Autoritãþile au permis organizarea unor manifestaþii de protest în faþa Ambasadei R. ªi în Uniunea Sovieticã începeau sã se organizeze manifestaþii publice împotriva regimului Ceauºescu.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional În octombrie 1989. el obþinuse informaþii de la Moscova ºi Budapesta. p. la început.D.31-32 Principiul dominoului…. Aceste planuri vizau organizarea pãtrunderii unor grupuri de indivizi special pregãtiþi.. Aceastã „organizaþie“ difuzase un afiº prin care chema populaþia la o manifestaþie de protest împotriva asupririi minoritãþilor naþionale.C. loc.R.S. p. România din Berlin. l-a informat pe ambasadorul Ion Bucur cã „o organizaþie radicalã sovieticã“ intenþioneazã sã organizeze în dupã-amiaza zilei urmãtoare o manifestaþie în faþa Ambasadei române din Moscova.S. Din toamna anului 1989 au devenit frecvente manifestaþiile de protest în faþa Ambasadelor României. Direcþia Informaþii. alã- 8 9 Viceamiral (r) ªtefan Dinu. la care s-au scandat lozinci împotriva politicii P. acþiunea viza oraºele de graniþã.. În R. cit.. În dimineaþa zilei de 14 noiembrie. se cerea conducerii sovietice sã ia atitudine oficialã faþã de politica regimului Ceauºescu. îndemnând la revolte ºi nesupunere faþã de autoritãþile române. Documentul menþiona cã „acþiuni similare vor avea loc în toatã Europa ºi chiar în afara acesteia“9 În mass-media internaþionalã erau difuzate luãrile de poziþie împotriva regimului Ceauºescu din partea unor persoane din þarã. oficialitãþile est-germane au început sã aibã atitudini critice la adresa regimului de la Bucureºti. care vor declanºa tulburãri în rândul populaþiei. totodatã. 296 129 . vizite la rude. generalul Georgie Iovicici.

Cititorii erau convinºi cã.România literarã” din 24 aprilie 1986 a apãrut un articol semnat de scriitorul Mihnea Gheorghiu. 1991 11 Vasile Paraschiv.C. 91 (Declaraþia lui Alexandru Melian) 130 . Între scrisorile trimise la Europa Liberã ºi citite pe post s-a aflat ºi una semnatã Frontul Salvãrii Naþionale.. 10 Vezi. Mãrturii pentru istorie.R.C.R. Bucureºti. nu a fost o organizaþie. Aºa nu se mai poate. În faþa Dumneavoastrã…. p. Bucureºti. ci o „emblemã“. ziariºtii Petre Mihai Bãcanu. poeta Ana Blandiana.S.Sunt prea scârbit ºi-n tihnã voi sã mor Decât sã-l vãd slãvit pe ticãlos”. în "Adevãrul" din 30 martie 1990. Vartan Arachelian. prin care delegaþii la Congresul al XIV-lea al P. Autorul scrisorii era Alexandru Melian. poetul Dan Deºliu (care a adresat mai multe scrisori publice lui Ceauºescu)..Ioan Scurtu turi de Doina Cornea10 – cea mai mediatizatã –. pe larg. având rolul „de a oferi o speranþã oamenilor care erau disperaþi cã nu se întâmplã ceva în þarã“12. arestat din nou pentru cã solicitase organizarea unui referendum pentru a vedea dacã românii îl susþin pe secretarul general al P. Memorii dupã 20 de ani. Doina Cornea. în special a femeilor supuse decretului de interzicere a întreruperii cursului sarcinii. Anton Uncu ºi Mihai Creangã (arestaþi deoarece încercaserã sã editeze un ziar prin care sã critice regimul politic din România). F.). 2008 12 Alexandru Melian. cu aluzii foarte critice la adresa situaþiei dramatice a multor români. lector la Facultatea de Filologie a Universitãþii din Bucureºti. În gazeta.ticãlosul” nu era altul decât Nicolae Ceauºescu. toate semnate Frontul Salvãrii Naþionale. Editura Curtea Veche. apãreau profesorul Dumitru Mazilu (cu citate din raportul sãu privind nerespectarea drepturilor omului în România). Editura Humanitas. tânãrul Radu Filipescu (condamnat odatã la 10 ani pentru cã rãspândise manifeste împotriva lui Ceauºescu ºi apoi. Aºa cum singur avea sã mãrturiseascã. Scrisori deschise ºi alte texte.N. dupã eliberare. erau îndemnaþi sã nu-l realeagã pe Nicolae Ceauºescu în funcþia de secretar general. tovarãºe Nicolae Ceauºescu. intitulat Ziua lui Shakespeare. Ionel Canã ºi Vasile Paraschiv11 (care încercaserã organizarea unor sindicate independente). care mai trimisese scrisori critice lui Nicolae Ceauºescu ºi împrãºtiase unele manifeste.. poetul Mircea Dinescu (pentru interviuri acordate presei strãine). în care erau redate urmãtoarele versuri: . care a publicat o carte de versuri pentru copii intitulatã Motanul Arpagic.

oricât de modestã. Gheorghe Zamfir. care sã-l înlãture pe secretarul general ºi sã treacã la înfãptuirea unor reforme. Matei Cãlinescu. a unei societãþi civile. ajungând la concluzia cã nu existã nici o ºansã ca Nicolae Ceauºescu sã se menþinã la putere: „Nu e scãpare. Între cei care au semnat o scrisoare publicã adresatã la mijlocul lunii noiembrie 1989 13 Mihaela M. Ceauºescu. nu strig". "Nu regret.R. cã va fi vai ºi amar de noi ºi de þara asta. Un rol important l-a avut echipa de ziariºti de la radio Europa Liberã.a.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional În acele împrejurãri. Dinu Zamfirescu. Ilie Constantin. Dorin Tudoran.. i-ar fi sugerat sã se retragã. Ileana Vrancea º. Editura Meditaþii. jocul. fiecare are oamenii aici [în România]. Ion Vianu. nu le da apã la moarã. Lucian Raicu. Evident. Norman Manea. 118 131 . Pavel Chihaia. el fiind convins cã va trece cu bine peste dificultãþile în care se afla ºi cã se va repeta momentul august 1968. Mircea Carp. când românii au fost alãturi de el. dar faptul cã ea a fost consemnatã de fiica lui Marin Ceauºescu are o semnificaþie care nu poate fi trecutã cu vederea. Virgil Ierunca º. ªerban Orãscu. Nicule. p. chiar ºi Marin Ceauºescu. f. hotãrâþi sã apere integritatea ºi suveranitatea þãrii lor. Opoziþia faþã de regimul Ceauºescu a luat forma unor acte individuale. în România neputându-se ajunge – ca în alte state socialiste – la constituirea unei „echipe de schimb“ în conducerea P. fratele mai mare al lui Nicolae Ceauºecu. Monica Lovinescu. Nicule.. Adrian Niculescu. Nicolae Ceauºescu nu era dispus sã dea curs unei asemenea sugestii. Potrivit unei relatãri. Nicolae Balotã.C. Radu Câmpeanu. Salveazã-te! Retrage-te pe motiv de boalã ºi pune-l în locul tãu pe Iliescu. din care fãceau parte Nicolae Constantin Munteanu. cã ºi-au bãgat coada ºi ruºii ºi americanii. Sorin Toma. Nu s-a reuºit nici afirmarea. Marin Ceauºescu lucra la Agenþia Economicã a României din Viena ºi cunoºtea dinamica evoluþiilor din Europa. Ion Negoiþescu.a.a. care de mult comploteazã […] Nu le face. nu mã jelesc. înlãturarea lui Nicolae Ceauºecu pãrea soluþia cea mai realistã pentru detensionarea situaþiei interne ºi ameliorarea statutului internaþional al României. Bujor Nedelcovici. Vintilã Horia. Nu avem certitudinea cã o asemenea discuþie s-a purtat în aceºti termeni. Virgil Nemoianu. Mihnea Berindei. care sã exprime într-o formã organizatã dorinþa de schimbare. Mihai Botez. cã oricum el este <desemnat> sã revinã“13. Gelu Ionescu. Mircea Iorgulescu. Dintre românii plecaþi din þarã ºi care au luat atitudine publicã împotriva lui Ceauºescu se remarcau: Paul Goma. precum ºi vechii staliniºti Nina Cassian. Max Bãnuº. Emil Hurezeanu. Bucureºti.

Braºov (Transilvania ºi Banat). din ordinul ºefului Departamentului Securitãþii Statului. la care vor participa elemente declasate ºi foºti deþinuþi de drept comun. c) apariþia unor manifestaþii de stradã de tip Braºov ºi de tip Valea Jiului. unde va fi demis. Iaºi (Moldova ºi Dobrogea)*. Uniunii Sovietice. Franþei. Din ordinul conducerii Departamentului Securitãþii Statului. într-un loc secret. în cazul unor miºcãri de stradã cu caracter protestatar îndreptate contra lui Ceauºescu. b) schimbarea din funcþia de secretar general ºi ºef de stat. În mod cert. iar românii ascultau mai mult Europa Liberã decât Radio-România.C. Foarte active s-au dovedit mai multe organizaþii din strãinãtate. România. dar ºi C. ca urmare a unei plenare care va avea loc în Bucureºti. generalul Iulian Vlad. 26). potrivit cãruia la aceste întâlniri a fost citit un material provenit de la C. ofiþerilor operativi li se interzicea sã-ºi contacteze reþeaua de informatori (agentura secretã) pentru a verifica informaþiile privind înlãturarea cuplului dictatorial.C. ºi a statului român.R. Dupã cãderea zidului Berlinului ºi înlocuirea lui Todor Jivkov.C. ºi Consiliului de Stat al R. soluþia preconizatã era retragerea lui Nicolae Ceauºescu din conducerea P. semnat de Silviu Curticeanu.Ioan Scurtu preºedinþilor S.C. Un reputat specialist în istoria serviciilor secrete aprecia cã "prin acþiunea din 11 noiembrie s-a schimbat practic obiectivul prioritar al misiunilor..R. furturi ori sustrageri de bunuri de valoare. al P. în cursul cãrora vor avea loc ciocniri cu armata.A. în O enigmã…. vor fi ocupate sedii ºi va fi obligat sã fugã sau va fi prins ºi judecat". urmãreau cu pasiune posturile de televiziune din Ungaria. Iugoslavia. cu sediul la Londra. Nicolae Ceauºescu pierduse bãtãlia informaþionalã cu Occidentul. care nu mai prididea cu elogiile la adresa „înþeleptului cârmaci“ ºi a „savantei de renume mondial“. p. prin care se cerea „rezolvarea paºnicã“ a situaþiei din aceastã þarã s-au aflat Eugen Ionesco (membru al Academiei Franceze). primului-ministru al Marii Britanii. la care s-a analizat * Dupã Revoluþie.U. sesizãri sau reclamaþii ale oamenilor muncii despre distrugeri. Bulgaria ºi Republica Sovieticã Socialistã Moldoveneascã. între care Uniunea Mondialã a Românilor Liberi. ca invitat la o plenarã de partid sau consfãtuire. presei internaþionale.R. Lovitura de stat a confiscat revoluþia. în care se aprecia: "Din datele ºi informaþiile primite din exterior ºi din verificarea ºi lucrarea informativã de cãtre aparatul de informaþii externe a unor persoane adversare preºedintelui Ceauºescu rezultã neîndoielnic cã în urmãtoarele maximum trei luni se vor întâmpla: a) lichidarea lui Ceauºescu în urma unei vizite pe care o va face în Crimeea sau la Moscova.C. au avut loc concomitent trei întruniri cu ºefii inspectoratelor judeþene pe zone geografice – la Bucureºti (Muntenia ºi Oltenia). ei puteau sã primeascã din partea agenturilor doar informaþii. în vârtejul schimbãrilor intrase Cehoslovacia ºi se pregãtea intrarea în scenã a românilor. fostul ºef al Inspectoratului de Securitate din judeþul Arad a pus în circulaþie un document. condusã de Ion Raþiu.. În ziua de 11 noiembrie. ºeful Securitãþii judeþene ºi întregul aparat din subordine "nu se implicã în acþiuni represive" (ªerban Sãndulescu. prioritar 132 . care fãcea demersuri pe lângã guvernele occidentale sã nu mai întreþinã relaþii cu regimul Ceauºescu. George Emil Palade (laureat al Premiului Nobel). al P.S. Dacã pânã atunci. ocolind postul naþional.

unde avuseserã loc schimbãri fundamentale. Departamentul Securitãþii Statului a transmis inspectoratelor judeþene un ordin privind acþiunile ce urmau a fi întreprinse în vederea „cunoaºterii. din context rezulta cã asemenea schimbãri nu puteau ocoli România. în ziua de 26 aprilie 2006 – cã viceamiralul ªtefan Dinu. O asemenea întâlnire a avut loc ºi la conducerea Armatei. în prezidiu aflându-se ºi Ilie Ceauºescu. Iaºi. „Acþiunile negative“ deveniserã tot mai frecvente: pe pereþii unor clãdiri apãreau lozinci împotriva lui Ceauºescu. pp. p.a15.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional situaþia operativã. 103 15 Marius Oprea. Bucureºti. Banalitatea rãului. Generalul Spiroiu a menþionat cã aceastã informare a fost fãcutã la sfârºitul lunii noiembrie 1989. Dupã expunere. ºedinþa a fost condusã de generalul ªtefan Guºã. prin localuri publice erau rãspândite mici bilete (fluturaºi) cu apeluri împotriva dictaturii..R. 1949 . fostul ºef al Departamentului Securitãþii Statului. Generalul Nicolae Spiroiu a relatat – la o dezbatere organizatã de Institutul Revoluþiei Române din Decembrie 1989. 14 Alex Mihai Stoenescu. vol. acesta a negat categoric cã ar fi existat un asemenea document.S. Editura Polirom. ºeful Direcþiei Informaþii Militare. ostile sau lanseazã ori colporteazã zvonuri cu conþinut tendenþios“. 16). se cerea în mod expres luarea mãsurilor necesare „pentru prevenirea difuzãrii de înscrisuri cu conþinut necorespunzãtor. Duplicitarii. cu generalul Iulian Vlad. Delegaþii la Congres erau îndemnaþi sã pentru D. ºeful Marelui Stat Major. la 14 iunie 2006. iar partidele comuniste pierduserã teren în favoarea altor forþe politice. p. a prezentat o informare în faþa cadrelor de comandã despre situaþia din þãrile socialiste. Editura Elion. strãinilor prezenþi în þarã º. cunoaºterea stãrilor de spirit ºi preîntâmpinarea oricãror evoluþii negative. 2003.S. Într-o discuþie avutã de autorul lucrãrii de faþã. O istorie a Securitãþii în documente. prevenirii ºi contracarãrii ferme a oricãror fapte sau evenimente de naturã sã afecteze interesele securitãþii statului“.C. 254-256 133 . 2002. O istorie a Serviciilor de Informaþii ºi Securitate ale regimului comunist din România. În preajma deschiderii Congresului al XIV-lea al P. generalul Guºã a întrebat dacã dorea cineva sã ia cuvântul. o atenþie cu totul specialã trebuia acordatã întreprinderilor ºi atelierelor tipografice. depistarea ºi anihilarea elementelor care incitã la acþiuni ºi manifestãri turbulente. dar nimeni nu a îndrãznit sã facã vreun comentariu.1989. era <apãrarea secretarului general al partidului ºi a familiei conducâtoare>. pentru „pâine ºi cãldurã“ etc. partea a II-a. 4. Istoria loviturilor de stat în România. mobilizarea subordonaþilor pentru perioada urmãtoare ºi s-au stabilit mãsuri pentru îmbunãtãþirea activitãþii14. de la acea datã Securitatea urma sã se limiteze doar la acþiuni informative" (Cristian Troncotã.

Ele erau semnificative.S. În ziua de 17 noiembrie. U.. dar nu vizau o eventualã intervenþie militarã împotriva României. prin care se adresau aspre critici la adresa regimului Ceauºescu. ºi Uniunii Sovietice. Franþei. dintre care 5 se pãstreazã în Arhiva Institutului Revoluþiei Române din Decembrie 1989.F.S.. „se semnaleazã o serie de aplicaþii notificate ºi unele executate de mari unitãþi tactice în zona Cernãuþi“. În acelaºi timp.R.Ioan Scurtu voteze împotriva realegerii lui Nicolae Ceauºescu în funcþia de secretar general al P. p. a þãrilor din Piaþa Comunã. sub semnãtura lui Ion Stoian. În mai multe locuri din Bucureºti a fost difuzat ziarulapel intitulat “Luneta”. în frunte cu Valentin Hurduc. eventualei lor „coordonãri“ în legãturã cu perspectiva soluþionãrii problemelor internaþionale. o circularã câtre ºefii misiunilor diplomatice „în legãturã cu succesiunea rapidã a evenimentelor internaþionale în aproape toate zonele lumii. 107 17 Ibidem. Revoluþia Românã ….U.R.G..S. 123 134 .C. Marii Britanii. Ministerul de Externe a transmis. din Africa Australã.) a înfiinþat o organizaþie numitã Trust Organization.I. care urmãrea „încurajarea ºi sprijinirea miºcãrii de dizidenþã în þãrile socialiste“. Acþiunea a început în 1988 ºi pânã la revoluþia din decembrie au fost tipãrite 11 numere. cã s-a constatat intensificarea unor activitãþi practice la unitãþi de marinã ºi aviaþie într-o zonã situatã la Vest de peninsula Crimeea17. În circularã se cerea diplomaþilor ca.* Serviciul de Informaþii Externe raporta la 14 noiembrie 1989 cã Agenþia Americanã de Informaþii (C. Toate aceste acþiuni arãtau cã ziua înlãturãrii lui Ceauºescu se apropia. de care poate numai Stalin avusese parte.A. cu frecventele întâlniri la nivel înalt ce au loc sau care sunt programate pentru perioada urmãtoare“. din zona Orientului Mijlociu. p. sã urmãreascã foarte atent evoluþia evenimentelor ºi sã desprindã tendinþele pentru perioada urmãtoare.R. editat de un grup de lucrãtori la Combinatul Poligrafic “Casa Scânteii”. 16 Constantin Sava ºi Constantin Monac.A. îºi propunea acum „sã-ºi concentreze acþiunile cu preponderenþã asupra României ºi Cehoslovaciei“16. s-au depus eforturi pe plan extern pentru a contracara acþiunile ostile regimului de la Bucureºti.S.U. în primul rând. devenit titularul acestui departament la 4 noiembrie. O atenþie specialã trebuia acordatã acþiunilor S. Direcþia Informaþii Militare menþiona cã în U.A. R. deºi propaganda oficialã din România îi înãlþa imnuri de slavã. adãpostitã în localitatea Otopeni. * Valentin Hurduc a confecþionat o maºinã artizanalã de tipãrit. America Centralã ºi America Latinã. interesa în mod deosebit poziþia S.

ofiþerii de securitate fiind prezenþi în mod vizibil în întreprinderi ºi instituþii. activitate“18. se fãcea precizarea cã „acestea sunt indicaþii stricte pentru dv. sã intensifice contactele cu personalitãþi politice prestigioase din þara de reºedinþã. La punctul 4 al circularei se menþiona cã erau posibile unele recrudescenþe ºi intensificãri ale acþiunilor ostile României. prezentaþi pe larg poziþia României faþã de problemele internaþionale.. pentru a asigura protecþie faþã de acþiunile cu caracter provocator. pentru a obþine. Congresul al XIV-lea al P. cu cerinþa de a le aplica întocmai ºi de a întãri exigenþa ºi autocontrolul în întreaga dv..A. cadrele Ministerului de Interne erau în alertã. cu tactul necesar. informaþii utile: „În toate aceste contacte. chiar unele provocãri.C. având la bazã cuvântãrile ºi interviurile tovarãºului preºedinte Nicolae Ceauºescu.R. supravegherea persoanelor „cu probleme“ s-a intensificat. au fost sporite mãsurile de securitate în întreaga þarã. Din acest document rezultã faptul cã la Bucureºti exista o stare de îngrijorare privind modul cum era privitã România ºi teama cã acþiunile ostile ar lua o ºi mai mare amploare. în contactele cu persoanele din þara de reºedinþã sã discute strict numai tema dinainte stabilitã.“. În circularã se mai cerea ca. pp. personalul Ambasadei sã se deplaseze în afara acesteia numai în grup. a avut loc în zilele de 20-24 noiembrie într-o atmosferã care semãna cu starea de asediu. iar comentarea informaþiilor sã se facã „în spaþiile strict desemnate acestui scop ºi numai cu participarea celor care au acces sau a celor care au contingenþã cu problema aflatã în discuþie“.R. La sediile Comitetelor de partid se fãcea de gardã zi ºi noapte.C. 303-305 135 . documentele de partid ºi instrucþiunile M. În încheiere. iar unde era cazul sã prezinte protestul Ambasadei.. li se cerea sã pãstreze strict confidenþialitatea discuþiilor. faþã de care diplomaþii români sã ia „imediat poziþii ferme de respingere a acestora“. sã nu se comenteze cu unul despre discuþiile purtate cu altul. Se atrãgea atenþia asupra necesitãþii respectãrii secretului se stat. dar mai ales în Bucureºti. unde se desfãºurau lucrãrile 18 Principiul dominoului. O mare parte din perimetrul Sãlii Palatului din Bucureºti.E. În preajma deschiderii Congresului P. În al treilea rând.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional În al doilea rând. ca discuþiile sã aibã loc numai în locurile permise.

de condamnare ºi anulare a tuturor acordurilor încheiate cu Germania hitleristã. trãgându-se concluziile practice ºsubl.R. În raportul sãu19. Asemenea cuvinte erau rostite prea târziu. Nicolae Ceauºescu a prezentat cifre comparative. în urma cãrora Uniunea Sovieticã a ocupat Basarabia ºi nordul Bucovinei. Menþionând cã în anul urmãtor se împlineau 45 de ani de la terminarea celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. a lichidãrii inegalitãþilor ºi asupririi.C. 1989 136 . 20 noiembrie 1989. Nicolae Ceauºescu a apreciat cã „în faþa þãrilor socialiste. Raport la cel de-al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român. În acel interval de timp. secretarul general al partidului a cerut „sã se treacã la adoptarea mãsurilor necesare soluþionãrii tuturor problemelor care nu s-au rezolvat încã. care a stat la baza notelor ultimative din iunie 1940. Dar. el se referea la pactul Molotov – Ribbentrop. În 1981. a fost blocat cu camioane ale armatei. durata medie a vieþii de la 42 de ani la circa 70 de ani etc. Erau trasate liniile de evoluþie economicã în urmãtorul cincinal ºi în perspectivã. miliþieni ºi membri ai gãrzilor patriotice. a tuturor popoarelor se pun noi ºi noi întrebãri ºi probleme cu privire la calea progresului economico-social. ci cu 1945 (când þara fusese grav afectatã de rãzboi). Astfel. ns.Ioan Scurtu Congresului. În primul rând apare necesar sã se adopte o poziþie clarã. a înlãturãrii pericolului nuclear“. Poate cã în urmã cu 10 – 15 ani ar fi avut un puternic ecou în conºtiinþa românilor ºi chiar pe plan internaþional. pentru a putea sublinia mai pregnant succesele obþinute în anii socialismului. Editura Politicã. salariile de 34 de ori. din 23 august 1939. a evitat sã se refere la acest pact pentru a nu-i supãra pe liderii de la Kremlin.þ pentru anularea tuturor urmãrilor acestor acorduri ºi dictate“. cum se fãcea de regulã. într-un manual universitar – realizat de colectivul de istorie contemporanã din cadrul Catedrei de Istoria României. fãrã echivoc. dar nu cu anul 1938 (dezvoltarea economicã maximã în perioada interbelicã). Facultatea de Istorie. cea agricolã de peste 10 ori. timp de decenii conducerea P. pe strãzi patrulau formaþiuni alcãtuite din militari. Universitatea Bucureºti – a fost publicat articolul din anexa secretã a 19 Nicolae Ceauºescu. Referindu-se la evenimentele care aveau loc în Europa. producþia industrialã crescuse de 145 de ori. Bucureºti. subliniinduse cã se impuneau eforturi sporite pentru retehnologizarea industriei ºi creºterea productivitãþii muncii. populaþia urbanã a sporit de la 22% la 53%.

inclusiv de asasinare. România ºi rãzboiul americanovietnamez. 2008. p. Puncul de vedere exprimat de Ceauºescu a fost aprobat în unanimitate. pe care o ridic ºi o consider obligatoriu sã ne consultãm asupra ei. 1981. Aceste lucuri le-am discutat nu o singurã datã. Actul final al Conferinþei pentru Cooperare ºi Securitate în Europa prevedea inviolabilitatea graniþelor. dar cred cã nu este necesar. Acum. S. p.C. 197 * Paul Niculescu-Mizil. acceptat la Moscova. citez din memorie: «Acesta este raportul. Bucureºti. vã pierdeþi timpul. 49-50). care aveau la bazã pactul Molotov – Ribbentrop. deoarece nu voi spune lucruri noi. Washington. Ceauºescu.R. deoarece el „corespundea cu gândurile ºi sentimentele tuturor“. în noiembrie 1989.C. Coordonator Aron Petric.R. spusele secretarului general al P. din 1939“. Niculescu-Mizil scria într-o lucrare publicatã în 2008: „cred cã aceasta a fost picãtura care a umplut paharul. s-a discutat în Comitetul Politic Executiv conþinutul Raportului pe care urma sã-l prezinte N.» Apoi a citit textul ce se gãseºte în raportul publicat cu privire la pactul MolotovRibbnetrop. ele gãsindu-ºi confirmarea în Tratatele de pace de la Paris. sã fie o realitate a Europei de astãzi ºi de mâine“. Pe de altã parte. îl puteþi citi. semnate în 1947. a creat o stare de nemulþumire. rãmas în vigoare ºi dupã înfrângerea Germaniei. venind astfel în contrasens cu evoluþiile de dupã dãrâmarea zidului Berlinului. intervenþia lui Ceauºescu la Congresul al XIV-lea al P. avea sã scrie: „Înainte de Congres. din aceleaºi motive de politicã externã. pp. au iritat cercurile diplomatice internaþionale. El a pus raportul pe masã ºi a spus. a lui Nicolae Ceauºescu“. Unificarea celor douã state germane devenise un proces ireversibil. Editura Didacticã ºi Pedagogicã. el fiind primul conducãtor politic de dupã 1945 care ridica problema anulãrii pactului Molotov – Ribbentrop.1981. ªi în problema germanã. Bucureºti. (Paul Niculescu Mizil. membru al Comitetului Politic Executiv. declaraþia lui Ceauºescu nu-i impresiona pe românii preocupaþi de existenþa lor zilnicã. În cadrul înþelegerilor secrete din 1943 – 1945. Este însã o singurã chestiune nouã.U. Editura Roza Vânturilor. vã sunt cunoscute. În consecinþã. Peste aproape trei decenii. dar apoi s-a aºternut din nou „liniºtea“. Nicolae Ceauºescu susþinea o formulã 20 Istoria României între anii 1918 . Voi relata cum am îndeplinit sarcinile ºi ce avem de gând sã facem. care se referea la Basarabia20. de o importanþã politicã deosebitã.A. Londra ºi Paris.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional pactului Molotov – Ribbentrop. aceastã declaraþie a lui Ceauºescu a nemulþumit în primul rând pe liderii marilor Puteri. 21 Principiul dominoului…. a dus la soluþia maltezã de eliminare. ºi Marea Britanie au fost de acord cu solicitãrile Uniunii Sovietice în problemele teritoriale.* Agenþia TASS a þinut sã replice: „Nici un om politic responsabil nu pune la îndoialã graniþele europene postbelice“21. El susþinea cã „existenþa celor douã state germane trebuie sã continue. 356 137 . Dacã vreþi sã-l citiþi.

criticând ce este rãu. ci pe cei care au fãcut în aºa fel încât sã aducã daune socialismului!“ Participanþii la Congres. La Congres. În momentul Congresului al XIV-lea. se impunea creºterea rolului conducâtor al Partidului Comunist Român. neonaziste.Ioan Scurtu specificã rãzboiului rece.C. dar ºi telespectatorii ºi radioascultãtorii (expunerea era transmisã în direct) au înþeles cã cel vizat era liderul sovietic Mihail Gorbaciov. principiul respectãrii drepturilor popoarelor. de a-ºi îndeplini programul de fãurire a socialismului ºi comunismului“. Campania desfãºuratã pe plan european pentru respectarea drepturilor omului. înseamnã. Iatã de ce. În contextul în care socialismul-totalitar se prãbuºea. Nicolae Ceauºescu promovase. timp de douã decenii ºi jumãtate. deºi au avut funcþii de conducere într-o þarã sau alta?“ El îi viza. nu trebuie sã aruncãm socialismul. Apoi. Partidul Comunist Român avea 3 831 000 membri . Ceauºescu a întrebat retoric: „Ce se poate spune despre cei care declarã astãzi cã nu mai vor socialismul. acum. Ceauºescu declara: „Partidul nu poate renunþa la rãspunderea sa revoluþionarã. liderul comunist român pãrea cã trãieºte într-o altã lume. care pornise pe calea unificãrii patriei sale. nu poate sã cedeze altei forþe politice misiunea sa istoricã. În opinia sa. fiind cu totul strãin de viaþa realã.R. cã vor sã meargã spre capitalism. pe liderii din Polonia ºi Ungaria. El se afla nu numai în contrasens cu poziþiile marilor puteri. a libertãþii presei. el îºi nega propriul sã mesaj internaþional. în primul rând. În timp ce în celelalte state socialiste partidele comuniste trecuserã la împãrþirea puterii cu alte forþe politice. în noiembrie 1989. socialismul – acest Fãt-Frumos al omenirii – sã triumfe nu numai în România. impusã la sfârºitul celui de-al doilea rãzboi mondial. Nicolae Ceauºescu compara socialismul cu Fãt-Frumos ºi afirma cã „trebuie sã avem permanent în vedere pentru a face totul ca acest minunat voinic. dar ºi cu voinþa poporului german. ci ºi în întreaga lume“. de a cãror voinþã conducâtorii erau datori sã þinã seama. a renunþa de a mai fi un partid revoluþionar.la o populaþie de 23 de milioane de locuitori 138 . era pusã de Nicoale Ceauºescu pe seama cercurilor revanºarde. pentru rezolvarea tuturor problemelor cu care se confrunta societatea româneascã. Convingerea sa era cã „numai socialismul reprezintã viitorul. care urmãreau o nouã reîmpãrþire a lumii. comunist. de fapt. A face acest lucru. Reformele care aveau loc în Uniunea Sovieticã ºi în celelalte state ale Tratatului de la Varºovia erau respinse de secretarul general al P.

20% intelectuali ºi funcþionari. la fel ca altãdatã. existau 59 554 organizaþii de bazã. oneºti“. asigura prin ridicãri bruºte în picioare ºi reaºezãri întârziate. Un participant la Congres constata: „Prezidiul.. Mãrturia unei istorii trãite. travestiþi în oameni obuºnuiþi ºi.R.. p. Un participant la Congres aprecia cã. are ceva din încremenirea finalã a oamenilor traºi în þeapã. încetase sã mai fie un organism viu. nu puteau ascunde faptul cã P. referindu-se mai puþin la documentele prezentate ºi punând accentul pe elogierea activitãþii lui Nicolae Ceauºescu ºi a Elenei Ceauºescu.C. oricât de impresionante. inclusiv municipiul Bucureºti. în timpul celor cinci ore. 6 033 comitete de partid în întreprinderi. mai mulþi ca de obicei. 2 364 comitete comunale. doreau înlãturarea lui Nicolae Ceauºescu. 16% þãrani.23 În Rezoluþia adoptatã de Congres. ctitorul de geniu al României socialiste moderne. Prin asemenea comportare. Nicolae Ceauºescu era apreciat ca „cel mai iubit ºi stimat fiu al naþiunii noastre. începerea ºi durata scandãrii lozincilor: „Ceauºescu reales la al «paiºpelea» Congres!“ Sala pare tristã ºi oarecum speriatã. „s-au înregistrat peste 50 de ridicãri în picioare pentru scandãri ºi ovaþii“22. pp. de numele cãruia legau toate necazurile lor. solemn ºi bine îmbrãcat. mai ales. cât a durat citirea raportului.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional . În broºura publicatã sub titlul Raport la cel de-al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român erau menþionate 111 întreruperi prin aplauze ºi ovaþii a expunerii secretarului general. instituþii ºi unitãþi agricole. strãlucit conducâtor de partid ºi de þarã. Luãrile de cuvânt ale delegaþilor au fost stereotipe.. ea îºi demonstreazã cu greu entuziasmul. iar restul alte categorii. dar ºi mass-mediei internaþionale cã exista o unitate deplinã în cadrul partidului ºi o apreciere unanimã a rolului de conducâtor pe care-l îndeplinea Nicolae Ceauºescu. vegheatã la capãtul rândurilor de îngeri pãzitori cu ochi albaºtri. organizatorii Congresului urmãreau sã arate românilor.. Elementul mobil este numai Emil Bobu care. 259 comitete orãºeneºti ºi municipale ºi 41 organizaþii judeþene.. în covârºitoarea lor majoritate. ce s-a 22 Dumitru Popescu..251 23 Silviu Curticeanu. personalitate de înalt prestigiu a vieþii politice contemporane. animatã de grupuri de agitatori ai capitalei. Cifrele.dintre care 55% muncitori. 389-390 139 . iar membrii sãi. Am fost ºi cioplitor.

Lina Ciobanu. fãrã ºtirea ºi consimþãmântul lor“25. Paul Niculescu. Congresul l-a reales cu unanimitate. componenþii acesteia nici mãcar nu au încercat sã-ºi îndeplineascã misiunea pentru care au fost aleºi. Elena. Partidul însuºi devenise un fel de anexã a unei dictaturi personale. Ion Ceauºescu (frate) – vicepreºedinte al Comitetului de Stat al Planificãrii. pe Nicolae Ceauºescu în funcþia de secretar general al Partidului Comunist Român. Manea Mãnescu. La prima Plenarã. Ludovic Fazekaº. În rândul membrilor supleanþi ai C. Constantin Radu ºi Iosif Szas. Silviu Curticeanu. ci l-au aºteptat pe Nicolae Ceauºescu. al înþelegerii ºi colaborãrii între toate naþiunile lumii“24 Dar asemenea afirmaþii erau receptate de opinia publicã internã ºi internaþionalã mai curând ca o expresie a stãrii de izolare în care se afla Nicolae Ceauºescu. era format din: Nicolae Ceauºescu. Mãrturia unei istorii trãite….R. Gheorghe Rãdulescu. Preºedintele Comisiei Centrale de Revizie a fost ales Ilie Verdeþ. Constantin Olteanu. Nicolae Andruþa Ceauºescu (frate) – comandantul ºcolii de Miliþie ºi Securitate. se numãrau: Nicu Ceauºescu. Congresul votase o Comisie de propuneri. alãturi de secretarul general: Elena Ceauºescu. p. funcþionând dupã directivele pe care le dãdea secretarul general. iar membrii Comisiei ºi-au însuºit „hotãrârea luatã mai înainte. au avut loc alegerile. În fapt. care cuprindea 21 de membri ºi 26 de supleanþi*. Ion Dincã. Constantin Dãscãlescu. Vasile Milea. desfãºuratã în aceeaºi zi. 140 . al P. Florea Ceauºescu 24 "Scânteia" din 26 noiembrie 1989 25 Silviu Curticeanu. preocupat sã plaseze în funcþii de conducere oamenii sãi cei mai de încredere. prin vot deschis. Secretariatul C. Dumitru Petrescu. lista membrilor Comitetului Central fusese refãcutã în mai multe rânduri de Nicolae Ceauºescu. Acesta a scos din buzunar lista ºi a citit numele viitorilor membri ai Comitetului Central. care se retrãsese într-o salã pentru a „delibera“ în liniºte. A urmat votul secret asupra listei membrilor Comitetului Central. Emil Bobu. 395 * Între aceºtia. Ion Coman. Din noile organe de conducere fãceau parte patru membri ai familiei Ceauºescu: Nicolae. În ultima zi a Congresului. Ion Coman. Vasile Bãrbulescu.C. Emil Bobu. Constantin Olteanu. Comitetul Central a ales Comitetul Politic Executiv.P. Ilie Matei. ªi alþi membri ai „clanului“ deþineau poziþii importante: Ilie Ceauºescu (frate) – ministru adjunct la Ministerul Apãrãrii Naþionale.Ex. realitatea concretã fiind învãluitã într-o vorbãrie fãrã conþinut.Ioan Scurtu impus în conºtiinþa întregii omeniri ca mare Erou al pãcii. Nicu (fiu).C. Marin Ceauºescu (frate) – ºeful Agenþiei Economice a României la Viena. Tudor Postelnicu. Vasile Bãrbulescu (cumnat).

sã conducã în continuare þara spre trepte tot mai înalte de progres ºi civilizaþie. Chiar în timpul desfãºurãrii lucrãrilor Congresului aveau loc mari manifestaþii la Praga. a întregii naþiuni. În ziarul „România liberã“ din 25 noiembrie era publicatã cuvântarea lui Ceauºescu la încheierea lucrãrilor Congresului. fapt ce l-a determinat pe reprezentantul Partidului Comunist cehoslovac sã pãrãseascã Bucureºtii înainte de încheierea acestuia.C.C. 141 . ºi se angajau sã munceascã “fãrã preget” pentru realizarea obiectivelor stabilite de Congres. Cu toate eforturile depuse de conducerea P. „sã asigurãm unitatea de granit între partid ºi popor“ etc.R.C. Ziarul relata cã „peste 120 000 de oameni ai muncii din Capitalã au venit în marea Piaþã a Palatului Republicii pentru a aduce un fierbinte ºi vibrant omagiu tovarãºului Nicolae Ceauºescu. reinvestit de Congresul al XIV-lea în suprema funcþie de secretar general al partidului. spre comunism“. Presa nu gãsea cuvinte pentru a elogia hotãrârile adoptate de Congres ºi mai ales realegerea lui Nicolae Ceauºescu în funcþia de secretar general.R. Nicolae Petrescu (fratele Elenei Ceauºescu) – vicepreºedinte al Consiliului Central al Sindicatelor din România. rezultatele au fost sub aºteptãri. Partidului Comunist Italian. Erau publicate telegrame ale Comitetelor judeþene de partid. desemnat astfel prin voinþa comuniºtilor. al P. de a avea o reprezentare internaþionalã cât mai largã la cel de-al XIV-lea Congres. Nu a fost prezent nici unul dintre secretarii generali ai partidelor comuniste (sau foste comuniste) din þãrile socialiste. Au lipsit delegaþii Partidului Socialist din Ungaria. „sã asigurãm creºterea continuã a rolului conducâtor al partidului“. Toþi ambasadorii þãrilor Comisiei Economice Europene au refuzat sã dea curs invitaþiei de a participa la deschiderea lucrãrilor Congresului. Partidului Comunist din Austria. conducâtorilor diferitelor întreprinderi prin care „oamenii muncii“ ºi exprimau „neþãrmurita bucurie“ pentru realegerea lui Ceauºescu în funcþia de secretar general al P. „nimic nu ne poate abate“ de la aceastã cale. motivaþiile publice aduse erau cã România nu respecta drepturile omului.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional (frate) – redactor-ºef adjunct la „Scânteia“ (organul de presã al C. dar cele mai numeroase veneau din þãrile în curs de dezvoltare.). hotãrârile au fost adoptate „într-o unanimitate deplinã“. preferându-se trimiterea unor reprezentanþi de rang secund. Nicolae Ceauºescu încãlca grav Actul final semnat la Helsinki în 1975.C. iar prin politica sa. în care acesta sublinia: „edificãm cu succes“ societatea socialistã multilateral dezvoltatã.R. În salã s-au aflat 115 delegaþii din 82 de þãri.

ziarul „Politica“ din Belgrad a publicat la 21 noiembrie articolul intitulat Ceauºescu împotriva reformelor. ºi Bulgaria“28.R.C.R. ca în România“27. Zambia. Nemulþumite de modul în care a procedat mass-media româneascã.U. reforme. Partidul Socialist Ungar aprecia – în organul sãu de presã Nepszabadsag: „Nicãieri în Europa nu sunt dispreþuite atât de deschis drepturile omului. Ethiopia. din mesajul P. nu a marcat acea schimbare pe care o doreau românii. Astfel. iar din mesajul Partidului Socialist Ungar era publicat doar urmãtorul text: „În numele Prezidiului Partidului Socialist Ungar..C.R. salut forumul dumneavoastrã. inclusiv ale minoritãþii maghiare. Ecuador. p. Uruguay. unele partide comuniste au dat publicitãþii mesajele respective în presa din propriile lor þãri.C. Strãzile oraºului [Bucureºti] sunt controlate de patrule înarmate ale armatei ºi miliþiei. Botswana. Maroc.A. democratizarea societãþii.C. La rândul sãu. care au cuprins deja Ungaria. Mexic. Gazeta polonezã Wyborcza relata: „Conducerea [P. În cuvântarea de cinci ore.Ioan Scurtu În presã au fost publicate mesajele unor partide din Burundi. S. Panama. dogmaticã. publicat în “Scânteia”.D.G. în care se sublinia necesitatea reformelor ºi se menþiona cã „existã deosebiri esenþiale de pãreri cu privire la procesele actuale din lumea socialistã. de pânã 26 „România liberã“ din 25 27 Principiul dominoului…. Partidul Comunist Francez a dat publicitãþii mesajul pe care l-a transmis Congresului P. 28 Ibidem. De exemplu. Zimbabwe. Polonia. Yemen. conþinea nu mai puþin de 86 de rânduri. Francez au fost scoase pãrþile care se refereau la necesitatea respectãrii drepturilor omului. realizarea drepturilor ºi libertãþilor omului ºi altele“. ci a reconfirmat linia conservatoare. Israel. respectarea drepturilor omului ºi renunþarea la pedeapsa cu închisoarea pe motive politice26. Congresul al XIV-lea al P. ºi a lui Nicolae Ceauºescu.R.C. 316 noiembrie 1989 p. Zair. R. 315 142 . S-au publicat integral numai mesajele care elogiau activitatea P.] a luat mãsuri extraordinare de securitate. precum ºi mesajul Prezidiului Uniunii Comuniºtilor din Iugoslavia. Mauritius. Benin. Nicaragua. iar din celelalte erau redate doar anumite fragmente. rolul partidului. Liban. Doresc ca activitatea Congresului sã fie rodnicã – se aratã în mesaj“ Aceasta în timp ce mesajul Partidului Congresul Naþional al Poporului din Republica Cooperatistã Guyana. Ceauºescu a arãtat cã partidul lui nu va ceda presiunii reformelor în stil sovietic. în care se pronunþa pentru respectarea libertãþii individuale ºi colective.

Aceasta în timp ce cozile pentru procurarea alimentelor de primã necesitate – chiar ºi a celor cartelate – nu se mai terminau. iar suspiciunea secretarului general cã s-ar putea ivi noi defecþiuni plana asupra tuturor ofiþerilor. unde erau citite pe post. la 23 august 1989. iar avansãrile nu-ºi mai urmau cursul normal. armata era folositã mai mult la muncã. fiind în mare parte consacrat elogierii cuplului prezidenþial. iar conducerea de partid era profund nemulþumitã de modul în care aceasta îºi fãcea datoria. care trãiau într-o stare de nesiguranþã privind poziþia lor. iar faptul cã în 1989 nu s-a mai respectat aceastã tradiþie a generat o stare de frustrare ºi chiar de revoltã în rândul cadrelor militare. Ceauºescu nu lua în seamã cauzele reale care generau asemenea acte ºi acuza Ministerul de Interne cã nu desfãºura acþiuni preventive. care le transmiteau – prin intermediul ambasadelor occidentale – la “Europa Liberã”. Parcã pentru a incita populaþia. Miliþia era confruntatã cu fenomene sociale tot mai numeroase (furturi.înlocuitori la comandã”. cunoºteau foarte bine situaþia internaþionalã. în revista „Periscop“. 68 143 . p. programul de televiziune se redusese la douã ore pe zi. iar ministrul Milea nu a emis ordine de avansare pentru 2. despre „democraþie“ ºi „poporul stãpân pe soarta sa“. dar ºi o bunã parte din cei cu misiuni de contraspionaj pe plan intern (mai ales la ambasadele din Bucureºti)..Revoluþia românã din 1989 în context internaþional atunci. omoruri. Intrase în tradiþie ca de 23 august – Ziua Naþionalã a României – sã se facã avansãri în grad. lumina electricã se întrerupea uneori din jumãtate în jumãtate de orã. decembrie 2008. Nemulþumirea atinsese ºi structurile de forþã ale regimului. caloriferele rãmãseserã reci în plinã iarna. În ultimii ani.29 Unii securiºti au plasat materiale documentare unor cetãþeni români. la sãparea canalelor de irigaþie ºi pe ºantierele de construcþie.000 de ofiþeri la gradul urmãtor. bãtãi. dar ºi cu acte împotriva regimului – rãspândirea de manifeste. Dupã fuga lui Pacepa au urmat ample reorganizãri. Ceauºescu a refuzat avansãrile în gradul de general. Se adãuga faptul cã multe mari unitãþi erau comandate de . Nicolae Ceauºescu ºi aparatul sãu de propagandã vorbeau despre „bunãstare ºi fericire“. ruperea lozincilor de pe panourile publice etc). ce se întâmpla în þãrile „surori“ ºi erau convinºi cã ºi în România trebuia sã se producã o schimbare. Securitatea devenise o structurã tot mai nesigurã pentru regim. la strângerea recoltelor agricole. asemenea materiale 29 Ion Constantin. Securiºtii care lucrau în strãinãtate. Securitatea în revoluþia românã din decembrie 1989.

20 septembrie. Operaþiunile Mariþa ºi Eterul. verificãrii informaþiilor privind organizarea unor acþiuni de protest în faþa sediului oficiului diplomatic român din R. Ediþie de documente semnatã Dumitru Dobre. Acelaºi informator. 31 Sursele Securitãþii Informeazã. Editura Compania. Mozartstrasse 23)“32. sub egida Institutului Naþional pentru Memoria Exilului Românesc din care rezultã limpede cã respectivul post de radio era penetrat de securiºti. 34 32 Ibidem. Georgescu. la ora fixatã a venit la pensiunea noastrã (Westfalia. Fiind acolo. sã fie invitaþi la domiciliile respectivilor. înaintea plecãrii sale în strãinãtate de a-i contacta pe P. la telefonul Europei Libere. Într-adevãr.m. amintindu-ºi vechea lor prietenie din tinereþe.F. 93 34 Ibidem. Bucureºti. cu numele de cod „Mincu“. Monica Lovinescu.Ioan Scurtu conþineau critici foarte dure la adresa politicii promovate de Nicolae Ceauºescu30. Istoria Europei Libere prin documente de Securitate.“ 34. 2008. acesta. cunoaºterii surselor pe care le au în þarã ºi a cãilor prin care le parvin informaþiile. Ei au încercat din primele zile sã convingã sursa sã rãmânã în Occident”31. sã discute ore în ºir probleme care interesau Securitatea. p. Bucureºti. care m-a întrebat dacã poate sã ne viziteze la pensiune. în scopul obþinerii de informaþii despre activitatea de la Europa Liberã.B. În 2008 a fost publicatã lucrarea Sursele Securitãþii informeazã. orele 10 dimineaþa. p. 31 33 Ibidem.G. p. 18 decembrie 1976: „Sosind în ziua de 19 septembrie 1976 la München. 2 iulie 1965: „În cursul vizitei sale la Paris sursa a întâlnit de numeroase ori pe Virgil Ierunca ºi soþia sa. Informatorii acesteia au ajuns sã ia masa cu redactori ºi chiar ºefi ai Secþiei române. p. promiþând cã. ºi E. ne va vizita. Mihaela Toader. a doua zi. Citãm din câteva note informative publicate în Sursele Securitãþii. am luat contact telefonic cu Preda Bunescu. 97 144 . împreunã cu nevasta lui. plãcut impresionat. am fost vizitaþi de ambii la orele 18“33. A vorbit nevasta mea cu el. au telefonat ºi au vrut sã vadã sursa.G. chiar în ziua în care sursa a ajuns la Paris. În nota operativã întocmitã de ofiþerul de Securitate se preciza: „Nota este datã ca urmare a sarcinilor trasate informatorului. la ora 18 d. a cerut adresa noastrã. scria cã în ziua de 19 noiembrie „pe la orele 15 am primit un telefon de la E. Aceºtia. Iulia Huiu. ºi.. 30 Pentru detalii: Mihai Pelin. Editura Humanitas. 2007.

pp. 14 mai 1987. La data arãtatã mai sus. „s-a ivit prilejul contactãrii lui Vlad Georgescu. mi-a spus cã nu s-a mai întâlnit cu fost rege Mihai. situaþia lui s-a clãtinat în ultima vreme la post ºi era pe punctul sã i se desfacã contractul de muncã […] americanii ar fi dat dezlegarea sã se adreseze critici privind activitatea preºedintelui României. Datoritã acestora. în ziua de 21 august 1985. Vlad Georgescu a venit sã mã ia cu maºina de la Colette Moscu. ceea ce a fãcut sã fie observat de câtre conducerea americanã.30. singur la Washington. Referindu-se la intenþiile lui de viitor. „sursa“ fiind invitatã de directorul Secþiei române a postului de radio Europa Liberã.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Securitatea era la curent cu modul de lucru ºi relaþiile din interiorul postului de radio Europa Liberã“. ªtie cã una din fiicele acestuia. 18 octombrie 1985. la domiciliul lui. directorul postului de radio Europa Liberã – secþia pentru România. Astfel. fiind gãzduit ca bursier al Institutului German într-un hotel situat în apropiere de Radio 35 Ibidem. Sursa „Stan“ informa: „Cu ocazia cãlãtoriei efectuate în Republica Federalã Germania am contactat. la post. unde locuiam la München. dar sã nu se recurgã la calomnii ºi injurii35. dar cã vorbeºte cu el la telefon. pentru a merge la masã. discuþia purtatã referindu-se numai la câteva subiecte. în jurul orelor 18. Sursa „Grancea“ informa cã.F. Într-un raport informativ al sursei „ªtefan“ referitor la Liviu Cristea (septembrie-octombrie 1985) se menþiona: Informatorul „ªtefan“ s-a deplasat în R. dar întâmpinã greutatea faptului cã acesta nu ºtie româneºte. cu care urmeazã sã facã câteva emisiuni“36. pp. principesa Margareta. mi-a confirmat faptul cã urmeazã a avea la Washington o întrevedere cu Calciu Dumitreasa. De asemenea. directorul Secþiei române a postului de radio Europa Liberã […] Am avut trei întâlniri la München. având o bursã din partea Institutului German de Arheologie. 225-228 145 . mi-a relatat cã va plecat pentru 24 de ore. pe Vlad Georgescu. s-a luat mãsura ca materialele importante ce urmeazã a fi transmise sã fie traduse în limba englezã ºi prezentate comisiei americane pentru aprobare […] Vlad Georgescu a comis douã greºeli de orientare. Doreºte sã ia un interviu pentru Europa Liberã.“ Cei doi s-au reîntâlnit în ziua de 26 august 1985. este la Roma ºi lucreazã la F. la dejun: „am fost numai noi doi.217-222 36 Ibidem. în München. Germania ºi a locuit la Liviu Cristea. acesta l-a informat cã „recent. pentru a lua contact cu noua conducere ºi a primi instrucþiuni.A.O.

pp. Vlad Georgescu a obþinut azil politic. Vlad Georgescu i-a mãrturisit: „Munceºte foarte mult pentru emisiunile radio. scandal. care l-a întrebat: “ – Cum e posibil. 39 Paul Goma. Editura Nemira. Bucureºti. ca… opozanþi. dorind sã se facã cunoscut ºi apreciat pe linia conducerii americane […] ºi-a afirmat dezaprobarea pentru tot felul de acþiuni ale emigraþiei vechi ºi publicaþiile acesteia. Parcã n-ai ºtii care sunt criterii dupã care americanii angajeazã slujbaºi la Europa ºLiberãþ. în „Magazin istoric“. de la Televiziunea bucureºteanã la Europa Liberã ºi dumitale sã nu-þi dea mãcar o colaborare? – E posibil. Dar nu poate fi exclus raþionamentul potrivit cãruia ºi ei erau o “sursã” pentru acest post de radio. Istoricul Florin Banu aprecia cã ascensiunea profesionalã fulminantã ºi repetatele plecãri în strãinãtate a lui Vlad Georgescu „s-au datorat colaborãrii acestuia cu Direcþia de Informaþii Externe“. 103 146 .Ioan Scurtu Europa Liberã“. sã nu se fi manifestat în România. domnule. iar în 1982 a devenit directorul Departamentului Român al postului de radio Europa Liberã. La 26 decembrie 1984. funcþie pe care a deþinut-o pânã la moartea sa. Jurnal pe sãrite. ca Europa Liberã sã nu-þi dea o rubricã. pe care le considerã ridicole. Persifla iniþiativele lui Iancu Raþiu ºi dorinþa acestuia de a uni diferitele tendinþe în jurul regelui Mihai. în anul 1988. necum ai lui Ceauºescu! Ba chiar dintre foºtii activiºti… Cicã „ºtia ar cunoaºte… secrete de stat. casã. mãcar o colaborare regulatã? […] Dar e posibil ca Europa sã angajeze. Tot în anul 2008 a fost dat publicitãþii documentul semnat de Vlad Georgescu în 1963 în care acesta scria: „Mã angajez sã ajut organele Securitãþii Statului informându-le despre aspectele negative din muzeele din capitalã pe care le cunosc“38. cu salariu. tot felul de colaboraþioniºti notorii. ca sã mã recruteze americanii”. Cu sprijinul Ambasadei SUA la Bucureºti. în România.39 Informatorii securitãþii cãutau sã prezinte cât mai detaliat activitatea lor ºi serviciile pe care le aduceau prin penetrarea lucrãtorilor de la Europa Liberã. 1997. Paul Goma nota o discuþie cu un domn Focke. trecuþi direct de la Scânteia ºi la Agerpres. nu ai fãcut. masã. iulie 2008. nu cunosc secrete de stat. În mod 37Ibidem. considerându-i pe toþi niºte ramoliþi rupþi de realitatea din þarã“37. râd eu (galben). p. nefericitul de mine. Vlad Georgescu în dosarele Securitãþii. o emisiune. 245-246 38 Liviu Þãranu. Eu.

nesiguranþa menþinerii în funcþie. Este semnificativ faptul cã unii dintre ei. În acelaºi timp ei alcãtuiau “liste negre”.C. cei mai mulþi se cunoºteau între ei (doar lucrau la acelaºi stãpân – Securitatea!). stabilind modalitãþi de acþiune ºi funcþii pe care urmau sã le ocupe. cu cei care nu trebuiau acceptaþi cu nici un chip în noile structuri ºi împotriva cãrora urma sã se ducã o vehementã campanie de discreditare. stabilirea sarcinilor de plan ºi urmãrirea îndeplinirii principalilor indicatori economico-financiari se mutã de la guvern la preºedintele þãrii. de care sã se poatã folosi la “vremuri noi”. sã-ºi croiascã dosare de disidenþi.R. avea sã scrie în memoriile sale: “Concentrarea puterii în mâna unei singure persoane este reflectatã mai bine ca oriunde în activitatea Cancelariei. impunând autoritar ºi de multe ori cu nesãbuinþã strategii personale irealizabile. este invadatã ºi sufocatã de hârtii. al P. care. pur ºi simplu. de pildã. de fapt. se întâlneau în parcuri sau în alte locuri publice. judeþe. Primul-ministru devine un simplu vãtaf. secretari de stat. Declanºarea “dominoului” i-a fãcut sã devinã tot mai activi. cãruia Ceauºescu îi lasã – ca singur mijloc de conducere – biciul ºi vocabularul grosolan.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional limpede. care devine. Pentru a trece în aceastã privinþã. producþia totalã de cãrbune 147 . de la vorbe la dovezi concrete. împotriva regimului Ceauºescu. Permanenta rotire a cadrelor. cu realitãþile din Occident i-a determinat sã priveascã tot mai critic situaþia din România. câteva din datele ºi informaþiile pe care Ceauºescu le cerea ºi le primea zilnic: producþia de energie electricã pe centrale ºi tipuri de combustibil (hidrocarburi. Poate fi aceasta o explicaþie a creºterii spectaculoase a numãrului celor care se exprimau. consumul de energie electricã. aceºtia îºi pregãteau o carierã politicã dupã rãsturnarea regimului. Silviu Curticeanu. Guvernul bate apa în piuã ºi cerºeºte aprobare pentru lucruri care altãdatã erau de competenþa unui funcþionar mãrunt din minister. ameninþãrile cu destituirea au creat o stare de nervozitate.. public. combinate ºi întreprinderi. adevãratul ºef al executivului.C. hidro). dovediþi dupã 1990 ca informatori ai Securitãþii. directori de ziare ºi edituri etc. Chiar în rândul activiºtilor de partid ºi de stat s-a dezvoltat o stare de nemulþumire. pe ministere. contactul cu cei care lucrau acolo.). unitãþile administrative ºi economice care au depãºit consumul de energie planificat. începând din primãvara anului 1989. În fond. din acest motiv. timpul de staþionare a centralelor ºi cauzele acesteia. ºeful Cancelariei C. iatã. cãrbune. au fost acceptaþi de “societatea civilã” ºi au ocupat unele funcþii ºi demnitãþi publice (ca parlamentari.

lucrurile deveneau de-a dreptul catastrofale atunci când era vorba de stabilirea lunarã a sarcinilor de plan ºi de repartizarea resurselor materiale necesare activitãþii productive. floarea-soarelui. dar fãrã convingerea de altãdatã. mai mult pentru consemnarea lor în procesele-verbale care sã poatã fi prezentate la un eventual control din partea organelor superioare. astfel încât ºtiau cã munca lor politicã nu avea nici un rezultat. pe zi ce trece. ori a recoltelor obþinute la principalele produse agricole (orz. Dumitru 40 Silviu Curticeanu. situaþia lucrãrilor agricole (arat. inclusiv din Occident.C. situaþia datoriei externe ºi a plãþilor fãcute în contul ei etc.C. Ceauºescu devine. producþia de amoniac. al P. încasãrile zilnice în valutã. tot mai zgârcit. pe cele douã tipuri de instalaþii. lãsând economia fãrã resursele materiale strict necesare îndeplinirii indicatorilor de plan stabiliþi!” 40 Multe cadre de partid cunoºteau bine situaþia realã din þarã. economia se transformase într-un fel de bãcãnie ruralã în care nimic nu scapã bãcanului ºef. producþia fizicã de export pe ministere ºi unitãþi economice. irigat etc. deschide cu greu baierele pungii. de la producþia de costume ºi paltoane la cea de ciorapi ºi batiste.C.). Din pãcate. struguri etc). Pentru perfecþionarea activitãþii de partid. Dacã aceasta era. fructe. studenþii ºi doctoranzii beneficiau de o bogatã literaturã social-politicã. Comitetul Politic Executiv al C. continuau sã facã propagandã în virtutea inerþiei. etc. al P. Deºi pare incredibil. 166-167 148 . sfeclã de zahãr. Cadrele didactice. Mãrturia unei istorii trãite. de la producþia de maºini ºi utilaje la producþia de pâine ºi halva. în iunie 1966.R. a hotãrât transformarea ºcolii Superioare de Partid în Academia de ªtiinþe Social-Politice “ªtefan Gheorghiu” de pe lângã C.Ioan Scurtu cu defalcarea producþiei de cãrbune cocsificabil. de la producþia de garnituri de mobilã la cea de scaune sau taburete izolate.C. în linii mari. ªedinþele consacrate învãþãmântului politic ºi chiar adunãrile generale de partid erau formale. semãnat.R. cartofi. grâu. Chiar pepiniera de cadre devenise o instituþie nesigurã ºi uneori ostilã politicii oficiale a partidului. situaþia în privinþa urmãririi îndeplinirii planului. susþineau – mai mult sau mai puþin deschis – perestroika. deoarece erau în contact direct cu populaþia. porumb. puteau cãlãtori în strãinãtate. producþia de îngrãºãminte chimice destinate agriculturii ºi exportului. participau la dezbateri pe teme de strictã actualitate. p.

porci etc sã creascã ºi câte sã le vândã statului. vol. Muncitorii – despre care se spunea cã ar fi clasa conducãtoare în stat – erau mereu criticaþi cã nu îndeplinesc planul. pentru a face jocul neîndurãtoarei autoritãþi tutelare strãine [sovietice]“41. care încãlcaserã aceastã hotãrâre. oi. Memorii. multe lectorate de limba românã fuseserã desfiinþate. Þãrãnimea – atâta cât mai rãmãsese – se afla sub o permanentã presiune. ajungându-se sã fie confiscat celor care nu fãceau numãrul minim de zile-muncã în Cooperativa Agricolã de Producþie. o pepinierã de slujitori ai ocultei. p.C. lotul agricol personal rãmas în folosinþã se tot micºora. unora. Se lucra într-o stare de tensiune. stabilindu-i-se prin hotãrâri guvernamentale câte gãini. rectorul acestei Academii. li se înscenau procese publice. deplasãrile în alte þãri erau extrem de restrictive. participarea la conferinþe ºi 41 Dumitru Popescu. pentru a se face economie de valutã. Cronos autodevorându-se… Angoasa putrefacþiei. avea sã-ºi aminteascã: “Am fost în câteva deplasãri în judeþe ca lectori ai C. 2007. 42 Olivia Clãtici. Am fost activist al Partidului Comunist Român. fosta citadelã teoreticã a bolºevismului rãmânea o cutie a surprizelor. 59. Opþiuni politice… Experienþe politice. înfiinþat în martie 1990. p. Olivia Clãtici. Nu este întâmplãtor faptul cã mulþi dintre cei care au ocupat funcþii de conducere dupã Revoluþia din Decembrie 1989 proveneau din rândul cadrelor didactice de la Academia “ªtefan Gheorghiu”. care aminteau de anii ’50. Editura Curtea Veche. vorbeau mai acidulat decât oamenii din tramvai.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Popescu. cã nu aplicã întocmai directivele secretarului general. avea sã scrie: “În realitate. Þãranii nu aveau voie sã taie vitele pe care le creºteau. dar ºi birourile ºi comitetele de partid din întreprinderile respective. iepuri. iar Virgil Mãgureanu a devenit primul director al Serviciului Român de Informaþii. secretarã cu propaganda la Comitetul PCR al Centrului Universitar Bucureºti. de care doreau sã scape cât mai curând. pe faþã ºi fãrã menajamente. decât cu aprobare specialã. gâºte. Bucureºti. probabil ºtiau mai multe“42. de pe stradã sau de la cozi. Achiziþionarea de cãrþi ºi reviste din strãinãtate a fost diminuatã considerabil. Dupã perioada de liberalizare din anii ’60 – ’70. IV.C. 149 . intelectualii erau confruntaþi cu noi restricþii. iar aceastã situaþie era pusã în seama „conducerii superioare“. principalii responsabili erau maiºtrii ºi inginerii.] cu unii dintre ei ºi m-am îngrozit. [al P. raþe. Bucureºti. Editura Nicolae Bãlcescu. 316. 2006. gata oricând sã intre în acþiune.R. cã fac risipã de energie ºi combustibil.

R. 150 . ºedinþele de partid de la Uniunea Scriitorilor erau adesea prilejuri de criticã la adresa condiþiei intelectualului român. iar Elena Ceauºescu nu era convinsã de utilitatea unor asemenea activitãþi. dar ºi unii intelectuali români nu au înþeles aceastã realitate. din motive financiare. casele de creaþie asigurau odihna aproape gratuitã a acestora ºi a familiilor lor. ºi a Consiliului Culturii ºi Educaþiei Socialiste. apreciind cã România rãmânea o þarã cu o populaþie supusã ºi îndelung rãbdãtoare. ºi cu totul altceva în familie sau în grupuri de prieteni. hotãrâþi sã înlãture un regim pe care nu-l mai puteau suferi. Pentru români.Ioan Scurtu congrese ºtiinþifice internaþionale trebuia aprobatã de cabinetul 2.C. ajungând sã scrie cã „mãmãliga nu explodeazã“. cu dreptul de autor pentru o carte putându-se cumpãra un apartament sau un automobil. primirea de noi membri în Academia Românã.Conducerea superioarã” nu a aprobat. lucrãrile lor se tipãreau în zeci de mii ºi chiar sute de mii de exemplare. Elena Ceauºescu lãsa sã treacã ani întregi pânã îºi fãcea timp pentru a se uita pe dosarele primite de la Ministrul Învãþãmântului. al P. Dar ºi rãbdarea avea o limitã. Totuºi. în care dictatura va dura încã mulþi ani. de la mijlocul anilor ’80. Scriitorii continuau sã fie o categorie privilegiatã. iar cel mai adesea avizul era negativ.. iar pragul critic era foarte aproape. dar nu se gândeau sã restituie banii primiþi. Peste mai puþin de o lunã de la Congresul al XIV-lea al PCR românii ai ieºit în stradã. sentimentul lipsei de libertate nu putea fi anihilat prin asemenea stimulente materiale. astfel cã aceasta a ajuns sã fie formatã aproape numai din pensionari. Foarte mulþi strãini. supus unei permanente ºi tot mai apãsãtoare cenzuri din partea Secþiei Propagandã a C. iar „fondul literar“ era o bancã de unde foarte mulþi se împrumutau. Promovarea cadrelor didactice universitare la gradele de conferenþiar ºi profesor era decisã tot de Cabinetul 2.C. dedublarea a fost principala formã de rezistenþã: una spuneau la serviciu ºi în ºedinþe publice..

dar cã va reitera interesul S. s-a convenit asupra organizãrii unei întâlniri la nivel înalt sovieto-americanã. declara.R. în „Analele Universitãþii Spiru Haret“. întâlnirea oficialã va avea loc în prima parte a anului 1990. Ministrul de Externe sovietic. Bush dãdea asigurãri cã „S.A. p. pp. cã nu se vor realiza acorduri pe probleme concrete. cã nici o parte „nu are în vedere ca la aceastã întâlnire sã se adopte hotãrâri importante sau sã se încheie înþelegeri“. The Malta summit. p. 264 2 Ibidem. 2-3 December 1989. pentru succesul „restructurãrii“ iniþiate de Gorbaciov ºi evoluþia reformelor în Europa Rãsãriteanã2. la 31 octombrie. când Eduard ªevardnadze s-a deplasat la Washington. în Marea Mediteranã.S. Eduard ªevardnadze.U. 268 3 Ibidem. Pe mãsura apropierii momentului întâlnirii Bush – Gorbaciov au fost date asigurãri. George Bush a subliniat. La rândul sãu. din 22 noiembrie. Într-o altã declaraþie.U. lângã insula Malta. Pe cãi diplomatice s-a stabilit cã în zilele de 2 – 3 decembrie va avea loc prima întâlnire între preºedinþii George Bush ºi Mihail Gorbaciov. ÎNTÂLNIREA DE LA MALTA* Încã din septembrie 1989. cã la Malta va avea loc un dialog deschis. iar presa nu va avea acces la discuþii1.S. 322-323 151 . Seria Istorie.A. la bordul unor nave militare (americanã ºi sovieticã. el aprecia cã în Europa „a venit libertatea“ ºi dorea ca Uniunea Sovieticã sã adopte o atitudine „care sã depãºeascã limitele reþinerii“. atât la Washington. sincer ºi liber. 2008. 1 Principiul dominoului…. convorbirile nu aveau un caracter oficial ºi nu se va da publicitãþii un comunicat. * Vezi ºi Ioan Scurtu.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional 5. „pacea pe care o construim împreunã trebuie sã fie diferitã de cea de pânã acum“. ºi de statele din Europa Rãsãriteanã ºi cã dorea ca procesul de reforme din aceste þãri „sã reuºeascã pe deplin“3. nu vor cãuta sã obþinã vreun avantaj de pe urma problemelor ºi dificultãþilor“ întâmpinate de U. Bush menþiona cã la Malta va cere lui Gorbaciov „sã construim împreunã o nouã lume“. alternativ). în ziua de 1 noiembrie.

D.Ioan Scurtu cât ºi la Moscova. Dubcek a apreciat cã acelaºi gest se impunea ºi din partea guvernelor R. la 26 noiembrie a avut loc Plenara extraordinarã a C. În ultimele zile ale lunii noiembrie 1989. Bulgariei ºi mai ales al U. În ziua de 26 noiembrie au luat cuvântul atât preºedintele guvernului federal Adamec. La început. de întrunire ºi de petiþionare.R. au vorbit reprezentanþi ai muncitorilor. chiar în ziua încheierii Congresului al XIV-lea al Partidului Comunist Român.C. cât ºi liderii opoziþiei.C. în locul lui Jakes a fost ales Karel Urbánek. astfel. cã nu vor fi luate hotãrâri secrete. Treptat. dar când a cerut ca greva din 27 noiembrie sã dureze doar câteva minute a fost huiduit. Piaþa centralã din Praga devenind o tribunã a opoziþiei. Germane. el a acuzat organele de conducere ale þãrii cã nu au creat condiþii pentru reaprecierea evenimentelor din 1968. Din Cehoslovacia. în timp ce Polonia ºi Ungaria au fãcut acest lucru ºi au cerut scuze poporului cehoslovac. întreaga conducere de partid a demisionat. precum ºi deþinuþi politici eliberaþi în baza decretului de amnistie din 25 noiembrie. În acea zi de 24 noiembrie. Demonstraþiile începute la 17 noiembrie au continuat. cã nu va exista o înþelegere sovieto-americanã privind Europa Rãsãriteanã. 25 noiembrie. 342 152 . din cauza politicii duse de Gustav Husák ºi Milos Jakes. primul-ministru Ladislav Adamec a propus: în guvern sã fie numiþi ºi membri care nu fãceau parte din Partidul Comunist. adoptarea unei legi privind dreptul de asociere. Dubcek a afirmat cã „Cehoslovacia a trãit 20 de ani umilitã. Adamec a fost aplaudat. transformãrile din þãrile socialiste au continuat. sosea o veste extrem de importantã: la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Cehoslovac. care au dus o politicã nepopularã“. de asemenea. suspendarea imediatã a ofiþerilor care au intervenit în forþã împotriva manifestanþilor la 17 noiembrie. reprezentantul unitãþii motorizate a Miliþiei din Praga a acuzat de iresponsabilitate politicã pe cei care i-au pus pe miliþieni în situaþia de a se ridica împotriva poporului4.S. care a decis eliberarea 4 Ibidem. unii reprezentanþi ai forþelor de ordine au început sã se disocieze de politica oficialã. p. între lozincile lansate. la loc de frunte se afla organizarea grevei generale în ziua de 27 noiembrie. Václav Havel ºi Aleksander Dubcek. A doua zi. la aceastã tribunã au început sã aparã ºi reprezentanþii oficialitãþilor. al P.S. În timp ce opoziþia era stãpânã pe stradã. Cehoslovac. Pe mãsurã ce „revoluþia de catifea“ câºtiga teren în opinia publicã.

Adamec a mai promis cã va cere Consiliului Popular al oraºului Praga sã ofere spaþiile necesare pentru activitãþile Forumului Civic6.C. care sã prevadã educarea în concordanþã cu cunoºtinþele ºtiinþifice ºi principiile umanitare ºi umaniste. pp. 28 noiembrie. reaprecierea evenimentelor din anul 19685. 352 153 . care va avea în componenþa sa reprezentanþi ai Partidului Comunist Cehoslovac. Karel Urbánek. legea presei. precum ºi specialiºti fãrã partid. Plenara s-a pronunþat pentru constituirea unui guvern de coaliþie. cât ºi în Cehia ºi Slovacia. În ziua de 27 noiembrie s-a desfãºurat cea mai mare manifestaþie organizatã de opoziþie. condusã de Ladislav Adamec ºi cea a reprezentanþilor Forumului Civic.C. Cu acest prilej. pe care Forumul Civic a considerat-o ca fiind un referendum naþional.C. 344-348 p. iar Prezidiul C. din care sã rezulte cã era pregãtit sã creeze condiþiile juridice pentru: 5 Ibidem. au avut loc convorbiri între delegaþia Prezidiului C. secretarul general al P. al P. la care s-au abordat urmãtoarele probleme: sistemul politic. 6 Ibidem. ceea ce înseamnã cã acesta nu va mai fi comunist. stãruind ca noul guvern sã elaboreze o declaraþie-program. noua Constituþie. a informat Plenara despre dialogul guvernului cu opoziþia. Plenara a apreciat cã aceastã chestiune trebuia discutatã în Adunarea Federalã. Cehoslovac sã nu facã o propunere concretã privind persoana noului preºedinte. Adamec a fãcut urmãtoarele propuneri: pânã la 3 decembrie va solicita preºedintelui Republicii sã numeascã un nou guvern.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional din funcþie a celor instalaþi dupã intervenþia militarã din 1968 ºi convocarea Congresului extraordinar al partidului în ziua de 26 ianuarie 1990.C. ai celorlalte partide. organizarea de alegeri libere. atât la nivel federal. În legãturã cu cererea opoziþiei de a obþine demisia lui Gustáv Husák din funcþia de preºedinte al Republicii Socialiste Cehoslovacã. Reprezentanþii Forumului Civic au fost de acord cu aceste propuneri. al Frontului Naþional ºi guvernului federal. Cehoslovac. Guvernul federal astfel constituit urma sã propunã Adunãrii Federale modificarea Constituþiei pentru a scoate articolele care se refereau la rolul conducâtor al partidului comunist. A doua zi. Aceasta însemna cã partidul comunist era gata sã împartã puterea cu forþele politice din opoziþie. precum ºi la educarea cetãþenilor în spiritul marxism-leninismului ºi înlocuirea acestuia cu un altul. legea privind dreptul de asociere ºi legea privind organizarea de adunãri.

desfiinþarea Miliþiei populare (unitãþi armate organizate de Partidul Comunist în întreprinderi ºi instituþii).P. Forumul Civic a ocupat postul naþional de televiziune. în august 1968. Cehoslovace. Indra era unul dintre cei care ceruse intervenþia militarã în august 1968 pentru înlãturarea lui Aleksander Dubcek. Secretarul general al P. care a spus cã va propune guvernului federal sã adopte o poziþie de principiu cu privire la modul cum a fost rezolvatã criza din 1968 ºi sã înceapã negocieri bilaterale cu guvernele celor 7 Ibidem. iar Adunarea Federalã sã adreseze Parlamentelor din Uniunea Sovieticã. 8 Ibidem. 356-357 p. Forumul Civic a cerut ca guvernul sã condamne imediat intervenþia trupelor Tratatului de la Varºovia în Cehoslovacia. examinarea problemei referitoare la prezenþa organizaþiilor partidelor politice în toate locurile de muncã.D. Totodatã. pp. 16.S. Parlamentul a aprobat scoaterea din Constituþie a articolului 4. Reconsiderarea evenimentelor din 1968 a fost clar exprimatã de Ladislav Adamec. va solicita demisia premierului. precum ºi a art.Ioan Scurtu asigurarea de alegeri libere. R. educaþia ºi predarea se fac în spiritul cunoaºterii ºtiinþifice ºi în concordanþã cu principiile patriotismului. Germanã ºi R. sã-ºi prezinte demisia7.C. Bulgarã solicitarea ca acestea sã declare cã intervenþia armatã era o încãlcare a dreptului internaþional ºi a statutului Tratatului de la Varºovia. care a devenit un instrument de propagandã în mâinile opoziþiei. a libertãþii cuvântului ºi a presei. garantarea libertãþii de asociere ºi adunare. umanismului ºi democraþiei“8 Adunarea Federalã a aprobat demisia lui Alois Indra din funcþia de preºedinte al acesteia.Cehoslovac. a putut sã se adreseze naþiunii doar prin intermediul radioului. modificarea legii privind serviciul militar. 365 154 . Forumul Civic anunþa cã va cere a doua zi (29 noiembrie). precizându-se cã „întreaga politicã culturalã din Cehoslovacia. preºedintele R. Urbánek. desfiinþarea controlului de stat asupra cultelor. Forumul Civic a mai precizat cã dacã nu va fi mulþumit de prevederile declaraþieiprogram ºi de modul de înfãptuire a acesteia. În ziua de 29 noiembrie. dezvoltarea învãþãmântului. De asemenea. deoarece a fost fãcutã fãrã cunoºtinþa ºi acordul organelor supreme cehoslovace. lui Gustáv Husák. privind educarea în spiritul marxim-leninismului. În aceeaºi zi. referitor la rolul conducãtor al Partidului Comunist în societate ºi în stat. Noul preºedinte al Adunãrii Federale urma sã fie ales la 12 decembrie.

385 11 Mihail Gorbaciov. mijloacele de informare în masã ºi uniunile profesionale au readus în atenþia publicã scriitorii ºi artiºtii interziºi dupã acea datã.U. mulþi dintre cei care au emigrat în 1968 s-au întors în þarã. în care afirma: „Socialismul spre care mergem în procesul restructurãrii este o societate care se bazeazã pe o economie eficientã pe baza celor mai înalte realizãri ale ºtiinþei ºi tehnicii. declara la 22 noiembrie: „noi rupem hotãrât cu ideologia stalinistã ºi a stagnãrii. Socialism“. Reformele iniþiate de Gorbaciov generau discuþii contradictorii în cadrul P. Primul secretar al Comitetului Regional ºi orãºenesc Leningrad. p. Gorbaciov a publicat în ziarul „Pravda“. cereau eliminarea articolului 6 din Constituþie. pentru primirea în partid a celor excluºi în urma evenimentelor din 1968. iar starea de nemulþumire a populaþiei era în creºtere. care stabilea rolul conducãtor al Partidului Comunist. Jirí Pelikán). Octombrie. ca „avangardã politicã a societãþii“.C.10 Pentru a clarifica problemele aflate în dezbatere.S. precum ºi operele lor. Bazându-se pe reevaluarea evenimentelor din august 1968. pe care le considerau o abatere de la învãþãtura marxist-leninistã. În cadrul Partidului Comunist Cehoslovac s-a constituit Forumul Democratic al Comuniºtilor. un pericol mortal pentru existenþa socialismului. 374 10 Ibidem. Milan Kundera.9 În Uniunea Sovieticã se adâncea criza economicã.. p. Memorii. El aprecia cã P. bucurându-se de o excepþionalã mediatizare (între aceºtia Ota Šik. Unii erau împotriva reformelor. pentru organizarea de alegeri libere în cadrul Partidului Comunist.. culturii. articolul intitulat Ideea socialistã ºi restructurarea revoluþionarã11. El a mai propus începerea de tratative cu guvernul sovietic asupra acordului interguvernamental privind staþionarea temporarã a trupelor sovietice pe teritoriul Republicii Socialiste Cehoslovace.U.S. pe structuri sociale umanizate.112 155 . se transforma „într-un 9 Ibidem. p. pânã cel târziu la 30 iunie 1990.C.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional cinci þãri participante la intervenþia militarã pentru a încheia cât mai curând din punct de vedere politic aceastã problemã. De asemenea. care se pronunþa pentru un dialog constructiv cu organizaþiile din opoziþie.. care sã realizeze democratizarea tuturor laturilor vieþii sociale ºi sã creeze condiþii pentru o viaþã ºi o activitate creatoare intensã a oamenilor“. din 26 noiembrie.. însã suntem convinºi: steagul nostru a fost ºi rãmâne roºu ºi pe el este scris Lenin. alþii se pronunþau pentru adâncirea reformelor.

. va avea loc în condiþii foarte grele.12 Acest articol ilustra limitele gorbaciovismului. Medvedev. 13 Ibidem. care sã adopte un nou program ºi un nou statut.C. Starea de confuzie în care ajunsese „perestroika“ a fost reliefatã de V. 330 p. interesele consolidãrii societãþii sovietice dicteazã oportunitatea menþinerii sistemului monopartid“. Se avea în vedere organizarea unei Plenare a Comi12 Principiul dominoului. Bulgar. Într-o declaraþie fãcutã la 23 noiembrie de Dimitãr Staniºev. „în aceastã etapã complexã.A. într-o avangardã politicã a societãþii.Ioan Scurtu centru de elaborare a platformelor politice ºi ideologice“ pe care le recomandã societãþii ºi statului. în frunte cu Alianþa Liber Democratã. Ungaria – unde rolul conducãtor al partidului comunist aparþinea trecutului. desfãºurat la 26 noiembrie: peste 95% dintre cei prezenþi la vot s-au pronunþat pentru desfiinþarea organizaþiilor de partid de la locul de muncã.. Bulgar „în condiþiile creºterii rolului sãu de avangardã ºi forþã politicã“15. În opinia sa. acest rol fiind eliminat din Constituþie. el sublinia cã aceste reforme se realizau „în cadrul normelor socialiste ºi pentru consolidarea orânduirii socialiste“. se aprecia cã dupã 10 noiembrie s-a trecut „la o nouã etapã în dezvoltarea Bulgariei“. În acelaºi timp. al P. Gorbaciov avea sã noteze cã Medvedev aprecia cã viitorul congres al P.U. secretar al C. care fuseserã deja depãºite de transformãrile din alte þãri socialiste – Polonia. 380 15 Ibidem. vizând „lãrgirea democraþiei.C. Rezultatul a reprezentat o grea loviturã pentru Partidul Muncitoresc Socialist Ungar. astfel ca acesta sã se transforme într-o organizaþie deasupra tuturor. În acest context. Bulgaria înainta ºi ea pe calea reformelor. care avea un caracter net antisocialist ºi anticomunist. a libertãþilor cetãþeneºti“. p. condus de Grósz Károly ºi o puternicã încurajare pentru opoziþie. declararea averii fostului Partid Muncitoresc Socialist Unit ºi desfiinþarea gãrzilor muncitoreºti14. unul dintre principalii reformatori sovietici. 386 14 Ibidem. activitatea de pregãtire a programului ºi noului statut se lovea de mari dificultãþi.13 În ziua de 29 noiembrie s-a anunþat rezultatul referendumului din Ungaria. sub conducerea P.S. p. s-a anunþat cã la 17 decembrie 1989 urma sã se desfãºoare cel de-al XIV-lea Congres al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. p..C. el era adeptul restructurãrii partidului.C. 386 156 . deoarece procesele din societatea sovieticã nu se maturizaserã.

16 Ibidem. p. În acelaºi timp.G. al P. în mod repetat.. generale.G. La 22 noiembrie. 1-3 / 2005. p. la care s-a alãturat mass-media din celelalte republici. În faþa acestei atitudini. Preocuparea centralã a conducerii de la Belgrad era aceea de a menþine unitatea federaþiei. dupã care a început un rãzboi propagandistic între sârbi ºi sloveni. Prezidiul Comitetului Central aprecia cã „socialismul contemporan trebuie sã se transforme fundamental“16. 349 17 Ibidem. deoarece „modul în care un partid acþioneazã pentru dezvoltarea societãþii. cât ºi cele de opoziþie. aºa cum fusese în vremea lui Tito.C.D. Slobodan Miloºevici a anunþat organizarea unui marº asupra Lubljanei în ziua de 1 decembrie. pe larg. Biroul Politic al C. nr. precum ºi reprezentanþii Bisericii.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional tetului Central. Comitetul de organizare a decis contramandarea marºului.U. Croaþilor ºi Slovenilor. Camera Popularã a R. Ioan Scurtu.U. Uniunea Comuniºtilor din aceastã þarã nu mai era în fruntea reformelor. se cerea unificarea Germaniei. privind rolul conducãtor al P. ci trebuia sã rezulte din felul cum îºi desfãºoarã activitatea17.U. ºi organizarea de alegeri libere.G. el a afirmat cã Biroul Politic era de acord sã elimine articolul 1 din Constituþie. nu se proclamã prin legi ºi proclamaþii“. 1989 . pentru a discuta despre reforma Constituþiei ºi noua lege electoralã. democratice ºi secrete“. Într-un interviu acordat de Egon Krenz se preciza cã legea electoralã trebuia „sã asigure alegeri libere.D. În ziua de 1 decembrie. în "Clio 1989". Practic. Germanã continuau manifestaþiile de stradã. Conducerea slovenã a comunicat cã va mobiliza toate forþele de care dispunea pentru a împiedica marºul sârbilor ºi muntenegrenilor. În R.S. Iugoslavia devenise un butoi cu pulbere. lozinca: „Germania – patrie unicã“. 336 18 Vezi. În Iugoslavia. Germane (Parlamentul) a decis anularea prevederii articolului 1 din Constituþie. 157 . referitor la rolul conducãtor al partidului18. principalele revendicãri fiind eliminarea din Constituþie a articolului privind rolul conducãtor al P. a propus organizarea unei „mese rotunde“ la care sã participe atât forþele guvernamentale. când se împlineau 71 de ani de la constituirea Regatului Sârbilor. Deoarece slovenii cãutau sã se desprindã.an revoluþionar în istoria Europei.S. scandându-se.S. drept care a fost trimisã o delegaþie la Moscova pentru a studia experienþa sovieticã în acþiunea de realizare a reformelor.

Genscher a afirmat cã unificarea Germaniei „ar putea avea loc numai dupã realizarea de <alegeri libere> în R. Aceastã problemã era mult prea complexã.21 În ziua de 24 noiembrie. 317-318 158 .. pp. unificarea Germaniei nu era agreatã de Franþa. cancelarul Helmut Kohl a fãcut o expunere intitulatã Tabloul 19 Principiul dominoului.Ioan Scurtu Profitând de conjunctura internaþionalã. Acordul rãmãsese în vigoare ºi nu putea fi repudiat unilateral.. 317-318 pp. François Mitterand ºi Helmut Kohl se consultau în marile probleme internaþionale.U. Hans-Dietrich Genscher. pe baza <valorilor occidentale> ºi fãrã modificarea frontierelor postbelice internaþionale ale celor douã state“. participând la Congresul Partidului Popular Austriac. precum ºi graniþele acesteia. aceastã singurã naþiune germanã trãieºte împreunã în douã state diferite“. precum ºi în legãturã cu faptul cã „unificarea Germaniei nu este o problemã actualã“20. nu existã o naþiune germanã capitalistã ºi o naþiune germanã socialistã. 313 21 Ibidem. unde a discutat cu George Bush ºi James Baker. p. cãutând sã menþinã ºi sã adânceascã reconcilierea. unde a avut convorbiri cu Mihail Gorbaciov ºi cu Eduard ªevardnadze. Dupã aceste convorbiri. el a spus: „Suntem un singur popor. sovieticã. Referinduse la unificarea Germaniei. Roland Dumas. cancelarul Helmut Kohl ºi ministrul de Externe Hans-Dietrich Genscher au lansat public ideea unificãrii celor douã state germane. afectând echilibrul european stabilit dupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial. a efectuat o vizitã la Moscova.. Vechea disputã franco-germanã tindea sã aparþinã trecutului. care au promovat principiul reconcilierii între cele douã state. iar succesorii lor au continuat pe aceeaºi linie.D.19 La Conferinþa de la Potsdam (17 iulie – 2 august 1945) se hotãrâse împãrþirea Germaniei în patru zone de ocupaþie (americanã. a efectuat o vizitã la Washington. ministrul francez de Externe. În 1989. britanicã ºi francezã). Genscher declara cã a primit asigurãri cã S. ministrul vest-german de Externe.A. Cu acel prilej s-a afirmat cã exista o unitate de vederi în privinþa graniþelor postbelice din Europa. În ziua de 20 noiembrie. Germanã ºi în contextul unirii Europei estice ºi vestice. Totuºi. La 21 noiembrie. ca urmare a acþiunii preºedintelui Charles de Gaulle ºi cancelarului Konrad Adenauer. 20 Ibidem. „nu vor lua o decizie unilateralã privind viitorul Europei în cadrul convorbirii la nivel înalt din Malta“.

pentru ca la întâlnirea de la Malta. sociale ºi economice. la 27 noiembrie.D. ºi-l 22 Ibidem.G. stãruind asupra ideii cã el se va realiza în contextul unificãrii Europei ºi al angajamentului Germaniei de a respecta graniþele existente. pe domenii ale vieþii politice.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional viitor al Europei. la 29 noiembrie. p.G. Cancelarul vest-german a ºtiut sã-l „stimuleze“ din punct de vedere economic pe Gorbaciov. Cehoslovacia ºi R. 349 159 . De asemenea. îºi avea locul cuvenit o Germanie unificatã. Germanã ºi a afirmat cã „problema germanã nu se poate rezolva decât în contextul problemelor europene ºi nu separat“. Helmut Kohl s-a grãbit sã lanseze un plan de unificare a Germaniei în zece puncte. pentru a echilibra balanþa de plãþi a Moscovei ºi a direcþiona sume consistente spre achiziþionarea de produse alimentare. ºi R. Ungaria. ºi consultarea populaþiei est-germane cu privire la reunificare.D. Cancelarul a precizat cã þara sa a sprijinit „politic ºi moral“ miºcãrile reformatoare din Polonia. ci numai sã-ºi regãseascã propria identitate“22.G.F.A. 348 23 Ibidem.F. drept recunoºtinþã pentru deschiderea realizatã în viaþa internaþionalã“. p. care sã analizeze ºi sã propunã forme intermediare de integrare. Trei zile mai târziu.U. are datoria de a-l susþine ºi ajuta pe Gorbaciov sã realizeze procesul sãu de reforme. erau convinse de faptul cã planul cancelarului vest-german „rãspunde aspiraþiilor adânci ale poporului sãu pentru unitatea Germaniei“ ºi cã „acesta este un obiectiv pe care S. acordând Uniunii Sovietice credite de mai multe miliarde de mãrci. apreciind cã liderul de la Kremlin a fost „factorul dinamizator“ al reformelor în Uniunea Sovieticã ºi în Europa de Est. Helmut Kohl a prezentat un proiect de unificare a Germaniei în trei etape: 1) organizarea de alegeri libere în R. Dupã ce a obþinut acordul lui Bush pentru unificarea celor douã state. el a dat asigurãri cã Germania reunificatã nu „intenþiona sã devinã o Mare Putere.U. 2) crearea unei comisii intergermane. Gorbaciov ºi Bush sã aibã un material concret privind rezolvarea problemei germane. ideea de bazã era aceea cã pe harta continentului în curs de reaºezare. Acest plan detalia propunerile iniþiale. cancelarul vest-german Helmut Kohl a început sã-l capaciteze pe Gorbaciov. 3) reunificarea propriu zisã23. „R. atât de necesare populaþiei în acea vreme de penurie cronicã.A. Purtãtorul de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat imediat cã S.

D. În aceastã problemã 24 Ibidem.. p. apreciind cã „dorinþa de unire a germanilor este legitimã“. Roland Dumas. problema reunificãrii Germaniei nu este de actualitate. în sensul cã: A) În prezent. unde a avut discuþii cu Gorbaciov ºi N. – reunificarea sã nu fie îndreptatã împotriva intereselor altor popoare ºi sã nu ducã la revizuirea graniþelor. într-un viitor îndepãrtat.G. ea ar putea fi examinatã având în vedere urmãtoarele condiþii: – reunificarea sã fie solicitatã ºi sprijinitã atât de R. aceasta putându-se realiza numai pe cale democraticã ºi paºnicã. nu împãrtãºesc îngrijorarea unor þãri europene vestice în legãturã cu perspectiva unei Germanii unificate puternice“24. punctele de vedere ale celor douã þãri coincid. La rândul sãu. În conferinþa de presã din 25 noiembrie. 349 160 . declara în Adunarea Naþionalã cã „nu este de conceput soluþionarea problemei germanilor fãrã a face referinþã la evenimentele care au loc în Europa de Est“. Existã douã state germane independente. premierul Poloniei a fãcut o nouã vizitã oficialã la Moscova. cã proiectul cancelarului Kohl merita „cea mai mare atenþie“. În raportul sãu trimis la Bucureºti. care fac parte din alianþe militare ºi grupãri economice deosebite. „În legãturã cu Europa. pe fond. de ambele pãrþi s-a apreciat cã inviolabilitatea graniþelor este cea mai importantã condiþie a menþinerii stabilitãþii pe continent“. chiar dacã existã formulãri diferite. „în cadrul integrãrii europene“.. unde. adjunctul secretarului de Stat. El a reliefat influenþa „binefãcãtoare“ a politicii de restructurare din Uniunea Sovieticã asupra situaþiei internaþionale. Cu câteva zile înaintea întâlnirii de la Malta.U.G. ministrul de Externe al Franþei. Mazowiecki a precizat din nou cã Polonia îºi va respecta angajamentele asumate în cadrul Tratatului de la Varºovia ºi cã guvernul sãu dorea sã întãreascã ºi sã dezvolte relaþiile cu Uniunea Sovieticã. 363 25 Ibidem. ambasadorul român la Moscova. aprecia cã în privinþa relaþiilor internaþionale „convorbirile s-au axat pe <problema germanã>.Ioan Scurtu împãrtãºesc de mult“. cât ºi de R.A. Rîjkov. Lawrence Eagleburger.25 Asigurãrile date de Helmut Kohl nu erau considerate de Uniunea Sovieticã ºi Polonia ca suficiente. s-ar pune o astfel de problemã. O grãbire a acesteia ar duce la destabilizare în Europa. Ion Bucur. a declarat cã unificarea Germaniei „este acum un proces inevitabil“ ºi cã „S. p.F. B) Dacã.

înainta lui Nicolae Ceauºescu un raport „strict secret“. La 1 decembrie. pp. dar ºi serviciile secrete manifestau un mare interes faþã de prima întâlnire Bush – Gorbaciov. în favoarea celor de convergenþã a intereselor.. fiind interesatã sã aloce mai multe fonduri pentru satisfacerea unor necesitãþi interne. cel puþin pânã la stabilizarea situaþiei din Europa de Est. cu privire la întâlnirea dintre Bush ºi Gorbaciov: 1. iar S. Duplicitarii…. 207-208 161 . sã diminueze deficitul mare al balanþei de plãþi.U.În acest context. . Anglia ºi Franþa)“26. cele douã pãrþi vor aborda cu prioritate probleme privind redefinirea sferelor de influenþã ºi elaborarea unei noi strategii comune care sã le asigure.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional trebuie sã-ºi spunã cuvântul cele patru mari Puteri (U.S. cu urmãtorul conþinut27: „Raportãm urmãtoarele informaþii obþinute pe mai multe linii. dar pentru o perioadã temporizate spre a fi încadrate în <procesul de integrare europeanã>.S. se va conveni sã fie sprijinite.În ceea ce priveºte intensificarea preocupãrilor guvernului de la Bonn pentru reunificarea Germaniei. generalul Iulian Vlad.U. 361 27 Cristian Troncotã.R. .R.R.R. .U.A.. în continuare. scris de mânã. În cadrul noilor convorbiri la nivel înalt dintre S.Sunt date cã U. un rol dominant în toate problemele internaþionale. . organizate la iniþiativa sovieticilor. în schimbul obþinerii de ajutoare economice ºi financiare. cancelariile diplomatice.S. . Opinia publicã internaþionalã.Se urmãreºte stabilirea unui nou echilibru pe continentul european care sã permitã atenuarea treptatã a diferenþelor de sistem politic ºi economic între þãrile socialiste ºi cele capitaliste ºi asigurarea transpunerii în practicã a conceptelor privind <dezideologizarea relaþiilor internaþionale> ºi crearea aºa-numitei <case comune europene>. 26 Ibidem. p.A. S. în sensul menþinerii acestora încã o anumitã perioadã.S.Este de aºteptat sã se ajungã la noi înþelegeri de restrângere a zonelor de confruntare directã. ºeful Departamentului Securitãþii Statului. liderii celor douã superputeri.. ºi U.S.S.S.Ambele pãrþi se vor pronunþa pentru accelerarea negocierilor bilaterale de reducere a armamentelor ºi cheltuielilor militare. va face noi concesii în favoarea americanilor. se va aborda ºi problema existenþei celor douã blocuri militare.S. U. .A.

vor continua aplicarea de restricþii în relaþiile lor cu România ºi va solicita ca ºi U. .Pe lângã solicitarea expresã de ajutoare financiare.S. preºedintele S.A. . sã se previnã deplasarea centrului de putere din Europa cãtre Germania unificatã. mai ales prin reducerea livrãrilor sovietice de þiþei.A.P. R. în perspectiva constituirii unei confederaþii a celor douã state germane. a clauzei naþiunii celei mai favorizate din partea S.S.F.R.U.A. .R.Cu privire la þara noastrã.S. guvernele Angliei. .Pe planul relaþiilor bilaterale.A.U.S. 2.evitarea adoptãrii de câtre S.. precum ºi o polarizare politico-economicã ºi chiar militarã între aceasta ºi 162 . fiind avute în vedere îndeosebi R.Din datele de care dispunem rezultã cã la întâlnirea dintre Bush ºi Gorbaciov ar urma sã se discute ºi problema exercitãrii de noi presiuni coordonate asupra acelor þãri socialiste care nu au trecut la aplicarea de <reforme reale>.S. Franþa ºi Anglia au solicitat totodatã ca. ºi U.A. Chinezã.S. a înþelegerilor convenite anterior cu statele vest-europene ca fiecare dintre acestea sã aibã un rol sporit în influenþarea situaþiei din Europa de Est. este dispusã sã renunþe la forþa sa militarã.realizarea treptatã a reducerii armamentelor ºi efectivelor dislocate în Europa. urmând ca problema unor diminuãri semnificative sã fie analizatã numai dupã ce vor exista garanþii certe cã U. a unor hotãrâri definitive referitoare la modificarea echilibrului militar din Europa. sã procedeze în mod similar.R. astfel încât sã-ºi asigure promovarea propriilor interese pe termen lung în aceastã zonã.U. Bush sã facã publicã intenþia de a reduce efectivele americane staþionate în Europa. ca un rãspuns la mãsurile similare adoptate unilateral de U. Germania ºi Italia au insistat pentru: .. va manifesta disponibilitate pentru sprijinirea economicã a U.S.T.S.U. Cuba ºi România. fãrã consultarea prealabilã ºi consimþãmântul þãrilor vest-europene. Gorbaciov va insista pentru obþinerea de câtre U. Bush va releva cã statele membre ale N. În cadrul consultãrilor din ultimele zile cu Administraþia de la Washington. condiþionat de extinderea reformelor sovietice prin luarea în considerare în ºi mai mare mãsurã a mecanismelor economiei de piaþã. în timpul întâlnirii. gaz metan ºi minereu de fier. Franþei.S.Ioan Scurtu Este posibil ca. precum ºi pentru reducerea restricþiilor pe linia transferului de tehnologie.R.S.R. NOTÃ: .O.R. .S.respectarea de câtre S.S.

A. deoarece nu s-a consultat cu conducãtorii acestora.28 Adresându-se mulþimii care venise sã-l vadã. apoi a uneia americane. Suveranul Pontif ºi-a exprimat speranþa cã Uniunea Sovieticã va adopta o lege privind libertatea de conºtiinþã. Gorbaciov i-a fãcut mai întâi o vizitã papei Ioan Paul al II-lea. nu are consimþãmãntul ºi nici împuternicirea de a le reprezenta. ale cãrui convingeri anticomuniste erau bine cunoscute. cu o dotare militarã (inclusiv nuclearã) excepþionalã. În acelaºi timp.T.U.S.S. în zilele de 2 – 3 decembrie 1989: au avut loc convorbiri între preºedinþii S. p. cât ºi al N. Memorii. lãsând sã se înþeleagã cã aceasta va deveni un substitut atât al Pactului de la Varºovia. 30 Vezi.S. S.. Gorbaciov a primit mesajul lui Evgheni Teajelnikov.U..F. ºi U. Liderul sovietic a fost elogiat de Ioan Paul al II-lea pentru politica de reforme pe care o promova..29 Întâlnirea de la Malta s-a desfãºurat. devenise purtãtorul de cuvânt al Occidentului ºi ocupa detaºat locul de primã putere mondialã. J. la Moscova. mai întâi la bordul unei nave sovietice..R. ambasadorul Uniunii Sovietice în România. bazatã pe principiile democraþiei americane. The American Ambassador’s Account of the Collapse of the Soviet Union.A. iar Gorbaciov l-a apreciat pe papã pentru contribuþia sa la fãurirea unei lumi paºnice ºi de bunã înþelegere între toate popoarele. p.R.A. În timp ce se afla în Italia. conform programului convenit. George Bush se afla în fruntea unui stat în plinã expansiune din punct de vedere economic. Din analiza acestui raport rezultã cã serviciile de informaþii ale României au surprins cu exactitate contextul în care aveau sã se desfãºoare discuþiile Bush-Gorbaciov. Autopsy 163 . 4 decembrie…. New York.. Gorbaciov s-a pronunþat pentru convocarea Conferinþei pentru Cooperare ºi Securitate în Europa. Gorbaciov a transmis cã doreºte sã informeze pe conducâtorii statelor membre ale Tratatului de la Varºovia în ziua de 4 decembrie. În drum spre Malta. de genul celei existente înaintea celui de-al Doilea Rãzboi Mondial“.. Moscova. Mihai Gorbaciov era preºedintele unui stat aflat în pragul colapsului30: cu o în revista “Orizont XX”. Platforma pe care se situau cei doi lideri era complet diferitã. pe larg. 70 29 Constantin Olteanu. precum ºi sensul în care vor evolua acestea. cu o situaþie internã stabilã. 1995 28 Mihail Gorbaciov. privitor la solicitarea lui Nicolae Ceauºescu (transmisã prin Constantin Olteanu) de a nu discuta cu preºedintele american probleme referitoare la þãrile socialiste. prin politica sa din ultimul deceniu.S. care sã asigure „lãrgirea posibilitãþilor vieþii religioase pentru toþi cetãþenii sovietici“. 56 on an Empire.O. Martock jr.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional U.

cu o viaþã politicã tulbure. 80 164 . Ele s-au referit la problemele dezarmãrii. 32 Ibidem. p. În stenograma întâlnirii apare doar o singurã menþiune. dar nici mecanismele economiei de piaþã nu erau constituite. George Bush ºi-a manifestat interesul deosebit faþã de evoluþiile din Estul Europei (pânã de curând aflat în zona sovieticã). apãrând ca un boxeur fãcut groggy ºi care rãmâne în ring pentru a încasa noi lovituri. China. aparþinând lui Bush: „Noi 31 Mihail Gorbaciov. Gorbaciov a apreciat: „Trebuie sã acþionãm împreunã – ºi acþionãm împreunã – într-un spirit real de rãspundere ºi cu multã ponderaþie în aceastã perioadã. Gorbaciov a apreciat cã se înregistrau „însemnate modificãri în lume în ceea ce priveºte repartizarea raporturilor de forþã. spre satisfacþia spectatorilor. cooperãrii bilaterale. vom avea de a face cu o Europã unitã ºi integratã din punct de vedere economic“. În fond. Din materialele publicate nu rezultã cã s-ar fi discutat în mod concret situaþia din România ºi politica lui Ceauºescu. Gorbaciov recunoºtea o realitate: Uniunea Sovieticã nu mai constituia cel de-al doilea pol de putere pe plan mondial. situaþiei internaþionale. Liderul american l-a elogiat pe cel sovietic: „Dumneavoastrã sunteþi catalizatorul schimbãrilor din Europa. Discuþiile au avut loc atât în plenul delegaþiilor. de a-ºi impune voinþa în acest spaþiu). În mod clar. cu tulburãri sociale (greve. La rândul sãu. p. în care partidul comunist cãuta sã-ºi menþinã rolul conducãtor.Ioan Scurtu economie în haos. Gorbaciov era depãºit de evenimente. cât ºi între patru ochi. în care planificarea centralizatã nu mai funcþiona.A.U. în cursul cãreia Europa cunoaºte atâtea frãmântãri“. p. Dacã vrem sau nu. a rãzboiului rece. Preºedintele american ºi-a exprimat susþinerea pentru politica de perestroika: „Puteþi fi sigur cã aveþi de-a face cu o Administraþie americanã ºi un Congres care doresc ca reformele dumneavoastrã sã reuºeascã“31. pe care-l considera încheiat. Gorbaciov a declarat cã el nu urmãrea sã influenþeze situaþia din America Centralã (acceptând dreptul S. manifestaþii de stradã) tot mai ample. 87 33 Ibidem. iar Bush a rãspuns: „Vã împãrtãºesc pãrerea“33. India32. care sunt constructive“. Este limpede cã suntem pe cale sã trecem de la o lume bipolarã la una multipolarã. Liderul de la Kremlin aprecia cã trebuiau trase concluzii din experienþa trecutului. el a mai afirmat cã alte centre ale politicii mondiale erau Japonia. dar era tot mai mult contestat de societatea civilã care începea sã se afirme. 100 Memorii….

Tot în ziua de 2 decembrie. dar viaþa însãºi le-o va impune.. Traian Pop.1989 spre România ºi el va prezenta punctul nostru de vedere. prin toate mijloacele de care dispun.. sunt asemãnãtoare perioadei premergãtoare dictatului de la Viena din 1940“36.. 381-382 37 Constantin Sava ºi Constantin Monac. p. Nu ºtiu când se va întâmpla acest lucru.D. ªi unele oficialitãþi maghiare (Poszsgay Imre. Preºedintele american era în consens cu liderul sovietic Mihail Gorbaciov. 381 36 Ibidem. 104 35 Principiul dominoului. În orice caz. Am trimis în România un nou ambasador. în care li se cerea „sã întreprindã tot ceea ce este necesar pentru a pune capãt regimului Ceauºescu. scria la 2 decembrie: „Conþinutul ºi amploarea acþiunilor politico-propagandistice desfãºurate de cercurile guvernante de la Budapesta împotriva þãrii noastre. În ziua de 2 decembrie. Allan Green. p. care procedeazã la exterminarea minoritãþilor naþionale“35. Horn Gyula) declarau cã soluþionarea drepturilor minoritãþii maghiare din Transilvania depindea de marile Puteri.11. Aº dori sã înþelegeþi atitudinea noastrã: valorile occidentale nu înseamnã absolut de loc cã am dori sã impunem sistemul nostru României. Cred cã Allan Green a plecat la 29. p. Cehoslovaciei sau chiar R. al meu personal. Revoluþia românã. Agenþia ungarã de presã MTI anunþa cã pe adresa celor doi preºedinþi a fost trimisã o telegramã comunã a organizaþiilor maghiarilor ardeleni ºi ale minoritãþii germane. declarase la 24 noiembrie: „Procesul care se desfãºoarã în prezent în unele þãri din Europa de Est are un caracter ireversibil ºi de generalitate. dar va fi foarte greu“37.G. Oleg Bogomolov. L-am trimis în România tocmai pentru cã este un om ferm ºi intransigent. De 34 Ibidem. al cãrui consilier. Existã însã documente care aratã cã s-a urmãrit discutarea situaþiei din România. ce cunoaºte bine pãrerile mele despre democraþie ºi libertate. Presa ungarã cita în mod frecvent numele lui Tökes László ºi a lui Süto András ca „victime ale regimului politic din România“. Anumiþi conducãtori politici pot sã nu fie conºtienþi de necesitatea unor asemenea schimbãri. Ambasadorul român la Budapesta.. 106 165 .-ului34. p. care îmi este prieten... vom încerca.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional suntem pentru autodeterminare ºi pentru dezbaterile ce le însoþesc. preºedintele american George Bush a declarat ziariºtilor: „Aº dori sã vãd unele acþiuni ºi în aceastã þarã. preºedintelui Nicolae Ceauºescu.

Plenara C. Mulþi analiºti politici au apreciat cã la Malta s-a repetat scenariul de la Yalta. R. 389 166 . Întreaga conducere a partidului a demisionat. s-au afirmat noi relaþii între S. În chiar zilele întâlnirii de la Malta.U. în decembrie 1989 Occidentul.D. urmând a deveni piese de bazã în procesele care aveau sã se organizeze împotriva celor care au comis abuzuri ºi ilegalitãþi. dupã întâlnirea de la Malta.U. p. ºi U. Ei au apreciat cã au avut o discuþie rodnicã. al Partidului Socialist Unit din Germania a hotãrât excluderea din Comitetul Central ºi din partid a lui Erick Honecker ºi a altor colaboratori apropiaþi ai acestuia. Mihail Gorbaciov urma sã-i informeze pe conducãtorii de partid ºi de stat din Tratatul de la Varºovia despre cele discutate.. George Bush a declarat cã va sprijini politica de restructurare promovatã de Gorbaciov.R.A. Pentru întâlnirea de la Moscova au rãspuns pozitiv liderii politici din Bulgaria. În Leipzig ºi în alte oraºe. Doar 38 Ibidem. formatã din membri ai partidului „care au manifestat angajament în procesul de înnoire“39 Organizaþia Noul Forum a decis organizarea pe întreg cuprinsul R. cei doi preºedinþi au participat la o conferinþã de presã comunã – caz unic în istoria relaþiilor sovietoamericane.S.. Ungaria. Polonia.S. în frunte cu fostul prim-ministru Willi Stoph. La sfârºitul întâlnirii de la Malta. În cadrul demonstraþiilor. p. manifestanþii au pãtruns în clãdirile Securitãþii ºi au sigilat seifurile cu documente.. care impun abandonarea perioadei „rãzboiului rece“. ºi în primul rând S. se cerea demisia lui Egon Krenz din funcþia de preºedinte al Consiliului de Stat ºi al Consiliului Apãrãrii Naþionale. Referirea la Nicolae Ceauºescu era mai mult decât evidentã. La 3 decembrie. pentru ca acestea sã nu fie distruse.D.A. de aceastã datã cu sens invers: dacã în februarie 1945 împãrþirea zonelor de influenþã în Europa s-a realizat în favoarea Uniunii Sovietice. care sã simbolizeze unitatea întregii populaþii în procesul de democratizare. 104 39 Principiul dominoului. Germane a unui „lanþ de oameni“ pe direcþia Nord – Sud.Germanã.. urmând ca treburile curente ºi pregãtirea pentru Congresul extraordinar din 15 – 17 decembrie sã fie asigurate de o comisie de lucru. în statele încã socialiste au continuat transformãrile. Conform celor convenite.. au obþinu câºtig de cauzã.Ioan Scurtu aceea eu privesc cu un anumit optimism evoluþia viitoare a României“38.C. Cehoslovacia. ºi Est – Vest.

în care acesta se pronunþa pentru întãrirea acestei alianþe militare. generalul Jaruzelski ºi Tadeusz Mazoviecki (Polonia). Documentul adoptat menþiona cã „intrarea trupelor în acest stat a constituit un amestec în treburile interne ale Cehoslovaciei suverane ºi trebuie condamnat. Germanã).Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Nicolae Ceauºescu a condiþionat participarea sa de acceptarea de cãtre Mihail Gorbaciov a unei întâlniri între ei doi. Memorii. Constantin Olteanu. dupã care a întrebat: “Cum se împacã ceea ce s-a spus aici cu privire la îmbunãtãþirea relaþiilor dintre cele douã blocuri militare. iar liderul sovietic a fost de acord40. fãcutã în timp ce se îndrepta spre Bruxelles la întâlnirea cu conducãtorii statelor membre ale NATO. Cehoslovace. 216 167 . liderul sovietic a propus ca participanþii sã adopte o declaraþie de condamnare a intervenþiei în Cehoslovacia în august 1968. care a condamnat chiar atunci acea intervenþie. Reszö Nyers (Ungaria). apreciind-o ca o încãlcare gravã a suveranitãþii ºi a independenþei Cehoslovaciei.1985. p. A citat o declaraþie a lui Bush. (r) dr. participant la întâlnire. Cehoslovaciei. la plecarea spre Berlin. Nicolae Ceauºescu a putut lesne constata cã rãmãsese singurul om politic din „vechea gardã“ care se mai menþinea la putere. liderul est-german Egon Krenz i s-a adresat conducãtorului delegaþiei române: „Tovarãºe Ceauºescu. nu ºtiu dacã ne vom mai vedea“41 40 Ioan Scurtu. dezarmare. o voce distinctã în Tratatul de la Varºovia. cu declaraþia preºedintelui american?” În legãturã cu propunerea lui Gorbaciov.D. Ajuns la Moscova. România. Egon Krenz ºi Hans Modrow (R. Nicolae Ceauºescu a þinut sã sublinieze cã o asemenea declaraþie nu privea România. Ultimul schimb de scrisori între Nicolae Ceauºescu ºi Mihail Gorbaciov. a fost extrem de generalã. Bucureºti. Bulgariei l-au felicitat pe Gorbaciov pentru rezultatele obþinute la Malta ºi au susþinut propunerea acestuia. Întrerupând procesul de înnoire democraticã a R. aceste acþiuni nejustificate au avut consecinþe negative de lungã duratã“. 23 ºi 27 noiembrie 1989. ªefii delegaþiilor Poloniei. prezentatã la 4 decembrie. El îi avea în faþã pe Petar Mladenov (Bulgaria). R. în „Historia“ din noiembrie 2008 41 Gen. Ungariei. pe care-i considera trãdãtori ai cauzei socialismului. col. 1980 . Editura Aldo. 1999. Europa unitã etc. stãruind asupra necesitãþii apãrãrii ºi consolidãrii socialismului. constând în fraze pe care le putea rosti oricând: pace. a necesitãþii întãririi unitãþii þãrilor socialiste. Germane. Nicolae Ceauºescu a fãcut o notã discordantã. Informarea lui Mihail Gorbaciov. Potrivit relatãrii lui Constantin Olteanu. Pentru a nu intra în detalii privind discuþiile sale cu George Bush.S.D.

Evident. La rândul sãu. ºi dupã un an de zile am vãzut cã se îmbogãþesc ºi am lichidat complet aceastã situaþie”. dar fãrã sã se subaprecieze ceea ce au fãcut generaþiile premergãtoare. a propus o întâlnire „între þãrile socialiste ºi partidele noastre“ pentru a vedea „felul în care se acþioneazã în unele þãri“. România. (r) dr. ci ºi existenþa partidelor comuniste în þãrile respective“. deoarece „este o situaþie foarte grea în miºcarea comunistã“. Dimpotrivã. Revoluþia Românã…. Nu este clar dacã. afirmând cã procesul de modernizare ar fi trebuit sã înceapã de mai mult timp. însã nu de aceasta vreau sã vorbesc acum. nu v-am criticat. au participat ºi cei doi prim-miniºtri (Constantin Dãscãlescu ºi Nikolai Rîjkov)42. col. spunând aceste cuvinte. care în ultima vreme „nu a vrut sã mai vorbeascã cu mine“. Liderul sovietic a conchis: „Important este sã întãrim socialismul ºi în rest este treaba fiecãruia“. la Moscova. Gorbaciov chiar credea cã prin reformele declanºate de el s-a întãrit socialismul. Ceauºescu i-a adresat lui Gorbaciov “un salut cãlduros” ºi a apreciat cã Congresul al XIV-lea a fost “un Congres bun ºi s-a încheiat cu rezultate bune”. dar forma în care se acþioneazã pune foarte serios în pericol nu numai socialismul. Ceauºescu a negat: „Nu. precizândui: „De altfel. Liderul român a precizat: “Ce faceþi dumneavoastrã acum am încercat ºi noi la un moment dat. Am creat atunci aºa ziºii mandatari. Liderul sovietic nu l-a cruþat pe Ceauºescu. urându-i succes în îndeplinirea sarcinilor stabilite cu acel prilej.Ioan Scurtu La întâlnirea Ceauºescu-Gorbaciov. am discutat cã ar fi bine sã ne întâlnim mai iute sã discutãm cum trebuie sã lucrãm mai bine“. Gorbaciov s-a referit la perestroika ºi activitatea care se desfãºura pentru înlãturarea greºelilor din trecut. Gorbaciov a continuat: „Sincer vorbind pentru tovarãºul Honecker eu am mari emoþii“. Gorbaciov nu a împãrtãºit nici acest punct de vedere. înnoirea. el s-a referit la Honecker. sau a vrut sã mai îndulceascã pilula amarã servitã lui Ceauºescu.243. pp. Liderul sovietic a început prin a-l felicita pe Ceauºescu pentru realegerea sa în funcþia de secretar general al Partidului Comunist Român la Congresul al XIV-lea. Nicolae Ceauºescu a propus sã înceapã pregãtirile pentru o întâlnire a partidelor comuniste ºi muncitoreºti. Gorbaciov a declarat cã mai întâi ar trebui sã aibã loc o dezbatere în cadrul þãrilor socialiste: „Cum putem sã ieºim la o întâlnire mai largã fãrã sã precizãm poziþia în problemele noastre?“ Ceauºescu ºi-a exprimat „preocuparea“ faþã de „ce se întâmplã în câteva þãri socialiste din Europa. la care sã se discute despre socialism ºi perspectivele lui. 234 . în gen. De aceea. 42 Stenograma întâlnirii lui Nicolae Ceauºescu cu Mihail Gorbaciov la 4 decembrie 1989. 80-97 168 . o voce distinctã…. Constantin Olteanu. Constantin Sava ºi Constantin Monac. pp. ºtiu cã m-aþi criticat împreunã“. Înþelegem perfecþionarea.

Nicolae Ceauºescu a replicat cã va informa Comitetul Central despre poziþia liderului sovietic faþã de România ºi faþã de el. care a fãcut parte din delegaþie. au contractat mari împrumuturi ºi au fãcut tot felul de investiþii neeconomice. dar rezultatul a fost cã întreprinderile. ºi în rest este treaba fiecãruia“. Gorbaciov a avut o intervenþie plinã de subînþelesuri: „Veþi mai trãi pânã la 9 ianuarie!“* În continuare discuþia a alunecat spre consideraþii privind natura schimbãrilor economice. ºtiþi dumneavoastrã acest lucru destul de bine”. la care Gorbaciov a rãspuns: “Daþi dumneavoastrã o ºtire ºi dãm ºi noi una. reformele lui Gorbaciov nu aveau sorþi de izbândã. Atunci le-am restrâns drepturile ºi am gândit cã trebuie sã þinem în mânã anumite lucruri. apreciind cã afirmaþiile lui Dincã sunt fanteziste. * Ion Dincã. Cu alte cuvinte. problema Insulei ªerpilor ºi problema Basarabiei". pe Gorbaciov nu-l interesa ce comunicat avea sã dea conducerea de la Bucureºti despre aceastã convorbire. Dincã ar fi citit acea stenogramã. la care liderul sovietic i-a spus cã trebuie sã demisioneze. deoarece pentru România 11 miliarde de dolari datorie în 1980 constituia o situaþie foarte grea”. liderul român precizând: ‘Vrem sã conlucrãm pe principii economice – aceasta este intenþia noastrã”. ºi cele discutate aici. Gorbaciov a apreciat: “Trebuie sã dãm posibilitatea ramurii energetice sã câºtige valutã ºi sã facã investiþii”. Deºi ne-am înþeles sã nu le facem publice. cã ar fi urmat întâlnirea tête-à-tête între Ceauºescu ºi Gorbaciov. Este aici un text scurt”. profitând de autonomia asiguratã. la 21 octombrie 1993. Cei doi prim-miniºtri au convenit sã se întâlneascã în ziua de 9 ianuarie. membru în Comitetul Politic Executiv. Constantin Olteanu. deoarece este indezirabil. El se referea la întâlnirea liderilor din þãrile membre ale Tratatului de la Varºovia. relatând cã la ameninþãrile lui Gorbaciov. cât putem sã le împingem de la spate cu bastonul?” Replica lui Ceauºescu a fost promptã: “Nu cu bastonul. aceasta nu este o perspectivã. pentru a aborda problemele concrete. ca sã se îmbogãþeascã unii prin speculã. dar ºi altele erau într-o atare situaþie. Liderul sovietic era însã optimist: “Important este sã întãrim socialismul. 169 . El a întrebat: “Ce ºtire dãm despre întâlnirea noastrã bilateralã?”. le vom face publice: problema tezaurului. a negat categoric cã ar fi avut loc o asemenea discuþie. ci trebuie aºezatã activitatea pe principii economice”. S-a trecut apoi la abordarea problemelor bilaterale. va convoca Marea Adunare Naþionalã ºi "vã vom rãspunde la fiecare problemã. drept care se întreba: “cât putem sã le împingem înainte. liderul român încercând sã obþinã sporirea cantitãþilor de petrol ºi gaz metan. deoarece aceasta era “cea mai înapoiatã”. În fond.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Gorbaciov a întrebat: “Aºa o perspectivã ne prevedeþi ºi nouã?” La care Ceauºescu a ocolit un rãspuns direct: “În orice caz. A menþionat cã în România s-a introdus “ºi autoconducerea ºi noul mecanism economic ºi consiliile de conducere”. furnizate României de Uniunea Sovieticã. a declarat în faþa Comisiei senatoriale. va informa opinia publicã.

„dar ele nu trebuie fãcute în pripã“. Se bazeazã pe valorile noastre socialiste. partidele din Vest îºi 43 Mihail Gorbaciov. Acesta a apreciat cã „un dialog sincer ºi deschis cu societatea va contribui la întãrirea autoritãþii partidului“. firmele din R.Ioan Scurtu Dacã întâlnirea Ceauºescu – Gorbaciov s-a desfãºurat într-o atmosferã de mare tensiune. precum ºi realitãþile teritoriale din Europa. Germania se asociau cu cele din R. În timp ce Mitterand aprecia cã unificarea era pe cale de realizare. pe o interpretare contemporanã a clasicilor marxismului“. În ziua de 5 decembrie. publicat recent. Proaspãtul lider bulgar a declarat cã în þara sa „toatã lumea. nu vrea sã rezolve problema poporului german. cu care a avut o lungã discuþie. aceasta intrând în competenþa responsabililor politici din aceastã þarã“44 Abia întors de la Moscova. susþine cu cãldurã perestroika“. menþinându-se echilibrul european. de Manfred Gerlach. la 6 decembrie. Petar Mladenov. Paralel cu problemele din statele Tratatului de la Varºovia. cu excepþia unei pãturi subþiri a populaþiei. Memorii… pp. Gorbaciov susþinea cu fermitate teza rolului conducãtor al partidului comunist ºi i-a recomandat lui Mladenov sã studieze articolul sãu Ideea socialistã ºi perestroika revoluþionarã. Gorbaciov continua sã susþinã cã „problema unificãrii germane nu este de actualitate“ ºi cã „personal. i-a fãcut mare plãcere lui Gorbaciov.D. cu totul altfel a decurs discuþia liderului sovietic cu secretarul general al Partidului Comunist Bulgar. Ministrul de Externe vest-german a dat asigurãri cã Germania unificatã va respecta principiile cuprinse în Actul final al Conferinþei de la Helsinki din 1975. Funcþia de preºedinte al þãrii a fost preluatã. în ziua de 5 decembrie43. Gorbaciov a avut o discuþie la Moscova cu Hans-Dietrich Genscher. cã trebuiau fãcute schimbãri radicale. demisia din funcþiile de preºedinte al Consiliului de Stat ºi al Consiliului Apãrãrii Naþionale ale R.F. 44 Principiul dominoului…. Germanã. cu titlul interimar. preºedintele Partidului Liberal-Democrat. desigur. cei doi au convenit cã unificarea Germaniei trebuia sã se realizeze pe cale paºnicã ºi democraticã.D. în primplan se aflau cele privind unificarea Germaniei. 6 decembrie. Procesul de unificare a celor douã state germane era în plinã desfãºurare. 425 106-108 170 . Germane. oamenii de ºtiinþã ºi culturã din ambele state desfãºurau acþiuni comune. Egon Krenz ºi-a prezentat. p. care conþinea „orientãrile noastre pe termen lung. A doua zi. François Mitterand ºi Mihail Gorbaciov au avut discuþii la Kiev. afirmaþie care.

socialiste. a umanismului ºi antifascismului“. cancelarul Helmut Kohl a participat la un uriaº miting în oraºul Dresda. tânãr avocat evreu. în cadrul unei noi realitãþi. Congresul s-a pronunþat pentru „o comunitate contractualã“ între cele douã state germane.D. protecþia mediului înconjurãtor. cancelarul Kohl a extins aceastã idee prin propunerea unor mãsuri <confederative>.D. care sã nu pericliteze stabilitatea europeanã. care sunt orientate spre existenþa celor douã state germane ºi a realitãþilor postbelice“. de exemplu ale Franþei ºi Marii Britanii. precizând cã R.S. 418-419 46 Ibidem. Germanã a propus „o comunitate contractualã a celor douã state germane. Colaborarea contractualã a celor douã state germane. Între cele douã state nu mai existau graniþe. comuniste nestaliniste.S. umanism. „Sursele acestei cãi sunt tradiþionale: social-democrate.U.G. 452-453 171 .. primul-ministru Hans Modrow a apreciat: „Un stat R. ºi-a reluat lucrãrile dupã o sãptãmânã.D. pp. 418-419 47 Ibidem. suveran ºi socialist reprezintã o premisã pentru stabilitatea politicã din Europa ºi interesele altor state.U.. În acelaºi cadru. va crea elemente ale unor noi structuri pentru viitorul mai îndepãrtat“46. Modrow a apreciat cã „o unificare a R. Congresul extraordinar al P. pp. Congresul extraordinar al Partidului Socialist Unit din Germania. Germanã nu doreºte sã devinã „un land federal subdezvoltat. antifasciste ºi pacifiste“45. – P. unde a transmis un salut cordial “dragilor compatrioþi” est-germani din partea „concetãþenilor 45 Ibidem. cu viitor social nesigur“47.G. la 19 decembrie.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional constituiau organizaþii în Est. desfãºurat în ziua de 8 decembrie. dreptate socialã.F.). pp. ceea ce este <un început ponderat pentru viitoarele dezbateri>“. El a dezvãluit cã R. cãlãtoria era liberã în întreg spaþiul german.D. Cu acest prilej s-a decis ca la denumirea partidului sã se adauge Partidul Socialismului Democratic (P. S-a hotãrât desfiinþarea organizaþiilor de partid din instituþiile de stat. Douã zile mai târziu.G. l-a ales pe Gregor Gysi.S. Acesta urma sã se înscrie „în tradiþia miºcãrii muncitoreºti. continuând pânã în zilele de 16 – 17 decembrie. afirmarea unei reale egalitãþi a femeii. nu este o problemã a politicii actuale. inclusiv din armatã. de 41 ani.G. în funcþia de preºedinte al partidului. cu R. deosebitã de „socialismul stalinist ºi dominaþia monopolurilor tradiþionale“. acesta s-a pronunþat pentru dezvoltarea þãrii sale pe o „a treia cale“.D.G. Aceastã cale însemna: democraþie radicalã ºi stat de drept. În discursul rostit dupã alegerea sa.

justiþiei sociale. În document se preconiza: „renunþarea la socialismul autoritar“ ºi afirmarea economiei de piaþã. urmând ca mai apoi sã fie consacratã din punct de vedere juridic. Lozincile cele mai des scandate erau: „Noi suntem poporul!“.D. la schimbarea denumirii de strãzi. multe dintre ele primind numele lui Jósef Pilsudski. 48 Ibidem.G. primul-ministru Adamec a demisionat. pentru a marca astfel nouã ani de la decretarea stãrii de asediu în aceastã þarã. au fost trase sirenele ºi clopotele. ºi a exprimat “un cuvânt de recunoºtinþã ºi de admiraþie pentru aceastã revoluþie paºnicã în R. În ziua de 13 decembrie. cancelarul fiind aclamat ca un erou al unirii celor douã state germane.Ioan Scurtu din Republica Federalã Germanã”. care fusese instalat de sovietici în 1968. a fost datã publicitãþii „versiunea de lucru“ a declaraþiei Congresului Uniunii Comuniºtilor din Iugoslavia. Boreslaw Bierut. întemeietorul statului polonez contemporan ºi un cunoscut antibolºevic. acesta devenise principala forþã politicã a þãrii. liderul Forumului Civic. autoconducerii. ce urma sã se desfãºoare peste puþin timp. În Cehoslovacia. un „socialism democratic“ într-o societate a libertãþilor individuale ºi democraþiei. Din august 1989. al dreptului internaþional. naþionalitãþi ºi minoritãþi în Iugoslavia“48. la 16 decembrie. pluralism politic. la chemarea „Solidaritãþii“. În ziua de 11 decembrie. Feliks Edmundovici Dzerjinski. În Polonia s-a trecut la demolarea statuilor lui Lenin. 440-441 172 . pp. „libertatea omului mai presus de orice“. pentru „egalitatea dintre popoare. iar la 10 decembrie s-a format un nou guvern condus de Marian Calfa. Se avea în vedere elaborarea unui nou program ºi statut al Uniunii Comuniºtilor din Iugoslavia ºi redactarea unei noi Constituþii a Republicii Federative Socialiste Iugoslavã. în care comuniºtii erau minoritari. Gustáv Husák. când sindicatul „Solidaritatea“ obþinuse funcþia de prim-ministru al Republicii Populare Polone. partidul urmând sã concureze cu alte forþe politice în alegeri. deschizându-se astfel drumul pentru preluarea puterii de câtre Václav Havel. „Suntem un popor!“ Unificarea se realiza în fapt. solidaritãþii ºi bogãþiei materiale. În Iugoslavia. „egalitatea în drepturi naþionale“: respingerea exclusivismului naþional ºi a ºovinismului. era eliberat din funcþia de preºedinte al Cehoslovaciei.” Cuvintele sale au fost receptate într-o atmosferã de entuziasm.

fost consilier de politicã externã a lui Grósz Károly. 450 50 Ibidem. mulþi dintre ei neavând nimic în comun cu industria siderurgicã50. cei mai mulþi deputaþi exprimând critici ºi îndoieli asupra programului prezentat de premierul Nikolai Rîjkov. Tratatul de Uniune Sovieticã. un tânãr de 35 de ani. Dintre vorbitori s-a remarcat Boris Elþîn. Aceste regrupãri la vârf urmãreau relansarea partidului în viaþa politicã ºi câºtigarea unei pãrþi cât mai importante a electoratului. Reprezentanþii Letoniei ºi Moldovei s-au pronunþat împotriva sosirii în republicile lor a unor cetãþeni din alte republici. fapt ce a adus „prejudicii incalculabile poporului ungar ºi fãcând posibile mãsurile de subminare a bazelor orânduirii socialiste“49.S. acesta studiase în U. care a formulat critici la adresa lui Gorbaciov. pp.S.U.. a amintit cã þara sa a avut o organizare de stat independentã. la Moscova. în vederea eliminãrii prevederii potrivit cãreia Partidul Comunist al Uniunii Sovietice avea „rolul conducãtor“.C. 330 173 . preºedintele comisiei de organizare a acestui forum. Gorbaciov a reuºit sã evite discuþiile pe aceastã temã.C. cel de-al XIVlea Congres al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. în octombrie 1989. care i-a fost întreruptã cu forþa în 1940. în ziua de 17 decembrie. modul ºi principiile de elaborare a viitorului plan cincinal. Mircea Snegur a menþionat faptul cã pentru construirea uzinei metalurgice din Râbniþa au fost aduºi peste 900 de oameni din afara republicii. care dezbãtea problemele însãnãtoºirii economiei sovietice. Gurbunov. al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. 6 din Constituþie.S. Discuþiile erau contradictorii. p. În Uniunea Sovieticã. 445-446 51 Gheorghe E.R. etapele reformei. la care Grósz Károly. 49 Ibidem. forþele fracþioniste au distrus partidul ºi au creat Partidul Socialist Ungar „fãrã a consulta membrii partidului ºi procedând nedemocratic“. dupã care a lucrat în cadrul Ministerului de Externe ºi apoi în aparatul C. Preºedintele Republicii Sovietice Socialiste Letonia. apreciind cã lozinca restructurãrii „a fost lansatã fãrã o tacticã ºi o strategie clarã“. A. Cojocaru. ºi „întregul popor“51. p.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional În Ungaria s-a desfãºurat. Congresul a ales în funcþia de preºedinte al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar pe Thurmer Gyula. se desfãºurau lucrãrile celui deal doilea Congres al Deputaþilor Poporului. susþinând cã în aceastã chestiune trebuia sã se pronunþe mai întâi P. Vii dispute a generat propunerea de modificare a art. a apreciat cã.

Florian. iar subiectivismul secretarului general rãvãºea întreaga economie. O importantã caracteristicã a ei a fost oprirea cvasi-totalã a procesului de promoþiune socialã în toate domeniile de activitate. Aceste caracteristici era pe deplin aplicabile în România. determinatã esenþial de eroziunea treptatã a formelor de consens pasiv pe care s-a bazat regimul. Prãbuºirea dictaturilor est-europene ºi alternativele istoriei. aprecia cã la mijlocul deceniului al nouãlea criza economicã “s-a transformat întruna globalã. centralizarea a devenit draconicã. 1993. Centralizarea introdusã în 1948 a devenit sufocantã. România se afla de aproape un deceniu într-o gravã crizã economicã. Consilierul prezidenþial Silviu Curticeanu scria: “Spre sfârºitul anilor ‘80. Ea a generat astfel o acutã crizã politicã. Un politolog de sorginte marxistã. a determinat o luptã continuã ºi inegalã a miniºtrilor pentru fiecare leu.Ioan Scurtu CAPITOLUL III REVOLUÞIA ROMÂNà DIN DECEMBRIE 1989 1. România rãmãsese singura þarã socialistã “în care nu se întâmpla nimic”. Editura Noua Alternativã. afectând cu deosebire tineretul […] Dominaþia îndelungatã a dictaturii a provocat o crizã culturalã ºi moralã”1. p. manifestându-se în mediile cele mai variate într-o nemulþumire afiºatã faþã de penuria economicã tot mai pronunþatã ºi înrãutãþirea condiþiilor de trai […] Criza politicã s-a întreþesut cu o acutã crizã socialã la fel de specificã. Era doar o aparenþã. gram de materie primã sau 1 R. În mod cert. Bucureºti. deoarece norii de furtunã acoperiserã cerul acestei þãri. 174 . Inevitabilitatea schimbãrii De la sfârºitul lunii noiembrie 1989. generalã a regimului. Radu Florian. iar momentul dezlãnþuirii era foarte aproape.

Meditaþii necenzurate. mult peste cele reale. ei se declarau întrutotul de acord cu modificãrile propuse ºi se angajau sã „facã totul” pentru realizarea noilor „indicaþii”. care a crescut în intensitate pe mãsurã ce situaþia României devenea tot mai grea. devin simple petece de hârtie. Dupã preluarea întregii puteri politice în 1974 de cãtre Nicolae Ceauºescu s-a dezvoltat un aberant cult al personalitãþii. cã produsele industriei româneºti erau printre cele mai competitive pe plan mondial etc. Chiar ºi comuniºtii cei mai înfocaþi. 166 175 . Ceauºescu modificã cifrele dupã bunul plac sau dupã o inspiraþie de moment. care ofereau lui Nicolae Ceauºescu argumente pentru a susþine cã România realiza cea mai mare producþie de cereale la hectar din Europa. încurcând sectoarele sau ramurile de activitate care depindeau unele de altele. pentru cã. nerealizabile. inclusiv membrii Comitetului Politic Executiv ºi cei ai guvernului. rezultatul a fost izolarea din punct de vedere tehnic a întreprinderilor româneºti. în 1948. acest fapt ducea la decorelãri în lanþ. devenind o prezenþã agasantã. Dintr-o laºitate greu de imaginat. a blocat dezbaterile autentice ºi a impus o singurã ideologie. Pe de altã parte. S-a ajuns astfel la raportãri false. inginerii ºi tehnicienii ºtiau cã sarcinile nu puteau fi realizate ºi nici nuºi propuneau sã le înfãptuiascã. deveniserã pesimiºti ºi agasaþi de 2 Silviu Curticeanu. erau criticaþi de Ceauºescu ºi ameninþaþi cu scãderea salariilor. Criza politicã a început în România odatã cu instituirea conducerii prin partidul unic. O altã modificare fãcutã de Ceauºescu viza consumul de materii prime ºi materiale. diminuarea (pânã la anulare) a importului. nu aveau curaj sã-l contrazicã pe secretarul general. el modifica sarcinile de plan.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional kilowatt de energie electricã. întocmite cu seriozitate. p.”2 De regulã. stabilind termene foarte scurte. Planurile lunare ºi programele de aprovizionare tehnico-materialã. muncitorii. înarmat cu un pix de culoare neagrã ºi tot mai multã inconºtienþã. bunã credinþã ºi profesionalism de specialiºti din toate domeniile de activitate. O altã modificare operatã de Ceauºescu se referea la darea în folosinþã a unor obiective de importanþã naþionalã. sub motiv cã ele erau subdimensionate. tot mai greu sau imposibil de ocolit. ca urmare. deja stabilite. fapt ce a înlãturat posibilitatea oricãrei alternative. sã-i demonstreze cã nu era bine sã se modifice planul de producþie de la o lunã la alta. Activiºtii de partid. cea marxist-leninistã. care nu mai puteau þine pasul cu progresele înregistrate pe plan mondial. care crezuserã în „visul de aur al omenirii”.

folosind cu prioritate populaþia maghiarã din Transilvania. de „alimentaþie raþionalã” etc. Chiar dacã nu se menþiona numele lui Ceauºescu. Aºteptând ore întregi la cozile din faþa magazinelor pentru a „prinde” ceva produse. în România nu s-a putut organiza. dar Armata va trece de partea poporului. În rândul cetãþenilor României se acumulase o urã de nestãvilit împotriva „celor doi”. agenþii serviciilor de informaþii îºi ocupaserã „poziþiile” (mulþi dintre ei în camerele de la Hotelul Intercontinental care aveau ferestrele spre Piaþa Universitãþii). nu aveau curaj sã acþioneze. deoarece Securitatea îl va apãra cu orice preþ pe Ceauºescu.Ioan Scurtu propaganda agresivã prin mass-media a cultului lui Nicolae Ceauºescu ºi al Elenei Ceauºescu. „maºinãria” rãzboiului electronic deasupra României era funcþionalã. astfel încât regimul de la Bucureºti sã nu poatã redresa situaþia. manifestaþiile în faþa ambasadelor române au crescut în amploare. mai ales ca urmare a mãsurilor de economisire a energiei. „pregãtirile” pe plan internaþional erau finalizate: diabolizarea lui Ceauºescu atinsese punctul culminant. ºi cã Budapesta avea intenþia sã provoace incidente de graniþã „care sã 3 Constantin Sava ºi Constantin Monac. Înlãturarea lor apãrea ca o soluþie salvatoare. Criza socialã afecta întreaga populaþie a României (exceptând grupãri foarte restrânse de privilegiaþi ai regimului). Mulþi dintre ei vedeau în reformele de tip Gorbaciov o cale de a scoate România din criza în care se afla. criticând „vremurile” în care erau nevoiþi sã trãiascã. Direcþia de Informaþii Externe raporta cã în Ungaria se pregãteau acþiuni pentru destabilizarea situaþiei interne din România3. La 9 decembrie. În decembrie 1989. Interesant este cã cei mai activi erau foºtii staliniºti – ca Silviu Brucan ºi Dan Deºliu – iar societatea civilã. toþi îi considerau pe „el” ºi pe „ea” principalii vinovaþi. pp. cerându-se respectarea drepturilor omului. 122-123 176 . mass-media occidentalã acredita ideea cã un rãzboi civil era inevitabil. oamenii discutau deschis. Hitler ºi Stalin la un loc. el fiind mai rãu decât Dracula. punând capãt „celei mai crunte dictaturi din istoria omenirii”.. dar aºteptau momentul ca „transformaþi în masã” sã devinã parte a mulþimii care sã-l rãstoarne pe dictator. dar românii vor ieºi victorioºi. se vor înregistra zeci de mii de morþi. Mihail Gorbaciov se achitase de misiunea de a diminua drastic exportul de gaze naturale sovietice spre România. care în celelalte þãri socialiste îºi asumase iniþiativa ºi rãspunderea de a înlãtura regimul totalitar. Revoluþia Românã….

mai ales sovietici. Era un semn cã momentul înlãturãrii lui Nicolae Ceauºescu era foarte aproape.U. îndreptându-se spre Transilvania ºi Banat. Bucureºti. pentru întreþinerea cãrora primea sume importante din partea O. care sã preia puterea dupã înlãturarea lui Nicolae Ceauºescu. nu exista o „a doua echipã“. 83 177 . nr. Dar cursul evenimentelor trebuia accelerat. fugite din România ºi care ar fi fost prinse în Ungaria. cei mai mulþi fiind bãrbaþi tineri. Raze de luminã pe cãrãri întunecate. p. la Bicske ºi Herjdu Szoboszlo.Moscova. 29 5 Gheorghe Raþiu. ªtefan Dinu.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional degenereze în conþict militar între cele douã þãri. Bucureºti. drept care acum erau returnate în þara de origine5. a II-a. unde erau instruiþi „mercenari“. Destinul unitãþii statale a României pe ruta Bonn Budapesta . Studiu documentar. ca ºi pentru George Bush. Pentru Mihail Gorbaciov. Sibiu. se îndreptau spre anumite zone din Banat. Cei care reveneau.R. schimbarea din România era mult mai dificilã. pp. ºi a unor state occidentale.R. p. din rândul celor fugiþi din România. ªeful Direcþiei de Informaþii a Armatei. s-a înregistrat o masivã afluenþã a turiºtilor strãini. 1998. aprecia cã în condiþiile în care o formulã de înlocuire a lui Nicolae Ceauºescu nu a 4 Armata românã în revoluþia din decembrie 1989. Editura Militarã. La sfârºitul lunii noiembrie ºi în luna decembrie.N. deoarece în P. 1989-1990. François Mitterand sau Helmut Kohl. îndeosebi din partea U. dar guvernul de la Budapesta susþinea cã pe teritoriul acestei þãri s-ar afla 61 000 de refugiaþi din România.6 Organele de Securitate au sesizat faptul cã ºi dinspre Est se înregistra o afluenþã de turiºti sovietici. dupã care sã cearã intervenþia unor þãri ale Tratatului de la Varºovia. clandestin sau oficial. 1996. unguri ºi iugoslavi în România. folosind arme ºi muniþie4. urmând ca soluþia sã se gãseascã pe parcurs („vãzând ºi fãcând“). în "Transilvania". care cãlãtoreau cu maºina. 125127 6 Corneliu Lupu.S. ed. grãnicerii unguri aduceau grupuri de 20–40 persoane. Transilvania ºi Bucureºti.“ Ataºatul militar de la Budapesta identificase douã tabere. în acelaºi timp. Din septembrie 1989 s-a înregistrat un fenomen invers: numãrul celor care vroiau sã intre ilegal în þarã era de 4–5 ori mai mare decât al celor care cãutau sã fugã din România. În evidenþa Securitãþii existau circa 6 000 de români fugiþi în Ungaria. 12/2004.C. care la momentul potrivit urmau sã vinã în þarã pentru a declanºa acte de rezistenþã împotriva autoritãþilor.S.

cum de exemplu erau Uniunea Sovieticã. a unor situaþii de panicã. p. iar dominaþia lui devenise insuportabilã. * Acesta se numea Stratu Severin 178 . 266 8 Ibidem. Declanºarea ºi desfãºurarea revoluþiei pe meleagurile sucevene în etapa 22 decembrie-20 mai 1990. 112.”8 Valul schimbãrilor ajunsese la graniþele României ºi el nu mai putea fi evitat. SUA. Pe de altã parte.Ioan Scurtu putut fi gãsitã. trupe care se aflau de regulã în componenþa forþelor armate ale marilor puteri. Nicolae Ceauºescu nu se clintea din postul de comandã.000 mai mulþi turiºti sovietici. cit. când Nicolae Ceauºescu a fost reales în funcþia de secretar general. În þarã exista o stare de nervozitate. prin intermediul unor grupuri de cercetare diversiune infiltrate în România pe cãi acoperite ºi care aveau rolul de DETONANT* al revoltei maselor. op.R. Anglia ºi altele”.9* * Aºa este în text 7 ªtefan Dinu. p.C. sub acoperirea de turiºti. vizând înlãturarea regimului totalitar al lui Ceauºescu.. unde vechii lideri comuniºti fuseserã înlãturaþi. nr. p. supravegherea populaþiei a devenit ºi mai strictã. comparativ cu 1998. Cetãþenii aflaserã de la „Europa Liberã“ ºi de la alte posturi de radio strãine despre transformãrile din celelalte state socialiste. iar starea de spirit a populaþiei era extrem de tensionatã. în Parcul Areni din Suceava au fost rãspândiþi sute de fluturaºi de hârtie. Mãsurile de securitate introduse în preajma Congresului s-au menþinut. în noaptea de 11 spre 12 decembrie. ºi acþiunile împotriva regimului totalitar s-au multiplicat.7 Aceastã acþiune “a fost rezultatul unor înþelegeri secrete Est-Vest. cultul personalitãþii lui Ceauºescu a fost ridicat la cote ºi mai înalte. În acest scop s-a recurs la “provocarea unor tulbulenþe. Numai în România. care accentua ºi mai mult prãpastia dintre conducerea de partid ºi poporul român. Franþa. printr-un IMPULS* dat unei populaþii aflate la punctul de fierbere al nemulþumirilor. în "Clio 1989". Spre exemplu. de 25 de ani. 273 9 Mihai Iacobescu. 1-2/2005. Dupã Congresul al XIV-lea al P. nesiguranþã ºi instabilitate. În opinia sa aceste grupuri de diversiune veniserã din Uniunea Sovieticã cu câteva sãptãmâni înainte. tensiunea din þarã a crescut. în 1989 în România intraserã cu 25. pe care scria: “Jos dictatura Ceauºescu!” securitatea nu l-a putut identifica pe autor. “singura soluþie pentru scoaterea României din crizã nu putea veni decât numai din afarã. gata sã explodeze într-o revoltã generalã”.

pentru a promova perestroika. participanþi la un concurs internaþional. iniþiativa de la Iaºi meritã consemnatã pentru istorie. Vasile Vicol.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional În Bucureºti. pompieri ºi sportivi (aceºtia erau de fapt securiºti îmbrãcaþi în treining. care ar fi fost jucãtori de judo. mutat ad-hoc de la Oradea la Iaºi). Valentin Odobescu ºi Ionel Sacaleanu. 2006 11 Revoluþionarii moldoveni vor ca Iaºiul sã fie recunoscut drept "Scânteia Revoluþiei". câteva sute de ieºeni domiciliaþi în zona Pieþei Unirii au primit în cutiile lor poºtale hârtii cu litere confecþionate din radiere pe care era scris: “Participaþi la demonstraþia din P. deoarece. Luca Piþu. Aici. în care era criticat în termeni foarte duri regimul Ceauºescu. Cassian Maria Spiridon. la începutul lunii noiembrie 1989. Editura Timpul. Securitatea a împiedicat înfiinþarea acestui partid. deoarece demonstreazã starea de spirit care a dus la declanºarea revoluþiei. în "Gardianul" din 15 decembrie 2007. Tipografia Moldova. 1994. Iniþiativa aparþinea unui grup format din: Dan Petrescu. Securitatea a identificat pe organizatori ºi i-a arestat pe ªtefan Prutianu. în zona Gãrii de Nord ºi în Piaþa Universitãþii au fost plasate mai multe exemplare din ziarul manifest “Luneta”. numitã Frontul Popular Român. înainte de ora anunþatã. Iaºi. începutul Revoluþiei Române. pe larg. Nici planul vizând organizarea manifestaþiei la 14 decembrie nu a avut succes. Cassian Maria Spiridon. vorba de Valentin Hurduc. ideea constituirii unei organizaþii. Iaºi. Adi Cristi. Revoluþia la Iaºi. dar nu a avut decât puþini susþinãtori. iar manifestaþia din 14 decembrie nu s-a bucurat de sprijinul cetãþenilor. Se pare cã ieºenii luau ca model Frontul Popular din Republica Sovieticã Socialistã Moldoveneascã. Vigilentã. în Piaþa Unirii se aflau grupuri de poliþiºti.* Pe bulevardul central din Ploieºti a fost vãzut un cal slãbãnog care avea atârnatã de gât o pancardã pe care scria: “Epoca Ceauºescu” Cea mai spectaculoasã iniþiativã a aparþinut unui grup de tineri intelectuali din Iaºi. 14 decembrie 1989. Vezi.11 Chiar dacã Frontul Popular Român a rãmas doar o intenþie. Unirii la 14 XII ora 16”10. dar ºi din þãrile Baltice. el preconiza ca fiecare membru nou sã aducã alte trei persoane. Ultimul lansase. Iaºi. 10 * Este 179 . Liviu Antonesei. care au evitat sã iasã în stradã. Nici autorul acestui document nu a fost identificat de Securitate. constituite la sugestia Kremlinului. Alexandru Cãlinescu ºi ªtefan Prutianu.

sã mobilizeze ºi celelalte secþii. Starea de spirit a timiºorenilor era puternic marcatã de transformãrile din statele vecine ºi de imobilismul liderilor politici din România. Cu o oarecare întârziere. Timiºoara. avea sã se declanºeze revoluþia. ora 9. dar când a apãrut un ºef de secþie care le-a cerut sã-ºi reia lucrul. la 20 octombrie a fost emis ordinul judecãtoresc pentru evacuarea lui Tökes.00. chitanþa olografã [scrisã de pastor] pentru 20 000 lei (atenþie! în ’89. În ziua de 28 noiembrie el a fost informat cã apelul sãu a fost respins ºi cã se va proceda la evacuarea lui la 15 decembrie.1 S-a fixat ºi data: 23 noiembrie. a refuzat sã se supunã unei hotãrâri judecãtoreºti privind strãmutarea sa într-o altã localitate*. Nu pentru multã vreme.2 Un pastor reformat. p. . Organele de Securitate din Timiº cunoºteau activitatea de spionaj în favoarea Ungariei pe care o desfãºura Tökés. în curte s-au adunat trei-patru sute de oameni. (Uzinele Mecanice Timiºoara) au încercat sã provoace o grevã urmatã de o manifestaþie. la 16 decembrie. Reportaj cu sufletul la gurã (Traseele revoluþiei). Ofiþerul care se ocupa de cazul Lászlo Tökés avea sã menþioneze: „Aveam dovezile trãdãrii. EVENIMENTELE DIN TIMIºOARA Peste douã zile.Caietele Revoluþiei". În timpul Congresului al XIV-lea mai mulþi muncitori de la U.R. iar acesta a fãcut recurs. dupã care sã porneascã în oraº.T. de la un incident relativ minor. Lászlo Tökés. 15 . Ungaria ºi Bulgaria. Timiºoara. scânteia s-a aprins în cealaltã parte a þãrii. aproape toþi s-au întors în ateliere. * La 25 august 1989 episcopul Papp a decis scoaterea lui Tökés din rândurile clerului. 2 Vezi.. 1990. Editura Facla. 5/2006 (numãr consacrat revoluþiei de la Timiºoara).Ioan Scurtu 2. pe larg. care au reuºit sã þinã situaþia sub control.21 decembrie '89. la care sã se cearã nealegerea lui Nicolae Ceauºescu în funcþia de secretar general al P. când mai mulþi muncitori urmau sã opreascã maºinile. 1990. pentru cã. 180 .M. Miodrag Milin. urmând ca pe traseu sã li se alãture ºi lucrãtori de la alte întreprinderi.C. erau la curent cu evenimentele ce se derulau pe plan internaþional ºi erau gata sã acþioneze pentru o schimbare de regim ºi în România. Timiºoara. Ei urmãreau posturile de televiziune din Iugoslavia. 1 Titus Suciu. 8-9. în oraºul Timiºoara. sã iasã în curtea uzinei. În scurt timp au apãrut mai mulþi securiºti. nr. la graniþa de Vest.

p. aprecia cã la 22 decembrie 1989 Direcþia Securitãþii Statului totaliza 14 259 cadre militare. Prudenþa lui Ceauºescu ºi atitudinea faþã de Tökés se înscria într-o practicã utilizatã în ultimii ani: cei suspecþi.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional octombrie)* ºi douã pagini cu informaþii. decembrie 1989…. toate gãsite la ieºirea din þarã a doi cetãþeni maghiari.. La rândul ei. În faþa Dumneavoastrã…. 19 4 Filip Teodorescu. Oficialitãþile de la Budapesta au reacþionat cu promptitudine: la 19 octombrie 1989. care oficia la Timiºoara5. Parlamentul Ungariei a adoptat o „declaraþie de solidaritate“ cu pastorul reformat Lászlo Tökés. pentru ca aceºtia sã ºtie cã sunt urmãriþi – dar nu au fost arestaþi. care a dus la evenimentele de la Braºov din 1987. cadre ale serviciilor de specialitate din þara vecinã“3. care. subofiþeri ºi maiºtri militari respectivã echivala cu un salariu mediu al unui cetãþean român pe timp de ºase luni. Timiºoara…no comment…. putea trimite scrisori cãtre fiica sa din Franþa. Dintre aceºtia 8 367 ofiþeri. dar nu a fost arestat. 42 (Declaraþiile Doinei Cornea) * Suma 181 . Dupã reîntoarcerea în þarã a devenit coautorul „scrisorii celor ºase“. în realitate. Argumentul ei era greu de respins: „Daþi-mi o posibilitate sã mã exprim în orice publicaþie ºi nu voi mai trimite la <Europa Liberã> textele mele“6.U. ci doar mutat într-o locuinþã aflatã la marginea Bucureºtilor. Dincolo de sentimentul existent în rândul populaþiei. dintre care 8 159 ofiþeri ºi 5 105 subofiþeri ºi maiºtri militari. pentru a nu aduce noi prejudicii relaþiilor cu Ungaria. Ceauºescu credea cã astfel va evita noi critici din partea statelor occidentale ºi a apreciat cã erau suficiente mãsurile administrative luate pe linia cultului reformat din care Lászlo Tökés fãcea parte4. numãrul securiºtilor din aparatul central ºi local era mult mai mic. de asemenea. a primit paºaport pentru a vizita S. pentru a fi citite la postul de radio „Europa Liberã“. 3 Radu Tinu. Conducerea Securitãþii din judeþul Timiº fãcuse propuneri pentru trimiterea în instanþã a pastorului. Cazul cel mai frapant este al lui Silviu Brucan. Timiºoara. Doinea Cornea.. supravegheatã zi ºi noapte de miliþieni în uniformã. 45-46 5 Principiul dominoului…. 248 6 Vartan Arachelian. dupã ce l-a criticat deschis pe Ceauºescu pentru politica sa. p. Un risc asumat. directorul Serviciului Român de Informaþii. pp. disidenþii erau supravegheaþi de Securitate – cel mai adesea foarte vizibil. Marea Britanie ºi Uniunea Sovieticã. dar Nicolae Ceauºescu nu a fost de acord. precum ºi 984 personal civil. Virgil Mãgureanu. p.A.

aflând de existenþa ei. cei care ar fi vrut.U. 49 ** Profesorul Ioan Chiper a relatat. 1949-1985. Revoluþie ºi reformã…. în ºedinþa Consiliului ªtiinþific al Institutului Revoluþiei Române din Decembrie 1989. O istorie a Securitãþii în documente. despre evoluþia evenimentelor. la rândul lor. pentru cã în oraºul de pe Bega se va "întâmpla ceva". 1998 9 Ion Iliescu. astfel ca ºi în România sã se aplice principiul dominoului. Decizia de evacuare a pastorului Tökés expira în ziua de 15 decembrie. Moldova. În ultimã instanþã. 8 Vezi.Ioan Scurtu lucrau în sectoarele operative ºi de informare. din 29 aprilie 2006. Liviu Þãranu.S. Constrângere ºi disidenþã în România anilor 1965 . iar în cele operative – 466. 45. subofiþeri ºi maiºtri militari. înainte ca. nu era esenþial numãrul securiºtilor. la prânz numãrul lor a ajuns la circa Apud Marius Oprea. Editura Humanitas. Celelalte cadre desfãºurau activitãþi în trupele de Securitate – 2 859 ofiþeri.1989. pe larg. ºi o „ziaristã“ din Marea Britanie. avea sã scrie: „Dictatura lui Nicolae Ceauºescu îºi datora longevitatea mai puþin represiunii propriu-zise. din cadrul Academiei de Poliþie "Alexandru Ioan Cuza". aceasta era înãbuºitã. la întâlnirea cu studenþii Facultãþii de Arhivisticã. Silviu B. Ceauºescu ºi Securitatea.). Serviciile secrete strãine cunoºteau starea de tensiune creatã ºi acþionau pentru stimularea nemulþumirilor colective. La Timiºoara s-au deplasat secretarul II de la Ambasada S.L. înfiinþatã în 1977. Bucureºti. Editura Nemira. 2002. 2004 * Declaraþie fãcutã de generalul Iulian Vlad în ziua de 25 mai 2006. vezi ºi Florica Dobre.** În dimineaþa zilei de sâmbãtã. Iaºi. Denis Deletant. În decembrie 1989 aceastã metodã n-a mai reuºit. cât capacitãþii de a controla informaþiile: de fiecare datã când o miºcare de protest apãrea undeva. ºi trupele de securitate de aproximativ 22 000 de militari în termen*. care sã ducã la lichidarea regimului socialist-totalitar.7 La rândul sãu generalul Iulian Vlad aprecia cã la cifra cadrelor de Securitate se adãugau circa 600 de scutieri din unitatea antiteroristã (U. cu misiunea de a se informa operativ. una dintre persoanele cele mai urmãrite de Securitate. Editura Polirom. sã apuce a ieºi în stradã“9. iar acesta a declarat oamenilor veniþi la slujba religioasã cã nu acceptã sã se supunã ordinului ºi le-a cerut ajutorul.A. sã se rãzvrãteascã. Ion Iliescu. p. 3 832 lucrau în unitãþile centrale ºi 4 544 în judeþe. Camelia Duicã. 16 decembrie în faþa locuinþei pastorului erau câteva persoane. p. aflat în România. în unitãþile tehnice existau 2 588 ofiþeri. ci modul lor de acþiune8. cã în dimineaþa zilei de 16 decembrie 1989 istoricul american Paul Michelson. l-a întrebat dacã are rude în Timiºoara.A. Florian Banu. de la faþa locului. Trupele de Securitate (1949-1989). Bucureºti. 7 182 . Banalitatea rãului.

12 Dupã ora 16. forþele Ministerului de Interne (miliþie. române!“. Calea spre libertate. „Azi în Timiºoara.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional 100. în exclusivitate. 21 Costel Balint. se dezinteresase cu cinism de dragostea lor. Unii manifestanþi au ripostat. Tökés îºi îndeplinise misiunea. 43 Claudiu Iordache. De fapt. Cei mai mulþi s-au împrãºtiat. scandând lozinci: „Nu plecãm acasã!“. Cei arestaþi au fost anchetaþi. Claudiu Iordache. 33 12 183 . p. pentru ca spre searã sã ajungã la aproape o mie. care era un îndemn la luptã. Rolul ce i-a rãmas de jucat: o extrem de complicatã marionetã a serviciilor secrete“10 O parte dintre manifestanþi s-a îndreptat spre Comitetul judeþean de partid. Net superioare. grãniceri). Astfel. astfel cã lumea care a coborât. Timiºoara în decembrie. dar au mai rãmas pe loc câteva zeci de persoane. Pe la orele 21 au fost aduse noi forþe de ordine. un Lászlo Tökés care. abandonând nepãrtinirea creºtinã. cerându-le oamenilor sã meargã acasã. în stradã au apãrut scutierii Ministerului de Interne. iar pe uºa bisericii a fost pus un afiº cu acelaºi îndemn. Momentul decisiv a fost oprirea tramvaielor ºi blocarea circulaþiei.15. avea sã scrie: „Un Tökés care în 16 decembrie îndemnase mulþimile sã se întoarcã acasã pentru a nu irita autoritãþile comuniste. au declanºat o amplã acþiune de prindere a celor care se remarcaserã în timpul manifestaþiei din timpul zilei. 1989. Erau lozinci politice. unul dintre liderii revoluþiei de la Timiºoara. iar cei mai mulþi au fugit cu speranþa cã vor scãpa cu bine. „Fãrã violenþã!“. Manifestanþii au început sã intoneze imnul „Deºteaptã-te. mâine în toatã þara!“11. uitat imediat în noaptea de 16 ca ºi în toate zilele care au urmat. Tökés a apãrut la fereastra casei parohiale. dar ºi ale Ministerului Apãrãrii Naþionale. alþii au început sã spargã geamurile ºi vitrinele magazinelor. mulþi dintre 10 Claudiu 11 Iordache. maghiarul pe care cu o sinceritate intensã – dar ºi pentru foarte scurt timp – îl iubiserã românii. În jurul orei 17. a ales sã devinã. p. ignorat. „Vrem cãldurã!“. Timiºoara a devenit „detonatorul revoluþiei române“. îndreptate împotriva regimului dictatorial. care au început sã împrãºtie mulþimea. a rãmas pe loc sã vadã ce se întâmplã. „Vrem pâine!“. Singur printre români…. „Libertate!“. p. Timiºoara. Detonatorul Timiºoara. 1992. scris de Andrei Mureºanu la 1848. care au declanºat primul atac asupra manifestanþilor. în "Agora social-democratã". În faþa acestei situaþii. avocatul conaþionalilor sãi. un secretar al Comitetului municipal de partid a anunþat cã a fost anulatã hotãrârea de evacuare a pastorului ºi a cerut mulþimii sã plece acasã. securitate. Editura Helicon.

Constituþia nu avea un capitol special consacrat Puterii Armate. arestaþi. haine de blanã. bile etc13 Mãsurile represive aveau un vãdit caracter ilegal. Deosebit de gravã era folosirea armatei în acþiunile de reprimare a populaþiei. întrunilor. Era o formulare destul de vagã. obiecte metalice. a presei. Articolul 28 din Constituþie14 prevedea: „Cetãþenilor Republicii Socialiste România li se garanteazã libertatea cuvântului. în "Martor ocular". molestaþi. cum existau în legile fundamentale de pânã în 1948. Articolul 13 14 "Buletinul Desfãºurarea evenimentelor. Nu puþini au fost reþinuþi doar pentru cã în acel moment se aflau pe stradã. vizând respectarea unor drepturi constituþionale ºi ameliorarea condiþiilor de viaþã ale „celor ce muncesc“ (în România. 2 din decembrie 1999. rãngi. toþi cetãþenii aveau dreptul la muncã). instrumente muzicale. lanþuri. Nici o persoanã nu poate fi reþinutã sau arestatã dacã împotriva ei nu existã probe sau indicii temeinice cã a sãvârºit o faptã prevãzutã ºi pedepsitã prin lege. Nimeni nu poate fi arestat decât pe baza unui mandat de arestare emis de tribunal sau procuror“. Dar este limpede cã manifestanþii din 16 decembrie nu se ridicaserã împotriva orânduirii socialiste ºi nici a intereselor celor ce muncesc. În acea noapte. mitingurilor ºi demonstraþiilor nu pot fi folosite în scopuri potrivnice orânduirii socialiste ºi intereselor celor ce muncesc“. fãrã a exista probe sau indicii temeinice cã au sãvârºit vreo infracþiune. neavând nici o implicare în acþiunile din timpul zilei. a întrunilor. Este adevãrat cã articolul urmãtor aducea anumite restricþii: „Libertatea cuvântului. Simplul fapt cã un cetãþean se afla pe stradã ºi era suspectat cã ar fi participat la manifestaþie era suficient pentru a fi arestat. Regimul nu respecta propriile sale legi. forþele de represiune au desfãºurat o adevãratã vânãtoare de oameni. nr. Organele de cercetare pot dispune reþinerea unei persoane pe o duratã de cel mult 24 de ore. cuþite. nr. stofe. Articolul 31 din Constituþie stipula: „Cetãþenilor Republicii Socialiste România le este garantatã inviolabilitatea persoanei. Revendicãrile lor aveau un caracter limitat. dar ºi sãbii. 11 Oficial". Reþinerile ºi arestãrile din noaptea de 16/17 decembrie erau ilegale. 65 din 29 octombrie 1986 184 . fãrã sã i se fi adus vreo probã ºi fãrã posibilitatea ca acesta sã se apere. care permitea multiple interpretãri. a mitingurilor ºi a demonstraþiilor“. iar dialogul politic real cu cetãþenii nu era acceptat. p. presei. Asupra unora s-au gãsit obiecte furate: încãlþãminte.Ioan Scurtu ei fiind bãtuþi cu bestialitate. pari. care au fost prinºi.

la Timiºoara. au huiduit ºi au aruncat cu pietre. Dupã circa o orã. În dimineaþa zilei de duminicã. Unii timiºoreni.C. care a fost stins cu dificultate de pompieri16.38 17 Sergiu Nicolaescu. iar la articolul 49 se menþiona: „Apãrarea patriei este datoria sfântã a fiecãrui cetãþean al Republicii Socialiste România. Ceauºescu a devenit „regizorul scenariului“ care s-a derulat în România între 17 ºi 22 decembrie 1989.Caietele Revoluþiei". trãdarea de patrie. Mulþimea din faþa Comitetului judeþean a incendiat un camion militar. în. Acestea erau singurele articole referitoare la armatã ºi ele nu fãceau nici un fel de menþiune cã aceasta ar putea fi utilizatã împotriva propriilor cetãþeni. regimul Ceauºescu a acþionat în forþã. care au început sã scandeze lozinci: „Jos teroarea!“. revoltaþi.R. univ. dr. Intrat în panicã ºi fiind hotãrât sã impiedice orice acþiune care ar fi impus adoptarea unor reforme ºi iniþierea unui dialog cu societatea româneascã. armata a fãcut o demonstraþie de forþã.. Alt grup de manifestanþi a luat cu asalt clãdirea Comitetului Judeþean P. Cãlcarea jurãmântului militar. dupã care au dat jos portretele lui Nicolae Ceauºescu. „Libertate!“ Unii au atacat comandamentul Diviziei 18 mecanizate. pe la ora 14. Timiºoara… no comment…. Alþi demonstranþi au spart geamurile ºi au aruncat în interiorul Comandamentului Marii Unitãþi Mecanizate sticle incendiare17. Lupta pentru putere…. din centrul oraºului. p. 18 Prof. 68 16 15 185 . Fãrã voia sa.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional 48 al Constituþiei din 1965 (cu modificãrile ulterioare) prevedea cã serviciul militar „este obligatoriu ºi constituie o îndatorire de onoare a cetãþenilor Republicii Socialiste România“. alþii au cãutat sã împiedice deplasarea TAB-urilor scoase în stradã.a.. reuºind sã pãtrundã înãuntru. au incendiat douã birouri de la parter ºi au distrus altele15. p. 17 decembrie. Potrivit informaþiilor furnizate de unii foºti securiºti (Filip Teodorescu. p. nr. din perspectiva Frontului Democratic Român. Relaþia revoluþionari-Armatã.1/2001. crezând cã astfel se va menþine ºi va putea controla situaþia din þarã. ieºind în stradã cu fanfara ºi cântând în pas de defilare. Radu Tinu º. dar militarii nu au fãcut uz de arme. În zona centralã s-au adunat mai mulþi cetãþeni. forþele militare au reuºit sã-i evacueze pe manifestanþi. aducerea de prejudicii capacitãþii de apãrare a statului constituie crimele cele mai grave faþã de popor ºi sunt pedepsite prin lege cu toatã asprimea“. trecerea de partea inamicului.) actele de vandalism ºi provocãrile la adresa armatei se datorau Radu Tinu. Lorin Ioan Fortuna.

al P. au acoperit cu vopsea vizoarele conductorilor. scoaterea în stradã a unor tancuri. situaþia era confuzã. Ministrul a ordonat.45. Ministrul Vasile Milea a primit ordin de la Nicolae Ceauºescu sã se intervinã în forþã.30. Când au ajuns în aeroport. ministrul Apãrãrii Naþionale a ordonat ca la Timiºoara sã se deplaseze unitãþi din Buziaº. Apreciind cã forþele din oraº nu erau suficiente. în dupã-amiaza zilei de 17 decembrie. Existau mai multe grupuri de ofiþeri. au aruncat cu sticle incendiare. a menþine ordinea ºi a apãra instituþiile publice din oraº. Nicolae Ceauºescu a cerut ca Ministerul Apãrãrii Naþionale sã constituie. generalul Mihai Chiþac – comandantul Trupelor Chimice. generalul Constantin Nuþã – adjunct al ministrului de Interne. unele mai ample. au spart cu rãngi butoaiele cu motorinã ºi le-au dat foc. pentru a contracare acþiunile unor “bande diversioniste”. pe care a considerat-o „foarte gravã“18. La apariþia acestora pe Calea Girocului mai mulþi cetãþeni au ridicat baricade din camioane ºi troleibuze. Sub conducerea directã a lui Ion Coman s-a desfãºurat o amplã acþiune de reprimare a revoluþionarilor în cursul serii ºi a nopþii. în jurul orei 16. Un subofiþer a fost lovit în cap cu un topor. Lugoj ºi Arad. Din punctul de vedere al conducerii militare. veniþi de curând în Timiºoara cu misiunea de a incita populaþia civilã împotriva regimului Ceauºescu. generalul ªtefan Guºã – ºef al Marelui Stat Major.a. 43 * Textul a fost reconstituit din memorie ºi scris de stenodactilografe în ziua de 4 ianua- rie 1990. subordonaþi la diferite centre de comandã.R. La Bucureºti. Din aceastã cauzã existã mai multe variante. la ora 13. împreunã cu Ministerul de Interne ºi Departamentul Securitãþii Statului. comandant al Inspectoratului General al Miliþiei º.C. generalul Victor Atanasie Stãnculescu — prim-adjunct al ministrului Apãrãrii Naþionale. un stat major de crizã care sã se deplaseze de urgenþã la Timiºoara. ei au fost informaþi de locotenent-colonelul Zeca. de la 16. în oraº a început sã se tragã. la care Nicolae Ceauºescu a 18 Condamnat la adevãr…. p.45. comandantul Diviziei din Timiºoara. a avut loc ºedinþa Comitetului Politic Executiv*. altele mai succinte. era un fel de reprezentant al lui Ceauºescu la Timiºoara.C. În jurul orei 16.C. despre situaþia din oraº. Au fãcut deplasarea mai multe cadre politice ºi militare: generalul Ion Coman – secretar al C. secretar al C.Ioan Scurtu unor cetãþeni strãini. nimeni nu putea lua o decizie importantã fãrã acordul ºefului statului. al P.C.R. 186 . Generalul Ion Coman..

R. au intrat în sediul Comitetului judeþean de partid.C. În primul rând trebuia sã trageþi la picioare”. Nicolae Ceauºescu a precizat: . cât ºi ale Ministerului de Interne“.C. cât ºi cu Postelnicu sã punã ordine”. pp.Cancelarie. atât cu Milea. al PCR. al P. Revoluþia Românã…. este cunoscut ºi faptul cã atât în Rãsãrit. sã se 19 Arh. a cercurilor strãine de spionaj. Revoluþia.288. Elena Ceauºescu a intervenit: . cât ºi în Apus. 274 . pe cei criticaþi îi fãcea sã simtã tensiunea maximã a situaþiei. dos. lucrurile sunt cunoscute. N. dar ei nu au acþionat aºa cum le-am cerut. Secretarul general a afirmat cã. din zece în zece minute.Sã fi tras în ei. Mai curând ea a fost introdusã în ianuarie 1990. când generalul Milea era considerat un erou naþional. Începutul adevãrului. ªi-au propus ºi cei din Rãsãrit ºi cei din Apus sã schimbe ºi folosesc orice“.. interesele poporului.C. Stenograma ºedinþei Comitetului Politic Executiv al C. în Sergiu Nicolaescu. pp. am discutat. Trebuia pusã pazã. toþi discutã cã în România ar trebui sã se schimbe lucrurile. pentru cã asta este o regulã generalã. ale socialismului ºi n-aþi acþionat cu rãspundere“. pentru cã el ºTökésþ a dat un interviu. pe ministrul de Interne (Tudor Postelnicu) ºi pe ºeful Departamentului Securitãþii Statului (generalul Iulian Vlad): „Aþi trãdat interesele þãrii. fond C.I. Au avut o atitudine defensivã. ca sã nu mai poatã ieºi niciodatã de acolo”. 141-145 * Având în vedere modul cum se desfãºurau ºedinþele Comitetului Politic Executiv este greu de acceptat cã ministrul Apãrãrii ar fi îndrãznit sã facã o asemenea declaraþie.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional prezentat situaþia de la Timiºoara19: „Aici este amestecul cercurilor din afarã. Ceauºescu i-a acuzat pe ministrul Apãrãrii Naþionale (generalul Vasile Milea). le-a spus: „ªtiþi ce ar trebui sã fac? Sã vã pun în faþa plutonului de execuþie! Asta meritaþi pentru cã ce aþi fãcut voi înseamnã pactizare cu inamicul!“ Participant la ºedinþã. Dumitru Popescu aprecia: „Prin aceasta. De fapt.Trebuia sã trageþi! Trebuia sã trageþi cu foc de avertisment ºi dacã nu încetau trebuia sã trageþi în ei.. pe 17 decembrie o serie de „elemente declasate s-au adunat din nou ºi au provocat dezordine. dupã ce în ziua de 16 decembrie sentinþa judecãtoreascã a fost executatã. Un raport personal…. Dupã o suitã de noi acuzaþii. De altfel. din ziua de 17 decembrie 1989. începând cu Budapesta.Am cãutat în toate regulamentele militare ºi nu am gãsit nicãieri cã armata trebuie sã tragã în popor”*.. atât organele Ministerului Apãrãrii Naþionale.. 187 . sã fi tras la picioare ºi cei care cãdeau sã fie bãgaþi la beci. Vasile Milea a declarat: . capitulardã.. Constantin Sava ºi Constantin Monac.C. pentru cã normal era sã nu lase sã intre pe nimeni în sediul Comitetului judeþean de partid. Organele noastre de interne s-au purtat slab..În cursul nopþii. 338/1989. sã se pãtrundã de marea lor vinovãþie.

eu v-aº ruga sã nu luãm aceastã mãsurã. zic sã rezolvãm situaþia care este acum ºi dupã aceea luãm mãsuri“. Silviu Curticeanu. care era ºi preºedintele Consiliului Apãrãrii Republicii. Dar simþeam cã mai existã încã un substrat. s-a ridicat în picioare ºi a strigat: <Eu cu acest Comitet Politic Executiv nu mai pot sã lucrez. 371 188 . Am fost ºi cioplitor. Convocaþi Consiliul de Stat. nu s-au pronunþat pentru destituire.Tovarãºe preºedinte. ºi eu cred cã nu este acum momentul pentru aceastã mãsurã”. primul a vorbit Gheorghe Rãdulescu:. Din acest moment preiau comanda armatei. a membrilor C.momentul. Ceauºescu sa adresat lui Manea Mãnescu:.. declarându-se „de acord“. Potrivit unei alte variante a stenogramei. în seara asta. Acum s-au auzit indicaþiile ºi ordinele date... pe ministrul de Interne ºi pe comandantul trupelor de Securitate.Ioan Scurtu aºtepte la orice consecinþã. În acelaºi sens a vorbit ºi Constantin Dãscãlescu: „V-aº ruga... consilier prezidenþial. Acum le este clar ce au de fãcut“. p. destituim pe ministrul Apãrãrii Naþionale. Alegeþi-vã un alt secretar general. fapt ce l-a înfuriat pe Nicolae Ceauºescu: „A dat cu pumnul în masã. sã-i lãsãm sã vedem cum vor acþiona ºi dupã aceea.P. avea sã scrie: “În acel moment tensionat [stenografa] s-a ridicat în picioare ºi din vacarmul aproape de nedesluºit. eu nu mai sunt secretarul vostru general!> ºi a dat sã plece“. luãm mãsurile ce se impun”. ºi anume timorarea noastrã.Tovarãºe Ceauºescu. dar sã nu ne grãbim sã luãm mãsuri care n-ar fi bine studiate“.Ex“20. pentru cã nu este acum momentul potrivit pentru acest lucru“.” În stenograma refãcutã la 4 ianuarie 1990. Nici ceilalþi membri ai C. Cei trei acuzaþi ºi-au recunoscut vina ºi s-au angajat sã aplice ordinele secretarului general. Înþelegeam cã poruncise ºedinþa ca sã-i zdrobeascã pe cei trei. Nicolae Ceauºescu a declarat cã „dacã Comitetul Politic Executiv este de acord. Nu mai am încredere în asemenea oameni“.Ex. sã facem totul legal. Apoi i-a întrebat pe membrii Comitetului Politic Executiv dacã sunt de acord. tovarãºe secretar general. sã-mi pregãtiþi decretul. Mãnescu ar fi revenit: „Tovarãºe preºedinte. Primul a intervenit Manea Mãnescu..aºa consider eu .Tu ce pãrere ai?”. În varianta. Gheorghe Rãdulescu a apreciat cã „nu este cazul. sã analizaþi cu multã grijã. la care acesta a rãspuns:. apoi Elena Ceauºescu a spus cã trebuie luate „mãsuri radicale“. iar Gheorghe Oprea a opinat: „Cred cã tovarãºii au înþeles bine ce au de fãcut ºi vã rog sã le acordaþi încrederea sã se ocupe în continuare. Pentru ceilalþi: <aviz amatorilor>. nu a fost în mãsurã sã consemneze nimic inteligibil.. acest moment este redat astfel: 20 Dumitru Popescu. pentru cã nu este acum .extinsã”.P.

Tov. Tov. Tov.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional „Tov. Dumitru Popescu: Eu nu înþeleg aceastã reacþie. Elena Ceauºescu s-a dus spre el. Nicolae Ceauºescu: Deci nu sunteþi de acord cu mãsura propusã?! Atunci (trântind hârtiile din faþa sa ºi ridicându-se de pe scaun). Dacã procedau astfel. moment în care Silviu Curticeanu îl urmeazã. care sã facã imposibilã orice discuþie ulterioarã cu privire la autenticitatea ei. iar opinia publicã ar fi primit cu uºurare ºi cu bucurie aceastã veste. de indiferenþa manifestatã de procurorii faþã de pierderea unui act deosebit de important. voi rãmâne totdeauna lângã dumneavoastrã. România era * Silviu Curticeanu a precizat la procesul care i-a fost intentat dupã revoluþie cã “stenograma se afla. tovarãºe secretar general. pe de o parte. în casa de fier din fostul meu birou din sediul Comitetului Central. A fost o simplã pãrere. luat-o!!!> (sublinierile aparþin lui Silviu 189 . creându-se un moment de derutã. nici mãcar nu ºtim cine. Nu se poate!) În acest moment se ridicã de pe scaun aproape întreg Comitetul Politic Executiv. Nicolae Ceauºescu: Bine. spre marea ºi nedisimulata mea stupefacþie. întrucât aici sa exprimat o simplã pãrere.* Cert este cã în acea zi de 17 decembrie s-a înregistrat un moment psihologic extrem de important: membrii Comitetului Politic Executiv ar fi putut profita de aceastã reacþie. Emil Bobu: Vã rugãm sã nu vã supãraþi. Ana Mureºan plângea. Aflãnd despre existenþa stenogramei ºi locul unde se aflã. procurorii mi-au mulþumit. sã anunþe imediat la radio ºi TV cã Nicolae Ceauºescu a demisionat. Stupefacþia mea era determinatã. au ajuns alþii înaintea noastrã ºi cineva. alegeþi-vã un alt secretar general! (Se îndreaptã spre uºã. dar au fost categoric împotriva acceptãrii participãrii mele la identificarea ºi autentificarea ei. convingându-l sã revinã pe scaunul sãu. Tov. Gheorghe Rãdulescu: Eu nu am fãcut propunerea aceasta ca sã ajungem la o asemenea situaþie. În acest moment se ridicã de pe scaun Constantin Dãscãlescu care spune: Nu se poate. Indiferenþa s-a manifestat prin gesturi – ridicarea nepãsãtoare din umeri – ºi vorbe: <Ce sã facem. închisã într-un plic. în locul stenogramei aºteptate. noi nu asta am vrut. Dupã mai mult timp. Am descris plicul ºi locul anume unde se aflã ºi am cerut cu insistenþã ca stenograma sã fie recuperatã prin deschiderea plicului în prezenþa mea “pe baza unui proces-verbal. ajungându-l. mi s-a prezentat o stenogramã din memorie. Atunci eu voi pleca mâine în Iran ºi vom relua aceastã problemã dupã ce se vor termina evenimentele de la Timiºoara”. spunându-i: Nu aºa. tovarãºe secretar general. Eu niciodatã n-am sã vã pãrãsesc. tovarãºe secretar general. iar pe de altã parte de graba ºi superficialitatea doveditã în încercarea de reconstituire a ei. redactatã de secretara care a participat la ºedinþã.

prin accente ºi cuvinte în plus. la fel ca toatã lumea în picioare ºi din vacarmul aproape imposibil de desluºit.P. Dumitru Popescu avea sã aprecieze cã în C.. Dumitru Popescu º. sã confirme o acuzaþie premeditatã. o dezbatere extrem de dezordonatã ºi tensionatã ce a durat aproape douã ore”. el ºtia cã secretarul general era ales de Congresul partidului ºi nu de C. cuvânt cu cuvânt. nu numai cã nu au procedat astfel.a. stenograma prezentatã “apare ca o simplã contrafacere menitã ca.Ex. în fond. ori pe o poziþie iresponsabilã. În fond. În opinia lui Curticeanu relatãrile stenografei reprezentau “o simplã declaraþie de martor ºi nu o stenogramã”. astfel cã cei prezenþi nu puteau alege pe altcineva în locul sãu: „el voia sã marcheze.P.) au rãmas la locurile lor. În raport cu lipsa de putere ºi inexistenþa mijloacelor de a Curticeanu). care au refuzat sau au fost împiedicaþi sã-ºi îndeplineascã o obligaþie legalã elementarã referitoare la conservarea probelor”. dar discuþiile pe marginea ei au continuat multã vreme. Din stenograma originalã momentul demisiei lipseºte. atmosfera era de aºa naturã. încât nimeni nu îndrãznea sã cearã clarificãri sau sã exprime rezerve faþã de declaraþiile ºi gesturile lui Nicolae Ceauºescu: „A te ridica sã pui întrebãri.P. 190 . neputinþa C. sub forma dialogului. pe Nicolae Ceauºescu. semnatã personal de Ceauºescu. Mãrturia unei istorii trãite.P. dar ºi ei l-au susþinut. Curticeanu nu menþioneazã dacã respectivul moment a fost menþionat în protocolul de ºedinþã sau dacã acesta a fost semnat de secretarul general al PCR (Silviu Curticeanu. rãmânând solidari cu el în tot ceea ce întreprindea. câþiva (Paul Niculescu-Mizil. Te-ai fi aºezat clar ºi precis ori pe o poziþie anarhicã. deºi cunoºteau cã la Timiºoara populaþia se ridicase la luptã. chiar dacã ei erau mai curând spectatori decât actori. ne arunca în obraz incapacitatea totalã de a întreprinde ceva. deoarece în acel moment tensionat stenografa s-a ridicat. cã au fost omorâþi oameni. nu a fost în mãsurã sã consemneze nimic inteligibil. sfidãtor.P. Ca atare.Ex-ului. Pãnã la urmã. Te-ai fi expus automat unei lovituri nãprasnice“.Ex. membrii C. Protocolul de ºedinþã reprezintã o sintezã a dezbaterilor.Ioan Scurtu scutitã de drama care a urmat ºi a costat viaþa a peste o mie de oameni. adjunctul lui Curticeanu l-a întrebat “dacã sã treacã sau nu acel episod în protocolul de ºedinþã. În ziua de 20 decembrie. Evident. îl considerau pe Nicolae Ceauºescu stãpânul absolut al României. Dar membrii C. pp. mai mulþi dintre ei s-au ridicat sã-l împiedice pe Nicolae Ceauºescu sã pãrãseascã sala. lãsãnd o umbrã de îndoialã asupra autenticitãþii unui act cu valoare istoricã. ºi eu l-am trimis la dracu’ spunându-i cã nu ºtiu pânã nu îl întreb pe Ceauºescu. sau sã-þi exprimi rezerve pãrea curatã nebunie. decedaþi în timpul revoluþiei. Deºi ºtiau bine care era situaþia din celelalte þãri socialiste.Ex. Nicolae Ceauºescu a jucat teatru. stenograma adevãratã s-a gãsit. fiind cu totul altceva decât stenograma ce reproducea aidoma cele discutate”.Ex. implorându-l sã revinã. aceasta neputãnd “sã reproducã. exclusiv din cauza unor procurori. 450-454). Ulterior.

.I. Revoluþia Românã….-ul cã a dat ordin sã se întrerupã orice activitate turisticã. f.C. pentru cã se face demagogie..Revoluþia românã din 1989 în context internaþional acþiona ale C. Nicolae Ceauºescu s-a întors ºi „aproape calm“ a spus: „Sã amânãm aceastã hotãrâre. Cei trei au declarat cã „au înþeles“ ºi vor acþiona aºa cum li s-a ordonat. Ceauºescu a informat C.-ului. China ºi Cuba. El a anunþat cã . Toate statele vecine erau privite ca fiind ostile. 376. pp.C.-ului s-au complãcut în aceastã situaþie degradantã ºi iresponsabilã. Dupã ce a jucat scena demisiei. op. pentru cã se urmãreºte de fapt lichidarea socialismului.Ex. Apoi a avertizat: „Trebuie sã se ºtie cã suntem în stare de rãzboi. 146-151 22 21 Dumitru 191 . dar acum este mai rãu decât în 1968. cit. Aceasta este realitatea“. drept pentru care a decis închiderea graniþelor.Ex.P. Trebuie sã fie foarte clar acest lucru“. Comandantul suprem a cerut sã se acþioneze energic. dos. Într-adevãr. Ridicolul nostru“21. membrii C. Din aceste cuvinte rezultã limpede faptul cã România era complet izolatã. al PCR. N. de fapt au fost puse în imposibilitate sã acþioneze – au fost trimise dezarmate. Constantin Sava ºi Constantin Monac. p.încã la Timiºoara nu s-a pus ordine pentru cã s-au fãcut unele greºeli inadmisibile în aplicarea mãsurilor stabilite ºi primul lucru a fost acela cã unitãþile care au fost destinate sã aplice mãsuri. pentru restabilirea ordinii: Popescu. El a încheiat pe un ton mai curând îngrijorat decât optimist: „Vom trece de aceastã situaþie..P. Cancelarie. singurele þãri în care el avea încredere. Nicolae Ceauºescu a precizat cã a convocat teleconferinþa „având în vedere unele evenimente grave care s-au întâmplat în ziua de ieri ºi de astãzi la Timiºoara“.Ex. fond C. 17-21. Textul teleconferinþei în Arh. precizând: „Cei din þãrile socialiste vecine sunt trimiºi aici ca agenþi“. dintre care douã din Asia ºi una din America.. se înºealã poporul cu lozinci anticomuniste. Dupã ºedinþa Comitetului Politic Executiv s-a desfãºurat teleconferinþa cu activul de partid ºi de stat.P. fãcându-se la nevoie uz de armã. 338/1989. în Cehoslovacia ºi în Bulgaria acum ºi în trecut cu Polonia ºi Ungaria sunt lucruri organizate de Uniunea Sovieticã cu sprijinul american ºi al Occidentului.afirmaþia lui sfida ridicolul. sã nu se admitã intrarea în þarã decât a cetãþenilor din Coreea de Nord. precum ºi cu comandanþii militari ºi ºefii inspectoratelor de miliþie din judeþe22. Am mai avut ºi situaþia din 1968. sã vedem cum acþionaþi ºi apoi sã reluãm aceastã discuþie“. Tot ce s-a întâmplat ºi se întâmplã în Germania. iar Ceauºescu nu mai avea încredere decât în trei þãri.

conform legilor þãrii“.cercurile reacþionare îºi concentreazã atenþia de a face totul pentru a submina socialismul în România. ministrul Afacerilor Externe. El a atras atenþia cã. de aceea. trupele de securitate.Ioan Scurtu „Începând de astãzi. a planului.. Nicolae Ceauºescu l-a întrebat pe Ion Coman care era situaþia la Timiºoara. Decizia a creat importante dificultãþi 192 .pânã dupã Anul Nou”. Ceauºescu a anunþat cã.Te rog acþioneazã în numele meu ºi preiei comanda ºi îmi raportezi din 15 în 15 minute cum se soluþioneazã problemele! Pe toþi îi chemi ºi le dai ordin sã execute! Toate unitãþile sã fie în centru ºi sã punã ordine! S-a înþeles?” Coman a rãspuns:. de aceea. unitãþile de grãniceri vor purta armament de luptã.nu mai primim în perioada urmãtoare turiºti strãini ºi sã nu mai aibã loc nici aºa-zisul trafic de frontierã. care acþioneazã pentru un dolar [SUA] sau pentru o rublã [URSS] împotriva propriului popor..nu trebuie sã credem cã noi suntem ocoliþi ºi nu existã ºi la noi anumite elemente care s-au pus în serviciul diferitelor servicii strãine. Acum nu avem timp de mic trafic de frontierã!”. A amintit de evenimentele din 1968. iar acesta a rãspuns: „Am ordonat sã se tragã foc!“ În microfon s-au auzit clar împuºcâturile din centrul oraºului. În timpul teleconferinþei. împotriva independenþei þãrii!” A precizat cã activul de partid. inclusiv gloanþe.. Pe baza indicaþiilor lui Nicolae Ceauºescu. trebuiau luate mãsuri ferme. sã se discute cu tineretul pentru a-i arãta cã . El a atras atenþia: „Nu trebuie sã mai subliniez faptul cã cercurile reacþionare îºi concentreazã atenþia de a face totul pentru a submina socialismul în România. care vor rãmâne în vigoare. toate unitãþile Ministerului de Interne. în ziua de 17 decembrie. când a fost invadatã Cehoslovacia. care pun în pericol integritatea ºi independenþa României. Îl suspendãm! Vom reveni mai târziu.. Acest act însemna. tovarãºe Ceauºescu!” Secretarul general al PCR a cerut sã fie mobilizate gãrzile muncitoreºti.. a transmis un ordin câtre Ambasadele ºi Consulatele României.acum situaþia este mai gravã!” În pericol se afla România. de somaþie. prin care le cerea sã nu mai acorde vize pentru cetãþenii altor state. Ion Stoian. independenþa ºi integritatea þãrii“. cuceririle poporului”. practic.este necesar sã adopte o poziþie fermã faþã de orice manifestãri antisocialiste. Nicolae Ceauºescu i-a spus:.. Fãrã discuþie! Cu respectarea regulamentelor ºi normelor legale. închiderea graniþelor României.trebuie considerat în stare de alarmã! Fãrã a neglija problema producþiei. dar atenþie la orice fel de manifestãri”.. dar.. independenþa ºi integritatea þãrii”. inclusiv miliþia...Am înþeles.

de a nu admite prezenþa unor persoane strãine ºi de a raporta imediat orice acþiune suspectã.C.starea de necesitate”.C. iar forþele de Securitate au primit dispoziþii sã urmãreascã atent toate miºcãrile strãinilor aflaþi în România. în toate intreprinderile ºi instituþiile din România. iar studenþii trebuiau evacuaþi din cãmine în ziua de 21 decembrie. maºinile Salvãrii ridicau morþii ºi rãniþii. Ion Coman. precum ºi la agenþia TAROM. Unii aveau bilete deja cumpãrate. automobile arse încã fumegau. p. La Timiºoara a sosit o echipã de procurori militari.comandamente” formate din cadre de conducere. ªtefan Guºã ºi Ilie Matei au fãcut o vizitã prin oraº. aceasta se aplica efectiv pe întreg teritoriul naþional. mai exista ºi fenomenul trecerii clandestine a graniþei. ei erau returnaþi în România. pentru a-i ancheta pe cei reþinuþi. represiunea începutã pe la ora 16.R. vitrinele multor magazine erau distruse.00 a continuat pânã la miezul nopþii. pentru a cere lãmuriri.. 448-449 Balint. Era foarte dificil ca un stat sã nu-ºi primeascã proprii cetãþeni. acum. Dupã ora 24. Aici. inclusiv a celor de la misiunile diplomatice. în decembrie. p. dar exista ºi teama cã ei fuseserã instruiþi pentru a recurge la acte de dezordine în þarã. cu misiunea de a supraveghea 24 de ore din 24 de ore întreaga activitate. Timiºoara în decembrie…. Chiar ºi cetãþenii români care se aflau pe teritoriul Uniunii Sovietice erau afectaþi de aceastã decizie. adjunctul procurorului general. al P. inclusiv wc-urile. constatând dezastrul: asfaltul strãzilor era plin de sânge. La 18 decembrie. pe lângã relaþiile fireºti între douã þãri vecine. dar fãrã a întocmi procese-verbale de 23 Principiul 24 Costel dominoului…. începând din seara zilei de duminicã. La fel de complicatã era situaþia la graniþa cu Ungaria. Chiar dacã nu a fost decretatã oficial. de a constitui gãrzi care sã controleze toate spaþiile.24 Pe baza indicaþiilor venite de la C. Dupã ce în prima parte a anului 1989 mulþi cetãþeni români trecuserã în Ungaria. ambasadorul României la Moscova raporta la Bucureºti cã mulþi cetãþeni sovietici telefonau la Ambasadã ºi la Consulatul român din Kiev. În Timiºoara. unde au fost þinuþi în lagãre. condusã de colonelul Gheorghe Diaconescu. 17 decembrie. intrând în vacanþã. alþii cãlãtoreau în interes de serviciu. 1989. Cert este cã trupele de grãniceri au fost trecute de la Ministerul Apãrãrii Naþionale la Ministerul de Interne. Au fost contramandate festivitãþile planificate pentru Revelion. s-au constituit. deoarece se temeau cã nu se vor putea întoarce în þarã de sãrbãtori23..00.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional diplomatice.. 47 193 .

Rãmâne o enigmã faptul cã elicopterul zbura pe timp de noapte.Ioan Scurtu constatare. 122 cifre indicã 63 morþi ºi 224 rãniþi. prezentãndu-se în haine civile. 200 rãniþi*. Elena Ceauºescu ºi pe Manea Mãnescu. ele erau filmate de Securitate. La solicitarea generalului Milea.30). sã fie prezentat la televiziunea naþionalã.26 În zorii zilei. apoi urcaþi într-un elicopter pentru a fi aduºi în capitalã. Revoluþia din decembrie 1989.00. în dimineaþa zilei de 18 decembrie (ora 9. Nicolae Ceauºescu i-a chemat la domiciliul sãu pe miniºtrii Milea. ** Potrivit unor informaþii..188). Ministru de Interne. p. 700 reþinuþi. Ion Coman ia raportat lui Nicolae Ceauºescu cã în „Timiºoara situaþia este sub control“25. la ora 6. Postelnicu ºi Vlad. fãcându-se ºi un prim bilanþ: 58 de morþi. p. Ceauºescu i-a cerut lui Milea sã înregistreze prin studioul armatei distrugerile provocate la Timiºoara. Elicopterul a fost doborât lângã Alba Iulia de militarii care primiserã ordin sã doboare tot ce zboarã.** Bravând. p. Magazinele de pâine ºi cele alimentare s-au deschis. Diaconescu a dispus neautopsierea cadavrelor aduse la morga Spitalului judeþean. * Alte 25 Alesandru 194 . Nu se ºtie care a fost soarta filmului. care în dimineaþa zilei de 23 decembrie au luat trenul de la Arad îndreptându-se spre Bucureºti. Aceastã þarã furniza o importantã cantitate de petrol. ca ºi cum totul ar fi fost în ordine în România. În dimineaþa zilei de luni. fãrã lumini de semnalizare ºi legãtura radio (Doru Viorel Ursu. care l-au asigurat cã situaþia de la Timiºoara este sub control. chiar dacã unele nu aveau uºi ºi ferestre.40. Duþu. op. de care România avea mare nevoie. 18 decembrie. Nicolae Ceauºescu a plecat în vizita oficialã în Iran. 235.00 în sediul Comitetului judeþean de partid s-a analizat acþiunea de reprimare a manifestanþilor. dar este posibil cã el a fost distrus odatã cu elicopterul ºi moartea celor doi generali. adunându-se cioburile de geamuri sparte. La Deva au fost arestaþi ºi duºi la sediul Regimentului de geniu din oraº. pentru a se demonstra cã la Timiºoara au acþionat niºte bande de huligani. o subunitate alcãtuitã din 41 militari specializaþi în acþiuni de cercetare ºi informare s-a deplasat de la Buzãu la Timiºoara. filmul a fost preluat de generalii Constantin Nuþã ºi Velicu Mihalea. 26 Viceamiral (r) ªtefan Dinu. pregãtitã de mai multã vreme. urmând ca filmul. începând cu ora 7. dupã întoarcerea sa din Iran. iar acordurile negociate urmau sã fie semnate de cei doi ºefi de stat. Nicolae Ceauºescu a lãsat la conducerea þãrii pe soþia sa. la ora 8. însoþit de un comentariu adecvat. În oraº se fãcea curãþenie. cit. resturile de mobilier distrus etc.

Morþii de la Timiºoara. ci un patrimoniu al tuturor românilor ºi cã deschiderea focului împotriva cetãþenilor unui stat suveran constituie o crimã. unde au fost incinerate la Crematoriul „Cenuºa“. Vestea represiunilor sângeroase din noaptea precedentã a umplut de indignare populaþia din Timiºoara. când a pãtruns în Palatul Regal. p. Statistica represiunii. iar forþele de ordine au deschis focul asupra lor. la Paris.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Dupã represiunea din noaptea de 17/18 decembrie. în jurul orei 18. 57-58 195 . libertate!“. scandând: „Libertate. 27 Gino Rado. Elena Ceauºescu a dat dispoziþie ca cele care nu fuseserã ridicate. au atacat forþele de ordine. Apoi cenuºa a fost aruncatã într-o gurã de canal la Popeºti Leordeni (lângã Bucureºti). sã fie transportate cu o maºinã frigorificã la Bucureºti. „Azi în Timiºoara.. 3/2006). nr. De pe la orele prânzului. cetãþenii au început sã se adune în centrul oraºului. care au refuzat dialogul cu cetãþenii. neacceptându-le dreptul la libertate (relatarea lui Claudiu Iordache în "Caietele Revoluþiei". intrând în grevã. mâine în toatã þara!“ Spre seara. iar gestul sãu nu a fost caracterizat ca al unui vandal. Din ordinul generalului Chiþac. se datora oficialitãþilor.Caietele Revoluþiei". a smuls o fâºie de catifea din tronul care simboliza absolutismul. Comitetul de partid Timiº a decis sã se organizeze în cursul dimineþii adunãri în cadrul întreprinderilor ºi instituþiilor în care sã se prezinte varianta oficialã: huliganii ºi spionii au spart geamurile magazinelor ºi au furat. „Jos Ceauºescu!“. Claudiu Iordache a întrebat dacã cei uciºi erau huligani. La Spitalul Judeþean se aflau mai multe cadavre. evenimentele de la Timiºoara au fost aduse la cunoºtinþa * Claudiu Iordache a evocat participarea lui Nicolae Bãlcescu la Revoluþia din 1848. Reprezentanþii oficialitãþilor nu au putut combate afirmaþiile ºi argumentele lui Claudiu Iordache*. nr. asupra mulþimii au fost lansate grenade cu gaze lacrimogene. Situaþia la care s-a ajuns. În multe întreprinderi muncitorii au refuzat sã mai lucreze. Cele mai multe astfel de ºedinþe s-au desfãºurat conform programului.30. (Studiu de caz) în . A mai afirmat cã dragostea de þarã nu este privilegiul câtorva. aflându-se în legitimã apãrare. agenþi maghiari sau români? El a afirmat cã a vãzut tineri izbiþi de gloanþe ºi transportaþi de colegii lor la spital. Eforturile autoritãþilor de a-i determina pe muncitori sã-ºi reia lucrul nu au dat rezultatele scontate.27 Cu toate restricþiile impuse mijloacelor de informare în masã din România.3/2006. Ulterior au fost identificate 38 din cele 44 de persoane arse ca urmare a acestei decizii. un grup de tineri a aprins lumânãri în faþa Catedralei. care au fost nevoite sã riposteze. dar a fost ºi o primã excepþie: la Institutul de Proiectãri.

cancelarul vest-german a condamnat represiunea „abominabilã“.Ioan Scurtu opiniei publice mondiale. dar i-a convins ca se apropia. românii au aflat de la „Europa Liberã“ ºi de la alte posturi de radio strãine despre ridicarea la luptã a timiºorenilor împotriva regimului patronat de Nicolae Ceauºescu. Revoluþia Românã….clipa”. Deºi legãturile telefonice cu Timiºoara erau întrerupte. încã de dimineaþã. pe baza relatãrilor consulului iugoslav la Timiºoara. Arad. p. pregãtind opinia publicã pentru momentul înlãturãrii lui Ceauºescu. 19 decembrie. purtãtorul de cuvânt al Departamentului de Stat a exprimat îngrijorarea S. Radiodifuziunea austriacã relata despre „ciocniri violente“ între manifestanþi ºi forþele de ordine la Timiºoara ºi Arad. uneori de trei ori pe zi. Cluj-Napoca ºi în alte localitãþi din Transilvania – cetãþenii au ieºit în stradã. care fãcea „naveta“ între Belgrad ºi oraºul de pe Bega.A. ministrul austriac de Externe cerea sã fie respectate drepturile omului în România ºi aprecia cã evenimentele de la Timiºoara marcau începutul schimbãrii ºi în aceastã þarã. mass-media din numeroase þãri a început sã informeze despre evenimentele din România. Documente. faþã de pierderea de vieþi omeneºti la Timiºoara. Încã din noaptea de 17/18 decembrie. Bucureºti. Faptul cã. hotãrâþi sã punã capãt regimului dictatorial. care aveau contacte cu Budapesta. 1999 29 Constantin Sava º Constantin Monac. În ziua de marþi. posturile de 28 Vezi. Timiºoara în arhivele "Europei Libere". ªtirile despre represiunile de la Timiºoara. un miliþian ºi un luptãtor din gãrzile patriotice) arãta limpede cã regimul intrase în panicã.. pe strãzile tuturor oraºelor din România au început sã patruleze formaþiuni militare (alcãtuite dintr-un ofiþer sau subofiþer de la armatã. La Lugoj. 155 196 .U. pe larg. Sibiu. mass-media europeanã relata pe larg evenimentele din România.20 decembrie1989. În cursul zilei de 18 decembrie. Fundaþia Academia Civicã. ministrul adjunct de Externe al Marii Britanii a cerut „sã se punã capãt“ regimului opresiv din România. ºi a unor cetãþeni români de origine maghiarã. 17 . Asemenea demonstraþii de forþã nu numai cã nu i-au intimidat pe oameni. Astfel. În aceeaºi zi s-au exprimat ºi oficialitãþile din mai multe state. În ziua de 18 decembrie au avut loc douã manifestaþii în capitala Ungariei – una în Piaþa Eroilor ºi alta în faþa Ambasadei României – la care era condamnat regimul politic din România ºi se cerea respectarea drepturilor omului28. Toate marile cotidiene. transmise de posturile de radio strãine au sporit ºi mai mult revolta împotriva lui Ceauºescu29.

orice încercare de nesocotire a atributelor fundamentale ale independenþei ºi suveranitãþii noastre naþionale. Viena.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional radio ºi televiziune au înscris la loc de frunte evenimentele din România. a prevederilor Constituþiei þãrii ºi vor lua mãsurile necesare pentru respectarea cu stricteþe a legalitãþii. cãutând sã arate cã oficialitãþile de la Kremlin nu sunt la curent sau nu vor sã se exprime în legãturã cu evenimentele din România. Statul socialist. iniþiate de cercuri reacþionare. împotriva oricãror acþiuni provocatoare ºi diversioniste. fãrã de care nu ar fi posibilã desfãºurarea normalã a activitãþii în toate sferele societãþii sale. antiromâneºti. p. sub semnãtura lui Aurel Duma. Sofia. Ambasadorul României la Paris comunica la Bucureºti cã „activitatea Ambasadei este perturbatã de douã zile de diverse ameninþãri ºi intervenþii telefonice din partea unor cetãþeni francezi ºi români“. Ungaria. Varºovia aveau loc mari manifestaþii de protest împotriva politicii lui Ceauºescu ºi. de serviciile speciale ºi oficinele de spionaj din strãinãtate. Polonia. a represiunilor de la Timiºoara. p.31 Ministerul Afacerilor Externe. transmitea ºefilor de misiuni diplomatice: „În cazul în care. mai ales. veþi fi întrebat (repetãm: numai în cazul în care veþi fi întrebat) în legãturã cu aºa-zisele evenimente de la Timiºoara. care cereau lãmuriri în legãturã cu evenimentele de la Timiºoara. Moscova. în nici o împrejurare. relata cã la Timiºoara poliþia ºi armata „au folosit tancuri. lezarea intereselor vitale. 8 Principiul dominoului…. de încãlcare a ordinii ºi a legilor ei. Deosebit de acidã era presa francezã. societatea noastrã nu vor tolera. veþi prezenta în mod ferm urmãtoarele: Respingem cu hotãrâre orice încercãri de amestec în treburile interne ale României. precum ºi cea din Austria. a ordinii de drept. Presa ºi televiziunea din Uniunea Sovieticã prelua informaþiile din mass-media europeanã. tunuri cu apã ºi elicoptere blindate pentru a dispersa cea mai mare manifestaþie împotriva regimului“30 În faþa Ambasadelor României din Budapesta. stat liber ºi independent. În România se vor întreprinde mãsuri ferme împotriva unor astfel de încercãri. la 19 decembrie. Paris. 467 197 . Nimãnui. de atentare la interesele securitãþii. nu-i este îngãduit sã 30 31 Revoluþia românã vãzutã de ziariºti americani ºi englezi…. Vestea ajunsese ºi peste Ocean. în cadrul contactelor de lucru. indiferent cine ar fi. rãspundeþi cu toatã claritatea cã nu aveþi cunoºtinþã despre aºa ceva. organul central al Partidului Comunist. ºi fãrã a vã lãsa antrenat în prelungirea discuþiei pe aceastã temã. Dupã un astfel de rãspuns scurt. inclusiv ziarul „L’Humanité“. ziarul „Financial Times“.

fãrã a suporta consecinþele actelor sale. p. Întruniþi la Bruxelles. Alois Mock. 464 35 Constantin Sava ºi Constantin Monac. 459 34 Ibidem. ministrul de Externe al Austriei. Instruiþi toþi colaboratorii pentru a acþiona în strictã conformitate cu indicaþia de mai sus. 456 Ibidem. p. Seimul Republicii Populare Polone a adoptat în unanimitate o hotãrâre în care se afirma: „Ieri în România s-a ajuns la o tragedie. Tot în ziua de 19 decembrie.32 Încercãrile regimului de a þine sub tãcere evenimentele de la Timiºoara erau sortite eºecului. La Timiºoara ºi în alte câteva oraºe din România a fost folositã armata ºi poliþia împotriva demonstranþilor. cu privire la situaþia din Timiºoara ºi Arad. miniºtrii Afacerilor Externe din þãrile membre ale Comunitãþii Economice Europene au dat publicitãþii urmãtoarea declaraþie: „Miniºtrii Afacerilor Externe ai celor 32 33 Ibidem. care cuprindea ºi sancþiuni35. diplomatul austriac a precizat cã va „informa toate celelalte 33 de state participante la procesul C. declarând cã el se referea la o chestiune strict internã a României. cã evenimentele de la Timiºoara marcau începutul unor schimbãri în România. a guvernului austriac“. 163 198 . care þinea numai de competenþa statului român. cu privire la atitudinea României“34. el va pune în funcþiune mecanismul Conferinþei pentru Securitate ºi Cooperare Europeanã. dar el a comunicat cã nu putea da curs acestei solicitãri „datoritã stãrii de sãnãtate“. iar dacã situaþia va continua sã se deterioreze. partea românã sã prezinte informaþii cu privire la evenimentele care au avut loc în acele oraºe. Ne exprimãm protestul hotãrât împotriva încãlcãrii drepturilor omului în România. Trandafir Cocârlã. în ziua de 19 decembrie. Diplomatul român a refuzat sã preia Aide-mémoire-ul ce i s-a prezentat. cãruia i s-a expus „îngrijorarea populaþiei Austriei. cerând în numele guvernului sãu ca. într-o emisiune de televiziune. În dimineaþa aceleiaºi zile. p. Chemãm autoritãþile române sã înceteze represiunile. p. Informaþi imediat despre orice discuþie pe care o aveþi în legãturã cu cele de mai sus“. Revoluþia Românã…. a apreciat. a fost invitat la Ministerul de Externe al Austriei. ambasadorul României la Viena.E. Nu ºtim încã numãrul victimelor. în baza Actului final de la Helsinki. Ne declarãm solidari cu participanþii la manifestaþii ºi chemãm opinia publicã internaþionalã sã condamne acþiunile autoritãþilor române“33.C. Marin Radu.S.Ioan Scurtu încalce legile þãrii. În faþa acestei situaþii. S-a prezentat un funcþionar al Ambasadei.

a declarat în faþa presei: „Este exact cã. El l-a informat pe ambasadorul român cã în dimineaþa acelei zile de 19 decembrie cei 12 miniºtri ai Afacerilor Externe ai þãrilor membre ale C. se produce o miºcare vastã de liberalizare ºi când suflã un vânt de libertate. a fost invitat la Ministerul de Externe. nu ºtie decât sã reprime prin forþã aspiraþiile legitime ale poporului român la libertate.S. Petre Gigea. Comunitatea ºi-a manifestat deja.E. în aceastã dimineaþã. cu emoþie ºi consternare. Acest text v-a fost distribuit. ministrul de Stat ºi ministrul de Externe al Franþei.E. în numele Comunitãþii. Comunitatea îºi rezervã dreptul sã ia mãsurile corespunzãtoare. În orice caz. preºedintele în funcþiune al reuniunii. aceasta „ar determina Franþa sã-ºi exprime dezaprobarea ºi condamnarea totalã a acestor fapte“. Aº dori sã spun. este o condamnare fãrã echivoc“37 În dupã-amiaza aceleiaºi zile. p. poporul român. care îºi are inspiraþia în principiile ce figureazã în Actul final de la Helsinki. dezaprobarea faþã de regimul care se aflã în România. pentru a termina. cu privire la evenimentele care s-au produs ºi care se produc în România. s-au reunit ºi au adoptat o rezoluþie prin care „condamnã represiunile ce au avut loc în România ºi atrag atenþia cu privire la 36 37 Principiul dominoului…. mai ales prin suspendarea negocierilor unui acord de colaborare economicã. Condamnã cu cea mai mare fermitate atitudinea unui regim care.C. cã este deosebit de trist sã gândeºti cã un popor poate fi tratat de aceastã manierã de câtre conducãtorii sãi. în funcþie de evoluþia situaþiei din aceastã þarã“36 La rândul sãu. 470 Ibidem 199 . în timp ce în toatã Europa. cum este. am cerut partenerilor noºtri din Comunitate sã întrerupã desfãºurarea lucrãrilor noastre pentru a publica un protest împotriva celor ce se petrec în România. întorcând spatele la toate angajamentele la care a subscris în materie de drepturi ale omului în cadrul C.E. în momentul de faþã. în diferite moduri. ºi în mod special în Europa de Est. cã un regim care se poartã în felul acesta cu poporul sãu este un regim sfârºit. condamnarea moralã a Comunitãþii. Roland Dumas. unde directorul Direcþiei Europa i-a comunicat cã evenimentele care au avut loc în România „provoacã o mare emoþie în Franþa“ ºi cã dacã într-adevãr au avut loc represiuni care au provocat victime. Aº adãuga la aceastã intervenþie. ambasadorul român la Paris. despre informaþiile referitoare la represiunea brutalã ºi violentã fãcutã de autoritãþile române asupra manifestaþiilor populare.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional 12 au luat cunoºtinþã..

ºi cã respectivele ºtiri proveneau de la Budapesta. despre aºa-zisele evenimente menþionate de directorul francez“. fie în exteriorul Ungariei. În acel moment nu dispuneam de date clare privind evenimentele ce avuseserã lor. aºa cum se asistã de o bunã bucatã de vreme ºi în alte þãri socialiste“. acþiunile sale care vizeazã scopuri teritoriale ºi de destabilizare a Europei“. „Ambasada nu are nici un fel de cunoºtinþã. Eduard ªevardnadze.E.S. dar a funcþionat instinctul <alianþei>. 478 200 . exprimându-ºi regretul cã guvernul francez ºi „cei 12“ fãceau afirmaþii ºi luau decizii „fãrã a cunoaºte poziþia oficialã a guvernului român. când sunt uciºi proprii cetãþeni? Nu. Petre Gigea a afirmat cã. Am declarat cã nu pot decât sã condamn folosirea forþei ºi îmi exprim compasiunea pentru cei care au pierit. Aflat la Bruxelles.C. eu îmi exprim regretul“39. Ambasadorul român a respins acest protest. În memoriile sale. dar dacã au fost victime. ªevardnadze avea sã menþioneze: “În aceste zile eram la Bruxelles. 466-467 Ibidem p.Ioan Scurtu consecinþele ce ar putea sã le aibã asupra relaþiilor României cu þãrile europene“. Un laburist britanic a întrebat dacã acesta este socialism atunci când este împuºcat propriul popor. reacþionare ºi antiromâneºti. Diplomatul francez a þinut sã precizeze cã informaþiile sale proveneau de la Ministerul de Externe al Franþei ºi cã era dreptul tuturor statelor semnatare ale Actului final de la Helsinki sã cearã respectarea drepturilor omului38. acesta nu este socialism ºi niciodatã nu a fost socialism. „care ºi-a fãcut de mult timp cunoscute prin cercuri ºovine. Diplomatul francez a subliniat cã actele de violenþã „sunt în dezacord cu angajamentele României în cadrul C. Pe baza indicaþiilor venite de la Bucureºti. pp. Deputaþii Parlamentului European m-au întrebat care este aprecierea mea în legãturã cu evenimentele din România. a fost rãspunsul meu. fie în interiorul. venitã oficial din partea guvernului român. ministrul sovietic de Externe. Tot atunci am comparat evenimentele de la 38 39 Ibidem. a prevalat instinctul de diplomat. ºi aceasta atrage din partea autoritãþilor franceze vii proteste ºi dezaprobare“. în legãturã cu aceste dezinformãri care sunt proliferate în mijloacele de informare în masã franceze“. a evitat sã facã o declaraþie tranºantã: „Nu dispun de date. pânã în prezent. El a repetat sloganul potrivit cãruia România „nu acceptã amestecul în treburile interne ale unor state libere ºi independente. solicitat sã-ºi exprime punctul de vedere. naþionaliste.

Generalul Guºã. iar când i s-a cerut sã dea ordin militarilor aflaþi la poarta uzinei sã plece. 42 Condamnat la adevãr. era destul de delicat pentru diplomatul sovietic sã condamne represiunea de la Timiºoara. ministrului de Externe (Horn Gyula). ministrului Apãrãrii Naþionale (Kárpati Ferenc) ºi ºefului Marelui Stat Major al Armatei (Borstis László). Discuþiile au fost tensionate. ºi. postul Duna TV a transmis o convorbire cu purtãtorul de cuvânt al Ministerului Apãrãrii din Republica Ungaria. Principiul dominoului…. 190-191. fãrã sã aminteascã despre faptul cã ºi Kremlinul procedase la fel în capitala Georgiei. Radu Bãlan. unde Radu Bãlan era reþinut ca ostatic. În acea zi de 19 decembrie. În acel moment. dupã altele peste o mie“. care au discutat despre evenimentele din România. Ziua de 19 decembrie marcheazã ºi începutul unei ample manipulãri din partea mass-mediei occidentale. arãtau tuburi de cartuºe cu care s-a tras“. evenimentele din România. Generalul avea sã relateze: „Oamenii acuzau Armata. 106 201 . în continuare. p. pp. Cadrele de partid. 468-469. în frunte cu primul secretar al Comitetului judeþean. Principala metodã folositã a fost exagerarea cifrelor privind numãrul de morþi.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Timiºoara cu tragedia de la Tibilisi”. muncitorii au strigat: „Armata e cu noi!“42 40 41 Eduard ªevardnadze. pp. care s-a deplasat la întreprinderea ELBA. În cursul emisiunii s-a afirmat cã la Timiºoara existau „sute de victime. dacã va fi nevoie. a dat curs acestei solicitãri. s-a anunþat cã a avut loc o consfãtuire a preºedintelui Consiliului de Miniºtri (Neméth Miklós). dupã care i-a întrebat: „De ce distrugeþi oraºul?“ Atunci foarte mulþi au strigat: „Nu noi!“ Guºã avea sã afirme cã în timpul discuþiei s-a convins cã nu muncitorii au fãcut distrugerile din oraº. Totodatã.40 Într-adevãr. cu puþin timp în urmã. au vizitat întreprinderi economice. îndemnândui pe muncitori sã reînceapã lucrul. la Timiºoara nu au avut loc incidente majore. S-a comunicat cã „armata popularã ungarã urmãreºte ºi apreciazã. aceºtia neacceptând ideea cã evenimentele din Timiºoara au fost provocate de huligani ºi elemente teroriste. a reuºit sã închege un dialog cu lucrãtorii. El le-a explicat cã în armatã sunt ºi fiii lor. al cãrei obiectiv fundamental era amplificarea urii împotriva lui Ceauºescu ºi stimularea hotãrârii vizând lichidarea regimului sãu. printre acestea copii ºi studenþi. În telejurnalul de searã. va adopta deciziile necesare“41. Opþiunea mea.

44 Ibidem. el a vizitat mai multe unitãþi din garnizoanã. (care era ºi sediul Consiliului Popular al 43 E un început în tot sfârºitul. unde a prezentat expuneri despre provocãrile agenturilor de spionaj strãine. Aceºtia purtau steaguri tricolore din care decupaserã stema Republicii Socialiste România. Exista sentimentul cã ei au fost omorâþi.15. pentru a se evita infiltrarea unor provocatori. 40-41 202 . Posturile de radio strãine relatau de mai multe ori pe zi despre evenimentele de la Timiºoara.Ioan Scurtu A fost un moment psihologic important: pe de o parte. Încã de dimineaþã au ieºit în stradã muncitorii de pe marile platforme industriale. Bucureºti.. pentru a ridica moralul militarilor. a rãspuns: „Mã tem cã aceastã cifrã este mult sub cea realã“43. „Fãrã violenþã!“. mai ales cã nu se ºtia ce s-a întâmplat cu cei reþinuþi ºi care nu se mai întorseserã acasã. ºeful Marelui Stat Major a venit în contact direct cu populaþia. iar principalul vinovat era Nicolae Ceauºescu. Un regim care a ucis oameni era un regim criminal. Credibilitatea unor asemenea afirmaþii era pusã sub semnul întrebãrii de cei care cunoºteau cu cine s-au confruntat în stradã.P. citând televiziunea austriacã. Societatea Românã de Radiodifuziune. transmitea în noaptea de 19 spre 20 decembrie declaraþia unui „martor ocular“. În jurul orei 11.A.R. „Jos dictatorul!“. Culegere selectivã din programele radiodifuzate în zilele de 17-25 decembrie 1989. 1998. menþionând cã acelaºi interlocutor apreciase cã în Timiºoara erau „metri cubi“ de cadavre. iar muncitorii ºi-au dat seama cã armata a acþionat pe baza unor ordine venite de la Bucureºti ºi cã ea putea fi convinsã sã nu mai recurgã la violenþã împotriva timiºorenilor. care urmãreau rãsturnarea socialismului ºi întoarcerea României la capitalism. ªtirea a fost difuzatã ºi de „Europa Liberã“. În oraº sosise ºi generalul Ilie Ceauºescu.44 Ziua de miercuri. ascultându-i pãsurile. Spre exemplu. a fost decisivã pentru Timiºoara ºi pentru revoluþia românã în general. „Nu suntem huligani!“. care întrebat dacã speculaþiile privind o mie de victime la Timiºoara pot fi confirmate. îngroºând mult actele de represiune.C. Agenþia austriacã de ºtiri. pp. „Armata e cu noi!“ Coloanele erau însoþite de oameni de ordine cu banderole albe pe braþ. manifestanþii au ocupat Piaþa Operei ºi spaþiul din jurul Comitetului judeþean P. pancarte pe care era scris: „Libertate!“. aºa cum anunþaserã posturile de radio strãine. Vestea cã au fost omorâþi oameni a bulversat numeroase familii. 20 decembrie. D.

p. Timiºoara în revoluþie ºi dupã. O Românie de câºtigat sau O naþiune în descompunere (Elogiu pentru generaþia mea). deci ceva similar cu ce se întâmpla în întregul Est“47. dar în continuarea unor gânduri care mã frãmântau de la începutul insurecþiei. 5/2006. care ar fi fost creatã anterior. de-a gãsi calea pentru formarea unei organizaþii politice de masã. Denumirea mi-a venit spontan.30. Acest echilibru „a fost rupt de Claudiu Iordache. Editura Marineasa. Constantin Dãscãlescu. cei ajunºi în balconul Operei au fãcut cunoscut miilor de timiºoreni numele ºi profesia lor. anunþând astfel începutul a ceea ce avea sã se numeascã Revoluþia Românã46.45 De la microfon. cu un program ºi o structurã de conducere. p. Timiºoara. De la balconul Operei. Nu era vorba despre o organizaþie propriu-zisã. de o intenþie. Ioan Chiº. fixându-se unele obiective mai clare. ºi care sã preia conducerea revoltei. Frontul Democratic Român (F.). p. Timiºorenii s-au apropiat de Operã ºi apoi au forþat intrarea în incinta acesteia. Ea fusese instalatã din dispoziþia primului secretar Radu Bãlan. Pe una am scris Frontul Democratic Român. ci. sã o organizeze ºi sã reprezinte un factor decizional. au fost: Lorin Fortuna. 208 (Postfaþã semnatã de Editurã) 47 Miodrag Milin. nr.D. Un risc asumat…. ºi credea cã acesta ar dori sã se adreseze populaþiei. În dimineaþa zilei de 20 decembrie. precum ºi voinþa de a rezista pânã la capãt în rãzboiul declarat de Ceauºescu poporului sãu. dupã evenimentele din ziua precedentã. el a confecþionat câteva pancarte „semnificative pentru opþiunea politicã a manifestaþiei.Caietele Revoluþiei". Marinela Veronica Þariuc. Lorin Fortuna avea sã afirme cã. în. Lorin Fortuna a anunþat constituirea Frontului Democratic Român. 1997. Nicolae Bãdilescu. înaintând spre ofiþerul ce deþinea comanda. el a cerut ca întreprinderile sã-ºi desemneze reprezentanþi în noua organizaþie. capabil sã susþinã un dialog cu guvernul ºi sã devinã eventual o grupare care sã concentreze opoziþia din toatã þara.R. Primii care au pãtruns înãuntru pe la ora 13. revoluþionarii au constatat cã în balcon era o staþie de amplificare. Exista un „echilibru“ între militarii care apãrau Opera ºi mulþimea care ocupase piaþa. a apreciat cã era necesar sã se dea o anumitã coerenþã acþiunii populare. Claudiu Iordache. 105-106. În acel context nu puteau Filip Teodorescu. Spre surprinderea ºi satisfacþia lor.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional judeþului Timiº). mai curând. care îl aºtepta pe primulministru. pp.. care. l-a somat sã se dea la o parte ori sã tragã!“ (În momentul acela fuseserã deja împuºcaþi 72 de oameni). 12. 106 Claudiu Iordache. indispensabilã într-o astfel de acþiune. 46 45 203 .

ªtefan Ivan. Claudiu Iordache. p. 237 204 . în încãperile unde se pãstra acest armament. Alexandru Ciura ("Caietele Revoluþiei". iar Maria Trãistaru era membru. Maria Trãistaru. care-i cerea ministrului sã-i explice Elenei Ceauºescu faptul cã în stradã se aflau muncitori ºi funcþionari “împotriva cãrora unitãþile militare nu au cum sã acþioneze cu TAB-uri ºi tancuri”. „Mãnescu!“. Milea i-a rãspuns cã ºtia ºi el care era situaþia. Timiºoara în revoluþie ºi dupã….48 Peste câþiva ani. securiºtii sã depunã armele în rastele. ci Mihaela Munteanu. Adriana Jebeleanu. dar considera cã “cel mai potrivit pentru a raporta situaþia nu putea fi decât Ion Coman”.49 Din balcon se þineau discursuri** de condamnare a regimului Ceauºescu.cit. p. Editura Helicon. nu a fãcut parte Nicolae Bãdilescu. nr. s-a constituit Comitetul Fondator al Frontului Democratic Român. morþii nu ne lasã!“. Decembrie '89. în toatã þara.51 Practic. 48 Arma noastrã a fost întotdeauna informaþia.R. 49 Vezi. Lorin Fortuna a precizat cã din acest Birou al F. Claudiu Iordache avea sã aprecieze cã „Isus s-a nãscut la Timiºoara. 118 51 Viceamiral (r) ªtefan Dinu. În acea zi de 20 decembrie. Traian Trofin. alcãtuit din Lorin Fortuna-preºedinte. „Cârpan!“50 În jurul orei 15. fost adjunct al ºefului Securitãþii Timiº). astfel cã în balcon au urcat mai multe persoane. „Azi în Timiºoara. 2003 ** Dintre revoluþionarii din balconul Operei s-au mai remarcat: Maria Trãistaru. Apoi discursurile ºi lozincile au continuat: „Nu plecãm acasã. dându-ºi seama cã orice intervenþie în forþã nu mai era posibilã. op. „Bãlan – cã e bãnãþean!“. se cerea eliberarea celor arestaþi. „Libertate!“ Se scandau ºi numele unor persoane: „Iliescu!“.* Dupã ce populaþia a ocupat centrul oraºului. generalul Vasile Milea a fost sunat de generalul Ion Coman.D. mulþimea a îngenuncheat ºi a început sã spunã rugãciunea Tatãl nostru. p. Timiºoara a devenit „primul oraº liber din România“. Timiºoara. Gruia Sãsãran. în "Memorial 1989". 1/2007. * Într-o notã publicatã în “Caietele Revoluþiei” nr. generalul ªtefan Guºã a dat ordin ca armata sã se retragã în cazãrmi. nr. redarea cãtre familii a celor morþi. La un moment dat. 64. Mihaela Munteanu. mâine-n toatã þara!“. continuarea luptei pentru câºtigarea libertãþii pierdute de câteva decenii. Traian Vrãneanþu. pe larg. în calitate de secretar. nu kalaºnicovul (declaraþiile colonelului de securitate Gheorghe Atudoroaiei. Nicolae Bãdilescu ºi Ioan Chiºmembri.Ioan Scurtu avea loc alegeri. Claudiu Iordache-vicepreºedinte. 12) 50 Miodrag Milin. Timiºoara. Isus s-a nãscut la Timiºoara. La prânz.. dupã care sã le sigileze. 2/2005. fiind ales ºi un Birou Permanent. p. 3/2009. generalul Iulian Vlad a dat ordin ca. nici unul dintre cel doi demnitari nu aveau curajul sã-i spunã adevãrul Elenei Ceauºescu.secretarã.

Motivul invocat era „încãlcarea gravã a ordinii publice în judeþul Timiº. prin acte teroriste. ºeful statului a fost întâmpinat de Elena Ceauºescu ºi informat despre evenimentele petrecute de la plecarea sa. desfãºurarea normalã a transporturilor. cu scopul clar de a provoca dezordine. precum ºi circulaþia în grupuri mai mari de cinci persoane. Ministerului de Interne ºi formaþiunilor gãrzilor patriotice erau puse în stare de alarmã. de la ora 18. De fapt. 53 Arh. a avut loc o teleconferinþã53 cu activul de partid din judeþe.R. 205 . Consiliile populare municipale. Ajuns la Comitetul Central. a sosit din Iran delegaþia condusã de Nicolae Ceauºescu.52 În seara zilei de 20 decembrie. aprovizionarea populaþiei. pp. cu excepþia persoanelor care lucrau în schimbul de noapte.. de a destabiliza situaþia din România. N. sã apere bunurile obºteºti. Decretul se încheia cu precizarea: „Întreaga populaþie a judeþului Timiº este obligatã sã respecte cu stricteþe legile þãrii. Toate unitãþile Armatei. al P.30. sã participe activ la desfãºurarea normalã a activitãþii economico-sociale“. se interzicea circulaþia pe timpul nopþii începând cu ora 23. Ceauºescu a anunþat cã se va adresa întregii naþiuni prin radio ºi televiziune. fond C. disciplinei ºi programului de lucru.I. a fost de acord“. Toate unitãþile socialiste erau obligate sã ia mãsuri imediate pentru desfãºurarea normalã a proceselor de producþie. paza bunurilor proprietate socialistã de stat ºi cooperatistã. pe timpul stãrii de necesitate se interziceau orice întruniri publice..C. La aeroport. f. de a acþiona în direcþia lichidãrii independenþei ºi integritãþii teritoriale a României“.176-177 52 „Scânteia“ din 21 decembrie 1989. Constantin Sava ºi Constantin Monac. preºedintele Nicolae Ceauºescu a decretat starea de necesitate pe întreg teritoriul judeþului Timiº. 338/1989. pentru paza bunurilor obºteºti. El l-a citat pe George Bush.22-26. organizarea ºi desfãºurarea în bune condiþii a întregii activitãþi economice ºi sociale. a cerut sã se organizeze adunãri în dos.00. ordinea ºi liniºtea publicã. Revoluþia Românã…. „iar Gorbaciov a ascultat fãrã sã dea nici un rãspuns. pentru respectarea strictã a ordinii. de vandalism ºi de distrugere a unor bunuri obºteºti“.C. în jurul orei 15.C. orãºeneºti ºi comunale din judeþul Timiº erau obligate sã asigure respectarea strictã a ordinii publice. Cancelarie.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional În dupã-amiaza zilei de 20 decembrie. care ar fi declarat cã la Malta a discutat situaþia din România. revizioniste. la care Ceauºescu a apreciat cã incidentele grave de la Timiºoara „au fost organizate ºi dirijate de cercurile revanºarde.

în seara zilei de 17 decembrie. sã se constituie grupe speciale de apãrare a ordinii în întreprinderi ºi instituþii. unitãþile militare au rãspuns prin focuri de avertisment“. imperialiste. a cercurilor imperialiste reacþionare. de apãrare a independenþei ºi suveranitãþii României“. întregului popor al patriei noastre socialiste. „câteva grupuri de elemente huliganice au organizat o serie de manifestãri ºi incidente. în ultimele zile. a cercurilor strãine. trecând la atacarea unor instituþii de stat. El nu a dat cifre concrete privind efectul acestei intervenþii. Într-adevãr. distrugând ºi jefuind o serie de clãdiri publice.Ioan Scurtu întreprinderi ºi instituþii „unde sã se adopte moþiuni de condamnare a acelor care s-au pus în slujba strãinãtãþii. cã soldaþii ºi ofiþerii au fost loviþi. în legãturã cu evenimentele grave care au avut loc. „acte cu caracter net fascist“. ei rãspunzând numai atunci când „au fost puse în pericol instituþiile fundamentale. sã apere ordinea ºi bunurile întregului oraº. Ceauºescu a þinut o cuvântare. Nicolae Ceauºescu afirma: „Armata ºi-a îndeplinit pe deplin datoria faþã de patrie. El aprecia cã „aceste grupuri aveau scopul de a provoca dezordine ºi distrugerea instituþiilor ºi bunurilor generale ale oraºului ºi a da semnalul unor asemenea acþiuni ºi în alte centre“. în conformitate cu jurãmântul depus ºi cu prevederile Constituþiei. În calitate de comandant suprem. fiind atacate. transmisã în direct la radio ºi televiziune54.00. Aprecierile sale erau dintre cele mai dure: „distrugeri de tip fascist“. El a început cu aceste cuvinte: „Mã adresez. în aceastã searã. ºovine 54 „Scânteia“ din 21 decembrie 1989 206 . „de a lichida dezvoltarea socialistã a patriei noastre“. de la ora 19. dupã care „au fost obligate sã se apere. Nicolae Ceauºescu aprecia cã acþiunile declanºate aveau ca obiectiv „de a opri cursul dezvoltãrii socialiste a României“. a serviciilor de spionaj. de fapt sã apere ordinea în întreaga þarã“. iar în ziua de 17 decembrie ºi-au intensificat activitatea împotriva instituþiilor de stat ºi de partid. la Timiºoara“. ordinea din judeþ“. Ceauºescu a apreciat cã în zilele de 16 ºi 17 decembrie. numãrul morþilor ºi al rãniþilor. faþã de popor ºi cuceririle socialismului“. „bande teroriste“ care s-au pus „în slujba diferitelor interese strãine. inclusiv a unor unitãþi militare“. îºi vând þara pentru un pumn de dolari sau alte valute“. Nicolae Ceauºescu susþinea cã unitãþile militare „au dat dovadã de multã. de foarte multã rãbdare“. iredentiste. „acþiuni cu caracter terorist“. El susþinea cã acþiunile de la Timiºoara „au fost organizate ºi declanºate în strânsã legãturã cu cercurile reacþionare. Conducãtorul partidului ºi al statului preciza: „În aceste împrejurãri grave. sub pretextul împiedicãrii aplicãrii unei sentinþe judecãtoreºti legale.

ci acelora care s-au pus în slujba agenturilor strãine ºi care au acþionat în mod premeditat pentru declanºarea acestor grave incidente de la Timiºoara!“ Secretarul general al PCR þinea sã precizeze cã nu va ceda presiunilor ºi nu va pãrãsi postul de conducere a þãrii: „Vreau sã declar deschis cã nu aº rãspunde încrederii acordate de popor dacã nu aº face totul pentru a apãra integritatea. economice. el era privit ca un dictator. pe care o desfãºurau de multã vreme. care desfãºura „o campanie deºãnþatã de ponegrire..A. De aceea se impune sã acþionãm cu întreaga rãspundere pentru a respinge orice atacuri împotriva României. când a condamnat intervenþia Tratatului de la Varºovia împotriva Cehoslovaciei. Nicolae Ceauºescu a citat în mod special postul de radio Budapesta. integritãþii ºi suveranitãþii României. El fãcea apel la populaþie sã acþioneze „în deplinã unitate cu toate forþele pentru apãrarea independenþei. Continuând pe linia sa ºi considerându-se 207 . fasciste din Timiºoara. a menþionat „cercurile revizioniste. dar aceasta nu se datoreºte organelor de ordine ºi unitãþilor militare. El aprecia cã acum „se poate afirma cã este o situaþie asemãnãtoare. a construcþiei socialiste din patria noastrã! Regretãm foarte mult cã s-a ajuns la o asemenea situaþie. fãrã nici un amestec din afarã“. „scopul acestor acþiuni antinaþionale a fost de a provoca dezordinea în vederea destabilizãrii situaþiei politice. dreptul deplin al poporului nostru de a-ºi hotãrî dezvoltarea în mod independent. cã poporul român nu mai vedea în Nicolae Ceauºescu un patriot hotãrât sã apere þara în eventualitatea unei invazii sovietice. care a înãbuºit „Primãvara de la Praga“ ºi pentru apãrarea independenþei României. independenþa. În viziunea sa. care ºi-au intensificat activitatea ostilã. sau chiar mai gravã. distrugerii independenþei ºi suveranitãþii patriei noastre socialiste“. suveranitatea României. cã era vorba despre „un plan mai general împotriva independenþei ºi suveranitãþii popoarelor“. de a asigura dezvoltarea construcþiei socialiste în patria noastrã“. El nu lua în seamã faptul cã situaþia se schimbase radical faþã de 1968. Referirea la planul general privind destabilizarea României avea în vedere statele occidentale. care timp de douã zile au dat dovadã de maximã rãbdare ºi îngãduinþã faþã de acþiunile elementelor teroriste. ci. care adusese România în pragul colapsului. din contra. revanºarde“. cã ele „au fost din timp bine pregãtite“.U. Ceauºescu a reamintit de „poziþia fermã a întregului nostru popor în 1968”. de minciuni împotriva þãrii noastre“. totodatã. dar ºi Uniunea Sovieticã.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional ºi cu serviciile de spionaj din diferite þãri strãine“. în primul rând S. de a crea condiþiile dezmembrãrii territoriale a României.

Asemenea declaraþii. ºi în Nicolae Ceauºescu. cãruia ia comunicat nemulþumirea faþã de declaraþiile fãcute de ªevardnadze la Bruxelles în legãturã cu victimele umane din România. de convingere a cetãþenilor. Pentru rezolvarea problemelor de la Timiºoara. Nicolae Ceauºescu se angaja sã acþioneze „în orice împrejurãri în interesul poporului.C. Bulgariei ºi Cehoslovaciei. la ordinul lui Nicolae Ceauºescu.C. pentru bunãstarea ºi fericirea sa. atât la cetãþenii României. unde au fost organizate întâlniri ad-hoc.R.R. ministrul de Externe Ion Stoian s-a întâlnit cu ambasadorii Poloniei. dupã modelul celei desfãºurate la 21 august 1968 în faþa Comitetului Central. cât ºi în statele occidentale. în cadrul cãrora erau condamnate acþiunile „huliganice“ ale manifestanþilor de la Timiºoara. activiºtii de partid s-au deplasat în întreprinderi ºi instituþii. precum ºi cu însãrcinatul cu Afaceri al Ungariei la Bucureºti. se exprima încrederea deplinã în politica P. de a face totul pentru a nu se mai permite sã se repete asemenea stãri de lucruri!“ De asemenea. al independenþei ºi suveranitãþii tãrii“. Nicolae Ceauºescu a hotãrât convocarea unei mari adunãri populare. ºi a conducãtorului ei. nu mai aveau în decembrie 1989 nici un ecou pozitiv. care trebuia sã exprime adeziunea cetãþenilor României la politica P. Din contra. precum ºi decizia de a se da o ripostã hotãrâtã cercurilor revizioniste. imediat dupã încheierea cuvântãrii secretarului general. loc. În aceeaºi searã. devenit odios. 208 .R.Ioan Scurtu „fiu devotat al poporului“. cit. aducându-le la cunoºtinþã punctele de vedere exprimate de Ceauºescu55.C. La rândul sãu. El a acuzat Uniunea Sovieticã ºi celelalte state membre ale Tratatului de la Varºovia cã au coordonat activitãþi îndreptate împotriva României. a cerut sã se acþioneze astfel. Secretarul general al P. Nicolae Ceauºescu l-a primit pe locþiitorul ambasadorului sovietic* (însãrcinatul cu Afaceri Pozniakov). de a apãra independenþa ºi suveranitatea României socialiste. exista sentimentul general cã retorica lui Ceauºescu avea un singur scop: de a justifica menþinerea unui regim dictatorial. În seara zilei de 20 decembrie. pentru apãrarea socialismului. accentul sã fie pus pe munca politicã. încât sã nu mai fie necesarã intervenþia armatei. care au putut avea credibilitatea în 1968. În acest spirit. 55 Documente din arhivele ruseºti. a cerut ca toþi cetãþenii României sã dea dovadã de „unitate ºi solidaritate. s-au deplasat în acest oraº Constantin Dãscãlescu * Ambasadorul Teajelnikov plecase în concediu. în interesul construcþiei socialiste.

Ediþie îngrijitã de Miodrag Milin ºi Traian Orban. Adela Sãbãilã. numitã a Comitetului Cetãþenesc*.30. format în ziua de 20 decembrie 1989 la Consiliul Judeþean Timiº (care era ºi sediul Comitetului Judeþean Timiº al P. iar autoritãþile locale nu mai erau stãpâne pe situaþie. p. Mircea Mureºean. 89 * Comitetul Cetãþenesc. p. când Timiºoara era în fierbere.R. Mihai Bãdele. Dan Carp. cine a ordonat sã se tragã la Timiºoara?. Timiºoara. demisia guvernului.9 58 Procesul Timiºoara (14 martie – 12 mai 1990). Nicolae Vartan. 2005. Delegaþia constituitã ad-hoc. Mulþi dintre cei eliberaþi au venit în Piaþa Operei.C. a cãrui aplicare ar fi însemnat desfiinþarea regimului dictatorial ºi trecerea la un regim democratic. 1 357 209 . Lupta pentru putere…. nr. lista de revendincãri conþinea ºi un adevãrat program politic. p. Constantin Dãscãlescu a propus ca o delegaþie a celor aflaþi în stradã sã fie invitatã la discuþii. Editura Mitron. sã se dea imediat morþii familiilor pentru a fi îngropaþi creºtineºte. avea urmãtorul nucleu: Ioan Savu. libertatea radioului ºi televiziunii. Petre Petriºor. tragerea la rãspundere penalã a celor vinovaþi. Aceºtia au ajuns în jurul orei 14. p. Ion Coman a rãspuns: „Timiºoara este în mâinile timiºorenilor”56. unde au fost primiþi cu multã cãldurã de manifestanþi.).Revoluþia românã din 1989 în context internaþional – prim-ministru al Guvernului ºi Emil Bobu – secretar al C. Ceauºescu a fost de acord.10) 57 Textul scris de Ion Savu. Dupã cum se observã. reforma învãþãmântului57. alegeri libere. Virgil Socaciu. Primul-ministru l-a întrebat pe Ion Coman: „Unde este armata?“ ºi a conchis: „Aþi scãpat din mânã Timiºoara“.C. în aceeaºi searã. Valentin Vitner („Caietele Revoluþiei“. la predarea morþilor ºi la eliberarea arestaþilor58. nr.R. Corneliu Pop. pe lângã unele revendicãri imediate. Sorin Oprea. libertatea presei. Primul-ministru a vorbit la telefon cu Ceauºescu. al P. dar nu a avut curaj sã-i comunice toate revendicãrile timiºorenilor. i-a înaintat o listã cu revendicãri: demisia preºedintelui Ceauºescu. iar în jurul orei 21 unitatea de paraºutiºti a evacuat clãdirea Consiliului 56 Sergiu Nicolaescu. vol.C. Constantin Dãscãlescu nu a avut curaj sã se adreseze mulþimii. ci doar cã aceºtia cereau sã li se dea familiilor morþii din zilele precedente ºi sã fie eliberaþi cei arestaþi dupã 16 decembrie. III. publicat în „Caietele Revoluþiei“. 2/2005. în sediul Consiliului Judeþean. Petre Boroºoiu. Ioan Marcu. astfel cã s-a trecut. punerea imediatã în libertate a deþinuþilor politici. Constantin Dãscãlescu a afirmat cã o parte din cereri puteau fi satisfãcute. apariþia în acea searã la TV a lui Ceauºescu pentru a informa opinia publicã despre situaþia realã din Timiºoara. 2/2005. dar asupra altora trebuia sã se consulte cu conducerea de la Bucureºti. în facsimil.

Un ziar american cita agenþia oficialã a ºtiri est-germanã (A. <Aaa. Ei au emis pretenþii de a pãtrunde în structura de conducere existentã la Operã.T. 42. potrivit cãreia „forþele Securitãþii au omorât între 3 000 ºi Prof.I. comenta declaraþia Adunãrii de Stat a Republicii Ungare. 32). dar ºi despre incidente între grãnicerii români ºi grupuri de turiºti bulgari ºi polonezi. situaþia noastrã ar fi fost mult mai uºoarã.D. Dãscãlescu a plecat. *Constantin Olteanu mãrturisea cã. ca sã ni se alãture. având în vedere cã la Judeþ se petrecuserã evenimente importante. Sorin Marton…) au acþionat în continuare pe linia unei destabilizãri menite sã înlãture din conducere grupul de la Operã ºi sã-l înlocuiascã“ (Miodrag Milin. 111). Pentru mulþi dintre ei însã nu a fost destul. post de radio sau de televiziune din Europa. Petru Boroºoiu. a lui Nicolae Ceauºescu ºi a altora. cât ºi o parte din ceilalþi (Ion Savu. eu am vorbit cu Dãscãlescu ºi l-am întrebat: <Ce a-þi fãcut la Tmiºoara? Ce aþi discutat? Ce aþi rezolvat?> ºi el mi-a spus exact ce s-a spus: cã timiºorenii au ridicat problema demisiei guvernului. în curs de organizare. univ. Am lãsat la latitudinea lor sã-i propunã pe cei doi.). Dacã dorinþa lor s-ar fi oprit la acest stadiu. se clarificã mai toate problemele” (“Clio 1989”. Dupã miezul nopþii. Agenþia iugoslavã TANIUG transmitea despre confruntãrile dintre populaþie ºi forþele de ordine la Timiºoara.* O parte din delegaþia care discutase cu Dãscãlescu la Consiliul Judeþean a venit în balconul Operei. Agenþia maghiarã M. care sã nu relateze despre evenimentele din România. pretinzând sã preia conducerea Frontului Democrat Român. 473 59 210 . „fiind în detenþie. loc. am propus ca numãrul biroului executiv sã fie extins de la 5 la 7 ºi sã fie incluºi doi membri ai grupului constituit acolo. nu puteam sã-l informãm cu aºa ceva!> Trebuie sã fie înþeleasã aceastã chestiune: lui Ceauºescu nu îndrãznea nimeni sã-i spunã realitatea crudã. Pentru a rezolva într-un fel aceastã situaþie delicatã. ** Lorin Fortuna avea sã relateze: „Contestaþiile referitoare la mine ºi la ceilalþi membri ai biroului executiv (al Frontului Democratic Român) au venit abia mai târziu. Lorin Fortuna. care avea sã se accentueze în perioada urmãtoare**.. Oradea ºi în alte localitãþi. 3/2009. 60 Principiul dominoului….N. au venit la Operã. atât cei doi incluºi. nu. Agenþia bulgarã B. p. Aceºtia. informa despre închiderea graniþelor între Bulgaria ºi România. Totuºi. Campania mediaticã împotriva regimului de la Bucureºti a continuat în ziua de 20 decembrie 1989 la cote tot mai înalte. <L-aþi informat?> l-am întrebat eu. p. Relaþia…. în ziua de 31 decembrie 1989. Aproape cã nu exista ziar. cu un avion special. soluþia n-a avut efectul scontat. la aeroport ºi de acolo la Bucureºti. odatã cu sosirea organizatorilor centrului de rezistenþã de la Consiliul Judeþean.T. Acest fapt a condus la apariþia unei stãri conflictuale. cit. atunci când au fost expulzaþi din clãdirea Judeþenei. nr. de condamnare a politicii represive a regimului de la Bucureºti60.Ioan Scurtu Judeþean59. A apãrut astfel primul conflict între revoluþionari. Timiºoara în revoluþie ºi dupã…. Sorin Oprea. dr. împreunã cu Emil Bobu. Aceºtia au fost Ioan Marcu ºi Cornel Eustaþiu. precum ºi despre extinderea manifestaþiilor de protest la Arad. p. Dacã înþelegem asta. p.A.

nici mai mulþi. pp.R. „în acest caz nu se poate sã nu se exprime un adânc regret“64.I. 12 Minciuni mass-media. Statistica represiunii…. loc. 61 Gino Rado. dacã se va confirma cã au fost jertfel umane. În dimineaþa zilei de 20 decembrie. 474 Ibidem. p. 13 214 arestaþi.S. Purtãtorul de cuvânt al Ministerului de Externe al U. Ambasadorul a afirmat cã se preluau ºtiri de la agenþia ungarã M. decât 4 632 morþi. Presa sovieticã acorda spaþii largi evenimentelor din România. În aceeaºi zi de 20 decembrie.C. extrem de exacte. ºi sã-i retragã invitaþia de a participa la cel cel de-al XIV-lea Congres extraordinar al U. p. la o întâlnire cu presa. Cercetãrile ulterioare au demonstrat cã. Primul-ministru francez. cit. a declarat. „care are o atitudine duºmãnoasã faþã de România“.R.. 1 282 rãniþi. aveau menirea de a spori starea de revoltã împotriva regimului Ceauºescu ºi de a-i îndemna pe români sã se ridice la luptã. 469 211 . în cadrul cãreia a exprimat „profunda nemulþumire în legãturã cu modul deformat ºi tendenþios în care mijloacele de informare în masã sovietice prezintã evenimentele din Timiºoara“. a mai apreciat cã transmiterea unor asemenea materiale reprezenta un amestec „inadmisibil“ în treburile interne ale României ºi a cerut „oprirea acestei campanii neprieteneºti“65. în timpul revoluþiei.T. Michel Rocard.S. p. p. cã la graniþele României exista o stare încordatã. Asemenea „veºti“. nici mai puþini. p.I. 7 613 condamnãri la moarte62. miliþieni ºi gãrzi patriotice.473-474 Ibidem. a condamnat poli61 62 63 64 65 66 Revoluþia românã vãzutã de ziariºti americani ºi englezi….Revoluþia românã din 1989 în context internaþional 4 000 de demonstranþi în oraºul Timiºoara ºi au continuat sã înãbuºe alte demonstraþii de protest în peste 10 oraºe“61.. în care se raporta cã la Timiºoara s-au înregistrat. postul de radio Belgrad anunþa cã Prezidiul Uniunii Comuniºtilor din Iugoslavia a hotãrât sã întrerupã orice legãturã cu P. dar nu avea ºtiri complete. cã a luat cunoºtinþã despre evenimentele din România. Prezidiul a „condamnat represaliile sângeroase“ ordonate de regimul de la Bucureºti66. ambasadorul Ion Bucur a avut o discuþie cu ºeful Direcþiei Generale a Þãrilor Socialiste din Europa.C. Sub redacþia lui Gerard de Selys. Totodatã. la Timiºoara s-au înregistrat 93 de persoane ucise63. relatând despre faptul cã pe strãzile Bucureºtilor patrulau formaþiuni alcãtuite din militari. 93 Principiul dominoului…. Radio „Europa Liberã“ transmitea cã intrase în posesia unei note secrete a Securitãþii adresate cabinetului 2 (Elenei Ceauºescu) din 20 decembrie.

20 decembrie. Oficilitãþile sovietice erau extrem de prudente în legãturã cu situaþia din România. 2/22 noiembrie 1994. „fiind blocaþi permanent în Ambasadã ºi primind tot felul de ameninþãri ºi injurii la telefon“68. pentru a obþine de la el informaþii în aceastã problemã.”69. p. la Bucureºti. Încercãrile noastre de a obþine o versiune oficialã de la Bucureºti n-a ajuns la nici un rezultat. Ion Teºu. Sursa: Arhivele Ministerului Afacerilor Externe al Federaþiei Ruse. nr.S. ambasadorul României va fi invitat la M. informa Ministerul de Externe din Bucureºti: „Practic. Demonstranþii au blocat poarta Ambasadei ºi au desfãºurat lozinci împotriva lui Nicolae Ceauºescu ºi a represiunilor de la Timiºoara.S.A. Ministrul de Externe. Posturile de televiziune din Polonia ºi Franþa au relatat pe larg desfãºurarea acestei manifestaþii. 471-472 Documente din arhivele ruseºti. iar fostul ministru Edouard Balladur a cerut guvernului de la Paris „sã acþioneze pentru determinarea Comunitãþii Europene sã ia mãsurile cele mai severe“ împotriva României67. îi scria lui Gorbaciov: „Evenimentele din România din ultimele zile nu pot fi deocamdatã judecate decât pe baza informaþiilor care ne vin telegrafic de la agenþii.R. suntem în stare permanentã de alarmã“. 1 din 7-13 ianuarie 1997.S. În faþa Ambasadei României la Varºovia a avut loc o manifestaþie la care au luat parte mai multe organizaþii.R. au fost distruse interfonul ºi soneria.E. Informaþiile sunt deseori contradictorii ºi nu permit formarea unei imagini adevãrate.Ioan Scurtu tica represivã a regimului de la Bucureºti. 470-471 Ibidem. p. sã se adreseze pãrþii române pentru a obþine informaþii din surse autorizate despre evenimentele din România. S-a aruncat cu pietre. iar în faþa porþii au fãcut o cruce din lumânãri. dar cã Ambasada „nu a fost în mãsurã sã obþinã ºi sã transmitã Ibidem. sã ne grãbim a da o declaraþie din partea Congresului Deputaþilor Poporului din U. unde ministrul-adjunct Ivan Pavlovici Aboimov a declarat cã a cerut Ambasadei U. între care ºi Partidul Socialist Polonez.S. ambasadorul român la Moscova a fost invitat în audienþã la Ministerul de Externe sovietic. astfel cã diplomaþii români nu îºi puteau desfãºura activitatea. au fost sparte geamurile clãdirii. nr. ambasadorul român la Varºovia. al U. au fost aruncate afiºe ºi manifeste în curtea acesteia. mai ales din Occident. Astãzi.R.S. Pânã când vom ajunge sã avem informaþii complete ºi obiective nu ar trebui.S. Într-adevãr. Declasificate ºi publicate de Ministerul Rus în „Diplomaticeskii Vestnic“. Eduard ªevardnadze. 67 68 69 212 . în seara zilei de 20 decembrie. cred. apãrute în revista „22“. sticle cu tuº ºi alte obiecte. Lângã gardul Ambasadei au fost aprinse sute de lumânãri.

cu destinaþia Timiºoara. în 1945. ci chiar a Constituþiei României. în cursul nopþii. a decis sã recurgã la muncitori. nu s-a aplicat. La rândul sãu. Nicolae Ceauºescu a luat o decizie care arãta starea disperatã în care ajunsese: înþelegând cã armata nu mai putea face faþã situaþiei de la Timiºoara. datoritã evenimentelor din Bucureºti. iar aceºtia s-au angajat sã ducã la îndeplinire sarcina primitã. va fi greu sã asigure o îndrumare corespunzãtoare a mijoacelor de informare în masã sovietice“. se ocupa de mobilizarea cetãþenilor la mitingul din dimineaþa zilei urmãtoare. exista teama cã forþele de ordine vor interveni ºi-i vor aresta sau cã armata ar reocupa zona*. Aboimov a afirmat cã partea sovieticã era „profund interesatã sã primeascã informaþii cât mai complete. în frunte cu primul-secretar Barbu Petrescu. confecþionarea unor obiecte care nu intrau în dotarea vreunei structuri de ordine ºi nici chiar procurarea numãrului de vagoane fãrã a deregla defãºurarea normalã a circulaþiei pe cale feratã. sã li se punã la dispoziþie bâte ºi. când gãrzile patriotice fãceau „ordine“ în întreprinderi.R. În consecinþã. El a mai spus cã a aflat despre închiderea graniþei româno-sovietice. primii-secretari din judeþele menþionate au primit sarcina sã se ocupe personal de mobilizarea membrilor gãrzilor patriotice. 213 . numãrul celor rãmaºi în Piaþa Operei a scãzut.C. deorece într-un interval atât de scurt nu se putea asigura mobilizarea oamenilor. 70 Principiul dominoului. fapt ce contravenea nu numai normelor de funcþionare a unui stat. ulterior s-a descoperit cã fusese elaborat un plan de arestare a revoluþionarilor din balcon. Se urmãrea ca muncitorii din anumite judeþe ale þãrii sã intervinã împotriva muncitorilor ºi a populaþiei în general dintr-un alt judeþ. ajungând pânã spre 200 de persoane. de confecþionare a bâtelor ºi de îmbarcarea în trenuri. dar care. a cerut sã fie mobilizaþi muncitori din judeþele Olt. acest ordin s-a dovedit cu totul nerealist. 475-476 * Teama nu era lipsitã de temei. În Timiºoara. În noaptea de 20/21 decembrie. Situaþia celor din balcon devenise extrem de vulnerabilã. pe mãsurã ce noaptea înainta. pp.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional asemenea informaþii“. Totuºi. aºa cum procedase P. sã porneascã spre Timiºoara. cã existau anumite dificultãþi de asigurare a hotelurilor ºi a condiþiilor corespunzãtoare pentru turiºti70. Totodatã. Vâlcea ºi Dolj. pentru ca a doua zi dimineaþa sã intervinã în forþã împotriva celor care ocupaserã Piaþa Operei. Comitetul de partid al municipiului Bucureºti. În caz contrar.

muncitorii de pe marile platforme E. 214 . s-au pus bazele unei formaþiuni politice. pentru a realiza un dilog cu guvernul. în acele condiþii. U.. ca bazã de discuþii. Claudiu Iordache ºi Ioan Chiº – vicepreºedinþi. Satisfacerea integralã a necesitãþilor alimentare ale întregului popor. din blaconul Operei.00. Evident. Libertate tuturor cultelor religioase.00. Reformã economicã. Frontul Democratic Român este o organizaþie politicã. În acea atmosferã. Organizarea de alegeri libere ºi democratice. Lorin Fortuna avea sã mãrturiseascã: „Dacã ne lichidau – cãci ne aºteptam sã ne lichideze – mãcar doream sã lãsãm o listã de revendicãri“ 71. nu se putea pune problema unor alegeri. s-a adresat mulþimii: „Din însãrcinarea Comitetului de Acþiune al Frontului Democratic Român. constituitã la Timiºoara. Asigurarea unei asistenþe medicale la nivelul þãrilor civilizate. deoarece. 71 Vartan Arachelian. U. au revenit în Piaþa Operei. 4. 3. 6 Martie º.B. cu un Comitet de Acþiune format din Lorin Fortuna – preºedinte.T. 11. Deschiderea imediatã a frontierelor naþionale. p. radioului ºi televiziunii. 7.T. Integrarea României în rândul statelor care garanteazã ºi respectã drepturile fundamentale ale omului. 158 (Declaraþia lui Lorin Fortuna). era o nominalizare adhoc. 6. Reforma învãþãmântului în spirit democratic. în Piaþa Operei din Timiºoara nucleul de conducere care se constituise a decis sã elaboreze o proclamaþie. 9.Ioan Scurtu În acea noapte. care sã desemneze conducerea unui partid.M. dupã ora 7. presei. II. Pe la ora 9. 21 decembrie. 2. Supunem guvernului român. 5. dãm citire urmãtoarei proclamaþii: I. Electromotor. Libertatea cuvântului.a. În dimineaþa zilei de joi. inclusiv stimularea iniþiativei particulare în mica industrie ºi agriculturã. urmãtoarele revendicãri: 1. asigurând astfel reuºita deplinã a revoluþiei. Lorin Fortuna.M.A. în scopul democratizãrii þãrii. numitã Frontul Democratic Român. 8. 10. în care teama se împletea cu speranþa victoriei depline. Desfiinþarea reþelei de magazine la care au acces numai privilegiaþii regimului. Eliberarea neîntârziatã a tuturor deþinuþilor politici.L. În faþa Dumneavoastrã…..

4. 72 Vezi textul documentului “Caietele Revoluþiei”. pânã la victoria finalã. asigurarea unor drepturi ºi libertãþi democratice. 2. 2/2005. Revendicarea drepturilor constituþionale în mod paºnic. care sã asigure iniþierea ºi dezvoltarea procesului de democratizare. în memoria victimelor cãzute eroic în Revoluþie. Mulþumim populaþiei Timiºoarei care a rezistat eroic tancurilor. 3. IV. Cerem sã fie datã publicitãþii listã completã a morþilor. Cerem autoritãþilor recunoaºterea oficialã a Comitetului de Acþiune al Frontului Democratic Român înfiinþat la Timiºoara ºi iniþierea unui dialog cu acesta. Alãturarea întregului popor român la lupta noastrã dreaptã ºi paºnicã pentru democratizarea þãrii. 2. 3. de comitete ale Frontului Democratic Român. Propunem ca ziua de 29 decembrie 1989 sã fie declaratã zi de doliu naþional. Cerem eliberarea imediatã a tuturor celor arestaþi în timpul manifestaþiilor. integrarea României în rândul statelor care garantau ºi respectau drepturile fundamentale ale omului. pp. Documentul citit din balconul Operei era mai bine sistematizat ºi mai cuprinzãtor. Referitor la evenimentele de la Timiºoara: 1.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional III. 4. Intrarea în grevã generalã – exceptând sectoarele economiei naþionale cu foc continuu – începând din 22 decembrie. Cerem cu fermitate sã fie traºi la rãspundere cei care au dat ordin sã se tragã în popor. Se aveau în vedere o organizare pluralistã. în care alãturi de PCR s-ar fi aflat Frontul Democratic Român. 7. 6. trecerea la înfãptuirea unor reforme. Frontul Democratic Român adreseazã întregii þãri urmãtoare chemare: 1. contribuind decisiv la salvarea naþiunii române de sub dictaturã72. pentru a fi înmormântaþi dupã datina strãbunã. în întreprinderi ºi instituþii. 12-13 215 . Se poate observa cã Proclamaþia conþinea ºi unele deziderate din lista de revendicãri prezentate lui Constantin Dãscãlescu la Consiliul judeþean. Cerem ca morþii sã fie restituiþi familiilor. maºinilor blindate ºi gloanþelor. rãniþilor ºi a celor daþi dispãruþi. Cerem încetarea oricãror represalii asupra participanþilor la demonstraþiile paºnice de la Timiºoara ºi din þarã. nr. Formarea în toate localitãþile þãrii. 5.

”74 Mai mulþi timiºoreni au pornit spre alte oraºe. în Timiºoara a sosit o garniturã de tren cu membri ai gãrzilor patriotice. dar acum se nãºtea o nouã forþã politicã: Frontul Democratic Român. În faþa Dumneavoastrã…. Petricã Balint a anunþat victoria poporului ºi instaurarea democraþiei. 159 (Declaraþia lui Lorin Fortuna) 75 Vezi. relatãrile conductorului de tren Niþã ªtefan Viorel ºi Ene Petre (ºef de tren) publicate în “Clio 1989”. când acþiunea muncitorilor a fost rapid anihilatã. pentru a informa despre lupta ºi victoria lor. Din Timiºoara au plecat spre Arad opt persoane. Pânã atunci exista un singur partid – Partidul Comunist Român –. care au dat citire revendicãrilor formulate de Frontul Democratic Român în faþa populaþiei adunate în faþa Comitetului Judeþean de partid76. dar aceºtia au fraternizat cu revoluþionarii. având titlul A cãzut tirania ºi conþinând revendicãri similare. oraºul Lugoj a fost cel dintâi care s-a ridicat împotriva regimului dictatorial. dar secretarul general al P. 21 decembrie. mâine în toatã þara!”75 Aceastã tacticã s-a dovedit extrem de eficientã. Lorin Fortuna avea sã declare cã a sesizat “faptul cã era o greºealã sã se meargã în continuare pentru a ataca forþele armate. Editura Art Press. mai ales spre Bucureºti. Aflat în apropiere de Timiºoara. pp. cât ºi în germanã. dar au reuºit sã ajungã doar Adrian Sanda ºi Beni Oprea. 2006. 15-16 74 Vartan Arachelian. 45-46 (relatare de Adrian Sanda). documentul apãrut atât în limba românã. 73 Ibidem. liderii revoluþiei de la Timiºoara au decis sã adopte o nouã tacticã. astfel cã nici aceastã ultimã tentativã a lui Ceauºescu de a prelua controlul asupra oraºului nu a reuºit77. 216 . Am lansat un apel cãtre întreaga þarã de a se ridica la greva generalã. sârbã ºi maghiarã anunþa cã “Poporul român a învins”73. din 1987. 1/2009.R. miliþia existentã la vremea respectivã ºi. cetãþenii din marile oraºe aflând despre represiunea ºi crimele regimului Ceauºescu. prin Frontul Democratic Român am pregãtit o strategie de luptã nonviolentã. Trãgând învãþãminte din evenimentele de la Braºov.C. 201-206. de a rãspândi lozinca “Azi în Timiºoara. Rolul Frontului Democratic Român în cadrul Revoluþiei Române din Decembrie 1989. care s-a remarcat prin capacitatea sa de mobilizare a mulþimilor. Coordonator Lorin Ioan Fortuna. p. înarmaþi cu bâte. În dimineaþa zilei de joi. 77 Vezi. 76 Timpul care a învins teama. Sfârºitul regimului se apropia cu paºi repezi. nr. Sufletul manifestaþiei de la Arad era Dan Voicilã. pp. reuºind sã asigure victoria revoluþiei în al doilea mare oraº al Banatului.Ioan Scurtu Mulþimea a validat prin aplauze ºi urale noul organism care era o expresie a revoluþiei. era hotãrât sã nu cedeze. p.00 din tipografie au ieºit primele pachete cu manifeste. În jurul orei 15. pe larg. iar oraºul izolat de restul þãrii.

oamenii intrau cu plase. BUCUREºTI. spre deosebire de alte întruniri de acest fel. apoi au fost demobilizaþi ºi din nou strânºi pentru deplasare.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional 3.R. aºezaþi potrivit planului dinainte stabilit. pentru a demonstra cã întreaga conducere era pe deplin solidarã. atunci când participa secretarul general al partidului. la care au fost discutate mãsurile ce trebuiau luate pentru restabilirea ordinii. precum ºi un set de promisiuni menite sã câºtige adeziunea populaþiei. Aceste “bâlbâieli” au creat o stare de spirit tensionatã în rândul participanþilor. care i-au “înfierat” pe “huliganii” de la Timiºoara. Conform obiceiului. li s-a comunicat cã vor merge în Piaþa Palatului. Cum am petrecut revoluþia în Ministerul Apãrãrii Naþionale. Ca de obicei. de a îndeplini sarcinile stabilite la Congresul al XIV-lea al P. dupã care au vorbit reprezentanþi ai unor întreprinderi din Capitalã. ºi indicaþiile secretarului general al partidului. 1 Grigore Buciu. Adunarea a fost deschisã de Barbu Petrescu. Un participant la acest miting avea sã scrie cã. 21-22 DECEMBRIE În dimineaþa zilei de 21 decembrie a avut loc ºedinþa Comitetului Politic Executiv.C. progres!”. bagaje. oamenii au fost aduºi cu câteva ore mai devreme.1 Adunarea a început la ora 12. Apoi a luat cuvântul Nicolae Ceauºescu. Nu te întreba nimeni”. când se fãceau controale drastice la intrarea în “perimetru”. exprimându-ºi hotãrârea de a apãra independenþa ºi suveranitatea României socialiste. în dimineaþa acestei zile oamenii au fost adunaþi în întreprinderi. tovarãºul Nicolae Ceauºescu!” “Stima noastrã ºi mândria. Ceauºescu – România!”. manifestaþia era transmisã în direct la radio ºi la televiziune. care a reluat acuzaþiile la * Desfãºurarea mitingului s-a aflat sub semnul întrebãrii. când Nicolae Ceauºescu a apãrut în balconul Comitetului Central. cu portretele lui Nicolae Ceauºescu ºi ale Elenei Ceauºescu. pungi. p. pace. 55 217 . Aceste mãsuri urmau sã fie aduse la cunoºtinþa participanþilor la mitingul din Piaþa Palatului*. cu panouri pe care erau scrise lozincile: “Condamnãm cu fermitate trãdãtorii ºi vânzãtorii de þarã!” “Sã înceteze manifestãrile ºoviniste ale cercurilor strãine!”. cu steagurile Republicii Socialiste România ºi ale Partidului Comunist Român. “România a ales/ Socialism. al secretarului sãu general. la 21 decembrie “puteai sã iei nestingherit orice ºi sã intri în piaþã. 2008. primul-secretar al Comitetului municipal de partid. “Trãiascã unitatea de nezdruncinat a întregului nostru popor în jurul partidului. însoþit de membrii Comitetului Politic Executiv.00. Editura IRRD. Bucureºti.

instituirea unei indemnizaþii de naºtere în valoare de 1 000-2 000 lei2. participanþii – mai ales cei din faþã – au aruncat tablourile. Nicolae Ceauºescu a fost nevoit sã-ºi întrerupã discursul.3 Spre searã. oamenii de ordine adunând de pe jos portrete. cu 300 lei a ajutorului social ºi cu 30-50 lei a alocaþiilor de stat pentru copii. Elena Ceauºescu a intervenit ºi ea de câteva ori. A fost un moment psihologic esenþial: cei prezenþi aveau senzaþia cã vor fi atacaþi acolo. 21-25 decembrie 1989. în Piaþa Palatului. nu ºtiau de cine. iar acestea au început sã þipe. Imediat dupã încheierea mitingului. Coordonator Ioan Scurtu. Efectul spargerii adunãrii a fost devastator pentru Nicolae Ceauºescu. În timpul cuvântãrii s-a auzit un zgomot ca de petardã. pancarte. 30-32 218 . exprimând hotãrârea de a pune capãt acþiunilor ilegale de la Timiºoara. potrivit unor relatãri. de a restabili ordinea ºi a asigura construcþia victorioasã a socialismului în România. centrul Capitalei a fost ocupat de câteva zeci de mii de bucureºteni. pp. cu 100 lei a pensiilor. într-o stare de confuzie ºi de teamã. din 22 decembrie 1989 3 Sfârºitul dictaturii. Cert este cã. alo” ºi sã cearã: “Aºezaþi-vã liniºtiþi la locurile voastre”. dupã care s-a retras din balcon. iar statuia sa se clãtina de pe soclu. dar aveau acest sentiment de teamã. anunþând în grabã mãsurile preconizate pentru ridicarea nivelului de trai al populaþiei de la 1 ianuarie 1990: mãrirea cu 200 lei a retribuþiei minime. Populaþia României a vãzut ºi auzit momentul întreruperii discursului. tot crearea 2 “Scânteia”. pancartele ºi steagurile. în zona Piaþa Universitãþii – Hotel Intercontinental – Piaþa Romanã. Nicolae Ceauºescu ºi-a reluat discursul.Tot o busculadã care a generat panicã. în urmã cu câteva sãptãmâni. Pentru a se face auzit a trebuit sã se adreseze de mai multe ori cu “Alo. cele petrecute în Piaþa Palatului din Bucureºti se înscriau în acelaºi scenariu aplicat cu succes în Piaþa Centralã din Praga. care au creat panicã în rândul participanþilor.Ioan Scurtu adresa cercurilor revizioniste. urmat de un hârâit la instalaþia de sonorizare. imperialiste. steaguri. cãutând sã se fereascã de eventuale lovituri. Dictatorul Ceauºescu nu mai putea controla situaþia. care scandau: “Timiºoara! Timiºoara! Jos asasinul! Libertate! Libertate!” În fond. Piaþa Palatului a fost evacuatã. revanºarde. O parte a manifestanþilor a rãmas în stradã. repetând aceleaºi cuvinte. mai multe femei au fost împunse în spate cu þepuºe de lemn. Încercarea lor de a restabili calmul a avut un succes parþial. fãrã a mai aºtepta obiºnuitele urale ºi ovaþii. privind uluit spre mulþimea intratã în panicã. apelul disperat al celor doi lideri la restabilirea ordinii.

Deoarece acesta a fost transmis în direct de televiziunea românã. care fluturau drapelul tricolor cu stema Republicii Socialiste România decupatã ºi îndemnau populaþia la luptã pentru dãrâmarea dictaturii. Aproape toate discursurile se încheiau cu apelul: “Nu vã fie fricã. Intuind cã în România vor avea loc evenimente importante. Pentru dispersarea manifestanþilor au fost mobilizaþi scutieri. câteva dintre ele fiinde nevoite sã opreascã. Au fost trimise camioane cu muncitori îmbrãcaþi în uniforma gãrzilor patriotice. Ceauºescu picã!”. p. tot o excepþionalã mediatizare pe plan internaþional. care-ºi fãceau loc prin mulþime fãrã a staþiona. primii rãniþi cu arme albe sau de foc au fost aduºi începând cu orele 13. dar aceºtia. La Spitalul Colþea. S-a ajuns la altercaþii între revoluþionari ºi forþele de ordine ºi s-au înregistrat primele victime în faþa Sãlii Dalles. au fost rapid anihilaþi. ca niºte spectatori. deoarece manifestanþii au refuzat sã se dea la o parte. În faþa Universitãþii se afla un grup de revoluþionari veniþi de la Timiºoara. Când maºinile apãreau. manifestanþii fluierau ºi huiduiau. nr. cântând “Deºteaptã-te române”. Spargerea mitingului a fost ºtirea de senzaþie a mass-mediei internaþionale din a doua jumãtate a zilei de 21 decembrie. ocupând camerele care aveau vedere spre Piaþa Universitãþii. ajungând sã priveascã mulþimea. cei mai mulþi instalându-se la Hotelul Intercontinental. în “Revista de medicinã militarã”. scandând împotriva dictatorului ºi repetând în cor ”Timiºoara! Timiºoara”.41. ºi-au prelungit ºederea. fiind puþini ºi neinstruiþi privind misiunea de luptã.4 În ziua de 21 decembrie a ieºit în stradã ºi populaþia din Sibiu. De pe balustrada scãrilor de la metrou ºi de pe marginea fântânii arteziene din faþa Institutului de Arhitecturã se adresau mulþimii persoane total necunoscute. Principiul dominoului începea sã se aplice ºi în Bucureºti. au putut fi preluate imagini ale momentului în care Ceauºescu a fost întrerupt. aflat în apropiere.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional unui eveniment major la care a fost martorã o mare mulþime de oameni. 2-3/1990. 194 219 ..R. iar mulþimea a intrat în panicã. precum Dan Iosif ºi Dumitru Dincã. Au fost aduse TAB-uri ale armatei. numeroºi ziariºti strãini. iar când se depãrtau aplaudau ºi aclamau. care veniserã în Bucureºti pentru a participa la Congresul al XIV-lea al P. Din rândul manifestanþilor s-a 4 Activitatea chirurgicalã din Spitalul Colþea în zilele Revoluþiei (21-26 decembrie 1989).C.

s-a desfãºurat o manifestaþie la care. sau ambasadorul va merge la sediul ministerelor respective. de la ora 13. pentru a le da lãmuriri în legãturã cu evenimentele din România. Biroul Politic al C. Iugoslavia. Poziþiile oficiale de condamnare a regimului de la Bucureºti s-au multiplicat. sã vinã în timpul programului. La Belgrad. al Uniunii Comuniºtilor din Serbia. Cei doi miniºtri au plecat. Ministerul de Externe al Cehoslovaciei a dat publicitãþii un comunicat prin care exprima “adânca neliniºte ºi un protest hotãrât împotriva folosirii armatei ºi a forþelor de ordine pentru împrãºtierea demonstranþilor”.F. ambasadorul român transmitea cã “au adoptat atitudini ºi poziþii antiromâneºti în legãturã cu recentele evenimente de la Timiºoara”: Prezidiul R. 6 Ibidem. În ziua de 21 decembrie. deoarece programul de lucru se încheiase.45.5 În seara zilei de 21 decembrie. 479 7 Ibidem. Comunicând Bucureºtilor cele întâmplate. Asociaþia Veteranilor din rãzboiul de eliberare naþionalã. care au cerut sã fie primiþi de ambasadorul român. Li s-a dat acelaºi rãspuns. Uniunea Studenþilor din Belgrad. ca ºi celor doi miniºtri.C. Prezidiul C. împreunã cu cameramani de la TV ºi un grup de manifestanþi. Uniunea Tineretului Socialist din Iugoslavia. p. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez îºi manifesta “regretul în legãturã cu evenimentele din România”. pentru a le acorda un interviu despre evenimentele de la Bucureºti din dupã-amiaza acelei zile. manifestaþiile în faþa Ambasadelor României au continuat cu ºi mai mare intensitate.6 În seara zilei de 21 decembrie s-a desfãºurat o nouã manifestaþie în faþa Ambasadei României din Paris. privind atitudinea ce trebuie adoptatã în aceastã situaþie”7. care a doua zi avea sã ocupe biroul de la Comitetul Judeþean al primului secretar Nicu Ceauºescu.C. cu pancarte împotriva regimului de la Bucureºti ºi cu lumânãri în memoria victimelor de la Timiºoara. Seimul polonez a adoptat în unanimitate o moþiune în care era condamnatã “represiunea autoritãþilor române” împotriva demonstran5 Principiul dominoului…. comparativ cu cele din zilele anterioare.Ioan Scurtu remarcat Puiu Nicolae Fesan. potrivit ambasadorului român. cerând sã fie primiþi de ambasador sau de un diplomat român. la care au participat doi miniºtri în funcþiune ºi mai mulþi parlamentari.S. p. Li s-a rãspuns cã ambasadorul nu-i putea primi. 478 220 . 480 p. ambasadorul Petre Gigea cerea: “sã ne transmiteþi urgent indicaþiile dv. au participat 500-600 de persoane. dar peste puþin timp a venit un grup de deputaþi cu cocarda tricolorã a Franþei în piept.

Varºovia. Paris. cãruia i-a înmânat textul în limba rusã a cuvântãrii lui Ceauºescu. respectului reciproc ºi absolutului neamestec în treburile interne. Cetãþenii sovietici erau astfel informaþi cã în România exista o situaþie dificilã. ambasadorul URSS în România. Aboimov a þinut sã sublinieze cã asemenea aserþiuni “nu fac decât sã ne mire. L-am invitat la MAE pe ambasadorul României pentru a-i pune aceleaºi întrebãri ºi a obþine informaþii. precum ºi de la Agenþia Românã de Presã (Agerpres). Ieri l-am însãrcinat pe Tiajelnikov. Luând cuvântul în faþa Sovietului Suprem al URSS. În dimineaþa zilei de 21 decembrie. Întrebat dacã la Timiºoara au fost victime omeneºti.”10 Massmedia sovieticã era destul de prudentã. trebuie sã avem o informaþie veridicã. înregistrându-se ”jertfe omeneºti”. Sofia. 9 Ibidem. care au dus la ciocniri cu armata. 480 221 . Referindu-se la declaraþiile fãcute de Ceauºescu în seara precedentã. Tokyo. deoarece Uniunea Sovieticã “îºi construieºte relaþiile cu þãrile aliate socialiste pe baza egalitãþii. þinutã la radio ºi televiziune. Mihail Gorbaciov declara: „În ceea ce priveºte evenimentele din România. Havana. ambasadorul a afirmat cã nu avea informaþii în aceastã privinþã. unii deputaþi. sã dãm o apreciere justã. imformaþia pe care o avem de la Bucureºti ºi cea pe care ne-a furnizat-o ambasadorul României. ambasadorul Ion Bucur a solicitat o întâlnire cu Aboimov. Washington. limitându-se sã preia ºtiri venite de la Praga.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional þilor paºnici ºi îºi exprima solidaritatea cu aceºtia. Deocamdatã. p. insistã ca noi. pentru ca în baza ei sã adoptãm o poziþie corectã. privind intervenþiile în treburile interne ale României. nu ne permite sã ne creãm o 8 Ibidem.8 Comisia de Politicã Externã a Adunãrii Populare din Bulgaria a votat o declaraþie prin care se exprima îngrijorarea profundã a populaþiei din aceastã þarã faþã de “tulburãrile” de la Timiºoara ºi din alte oraºe. sã se adreseze conducerii române cu rugãmintea de a ne oferi informaþia respectivã. Viena. Londra. pe care sã o foloseascã pentru informarea conducerii sovietice ºi a mass-mediei asupra evenimentelor din România. la Congres sã reacþionãm la aceste evenimente. 482 10 Ibidem. nu sunt fondate ºi nu corespund realitãþii”. p. în particular din Moldova. despre care autoritãþile de la Bucureºti pãstrau tãcerea. evitând sã difuzeze articole de analizã. Dar ca sã putem reacþiona.9 Guvernul sovietic s-a menþinut într-o rezervã semnificativã. pentru a nu fi acuzat cã se amestecã în treburile interne ale României.

Nicolae Ceauºescu era hotãrât sã lupte pentru “salvarea socialismului”. fiind convins cã abndonarea acestuia ar împinge România într-o adevãratã catastrofã naþionalã. Ceauºescu i-a convocat pe Vasile Milea. vom apãra socialismul cu arma în mânã.S. Spre deosebire de alþi lideri comuniºti care au înþeles. p. 200 13 Sergiu Nicolaescu. Nicolae Ceauºescu ºi Elena Ceauºescu au rãmas în clãdirea Comitetului Central unde primeau informaþii despre evoluþia situaþiei interne ºi internaþionale. Potrivit unor informaþii. Cluj-Napoca. Gorbaciov l-a întrerupt: “Sã nu ne întrecem mãsura. Lugoj.12 Dupã “spargerea” mitingului. Ungaria. p. Cehoslovacia este inevitabil ºi pentru România”. 222 . Internele. Apreciind cã deputatul moldovean a depãºit limitele rezonabile. a vorbit deputatul moldovean Ion Hadârcã. Armata. “Jos dictatura!”. Lupta pentru putere. dar cã “ceea ce s-a întâmplat în Germania.R. Dumneavoastrã ºtiþi cã presa strãinã descrie cu culori dramatice situaþia din þarã”. dupã “spargerea mitingului”. Tudor Postelnicu ºi Iulian Vlad. Cojocaru. La Arad. suntem în stare de rãzboi. 125. Ceauºescu era convins cã exista o înþelegere între Bush ºi Gorbaciov care viza schimbarea regimului politic din România. acesta a spus cã aºtepta “veºti mai concrete.U. nu de necesitate. eventuale communicate” care sã clarifice situaþia. Au urmãrit în mod special intervenþia armatei S. anunþându-i cã a decis sã preia direct comanda forþelor de ordine: “Vom apãra cauza.S. Mureº. de voie-de nevoie. Securitatea sã-ºi facã datoria”. sã cedeze puterea. Sibiu.A.13 11 Gheorghe E. Braºov. El a afirmat cã în România se continua politica cultului personalitãþii. “Jos Ceauºescu!”. 198-199 12 Ibidem. Cugir. Deci. Faptul care-l îngrijora cel mai mult pe Ceauºescu era ocuparea centrului Capitalei ºi incapacitatea forþelor de ordine de a dispersa mulþimea. Caransebeº ºi în alte localitãþi oamenii au ieºit în stradã scandând “Libertate!”. dincolo de care începe amestecul în treburile interne ale unui stat suveran”. 1989 la Est de Prut. în Panama. precum ºi desfãºurarea Congresului Deputaþilor Poporului ai U. Din þarã îi soseau informaþii cã revolta cuprinsese Banatul ºi o mare parte a Transilvaniei.11 În replicã. p. pentru cã suntem într-un rãzboi mai greu decât cel împotriva hitlerismului.Ioan Scurtu imagine realã despre ce se întâmplã în þarã. Tg. Decembrie 1989.

spunând cã au comanda lor. fond C. Cu întregul partid trebuie discutat clar. Silviu Curticeanu. 513 223 . dezvoltarea socialismului. dos.a. Nicolae Ceauºescu era hotãrât sã nu cedeze puterea.. deoarece “nu existã decât o singurã cale – lupta. sã nimicim aceastã conspiraþie. de la ora 18. Constantin Sava ºi Constantin Monac. a avut loc ultima teleconferinþã a lui Nicolae Ceauºescu. al P. N.R. Revoluþia românã…. sã nu fie 14 Arh. unitãþile Ministerului de Interne. securitate – inclusiv a unitãþilor militare […] Imediat trebuie mers în întreprinderi ºi discutat acolo. pp. pentru apãrarea socialismului ºi a suveranitãþii României. mã refer la relaþiile dintre armatã. care au fost înºelaþi ºi sunt înºelaþi de grupãrile ºi agenturile strãine.. Iulian Vlad º. aceasta face ca lucrurile sã tãrãgãneze.C. 388/1989. Nu existã nici cea mai micã rezervã în privinþa aceasta”.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional În seara zilei de 21 decembrie.C. trebuiau luate mãsuri energice. f. chiar ºi în întreprinderile în care sunt probleme. fiind convins cã va putea depãºi acele momente dificile. care trebuie sã fie demascate cu toate forþele […] trebuie sã asigurãm ordinea.C. inclusiv la ce mi s-a spus cu puþin timp înainte. Cancelarie. Acum se verificã calitatea de membru de partid”. Vasile Milea. El a cerut sã fie mobilizaþi membrii Uniunii Tineretului Comunist. astfel încât – dupã aprecierea generalului Iulian Vlad – “o lunã ar fi putut sã reziste” unui eventual asalt al manifestanþilor.I. Emil Bobu. În sediul Comitetului Central a fost adusã o cantitate uriaºã de armament ºi muniþie. De fapt. Trebuie sã realizãm în întreprinderi aceste detaºamente de apãrare sau grupe de apãrare. independenþa ºi integritatea României”14. la care au participat Elena Ceauºescu. Securitate. Tudor Postelnicu. 197-202 15 Ibidem. El a apreciat cã “este necesar sã decretãm o mobilizare generalã a întregului activ de partid ºi de stat ºi a tuturor forþelor noastre interne – miliþie. dar sã vorbim deschis ºi sã izolãm aceste grupãri. cu orientare precisã de destabilizare ºi îndreptatã împotriva integritãþii ºi independenþei României. sã asigurãm liniºtea ºi ordinea. Manea Mãnescu. p. 27-35.15 Dupã încheierea teleconferinþei a avut loc o discuþie într-un cadru restrâns. ai organizaþiilor de femei. Nicolae Ceauºescu a apreciat cã „activitatea la centru se desfãºoarã necoordonat. În consecinþã. Încã de la început el a afirmat: “Vreau sã mã refer la câteva probleme care au intervenit pânã acum ºi care demonstreazã cã avem de-a face cu o acþiune organizatã ºi dirijatã. Trebuie sã lãmurim oamenii. cã unitãþile de pompieri au refuzat sã acþioneze.

Budapesta. „Timiºoara.C. „Libertate.I. Editura România pur ºi simplu.C. mulþimea nu se dispersa. astfel cã nu a acþionat ca un organism eficient. Cancelarie. Aºteptându-se la o intervenþie în forþã din partea miliþiei ºi a armatei. În acele momente decisive. Este. sau sã asculte „Europa Liberã“ ºi „Vocea Americii“. participanþii la manifestaþie – între care Dan Iosif ºi Petre Roman. dos. al 17 Vezi. „Jos asasinii!“. ministrul de Interne. s-au folosit trasoare de diverse culori. nici o personalitate marcantã nu ºi-a fãcut simþitã prezenþa în Piaþa Universitãþii. asiguratã de ministrul Apãrãrii Naþionale. Belgrad. despre munca avântatã pentru îndeplinirea hotãrârilor Congresului al XIV-lea al P.R. secretariatul acestui Comandament era asigurat de Silviu Curticeanu.Ioan Scurtu soluþionate la timp. 224 . dupã care a început 16 Arh. aflat vis-à-vis de hotelul Intercontinental17. bineînþeles. pentru intimidarea mulþimii. Deºi începuse sã se întunece. scaune aduse de la restaurantul „Dunãrea“. conferenþiar la Institutul Politehnic din Bucureºti – au ridicat o baricadã în zona strãzii Batiºtei. Timiºoara!“. În jurul orei 23. fãrã momentul întreruperii ei. care ar fi putut constitui un obstacol în faþa TAB-urilor. Chiºinãu). fond C. care trebuia de mult lichidat“16. Romulus P. „Fãrã violenþã !“. în fond. se relua mereu cuvântarea lui Nicolae Ceauºescu. „Noi vrem ca sã murim!“. „Jos tiranul!“. Jos Ceauºescu!“. se difuzau reportaje despre „unitatea de nezdruncinat“ a întregului popor în jurul secretarului general. libertate!“. 2007. ea ocupase zona centralã a Capitalei ºi scanda lozinci împotriva regimului: „Jos dictatura!“. N. dupã regulile militare cunoscute. de la Universitate. în zona Universitãþii ºi la Intercontinental s-au auzit focuri de armã. pe larg. Românii era suprasaturaþi de asemenea emisiuni ºi preferau sã urmãreascã programele televiziunilor strãine (Sofia. scânduri ºi alte materiale. tomberoane.C.. inadmisibil ca de 4 sau 5 ore sã nu fie lichidat grupul acesta de aici. 43-3 Cristea. Bucureºti. nu plecãm!“. Ca umare. Ceauºescu a decis constituirea unei comenzi unice. ministrul secretar de stat la Departamentul Securitãþii Statului ºi ºeful Statului Major al Gãrzilor Patriotice. Baricada a fost distrusã de douã tanchete imediat dupã miezul nopþii. La televizor ºi la radio se transmiteau cântece patriotice. Realitatea a demonstrat cã acest comandament nu avea o conducere clarã.R. 388/1989. f. iar conducerea generalã de Nicolae Ceauºescu. Mãrturii de la baricadã. S-au folosit mese.C. care relatau pe larg despre evenimentele din România. „Nu plecãm.

nu pot.R. Cam pe la 1 noaptea. Bucureºti. Nicolae Ceauºescu ºi Elena Ceauºescu au rãmas în acea noapte în dormitorul special pregãtit din clãdirea C. vol. Ca urmare a intervenþiei extrem de violente a forþelor de ordine au fost ucise 50 de persoane. 174-175 19 Sergiu Nicolaescu.245 au fost arestate ºi transportate la penitenciarul Jilava18. 1995.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional represiunea. I. La întrebarea unui senator: „Ce i-aþi propus deci cã trebuie fãcut?“.C. nu mai sunt în stare“20. în octombrie 1993. cã de fapt forþa este în mâna lui ºi a mea. pp. ministrul Apãrãii Naþionale. Tipografia Luceafãrul. ºi Milea a început sã plângã ºi cã nu mai crede cã sãnãtatea îi va mai îngãdui. Ministerul de Interne în decembrie 1989. 542 225 . etc. dar ºi al Securitãþii. p. ca un cadru de conducere – chiar ºi generalul Iulian Vlad – sã anunþe în zorii zilei la radio ºi televiziune cã s-a constituit o nouã conducere. rãmâne 18 ªase zile careu au zguduit România. El avea sã relateze la Comisia senatorialã. legãturile dintre comandanþi funcþionau cu dificultate. pe fotolii. lipsa de viziune istoricã etc. Aceastã relatare aratã limpede care era starea de spirit la nivelul cel mai înalt al Armatei. 462 rãnite. al P. cã nu a fost pregãtit sã se întâmple aºa ceva. Eu stãpâneam lucrurile în sediu. Lupta pentru putere…. de divizie Ion Pitulescu. În acea noapte de 21/22 decembrie exista posibilitatea ca Nicolae Ceauºescu sã fie arestat sau declarat indisponibil. dar el era foarte afectat“. Situaþia era extrem de confuzã. sigura soluþie era înlãturarea lui Ceauºescu.C. Indiferent ce motive pot fi invocate. p. Vasile Milea ºi Iulian Vlad l-au informat pe Nicolae Ceauºescu cã zona centralã a oraºului a fost degajatã de manifestanþi19. iar 1. Atunci iam spus cã nu putem lãsa lucrurile aºa. cã generalul Milea era grav afectat de situaþia în care fusese anagajat: „Am ieºit pe culoar. sã spun soþiei ºi fetelor ce s-a întâmplat. Vlad a rãspuns: „Cã trebuie sã-l arestãm pe Ceauºescu!“ Dar Milea a replicat: „Dragul meu. Cei doi generali erau profund marcaþi de tragedia în care fuseserã implicaþi. Generalul Vlad s-a gândit cã. iar el afarã. Pledoarie pentru istorie. Revoluþia românã…. 150 20 Constantin Sava ºi Constantin Monac. pentru ieºirea din aceastã situaþie dramaticã.. conducerea acestei acþiuni fiind asiguratã de generalul Milea. Motivele erau multiple: teama. oportunismul. pentru a fi informaþi operativ asupra desfãºurãrii evenimentelor ºi a da indicaþii privind modul de acþiune. astfel cã s-a ajuns la situaþia ca ministrul Apãrãrii Naþionale sã dea ordine unor cãpitani ºi locotenenþi aflaþi în preajma sa. Dar nimeni nu ºi-a asumat o asemenea responsabilitate. Coordonator gen.

cãruia i-a spus: „Situaþia este deosebit de criticã. „Noi suntem poporul / Jos cu dictatorul!“. „Jos Ceauºescu!“. muncitorii de pe marile platforme industriale – Pipera. Apoi Ilie Ceauºescu s-a deplasat la sediul Ministerului Apãrãrii Naþionale. Ieºirea muncitorilor în stradã avea sã constituie factorul determinant al zilei de 22 decembrie.30. o reacþie spontanã faþã de asasinatele care au avut loc. când Ceauºescu a fost înlãturat de la putere. „Vom muri ºi vom fi liberi!“. Nu a primit nici un rãspuns. desigur. Între manifestanþi se aflau ºi tineri de 12-13 ani care scandau „Vom muri ºi vom fi liberi!“. dupã „spargerea“ mitingului. o solidaritate între toate persoanele prezente. Încã de dimineaþã. 22 decembrie. activiºtii de partid. cu misiunea de a apãra aceastã citadelã a regimului21. purtau pancarte pe care era scris: „Jos cãlãul!“. – s-au îndreptat spre centrul oraºului. Pe baza indicaþiilor superioare. În jurul orei 8. Manifestanþii au pornit în ordine. 168 226 . p.G.B. (Întreprinderea de Maºini Grele Bucureºti) º. de pe la ora 5.M. Era. „Jos dictatura!“. În acele ore s-a realizat. Vestea represiunilor din noapte de 21/22 decembrie s-a rãspândit ca fulgerul în Capitalã ºi a amplificat starea de revoltã. Lupta pentru putere…. iar sângele curãþat cu jeturile de apã ale pompierilor. În zorii zilei de vineri. I. Republica. „24 August“. precum ºi conducãtorii de întreprinderi ºi instituþii nu au pãrãsit locurile lor de muncã. cei mai mulþi activiºti de partid s-au informat reciproc asupra celor petrecute în centrul Capitalei.Ioan Scurtu realitatea cã în România nu s-a putut afirma nici mãcar în ceasul al 12lea o „echipã a doua“ care sã-l înlãture pe Ceauºescu. desprinzându-se concluzia cã trebuie sã se iasã în stradã de la primele ore ale dimineþii. în sediul Comitetului Central. dar ºi o anumitã organizare. Starea de revoltã a generat dorinþa de a se organiza ºi acþiona pentru înlãturarea dictatorului Nicolae Ceuºescu. dupã care a cerut 21 Sergiu Nicolaescu. „Libertate! Libertate!“. Prin telefon. Trebuie destituit guvernul“.a. aproape peste tot. strãzile din centrul capitalei au fost mãturate. Maºini blindate ºi militari în uniformã de rãzboi au fost masaþi la intrãrile spre Piaþa Palatului. ci au rãmas în rândul „oamenilor muncii “. unde a întocmit o listã cu membrii noului guvern. Ilie Ceauºescu a avut o discuþie cu fratele sãu. dar ºi prin deplasarea de la o întreprindere la alta. iar consecinþele au fost dramatice pentru cetãþenii acestei þãri. În clãdirea Comitetului Central au fost aduºi circa 1 000 de militari de la Ministerul Apãrãrii Naþionale ºi de la Direcþia a Va a Securitãþii.

30. a decis sã-ºi punã capãt zilelor. Tovarãºul Avram nu a putut sã-i reþinã. el s-a sinucis în clãdirea Comitetului Central. A fost imposibil sã intrãm în discuþii. – în sediul Comitetului Central al P. cit. 147-151 227 .. Forþele de ordine nu au mai intervenit. În jurul orei 9. p. Constantin Sava ºi Constantin Monac. asigurându-i cã nu vor recurge la acte de violenþã24.30. 86-87 27 Stenograma din 22 decembrie 1989 (ªedinþa C. Nu am izbutit sã intrãm în uzinã..Revoluþia românã din 1989 în context internaþional viceamiralului Dinu sã-i convoace pe ataºaþii militari ai Uniunii Sovietice ºi Chinei22.). pp.Ex. nr. In memoriam. În timp ce rostea aceste cuvinte. op. 38-39 25 Armata românã în revoluþia din decembrie 1989.P. 24 Sfârºitul dictaturii…. Lupta pentru putere…. Actul lui Vasile Milea marca „prin sacrificiul de sine. op.a. Plecau de la ICEM ºi de la Turbomecanica din Militari. Ceauºescu nu a acceptat sã cedeze. semnalul rupturii totale între armatã ºi «comandantul suprem»“25. Nici mãcar în ceasul al 12-lea. zona centralã a Capitalei era ocupatã de manifestanþi. TAB-urile aduse la faþa locului au rãmas în mulþime. p. 183-184 23 Ibidem. aºa cum era el în momente foarte grele ºi îºi pierdea echilibrul“. „a început sã tremure ºi atunci a spus: «Dar. pe care l-a gãsit „într-o stare deplorabilã. generalul Vasile Milea a transmis (prin indicativul Rondoul) urmãtorul ordin: „Nu se trage în oameni. Ministrul Apãrãrii Naþionale. Nicolae Ceauºescu l-a luat la întrebãri pe Radu Ion: „Ce-ai fãcut. Vestea sinuciderii lui Milea l-a bulversat pe Ceauºescu. p. sã nu provoace ºi sã nu rãspundã la provocãri“23. în Sergiu Nicolaescu.C. 1/2007. În jurul orei 8. pp. iar Ceauºescu a rãspuns: „Nu s-a tras ºi nu se va trage în oameni“.45 a început ultima ºedinþã a Comitetului Politic Executiv27. La ora 9. La ora 9.R.112 26 Ilie Verdeþ. militarii discutând cu manifestanþii. f. cit. 289. Aflat în clãdirea Comitetului Central. Au plecat ºi de la «23 August». Ilie Verdeþ – care cunoºtea situaþia în Capitalã – sa dus la Ceauºescu. ministrul Apãrãrii Naþionale. p. Radu?“ La care acesta a rãspuns: „Am fost. cuprins de remuºcãri pentru implicarea sa în represiunile din noaptea precedentã ºi neacceptând sã-ºi lege numele de alte jertfe umane. El i-a reproºat generalului Milea cã nu a fost în stare sã restabileascã ordinea deplinã. 78-81. A trãdat þara ºi poporul generalul Milea»“26. aºa cum aþi ordonat. „Clio 89“. Verdeþ i-a cerut sã nu se tragã în oameni. p.10. Militarii sã se retragã lângã tehnica de luptã. S-a oprit toatã 22 Alesandru Duþu. avem trãdarea.

Dar nici mãcar atunci. Dãscãlescu a spus cã „trebuie sã chibzuim dacã trebuie sã tragem în muncitorii cinstiþi“. ci lepãdãturile ºi pleava“. Nicolae Ceauºescu a þinut sã precizeze: „Sigur cã nu putem trage în muncitori. Nicolae Ceauºescu a menþionat cã l-a chemat pe primul adjunct al ministrului. Noi suntem reprezentanþii muncitorilor ºi nu putem trage în muncitori. Nicolae Ceauºescu: „Acum reiese clar cã acþiunea este bine organizatã ºi pusã la punct. nici un membru al acestui 228 . Gheorghe Rãdulescu a apreciat cã trebuia „evitatã vãrsarea de sânge“. dar sunt ºi lichele”. dacã manifestanþii trag în militari. ªedinþa s-a terminat într-o stare de confuzie: N.P. de fapt. când fuseserã omorâþi oameni.Ioan Scurtu activitatea la cuptoare“. a sabotat aplicarea mãsurilor ºi a lucrat în strânsã legãturã cu strãinii. Ceauºescu a continuat: „Sã declarãm imediat starea de necesitate în întreaga þarã. A precizat: „Generalul Milea a plecat de la mine ºi dupã douã minute am fost informat cã s-a împuºcat. Acest lucru reiese clar. dar se ridicase împotriva acestuia. toþi au declarat cã „luptã“. Tudor Postelnicu: Aºa facem“.Ex. Cuvintele cu care se încheia aceastã ultimã ºedinþã a Comitetului Politic Executiv aratã limpede cã Ceauºescu nu mai era stãpân pe situaþie. dar Tudor Postelnicu a replicat cã „nu muncitorii cinstiþi sunt aceia care vor deschide focul. „tragem ºi noi“. Ceauºescu abandonase practic ideea folosirii forþei împotriva demonstranþilor. care „este deja a dispoziþia mea“. Cu puþin înainte generalul Milea s-a împuºcat“. Nu trebuie sã convocãm Consiliul de Stat“. iar acesta a rãspuns printr-o întrebare: „Dacã lupt. Clasa muncitoare nu numai cã nu sprijinea regimul. Fãrã a da ordin armatei sã se retragã în cazãrmi.: „care este hotãrât sã lupte ºi care nu?“ ºi s-a adresat direct lui Paul Niculescu-Mizil. Oarecum resemnat. generalul Victor Atanasie Stãnculescu. Silviu Curticeanu a afirmat cã. sau nu lupt?“ Într-o formã sau alta. Intransigenþa din ziua precedentã cedase în faþa ºtirii cã în stradã ieºiserã muncitorii. Ceauºescu: Ce facem? Vlad Iulian: Procedãm cum aþi spus. Având în vedere ºi comportarea sa în aceastã perioadã reiese cã el. S-a creat o situaþie gravã“. Apoi el i-a întrebat pe membrii C. Aceasta este conform Constituþiei ºi este dreptul preºedintelui. Toþi cei prezenþi au fost de acord. Nu este însã clar ce a „spus“ secretarul general al partidului. El a conchis: „Trãdãtorul Milea este de vinã ºi probabil cã mai sunt ºi alþii“. Ceauºescu a trebuit sã declare cã „nu putem trage în muncitori“.

Bucureºti.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional organism nu a avut curajul sã se disocieze de secretarul general ºi de politica lui. când. de vandalism ºi de distrugere a unor bunuri obºteºti“. deoarece ministrul Vasile Milea s-a sinucis. dându-ºi seama cã este descoperit. în temeiul art. vol. precum ºi circulaþia în grupuri mai mari de cinci persoane. care au primit astfel drum liber pentru a lua cu asalt clãdirea Comitetului Central. I. Rãmasã fãrã comandantul ei nemijlocit. citit la radio la ora 10. Imediat ce a ajuns.50. sã apere bunurile obºteºti. se interzicea circulaþia pe timpul nopþii. 28 Televiziunea Românã. Primind în dimineaþa zilei de 22 decembrie ordin de la Nicolae Ceauºescu sã se prezinte imediat la Comitetul Central. În acel moment exista sentimentul cã generalul Vasile Milea a fost împuºcat la cererea lui Nicolae Ceauºescu. Decretul. Nicolae Ceauºescu a cerut sã se elaboreze un decret prezidenþial privind introducerea stãrii de necesitate în întreaga þarã. Ceauºescu i-a cerut sã preia conducerea Armatei. Dupã ºedinþã. menþiona: „Având în vedere încãlcarea gravã a ordinii publice prin acte teroriste. cu excepþia persoanelor care lucrau în schimbul de noapte etc. Stãnculescu s-a conformat. Decretul se încheia cu aceste cuvinte: „ Întreaga populaþie a þãrii este obligatã sã respecte cu stricteþe legile þãrii.59. la postul de radio s-a anunþat cã ministrul Apãrãrii Naþionale „a acþionat ca un trãdãtor. în jurul orei 10. s-a sinucis“.19 229 . Coordonator Mihai Tatulici. împotriva independenþei ºi a suveranitãþii României ºi. Ministerului de Interne ºi formaþiunile patriotice erau puse în stare de alarmã. unde scandau împotriva lui Ceauºescu ºi a regimului sãu28. în întreaga þarã. 75 de Constituþie se instituia starea de necesitate în întreaga þarã. Tiparul Combinatul Poligrafic Bucureºti. Revoluþia românã în direct. în stradã se aflau sute de mii. sã participe activ la înfãptuirea normalã a activitãþii economico-sociale“. Toate unitãþile armatei. Momentul psihologic decisiv s-a consumat la ora 10. ºi la Televiziune de la ora 10. inclusiv de represiunile din noaptea precedentã.11. Pe timpul stãrii de necesitate se interziceau orice întruniri publice. armata a fraternizat cu manifestanþii. dupã care a revenit acasã. ordinea ºi liniºtea publicã. deorece ministrul refuzase sã execute ordinul de a înãbuºi în sânge revolta popularã. p. începând cu ora 23. poate milioane de români. Decretul nu a avut nici o urmare practicã. 1990. Generalul Stãnculescu sosise de la Timiºoara în cursul nopþii ºi pentru a se sustrage de la o eventualã implicare a sa în represiunea manifestanþilor din Bucureºti s-a deplasat la Spitalul Militar Central unde ºi-a pus piciorul în ghips.

ºtirea cã mulþimile afluiau spre Comitetul Central scandând lozinci împotriva lui. Informat cã spre sediul Comitetului Central se îndreptau douã regimente. era incapabil sã mai acþioneze. astfel cã se retrãgeau din nou în biroul secretarului general. Miliþie.C. Nicolae Ceauºescu era abandonat de toate structurile de forþã: Aramtã.. dar presiunea din piaþã a crescut ºi trebuie sã vedem ce soluþie avem. care asigurau zona Pieþei Palatului ºi a sediului C. Nicolae Ceauºescu. Editura RAO. Stãnculescu a venit la Nicolae Ceauºescu. erau ºi ei descumpãniþi. prezenþi în sediu. În acel moment. vol. 29 Generalul Revoluþiei…. Comitetul Politic Executiv nu mai putea lua vreo decizie. care sã fie semnat de Ceauºescu ºi publicat în „Buletinul oficial“. Istoria loviturilor de stat în România. iar membrii acestuia nu aveau curajul sã-i propunã sã-ºi prezinte demisia. Elena Ceauºescu era alãturi de el. raportându-i cã „unitãþile sunt pe drum ºi vor ajunge. 4. bolnav de diabet. dar nu ºtiau ce sã le spunã. 124 31 Alex Mihai Stonenescu. generalul Stãnculescu a devenit ministrul Apãrãrii Naþionale printr-un ordin verbal. Voinþa lui era paralizatã ºi nu mai avea cui se adresa. pp. sã comunice „numaidecât ordinul meu sã se întoarcã în cazãrmi“. Dupã ce a dat acest ordin. bulversat de evoluþia evenimentelor.C. „trãdarea“ generalului Milea. la timp. al P. Stãnculescu a cerut cãpitanului Marius Tufan. Membrii Comitetului Politic Executiv. unde se aflau militari ºi lãzi cu armament. 409 230 .R. pãrerea mea este: «Mai bine ar fi sã plecaþi din sediu»“29. Duplicitarii…. în acea situaþie nemaipunându-se problema elaborãrii unui decret prezidenþial. sã nu se tragã în mulþimea care afluia spre acest perimetru30. Generalul a apreciat corect situaþia. p. 40-41 30 Cristian Troncotã. iar cei doi mai ieºeau din când în când pe hol. sper. de la grupa operativã de transmisiuni a armatei aflatã în clãdirea C. Un ordin similar a transmis.C. Practic. dupã represiunea din noaptea precedentã. de la orele 10. Securitate. unul de tancuri ºi unul mecanizat. locþiitorul inspectorului general al Miliþiei31. erau fapte pe care Ceauºescu nu le înþelegea ºi nu le putea accepta. La rândul sãu.15.Ioan Scurtu Aºadar. 2004. ºi generalul Romeo Câmpeanu.. p. Bucureºti. generalul Iulian Vlad a dat ordin trupelor de securitate. din dipoziþia generalului Vlad. deoarece era practic imposibil ca armata sã câºtige în confruntarea cu zecile de mii de manifestanþi care ocupaserã centrul Capitalei. Ieºirea muncitorilor în stradã.

în continuare. vol. Câteva zile din viaþã. Editura Ager-Economistul. precizând cã partea sovieticã a respins cu hotãrâre asemenea acuzaþii. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie a fost adusã la cunoºtinþa opiniei publice mondiale încã din zorii zilei de 22 decembrie. cã se rãspândise zvonul potrivit cãruia Tökes ar fi fost ucis. 231 . dar ºtia cã “la Budapesta era pânã de curând o atmosferã de doliu ºi de îngrijorare”. Bucureºti. cit. urmat de documentarul Deplina independenþã economicã ºi politicã a þãrii – realizare istoricã a epocii Nicolae Ceauºescu. cãruia i-a comunicat atitudinea lui Ceauºescu faþã de declaraþiile fãcute de ªevardnadze la Bruxelles în legãturã cu victimele din România. pânã la ora 22. care erau bine informate despre evenimentele de la Bucureºti. ca instrument de propagandã în slujba socialismului totalitar.4632. Adjunctul ministrului de Externe sovietic. 86. p. pe care le-au transmis apoi în eter.. Trilogia revoluþiei române în direct. 33 Documente din arhivele ruseºti. l-a primit.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional nu aveau nici o reacþie. instalaþi la ferestrele Hotelului Intercontinental au filmat scene de groazã. când programul se încheia. Decretul privind instituirea stãrii de necesitate a mai fost difuzat de câteva ori la radio ºi la televiziune. La radio programul a continuat cu difuzarea unor cântece patriotice. 22 decembrie în studioul 4 al TVR. realizat de Vartan Arachelian. apoi se închideau în birourile lor. ca emisiunea sã se reia la ora 19 cu telejurnalul. 2004. El a descris evenimentele din Timiºoara de dupã 16 decembrie: “Sursele iugoslave spun cã în ciocniri au murit câteva sute 32 Teodor Brateº. Aboimov. temãtori. conform programului tipãrit. se priveau unii pe alþii. el a þinut sã transmitã pãrþii sovietice informaþiile pe care le deþinea. în dimineaþa zilei de 22 decembrie. apoi un alt documentar: România în lume (redactor Paul ªoloc) etc. Conducerea sovieticã se menþinea. consilierul Ambasadei Ungariei la Moscova. Ar fi trebuit. În acel moment s-a pus capãt unei epoci din istoria televiziunii române. într-o poziþie rezervatã. Emisiunea TV s-a închis la ora 11. I. în principal de la consulul general al Iugoslaviei la Timiºoara ºi de la numeroºi cetãþeni iugoslavi întorºi din România. Mulþi cameramani strãini. dar dorea sã cunoascã punctele de vedere ale þãrilor vecine României. ieºeau pe hol. Diplomatul era convins cã “evenimentele ultimelor ore vor schimba dramatic aceastã stare de spirit. Józef Birnbauer a declarat cã el nu deþinea informaþii suplimentare.“33 Aboimov a avut în aceeaºi dimineaþã o discuþie cu ambasadorul Iugoslaviei. Józef Birnbauer. loc. la cererea acestuia.

Ioan Scurtu de oameni. La Ministerul Apãrãrii Naþionale. la Ambasada SUA au venit ambasadorii Belgiei. în Revista “22”. încercând sã potoleascã spiritele. Nicolae Ceauºescu a ieºit în balcon pe la ora 11. Nu a reuºit sã vorbeascã. Dezorientat ºi incapabil sã mai facã faþã situaþiei. Ilie Ibidem Martor al revoluþiei: Coen Stork. fãrã a întâmpina vreo rezistenþã din partea forþelor de ordine. a trebuit sã se retragã.30. Mulþimea aflatã în zona Piaþa Universitãþii – Hotel Intercontinental – Piaþa Romanã a început sã se deplaseze spre Comitetul Central.R. un clopot de sticlã”. fost ambasador al Olandei în România (19881993). iar mulþi au aruncat în direcþia sa cu diverse obiecte aflate la îndemânã. deoarece cercurile imperialiste au organizat un complot internaþional cu scopul de a distruge socialismul ºi de a scoate România din sistemul socialist ºi din Tratatul de la Vraºovia. pregãtindu-se sã ia cu asalt clãdirea Comitetului Central. ºi de preºedinte ale Republicii Socialiste România. trimiseserã guvernelor lor documente ºi materiale privind situaþia din România. Ilie Ceauºescu l-a primit în jurul orei 12. unde au discutat “ceea ce trebuie sã facem”. evenimentele se precipitau cu o vitezã uluitoare. deoarece Nicolae Ceauºescu îºi trãia ultimele ore în calitatea sa de secretar general al P. dacã oficialitãþile nu satisfac cererile oamenilor”. 35 Aceºtia se implicaserã în sprijinirea disidenþilor. cu o portavoce în mânã. Marii Britanii ºi Olandei care s-au retras în “camera securizatã a Ambasadei. S-au auzit ºi sloganuri de genul <Armata nu va împuºca studenþi ºi copii de ºcoalã>”. din 24 decembrie 2007 – 7 ianuarie 2008. Nu au apucat sã convinã asupra a ceea ce urmau sã facã. Franþei. primind scrisori de la ei pe care le expediau la “Europa Liberã”. fãcându-le vizite la domiciliu.00 pe reprezentantul Tratatului de la Varºovia ºi pe ataºatul militar sovietic pe care i-a informat cã în cursul zilei se va anunþa constituirea unui nou guvern ºi ruga ca Uniunea Sovieticã sã dea dovadã de reþinere. deoarece a fost întâmpinat cu huidieli. La ora 11. în câteva minute a ocupat Piaþa Palatului. estimãri neverificate spun cã victimele depãºesc 2.000 […] Muncitorii au ocupat uzinele ºi ameninþã sã le arunce în aer.34 În Bucureºti.C. pe care acestea le-au folosit pentru a condamna regimul Ceauºescu. 34 35 232 . Spaniei. Oficialii Consulatului iugoslav au aflat cã “unii soldaþi ºi miliþieni aratã simpatie faþã de demonstranþi.

adoptatã cu o covârºitoare majoritate (1 809 voturi pentru. Un militar.S. comandantul Aviaþiei. precum ºi Emil Bobu ºi Manea Mãnescu erau deja urcaþi în elicopter. în “Dosarele istoriei”. a fost informat de Gorbaciov cã a primit veºti de la Ambasada sovieticã la Bucureºti despre evenimentele din noaptea precedentã. avea urmãtorul conþinut: “Congresul Deputaþilor Poporului ai U.”37 În timp ce la Moscova se adopta acest document. Elena Ceauºescu. 12/2006. deºi aveau la dispoziþie armament ºi muniþie. sã trimitã elicopterele. în cel mai scurt timp. unul dintre ele a aterizat pe clãdirea Comitetului Central. Aceasta trezeºte un sentiment de profund regret. Mulþi revoluþionari au pus mâna pe arme. iar militarii din interior. umanismului ºi respectãrii drepturilor omului. dupã ce timp de o sãptãmânã conducerea sovieticã a evitat sã-ºi exprime public poziþia faþã de situaþia din România. în România vor fi gãsite posibilitãþi de reglementare paºnicã a problemelor apãrute. 32 împotrivã ºi 65 de abþineri). pentru a nu survola piaþa ocupatã de manifestanþi.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Ceauºescu s-a declarat convins cã poporul român era capabil sã-ºi rezolve singur problemele. ce ºtiu sigur. regimul socialist-totalitar se prãbuºise. ºeful Direcþiei a V-a din Ministerul de Interne. maiorul David Aurel. nr. a avut iniþiativa solicitãrii unor elicoptere cu care sã fie evacuaþi Nicolae Ceauºescu ºi ceilalþi lideri politici. ce am auzit.S. în Bucureºti revoluþionarii pãtrundeau în clãdirea Comitetului Central. Declaraþia. Revoluþia românâ….R. care au dus la victime omeneºti.06. nu au opus rezistenþã. Congresul Deputaþilor Poporului ai U. le-a cerut sã se opreascã: “Vã rog. p. Zecile de mii de oameni care se aflau în Piaþa Palatului au privit decolarea ºi depãrtarea elicopterului cu sentimentul cã au scãpat de cel mai sângeros dictator din istoria României. 36 Viceamiral (r) ªtefan Dinu.S. Ne exprimãm speranþa cã.R. fiind gata sã riposteze în cazul cã ar fi atacaþi. p. Generalul Neagoe. drept care a propus elaborarea unei declaraþii politice. în dimineaþa zilei de 22 decembrie. Generalul Stanculescu a vorbit cu generalul Iosif Rus. îºi exprimã îngrijorarea serioasã în legãturã cu ºtirile referitoare la evenimentele dramatice din România. rãmâneþi pe loc! Vã rog sã nu vã apropiaþi!” Aparatul a decolat în direcþia Bulevardului Magheru. La ora 12. Când primii revoluþionari au ajuns pe platforma clãdirii. Nicolae Ceauºescu. p. 39 37 Constantin Sava ºi Constantin Monac.243. când Nicolae Ceauºescu a pãrãsit Comitetul Central. ce am vãzut. Idem Ce am fãcut. 206 233 . Condamnat de discreþie.36 În sfârºit. în spiritul rãbdãrii.S. care simboliza centrul vital al puterii politice în România.

egalitãþii în drepturi. La fel de absurde sunt ºi declaraþiile unor persoane oficiale româneºti despre intenþiile pe care le-ar avea U. acþiunile împotriva României ar fi planificate în cadrul Tratatului de la Varºovia.S. nemaivorbind de acuzaþia potrivit cãreia. 44 * Grigore Buciu avea sã precizeze cã în dimineaþa zilei de 22 decembrie. a fost chemat de colonelul Arãdãroaice care i-a cerut sã transporte mai multe pachete în care se aflau “mii de exemplare douã-trei tipuri de fluturaºi”. cetãþenii sovietici ºi-au exprimat “îngrijorarea serioasã ºi regrete profunde”. Opriþi acþiunile nechibzuite pânã nu este prea târziu”38 Manifestele fuseserã tipãrite de Secþia Propagandã Specialã a Ministerului Apãrãrii Naþionale. Noi respingem hotãrât declaraþiile privind campania antiromâneascã ce s-ar desfãºura în UR.00. independenþei.00. 484-485 38 234 . cauzei pãcii ºi socialismului. Diplomatul sovietic a încheiat cu afirmaþia cã Uniunea Sovieticã dorea dezvoltarea în continuare a relaþiilor între cele douã þãri “în interesul popoarelor noastre. în legãturã cu evenimentele din Timiºoara. caracteristic pentru relaþiile dintre noi.S.S. generalul Stãnculescu a semnat o notã telefonicã prin care dãdea ordin ca armata sã se subordoneze numai Ministerului Apãrãrii Naþionale. ca pe acest fond sã cucereascã Transilvania. la ora 13. Adjunctul ministrului de Externe a reiterat faptul cã þara sa respectã principiul suveranitãþii. pp.* Pentru a evita o stare de confuzie în rândul militarilor. dar pentru cã în România sau înregistrat victime omeneºti. chipurile. Asemenea afirmaþii sunt neîntemeiate ºi absolut innacceptabile. ambasadorul român Ion Bucur a fost convocat la Ministerul de Externe. România întreagã. am dori sã vã spunem cã ne-a surprins tonul acestuia ºi afirmaþia privind poziþia ºi rolul U. Cum mi-am petrecut revoluþia….Ioan Scurtu Dintr-un alt elicopter au fost lansate manifeste în care era scris: “Duºmanii v-au ademenit sã faceþi rãu þãrii.”40 Sfârºitul dictaturii…..00.00 ora României). considerând cã aceasta ar însemna amestecul în treburile interne ale unui stat suveran din partea unei organizaþii internaþionale. ora Moscovei – ora 13.R. neamestecului în treburile interne.S. pp. unde I. Aceºtia doresc haosul ºi dezordinea.53 40 Principiul dominoului…. la ora 9. Aboimov a þinut sã aminteascã faptul cã Uniunea Sovieticã s-a pronunþat împotriva convocãrii Consiliului de Securitate în legãturã cu evenimentele din România.S.. p. Aboimov a exprimat punctul de vedere al conducerii sovietice în legãturã cu expunerea liderului român din 20 decembrie: „În spiritul sinceritãþii.P. 73-74) 39 Generalul Revoluþiei…p. de a efectua o intervenþie în România”. la Baza 90 Aviaþie de la Otopeni ºi predate echipajului unui elicopter (Grigore Buciu.39 Cu câteva minute înainte de cãderea lui Ceauºescu (la ora 14.R.S.

200 Vezi. 22 decembrie 1989 – o zi în studioul 4. pe România Actualitãþi2. iar studiourile teritoriale din Cluj. din Bucureºti. p. Vestea despre fuga lui Ceauºescu a generat un val de entuziasm Timpul care a învins teama. p. 1 2 3 4 235 . Tg. în jurul orei 13. prin intervenþiile actorului Ion Caramitru ºi poetului Mircea Dinescu La Radio. astfel cã la postul naþional sau transmis luãrile de cuvânt ale persoanelor din interior. Viorel Popescu ºi alþi lucrãtori din aceastã instituþie. Securiºtii care pãzeau cele douã instituþii nu au opus nici o rezistenþã. pe larg. care l-a difuzat imediat.1 Cei care au discutat cu Petre Constantin reluarea transmisiei au fost Cazimir Ionescu. p. cât ºi ale celor veniþi din stradã. ºi în Piaþa Palatului. 140 Ibidem. INSTAURAREA NOII PUTERI În dupã amiaza zilei de 22 decembrie 1989 o parte dintre revoluþionari a rãmas în clãdirea C. Coordonatorul emisiunilor era Gheorghe Gherasim. Vestea fugii lui Nicolae Ceauºescu a fost anunþatã de televiziunea românã. alþii s-au îndreptat spre postul naþional de Radio ºi unii spre Televiziune. A intervenit Alexandru Mironov care le-a cerut sã nu recurgã la acte de violenþã ºi sã intre în ordine pentru a se adresa þãrii de la microfon.5 Mass-media a jucat un rol excepþional în acel sfârºit de decembrie 1989. Teodor Brateº. Alexandru Mironov. s-a adresat revoluþionarilor: “Vã rugãm sã vorbiþi. Bebe Ivanovici. Au vorbit Mircea Munteanu. Iaºi. Bucureºti. prin telefon. spuneþi ce aveþi de spus”. Directorul general al Televiziunii. Alexandru Arºinel etc. Faþa necunoscutã a “Europei Libere”. Bucureºti. a început transmiterea revoluþiei în direct. lãsându-le cale liberã. Editura Scripta. Explozia unei clipe. Radioul a devenit un instrument al revoluþiei. Emanuel Valeriu a tranims. primul reportaj despre revoluþia românã recepþionat de “Europa Liberã”. Apelul sãu a fost ascultat. p. 1992 5 Emanuel Valeriu. Mihai Voicu. Editura Lumina Lex. Mircea Ciobanu. Timiºoara. 2001. Craiova ºiau reluat activitatea. precum ºi Ana Blandiana. poftiþi în emisie.4 La rândul sãu. un grup de manifestanþi a încercat sã intre în clãdire spãrgând geamurile. Mureº. transmiþând evenimentele din zona respectivã. Din iniþiativa lui Sorin Helmis au fost unificate toate programele de radio. 9. Petre Constantin.3 Astfel. Carol Mãlinescu.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional 4. 318 Ibidem.C.

democraþia. ai regimului Ceauºescu. cei 5-6 ambasadori care ne aflam acolo. care sã nu tragã decât în situaþia în care erau atacate de grupuri înarmate cu arme de foc. comandanþii militari trebuiau sã asigure paza obiectivelor civile de importanþã deosebitã cu subunitãþi înarmate. 308-309 Ibidem. 309 236 . Constantin Sava ºi Constantin Monac. Ambasadorul olandez Coen Stork. În acele momente se înregistra o avalanºã de doritori sãºi exprime bucuria pentru eliberarea de sub dictaturã. dar trebuia sã fie sfârºitul. transmisã la aceeaºi orã. În unitãþi se va organiza apãrarea cazãrmilor ºi a tuturor obiectivelor militare. regizori ºi scriitori. aflat la Ambasada SUA. Ceauºescu nu mai e!” Entuziasmaþi erau ºi reprezentanþii statelor occidentale acreditaþi în Bucureºti. în care se menþiona: “Unitãþile militare de pe întreg teritoriul þãrii se retrag în cazãrmi. Cei mai activi s-au dovedit unii actori. Totuºi. sã proclame libertatea. János Fazekaº) au venit la televiziune pentru a-l înfiera pe “odiosul dictator”. Unitãþile militare care sunt angajate în faþa sediilor comitetelor judeþene de partid vor calma spiritele. dar nu au lipsit ºi opozanþii. cit. dupã care se retrag în cazãrmi. ole. fãrã a se lãsa provocate.”8 Faþã de cele ordonate.30. sã mulþumeascã tineretului. maºinile cu farurile aprinse claxonau anunþând victoria: Se scnada:“Ole. dezarmate sau dispersate. Ne-am ridicat. ºi mai ales studenþilor. p. coman6 7 8 Martor al revoluþiei…. generalul Stãnculescu preciza: “Se vor executa numai ordinele primite de la ministrul Apãrãrii Naþionale. fãrã sã tragã. Pentru stabilirea prioritãþilor în asigurarea pazei. generalul Stãnculescu a semnat o notã telefonicã. ne-am îmbrãþiºat. pentru sacrificiul fãcut. în ordine ºi cu calm. Cuvântul “libertate” era pe buzele tuturor.”7 Într-o altã notã telefonicã.Ioan Scurtu în întreaga þarã. op. La ora 13. inclusiv unii membri ai Comitetului Politic Executiv (Dumitru Popescu. avea sã relateze: “Nu ºtiam ce se va întâmpla cu Ceauºescu. Gheorghe Rãdulescu. Chiar vechii activiºti de partid. nimeni nu ºi-a asumat rãspunderea de a prelua conducerea în acele împrejurãri ºi de anunþa programul care urma sã fie îndeplinit dupã înlãturarea regimului Ceauºescu. pp. mai mult sau mai puþin cunoscuþi. oamenii se îmbrãþiºau. socotind cã înlãturarea lui Ceauºescu era ºi victoria lor. fericirea.6 Cei mai mulþi revoluþionari au rãmas în continuare în Piaþa Palatului. pentru a asculta discursurile care se rosteau din balconul Comitetului Central. era o atmosferã extrem de emoþionantã”. credinþa în Dumnezeu. Revoluþia românã….

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

danþii militari urmau sã se punã de acord cu reprezentanþii organelor locale. Militarii care asigurau paza acestor obiective trebuiau sã poarte pe braþul stâng banderola tricolorã9. Pe baza celor douã note telefonice – nr. 38 (de la ora 13) ºi nr. 39 (de la ora 13,30) – unii istorici ºi neistorici au ajuns sã aprecieze cã Stãnculescu a dat o loviturã de stat ºi sprijinindu-se pe armatã, a preluat puterea în România. O analizã, oricât de sumarã, a situaþiei din acea zi de 22 decembrie 1989 conduce la concluzia cã notele telefonice menþionate au fost rezultatul unei situaþii care nu fusese creatã de generalul Stãnculescu, ci de mare masã a populaþiei, care devenise stãpânã pe stradã. În acel context, armata nu putea sã se confrunte cu sutele de mii de oameni; nu o fãcuse în dimineaþa zilei de 22 decembrie, când Ceauºescu se afla încã la putere ºi cu atât mai puþin o putea face acum, când sentimentul victoriei le dãdea românilor ºi mai mult curaj10. La ora 13.30, Nicolae Ceauºescu abandonase deja puterea ºi nu mai îndeplinea funcþia de comandant suprem al armatei, nici pe cea de secretar general al P.C.R. ºi nici de preºedinte al Republicii Socialiste România. Lovitura de stat înseamnã înlãturarea de facto a conducãtorului aflat la putere, dar la acea orã România nu mai avea un conducãtor. În consecinþã, generalul Stãnculescu nu a avut împotriva cui sã dea lovitura de stat, întrucât o asemenea acþiune – dacã ar fi fost intenþia lui – rãmãsese fãrã obiect. La 13.30, cel numit verbal de Ceauºescu în funcþia de ministru al Apãrãrii Naþionale, a dat un ordin cãtre armatã, care se înscria în logica situaþiei concrete. Este semnificativ faptul cã generalul Stãnculescu a pãrãsit clãdirea Comitetului Central dupã ce a constatat cã elicopterul în care s-au îmbarcat Nicolae ºi Elena Ceauºescu ºi-a luat zborul; dupã cum singur avea sã mãrturiseascã, s-a strecurat prin mulþimea care afluia spre Comitetul Central ºi s-a deplasat pe jos pânã la fostul sediu al Ministerului Apãrãrii Naþionale, din strada Valter Mãrãcineanu (lângã Ciºmigiu), pentru a face rost de o maºinã cu care sã se deplaseze la Ministerul Apãrãrii Naþionale11. Ar fi un caz unic în istorie ca autorul loviturii de stat sã treacã printre oameni ca un oarecare, neºtiut ºi necunoscut, deºi el era „stãpânul“, liderul care, cu o loviturã de mãciucã, a lichidat un întreg
9 Ibidem 10 Vezi ºi

Ioan Scurtu, „Lovitura de stat“ a generalul Stãnculescu, în „Historia“, iunie 2006 11 Generalul Revoluþiei, pp. 45-46

237

Ioan Scurtu

regim politic. Dupã ce „autorul loviturii de stat” a reuºit sã obþinã maºina solicitatã, a ajuns la Ministerul Apãrãrii Naþionale din cartierul Drumul Taberei, unde ºi-a scos piciorul din ghips. De aici ºi-a exercitat funcþia de ministru, în condiþiile în care ministrul titular, generalul Vasile Milea, era mort, iar generalul ªtefan Guºã – ºeful Marelui Stat Major – nu sosise de la Timiºoara. Generalul Stãnculescu s-a prevalat de faptul cã era primadjunct al ministrului ºi cã fusese numit titular de Nicolae Ceauºescu. Ordinul sãu se referea strict la acþiunea armatei, care trebuia sã asigure paza obiectivelor civile de importanþã deosebitã ºi sã nu tragã decât atunci când ar fi atacatã. Autorul „loviturii de stat“ nu ºi-a arogat nici o funcþie în stat, nu a numit nici o persoanã care sã conducã guvernul sau alte structuri politico-administrative. Din contra, el a cerut comandanþilor militari sã se punã de acord cu reprezentanþii organelor locale, asupra cãrora el – autorul „loviturii de stat“ – nu avea nici o influenþã. Din momentul în care Nicolae Ceauºescu a pãrãsit clãdirea Comitetului Central, care simboliza, ºi era de fapt, centrul vital al puterii, el nu mai putea exercita nici una din prerogativele sale constituþionale: comandantul suprem al forþelor armate, preºedintele Consiliului Apãrãrii Republicii Socialiste România, preºedintele Republicii ºi al Consiliului de Stat; numirea ºi revocarea miniºtrilor, a membrilor Tribunalului Suprem, stabilirea rangurile diplomatice etc.12 În calitate de secretar general al P.C.R., Ceauºescu avusese în subordine toate organele ºi organizaþiile de partid, inclusiv pe primii secretari de judeþe, care erau în acelaºi timp ºi preºedinþii Consiliilor judeþene. A reduce funcþiile ºi puterea lui Ceauºescu la dimensiunea militarã, pentru a se putea justifica „lovitura de stat“, este o abordare simplistã. Ceauºescu nu-ºi mai putea exercita puterea nu pentru cã Stãnculescu a transmis douã ordine cãtre armatã, ci pentru cã, datoritã uriaºei presiuni populare, a fost nevoit sã pãrãseascã pupitrul de comandã a þãrii. Este un fapt arhicunoscut din istorie, cã o persoanã care dã o loviturã de stat se adreseazã imediat cetãþenilor, anunþându-i cã a preluat conducerea în acele momente excepþionale; dupã ce aruncã întreaga vinã asupra celui rãsturnat de la putere, lanseazã un document programatic, sau mãcar câteva lozinci, privind modul cum va acþiona; populaþia este chematã la calm ºi liniºte, dându-i-se asigurãri cã totul va fi bine ºi cã în istoria þãrii începea o nouã epocã. În realitate, la 22 decembrie 1989, generalul Stãnculescu nu s-a deplasat nici la Radio,
12

„Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România“, nr. 45 din 28 martie 1974

238

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

nici la Televiziune, pentru a face asemenea anunþuri, ci a rãmas în biroul de la Ministerul Apãrãrii Naþionale pentru a asigura conducerea operativã a armatei ºi în primul rând de a evita o ciocnire între militari ºi manifestanþi. De altfel, generalul Stãnculescu nu a manifestat nici o veleitate de lider politic, nu s-a adresat structurilor de stat civile, ci a aºteptat derularea evenimentelor pentru a se pune la dispoziþia noii conduceri a þãrii, asigurând-o de sprijinul armatei. La ora 13.30 nu exista o asemenea conducere cãreia sã i se adreseze; în fapt, s-a creat un vid de putere, iar situaþia din þarã nu putea fi þinutã sub control. Starea de euforie era indusã de la Bucureºti, prin Radio ºi Televiziune, unde se perindau numeroºi cetãþeni – de diverse profesii ºi nivele de pregãtire intelectualã – care, cu toþii, îºi exprimau bucuria cã România a devenit lliberã, iar în faþa poporului se deschidea o erã de prosperitate ºi fericire. În toate judeþele aveau loc asemenea manifestãri, dar populaþia era atentã sã afle ce se întâmplã în Capitalã. Cadrele aflate în conducerea þãrii, a judeþelor ºi comunelor, alese sau numite în timpul lui Nicolae Ceauºescu, nu-ºi mai puteau exercita funcþiile, fiind anihilate prin acþiunea populaþiei, care a luat cu asalt sediile Comitetelor de partid ºi Consiliilor populare. În fiecare oraº a apãrut un „balcon“ din care se þineau discursuri, revoluþionarii anunþând victoria împotriva dictaturii, începerea unei noi ere în istoria României, întemeiatã pe democraþie ºi libertate. Având în vedere aceastã realitate, afirmaþia potrivit cãreia generalul Stãnculescu, printro „loviturã de stat“, a devenit stãpân pe situaþie, este de-a dreptul fantezistã. În acele ore nu mai exista în România nici o autoritate de stat. Sediile organelor de conducere erau ocupate de manifestanþi, care distrugeau tablourile lui Nicolae Ceauºescu, scoteau lozincile de pe pereþi ºi aruncau în stradã cãrþile fostului dictator. Chiar dacã ar fi avut intenþia sã preia puterea în stat, generalul Stãnculescu nu avea cui sã se adreseze pentru a executa dispoziþiile sale. Meritul generalului Stãnculescu este cã în acele împrejurãri, în care armata rãmãsese fãrã ministru, deoarece numirea sa de cãtre Nicolae Ceauºescu nu fusese anunþatã public, ºi-a asumat rãspunderea de a prelua comanda ºi de a fi ordonat retragerea militarilor în cazãrmi. Se scanda atunci: „Armata e cu noi!“, dar nu puteau fi excluse eventuale provocãri, care ar fi dus la incidente ºi poate chiar la confruntãri violente între civili ºi militari, cu consecinþe dezastruoase pentru þarã. Disciplina militarã cerea sã existe un comandant, de la care sã porneascã ordinele ºi care sã fie executate de toate eºaloanele. În
239

Ioan Scurtu

condiþiile în care generalul ªtefan Guºã – ºeful Marelui Stat Major ºi înlocuitorul de drept al ministrului Apãrãrii Naþionale – nu sosise de la Timiºoara, organismul militar nu trebuia lãsat fãrã conducere, iar Stãnculescu ºi-a asumat aceastã responsabilitate. Totuºi, situaþia nu era foarte clarã. Generalul Stãnculescu fusese numit ministrul Apãrãrii Naþionale printr-un ordin verbal al lui Nicolae Ceauºescu, fãrã ca aceastã numire sã fie adusã la cunoºtinþa comandanþilor de armatã ºi a celorlalþi factori de conducere. În mod normal, dupã moartea lui Milea, funcþia de ministru era ocupatã de ºeful Marelui Stat Major, iar mulþi generali ºtiau cã ªtefan Guºã era cel care dãdea ordine. Întors de la Timiºoara, Guºã s-a instalat la C.C. al P.C.R. ºi nu la Ministerul Apãrãrii Naþionale, iar efortul sãu de a lua legãtura cu comandanþii s-a dovedit zadarnicã13. La TV s-a anunþat cã ministrul Apãrãrii Naþionale era generalul Militaru, iar mai mulþi generali ºi ofiþeri se erijau în comandanþi, dând ordine diferitelor unitãþi, când sã intre în cazãrmi, când sã se deplaseze în Bucureºti pentru a apãra Revoluþia. De aici au rezultat unele confuzii ºi ordine contradictorii care i-au derutat pe cei care trebuiau sã le execute. Dupã ce s-a cerut ca armata sã se retragã în cazãrmi, peste câteva ore s-a ordonat ca aceasta sã revinã în stradã, pentru a apãra obiectivele importante din oraºe. Mulþi vorbitori din balconul Comitetului Central, de la Radio ºi de la Televiziune anunþau constituirea unui nou guvern ºi elaborarea unui program revoluþionar. Între aceºtia, fostul prim-ministru Constantin Dãscãlescu, dar a fost huiduit de manifestanþi ºi obligat sã-ºi anunþe demisia, Ilie Verdeþ – ºi el fost prim-ministru –, nu a fost lãsat sã vorbeascã de mulþimea din faþa Comitetului Central. La un moment dat, din balconul Comitetului Central s-a strigat: „Sã vinã Corneliu Mãnescu sã formeze guvernul“; el fusese ministru de Externe ºi semnase „Scrisoarea celor ºase“ din martie 1989, drept care a fost „surghiunit“ la marginea Bucureºtilor. Tentative de formare a guvernului se înregistrau pe diferite culoare de la Comitetul Central, de la Televiziune ºi chiar în stradã; ele nu durau mai mult de câteva minute. În prima sa intervenþie televizatã, Mircea Dinescu anunþase: „Peste zece minute vom da un apel cãtre populaþie!“ Dar acest apel, care ar fi trebuit sã reprezinte un program, nu a mai fost redactat.
13 Cercetãtor ºtiinþific dr. Alexandru Oºca, Conducerea acþiunilor militare ºi angajarea forþelor armatei în Revoluþia din Decembrie 1989, în „Caietele Revoluþiei“, nr. 1/2007, p. 56

240

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

Nevoia unui program, a unei platforme care sã precizeze direcþia în care urma sã se îndrepte România era resimþitã de mulþi revoluþionari. Unii au trecut chiar la redactarea acestuia. Într-unul dintre studiouri, Radu Ciuceanu, Puica Buhoci-Ciuceanu ºi alþi câþiva au redactat o proclamaþie-program, care n-a mai apucat sã fie difuzatã pe post. În document se propunea înfiinþarea unui Consiliu Naþional Român „ca organ executiv al þãrii“, abrogarea Constituþiei Republicii Socialiste România ºi a organelor de stat, desfiinþarea PCR, organizarea de alegeri libere ºi asigurarea unui regim democratic14. La ora 14.00, cãpitanul de rangul I Constantin Cico Dumitrescu s-a adresat din studioul 4 al Televiziunii: „Rog pe tovarãºul Ion Iliescu, cu care am fost coleg*, sã vinã la Televiziune! Trebuie, tovarãºi, sã ne organizãm!“15. Rememorând acele evenimente, Ion Iliescu avea sã scrie: „În momentul când am hotãrât sã mã duc la televiziune, alegerea mea era simplã: vroiam sã fiu prezent la locul unor fapte pe care le aºteptam ºi pe care le consideram hotãrâtoare pentru destinul þãrii […] Vãzând aceastã uriaºã descãtuºare de energii, mi-am spus cã lucrul cel mai urgent era de a da coerenþã miºcãrii spontane a maselor, de a evita haosul ºi anarhia, de a alcãtui un nucleu în jurul cãruia sã se poatã regrupa toate forþele capabile de a orienta dezideratele mulþimii ºi a organiza acþiunile lor într-un program politic cu direcþie unitarã”16. Apariþia lui Ion Iliescu la televiziune, dupã câteva ore de la fuga lui Nicolae Ceauºescu, a fost salutatã cu entuziasm de Teodor Brateº, care preluase conducerea emisiunilor din studioul 4. De-a lungul timpului, Ion Iliescu îºi formase numeroºi prieteni, din rândul celor cu care lucrase la: Uniunea Asociaþiilor Studenþilor, Secþia Propagandã a Comitetului Central al P.C.R., Comitetele judeþene de partid Timiº ºi Iaºi, Consiliul Naþional al Apelor, Editura Tehnicã; iubitor de muzicã ºi de teatru, avea cunoºtinþe în lumea artiºtilor ºi a multor intelectuali. Nu este de mirare cã, dintre cei care s-au perindat la televiziune în acea dupã-amiazã de 22 decembrie 1989, Ion Iliescu era persoana politicã cea mai cunoscutã ºi apreciatã. Înzestrat cu un real simþ politic, el a înþeles cã în acel moment trebuia sã se implice în organizarea noii structuri de putere pentru a
14 Textul documentului, în Arhiva IRRD, rând 1, doc. 106, f. 1-8 ºi în “Clio 1989”, nr.1/2009. * În realitate, Cico Dumitrescu nu a fost, în nici o împrejurare, „coleg“ cu Ion Iliescu. 15 Revoluþia românã în direct, Bucureºti, 1990, p. 40 16 Ion Iliescu, Revoluþia Românã…, pp. 38-39

241

Ioan Scurtu

împiedica extinderea haosului în þarã. A luat cuvântul la ora 14.35 ºi, dupã ce a salutat înlãturarea dictatorului Ceauºescu, a apreciat: „Poporul nostru trebuie sã dea dovadã de maturitate în aceste momente, sã ne putem organiza pe baze democratice. Vom constitui în cursul acestei zile un Comitet al Salvãrii Naþionale, care sã înceapã sã punã ordine“17 El a cerut ca la ora 17.00 „toþi cei responsabili, care se pot angaja în aceastã operã constructivã“, sã vinã la Comitetul Central: „Trebuie neapãrat sã ne organizãm, într-un Comitet de Salvare Naþionalã. Sã elaborãm un program de acþiune“. Aºadar, încã de la prima sa apariþie publicã, Ion Iliescu s-a comportat ca un lider politic, hotãrât sãºi asume rãspunderea organizãrii României pe baze democratice. De la Televiziune, Iliescu s-a deplasat la Ministerul Apãrãrii Naþionale, unde a discutat cu generalul Stãnculescu. Ulterior, Iliescu avea sã precizeze: „El ne-a oferit gãzduire ºi primele informaþii. Mi-am dat seama cã singura instituþie pe care ne puteam sprijini, în condiþiile acelea, era Armata. Acolo exista ºi reþeaua specialã de telefonie, care acoperea întreg teritoriul României“.18 Generalul Victor Stãnculescu avea sã redea acest moment astfel: „i-am spus lui Sergiu Nicolaescu cã îi trimit un TAB la Televiziune sã aducã pe cei de acolo, întrucât le pot asigura protecþie la Ministerul Apãrãrii Naþionale. ªi atunci au venit la M.Ap.N. ºi Iliescu ºi Nicolaescu, cu Voican ºi încã unul, care tot aºa umbla cu automatul de gât, Montanu, iar aghiotantul le-a spus: «Nu intraþi aici cu armamentul, armamentul rãmâne aici!» Atunci m-a întrebat Iliescu: «Care e situaþia?» ºi eu i-am spus: «Eu pot sã vã asigur securitatea ºi liniºtea ºi vã pun la dispoziþie sala Consiliului Militar!»”. Generalul Stãnculescu aprecia cã “Iliescu nu prea ºtia ce sã mã întrebe, atunci i-am spus eu, situaþia la ora actualã era aºa, armata a intrat în cazãrmi, repet – pot sã vã asigur securitatea ºi nu vom mai putea scoate armata din cazãrmi din nou“. La întrebarea lui Dinu Sãraru: „Cum l-aþi tratat? Ca un posibil conducãtor al Revoluþiei?“, Stãnculescu a rãspuns: „Am considerat cã este posibil sã fie conducãtor […] I-am acordat încredere, ãsta a fost de fapt adevãrul, nu i-am spus concret: «Ia comanda ºi apucã-te de treabã!», dar l-am lãsat sã-ºi dea drumul sã meargã pe ce vroia el, deci nu a fost o «te numesc ºi ai grijã ce faci de acum înainte… nu ºtiu ce»“. Generalul a explicat: „Tot timpul le-am
17 E un început în tot sfârºitul… Culegere selectivã din programele radiodifuzate în zilele de 17-25 decembrie 1989, Bucureºti, Societatea Românã de Radiodifuziune, 1998, p. 183 18 Marele ºoc în finalul unui secol scurt…, p. 188

242

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

asigurat masa, iar în sala de Consiliu le-am asigurat saltele, paturi pliante ºi i-am pus pe toþi sã doarmã în noaptea aia în minister“19. Relatarea generalului Stãnculescu, fãcutã în anul 2004, conþine douã inexactitãþi: cei menþionaþi nu au venit la Ministerul Apãrãrii Naþionale aduºi de un TAB, ci au cãlãtorit cu maºini obiºnuite; aceºtia au rãmas în noaptea de 22/23 decembrie la televiziune ºi nu au dormit în acest minister. Dar fondul declaraþiilor rãmâne esenþial: anume cã, în calitatea pe care o avea, de ministru al Apãrãrii Naþionale, a oferit lui Ion Iliescu ºi însoþitorilor sãi, protecþie personalã, salã unde sã aibã loc discuþiile, hranã ºi locuri de dormit. Cu toate acestea, s-a formulat ideea cã la acea primã întâlnire: „Armata a predat puterea lui Ion Iliescu“20. Pentru a-i preda puterea, armata ar fi trebuit sã aibã acea putere, sã fie stãpânã pe situaþia din þarã, ca organismul de stat sã funcþioneze ºi sã se conformeze dispoziþiilor primite de la generalul Stãnculescu. Este însã cert cã în acea dupã-amiazã de 22 decembrie, vechiul aparat de stat nu mai lucra, iar noua putere nu se constituise. În acea atmosferã de confuzie generalã, Victor Stãnculescu a luat o decizie importantã: a asigurat noii puteri care se profila, în frunte cu Ion Iliescu, sprijinul Armatei, singura instituþie naþionalã care-ºi menþinuse structura organizatoricã ºi care acþiona în conformitate cu ordinele ministrului Apãrãrii Naþionale. Mai mult, i-a pus la dispoziþie logistica necesarã, de la reþeaua de telefoane, la paturile de dormit. Prin decizia sa de a prelua comanda armatei române într-un moment decisiv, generalul Victor Stãnculescu ºi-a legat numele de reuºita revoluþiei din decembrie 1989. Nu este nevoie sã se forþeze datele ºi realitãþile istorice pentru a-i atribui acþiuni pe care nu le-a întreprins ºi acte pe care nu le-a comis. Generalul Stãnculescu s-a pus la dispoziþia noii puteri care s-a constituit în seara zilei de 22 decembrie ºi a executat deciziile acesteia. Revenind la desfãºurarea evenimentelor, se cuvine menþionat faptul cã, în acea atmosferã de euforie ºi de disoluþie a autoritãþii de stat, în multe locuri, diverºi indivizi au început sã spargã magazinele (mai ales cele alimentare) ºi sã fure produsele. Chiar în clãdirea Comitetului Central se spãrgeau fiºete, se demontau lustre ºi telefoane, se rulau covoare care erau apoi însuºite de „revoluþionarii“ de ocazie. Militarii aflaþi în interiorul clãdirii ºi-au pãrãsit posturile, abandonând armamentul ºi muniþia. Profitând de ocazie, foarte mulþi revoluþionari
19

Generalul Revoluþiei…, pp. 56-59

243

Ioan Scurtu

au luat armele pentru a se apãra în eventualitatea unui atac din partea securiºtilor. Un episod interesant s-a înregistrat la Centrul de Informaþii Externe al Securitãþii din strada Batiºtei, unde colonelul Ilie Ianculescu a dat ordin profesorului Petru Naghiu, ºeful Direcþiei Personal ºi Învãþãmânt, sã decupeze stemele de pe drapelele care fluturau în faþa clãdirii, dupã care sã le arboreze din nou. Manifestanþii, care intenþionau sã ia cu asalt C.I.E., au început sã aplaude ºi sã strige „Veniþi cu noi!“, dupã care sau îndreptat spre Piaþa Palatului21. Foarte curând au început sã se rãspândeascã zvonuri alarmiste, care aveau credibilitate, deoarece nu era de aºteptat cã Nicolae Ceauºescu sã fi abandonat definitiv puterea. Cel care a lansat primul ideea cã revoluþia era în pericol, a fost generalul Nicolae Militaru; acesta s-a prezentat la Televiziune în jurul orei 14.00 ºi a adresat un apel „la tovarãºii generali care deþin funcþii de rãspundere în armata românã“ (nominalizându-i pe generalii Guºã, Eftimescu, Topliceanu º.a.), cerându-le: „Opriþi mãcelul! Daþi ordine, opriþi mãcelul!“ 22 Apelul era surprinzãtor, având în vedere cã în acele momente peste tot domnea o stare euforicã ºi nu se semnala nici un incident armat. Generalul ªtefan Guºã, ºeful Marelui Stat Major, avea sã aprecieze cã Nicolae Militaru „a lucrat dupã un plan dinainte stabilit, urmãrind sã destabilizeze armata ºi sã „reteze câteva capete“23*. Un fost lucrãtor în specialitatea contrainformaþii militare avea sã aprecieze cã prin acele cuvinte „Opriþi mãcelul“ s-a urmãrit „rupuerea unitãþii de comandã a M.Ap.N.“, prin izolarea generalilor Guºã ºi Vlad, pentru ca „echipa moscovitã“ sã poatã lua puterea24. La radio ºi Tv au luat cuvântul mai mulþi militari, care au þinut sã precizeze cã armata este alãturi de popor, au fãcut apel la unitate, pãstrarea calmului ºi ordinei publice.
20 Alex Mihai Stoenescu, Istoria loviturilor de stat în România, vol. 4, partea a IIa, p. 528 21 Revista „Periscop“ din decembrie 2008 (Interviu cu gen. brigadã (r) Petru Naghiu, cu titlul Nu am mers cu ei, dar am fost de partea lor!) 22 E un început…, p. 182 23 Condamnat la adevãr…, p. 73 * La 15 februarie 1990, generalul Nicolae Militaru, în calitate de ministru al Apãrãrii Naþionale, aproba arestarea generalului Guºã, acuzat de genocid (fotocopia documentului se aflã în Arhiva Institutului Revoluþiei Române din Decembrie 1989). 24 Valentin Raiha, În decembrie ’89 KGB a aruncat în aer România cu complicitatea unui grup de militari, Editura Ziua-Omega Press Investment, 1995, p. 23

244

trebuie sã se instaureze libertatea în România! […] Ofiþeri ºi soldaþi români. Petru Popescu. iatã. prin subsoluri ºi sunt gata sã arunce clãdirile în aer. Editura Venus. suntem informaþi cã Studiourile de Radiodifuziune sunt în pericol. 230 245 . cetãþeni ai Bucureºtiului. La rândul lor. cu brasardã tricolorã pe braþ.00. locþiitorul ºefului Inspectoratului General al Miliþiei. dar ºi diverºi revoluþionari din studioul 4 cereau populaþiei sã vinã pentru a apãra Televiziunea. Memorii. Aici. În orele imediat urmãtoare asemenea apeluri s-au intensificat. Teodor Brateº. fraþi români! Trebuie sã apãrãm victoria poporului!“ 26 La ora 17. precum ºi revoluþionari care ajungeau la microfon lansau apeluri cãtre populaþie sã fie vigilentã. În numele adevãrului. George Marinescu ºi alþi crainici. Populaþia era îndemnatã sã apere revoluþia ºi sã lupte împotriva teroriºtilor care s-ar fi infiltrat în blocuri. Bucureºti. oameni de ordine. sã apãraþi clãdirea Radioului din Strada Nuferilor. 181 27 Ibidem. Avem nevoie sã putem menþine victoria pe care am dobândit-o cu sânge. au luat armele cu care erau dotate gãrzile patriotice (constituite în august 1968) ºi au ieºit în stradã. rãmas la conducerea acestei instituþii. a declarat la TV cã „miliþia este alãturi de popor“25. dragi cetãþeni ai României! Nu lãsaþi sã ne scape victoria din mânã! Acum.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Forþele Ministerului de Interne ºi-au declarat ºi ele sprijinul pentru cauza revoluþiei. pe la casa scãrilor. ori niciodatã. care au început sã con25 Ion Suceavã. Viorel Popescu adresa urmãtorul apel: „Cetãþeni ai Bucureºtiului. Victor Ionescu. acelaºi crainic anunþa cã în Piaþa Palatului „au avut loc acum câteva minute lupte crâncene“27 ºi fãcea apel la ºoferii de pe maºinile grele ºi basculante sã înconjoare clãdirea Radiodifuziunii pentru a nu permite pãtrunderea teroriºtilor. 260-261 (textul intervenþiei lui Romeo Câmpeanu la TVRL) 26 E un început…. foarte mulþi cetãþeni s-au prezentat la întreprinderile ºi instituþiile în care lucrau. securiºtii depuseserã armele. Generalul Romeo Câmpeanu. Mircea Munteanu. pp. unii au obþinut arme chiar de la militari. La intersecþii ºi în jurul principalelor clãdiri – în primul rând ale Radiodifuziunii ºi Televiziunii – s-au constituit echipe de revoluþionari. apãraþi aceste puncte strategice care reprezintã Radio-ul ºi Televiziunea Românã! Faceþi un zid viu în jurul acestor importante mijloace de legãturã între noi toþi. Vã rugãm sã ieºiþi cu toþii în stradã. În jurul orei 15. p. În aceastã atmosferã. p. Viorel Popescu ºi alþi salariaþi din aceastã instituþie. Cornelius Roºianu. Aceeaºi stare de spirit s-a instalat ºi la Radio. în baza ordinului dat de generalul Vlad. 1991.

proprietatea de stat era ceauºistã ºi merita sã fie devalizatã. s-a refugiat în munþi. oi. Din maºina radar s-a þinut legãtura cu dispeceratul miliþiei. Imediat. împreunã cu numeroºi securiºti ºi teroriºti. Despre un asemenea plan s-a vorbit în 1968. unde au coborât în jurul orei 14. însuºinduºi vite. s-au îndreptat cu elicopterul spre Târgoviºte. elicopterul ºi-a luat zborul. potrivit cãrora ar fi existat un „plan Z“ privind evacuarea ºefului statului într-o anumitã locaþie. de la cutii cu conserve la haine de blanã. la Radio ºi Televiziune se difuzau cele mai fanteziste zvonuri despre Ceauºescu: a fugit în Iran sau în Coreea de Nord. iar afirmaþiile ulterioare. 246 . dupã o scurtã oprire la Snagov. maºini etc. Nicolae Ceauºescu fusese abandonat de toþi colaboratorii sãi. în decembrie 1989. cei doi rãmânând sã facã „autostopul“. apoi în altã maºinã. de unde. care i-a condus la Centrul pentru Protecþia Plantelor de lângã Târgoviºte. În fapt. * Despre existenþa acestui plan a vorbit Ion Dincã la procesul membrilor Comitetului Politic Executiv. cu o maºinã cu radar. Au urcat mai întâi în maºina unui medic.Ioan Scurtu troleze populaþia dacã avea pistoale. având în faþã (ca antemergãtori) pe sergentul-major Sãftoiu Ion. dupã invadarea Cehoslovaciei. Ceauºescu era pãrãsit de toþi colaboratorii sãi. dar el nu a devenit niciodatã realitate. grenade ºi alte arme periculoase pentru soarta revoluþiei. Nicolae Ceauºescu ºi Elena Ceauºescu. Nicolae Ceauºescu ºi Elena Ceauºescu au fost transportaþi în pãdurea Rãþoaia de lângã comuna Bocºani. ordine. s-au dovedit a fi fanteziste*. Nicolae Ceauºescu a acceptat aterizarea pe ºoseaua Bucureºti-Titu.30. De aici au fost preluaþi de plutonierul de miliþie Paisie Constantin ºi de sergentul Enache Ion. nu puþini muncitori ºi-au însuºit bunuri ale întreprinderii la care lucrau. Þara întreagã pãrea cã se scufundã în haos. disciplinã erau expresii ale dictaturii. pânã în comuna Vãcãreºti. þãranii au început sã devalizeze Cooperativele Agricole de Producþie. În acest timp. care a anunþat cã elicopterul fusese reperat ºi exista pericolul sã fie doborât. sergentul-major Osman Andrei ºi sergentul-major Flueraru Dan cu o maºinã ARO. cai. dupã care a coborât împreunã cu soþia. inclusiv de pilotul Vasile Maluþan. dar faptele l-au contrazis. Ei nu aveau o þintã precisã. chiar ºi de cei din garda personalã. Tot ce înseamnã autoritate. În multe localitãþi au fost sparte vitrinele magazinelor ºi s-a furat tot ce putea fi cãrat cu braþele. cu toate dotãrile necesare pentru a conduce lupta de rezistenþã în vederea revenirii sale la putere.

în sfârºit.0028. Nicolae ºi Elena Ceauºescu au fost preluaþi de doi ofiþeri ai armatei ºi conduºi la Unitatea Militarã al cãrei comandant era colonelul Andrei Kemenici. La Comitetul Central 28 Vartan Arachelian. Decembrie 1989 în Teleorman (Mãrturii ºi documente). Alexandria. la Sibiu – Frontul Democratic al judeþului Sibiu. toatã România. Din acel moment speculaþiile au început în legãturã cu locul anume unde s-ar fi stabilit Ceauºescu pentru a conduce acþiunea de reprimare a revoluþiei. Comitetele judeþene. 2005. ediþia a II-a Revoluþie ºi contrarevoluþie. Zile revoluþionare între douã solstiþii. tapiþer la cooperativa „Constructorul“ din Târgoviºte. Iaºi. practic. 264 30 Prof. Revoluþia cuprinsese. alegându-l în funcþia de preºedinte pe Doru Þigãu29. 254-265 (Declaraþia lui Ilie ªtirbescu) 29 Georgeta Crãciun. Momentul Brãila. orãºeneºti ºi chiar comunale erau luate cu asalt. anunþând cã soþii Ceauºescu se îndreptau spre Târgoviºte. 1989-1990. locotenent-colonelul Cronþ ªtefan le-a comunicat cã sunt arestaþi ºi le-a fãcut percheziþia corporalã. p. p. cei doi au rãmas în pãdurea Rãþoaia pânã spre ora 17. pânã la excuþia lor. 10 31 Ionel ªtefan Alexandru. pp. Ion Moraru. În faþa Dumneavoastrã…. sub pazã. România aflându-se în faþa unei iminente agresiuni externe. În realitate. 22 247 . împreunã cu Paisie Constantin. reprezentantul Frontului Salvãrii Naþionale. la Brãila – Comitetul Democratic Român31. Primãriþa din Vãcãreºti. aflând de la doctorul respectiv pe cine a transportat. Revoluþionarii cãutau sã structureze o nouã putere. Cronicã. Revoluþia din Decembrie 1989. în ziua de 25 decembrie. p. Editura Teleormanul Liber. când au fost transportaþi la Inspectoratul judeþean de Miliþie unde au ajuns în jurul orei 18. dându-i-se o denumire. Editura Dunãrea. În dupã-amiaza zilei de 22 decembrie. Brãila. în ajutorul lui ar sosi armate strãine. iar unii dintre ei chiar arestaþi.30. au fost identificate elicoptere care veneau dinspre Marea Neagrã. De exemplu. ieºenii au constituit Consiliul Provizoriu de Uniune Naþionalã al judeþului Iaºi. 1998. la Alexandria – Comitetul de Acþiune Democraticã. în frunte cu Ion Moraru30. românii au scãpat de dictaturã ºi acum sunt liberi. a telefonat la Televiziune. liderii politici de pânã atunci fiind înlãturaþi.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional intenþioneazã sã revinã în Bucureºti pentru a înãbuºi revoluþia. în întreaga þarã exista un val de entuziasm generat de faptul cã. Editura NOEL. Iaºi. Dupã puþin timp. Aici. Osman Andrei ºi în prezenþa lui Ilie ªtirbescu. Au rãmas în aceastã unitate. 1994. Enache Ion.

rezultã. În alte þãri socialiste (Cehoslovacia. Dintre vorbitorii la TV s-a remarcat patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. fiind totodatã opusã partidului unic. el a exprimat întreaga adeziune la acel moment mãreþ ºi a fãcut „apel la ierarhii. a administrãrii publice la nivel central ºi la nivel local. Prea Fericitul Patriarh Teoctist. sã nu fie de faþã în acele clipe mãreþe din istoria poporului român. Trilogia revoluþiei…. Germanã) s-a preferat denumirea de 32 33 34 35 Timpul care a învins teama. I. în vederea aplicãrii actelor care se desãvârºesc în aceste clipe. fiºetele erau sigilate. care a declarat cã nu se putea ca biserica strãmoºeascã.] Scopul nostru este ca sã constituim o nouã structurã a puterii politice […. acte istorice în viaþa poporului nostru. factorul de conducere a vieþii publice“35. R. 25 Ibidem. a organizãrii. sã pregãtim o viaþã în care poporul sã fie. Sediile Securitãþii erau în centrul atenþiei revoluþionarilor. pentru ca lucrarea care stã în faþã. Evident. cã în momentul cãderii lui Ceauºescu nu erau pregãtite documentele necesare ºi nici nu erau stabilite persoanele care sã preia puterea. preoþii ºi credincioºii Bisericii Ortodoxe Române sã colaboreze ºi sã dea urmare tuturor îndrumãrilor comitetelor locale. anunþând cã se va constitui „Consiliul Frontului Salvãrii Naþionale. „întreaga naþiune“ era cu ochii ºi cu urechile spre Bucureºti. Ion Iliescu s-a adresat mulþimii. deocamdatã provizorie. decizia lui Ion Iliescu de a asigura reorganizarea societãþii.D. dar acolo – pe baza ordinului dat de generalul Iulian Vlad – armamentul se afla în rastel. iar la TV un alt grup vorbea despre Partidul Salvãrii Naþionale–Partidul Eliberãrii32. nimeni nu reacþiona pentru a-l apãra pe Ceauºescu33. a conducerii. Revoluþia Românã…. Ajuns la Comitetul Central. vol. factorul de decizie. p. p. Numele noii organizaþii – Frontul Salvãrii Naþionale – sugera ideea de unitate a poporului român împotriva dictaturii. 303 Constantin Sava ºi Constantin Monac. p. Din cele douã intervenþii. Vom elabora mãsuri de organizare. dupã ora 17.00. 315-322 Teodor Brateº. în toate judeþele […. sã meargã la bun sfârºit“34. p. care funcþionase în România ultimelor decenii. prin ierarhii ei.] Vom crea niºte structuri provizorii care sã asigure funcþionarea noastrã ca societate. iar. la Televiziune ºi în Piaþa Palatului. realmente. 227 248 . pe de o parte. unde la Televiziune ºi la Radio continuau discursurile.Ioan Scurtu un grup de revoluþionari a anunþat constituirea Partidului Democrat. pe de altã parte.

al P. Generalul Militaru a sugerat ca acesta sã fie „organ de partid ºi de stat“.. din 1984. Bucureºti. p. p.108 249 . era “o structurã a noii puteri”. La Televiziune se fãcea o anumitã selecþie a celor care urmau sã ia cuvântul în studioul 4. Iliescu a apreciat cã F. Petre Roman. La apelul lansat de Ion Iliescu prin televiziune au rãspuns numeroase persoane. Aceeaºi denumire a fost utilizatã de Alexandru Melian în scrisoarea cãtre “Europa Liberã” prin care se cerea ca Ceauºescu sã nu fie reales 36 Peter Siani-Davies.. care acum juca rolul de „ideolog“ al revoluþiei. Gelu Voican Voiculescu. bazat pe societatea civilã. Sunã ca dracu“. The Romanian Revolution of December 1989.a. Virgil Mãgureanu afirmã cã denumirea de Frontul Salvãrii Naþionale aparþinea generalului Militaru. Nu este însã limpede ce elemente stãteau la baza acestei selecþii (între cei care au pãtruns în clãdire. Petre Roman avea sã relateze: „Pe când ne mai aflam încã în sediul Comitetului Central. în nici un caz. În fond. dar Petre Roman a replicat: „Nu de partid ºi de stat. dar în România aceasta era inexistentã36. Gheorghe Apostol. Dumitru Mazilu. Libertatea ca datorie…. dar nu li s-a permis sã vorbeascã. Sergiu Nicolaescu º. Gheorghe Apostol semnase „Scrisoarea celor 6“. p. într-o atmosferã extrem de incertã – când fiecare vorbea ºi era prea puþin dispus sã-i asculte pe ceilalþi.C. În sediul C. În memoriile sale. La Comitetul Central. s-au aflat Alexandru Drãghici.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Forum. în Stelian Þurlea. ne-a fost anunþatã venirea lui Gheorghe Apostol. s-au aflat Silviu Brucan. iar uºa sãlii în care se aflau aceºtia era asaltatã de numeroºi doritori sã participe la acea întâlnire – s-a trecut la elaborarea documentului programatic al revoluþiei române38. alãturi de Ion Iliescu. Nu este clar pe ce criteriu se fãcea selecþia. cu un Consiliu care sã asigure îndeplinirea obiectivelor propuse. 2005. Ion Iliescu a propus ca noul organ de conducere sã se numeascã Frontul Salvãrii Naþionale. Dumitru Apostoiu. L-am refuzat cu toþii“37. generalul ªtefan Guºã. colonelul Pârcãlãbescu. Apoi au sosit Alexandru Bârlãdeanu.N. 114 37 Petre Roman. Editura Fundaþiei PRO 39 De la regimul comunist…. cãpitanul Mihai Lupoi. Haga and London. ca ºi Brucan. Revoluþia în oglindã.S. Teodor Brateº fiind cel care aviza intrarea pe post. 119 38 Transcrierea înregistrãrii video.C. ca o miºcare menitã sã ducã la înlãturarea lui Nicolae Ceauºescu39.R. A vrut sã intre un vechi activist de partid – Gheorghe Apostol – dar nu a fost admis. Dumitru Popescu ºi alþi lideri comuniºti).

N. au fost duºi la Alexandria. De la totalitrarism la libertate.R. au fost aduºi în Bucureºti. fiind transportat cu cãtuºe la mâini ºi cu cãluº în gurã. anunþând o platformã – program. 27) ºi urcaþi într-un microbuz. nr. dar Silviu Brucan a obiectat: “Nu cred cã merge o singurã persoanã”. sã menþioneze: “Consiliul Frontului Salvãrii Naþionale condus de Ion Iliescu”.R.I. aducându-l înapoi la Bucureºti în jurul orei 16. I Acele zile ºi nopþi de dramatism ºi speranþã. unde au ajuns în jurul orei 6. intrase deja în vocabularul opoziþiei. a dat ordin celor doi locþiitori ai sãi. Ion Iliescu a aflat cã Dumitru Mazilu avea “un text”. soþia a scos dintr-un loc ascuns documentul pe care profesorul îl scrisese ºi care nu a fost descoperit de securiºti. fiind lãsaþi în jurul orelor 16. celor trei “li s-au aplicat cãtuºe”. Praporgescu. Revoluþia furatã. Calvarul virtuþii. Mazilu împreunã cu soþia ºi copilul. 1991.40 Dupã ce au aflat de fuga lui Nicolae Ceauºescu. (Arhiva I. D. Rãdulescu Emil ºi Manea Gheorghe “au trecut la ridicarea forþatã de la domiciliu a lui Mazilu Dumitru împreunã cu soþia ºi copilul de 16 ani ºi la transportarea lor în vederea depunerii într-o casã conspirativã din Zimnicea judeþul Teleorman.C. Acþiunea s-a desfãºurat în noaptea de 21/22 decembrie. Dupã fuga lui Ceauºescu. au fost scoºi din locuinþã (str. generalul Iulian Vlad a ordonat generalului Stamatoiu (adjunct al ministrului de Interne ºi ºeful Serviciului de Informaþii Externe) “sã analizeze cazul Dumitru Mazilu”. 48 250 . iar acesta. Diaconescu Gheorghe ºi Rãdulescu Emil. Cu alte cuvinte. Familia Mazilu a fost þinutã “într-o aripã dezafectatã a arestului Miliþiei din cadrul Inspectoratului Judeþean M. dos 100.S. Editura Aura. f. pe la 17. deoarece apartamentul din Zimnicea nu era pregãtit. p. 139 * Din acest document rezultã cã la 21 decembrie 1989.30. La discuþia din 22 decembrie.N.Ioan Scurtu în funcþia de secretar general al Congresul al XIV-lea al P. precum ºi ºefilor “serviciilor interesate”. Memoriu pentru þara mea. 140 42 Dumitru Mazilu. Editura Cozia.30 în faþa locuinþei lor. denumire inspiratã de evenimentele ce aveau loc în Cehoslovacia.R. unde trebuiau sã rãmânã pânã la liniºtirea evenimentelor din þarã”.30. fond I. Timiºoara.30. Documentele de arhivã au confirmat afirmaþiile profesorului: la 18 martie 1991 a avut loc ºedinþa publicã a Secþiei Militare de la Curtea Supremã de Justiþie care a pronunþat sentinþa asupra acþiunii penale privind reþinerea lui Dumitru Mazilu în noaptea de 21-22 decembrie 1989. drept care a propus sã fie chemat la acea discuþie din Comitetul Central. Dumitru Mazilu a fost ridicat în noaptea precedentã de la locuinþa sa împreunã cu soþia ºi copilul. Bucureºti. la rândul sãu. p. 2002. care sã stea la baza constituirii Forumului Civic42. 1-21) 41 Dumitru Mazilu în dialog….S. vol.* Dupã ce au ajuns acasã. Apoi a pornit spre Piaþa Palatului. securiºtii l-au pus în libertate. Ca urmare. Petre Roman ºi Nicolae Militaru au propus ca în actul de constituire a F. pânã la Alexandria. F.D.41 A luat cuvântul din balconul Comitetului Central. Conform relatãrilor sale. 40 Dumitru Mazilu în dialog cu Vasile Popa. Teleorman”.

2008 251 . ministrul de Externe al Franþei ºi preºedintele Comisiei Economice Europene (C. de asemenea. Dupã cum se observã. în scopul de a crea instituþii libere” în România. Preºedintele Parlamentului European. Coordonator Ion Calafeteanu. a salutat rãsturnarea regimului Ceauºescu în România. comenta Margaret Thatcher. spre deosebire de ceea ce s-a petrecut în celelalte þãri din Est.E. Agenþia Românã de Presã ºi Revoluþia din Decembrie 1989. Aceasta este o veste minunatã pentru poporul României. aºa cum a hotãrât sã facã ºi pentru alte þãri ale Europei rãsãritene care s-au democratizat. 4/2007. “Nu existã nici un motiv sã facem discriminãri la adresa României”. nr. este gata sã ajute România. În “Scânteia Poporului” se scria: “Revoluþia a învins! Acum e nevoie de raþiune. în “Caietele Revoluþiei”. pentru noi toþi. pentru România ºi restul Europei. “Acum esenþialul este sã se punã capãt violenþei ºi sã se instaureze un dialog între diferitele grupãri politice. a declarat Hurd presei la Paris. el exprimându-ºi regretul cã acest act a intervenit dupã “o baie de sânge”. Margaret Thatcher. a apreciat cã îndepãrtarea de la conducere a lui Ceauºescu este un lucru “formidabil”.). Primul ministru al Marii Britanii.E. premierul ºi-a exprimat speranþa cã noua conducere a României “va urma exemplul celorlalte þãri ºi va efectua alegeri libere în þarã. vezi ºi Ioan Scurtu. Delors a arãtat.43 Astfel. Într-un interviu acordat programului de televiziune “Sky News”. Jacques Delors. aprecierea cã românii au fãcut o “revoluþie” era utilizatã chiar atunci. Bucureºti. imediat dupã fuga lui Nicolae Ceauºescu. a declarat el unor ziariºti la Paris.E. de calm ºi vigilenþã în apãrarea libertãþii ºi valorilor naþionale”. ministrul britanic al Afacerilor Externe. cel mai fantastic dintre toþi”. cã C. Georgiana-Margareta Scurtu. în Revoluþia din decembrie 1989 ºi integrarea europeanã a României. ªtirile despre înlãturarea lui Nicolae Ceauºescu au fost salutate de numeroºi lideri politici din întreaga lume. Solidarizarea Europei cu Revoluþia Românã din 1989. 1989 s-a dovedit a fi un an istoric. Douglas Hurd – aflat într-o vizitã oficialã în Franþa – a calificat înlãturarea lui Ceauºescu drept “o veste excelentã”. în seara zilei de 22 decembrie. Enrique Baron. Editura Militarã. a arãtat el. în care se saluta victoria poporului împotriva dictaturii.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional În dupã-amiaza zilei de 22 decembrie au apãrut primele ziare consacrate revoluþiei: “Libertatea” (noua denumire a “Informaþiei Bucureºtilor”) ºi “Scânteia Poporului” (“Scânteia” de pânã atunci). a salutat 43 Apud. “Este o sãrbãtoare”.E.

aprecia ministrul de Externe al R. este gata “sã acorde un ajutor imediat României”. în sfârºit. Comunitatea internaþionalã.F. Hans Dietrich Genscher. Printr-o declaraþie. “Sperãm. sã asigure. În urma acestui eveniment.E. în încheierea reuniunii ministeriale. exprimându-se intenþia de a se dezvolta relaþii de prietenie cu România pe o bazã înnoitã.E. au adoptat. obþinutã prin acþiuni hotãrâte. care a avut consecinþe economice dezastruoase. “Poporul român a obþinut o mare victorie împotriva unui regim al dispreþului faþã de oameni”. Spre sfârºitul zilei de 22 decembrie 1989. a adãugat el. a hotãrât restabilirea cooperãrii cu România. desfãºurate în capitala Franþei. în care se spune cã C.E. fãcând un adevãrat tur de forþã ºi o demonstraþie de eficienþã. reuniunea ministerialã a C.E. secretarul general al Alianþei Nord-Atlantice (NATO). ºi al guvernului þãrii noastre” – se adaugã în document. prin intermediul organizãrii de alegeri libere. o declaraþie comunã în legãturã cu situaþia din România. respectarea drepturilor fundamentale ale acestui popor ce a suferit mult prea mult”..D. A doua zi. “La 200 de ani dupã Revoluþia Francezã. guvernul R. 23 decembrie. Sperãm – a adãugat el – cã aceastã nouã etapã va conduce la un proces de instaurare a democraþiei. sã ia mãsuri pentru reluarea cooperãrii cu aceastã þarã.E.Ioan Scurtu sfârºitul dictaturii în România ºi a exprimat “profunda satisfacþie pentru faptul cã poporul român a reuºit sã punã capãt unui sistem dictatorial” – informa agenþia spaniolã EFE.G. a declarat cã a aflat cu bucurie despre cãderea regimului Ceauºescu. “Poporul român poate sã conteze pe sprijinul solidar al poporului din R. prin care îºi exprima speranþa cã rãsturnarea regimului Ceauºescu era primul pas al cotiturii democratice a evenimentelor ºi cã aceste schimbãri aveau sã deschidã calea spre apropierea fireascã dintre unguri ºi români. cã România va înainta în mod paºnic în direcþia instaurãrii unei democraþii autentice”. miniºtrii de Externe ai þãrilor membre ale C.. “putem spune cã idealurile de libertate ºi de democraþie prevaleazã peste tot în Europa centralã ºi rãsãriteanã” – se preciza într-un comunicat dat publicitãþii de Wörner. care.D. în special cea vest-europeanã. Agenþia MTI transmitea o declaraþie a Prezidiului Partidului Socialist Ungar.E.Germane „saluta din inimã poporul român“ pentru marea sa victorie. “trebuie sã acþioneze urgent în sprijinul poporului român pentru a-l ajuta sã depãºeascã o etapã tragicã din istoria sa. 252 . Manfred Wörner. care îl vor îndrepta spre înnoirea democraticã a societãþii.G.

bastion al stalinismului care încãlca flagrant drepturile omului. Partidul Socialist Francez. acceptate de toþi. De asemenea. Ele vor forma premisele. Poporul român poate sã se bazeze pe sprijinul deplin ºi solidaritatea poporului cehoslovac. salutãm dorinþa sa de a sprijini popoarele europene în nãzuinþa promovãrii unor relaþii de prietenie.G. Guvernul olandez declara cã prãbuºirea lui Ceauºescu ºi a regimului sãu reprezenta “sfârºitul unei dictaturi sângeroase”. România era ultima þarã membrã a Tratatului de la Varºovia în care pãtrundea libertatea. Felicitãm poporul român pentru succesul sãu istoric.: “Românii sunt liberi. a declarat Genscher. care s-a încheiat prin insurgenþa eroicã dintr-o serie de oraºe. totodatã. aceasta este o veste bunã pentru noi toþi”. Partidul Comunist Francez ºi-a exprimat satisfacþia faþã de înlãturarea regimului Ceauºescu. Francois Mitterand. la întoarcerea sa dintr-o vizitã oficialã de trei zile în R. Europa respirã uºuratã. Ministerul de Externe al Cehoslovaciei a salutat victoria poporului român în lupta împotriva politicii represive ºi antipopulare a aparatului de partid ºi de stat ºi a dictaturii lui Ceauºescu. exprimându-ºi.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional drepturile omului ºi libertãþile de bazã ºi-au demonstrat din nou puternica lor forþã de atracþie. în urma evenimentelor de la 22 decembrie.D. a fost rãsturnatã. a primit cu bucurie schimbarea înregistratã în România: “poporul a lichidat cruzimea ºi opresiunea instituite în aceastã þarã de multe decenii. ministrul de Externe spaniol. a adresat un mesaj de felicitare poporului român: “Dictatura brutalã din România. a deschis calea spre democratizarea þãrii. “Rezistenþa de mulþi ani a poporului român. colaborare ºi înþelegere reciprocã. spre care tindem cu toþii”. “gândurile ºi sentimentele de simpatie faþã de toþi cei care au suferit în România”. pentru o ordine europeanã paºnicã. a cãrui “putere dictatorialã” a condamnat-o permanent. Fernando Ordonez. Dorinþa de libertate a poporului român s-a dovedit mai puternicã decât masacrul sângeros ºi tirania. Forþa libertãþii a învins” – se spunea într-un document al acestui partid. Preºedintele Bundestagului vest-german. care întinde o mânã de ajutor cetãþenilor ce au avut de suferit în timpul reprimãrii cu cruzime a demonstraþiilor de la Timiºoara ºi din alte oraºe”. Rita Sissmuth. Preºedintele Franþei. de guvernãmânt. Sã sperãm cã România va gãsi în curând pacea internã ºi va realiza un proces neviolent de reforme”. 253 . declara pe aeroportul Roissy-Charles de Gaulle. sublinia cã. exprimând totodatã bucuria “Celor 12” (din CEE) în urma rãsturnãrii regimului Ceauºescu.

popoarele din Iugoslavia îºi exprimã solidaritatea cu poporul român prieten. Congresul Deputaþilor Poporului al U. Pertti Asio. Îi asigurãm pe cetãþenii României de sentimentele tradiþionale de prietenie ºi bunã vecinãtate ºi reafirmãm dorinþa sincerã de colaborare strânsã în interesele socialismului ºi pãcii”. totodatã. Bulgaria. care preciza: “În acest moment istoric. libertate ºi demnitate a omului”. astfel. sã-ºi poatã construi un viitor liber ºi democratic”. Petar Mladenov. care a luptat cu atât de mult curaj ºi. declara: “Cu sincerã bucurie ºi adâncã uºurare am întâmpinat vestea înlãturãrii regimului Ceauºescu”. atât de des încãtuºatã. Înaltul oficial a subliniat cã “libertatea.S. terenul pentru ca poporul român. Iugoslavia urmãresc “îndeaproape evoluþiile din România ºi salutã cursul spre prosperitate. îºi afirmã sprijinul hotãrât faþã de cauza dreaptã a poporului român. Italia va acþiona în aceastã direcþie ºi va cere comunitãþii occidentale sã-ºi asume rãspunderea ce-i revine”. preºedintele Consiliului de Stat al R. acesta ºi-a exprimat convingerea cã toate organizaþiile social-politice ºi toate forþele din Bulgaria vor acorda un sprijin eficient poporului român: “Sunt convins cã evenimentele de vineri deschid calea spre dezvoltarea unor relaþii active ºi fructuoase de colaborare ºi a unei prietenii sincere între Bulgaria ºi România”. Conform agenþiei BTA. 254 . a declarat cã “întreaga opinie publicã respirã cu uºurare ca urmare a cãderii dictatorului Ceauºescu ºi a clicii sale”. informa agenþia Taniug. democraþie.R. Oficialul italian sublinia: “Va fi necesarã solidaritatea altor þãri cu o Românie ce ºi-a redobândit libertãþile fundamentale. încrezãtoare în noile perspective ale evoluþiei generale a relaþiilor iugoslavo-române”.F. deosebit de apropiat de noi. triumfã la Bucureºti ºi în întreaga Românie”. a supus spre aprobarea Congresului Deputaþilor Poporului urmãtorul mesaj: “În acest moment de cotiturã pentru soarta României. a fost adoptat în unanimitate de parlamentarii sovietici. Guvernul finlandez îºi exprima “speranþa cã situaþia din România va evolua pe o cale paºnicã dupã noile evenimente de cotiturã” – a declarat ministrul de Externe al Finlandei.S. Mario Soares. Mihail Gorbaciov. El ºi-a exprimat “întreaga admiraþie pentru poporul român. Textul. profundul regret pentru numeroasele victime înregistrate”. primit cu aplauze. Preºedintele Portugaliei. pregãtindu-se. Prezidiul ºi Guvernul R. Preºedintele URSS.Ioan Scurtu Ministrul de Externe al Italiei. declara: “Prin cãderea regimului Ceauºescu este eliminatã principala cauzã a represiunii sângeroase din România. Gianni de Michelis.S.P.

în “semn de protest faþã de reprimarea brutalã a manifestaþiilor de la Timiºoara ºi Bucureºti. “sunt gata. subliniind cã “nimic nu poate împiedica popoarele sã avanseze spre democraþie”. Statele Unite se angajeazã sã furnizeze un sprijin solid ºi asistenþa lor”. mãsurile pe care le luase cu o zi înainte împotriva regimului de la Bucureºti. din alte oraºe”. a adãugat Fitzwater. a salutat înlãturarea regimului Ceauºescu. Rene Felber. Fitzwater. a evoluþiei istoriei. Purtãtorul de cuvânt a exprimat speranþa cã noul guvern “va rãspunde cererilor poporului sãu privind schimbãri democratice ºi se va angaja într-un proces de tranziþie paºnicã”. afirmând cã “împãrtãºesc bucuria poporului român”. a declarat: “Poporul Elveþiei s-a bucurat aflând vestea prãbuºirii regimului impus de Ceauºescu ºi este gata sã trimitã ajutoare în alimente ºi medicamente României”. pe care nimeni nu o poate opri”. Statele Unite. preºedintele Venezuelei. când. secretarul de stat Joe J. Toate partidele 255 . “Prãbuºirea regimului Ceauºescu este o veste minunatã” – aprecia Ingvar Carlsson. Carlos Andres Perez. oricât de brutal ar fi el”. Dacã aceastã þarã “avanseazã rapid pe calea unor veritabile reforme democratice. care a subliniat cã Administraþia de la Washington va rãspunde cu promptitudine oricãrei cereri de ajutor umanitar. care s-a debarasat de “uriaºa povarã a regimului dictatorial”. sã stabileascã relaþii mai bune cu România”. primul ministru al Suediei. aºa cum au fost întotdeauna. care a declarat: “Evenimentele din ultimele zile au demonstrat cum o miºcare popularã poate rãsturna un regim. Clark îl rechemase pe ambasadorul canadian din România. a adãugat M. Marlin Fitzwater. citat de Agenþia France Presse. El a apreciat cã evenimentele din România “se înscriu pe linia valului de libertate din Europa de est. “Sperãm cã România se va alãtura în curând celorlalte þãri din Europa rãsãriteanã ºi centralã care s-au angajat într-o nouã erã de cooperare între Est ºi Vest” – a spus în încheiere purtãtorul de cuvânt al Casei Albe.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Prin purtãtorul de cuvânt al Casei Albe. în lumina noii situaþii create în România. ªeful Departamentului Federal al Afacerilor Externe al Elveþiei. Guvernul canadian “a primit cu bucurie“ ºtirea despre rãsturnarea de la putere a dictatorului Ceauºescu ºi a anunþat cã a suspendat. Statele Unite îºi declarau satisfacþia în legãturã cu înlãturarea de la putere a lui Ceauºescu. suspendase facilitãþile tarifare acordate pentru importurile din România ºi anulase toate contractele oficiale încheiate cu aceastã þarã.

susþinând revoluþionarii. în frunte cu Ion Iliescu. “Spectacolul” confuntãrilor oferit de Televiziunea Românã Liberã.C. aratã limpede cã s-a mizat pe o confruntare între Securitate ºi Armatã. ºi militari. În acel decembrie 256 . Au existat ºi opinii potrivit cãrora era vorba de un scenariu pregãtit din afara þãrii. a început sã se tragã.R. de cealaltã parte. iar înlãturarea acestuia ar fi însemnat ca securiºtii sã rãmânã fãrã “obiectul muncii”. S-a apreciat atunci cã erau securiºtii devotaþi lui Ceauºescu. imediat dupã fuga lui Ceauºescu. era privit de occidentali ca un film palpitant. pe de o parte. dar cercetãrile ulterioare nu au putut confirma o asemenea afirmaþie. Dupã revoluþie s-a emis ideea cã teroriºtii au fost dirijaþi de cei din noua putere. Într-o declaraþie a purtãtorului de cuvânt al Ministerului turc de Externe se afirmã cã este vorba de “evenimentul cel mai fericit din istoria poporului român prieten” – informa Agenþia France Presse. Ceauºescu trebuia readus la putere. Cu sau fãrã voie. din ordinul cui. Documentele aratã cã generalul Vlad a dat ordin ca securiºtii sã depunã armele la unitãþi. în Piaþa din faþa Comitetului Central al P. De aceea. a început o luptã între securiºti.C. ce s-a urmãrit prin aceastã declanºare a violenþei dupã plecarea lui Ceauºescu nu este clar ºi nu s-a putut lãmuri. La lãsarea întunericului.Ioan Scurtu politice suedeze au salutat cãderea dictatorului român – preciza Agenþia France Presse. În fond. Nu mai puþin adevãrat este cã în psihologia colectivã exista convingerea cã Ceauºescu se menþinea la putere cu sprijinul Securitãþii. Nu s-a putut demonstra cã securiºtii au deschis focul împotriva manifestanþilor sau cã ar fi acþionat ca niºte fanatici pentru apãrarea lui Ceauºescu. din alte state europene ºi din SUA aceastã problemã a teroriºtilor nu va putea fi clarificatã. urmãrind desmembrarea României. care-i þinea sub teroare pe români ºi cã nu era posibil ca aceasta sã nu lupte pentru readucerea la putere a secretarului general al P. pentru a-ºi justifica astfel “lovitura de stat” ºi a apãrea ca salvatori ai României ameninþatã de un rãzboi civil. care le capta atenþia. Cine trãgea. însãºi raþiunea de a fi a Securitãþii era acea de a-l apãra pe Ceauºescu. dar ºi modul cum au reacþionat liderii politici din Occident. Propaganda fãcutã de “Europa Liberã” ºi de alte posturi de radio strãine.R. Pânã ce nu se vor cerceta documentele de arhivã din þarã. Posturile de radio ºi mai mulþi lideri politici din Occident afirmau cã în România. iar Securitatea sã rãmânã instituþia de bazã a regimului sãu. a fost ºi o manipulare a opiniei publice.

aceºtia acþionau ca niºte instrumente oarbe. care fãcuserã antrenamente în România. de unde trãgeau asupra revoluþionarilor ºi a tuturor cetãþenilor. În acele zile fierbinþi s-a acreditat ideea cã “teroriºtii” erau români fanatizaþi.“44 În ziua de 23 decembrie 1989. în subsolurile acestora. Referindu-se la aceastã realitate. mass-media care relata evenimentele din România a renunþat la numirea ca securiºti a celor care trãgeau împotriva cetãþenilor ºi a adoptat termenul de “teroriºti”. mercenari plãtiþi cu sume grele pentru a-l apãra pe Ceauºescu. mai ales libieni. devenind un fel de “killeri”. În acest interval. ªtirile alarmante erau transmise prin radio ºi TV. istoricul Vasile Puºcaº conchidea: “ambele situaþii erau considerate de strategiºtii de imagine ai administraþiei americane ca fiind foarte favorabile disiminãrii senzitivitãþii cetãþenilor SUA faþã de intervenþia în Panama. antrenaþi special pentru a înãbuºi revoluþia ºi a face cât mai multe victime. 2) intervenþia sovieticã era de dorit. Cãderea României în Balcani. O analizã privind mesajele primite de armatã în intervalul 22-31 decembrie 1989 aratã cã cele mai 44 Vasile Puºcaº.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional 1989. pentru a se pune capãt jertfelor de sânge din România. Cluj-Napoca. dar ºi pe platformele blocurilor de locuinþe. S-a mai afirmat ºi cã aceºti teroriºti erau arabi. omorând pe oricine. 257 . când Noriega a fost capturat. americanii nu acceptau ideea unei noi implicãri a SUA într-un rãzboi. a Radioului. Aceºtia – “teroriºtii” – erau un fel de supraoameni. Dupã experienþa rãzboiului din Vietnam. preºedintele Bush hotãrâse ca armata americanã sã intervinã în Panama. Ei se aflau în clãdirea Comitetului Central. precum ºi în cimitire. Editura Dacia. Atacul american a avut loc în ziua de 20 decembrie ºi a durat aproape douã sãptãmâni. generând o adevãratã psihozã în rândul populaþiei. sã facã o adevãratã baie de sânge numai sã-l readucã pe Ceauºescu la putere. gata sã comitã cele mai abominabile crime. Pentru a nu-ºi pierde privilegiile de care beneficiau. pentru a-l înlãtura pe dictatorul Noriega. telespectatorilor americani li s-au inoculat douã idei: 1) revoluþia românã a avut un caracter violent. pentru a crea panicã ºi a provoca rãzboi civil. în cea a Televiziunii. 166. sub scara blocurilor. spre deosebire de celelalte state europene unde înlãturarea dictaturii s-a realizat pe cale paºnicã. 2000. iar pentru a “acoperi” mediatic acea intervenþie televiziunile de peste ocean au primit sugestia de a se concentra asupra evenimentelor din România. ascunzându-se în cavouri sau dupã cruci. p.

precum ºi în presa din 23 decembrie 1989. Ion Iliescu a avut urmãtoarea intervenþie. pe care se putea sprijini noua conducere. pe larg. Trãim un moment istoric. Cu toþii ºtim ºi recunoaºtem cã victoria de care se bucurã întreaga þarã este rodul spiritului de sacrificiu al maselor populare de toate naþionalitãþile ºi.45 Echipa care îºi asumase rãspunderea de a prelua conducerea României s-a deplasat de la sediul Comitetului Central. În acest moment de rãscruce am hotãrât sã ne constituim în Frontul Salvãrii Naþionale. luându-se ca bazã textul elaborat de Dumitru Mazilu. cãruia i s-au adus mai multe completãri ºi amendamente scrise de Silviu Brucan. S-a constituit ad-hoc Comandamentul Militar al Revoluþiei pentru coordonarea activitãþilor în teritoriu. prin Mihai Montanu. sentimentul demnitãþii naþionale. Seara târziu. fãrã deosebire de naþionalitate. nr. Revoluþia ºi minciuni mass-media. 1 din 22 decembrie 1989. care se sprijinã pe armata românã ºi care grupeazã toate forþele sãnãtoase ale þãrii. care ne-a restituit. în acelaºi timp. menþinerea administraþiei centrale ºi locale pânã la alegeri. completarea Consiliului Frontului Salvãrii Naþionale ºi alegerea unor organe provizorii locale. protestând împotriva tiraniei. cu preþul sângelui. transmisã în direct la radio ºi televiziune46: “Cetãþeni ºi cetãþene. care a dus þara la dezastru. în primul rând. 12/2006 46 Textul a fost publicat în „Monitorul oficial“ nr. Ioan Scurtu. toate 45 Vezi. a fost eliminat de la putere. Activitatea de definitivare a platformei-program a continuat la Televiziune. armata constituia o structurã organizatã. în jurul orei 23. La propunerea lui Ion Iliescu au fost introduse noi capitole ºi anume: dizolvarea tuturor structurilor de putere existente. Clanul Ceauºescu. la Ministerul Apãrãrii Naþionale. Un merit deosebit îl au cei care ani de zile ºi-au pus în pericol ºi viaþa. în “Dosarele istoriei“. unde funcþiona un sistem de comunicaþii ce permitea stabilirea legãturilor cu întreg teritoriul naþional. Se deschide o paginã nouã în viaþa politicã ºi economicã a României. 258 .Ioan Scurtu multe erau transmise de “persoane neidentificate” ºi “persoane anonime”. Aici.35. generalul Stãnculescu asigura conducerea armatei ºi contactul nemijlocit cu fruntaºii revoluþiei. iar conþinutul lor s-a dovedit a fi fals. al admirabilului nostru tineret.

Restructurarea agriculturii ºi sprijinirea micii producþii þãrãneºti. Organizarea de alegeri libere în cursul lunii aprilie. pentru a asigura desfãºurarea normalã a întregii vieþi economice ºi sociale. 2. Miliþia este chematã ca. Separarea puterilor legislativã. orãºeneºti ºi comunale ale Frontului Salvãrii Naþionale. Oprirea distrugerii satelor. în actuala lor structurã. subordonându-se Frontului Slavãrii Naþionale. se dizolvã toate structurile de putere ale clanului Ceauºescu. douã mandate. Eliminarea metodelor administrativ-birocratice de conducere economicã centralizatã ºi promovarea liberei iniþiative ºi a competenþei în conducerea tuturor sectoarelor economice. cel mult. Abandonarea rolului conducãtor al unui singur partid ºi statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernãmânt. Ca program. 259 . Consiliul Frontului Salvãrii Naþionale propune ca þara sã se numeascã în viitor România. municipale. cu cãldurã ºi apã. Restructurarea întregii economiii naþionale pe baza criteriilor rentabilitãþii ºi eficienþei. care coordoneazã întreaga activitate a armatei ºi a unitãþilor Ministerului de Interne. Consiliul de Stat ºi instituþiile sale îºi înceteazã activitatea. pentru asigurarea transportului. Toate ministerele ºi organele centrale. Întreaga putere în stat este preluatã de Consiliul Frontului Salvãrii Naþionale. Guvernul se demite. 3. Nimeni nu mai poate pretinde puterea pe viaþã. ca organe ale puterii locale. executivã ºi judecãtoreascã în stat ºi alegerea tuturor conducãtorilor politici pentru unul sau. îºi vor continua activitatea normalã. Din acest moment. libertãþii ºi demnitãþii poporului român. împreunã cu comitetele cetãþeneºti. 5. Lui i se vor subordona Consiliul Militar Superior.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional organizaþiile ºi grupãrile care s-au ridicat cu curaj în apãrarea libertãþii ºi demnitãþii în anii tiraniei totalitare. Scopul Frontului Salvãrii Naþionale este instaurarea democraþiei. cu energie electricã. Un comitet de redactare a noii Constituþii va începe sã funcþioneze imediat. a asistenþei medicale ºi a întregii reþele comerciale. sã asigure ordinea publicã. Frontul propune urmãtoarele: 1. Aceste organe vor lua toate mãsurile necesare pentru asigurarea aprovizionãrii populaþiei cu alimente. În teritoriu se vor constitui consilii judeþene. 4.

Respectarea drepturilor ºi libertãþilor minoritãþilor naþionale ºi asigurarea deplinei lor egalitãþi în drepturi cu românii. vom pune capãt exportului de produse agroalimentare. Dan Deºliu. Ana Blandiana. Dan Marþian. Eliminarea minciunii ºi a imposturii ºi statuarea unor criterii de competenþã ºi justiþie în toate domeniile de activitate. Mihai Ispas. Alexandru Bârlãdeanu. László Tökes. general Voinea. din mâinile unei familii despotice în mâinile poporului. Bogdan Teodoroiu. Aºezarea pe baze noi a dezvoltãrii culturii naþionale. 9. Vladimir* * Cazimir 260 . În mod provizoriu. general Victor Stãnculescu. Aurel-Dragoº Munteanu. respectului deplin al drepturilor ºi libertãþilor omului. Organizarea întregului comerþ al þãrii pornind de la cerinþele satisfacerii cu prioritate a tuturor nevoilor contidiene ale populaþiei României. Petre Roman.Ioan Scurtu 6. 7. În acest scop. general ªtefan Guºã. Gelu Voican Voiculescu. acordând prioritate satisfacerii nevoilor de cãldurã ºi luminã ale oamenilor. cele privitoare la Tratatul de la Varºovia. Reaºezarea învãþãmântului pe baze democratice ºi umaniste. Promovarea unei politici interne ºi externe subordonate nevoilor ºi intereselor dezvoltãþii fiinþei umane. prieteniei ºi pãcii în lume. cãpitan Lupoi Mihail. garantând triumful democraþiei. cãpitan de rangul I Dumitrescu Emil. Neacºa Vasile. Reorganizarea învãþãmântului românesc potrivit cerinþelor contemporane. Sergiu Nicolaescu. Ion Caramitru. Dumitru Mazilu. Corneliu Mãnescu. Negriþiu Paul. integrându-se în procesul de construire a unei Europe unite. în primul rând. Întreaga politicã externã a þãrii sã serveascã promovãrii bunei vecinãtãþi. Trecerea presei. Vom respecta angajamentele internaþionale ale României ºi. 8. vom reduce exportul de produse petroliere. casã comunã a tuturor popoarelor continentului. Ciontu Cristina. Constituindu-ne în acest Front. Manole Gheorghe. Eliminarea dogmelor ideologice care au provocat atâtea daune poporului român ºi promovarea adevãratelor valori ale umanitãþii. Baciu Marian. Silviu Brucan. televiziunii. libertãþii ºi demnitãþii tuturor locuitorilor þãrii. inclusiv al dreptului de deplasare liberã. radioului. Mircea Dinescu. Mihai Montanu. Eugenia Iorga. suntem ferm hotãrâþi sã facem tot ce depinde de noi pentru a restaura societatea civilã în România. în componenþa Consiliului intrã urmãtorii: Doina Cornea. 10.

ministerele ºi organele centrale. Am primit mandatul de a vi-l prezenta“. deschisã. gânditã într-un mod foarte operativ. este o structurã provizorie. Acest Comunicat este o primã platformã-program a noului organism al puterii de stat din România. în cursul lunii aprilie. pentru asigurarea transportului. ai studenþilor. Se anunþa dizolvarea tuturor structurilor de putere. Domokós Géza. Lista rãmâne deschisã. Guvernul era considerat demis. Magdalena Ionescu. era „instaurarea democraþiei. cu energie electricã. Cârjan Constantin. Cele zece puncte programatice stabileau direcþia în care trebuia sã evolueze România.N. cãruia i se subordonau Consiliul Militar Superior. „Întreaga putere în stat este preluatã de Consiliul Frontului Salvãrii Naþionale“. ai armatei. Din analiza acestui document rezultã cã obiectivul F. care ºi-au pus viaþa în pericol.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Ionescu. municipale.S. în structura existentã. Pentru a putea completa componenþa Consiliului aºteptãm propuneri din partea tuturor categoriilor ºi forþelor sociale care au luptat ºi au învins. „pentru a asigura desfãºurarea normalã a întregii vieþi economice ºi sociale“. „împreunã cu comitetele cetãþeneºti. se punea capãt regimului socialist-totalitar care dãinuia în România din 1948 ºi se deschidea cale unui regim democratic. Miliþia era chematã ca. Bucurescu Valeriu. acele forþe care au fost active. Astfel. Un punct extrem de important se referea la: „Separarea puterilor legislativã. executivã ºi judecãtoreascã 261 . orãºeneºti ºi comunale ale Frontului Salvãrii Naþionale „ca organe ale puterii locale“. libertãþii ºi demnitãþii poporului român“. Ion Iliescu. sã asigure ordinea publicã“. tineri care în aceste zile au fost pe baricade. a asistenþei medicale ºi a întregii reþele comerciale“. deci. Ovidiu Vlad. Constantin Ivanovici. ai intelectualitãþii. Pentru validarea noului regim se preconiza organizarea de alegeri libere. Adrian Sârbu. În teritoriu urmau sã se constituie Consilii judeþene. Consiliul de Stat ºi instituþiile sale îºi încetau activitatea. prezente în procesul de instaurare a noului regim al puterii. Marian Mierlã. Am menþionat doar câteva nume de oameni care au demonstrat spirit de sacrificiu în anii tiraniei. Nu aceasta va fi componenþa completã a Consiliului. Lista rãmâne. Aceste organe trebuiau sã ia toate mãsurile necesare „pentru asigurarea aprovizionãrii populaþiei cu alimente. reprezentanþi ai muncitorilor. Deocamdatã. Chiar de la primul punct se viza: „Abandonarea rolului conducãtor al unui singur partid ºi statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernãmânt“. cu cãldurã ºi apã.

televiziunii. impuse prin legea învãþãmântului din 1948. radioului. însemna abandonarea uneia din tarele societãþii totalitare. În privinþa economiei se preconiza „restructurarea acesteia“ pe baza „criteriilor rentabilitãþii ºi eficienþei“. Denumirea þãrii era România. Þinând seama de penuria 262 . ceea ce însemna desfiinþarea colectivizãrii realizatã în anii 1949-1962. Pentru minoritãþile naþionale se cerea „respectarea drepturilor ºi libertãþilor“ acestora ºi „asigurarea deplinei lor egalitãþi în drepturi cu românii“. Având în vedere situaþia creatã dupã 1948. cuvântul „imposturã“ viza. se anunþa constituirea unui comitet pentru redactarea unei noi Constituþii. adoptatã în 1965 la propunerea lui Nicolae Ceauºescu. Aceeaºi ideea se regãsea în: „Trecerea presei. În document erau abordate problemele privind învãþãmântul ºi cultura.Ioan Scurtu în stat“ – una dintre trãsãturile fundamentale ale oricãrui regim democratic. familia la care se fãcea trimitere era cea a lui Nicolae Ceauºescu. douã mandate. pe Elena Ceauºescu. în urma unor mari presiuni ºi violenþe împotriva þãrãnimii. deºi nivelul ei de pregãtire intelectualã era cu totul precar. Trebuiau eliminate „dogmele ideologice care au provocat atâtea daune poporului român ºi promovarea adevãratelor valori ale umanitãþii“. în primul rând. Reaºezarea învãþãmântului pe baze democratice ºi umaniste“. precum ºi deschiderea spre adevãratele valori. De asemenea. cel mult. a învãþãturii marxist-leniniste. renunþându-se la titulatura de „Republica Socialistã“. aceste „dogme“ însemnau monopolul materialismului dialectic ºi istoric. Nimeni nu poate pretinde puterea pe viaþã“. Un punct distinct viza „restructurarea agriculturii ºi sprijinirea micii producþii þãrãneºti“. nu se folosea în mod expres denumirea de economie de piaþã. ajunsã academician ºi „savant de largã reputaþie internaþionalã“. dar numai o asemenea economie avea la bazã aceste criterii. care sã înceapã sã funcþioneze imediat. „Eliminarea minciunii ºi a imposturii ºi statuarea unor criterii de competenþã ºi justiþie în toate domeniile de activitate“. Se cerea „promovarea liberei iniþiative ºi a competiþiei în conducerea tuturor sectoarelor economice“. În împrejurãrile de atunci. eliminarea „metodelor administrativ-birocratice de conducere economicã centralizatã“. indiferent de conotaþia lor ideologicã. dominatã de subiectivism ºi arbitrariu. documentul preconiza „alegerea tuturor conducãtorilor politici pentru unul sau. din mâinile unei familii despotice în mâinile poporului“. „Aºezarea pe bazei noi a dezvoltãrii culturii naþionale“ însemna depolitizarea acesteia. Învãþãmântul urma sã fie reorganizat „potrivit cerinþelor contemporane.

inclusiv dreptul de emigrare. precum în celelalte þãri socialiste. a dispãrut de facto de pe scena istoriei. casa comunã a tuturor popoarelor continentului“. România urma sã se integreze „în procesul de constituire a unei Europe unite. de a „restaura societatea civilã în România. pânã atunci „forþa politicã conducãtoare“.N. 1/2006. În acelaºi timp. respectului deplin al drepturilor ºi libertãþilor omnului. în Comunicat se cerea: „Organizarea întregului comerþ al þãrii pornind de la cerinþele satisfacerii cu prioritate a tuturor nevoilor cotidiene ale populaþiei României“. Acestea erau deziderate de mai multe decenii ale românilor. Revoluþia românã a avut de la început un caracter radical. nemaicunoscând o perioadã de perestroika. de cãldurã ºi luminã. începând cu partidul unic. pentru care militau cu hotãrâre guvernele occidentale ºi exponenþii societãþii civile din statele respective. în acest scop. iar „deplasarea liberã“. în „Caietele Revoluþiei“.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional de produse alimentare.S. Ideea „casei comune“ fusese lansatã de preºedintele francez Charles de Gaulle ºi însuºitã ulterior de alþi lideri politici. inclusiv de Mihail Gorbaciov. în primul rând cele privitoare la Tratatul de la Varºovia. În toate celelalte state socialiste. Politica internã ºi externã era subordonatã „nevoilor ºi intereselor dezvoltãrii fiinþei umane. partidele comuniste îºi * O excepþie fãcea Albania. Dupã cum se observã. în Ioan Scurtu. În domeniul politicii externe se avea în vedere promovarea „bunei vecinãtãþi. în 1968. astfel cã nici România nu putea sã o facã. acordând prioritate satisfacerii nevoilor de cãldurã ºi luminã ale oamenilor“. nr. acest fapt rezulta în mod limpede din textul Comunicatului. „vom pune capãt exportului de produse agroalimentare. Acel tratat exista din 1955 ºi nici un stat membru nu-l dezavuase unilateral*. era lichidat ºi se pornea pe drumul unei societãþi pluraliste. Partidul Comunist Român. Întregul eºafodaj al statului totalitar. Comunicatul exprima voinþa F. libertãþii ºi demnitãþii tuturor locuitorilor þãrii“. democratice. care s-a retras. Douã documente fundamentale ale Revoluþiei Române din Decembrie 1989. Deºi nu se proclama în mod explicit caracterul anticomunist al Revoluþiei. inclusiv al dreptului de deplasare liberã“. garantând triumful democraþiei. 19-23 47 263 . vom reduce exportul de produse petroliere. unele prevederi erau similare cu cele ale Proclamaþiei de la Timiºoara47. De altfel. respectarea angajamentelor internaþionale ale României. prieteniei ºi pãcii în lume“. O analizã comparativã a Proclamaþiei de la Timiºoara din 20 decembrie ºi Comunicatului cãtre þarã a Consiliului Salvãrii Naþionale din 22 decembrie. p. din aceastã organizaþie. era o cerinþã extrem de presantã.

Paul Negriþiu. Gelu Voican Voiculescu. Marian Baciu.N. Partidul Comunist era încã singurul partid politic de guvernãmânt. Vasile Neacºa. Dumitru Mazilu. Numele sãu fusese invocat de unele organe de presã din Occident. Cazimir Ionescu. revoluþionari intraþi atunci în viaþa politicã: Petre Roman. ci la 20 mai 1990.. care s-a încheiat odatã cu adoptarea ei prin referendum la 8 decembrie 1991. Mihai Montanu. Bogdan Teodoriu. Constantin Cârjan. care adoptaserã o atitudine criticã faþã de politica promovatã de Nicolae Ceauºescu ºi anume: Doinea Cornea.S. Magdalena Ionescu. Mihai Ispas. Mulþi dintre cei menþionaþi au aflat de la televizor cã fac parte din acest organism de conducere. Ovidiu Vlad. ca facând parte din Consiliul F. graniþele României au fost deschise. Faptul cã în documentul prezentat nu s-a fãcut nici o referire la Timiºoara ºi cã în Consiliul F. Dan Marþian. nu a fost inclus nici un timiºorean a generat o stare de frustrare a bãnãþenilor. alþi intelectuali: Ion Caramitru. asigurându-se astfel libera intrare ºi ieºire (chiar fãrã paºaport) din þarã. alegerile parlamentare nu s-au putut desfãºura în luna aprilie.Ioan Scurtu schimbaserã programul ºi denumirea. Emil (Cico) Dumitrescu. Chiar în ziua de 22 decembrie 1989. trimis „la munca de jos“ ºi apoi eliminat din rândul cadrelor politice. continuând sã se afle la putere. „Ultimul pe listã. De exemplu. În Uniunea Sovieticã. În privinþa persoanelor. fiind numit directorul Editurii Tehnice. Marian Mierlã.N. Mircea Dinescu. Gheorghe Manole. Silviu Brucan. iar elaborarea Constituþiei a fost un proces îndelungat. Aurel Dragoº Munteanu. Sergiu Nicolaescu. împreunã cu alte forþe politice. Lászlo Tökés. Mihail Lupoi. Dómokos Géza. A fost o mãsurã necesarã. Victor Atanasie Stãnculescu. Gheorghe Voinea. se cuvin câteva comentarii. Eugenia Iorga. inclusiv de postul de radio Europa Liberã ca succesorul lui Ceauºescu la conducerea României. care avea sã se accentueze în perioada urmãtoare. din punct de vedere 264 . Desfãºurarea evenimentelor a premers sau a eludat unele dintre prevederile Comunicatului. Constantin Ivanovici. Valeriu Bucurescu. Alexandru Bârlãdeanu. generali ºi ofiþeri superiori: ªtefan Guºã. unul dintre liderii de partid marginalizaþi de Ceauºescu. Cristina Ciontu. Erau în primul rând nominalizate unele persoane cunoscute.S. cu voia dumneavoastrã“ (cuvintele rostite atunci) era Ion Iliescu. foºti activiºi de partid maginalizaþi de Nicolae Ceauºescu: Corneliu Mãnescu. Adrian Sârbu. Ana Blandiana. Dan Deºliu.

Mai mulþi tineri au fost împuºcaþi între ochi pe întuneric.. Dumitru Mazilu avea sã-ºi aminteascã: „La orele 2. inclusiv în sediul C. Se stingea ºi se 48 Prof.48 Un alt participant la revoluþie avea sã scrie: „Era o nebunie în C. pe de o parte. în „Clio 89“. inclusiv arme.N. Cum am devenit critic al violãrii drepturilor omului în þara mea în anii 1985-1989. iar consecinþele aveau sã fie extrem de negative pentru evoluþia României. inclusiv spioni.R.C. în noaptea de 23 spre 24 decembrie.00.R. au putut intra în voie numeroase persoane.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional psihologic: românii râvniserã decenii de-a rândul sã poatã circula fãrã restricþie în strãinãtate. de cealaltã parte. televiziunea acreditând ideea cã teroriºtii. întotdeauna când într-un stat au loc evenimente deosebite.C. nu vor sã depunã armele ºi urmãresc înãbuºirea revoluþiei într-o baie de sânge ºi readucerea la putere a fostului dictator. UN COMANDO (aºa este în text – I.S.C. Cert este cã mulþi „miliardari de carton“ apãruþi dupã revoluþie proveneau din rândul foºtilor securiºti. p. în România au venit sute de ziariºti. dupã difuzarea Comunicatului F. Pe de altã parte. situaþia din þarã a continuat sã se deterioreze. ca ulterior aceºtia sã fi avut un rol în falimentarea multor întreprinderi care au fost apoi privatizate pe preþuri ce nu acopereau nici mãcar valoarea terenurilor pe care acestea se aflau. În aceste condiþii au putut fi aduse diverse obiecte. 1/2007. pentru a putea fi controlatã foarte strict orice intrare ºi ieºire din þarã. sã fi contribuit la agravarea stãrii de tensiune din þarã în zilele urmãtoare. cu teroriºtii ºi securiºtii. lucrând mânã în mânã cu foºtii securiºti români.S. al P. S-a creat o adevãratã psihozã. Dupã cum. S-a afirmat cã exista un scenariu. potrivit cãruia Securitatea trebuia fãcutã vinovatã de uciderea populaþiei civile ºi ca urmare sã fie dizolvatã. Aceºtia au putut acþiona nestingheriþi. se închid graniþele. Luminile fuseserã stinse“.C. care au jurat credinþã lui Nicolae Ceauºescu. dar ºi maºini cu ajutoare pentru populaþie. 157 265 . nr. nu este exclus. univ. astfel încât statul român sã rãmânã fãrã un serviciu de informaþii. Este foarte probabil ca spionii respectivi.). care nu au fost supuse controlului vamal. S-au creat situaþii extrem de confuze. dr.C. Generalul Iulian Vlad a dejucat acest plan. în care se confruntau armata ºi populaþia. al P. Din motive rãmase obscure. ordonând tuturor unitãþile ºi militarilor din Securitate sã depunã armele ºi sã nu acþioneze în nici un fel. mai ales în acele împrejurãri confuze. a sosit la sediul C. Dumitru Mazilu. România se transformase într-un teatru de rãzboi. Dupã 22 decembrie. ca într-o „þarã a nimãnui“.

Ei se pregãteau sã devinã ingineri militari. Am vrut sã ne ducem în zona subsolului. Decizia a fost fatalã.50 În urma incidentului s-au înregistrat 5 morþi ºi 8 rãniþi 51. În aceastã psihozã. Chiar ºi clãdirea Ministerului Apãrãrii Naþionale se afla în pericol. S-a creat un haos de nedescris. 17 50 Grigore Buciu. la vedere. pânã când „teroriºtii“ era anihilaþi. Aºa învãþaserã ei la tacticã. nici ca iniþiere tacticã.A. p. s-a stins lumina în încãpere. ºi a fost împuºcat în staþia de tramvai din Piaþa Moghioroº – Drumul Taberei (este vorba despre rugbistul Radu Durbac. Când au apãrut între blocuri. Un tânãr îmbrãcat în trening era. drept care au fost reþinute de revoluþionari. Un sfârºit la fel de tragic a avut actorul Horia Cãciulescu. Au fost trimiºi studenþi. un terorist. Ne-am dus într-o camerã de la parter unde era foarte multã lume ºi mulþi paraºutiºti. Se pãrea cã toate unitãþile erau atacate de teroriºti. Au considerat cã nu este bine sã vinã pe stradã. Cronologie…. Apãrãtorii nu erau avertizaþi de venirea respectivilor tineri militari. avea în sacoºe grenade. tineri care nu aveau pregãtirea militarã necesarã. Pânã sã se identifice cine sunt. acesta se îndrepta spre Palatul Telefoanelor pentru a vorbi cu o rudã din strãinãtate. 2006. – Casa Centralã a Armatei). Sau poate voiau sã cadã în spatele inamicului ce ataca Ministerul. în faþa Centrului de Calcul al Armatei.Ioan Scurtu aprindea lumina ºi se trãgeau la nimerealã rafale de mitralierã. nici ca mânuire a armamentului. s-a putut afirma cã o bãtrânã. În acele zile ºi nopþi. p. sã-l ia prin surprindere. Cum mi-am petrecut…. Revoluþia din 1989. N-am reuºit sã coborâm prea multe trepte cã s-a ºi tras spre noi. de la Clubul Sportiv C. 90 51 Alesandru Duþu.C. câþiva dintre studenþi au murit. diversiunea a funcþionat din plin: un simplu „cetãþean“ declara cã „s-a tras“ din blocul cutare. care tocmai venea de la piaþã. 49 Romulus Cristea. ªi în rândul militarilor se instalase o confuzie generalã. de la etajul cutare ºi armata descãrca o ploaie de gloanþe. La un moment dat. astfel cã s-au cerut întãriri de la Academia Tehnicã Militarã. p. mai ales în mediul citadin. Editura Românã pur ºi simplu. sã se apropie de inamic sub acoperire. 247 266 . iar în penumbra dintre blocuri. Au început sã tragã susþinut cu armele. dar nu a oprit maºina la somaþia unor militari ºi a fost împuºcat mortal. deorece ni s-a transmis cã teroriºtii vor sã arunce în aer centrala telefonicã. printre copaci se vedeau niºte indivizi înarmaþi. o alta transporta cartuºe. fãrã îndoialã. Bucureºti. prin încãpere“49. ci prin spatele blocurilor. s-a tras asupra lor.

generalul Stãnculescu i-ar fi spus lui Militaru: „Domnule ministru. Virgil Mãgureanu în dialog cu Alex Mihai Stoenescu. dar nu s-a putut spune pe cine a biruit. Masacrul a avut loc în noapte de 23/24 decembrie 1989. în decembrie 1994. Cum mi-am petrecut…. judecaþi de popor. pânã la urmã. astfel cã atunci când au apãrut TAB-urile cu uslaºi s-a tras asupra lor.Ap. Între cei uciºi s-a aflat ºi Gh. acele cantitãþi s-au cãrat cu camioanele Armatei ºi duse într-o direcþie care. un fapt este cert: nici un terorist nu a putut fi identificat. 2008. Virgil Mãgureanu. generalul Nicolae Militaru a ordonat locotenentcolonelului Gheorghe Trosca. primul director al Serviciului Român de Informaþii (1990-1997).N. transmis parþial de postul de televiziune B. whisky. p. Bucureºti. locþiitor al comandantului Unitãþii Speciale de Luptã Antiteroristã (USLA) sã vinã împreunã cu militarii din subordine pentru trecerea lor în revistã la Ministerul Apãrãrii Naþionale. la spital. 61 267 . Trosca. 176 53 De la regimul comunist la regimul Iliescu. þigãri ºi alte valori foarte tentante. dar cã: „Supoziþia noastrã – ºi avem destule date ca sã considerãm cã aceastã supoziþie este corectã – a fost atunci [în 52 Grigore Buciu. asta este crimã curatã!“.: „Nu deþinem date dupã care acest amestec [strãin] a existat într-adevãr“.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional În acea atmosferã. lângã aceasta se afla „o magazie imensã unde Securitatea aduna capturile ei. erau legaþi cu odgoane puternice de pat. În realitate. Virgil Mãgureanu relata faptul cã la TV s-a lansat zvonul cã Tudor Postelnicu ºi ºefii Securitãþii s-ar fi retras într-o vilã aflatã în preajma aeroportului Otopeni.C.B. Editura RAO. ºi chiar jaful.53 Televiziunea Românã Liberã nu mai prididea în a prezenta ravagiile pe care le fãceau „teroriºtii“ ºi chiar de a-i prezenta pe câþiva care au fost prinºi. pentru a nu fugi ºi a fi. în timp ce lucra la DIA (Direcþia Informaþii a Armatei). Vila a fost rasã cu tunurile. Acesta ar fi rãspuns: „La rãzboi. Foarte probabil a fost un act de rãzbunare. De acolo. ulterior. afirma într-un interviu acordat lui Dennis Deletant. În realitate. Unitãþile care apãrau M. un rãzboi. fiind grav rãniþi. în care se dovedea activitatea de spionaj în favoarea KGB desfãºuratã de generalul Militaru. Potrivit unor informaþii. mai mor oameni!“ 52. Armata a câºtigat. sincer nu m-a interesat“. p. „Teroriºtii“ au rãmas o enigmã a revoluþiei române din decembrie 1989. deoarece Trosca întocmise dosarul Corbu. dincolo de disputele care au avut loc ºi continuã încã. Au fost ºi situaþii când s-a urmãrit obþinerea unor foloase materiale imediate. nu au fost înºtiinþate. reþinut ºi trimis în faþa instanþelor de judecatã. ca la rãzboi.

bine dirijatã ºi care avea inclusiv faza retragerii astfel regizatã încât n-au lãsat urme.Ioan Scurtu decembrie 1989] ºi este ºi astãzi [în decembrie 1994] cã au acþionat la comanda. în particular. Paralizarea Securitãþii. în 2008. dar ºi paralizarea întregii vieþi publice ºi. Ulterior. pp. activitatea piratereascã radio-electronicã. astfel cã în noaptea de 26/27 decembrie ºi în urmãtoarele se mai puteau auzi la mari intervale de timp doar câte unul sau douã focuri de armã“. pentru ca aparatura sã nu ajungã în mâna unor persoane nedorite. având în faþã o apãrare din militari neinstruiþi în acest gen de confruntãri“56. cu 54 Dennis Deletant. Televiziunea BBC ºi Revoluþia Românã.. a Securitãþii. treptat s-a stins. în Întrebãri cu ºi fãrã rãspuns. pentru cei care provocaserã haosul în România. drept care s-au retras: „ Misterul dispariþiei fãrã urmã a acestora. aceasta dovedea cã. ªtefan Dinu constata cã dupã lichidarea cuplului Ceauºescu: „În mod miraculos. a fost vorba „de o acþiune bine concertatã. dacã ne referim la Securitate ca o stare de echilibru. rafalele de foc ale armamentului individual. Desigur. Zvonistica din acele zile „viza nu numai producerea de haos ºi dezordine. p. foarte bine dotate cu armament ºi care s-au implicat în punctele cele mai sensibile ale evenimentelor din Bucureºti ºi din teritoriu. Volum îngrijit de Iosif Costinaº. Mãgureanu avea sã aprecieze cã s-a urmãrit sã se întreþinã „deliberat haosul din care au rezultat victimele“. zvonurile alarmiste etc. în aºa fel încât urme palpabile despre acest episod [al teroriºtilor] n-au rãmas“. a unor anumite persoane. Fragmente ale unui adevãr. Pentru prinderea ºi capturarea grupurilor respective ar fi trebuit sã acþioneze Ministerul de Interne. În opinia sa. zgomotul simulatoarelor de toate categoriile. în Memorialul Revoluþiei. p. mai ales în apartamente de bloc. În opinia sa. Timiºoara. din afarã. scopul lor era de a crea derutã ºi de a duce la o deteriorare a situaþiei ºi a echilibrului nostru intern de atunci. tot la comandã. Dupã care. dar cred cã acest lucru nu s-a putut face fãrã complicitãþi din interior“54. imediat dupã anunþarea eliminãrii dictatorului. ei au fost de fiecare datã retraºi. misiunea fusese îndeplinitã. Editura Mirton. 46-50 55 De la regimul comunist…. Condamnat la discreþie. 2001. ne întãreºte convingerea cã «teroriºtii» care au acþionat pe teritoriul României erau profesioniºti de înaltã clasã. asta este pe de o parte obiectivul vizat ºi de altã parte cel mai periculos“55. În acele zile s-a urmãrit ºi autodistrugerea „caselor conspirative“ ale Securitãþii ºi Serviciului de Informaþii al Armatei plasate în diferite locaþii. Decembrie 1989. 54-55 56 ªtefan Dinu. 256 268 .

N. din care tocmai erau scoase pentru a arãta telespectatorilor Ibidem. nu existã teroriºti. La rândul sãu. armata a primit ordin sã riposteze. Totuºi.C. alþii strigau cã-i terorist. Camerele de luat vederi stãruiau ºi asupra altor cadavre. care au cercetat dosarele Revoluþiei – declara la un simpozion desfãºurat la Timiºoara. menþionãm cã în faþa atacurilor „securiºtilor“. unde era expusã o femeie cu pruncul ei. o reacþie violentã a structurilor statului totalitar împotriva voinþei de libertate ºi democraþie afiºatã mai întâi la Timiºoara ºi apoi «în toatã þara»”58. Revoluþia românã – care se transmitea în direct la televiziune.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional forþele sale speciale. procurorul general Dan Voinea – ºeful Parchetelor Militare. În memoria milioanelor de telespectatori de pe întreg globul au rãmas întipãrite imaginile de la Cimitirul Sãracilor din Timiºoara. 257 Dan Voinea. pânã în prezent. „gândindu-se mai mult la propria lor culpã pentru faptele anterioare“57. în decembrie 1999: „Am ajuns la o concluzie surprizã: cã. astfel cã s-a declanºat o adevãratã canonadã. unitãþile Ministerului de Interne. Sinteza parchetelor militare despre Revoluþie ºi dosarele Revoluþiei în lucru. persoanele respective fuseserã mutilate groaznic ºi apoi ucise. dar acestea erau derutate ºi dezorientate. La un moment dat un tânãr a urcat pe clãdirea Palatului Republicii cu intenþia de a instala un steag fãrã stemã. drept care a început sã se tragã asupra lui. La 24 decembrie. convingerea sa fiind cã „represiunea din decembrie ’89. p. campania împotriva „securiºtilor ºi teroriºtilor“ – unelte oarbe ale regimului Ceauºescu – a continuat. toate Parchetele Militare care au avut de instrumentat astfel de dosare nu au gãsit nici o persoanã care sã fie acuzatã de terorism“. Apelul actorului Ion Caramitru – care urcat pe un TAB îºi arogase calitatea de comandant militar – de a se opri focul. alternând cu cele din balconul C. prin hotãrârea Consiliului F. reportera Televiziunii Române Libere afirmând cã ele erau doar o micã parte dintre victimele Securitãþii. imaginile din studioul 4. iar principalele posturi din lume preluau emisiunea de la Bucureºti – intra într-o fazã dramaticã. unii îl aplaudau. începutã de Ceauºescu ºi continuatã dupã data de 22 decembrie 1989 este.S. uciºi cu cruzime de securiºtii lui Ceauºescu. nu a fost ascultat. de fapt. Revenind la desfãºurarea evenimentelor din seara zilei de 22 decembrie 1989.. de fapt. au fost integrate în Ministerul Apãrãrii Naþionale. 120-125 57 58 269 . p. Deci.. inclusiv Securitatea. dupã care au fost aruncate în groapa comunã. precum ºi cadavrul unui bãrbat mutilat groaznic ºi întins pe o masã de beton.

Presa internaþionalã se întrecea în a descrie crimele securiºtilor. asemenea imagini ºi comentarii au contribuit la amplificarea spiritului de revoltã al românilor. cadavrele au fost deshumate. “Trebuie sã ne ocupãm de 500 000 de rãniþi”. feþe arse cu acid“. Oamenii urmãreau cu sufletul la gurã emisiunile Televiziunii Române Libere. apoi omorâþi cu apã fierbinte. la 27 decembrie. furate ceasurile ºi alte bijuterii [. sã lupte împotriva securiºtilor ºi teroriºtilor. Sub titlul “UNIÞI LA ARME!”. 39 270 . Un medic ar fi declarat cã fãcea operaþii pe bandã rulantã. Le-au fost scoase hainele de pe ei.. care transmitea veºti dintre cele mai alarmante: securiºtii au infectat apa de bãut. au furat rezerva de sânge din Spitalul de Urgenþã. apãreau urmãtoarele fraze: “Fiara încolþitã s-a agãþat cu ghearele ºi dinþii de ultimele puncte de sprijin. 45 asistau la un spectacol de teatru de pãpuºi. etc.. unde a început insurecþia. în “Scânteia poporului”..] Securitatea a împuºcat 800 de copii. organele genitale smulse sau contuzionate.] Înainte de a fi mitraliaþi. corpurile erau torturate. Lupta pentru putere. Numai în oraºul Timiºoara.. mâini ºi picioare tãiate. Mulþi au fost aruncaþi de vii în groapã. au pierit 12 000 de cetãþeni [.Ioan Scurtu cum acþiona regimul Ceauºescu. intenþioneazã sã dinamiteze barajele ºi sã inunde oraºele etc. împotriva lui Ceauºescu – asemuit cu Hitler ºi Stalin –. li se legau mâinile ºi picioarele cu sârmã ghimpatã. Aºa cum s-a 59 Apud Sergiu Nicolaescu. Dupã fuga securiºtilor.. au organizat pe strãzi ºi la intrãrile în metrou filtre de control a oricãrei persoane – pentru a fi prinºi securiºtii ºi teroriºtii înarmaþi. dând frâu liber celor mai scabroase fantezii.59 În mod cert unii ziariºti îºi pierduserã cu totul „uzul raþiunii“. p.. în speranþa absurdã cã va reuºi sã reînvie odioasa dictaturã. Printre ei. la decizia lor de a lupta pentru ca un asemenea „vampir“ sã nu mai revinã la putere. Atunci. pentru o Românie liberã ºi democraticã. Populaþia era chematã sã fie vigilentã. În multe întreprinderi cetãþenii au luat armele cu care erau dotate gãrzile patriotice. din 23 decembrie 1989. cã s-au înregistrat 100 000 de morþi ºi cã la Timiºoara „mai mult de patru mii de oameni au fost aruncaþi întro groapã uriaºã.. smulse inelele. unghii smulse. Ziarul flamand „Blik“ afirma. capete pe jumãtate desprinse de corp. sã apere revoluþia. ºi-au pus brasardã tricolorã pe braþ. Pe ziduri se lipeau afiºe cu lozinci revoluþionare. Mitralierele i-au secerat”. Ziarul „La Libre Belgique“ scria cã „în osuare au fost gãsite cadavre într-o stare indescriptibilã.

Zi ºi noapte. Marile demonstraþii din aceste zile au avut ca lozinci îndepãrtarea dictaturii lui Ceauºescu. În articolul de fond publicat de “Scânteia poporului”. vigilenþa.] <Killerii> lui Ceauºescu. al culturii. În continuare se fãcea o evaluare a perspectivelor de evoluþie a României: “Noi. democraþie ºi s-au pronunþat ferm pentru socialism. Sperã în ceva dincolo de orice speranþã. pentru principiile socialiste. orã de orã. din viziuni de fiarã. pentru proprietatea poporului. profesioniºtii morþii vor fi dezarmaþi ºi stârpiþi”. pentru normele de eticã ºi echitate reale. rãspunderea. cinstite. dictatorul a fugit în mod laº din faþa judecãþii”. teroriºtii. Primele momente ale victoriei au fost marcate în mod normal de o stare de emoþie puternicã. ci ºi în populaþia civilã. aceºti bandiþi formaþi dupã chipul ºi asemãnarea dictaturii. opinii patriotice marcate de marea emoþie. trãiascã rãspunderea! Se scria: “S-a încheiat una din cele mai oribile dictaturi din istoria poporului român. muncitori. Sub presiunea poporului. 271 . precum ºi a celor care i-au fost atâþia ani sfetnici. nu copiem ceea ce nepãrat au fãcut unii sau alþii din vecinii noºtri. în copii. s-au rostit opinii. ci jos dictatura lui Ceauºescu. ordinea ºi disciplina. în femei. sperând într-o minune pentru cã numai o minune i-ar putea salva. poate insuficient de clare în ceea ce priveºte viitorul patriei. atunci când li se iveºte prilejul. în special ale tineretului [. momentul bãtãliei finale [. trãgând fãrã alegere nu numai în ostaºii armatei noastre. intitulat Trãiascã libertatea. românii. libertate. scurte cuvântãri. Pentru aceasta nu se dau în lãturi de la nici o fãrãdelege. al economiei. minut cu minut. membri ai formaþiunilor patriotice. în aceste ceasuri decisive. curate.] Cele mai puternice arme ale fiecãruia în parte ºi ale tuturor – militari.. al ºtiinþei. mãrind numãrul jertfelor. mai de aproape sau mai de departe. În faþa lor. visând la pãstrarea privilegiilor. înconjoarã ºi-i strânge în cleºte pe teroriºti. Este momentul maximei mobilizãri de forþe. Momentul e grav ºi hotãrâtor. care ºi aºa au fost mult prea multe în rândurile oamenilor paºnici. studenþi. Mizeazã pe cartea pierdutã a terorii. la 23 decembrie. bandele de securiºti care nu vor sã cedeze poziþiile.. desigur incomplete în conþinutul lor. Nimeni n-a strigat jos socialismul. recurgând la acte tipic fasciste. oameni cu spirit civic – sunt. armata poporului dovedeºte dârzenia ºi eroismul de care este atâta nevoie în aceste clipe. vieþi omeneºti.. armata noastrã. din ce în ce mai izolaþi..Revoluþia românã din 1989 în context internaþional întâmplat din prima zi a marilor lupte. secerã în continuare. neîntinate de spiritul aventuriei ºi de demagogia politica lui Ceauºescu. pe micul ecran. al vieþii politice ºi sociale. La radio.

În ziua de 23 decembrie. A început un proces de organizare prin formarea de Consilii ale F.Ioan Scurtu Ce facem.. aºa cum au spus mulþi dintre cei care s-au pronunþat în aceste zile. 50 272 . în condiþiile pluralismului de opinii [. mult mai înalte. alãturi de toate forþele preogresiste din România”. chemat sã defineascã liniile directoare. normal este sã participe toþi cei ce doresc sã sprijine procesul de reînnoire socialistã. pentru un socialism “cu faþã umanã”. Iar aceasta se poate face. Documentul avea urmãtorul conþinut60: 60 “Martor ocular”. Comunicatul Consiliului F. încotro ne îndreptãm? Este în primul rând nevoie. lui Ion Iliescu.S. nu se mai putea redresa. Un Congres al partidului întrunit dupã o largã dezbatere “în deplinã libertate”.R. firesc. în vederea unui apropiat congres extraordinar al partidului.R. Într-o asemenea manierã procedaserã partidele comuniste din celelalte state socialiste. nu-ºi mai gãsea locul. Revoluþia românã a avut un caracter radical. de o clarificare a programului politic. instituþii. 2 din decembrie 1999. deschisese alte orizonturi.N.R. în care P. impunând trecerea peste etapa “perestroika” ºi impunerea unui sistem pluralist de guvernare.] Socotim cã este imperios necesar ca organizaþiile de bazã ale partidului sã dezbatã în deplinã libertate.C.C. realitatea istoricã demonstra cã P..S. Pledoaria din “Scânteia poporului” era fãcutã prea târziu. fãrã nici un fel de constrângere din partea nimãnui. la nivelul localitãþilor ºi judeþelor. la sfârºitul lunii decembrie. nu l-ar fi reales pe Nicolae Ceauºescu în funcþia de secretar general. la sediul Televiziunii. sã fie sintetizate cu maximã rãspundere. La Frontul Salvãrii Naþionale au aderat ºi celelalte organisme constituie ad-hoc în dupã amiaza zilei de 22 decembrie. care a fost predat de un grup special trimis. iar reformele de tip Gorbaciov nu mai erau posibile în societatea româneascã. în întreprinderi. acceptând sã împartã puterea cu alte forþe politice.. p. deoarece pleda pentru o reformã ºi o democratizare a P. la care. nr. Dar acum. Lorin Fortuna a transmis conducerii Frontului Salvãrii Naþionale un mesaj. Concluziile dezbaterilor largi democratice ale comuniºtilor. programul de luptã ºi acþiune pentru înfãptuirea neabãtutã a principiilor socialiste. având la bazã programul anunþat în Comunicatul din seara zilei de 22 decembrie.C. cauzele care au dus la actuala situaþie politicã.N. Un asemenea articol publicat în urmã cu 5-6 luni ar fi avut un larg ecou. economicã ºi socialã ºi sã decidã asupra drumului pe care trebuie sã meargã partidul. social ºi economic.

drept care s-a întrerupt emisia. dupã crucile din cimitire. în timp ce armata românã fãcea cu greu faþã situaþiei. militarii rãspundeau cu o ploaie de gloanþe. “teroriºtii” erau pe punctul de a intra în studioul 4. 61 Revoluþia românã în direct. asigurându-i pe telespectatori cã nici un terorist nu va putea pãtrunde în acel studio. Includerea Comitetului din Timiºoara. astfel cã nu au mai putut acþiona pe întuneric. cu puºca-mitralierã în mânã. dar ºi în alte oraºe din þarã. 116-118 273 .61 La un moment dat. în Capitalã. La reluare. a Frontului Salvãrii Naþionale ºi necesitatea coordonãrii unitare a luptei de eliberare a României. Comitetul Frontului Salvãrii Naþionale din Timiºoara astfel format este condus de urmãtorul Birou Executiv: Lorin Fortuna – preºedinte. Sute ºi mii de cetãþeni au venit sã apere Televiziunea ºi Radioul aflate în pericol de a fi cucerite de “teroriºti”. Claudiu Iordache – vicepreºedinte. Mihaela Munteanu – secretarã. bine antrenaþi ºi plasaþi în locuri dinainte fixate – pe clãdiri. drept care clãdirea a fost înconjuratã de baricade. unde se aflau membrii Consiliul Frontului Salvãrii Naþionale. la ferestrele unor blocuri etc – erau foarte eficienþi. Integrarea Frontului Democratic Român în cadrul Frontului Salvãrii Naþionale. provocând numeroase victime. “teroriºtii” atacând din elicopter ºi trãgând asupra camerei de la etajul 11. care fãceau adevãrate ravagii. trãgeau din toate poziþiile. al Frontului Democratic Român. 3. ªtefan Ivan – membru Petriºor Morar – membru” În Bucureºti. iar revoluþionarii au pãzit-o zi ºi noapte. Au intervenit paraºutiºtii. La un foc de armã tras de un “terorist”. în subsoluri greu accesibile. Forþele pãreau inegale: teroriºtii. în Comitetul Naþional al Frontului Salvãrii Naþionale. p. 2.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional “Având în vedere constituirea. Luptele de la Televiziune au continuat. Comitetul Frontului Democratic Român din Timiºoara hotãrãºte: 1. 4. Afilierea Frontului Democratic Român la programul Frontul Salvãrii Naþionale. echipat ca de rãzboi. veniþi de la Boteni (Dâmboviþa) ºi au salvat situaþia. a apãrut cãpitanul Mihai Lupoi. luptele continuau cu intensitate. Radioul a fost supus ºi el unor repetate asalturi.

Viceamiralul Constantin Iordache avea sã scrie: “Toate sistemele de observare radioelectronicã descoperã cã. op. Incidentul cel mai grav s-a înregistrat în ziua de 23 decembrie. din cer ºi de pe Mare. þintele apãreau din nou. Pentru întãrirea pazei acestuia au fost aduse trupe de securitate din Câmpina. au ieºit pe mare ºi fluviu ocupând iniþial raioanele alarmelor de luptã. unde a avut loc un intens schimb de focuri între militarii aflaþi în sediul Miliþiei ºi cei din Unitatea M. ceilalþi fiind din Bucureºti).Ap. 236 Ibidem. cit. iar pe Dunãre barajele. Reºiþa. sau înregistrat 49 de morþi (dintre care un ofiþer. Datoritã faptului cã unitatea respectivã a fost atacatã de “teroriºti”. sub motiv cã erau teroriºti. soldat cu moartea a 49 de persoane ºi rãnirea altor 472. a fost declanºatã operaþia de apãrare a zonei maritime ºi fluviale. Navele de luptã. Multiplicatã. O situaþie extrem de tulbure s-a înregistrat pe litoralul Mãrii Negre. p. militarii au ajuns la Otopeni cu o întârziere de ºapte ore: în plus. dupã cum ºi revoluþionarii au împuºcat oameni nevinovaþi. 1/2006. Alesandru Duþu. în loc sã se deplaseze pe itinerariul stabilit. Astfel.Ioan Scurtu În aceastã atmosferã s-au înregistrat zeci de cazuri când militarii sau împuºcat între ei. ce apãreau pe ecranele televizoarelor. iar militarii din aeroport au tras în plin. cu focuri de armã trase în aer. greºelilor de comandã ºi execuþie. deºi au fost avertizate. am cãzut în capacana de a considera ca reale þintele aeriene ºi navale. ecluzele ºi gurile fluviului. în mare majoritate. fapt datorat. dar fãrã efect: peste puþin timp.64 România a fost supusã unui rãzboi electronic. iar 633 au fost rãniþi. 57 62 63 64 274 . pe care armata nu l-a putut dejuca. apoi s-au dispus în dispozitive de Sergiu Nicolaescu.. aceastã imagine a invaziei dinspre Mare cu informaþiile despre atacurile terestre ce se produceau în þarã. p. Brãila etc. la Aeroportul Otopeni (Henri Coandã).N. nr.63 Confruntãri violente au avut loc ºi la Braºov. 340 Dr. Acest fapt a amplificat starea de panicã.. Pe radare apãreau elicoptere de atac. podurile. în “Caietele Revoluþiei”. etc. în principal. p. iar unitãþile de rachete ripostau. asupra þãrii noastre se revarsã o uriaºã forþã aeronavalã. camioanele nu s-au oprit. doi salariaþi civili ºi 34 de militari în termen de la Câmpina. camioanele s-au îndreptat spre aerogarã.62 La fel de grav a fost incidentul de la Sibiu. În timpul revoluþiei au fost uciºi 221 militari. având ca obiective principale porturile ºi platformele petroliere maritime. Buzãu. Armata românã în situaþii de crizã: februarie 1945/Decembrie 1989.

aflate pe teritoriul României.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional apãrare a obiectivelor ce trebuiau apãrate. Viceamiralul Traian Atanasiu avea sã aprecieze: “regia manipulãrii a fost fãcutã de profesioniºti implicaþi în astfel de scenarii nu numai în România. dar în mod obligatoriu au primit bani pentru serviciile lor de la organisme militare. în decembrie 1989.68 65 Viceamiral (r) Constantin Iordache.”66 Atunci. Ei nu au fost neapãrat militari. nu numai în rândul militarilor. realizatã de persoane strãine.. cã a existat o înþelegere între SUA ºi URSS. pe zile. România – decembrie 1989. Cine l-a desfãºurat? Din interior sau din afarã? Pentru cã el a vizitat toate eºaloanele. care urmãreau sã instaureze în România un regim politic care sã promoveze interesele lor politice ºi care sã fie cât mai obedient faþã de SUA ºi cât mai depãrtat de Rusia. sau de la baze NATO aflate în Turcia ºi Italia). 275 . Atunci. pe ore ºi chiar pe minute”. S. Franþa etc. Constanþa. publicându-se mai multe cãrþi ºi studii.A. care a fost pregãtit. Unul dintre aceºtia. 32 67 Condamnat la adevãr.U. cei mai mulþi români. planificat ºi care s-a desfãºurat în zilele revoluþiei.”65 Aceastã uriaºã desfãºurare de forþe a accentuat starea de tensiune.. Aceastã operaþiune s-a desfãºurat paralel ºi sincron cu acþiunile terestre. mai ales din partea specialiºtilor în electronicã. dar ºi a populaþiei care era supusã controalelor de tot felul. 151 66 Ibidem. în februarie 1990: “Trebuie elucidatã cauza rãzboiului psihologic ºi radioelectronic. Pânã atunci puteam afirma cu certitudine cã armata românã nu era pregãtitã pentru a face faþã unui asemenea rãzboi ºi nu avea în dotare tehnica necesarã pentru a depista þintele false. Acþiunile navelor marinei militare în Revoluþia din Decembrie 1989. Andrei Pãsãreanu. Andrei Pãsãreanu. Editura Speteanu. 2008. Bucureºti. Ele ar fi aparþinut unui singur stat ºi anume SUA... aceastã enigmã – a rãzboiului electronic împotriva României – va putea fi elucidatã. Demers cãtre adevãr. Putem presupune cã a fost o acþiune de diversiune. apreciau cã “elicopterele” veneau din spaþiul sovietic. 2004. p. 36 68 Vezi pe larg. Editura Ex Porto. însuºi generalul ªtefan Guºã – ºeful Marelui Stat Major – era depãºit de asemenea evenimente.67 Când se vor deschide arhivele din Federaþia Rusã. a ajuns la concluzia cã rãzboiul electronic din România a fost prevãzut cu mult timp înainte. În ultimii 20 de ani s-a încercat descifrarea acestui “mister”. inclusiv generalul Guºã. sau lansatã din afara þãrii (din Uniunea Sovieticã. p. O altã analizã a evenimentelor. având un scop comun. El avea sã afirme. p.

în „Clio 1989“. cu menþiunea “Strict secret”. Era anexatã acea declaraþie. Se mai propunea “stabilirea unor contacte directe ºi permanente cu conducerea Consiliului Frontului Salvãrii Naþionale din România. În realitate. inclusiv lui Gorbaciov. printre care se aflã femei ºi copii. Abia a doua zi se sugera conducerii superioare de la Moscova stabilirea unor contacte directe ºi permanente cu liderul F. “cu propunerea se a se stabili contacte permanente ºi schimburi de informaþii cu privire la situaþia din România ºi din jurul ei. semnat “Secretar C. generalul Stefan Guºã. Republica Democratã Germanã. viaþa oamenilor sovietici. Republica Popularã Polonã.” ºi purtând data de 23 decembrie 1989. sã le înceteze imediat”. Uniunea Sovieticã nu poate rãmâne nepãsãtoare faþã de soarta cetãþenilor sovietici ºi le cere acelora care au declanºat acþiunile menþionate. menþiona: “Sã fie publicatã Declaraþia TASS cu privire la acþiunile de luptã din Bucureºti. Iliescu”. chiar dacã ar fi cerut un asemenea sprijin.N. 204-206 69 70 276 .S. descoperit de istoricul român Ioan Chiper în Arhivele Federaþiei Ruse. punând în pericol viaþa oamenilor sovietici. a avut o convorbire cu generalul sovietic Moiseev. Republica Ungarã. În clãdire au izbucnit incendii. este expusã unor pericole serioase. 504 Ioan Chiper. când se afirma cã actul de la 23 august ar fi fost “opera Armatei Condamnat la adevãr. Documente privind poziþia conducerii URSS faþã de revoluþia românã (23-24 decembrie 1989). Sã se propunã statelor aliate organizarea de consultãri urgente la nivelul miniºtrilor Afacerilor Externe.Ioan Scurtu S-a speculat mult în legãtutã cu faptul cã noua putere ar fi cerut sprijinul militar al sovieticilor. el nu ar fi fost acordat. ºeful Marelui Stat Major. În acest scop. cãruia ia comunicat cã “nu a solicitat ºi nu va solicita ajutor militar sovietic”69.C. ºi dovedit documentar. Republica Socialistã Cehoslovacã. care reprezintã o ameninþare pentru viaþa cetãþenilor sovietici”. 1-2/2005. Un document70. Republica Socialistã Federativã Iugoslavã. Este cert. cã în noaptea de 22/23 decembrie 1989. în primul rând cu I. nr. care menþiona cã a fost atacatã clãdirea în care se aflau familiile colaboratorilor Reprezentanþei Comerciale Sovietice: “Persoane înarmate au pãtruns în clãdire ºi de acolo împuºcã. Acest document “Strict secret”. pp. p. aratã cât de falsã este teoria unor politologi ºi oameni politici potrivit cãreia la 22 decembrie 1989 ar fi avut loc în România o loviturã de stat pusã la cale de sovietici. Într-un fel se repeta – în mentalitatea unora – scenariul de dupã 1944. În document se mai cerea sã se facã apel cãtre conducerile din Republica Popularã Bulgarã. prezentat conducerii superioare sovietice. întrunirea ar putea avea loc la Varºovia”.

U. ºtiut fiind cã. are loc procesul de formare a noilor structuri ale puterii. Adversarii schimbãrilor revoluþionare încearcã sã opunã rezistenþã. care uneºte în rândurile sale forþele progresiste ale þãrii. Consiliul Frontului care s-a creat ºi-a asumat întreaga putere ºi s-a adresat poporului cu apelul de a susþine programul pe care l-a proclamat privind adânci transformãri. Rîjkov. “Aceastã <intervenþie de urgenþã> s-ar putea face ºi sub forma unei brigãzi internaþionale. care apãrã idealurile libertãþii. neezitând sã foloseascã armele ºi.R. ºi a statelor membre ale Tratatului de la Varºovia la care. În ziua de 24 decembrie 1989. sã se alãture ºi þara sa.R. în primul rând de Franþa ºi S. pentru a fi apãrate drepturile omului. un ajutor neîntârziat ºi efectiv pentru lichidarea urmãrilor evenimentelor tragice din ultimele zile”.S. democraþiei ºi demnitãþii naþionale. în calitate de Mare Putere. ministrul de Externe al Franþei. 491 Ibidem.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Roºii eliberatoare”. premierul N. De aceea trebuie sã se treacã la <intervenþia de urgenþã> ºi sã fie rãsturnat principiul neintervenþiei. rãspunzînd întrebãrilor unui ziarist. în decembrie 1989. Uniunea Sovieticã este gata sã acorde poporului român. recent. cu participarea activã a celor ce muncesc. susþine eforturile Consiliului Frontului Salvãrii Naþionale.S. Situaþia din România impune introducerea acestei noþiuni în arsenalul juridic internaþional.. A fost creat Frontul Salvãrii Naþionale.A. Guvernul U. În þarã. îndreptate spre instaurarea în þarã a liniºtii ºi ordinii. declara la televiziune cã “toþi cei motivaþi de situaþia din România simt nevoia de a lupta.R. p. Oamenii sovietici sunt solidari cu poporul român. 492 277 . a fost condamnatã trimiterea de trupe în Cehoslovacia ºi Afganistan”71. fãrã a lua în considerare victimele în rândul populaþiei paºnice. intervenþia trupelor sovietice în România a fost cerutã de guvernele occidentale. într-o pauzã a lucrãrilor Congresului Deputaþilor Poporului ai U.S.” El a afirmat cã Franþa va aproba o intervenþie a U. care a fost difuzatã de Agenþia TASS: “Informaþiile care sosesc din România demonstreazã cã poporul român a rupt în mod hotãrât cu regimul autoritar ºi a pornit pe drumul înnoirii democratice a þãrii. noii conduceri a þãrii.S. Tot la 23 decembrie 1989.S. Oricât de paradoxal ar pãrea. Roland Dumas. În anexa 2 a documentului analizat se prezenta Declaraþia Guvernului Sovietic. a declarat cã “ar fi o mare greºealã sã se trimitã trupe sovietice în România.S.“72 O opinie 71 72 Principiul dominoului. p.

Michael R. Cei care susþin acest punct de vedere trec sub tãcere faptul cã. 493 vezi. 1994 73 74 278 . Datele statistice privind perioada 1-21 decembrie 1989 aratã cã au intrat în România un Ibidem.R. ºi a statelor membre ale Tratatului de la Varºovia în România..Ioan Scurtu similarã a exprimat ºi Jacques Chirac. nu s-a putut identifica mãcar un terorist aparþinând KGB-ului. James Baker. astfel cã în 1989 existau câteva zeci de mii de familii mixe). pe larg. la rude mulþi cetãþeni sovietici (în anii ’50 era o „modã“ ca românii trimiºi la studii în URSS sã se cãsãtoreascã cu rusoaice.R. În fond. fãcând precizãri asupra locului ºi persoanelor depistate. câteva ore mai târziu.E. sã trimitã armatei române material militar împreunã cu þãrile membre ale C.G.A. Din motive obscure. La cele mai înalte nivele.. Dar documentele nu pot fi manipulate sau negate.74 Aceste solicitãri publice.B. p. în care se aflau tineri atletici ºi care au traversat România de la Est la Vest. Bucureºti.S. Totuºi. în timp ce românii au cãzut în cursa întinsã de serviciile secrete ale U.S. aceasta era misiunea lor: sã fie prezente acolo unde sunt evenimentele ºi sã urmãreascã influenþarea lor în interesul statului din care proveneau.S.S. Se invoca faptul cã.”73 Postul de televiziune francez fãcea cunoscut cã secretarul de Stat al S. “trebuie sã solicite U. Ofiþerii din Securitatea românã au stãruit.S. s-a lansat ideea cã în decembrie 1989 a avut loc o intervenþie sovieticã în România ºi chiar cã nu ar fi avut loc o Revoluþie. de care au luat cunoºtinþã atunci sute de milioane de telespectatori. în lucrãrile lor cu caracter memorialistic.R. susþinând o intervenþie militarã a U.S. de sãrbãtori. au fost ulterior trecute sub tãcere. Dacã în anii precedenþi asemenea vizite erau normale.E. asupra acestui aspect. primarul Parisului. “de catifea”. veneau în România.E. au fost vãzute numeroase maºini marca Lada (sovietice). ci o loviturã de stat datã de K. În Cehoslovacia s-ar fi desfãºurat o revoluþie paºnicã.U. atunci s-a înregistrat un proces oarecum invers: au plecat din România mai mulþi cetãþeni sovietici decât cei care au intrat. Mai mult. Beschloss ºi Strobe Talbott. Implicarea serviciilor secrete în România a fost o realitate. Unii au cãutat sã clarifice problema teroriºtilor. veniþi sã destabilizeze regimul Ceauºescu. s-a declarat de acord. în decembrie 1989. el a declarat cã preºedintele François Mitterand. punând-o pe seama agenþilor sovietici. cu ministrul francez de Externe. Editura Elit. În fiecare an. în fapt.E. în calitate de preºedinte în exerciþiu al C. în decembrie 1989 li s-a dat o conotaþie politicã: turiºtii erau agenþi.

În ziua de 24 decembrie.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional numãr de 54. Decembrie ’89. Pe de altã parte.P. unitãþile Securitãþii fuseserã preluate de armatã.976 cetãþeni sovietici ºi au plecat din România un numãr de 7. Chiar în acea zi de 24 decembrie. un serviciu de informaþii (spionaj) cum era cel sovietic nu acþiona la vedere. pentru a-ºi asigura eficienþa doritã. deoarece se bazau pe agenþii plasaþi deja în aceastã þarã ºi care fãceau „o treabã bunã“. la cererea sa. Este cert cã Gorbaciov ºi colaboratorii lui au respins ideea unei intervenþii militare în România (sugeratã de ministrul de Externe francez ºi de secretarul de Stat american). aceºtia au urmãrit sã creeze o stare de spirit cât mai ostilã Uniunii Sovietice (Federaþiei Ruse) pentru a justifica astfel necesitatea blocãrii oricãror relaþii cu aceastã þarã.941 cetãþeni sovietici ºi au ieºit din România un numãr de 58. Þinând seama de aceastã realitate. În intervalul 22-30 decembrie 1989 au intrat în þarã 6. Iugoslaviei. Germaniei Federale. cât ºi numãrul victimelor din rândul populaþiei civile continuã”. dar care era depãºit de evoluþia concretã a evenimentelor din România. I.519 cetãþeni sovietici75. soldate cu înlãturarea lui Nicolae Ceauºescu la 22 decembrie 1989 ºi „diversiunea teroristã“ care a urmat. cu ºiruri de maºini Lada ºi cu agenþi pe care-i recunoºtea oricine. Jack Matlock s-a interesat “care ar fi modul cel mai eficient de a sprijini poporul român ºi conducerea României” ºi a vrut sã ºtie “dacã este complet în afara discuþiei un sprijin militar acordat de Uniunea 75 Sergiu Nicolaescu. Aboimov l-a primit pe ambasadorul american la Moscova. „scoaterea din ecuaþie“ a celorlalþi actori internaþionali ºi negarea rolului avut de români în rãsturnarea dictaturii ºi revenirea la un regim democratic. Poate în colaborare cu cei ai SUA. În acelaºi timp. Franþei. unde nu se mai vorbea despre “securiºti”. 658-659) 279 . Jack Matlock. ideea afluenþei de turiºti sovietici în România la sfârºitul anului 1989 este cel puþin exageratã. Vocabularul diplomatului american sugereazã cã existã un scenariu care se pusese în miºcare. Ambasadorul a afirmat cã avea instrucþiuni de la Washington pentru un schimb de opinii cu partea sovieticã referitor la evenimentele din România: “Partea americanã este foarte preocupatã de faptul cã atât conflictul dintre forþele Securitãþii Statului ºi unitãþile armatei. în fond. Bucureºti. ci despre “teroriºti”. Efortul unor oameni politici ºi „civiºti“ de a pune pe seama sovieticilor evenimentele din România. Cartea revoluþiei române.794 cetãþeni sovietici. Editura Ion Cristoiu (tabelul de la pp. Ungariei etc. ci folosea cãi ºi mijloace subtile. vizeazã.

Aboimov a reiterat poziþia U.A. armata americanã înlãturându-l de la putere pe Manuel Noriega.P. în discuþia avutã la 24 decembrie cu ambasadorul S.R.S. fie cã este vorba de un stat aliat sau de alt stat.S. neagreat de Washington. în calitate de sprijin al puterii populare”.S.A. U.S.S. în Panama care se desfãºura în acele zile. adicã a dreptului Armatei Roºii de a interveni în þãrile socialiste.A. la Moscova.S.R. în care se aprecia cã “guvernul sovietic are legãturi permanente ºi de consultanþã cu guvernele þãrilor participante la Tratatul de la Varºovia..S.U.S. În ziua de 25 decembrie 1989..Ioan Scurtu Sovieticã Frontului Salvãrii Naþionale din România”. eforturile Frontului Salvãrii Naþionale”. diplomatul sovietic a spus cã “partea americanã poate considera <doctrina Brejnev> ca pe un dar pe care [americanii] îl au de la noi”.U.S. precizând cã acesta nu lua în consideraþie o intervenþie militarã: “Suntem împotriva oricãrui amestec în treburile interne ale altor þãri ºi intenþionãm sã urmãm aceastã linie ferm. la care a dat citire unei declaraþii a Ministerului de Externe al U. în legãtutã cu problema 76 77 Documente din arhivele ruseºti. Poziþia guvernului sovietic faþã de aceste sugestii a fost astfel exprimatã: “U.A. împreunã cu alþi aliaþi din Tratatul de la Varºovia.S.76 Oarecum ironic.77 I.. precum ºi miniºtrii de Externe ai Franþei ºi Marii Britanii au declarat cã ei vor înþelege motivele U.R. dar îl ºi respectã.R. a declarat cã nu intervine în treburile interne ale altui stat.U.. dacã acesta va trimite în România “ajutor militar. Aboimov a þinut o conferinþã de presã.cit.S. a fãcut un schimb de informaþii ºi aprecieri privind evoluþia evenimentelor din România.U. p. nu numai cã a enunþat un asemenea principiu. I. Partea sovieticã cunoaºte declaraþia fãcutã de secretarul de Stat al S. Atât U. 495-496 280 . sprijinã înnoirile revoluþionare din România. Se fãcea aluzie la intervenþia S.S. face schimb de pãreri ºi cu alte state în legãturã cu situaþia din România.P. cât ºi aliaþii sãi. El a afirmat cã “în circumstanþele acestea o angajare a Uniunii Sovietice n-ar fi privitã în contextul <doctrinei Brejnev>”. Aboimov a dezvãluit cã. U.R.. în prezent solidaritatea cu românii fiind o datorie moralã a întregii comunitãþi mondiale.S.R. formulatã fãrã echivoc în declaraþia guvernului sovietic.R.. loc. ºi cã secretarul de Stat al S. fãrã alte abateri”. În document se exprima convingerea cã poporul român va obþine victoria în lupta sa pentru libertate ºi democraþie ºi cã “este de dorit sã fie evitatã orice formã de acþiune colectivã care ar putea aminti de practica trecutului.S. Principiul dominoului. face schimb de informaþii cu acestea.

incendiile izbucnite (la Biblioteca Centralã Universitarã..a Asemenea ajutoare veneau ºi din Basarabia (Republica Sovieticã Socialistã Moldoveneascã).. în “Clio 1989”. dupã patru decenii ºi jumãtate de rupere a relaþiilor directe. nr. iar aceastã a refuzat o asemenea solicitare ºi i-a îndemnat pe occidentali la “precauþie”. Din numeroase þãri au început sã soseascã ajutoare. 9 Alexandru-Radu Timofte. transmiþând în direct confruntãrile între armatã ºi “teroriºti”. Nici o eticã profesionalã nu mai funcþiona. Este necesar sã se dea dovadã de precauþie deosebitã. nu numai în acþiuni. anima toate posturile de televiziune. Originile. sufleteºti între românii din stânga ºi din dreapta Prutului. plãcerea sadicã de a transmite “rãzboiul” din România pentru a câºtiga audienþã. 2004. Descãtuºarea: noua putere politicã ºi românii din spaþiul sovietic (decembrie 1989 – decembrie 1990). 1/2007. îmbrãcãminte º. p..78 La rândul sãu. România pãrea cã se îndreaptã rapid spre un rãzboi civil.82 Ibidem. Aboimov a declarat cã Uniunea Sovieticã a stabilit legãturi cu Consiliul Frontului Salvãrii Naþionale. cã marile democraþii au cerut Uniunii Sovietice intervenþia militarã în România. Televiziunea Românã ºi Radioul.). p. fapt ce avea ca efect redeºteptarea sentimentului naþional. deºi unii abia puteau sã vorbeascã etc.a. În aceeaºi conferinþã de presã. Consiliul Frontului Salvãrii Naþionale primea mesaje din partea ºefilor de state ºi de guverne.81 În timp ce avea loc asemenea discuþii pe plan internaþional. p.. p. Imaginile de coºmar transmise din Bucureºti au generat o puternicã solidarizare internaþionalã cu poporul român.. constând în medicamente. dar ºi ziariºtii strãini. dar ºi în declaraþii. cãrora li se luau interviuri. la Muzeul Naþional de Artã º. Opþiunea mea. au contribuit din plin la amplificarea stãrii de tensiune ºi panicã. p. dar cã Gorbaciov nu a avut contacte cu reprezentanþii acestuia. 497 82 Mihai Iacobescu. goana dupã senzaþional. 99-125 78 79 80 281 . declinul ºi renaºterea lumii informaþiilor secrete. 496 Eduard ªevardnadze. 120 81 Principiul dominoului. ºi din nordul Bucovinei (Republica Sovieticã Socialistã Ucraineanã). prin care era asigurat de simpatia ºi sprijinul lor. ministrul de Externe Eduard ªevardnadze a apreciat cã sugestia occidentalilor era “dacã nu sinistrã. a miniºtrilor de Externe. mãrirea.. imagini cu rãniþi aflaþi în spitale. cel puþin stupidã”79.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional amestecului în treburile interne ale altui stat.80 Se poate constata aceastã situaþie bizarã. alimente. deoarece orice amestec din partea Uniunii Sovietice l-ar transforma pe Ceauºescu într-un martir.

Ioan Scurtu

Conducerea Consiliului Frontului Salvãrii Naþionale a ajuns la concluzia cã luptele nu vor înceta atât timp cât Ceauºescu era în viaþã. Se aprecia cã existau persoane (securiºti, teroriºti), care depuseserã jurãmânt de credinþã faþã de conducãtorul statului ºi nu puteau fi dezlegaþi de aceastã fidelitate, decât dacã aflau cã fostul preºedinte nu mai existã. Cel mai insistent în susþinerea acestui punct de vedere era Gelu Voican Voiculescu, în timp ce Ion Iliescu exita. Petre Roman avea sã explice: “Se cade sã amintim cã, în momentul acela, revoluþia nu era pe deplin câºtigatã. Putea oricând sã survinã o rãsturnare a situaþiei, iar dictatorul, fiind încã în viaþã, reprezenta o primejdie gravã.”83 În seara zilei de 24 decembrie, Ion Iliescu a semnat, în calitate de preºedinte al Consiliului Frontului Salvãrii Naþionale, decretul prin care se înfiinþa un Tribunal Militar Excepþional, cu misiunea de a judeca “fapte deosebit de grave sãvârºite de cetãþenii Ceauºescu Nicolae ºi Ceauºescu Elena, destituiþi din funcþiile de stat ºi politice prin acþiunea revoluþionarã a maselor populare”. Judecarea în regim de urgenþã “este impusã de dorinþa, în acest sens, a tuturor cetãþenilor cinstiþi ai României”. Se preciza cã Tribunalul Militar Excepþional va judeca “în conformitate cu prevederile legale rãmase în vigoare, în ce priveºte procedura ºi dreptul material penal”, cã se va “asigura întocmai dreptul de apãrare a fãptuitorilor.84 Grija pentru respectarea normelor legale era doar aparentã, deoarece sentinþa era deja hotãrâtã; generalul Stãnculescu s-a ocupat de toate aspectele privind organizarea procesului, inclusiv de aducerea la Târgoviºte de la Boteni a plutonului care urma sã-i execute pe Nicolae ºi Elena Ceauºescu. În dimineaþa zilei de 25 decembrie, completul de judecatã a fost transportat cu elicopterele de la Bucureºti. Acesta era format din colonelul de justiþie Gicã Popa – preºedinte; colonel de justiþie Ioan Nistor – judecãtor; maior de justiþie Dan Voinea – procuror militar; cãpitan – Corneliu Sorescu, locotenent-major Daniel Condrea ºi locotenent Ion Zamfir – asesori populari; plutonier major Jan Tãnasã – grefier. Au fost desemnaþi din oficiu avocaþi ai apãrãrii: avocat Nicolae Teodorescu ºi avocat Constantin Lucescu85. Pentru maniera în care s-a pregãtit acest proces sunt semnificative declaraþiile lui Lucescu: „Nu am ºtiut nici un moment unde vom ateriza – nici
Petre Roman, Libertatea ca datorie..., pp. 124-125 „România liberã“ din 26 decembrie 1989 Istoria României în date. Coordonator Dinu C. Giurescu, Bucureºti, Editura Enciclopedicã, 2003, p.175
83 84 85

282

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

localitatea, nici denumirea localitãþii. Cum nu ºtiam nici care sunt teroriºti, nici care urmeazã sã fie deduºi judecãþii“86. Procesul s-a desfãºurat într-o camerã în cadrul unitãþii militare în care Nicolae ºi Elena Ceauºescu era reþinuþi din seara zilei de 22 decembrie. În asistenþã se aflau generalul Stãnculescu, Gelu VoicanVoiculescu, Virgil Mãgureanu, Mugurel Florescu, Ion Baiu º.a. Chiar înainte de începerea procesului, generalul Stãnculescu alesese locul în care urma sã fie executaþi cei doi (un zid din incinta unitãþii militare). La proces, Nicolae ºi Elena Ceauºescu au fost acuzaþi, prin rechizitoriul citit de maiorul Dan Voinea, de: „1) Genocid – peste 60 000 de victime; 2) Subminarea puterii de stat prin organizarea de acþiuni armate împotriva poporului ºi a puterii de stat; 3) Infracþiunea de distrugere a bunurilor obºteºti, prin distrugerea ºi avarierea unor clãdiri, explozii în oraºe etc.; 4) Subminarea economiei naþionale“.87 Acuzaþiile nu erau formulate pe baza unor cercetãri ºi probe, care ar fi trebuit sã se afle la dosarul inculpaþilor. Cei doi erau învinuiþi de aceleaºi delicte, deºi, în orice proces, responsabilitãþile sunt individuale. Maiorul Dan Voinea exprima mai curând o stare de spirit, oferind argumentele necesare pentru aplicarea pedepsei capitale. Procesul a fost, într-adevãr, unul excepþional; chiar ºi avocaþii apãrãrii s-au transformat în acuzatori, afirmând cã le „fãcea cinstea“ celor doi acuzaþi de a-i apãra. Nicolae Ceauºescu s-a situat pe poziþia nerecunoaºterii Tribunalului Militar Excepþional, susþinând cã el era preºedintele Republicii Socialiste România ºi cã, în conformitate cu prevederile Constituþiei, nu putea rãspunde decât în faþa Marii Adunãri Naþionale. A apreciat cã procesul era o „mascaradã“ regizatã de cei care „au organizat lovitura de stat“. La întrebarea judecãtorului: „Cine a ordonat sã se tragã în mulþime?“, a rãspuns cã nu a tras nimeni în Piaþa Palatului, „dimpotrivã, au fost ordine clare sã nu se tragã“; în opinia sa, „poporul luptã în þarã pânã la eliminarea acestei bande de trãdãtori de þarã, care în legãturã cu strãinãtatea au organizat lovitura de stat“88. Totuºi, adresându-li-se ca „simpli cetãþeni“ celor care îl judecau, Ceau86 Vartan Arachelian, În faþa Dumneavoastrã... p. 201 (Declaraþia generalului Constantin Lucescu) 87 Sfârºitul dictaturii, p. 135 88 Tana Ardeleanu, Rãzvan Savaliuc, col. Ion Baiu, Procesul Ceauºeºtilor, Bucureºti, Editura Ziua, 1996, p. 30-31

283

Ioan Scurtu

ºescu a dat replici care i-au pus adesea în dificultate atât pe acuzator, cât ºi pe preºedintele completului; aceºtia – marcaþi de un puternic stres – nu au gãsit argumentele necesare. Obiºnuiþi cu aplicarea „dreptului socialist“ ºi formaþi în cultul respectului faþã de ºeful statului, dar ºtiind cã trebuie sã ducã la îndeplinire o „sarcinã“ dinainte stabilitã, ridicau vocea, vorbeau mai mulþi dintr-odatã, fãceau aprecieri gratuite, ca aceea potrivit cãreia s-a gãsit în casa Zoei Ceauºescu un cântar de aur, cu care aceasta mãsura carnea adusã din strãinãtate. La afirmaþia procurorului cã ar avea un cont de 400.000 de dolari depuºi în Elveþia, Elena Ceauºescu a replicat: „Sã facã dovada, dovada!“ La o declaraþie a procurorului cã nu ºtia sã citeascã, aceasta ºi-a exprimat indignarea: „Sã te audã intelectualii ºi colegii mei academicienii“; când procurorul a apreciat: „Analfabeta era savant“, Elena Ceauºescu a întrebat: „Se poate sã vorbeascã aºa ceva?“ Din atitudinea avutã de Nicolae Ceauºescu nu este clar dacã el era convins cã va fi executat sau cã va reveni în fruntea statului. El a apreciat cã poporul român va lupta „pânã la eliminarea acestei bande care în legãturã cu strãinãtatea a organizat lovitura de stat“ ºi va spune „public de câte ori va fi nevoie despre aceastã realitate“. În legãturã cu moartea generalului Milea, Ceauºescu a declarat: „Voi face o anchetã sã vedem de ce s-a sinucis“. Procurorul Dan Voinea a apreciat cã procesul dura prea mult, drept care s-a adresat preºedintelui completului de judecatã: „Domnule preºedinte, dacã acest inculpat paranoic nu are nici un cont în Elveþia, sã încheiem ºi noi cu el, cã se pare cã nu ne putem înþelege“. Procesul s-a încheiat în mai puþin de douã ore, completul de judecatã anunþând sentinþa: condamnarea la moarte a celor doi ºi confiscarea averii. Avocatul Teodorescu a þinut sã precizeze cã „hotãrârea este definitivã“. Nicolae Ceauºescu a replicat: „Cine a dat lovitura de stat poate sã împuºte pe oricine“. Nerecunoscând Tribunalul Militar Excepþional, Nicolae ºi Elena Ceauºescu nu au fãcut recurs, astfel cã sentinþa a rãmas definitivã. Imediat dupã încheierea procesului, cei doi au fost legaþi cu mâinile la spate ºi împinºi spre zidul dinainte stabilit; fãrã comandã, plutonul de execuþie a deschis focul, secerându-i cu o ploaie de gloanþe. În acea zi de Crãciun, în jurul orei 14.50, cei mai urâþi oameni din România erau lichidaþi prin decizia Tribunalului Militar Excepþional ºi cu armele militarilor aduºi de la Boteni. Corpurile lor au fost aduse cu elicopterul în Bucureºti ºi dupã ce au stat în noapte de 25/26 decembrie pe stadionul Ghencea, au fost transportate la Spitalul Militar Central, unde au rãmas pânã în ziua de 30 decembrie. În acea zi, Nicolae ºi
284

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

Elena Ceauºescu aveau sã fie îngropaþi, prin grija lui Gelu Voican Voiculescu, în parcele diferite, în Cimitirul Ghencea Civil. În seara zilei de 25 decembrie s-a anunþat la Radio ºi Televiziune cã a avut loc procesul lui Nicolae ºi al Elenei Ceauºescu; dupã ce s-au prezentat capetele de acuzare* comunicatul se încheia cu urmãtoarele cuvinte: „Pentru aceste crime grave, sãvârºite împotriva poporului român ºi al României, inculpaþii Ceauºescu Nicolae ºi Ceauºescu Elena au fost condamnaþi la moarte ºi confiscarea averii. Sentinþa a rãmas definitivã ºi a fost executatã“. În noaptea de 25/26 decembrie, s-a difuzat pe postul naþional de televiziune caseta cu procesul ºi moartea Ceauºeºtilor. Ea a fost mai întâi „prelucratã“, pentru a nu apãrea persoanele implicate în proces ºi în execuþie; au fost vãzuþi numai cei doi ºi auzite vocile celor care fãceau parte din completul de judecatã. Caseta se termina cu imaginile lui Nicolae ºi Elenei Ceauºescu, cãzuþi morþi lângã zidul din incinta unitãþii militare. Caseta completã, inclusiv înmormântarea, avea sã fie difuzatã abia în ziua de 22 aprilie 1990. Cert este cã, în acea searã de 25 decembrie, telespectatorii – inclusiv „teroriºtii“ – s-au convins cã Ceauºescu era mort. Nu a fost un proces normal, ci unul „revoluþionar“, care i-a afectat pe unii participanþi la luarea deciziei de condamnare a fostului ºef al statului ºi a soþiei sale. Cel mai marcat a fost preºedintele completului de judecatã, Gicã Popa, avansat la gradul de general, care a avut o gravã cãdere psihicã ºi la câteva luni dupã proces s-a sinucis*. Dupã ce s-a anunþat lichidarea soþilor Ceauºescu, violenþele s-au redus ca intensitate ºi la începutul lunii ianuarie au încetat. Nicolae Ceauºescu a fost singurul lider comunist care a fost lichidat fizic, fapt ce avea sã ridice multe semne de întrebare. Anneli Ute Gabany gãsea o explicaþie: „România a fost singura þarã din blocul sovietic unde ºeful partidului ºi statului a fost executat. De ce? Pentru cã România era singura þarã din cadrul defunctului sistem hegemonial
* Dupã încheierea procesului ºi execuþia lui Nicolae ºi a Elenei Ceauºescu la înapoierea completului de judecatã în Bucureºti, s-a lucrat la comunicat, adãugându-se un al cincilea act de acuzare: „Încercarea de a fugi din þarã pe baza unor fonduri de peste 1 miliard de dolari depuse în bãnci strãine“. ** Înainte de a se împuºca în biroul sãu, în ziua de 1 martie 1990, generalul Gicã Popa a scris urmãtorul bilet: „N-am gãsit altã soluþie pentru a mã elibera de teama ºi de spaima care mi-ar fi fãcut insuportabilã viaþa pe care aº fi mai avut-o de trãit. Nu doresc ferpare ºi nici coroane din partea colegilor, numai unul din partea familiei. Nu reproºez nimãnui nimic, i-am uitat pe toþi. Scrisoarea pentru familie se aflã în fiºet. Doamne, ajutã-mã sã trec aceastã grea cumpãnã. Soþia sã fie anunþatã cu menajamente (Doru Viorel Ursu, ªah-mat la România, Bucureºti, Editura C.D. Press, 2007, p. 127)

285

Ioan Scurtu

sovietic unde forþele armate ºi de securitate ale Moscovei nu dispuneau, aºa cum era cazul în toate celelalte þãri est-europene, de pârghii directe de influenþare politicã. Numai în România ºeful statului ocupa în acelaºi timp ºi funcþia de comandant suprem al Armatei, iar Armata nu era subordonatã în mod direct conducerii militare a Pactului de la Varºovia, aºa cum era cazul armatelor celorlalte state satelite ale Moscovei”89. Aceasta poate fi una dintre explicaþii, dar nu singura. Rãmâne deschisã lista altor întrebãri90: Sã fi fost uciderea lui Ceauºescu o replicã pentru sfidãrile la adresa Uniunii Sovietice ºi a Occidentului, mai ales din ultimii ani ai „epocii Ceauºescu?”. Sã fi fost pedeapsa „meritatã” pentru achitarea integralã a datoriei externe a României (în aprilie 1989), prin care el urmãrea sã împiedice orice amestec strãin în treburile interne ale þãrii sale? Sã fi fost gelozia pentru prestigiul internaþional pe care-l dobândise, în anii ’70? Sã fi fost o lecþie pentru toþi cei care ar mai promova naþionalismul ca politicã de stat? Sã fi ºtiut el prea multe ºi de aceea a trebuit împiedicat sã vorbeascã în timpul unui proces autentic? Sau poate sã nu lase mãrturiile sale asupra celor pe care i-a cunoscut de-a lungul timpului?“ Evident, aceste întrebãri ºi multe altele vor cãpãta, în timp, un rãspuns, dar atunci, în decembrie 1989, lumea a rãsuflat uºuratã cã „tiranul“, „anticristul“, „criminalul“ a fost rãpus. România putea sã-ºi recapete liniºtea, iar cetãþenii ei sã nu mai cadã victimã teroriºtilor, care ar fi urmãrit readucerea lui la putere. La 26 decembrie s-a constituit primul guvern al revoluþiei prezidat de Petre Roman, un tânãr conferenþiar universitar la Institutul Politehnic din Bucureºti. Peste mai mult de un deceniu, el avea sã mãrturiseascã: „Eu am început cariera brusc ºi pe neaºteptate. Prin angajamentul din acele zile de decembrie 1989, în încleºtarea care a urmat cãderii regimului totalitar, m-am trezit, repet, absolut pe neaºteptate, propulsat ca prim-ministru al României, adicã al guvernului provizoriu. În acel moment nu ºtiam cã intru în politicã ºi nici nu mã gândeam atunci cã voi rãmâne în politicã. Nu visasem vreodatã sã fiu investit cu tot felul de rãspunderi înalte”.91
89 Anneli Ute Gabany, Revoluþia Românã – o revoluþie neterminatã? în Întrebãri cu ºi fãrã rãspuns. Decembrie 1989. Volum îngrijit de Iosif Costinaº, Memorialul Revoluþiei, Timiºoara, Editura Miron, 2001, p. 40-41. 90 Ioan Scurtu, Istoria contemporanã a României (1918-2007), Bucureºti, Editura Fundaþiei România de Mâine, 2007, p. 220. 91 Petre Roman, Mãrturii provocate. Convorbiri cu Elena ªtefoi, Bucureºti, Editura Paideia, 2002, p. 10

286

Revoluþia românã din 1989 în context internaþional

Revoluþia românã s-a înfãptuit cu grele jertfe de sânge. Potrivit unor aprecieri, au murit 1.104 oameni, iar 3 321 au fost rãniþi. Între aceºtia s-au aflat ºi militari ai armatei române: 221 morþi ºi 633 rãniþi92 dintre care 116 erau ofiþeri, 69 maiºtri militari ºi subofiþeri, 423 elevi ºi militari în termen, 15 salariaþi civili93; cei mai mulþi militari au murit în Bucureºti (114), Braºov (12), Buzãu (11), Reºiþa (8), Brãila (10), Constanþa (9), Timiºoara (8) ºi Sibiu (8).94 Nu existã încã certã o statisticã privind victimele din zilele revoluþiei, pe sexe, naþionalitate, vârstã, profesie, apartenenþã politicã. Pânã când ea va fi întocmitã, se poate contura o imagine dupã statistica realizatã de Ministerul de Interne, în care se preciza cã în Timiºoara, în perioada 17-21 decembrie 1989, au fost înregistrate 376 victime, morþi ºi rãniþi, atât în rândurile manifestanþilor, cât ºi al forþelor de ordine. Din prima categorie au decedat 73 de persoane, dintre care 72 ca urmare a plãgilor produse prin împuºcare, iar una datoritã loviturii de cãtre un autohehicul. Din totalul victimelor, 306 au fost bãrbaþi ºi 70 femei, 313 având domiciliul în municipiul Timiºoara, iar 56 în alte localitãþi din þarã. Un numãr de 7 victime au rãmas neidentificate. În ceea ce priveºte profesiunea acestora, 185 au fost muncitori, 24 elevi, 13 militari, 12 pensionari, 9 funcþionari, 7 studenþi, 6 femei casnice, 3 ingineri, 2 medici, 1 profesor, 1 minor preºcolar ºi 113 fãrã ocupaþie (ori nu s-a putut stabili). Din punctul de vedere al vârstei: 133 au fost între 15 ºi 25 de ni, 120 între 25 ºi 35 de ani, 81 între 35 ºi 45 de ani, 34 peste 45 ani ºi 8 pânã la 15 ani. Dintre victime, 30 au fost împuºcate în cap, 55 în torace, 38 în abdomen, 46 în membrele superioare ºi 153 în cele inferioare, iar 8 în alte zone ale corpului.95 O altã statisticã se referã la numãrul de persoane arestate la Timiºoara. Procuratura Militarã din Timiºoara a comunicat, la 22 august 1994, cã în perioada 16-22 decembrie 1989 au fost reþinute 978 de persoane, dintre care 944 în Penitenciarul Timiºoara, 33 în arestul Ministerului de Interne (Inspectoratul de Miliþie) ºi o persoanã în arestul garnizoanei.96 În evidenþa Ministerului de Interne se aflau 832 persoane, reþinute în intervalul 16-19 decembrie97: Total persoane – 832, dintre care bãrbaþi – 700 femei, – 132. Pe naþionalitãþi: români 716, maghiari – 82, germani – 19, sârbi – 4, slovaci – 2, evrei – 1, alte naþionalitãþi –
92 93 94 95 96 97

Armata românã în revoluþia din decembrie 1989, p. 462 Ibidem, p. 475 Ibidem, p. 475 ªase zile..., p. 100 Marius Mioc, Revoluþia din Timiºoara..., p. 247 ªase zile..., pp. 111-112

287

Ioan Scurtu

8. Vârsta: între 18-25 ani – 467, între 25-35 ani – 224, între 35-40 ani – 98, peste 45 ani – 43. Profesii: muncitori – 535, studenþi – 86, ingineri – 19, funcþionari – 19, femei casnice – 11, pensionari – 7, subingineri – 4, cadre didactice – 2, militari în termen – 2, arhitecþi – 1, medici – 1, fãrã ocupaþie – 29, alte categorii – 116. Apartenenþã politicã: membri P.C.R. – 53, membri U.T.C.– 413, neîncadraþi politic – 366. Din analiza acestor date rezultã cã cei mai mulþi participanþi au fost bãrbaþi. Numãrul tinerilor, adicã al celor nãscuþi ºi formaþi în anii socialismului, era precumpãnitor; ei nu numai cã nu s-au simþit ataºaþi de acest regim, dar au luptat, cu spirit de sacrificiu, pentru dobândirea lui. Pe primul loc, din punctul de vedere al profesiei, se situau muncitorii, fapt ce aratã falsitatea teoriei oficiale, potrivit cãreia aceºtia ar fi reprezentat clasa conducãtoare în stat, devotatã regimului. Aceastã concluzie rezultã ºi din apartenenþa politicã – pe primul loc aflându-se membrii ai U.T.C. ºi P.C.R., fapt care demonstreazã ruptura între conducerea oficialã ºi masa membrilor acestor organizaþi numite comuniste. Structura pe naþionalitãþi aratã cã împotriva regimului totalitar sau angajat cetãþeni de toate etniile: români, maghiari, germani, sârbi etc. În decembrie 1989 se încheia un capitol din istoria României, a Europei ºi a lumii în general98. Prãbuºirea regimului Ceauºescu, ºi odatã cu el a socialismului totalitar în România, nu a fost rodul unei conspiraþii de palat, a acþiunii unui grup restrâns de persoane, ci al unei adevãrate revoluþii, cea mai amplã ºi mai dramaticã din Europa acelui an. Dintr-o multitudine de motive – între care duritatea regimului, omniprezenþa Securitãþii, laºitatea cadrelor de partid din preajma lui Ceauºescu, lipsa unei ample miºcãri reformatoare sau de disidenþã, absenþa societãþii civile – în România nu a fost posibilã înlãturarea dictaturii ºi revenirea la democraþie prin discuþii la “masa rotundã”, sau printr-o “revoluþie de catifea”, ci a fost nevoie de o ridicare în masã a populaþiei, în primul rând a muncitorilor din marile oraºe, de înfruntarea cu eroism a forþelor de represiune, de jertfa a peste 1.100 de oameni. În acel decembrie 1989, Europa ºi lumea întreagã au fost alãturi de români, admirându-i pentru curajul ºi eroismul lor, pentru voinþa nestãvilitã de a trãi liber, într-o societate democraticã.
Vezi pe larg, dr. Alesandru Duþu, Revoluþia din Decembrie 1989. Cronologie, Bucureºti, Editura Institutului Revoluþiei Române din Decembrie 1989, 2006; Stelian Tãnase, Miracolul revoluþiei. O istorie politicã a cãderii regimurilor comuniste, Bucureºti, Editura Humanitas, 1999; Zbigniew Brzezinski, Naºterea ºi moartea comunismului în sec. XX. Marele eºec, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1993; J. Levesque, 1989. La fin d’un Empire. L’URSS et la libération de l’Europe de d’Est, Paris, 1995.
98

288

CAPITOLUL IV

BILANÞ ªI PERSPECTIVE
1. Patru decenii de istorie Aºa cum se întâmplã întodeauna în istorie, regimul rãsturnat este blamat ºi contestat cu vehemenþã, în seama liderului înlãturat de la putere se pun cele mai abominabile ºi condamnabile fapte ºi acþiuni. Era deci firesc ca ºi în România sã se înregistreze o reacþie similarã, iar ea nu a întârziat sã aparã; s-a manifestat chiar în zilele revoluþiei, continuã ºi dupã douã decenii ºi probabil cã va mai dura încã mulþi ani. Nu au lipsit afirmaþiile potrivit cãrora Nicolae Ceauºescu îºi primenea sângele cu sânge proaspãt luat de la copiii crescuþi special în acest scop, în locuri ferite de ochii lumii. Cã, provenind dintr-o familie sãracã ºi ajungând doar cizmar, era animat de o sete de îmbogãþire pe care nici mãcar ºahinºahul Iranului nu o avusese. Cã, în vilele lui Ceauºescu, robinetele ºi chiar lanþurile de la WC erau din aur*.
* Asemenea elucubraþii erau vehiculate ºi dupã trecerea a 19 ani de la revoluþie, când un craiovean relata cã a intrat în ziua de 22 decembrie în clãdirea C.C. al P.C.R. unde a constatat cã în subsolul acesteia existau “rezerve alimentare – peste 600 tone – majoritatea reîmprospãtate la 17-18 decembrie 1989”. Primii intraþi în acest sediu “au adunat în câteva minute din biroul dictatorului ºi al acoliþilor sãi circa 100 de sticle de whisky din cele mai renumite mãrci, le-au desfãcut ºi le-au turnat în chiuvete, de fricã sã nu se îmbete ºi sã se împuºte între ei. Pagube colaterale. Tot în subsol se descoperã o trapã ºi un tunel cu o apã curgãtoare foarte rapidã, iar pe niºte rafturi 16 bãrci pneumatice cu pompele alãturi, gata pentru a fi folosite. În majoritatea birourilor erau televizoare color ºi videocasetofoane cu videocasete – inclusiv porno. Plutonierul Nelu Florea descoperã în biroul savantei de renume mondial puºculiþa cu economii – pentru piaþã – o servietã diplomat cu cifru plinã cu hârtii de 100 $ [dolari] nu lei (un fleac de circa 2.000.000 $ USA ºi aproape jumãtate de milion de lei. În seiful personal al biroului fostului cizmar – burduºit cu valutele tuturor þãrilor <capitalismului în putrefacþie>, cum ni se propãvãduia la ºedinþele de partid – se gãseºte o hârtie de 10 lei (doar una singurã) pe care <mult iubitul ºi stimatul> scrisese aduceri aminte: <Am plãtit pariul>. Respectivul revoluþionar descrie ºi biroul lui Nicolae Ceauºescu: “avea circa 16 m lungime, circa 8 m lãþime ºi circa 4 m înãlþime. [...] Pe tavan, sistemul de iluminare era

289

din lumea a treia. Politica externã de independenþã promovatã de Ceauºescu a fost o farsã. recrutat încã de la începutul anilor ’50.B. se aflau 8 trape în parchet de 50/50 cm. studenþii erau obligaþi sã meargã în localitãþile unde erau repartizaþi. elevii ºi studenþii fiind datori sã se instruiascã dupã “operele” lui Ceauºescu. canalele de irigaþii erau inutile pentru cã România putea cumpãra din Occident produse agricole foarte ieftine ºi de calitate superioarã. Zoe Ceauºescu. 5 corpuri de iluminat. în total. Aºadar.-ului. era de fapt un morman de fiare vechi. care echivalau cu o adevãrate “legare de glie”..Ioan Scurtu Unii ziariºti dezvãluiau faptul cã Ceauºescu nu a fost român. repartizate astfel: 6 corpuri de iluminat cât o uºã de apartament de bloc. deoarece era un agent al K. au fost format din 17 corpuri de iluminat. cu 17 becuri. inclusiv pe americani. Despre fiica sa. dar pânã la urmã adevãrul a ieºit la ivealã ºi micul dictator de pe malul Dâmboviþei nu a mai fost acceptat decât de personaje care-i semãnau. 274 becuri [. A reuºit sã-i pãcãleascã un timp pe occidentali. 290 . cu care se lãuda Ceauºescu.) (Timpul care a învins teama. se aprecia cã cei 45 de ani de comunism au fost o catastrofã pentru poporul român. pp. blocurile de locuinþe erau adevãrate sicrie pentru milioanele de români care erau nevoiþi sã locuiascã în ele. 17 corpuri de iluminat. sã stea acolo cel puþin cinci ani. tot ceea ce s-a publicat trebuia considerat nul. sã-ºi þinã cãrþile în sertar.. se relatau tot felul de aventuri. În acelaºi registru. ci o corciturã între tãtar ºi þigan.. cu 14 becuri. la absolvirea facultãþii. Categoriile contestatarilor erau extrem de diverse: 1) Cetãþeni sinceri – nu mulþi la numãr – care au avut realmente de suferit: au fãcut ani lungi de închisoare. pline cu diferite cabluri ce împânzeau camera (telefoane. 6 corpuri iluminat de bloc cu 17 becuri.] Sub imensul covor persan – comandã specialã – ce acoperea întreaga suprafaþã de circa 130 mp. ªcoala româneascã a fost distrusã. pentru cã lucrãrile lor erau oprite de cenzurã. iar Nicu Ceauºescu era prezentat ca un cartofor înrãit. el lucra de conivenþã cu liderii de la Kremlin. Numele lui era scris cu literã micã. când a fãcut studii la Moscova. iar dupã eliberare au fost plasaþi în posturi periferice (de regulã la muncã fizicã). microfoane etc. care mai de care mai spectaculoase. beþiv ordinar ºi obsedat sexual. Industria. un megaloman ºi un retardat. care nu le admitea decât pe cele care închinau imnuri de slavã dictatorului ºi analfabetei sale soþii. pentru a nu se crede cã era un om ca oricare altul.G. adevãraþii oameni de culturã nu s-au pretat la concesii ºi au preferat sã nu publice. Intelectualii nu-ºi puteau valorifica opera. 81-82 – relatarea lui Mihai Antoci. transcrisã la 18 august 2008). cât o uºã de apartament de bloc.

). aceste persoane îl diabolizau pe Ceauºescu. R.. deoarece fuseserã siliþi ºi doreau sã încheie cât mai repede ºi definitiv o paginã tristã din biografia lor. iar România va redeveni o þarã democraticã. În noul context. Cei care au colaborat cu Securitatea aveau un sentiment de jenã. stãruind doar pe disidenþa din timpul „regimului Ceauºescu“. Dupã 1989. de aceastã datã având drept „far cãlãuzitor“ Casa Albã de la Washington. de dupã Revoluþie. a promovat o politicã naþionalistã cu consecinþe negative pentru înºãºi soarta socialismului. Germania. Unii dintre aceºtia au creat Asociaþia Foºtilor Deþinuþi Politici. unii dintre ei beneficiaserã de burse în Occident (Humbolt. dar care apoi au fost reabilitaþi. au devenit informatori ai Securitãþii. au primit avizul Securitãþii pentru a participa la congrese ºi conferinþe ºtiinþifice internaþionale. care au avut ca rezultat distrugerea elitei politice ºi intelectuale din România. pânã la urmã. regimul se va prãbuºi. au refuzat sã devinã colaboraþioniºti. pentru politica pe care au susþinut-o ºi aplicat-o în anii ’50. Gheorghiu-Dej. 2) Unii foºtii ilegaliºti. Ei au continuat sã spere – chiar atunci când se pãrea cã speranþa lor este o purã utopie – cã. Marea Britanie etc.F. nici mãcar pentru o excursie la Sofia. foºtii staliniºti promovau un nou tip de internaþionalism. 291 .A. Franþa. promovând un radicalism exacerbat. perioadã în care s-au înregistrat cele mai crunte represiuni.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional permanent urmãriþi de Securitate. Aceºtia condamnau cu vehemenþã regimul Ceauºescu ºi evitau sã menþioneze perioada lui Gh. Fulbright etc. pentru cã ar fi trebuit sã-ºi asume ºi ei anumite responsabilitãþi. 3) O parte dintre cei care au avut de suferit în timpul „regimului comunist“.U. Nu aveau nici o jenã faþã de trecutul lor stalinist. au preferat sã suporte toate rigorile dictaturii. Ei au devenit extrem de activi dupã 1989 ºi intransigenþi. au beneficiat de stagii de documentare în arhive ºi biblioteci din S. Aceºtia nu au acceptat nici un fel de compromisuri cu regimul. nu au putut sã meargã în strãinãtate. au fãcut ani de închisoare. care ocupaserã funcþii de conducere în anii ’50. care a devenit o componentã activã ºi sincerã a societãþii civile. urmãrind sã facã uitat compromisul fãcut. prin încheierea „pactului cu diavolul“. În schimb. Victoria revoluþiei le-a redat cu adevãrat libertatea. unii primind chiar bani de la aceastã instituþie. dând lecþii de democraþie românilor în lungile ore când ocupau ecranele televizoarelor. astfel cã puteau denunþa ororile regimului ºi relata suferinþele pe care le-au îndurat. legându-ºi numele de sovietizarea României. distanþându-se de Moscova. Ei erau nemulþumiþi cã îºi pierduserã privilegiile ºi îl acuzau pe Ceauºescu cã.

de autodispreþuire. nãscuþi în anii ‘40-’50. Pentru aceastã categorie de persoane.C. în redacþiile unor publicaþii culturale. Fulbright). Ele au înfiinþat fundaþii ºi au scos ziare ºi gazete cu finanþare strãinã. corespondenþi de presã sau chiar ca turiºti. SUA ºi Canada. ca bursieri (Humbold. sau intelectuali ca Sorin Antohi – unul dintre întemeietorii Alianþei Civice. pentru a nu suporta regimul de ocupaþie sovieticã ºi care erau dezamãgiþi ºi chiar revoltaþi de evoluþia României dupã decembrie 1989. chiar dacã nici o lege a presei 292 . un „european“. astfel cã. fie ca participanþi la reuniuni ºtiinþifice internaþionale. din partea cãreia primeau importante sume de bani ºi diverse avantaje materiale (între aceºtia. prezenþi aproape zilnic la radio ºi TV. Principala sursã a devenit Fundaþia Sörös. dupã decembrie 1989. cei mai mulþi plecaþi dupã 1945. oameni politici ºi de culturã. 5) Români din exil. de exprimare. ei nuºi negau propriile diplome ºi tiluri obþinute în timpul „regimului comunist” ºi care constituiau acum un atu faþã de ceilalþi semeni ai lor. susþinute cu avizul comitetelor P. nimic trainic nu se putea realiza în România decât dupã ce erau demolate toate actele acelui regim. În loc sã susþinã în strãinãtate revoluþia trãitã ºi consecinþele ei evidente – ºi anume: libertatea de deplasare de care mulþi români s-au folosit imediat ca sã plece definitiv. dar cu o clarã tentã politicã. în opinia lor. fãrã studii universitare ºi doctorate. care-i trimitea cu diverse misiuni în Occident. Pentru mulþi români a fost un adevãrat ºoc atunci când au aflat cã unii dintre cei mai fervenþi anticomuniºti ºi antisecuriºti au fost informatori ai Securitãþii. Ei au reuºit sã stabileascã relaþii strânse cu lucrãtori ai unor „servicii“. au apãrut ca „formatori de opinie“. care a provocat schimbarea entuziasmului francezilor în dubiu ºi neînþelegere. racolaþi de Securitate. Evident.Ioan Scurtu contestând orice realizãri ale vechiului regim. 4) Intelectualii tineri. Dan Amedeo Lãzãrescu – fruntaºi ai Partidului Naþional-Liberal. „boieri“ ca Alexandru Paleologu. Constantin Bãlãceanu-Stolnici. Aceste persoane aveau relaþii în Occident. Gabriel Gafiþa – scriitor. care a investit sume importante în fostele þãri socialiste pentru a le direcþiona spre democraþia de tip occidental (american). fie ca „diplomaþi“ la diferite misiuni din Europa. anticomunismul a devenit o profesie. Profesorul francez Jean-Louis Courriol constata cã aceºtia au adoptat „o atitudine de autoponegrire. sã primeascã informaþii extrem de utile ºi instrucþiuni vizând modul de implicare în viaþa publicã. de gândire. considerat a fi „criminal ºi ilegitim“.R. fie ca profesori la lectoratele de limbã ºi civilizaþie româneascã. iar oricine beneficia de asemenea legãturi era deja un „democrat“.

odatã adjudecatã victoria. aceastã confruntare se desfãºura nu numai în interiorul þãrii. 1 Jean Louis Courriol. Contestãrile erau exprimate ºi în presa internaþionalã. Depãºind iluzia revoluþionarã. Radicalismul forþelor anticomuniste nu a fost împãrtãºit de opinia publicã din România. aproape cã nu exista familie în care sã nu fie un fost membru al P. 6/2007. în „Ziua“ din 29 martie 2006. Potrivit unei mai vechi practici româneºti. medicamentele gratuite.C. Mãrturie stau alegerile parlamentare ºi prezidenþiale din mai 1990. Dacã în celelalte þãri socialiste lupta decisivã s-a desfãºurat atunci când partidele comuniste erau la putere. mulþi români au început sã regrete locurile de muncã sigure.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional nu s-a adoptat mult timp – mulþi români exilaþi au agravat sentimentul de dubiu al francezilor“1. acuzându-l cã ar fi instaurat un regim neocomunist în România. în România adevãrata bãtãlie a început dupã Revoluþie. iar teama de o eventualã rãzbunare a fãcut ca marea masã a cetãþenilor României sã-ºi lege speranþele de Frontul Salvãrii Naþionale ºi de Ion Iliescu. sejurul la munte sau la mare plãtit de sindicat etc.R. 293 . precum ºi la diferite reuniuni politice desfãºurate în Europa ºi în SUA.. Vaclav Havel avea perfectã dreptate atunci când scria: „La urma urmei. în „Caietele Revoluþiei“. opoziþia silindu-le sã renunþe la monopolul politic. Cetãþenii obiºnuiþi. Dupã câþiva ani de la Revoluþie. paradisul nu ajunge sã fie experimentat ºi. soldate cu victoria categoricã a acestora. România ar fi trebuit sã se mândreascã cu singura revoluþie adevãratã din Est. p. preºedintele Partidului Naþional-Þãrãnesc CreºtinDemocrat. apartamentele gratuite pe care le primeau de la stat. evident. Principalele partide de opoziþie. toate revoluþiile trec de la euforie la dezamãgire. 48. care cerea SUA sã nu acorde clauza naþiunii celei mai favorizate „regimului Iliescu“. ci ºi în afara acesteia. Desigur. preþul modic la plata întreþinerii. În fond. Partidul Naþional-Þãrãnesc CreºtinDemocrat ºi Partidul Naþional-Liberal au contestat dreptul Frontului Salvãrii Naþionale de a se constitui în partid politic. precum ºi de cele ale lui Laszlo Tökes care susþinea cã ungurii din Transilvania sunt supuºi în continuare unei politici de „exterminare etnicã“. nr. Într-o atmosferã revoluþionarã de solidaritate ºi abnegaþie. urmeazã dezamãgirea“2. 2 Vaclav Havel. raiul de pãmânt este inevitabil. dar mai ales oamenii politici din Occident au fost contrariaþi de declaraþia lui Corneliu Coposu. oamenii tind sã creadã cã.

în toate domeniile. folosind ºi alte surse. în cadrul unor fronturi populare sau democratice. În anii 1948-1952 s-a desfãºurat un proces extrem de alert. Prin coroborarea diverselor surse. culturale etc). Cercetarea istoricã trebuie sã porneascã de la documente. În anii 1945-1948 în statele aflate în sfera de influenþã sovieticã. inclusiv de la date statistice reale.Ioan Scurtu Despre Revoluþia din decembrie 1989 ºi despre perioada zisã „comunistã“ existã diverse puncte de vedere. lozinca lui Stalin. o tendinþã de refomare a sistemului totalitar. s-a acþionat pentru lichidarea fizicã a adversarilor politici. din februarie 1956. se pot desprinde câteva etape: 1. partidele comuniste devenind singurele (sau principalele) forþe de guvernãmânt.C. cele mai multe formulate de oameni politici. Pe aceastã linie s-au înscris Raportul lui N. în care a fost condamnat cultul personalitãþii lui Stalin ºi au fost dezvãluite numeroase crime. la lupte de stradã. în Ungaria s-a ajuns. economice. 2. preocupaþi sã dea verdicte ºi sã impunã o anumitã apreciere. potrivit cãreia pe mãsura înaintãrii pe calea socialismului „lupta de clasã se ascute“. A fost perioada celor mai crunte represiuni. de-a lungul celor 45 de ani cât a durat regimul socialist-totalitar. Spre sfârºitul acestei perioade. conducerea Partidului Muncitoresc Român. 3. fiind aplicatã pe scarã largã ºi cu efecte devastatoare asupra elitelor (politice. 171-172 294 . „tovarãºii de drum“ au fost abandonaþi. La rândul sãu. prin care au fost impuse. se pot desprinde concluzii credibile ºi cu valoare de generalizare3. s-a înregistrat o anumitã relaxare internã. mai ales cele orale. întãrindu-ºi mereu poziþiile. ziariºti ºi alþi fomatori de opinie. în noiembrie 1956. Dupã moartea lui Stalin (în 1953). a reuºit sã obþinã retragerea Armatei Roºii din România în 1958. cãrora le-au cãzut victimã milioane de cetãþeni sovietici. acþionând cu multã prudenþã. partidele comuniste au devenit partide de guvernãmânt. mai ales în Polonia ºi Ungaria. 3 Vezi ºi Ioan Scurtu. de la izvoare. Pe acest fond. Hruºciov la Congresul al XX-lea al P.U. ca urmare a intervenþiei trupelor sovietice. O primã concluzie este aceea cã statele din zona centralã ºi de sudest a Europei nu au avut o evoluþie linearã. au apãrut unele încercãri reformatoare în statele socialiste. p.S. Ele au colaborat cu alte forþe politice.. Istoria contemporanã a României (1918-2007). În esenþã.S. Dacã situaþia din Polonia a putut fi þinutã sub control. structurile de tip sovietic.

din 1985. iniþiatã de Gorbaciov. au iniþiat un dialog cu forþele reformatoare democratice. s-a înregistrat o acþiune de refomare a sistemului socialist-totalitar (politica de glastnosti ºi perestroika). Evoluþiile au fost contradictorii: în Uniunea Sovieticã. „Primãvara de la Praga“ a fost înãbuºitã de trupele Tratatului de la Varºovia (mai puþin ale României. obiective. În anii ‘70-’80. 5. dar ºi cu anumite trãsãturi specifice. a laºitãþii tuturor cadrelor de la vârful nomenclaturii regimul a cunoscut o dramaticã involuþie.D. pe poziþii tot mai rigide ºi mai conservatoare. în „era Brejnev“. Anul 1989 a gãsit regimurile socialist-totalitare din Europa Centralã ºi de Sud-Est în plinã crizã. apoi. În timp ce acþiunea româneascã a avut succes. 6. cu consecinþe extrem de negative asupra întregii societãþi. care a condamnat aceastã intervenþie). Pe aceastã linie s-au înscris Declaraþia din aprilie 1964. În anii ’60 a avut loc o diversificare a opþiunilor. în care se preciza: „A fost ncesarã o muncã asiduã din partea întregului aparat statistic pentru degrevarea datelor din trecut de 295 . În anul 1990 a fost publicat primul „Anuar Statistic al României“ de dupã revoluþie. Germanã). mai ales în Ungaria ºi Polonia. adoptatã de Partidul Muncitoresc Român. Aºadar. de la începutul anilor ’80. dar cu situaþii concrete diferite. care s-a încadrat în dinamica generalã. dupã înlãturarea lui Hruºciov (1964). România a cunoscut – ca ºi celelalte state din aceastã zonã cu regim socialist-totalitar – o evoluþie. sub conducerea lui Nicolae Ceauºescu. datoritã politicii lui Nicolae Ceauºescu ºi exacerbãrii cultului personalitãþii. manifestându-se tendinþe centrifuge faþã de Uniunea Sovieticã. s-a plasat. acestea s-au reformat din interior. alãturi de conduceri foarte obediente precum cele din Bulgaria ºi din R. O situaþie atipicã a cunoscut România care. internaþionalistul proletar a fost înlocuit cu „patriotismul socialist“. care sã impunã conducerii politice un dialog asupra problemelor cu care se confrunta societatea.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional 4. prin schimbarea echipelor de conducere. în limitele regimului socialist-totalitar. a incapacitãþii intelectualilor (ºi nu numai a lor) de a constitui o societate civilã. încercarea Partidului Comunist din Cehoslovacia de a instaura un „socialism cu faþã umanã“ (dupã expresia lui Alexander Dubcek) în 1968. Noii lideri au permis apariþia unor forme de pluralism politic. O analizã corectã trebuie sã porneascã de la fapte reale. În cele mai multe þãri. a urmat o lungã perioadã de stagnare. În România. dupã o perioadã reformatoare. Asemenea evoluþii s-au manifestat ºi în celelalte state.

Introducere în istoria economicã a României. se prezenta astfel5: Þara România Bulgaria Polonia Ungaria Marea Britanie Industrie (1938) 290 300 400 340 910 Agriculturã (1934-1938) 80 110 130 150 560 Venitul naþional pe cap de locuitor în acelaºi an era urmãtorul6: Þara România Bulgaria Polonia Franþa Marea Britanie 4 Dolari 75 68 104 236 378 „Anuarul Statistic al României 1990“. într-o avalanºã perpetuã“4. Epoca modernã ºi contemporanã. 2000. constituie principala sursã pentru aprecierea evoluþiei României în anii 1938-1989. Productivitatea muncii. III * Cifrele pentru care nu a fost indicatã sursa sunt preluate din „Anuarul Statistic al României 1990“. România avea circa 20 de milioane de locuitori. O imagine corectã asupra acestui nivel de dezvoltare se poate obþine pe baza unei analize comparative cu situaþia altor state. Volumul elaborat. 5 Victor Axenciuc. Bucureºti. reprezentând momentul de vârf al dezvoltãrii sale în epoca presocialistã. la 1 iulie 1989 erau înregistraþi 23151644 locuitori*.Ioan Scurtu balastul raportãrilor umflate pe diferite cãi ºi la diferite nivele. vom cita mai multe cifre din aceastã lucrare de referinþã. Editura Fundaþiei România de Mâine. p. În consecinþã. 402 6 Ibidem 296 . în 1938. exprimatã în producþia anualã pe o persoanã în dolari.8 milioane în 1948. Anul 1938 este considerat un moment de referinþã în istoria economicã a României. proces ce se derula în special în ultima perioadã. p. ca urmare a pierderilor teritoriale din 1940 ºi la 15. care cuprinde 722 de pagini. În 1938. Comisia Naþionalã pentru Statisticã. a ajuns la aproximativ 12 milioane.

În acest interval de timp. comparativ cu cel din 1938. conchidea: „Economia româneascã de la 1938. cultural ºi sanitar. cu polarizarea economicã ºi discrepanþa dintre sat ºi oraº. În 1938.8 ori. se afla mult în urmã. 7 I. nu poate constitui un model al viitorului nostru“9. pe ultimele locuri în Europa. Relaþiile economice externe ale României în perioada interbelicã. dar chiar ºi aºa. 403 9 Ibidem 297 . Italia – 13. 1982. Alimentaþia românilor era deficitarã. Puia. Economiºtii apreciazã cã România se gãsea la o distanþã de 100-150 de ani faþã de puterea de producþie a statelor europene dezvoltate. comparativ cu: Germania de 33. Anglia – de 22.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Alte statistici indicã 110 dolari pe cap de locuitor în România. Confortul vieþii cotidiene era cu totul relativ. poate apãrea spectaculos. p. multe oraºe beneficiau de curent electric numai în zone centrale. în kilograme8: Þara România Marea Britanie Franþa Polonia Bulgaria Cereale 202 94 121 134 222 Carne 18 60 52 26 22 Lapte ºi brânzã 103 110 89 128 78 Zahãr 5 49 24 9 3 Cunoscutul economist Victor Axenciuc. în 1989.8 ori7.2 ori. p.8 ori. Consumul anual pe cap de locuitor în 1938 indica urmãtoarele date concrete. cu nivelul sãu material. nivelul atins în 1989. România s-a transformat dintr-o þarã agrar-industrialã. comparativ cu cu statele dezvoltate. structura sa socialã. mai ales în lumea statelor. Editura Academiei. într-una industrialã. Pornind de la aceste realitãþi. dupã o amplã analizã. bazatã pe bate statistice. Introducere în istoria economicã. Bucureºti. În acel an producþia de energie electricã era mai micã în România. cu adâncile decalaje ºi importante sale neîmpliniri. lumina electricã era necunoscutã în aproape totalitatea statelor din România. producþia industrialã era de 65 ori mai mare decât cea din 1938. 161 8 Victor Axenciuc. Franþa – de 18.

turbine cu aburi ºi hidraulice. a competitivitãþii lui pe piaþa mondialã.1% 15. încãlþãminte.7 13.1 5.4 48. Structura venitului naþional pe principalele ramuri ale economiei naþionale din 1988: Þara România Bulgaria Cehoslovacia R.4 10. Kw/h mii mil.1 7.2 50.1 10. instalaþii de foraj. dar comparaþia cu situaþia din alte þãri oferã o imagine mai adecvatã privind locul României în Europa.7 50.Ioan Scurtu Contribuþia celor douã ramuri economice la venitul naþional: Ramura Industrie Agriculturã 1938 30.1 59.805 52 693 31 151.6 5.9 7.745 Creºterile sunt reale ºi nu pot fi negate.4 11.2 9.1 Construcþii 7.8 12.5 60.6 63. automobile. Germanã Iugoslavia Polonia Ungaria Industrie 58.0 13.130 6.3 3.851 9. Gradul de prelucrare a materiilor prime ºi cantitatea de inteligenþã încorporatã într-un produs constituie elementele esenþiale în creºterea valorii bunului respectiv.D.8 9. România realiza o seamã de maºini ºi aparate electrice ºi electronice.M.1% 1989 58. mc mii mil.8 Transporturi ºi telecomunicaþii 7.2% Ca urmare a dezvoltãrii industriei.6 6.8% 38. autocamioane.0 298 . îngrãºãminte chimice. Evoluþia producþiei industriale: Produse Electricitate Þiþei extras Gaze naturale Îngrãºãminte chimice Încãlþãminte Zahãr Sãpun Tractoare U.173 22.594 311 3 95 9 1989 75. mobilã. care aveau o largã cãutare pe piaþa mondialã.222 2. perechi mii mii tone bucãþi 1938 1.6 5.4 14. tractoare.9 12. mil.5 8.. confecþii etc.6 Agriculturã ºi silviculturã 15. s-a înregistrat o mutaþie esenþialã în privinþa raportului acesteia cu agricultura.

8% la venitul naþional al României.851 milioane kwh. Totuºi. Datele statistice indicã urmãtoarea situaþie privind producþia de energie electricã pe cap de locuitor în 1989: Þara România Cehoslovacia R. Cehoslovacia ºi destul de substanþial de R. România se afla pe poziþia a cincea din cele ºase state socialiste.494 3.D. iar în 1989 a ajuns la 75. Acest fapt reflecta un real proces de modernizare.707 7.D. S-a înregistrat o creºtere spectaculoasã a consumului de energie electricã.276 5.100 milioane kwh. al cãrei venit naþional provenea din industrie (fiind cu puþin devansatã de Bulgaria.795 Aºadar. dar acesta era încã departe de nivelul celui din majoritatea statelor europene.000 locuitori 62 121 130 132 76 . S-a realizat electrificarea tuturor localitãþilor (cu excepþia unora de mici dimensiuni aflate în zone accidentate). Germanã.843 2. automobilul era utilizat de o categorie extrem de restrânsã de cetãþeni. Datele statistice privind numãrul de automobile indicã urmãtoarea situaþie în anul 1989: Þarã România Cehoslovacia R. România se situa pe locul al patrulea între cele ºase þãri socialiste europene menþionate în aceastã statisticã. cu mai puþin de jumãtate din producþia de energie electricã pe cap de locuitor faþã de R. România producea 1. În 1938. comparativ cu anul 1938. fapt ce a sporit confortul vieþii cotidiene. chiar comparativ cu statele aflate în aria sa geograficã. Germanã). când industria contribuia cu 30. astfel cã mulþi români au putut sã-ºi cumpere un astfel de mijloc de locomoþie.107 3. Germanã Iugoslavia Polonia Ungaria KWh 3. Un alt exemplu care poate fi grãitor: în România interbelicã.D. România ocupa un loc periferic. Germanã Iugoslavia Polonia 299 Bucãþi la 10. Din 1968 a început producþia de automobile „Dacia“ (în colaborare cu Uzinele „Renault“ din Franþa).Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Dupã cum se poate observa.D.

587 Creºterea este importantã.220 Semnificative sunt ºi datele privind producþia pe cap de locuitor în anul 1989*: Þarã România Cehoslovacia R.740 5. la 20 de indicatori economici ºi sociali * Nu figureazã în statistica publicatã de „Anuarul Statistic al României 1990“.055 724 712 1989 3.130 3.Ioan Scurtu În privinþa agriculturii s-a realizat. în principal ca urmare a mecanizãrii.364 2.310 1. dar producþia la ha în România era mult mai scãzutã comparativ cu alte state.D. 300 . de asemenea. Datele statistice pentru anul 1989 indicã urmãtoarea situaþie (kg): Þara România Bulgaria Cehoslovacia Iugoslavia Polonia Ungaria Cereale 3.290 5.240 Porumb 2. un progres faþã de anul 1938. Germanã Iugoslavia Polonia Ungaria Zahãr kg 30 56 46 41 45 48 Grâu kg 343 407 209 236 224 620 Porumb kg 292 65 * 397 * 657 Lapte litri 183 454 559 192 414 266 Conform unei statistici cuprinzând 24 de state din Europa (16 occidentale ºi 8 foste socialiste). Acest fapt s-a reflectat în producþia medie la ha: Produsul Grâu Porumb Orz Ovãz 1938 1.850 5.364 4.300 4. folosirii îngrãºãmintelor chimice. construirii unui amplu sistem de irigaþii (cel mai mare din Europa).130 * 6.475 1.790 3.472 4.472 4.

6 50.167 553. 18 530 în R. România a cunoscut un proces de urbanizare. a impus un ritm susþinut de dezvoltare economicã. Populaþia dupã mediul de locuire (%): Anul 1948 1950 1989 Urban 23. concentrând în mâinile sale aproape totalitatea resurselor materiale.0 53. Produsul naþional brut pe locuitor era de 2 400 dolari. România se situa pe locul 20. pe locul 23. 20 020 în Norvegia. care lipseau aproape tuturor vechilor case în care trãiserã pânã atunci.F. circa trei milioane de apartamente.2 Rural 76.850 1. în timp ce media europeanã era de 8 394 dolari (în statele dezvoltate acesta ajunsese la 16 592 dolari). produsul naþional brut pe cap de locuitor era de 27 260 în Elveþia. în detrimentul vieþii patriarhale.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional în anul 1989. evaluat prin luare în considerare a tuturor indicatorilor. în cursul cãruia nivelul civilizaþiei a crescut. în timp ce Grecia avea 4 790.771 Gradul de confort al acestor apartamente este discutabil. rezultã cã aproximativ 12 milioane de cetãþeni au beneficiat de o nouã locuinþã.8 În anii 1951-1989 s-au construit.4 50.295 1. În privinþa produsului intern brut. care reflectã dezvoltarea de ansamblu a economiei naþionale. dar în mod cert beneficiarul unei asemenea locuinþe avea asiguratã lumina electricã ºi apa curentã. conservatoare. O situaþie similarã s-a înregistrat în Uniunea Sovieticã ºi în celelalte state socialiste. din bugetul statului. caracteristic lumii moderne.267. Aceste date statistice aratã limpede cã statul socialist.0 46. iar la indicatorul sintetic. România deþinea locurile 20 – 24 la 16 indicatori ºi locurile 14 – 19 la alþi 14 indicatori. În 1988. Construcþia de apartamente din fondurile statului: Perioada 1951-1960 1961-1970 1971-1980 1981-1989 Nr. apartmente 150.012. Germanã. fapt ce a determinat pe 301 . iar Spania – 7 740 (în dolari). Dacã socotim cã o familie era alcãtuitã din patru persoane.

Dupã cum nu pot fi neglijate aprecierile experþilor strãini. sã depãºeascã numeroase privaþiuni. în 1989. bazate pe economia de piaþã. prin aceste sacrificii. Japonia. Evoluþia învãþãmântului: 1938/1939 15.507 229. care era comunismul. dupã 1948.879 1.138 Unitãþi de învãþãmânt Populaþia ºcolarã Studenþi Cadre didactice Desigur. învãþãmântul general obligatoriu a evoluat treptat de la ºapte la zece clase. de calitate. dar faptele în sine nu pot fi trecute cu vederea. dar au ºi crescut.. ºi-au modernizat procesele de producþie. R. câteva þãri (mai ales S. În acest context. se fãceau paºi decisivi spre împlinirea “visului de aur al omenirii”. cu gândul cã vor lãsa urmaºilor lor o þarã mai bogatã.648 164. comparativ cu perioada antebelicã – nu au putut þine pasul cu ritmul impus de statele capitaliste dezvoltate.215 1989/1990 27. iar decalajele istorice nu numai cã s-au menþinut. profitând ºi de conjunctura internaþionalã. cu deosebire dupã 1958. formatã în ºcolile din þarã.327 5.F. oamenii au fost nevoiþi sã munceascã din greu. de o forþã de muncã importantã.A. în care se va trãi mai bine. în care concurenþa are un rol decisiv. þãrile capitaliste dezvoltate. s-au dezvoltat reþeaua liceelor de specialitate ºi cea a învãþãmântului superior. dar ºi de situaþia sistemului socialist-totalitar de dupã criza petrolului declanºatã în 1973. dezvoltarea României – realã. 302 . potrivit cãrora România dispunea.489 55. Este un concept care meritã sã fie analizat cu toatã atenþia. Cert este cã.544. Propaganda oficialã acredita ideea cã. reuºind sã menþinã ºi chiar sã mãreascã decalajul faþã de celelalte state. în principal de dificultãþile statelor de curând eliberate de sub regimul colonial. despre impactul ideologiei oficiale asupra procesului instructiv-educativ.U. ªtiinþa ºi cultura româneascã au înregistrat o dezvoltare semnificativã.290 26. În acelaºi interval de timp. se poate discuta despre calitatea învãþãmântului. Realitatea demonstrezã cã. în anii socialismului.Germanã) au cunoscut o dezvoltare extrem de puternicã.781.Ioan Scurtu unii politologi sã aprecieze cã acestea au cunoscut regimul unei dictaturi de dezvoltare. A fost lichidat analfabetismul.

Pompiliu Teodor. Edgar Papu. Alexandru Duþu. ªtefãnescu. Kiriþescu. matematicienii Tudor V. Theodor V. Aurelian Sacerdoþeanu. Constantin Cihodaru. Iosif Iser. Dumitru Tudor. Mircea Veroiu. Hadrian Daicoviciu. actorii Lucia Sturdza-Bulandra. scriitorii Mihail Sadoveanu. fizicienii Horia Hulubei. Dionisie Pippidi. Nichita Stãnescu. P. Tudor Vianu. Tudor Arghezi. Dumitru Berciu. istoricii Constantin C. David Prodan. impunerea unei ideologii oficiale. Ion Mamina. Constantin Daicoviciu. E. Alexandru Rosetti. Maria Dogaru. Marcela Rusu. Petre Comarnescu. George Constantin. geologii Miltiade Filipescu. Sabba S. Dan Barbilian. Ion ªahighian (de teatru). Gheorghe Spacu. Panaitescu. Moisil. Ion Irimescu. Paul Cernovodeanu. Radu Vulpe. Ion Marinescu. Gheorghe Macovei. N. Gheorghe Platon. Nicolau. Dumitru Almaº. Gina Patrichi. ªerban Cioculescu. Grigore VasiliuBirlic. Octavian Cotescu. Ion Nestor. Ionescu. Costache Antoniu. ªtefan Augustin Doinaº. geografii Vintilã Mihãilescu. Baconsky. Mioara Avram. Camil Ressu. criticii ºi istoricii literari George Cãlinescu. chimiºtii Costin D. Vlad Mugur.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Pentru intelectualii români. P. Nicolae Cajal. criticii ºi istoricii de artã George Oprescu. Ion Agârbiceanu. Caius Iacob. Nicolae Gh. Amza Pellea. Ion Jalea. Eliza Campus. George Calboreanu. Constantin Rauþchi. Victor Eftimiu. ªtefan Mihãilescu-Brãila. Gheorghe Cozorici. Vasilica Tastaman. lingviºtii Iorgu Iordan. ªtefan Pascu. A. Andrei Oþetea. regizorii Ion Popescu-Gopo. Marin Preda. Emanuil Petruþ. I. Simion. Mihail Berza. aceºtia au continuat sã îmbogãþeascã patrimoniul ºtiinþei ºi culturii naþionale ºi universale. limitarea dreptului de cãlãtorie în strãinãtate au constituit dificultãþi majore în calea propriei realizãri. Dem Rãdulescu. specialiºtii în ºtiinþe tehnice Elie Carafoli. Emil Condurachi. ªtefan 303 . Zoe Dumitrescu-Buºulenga. N. Marius Butunoiu. Alexandru Ciucurencu. Mircea Popa. A. Miron Nicolescu. Eusebiu Camilar. Raluca Ripan. Vasile Maciu. pictorii Corneliu Baba. Alexandru Giugaru. Ion Þuculescu. Victor Trufescu. Lupu. Totuºi. Mihai Ciucã. Silvia Dumitrescu-Timicã. Horia Lovinescu. Alexandru Piru. Sicã Alexandrescu. Aurel Beliº. Leopoldina Bãlãnuþã. Între aceºtia: medicii C. Octav Onicescu. economiºtii Gheorghe Zane. îngrãdirea posibilitãþilor de exprimare. Costin C. Victor Iliu (de film). Ionescu. Grigore C. Eugen Barbu. sculptorii Gheorghe Anghel. ªtefan S. Marin Sorescu. Giurescu. Constantinescu. Vida Gheza. Valeriu Florin Dobrinescu. Nicolae Labiº. Perpessicius. Parhon. Coca Andronescu. Alexandru Elian. învingând numeroasele greutãþi. Neniþescu.

Octav Enigãrescu. reflectând “lumea moralã a burgheziei”. fiind acuzat cã practicã o poezie a “putrefacþiei”. a devenit membru al Academiei Române. Mircea Cancicov. Tancred Constantinescu. Henry Cihosky. Pe de altã parte. Iorga) ºi apoi la Universitatea din Bucureºti. a fost intregrat la Institutul de Istorie (N. trecuþi în lumea umbrelor. Duiliu Marcu. Ion Gigurtu. Petre Antonescu. Gheorghe Taºcã. precum Iuliu Maniu. Alexandru Grozuþã. Ion ManolescuStrunga. Panaitescu – au fost interziºi perioade lungi de timp. Giurescu: dupã ce a stat câþiva ani în închisoare (ca fost demnitar burghez). nu poate fi trecut cu vederea faptul cã au fost lichidate elitele politice ºi o bunã parte din cele intelectuale. arhitecþii Octav Doicescu. Tiberiu Ricci. Tiberiu Brediceanu (compozitori). George Grigoriu. Valentin Teodorian. Rodica Bujor. Intelectuali de frunte – precum Ioan Lupaº. Virgil Potârcã. Aurelian Andreescu. Gheorghe Dumitrescu. Ioana Radu. Silviu Dragomir. Ion Rãºcanu. Dan Spãtaru. O situaþie similarã s-a înregistrat cu Constantin C. Constantin I. Vasile Veselovschi. Aurel Vlad etc. Lucian Blaga. Mihail Manoilescu. Brãtianu. care în 1948 a devenit þinta unui furibund atac în “Scânteia”. obþinând succese notabile. dupã trei ani. de care însuºi regimul avea nevoie. Asemenea personalitãþi nu pot fi eliminate din istoria ºtiinþei ºi culturii româneºti ºi universale cu argumentul cã ar fi trãit ºi creat în “anii comunismului”. a publicat numeroase lucrãri de certã valoare ºtiinþificã. Semnificativ este cazul lui Tudor Arghezi. mulþi dintre aceºtia au participat la conferinþe ºi congrese internaþionale. Sever Bocu. Ludovic Spiess (interpreþi). Am citat doar câteva nume de intelectuali care au trãit ºi au creat în România. P. Ion Voicu (violonist). în muzica popularã interpreþii Maria Tãnase. Brãtianu. Arghezi a fost reabilitat. la concursuri ºi festivaluri.Ioan Scurtu Bãnicã. Sabin Drãgoi. dupã Mihai Eminescu. Ion Pelivan. Dupã 1948 au murit în închisori personalitãþi de marcã. putând sã se afirme în noul context istoric datoritã valorii lor. Ioan Petrovici. Nicolae Samsonovici. dar lista lor poate ocupa multe pagini. Ascanio Damian etc.C. Unii dintre ei au fost “reabilitaþi”. Ion Mihalache. Chiar în condiþiile restricþiilor impuse de regim. Alexandru Lapedatu. Ion Cristinoiu. Istrate Micescu. i s-a asigurat posibilitatea de a 304 . muzicienii George Georgescu (dirijor). interpreþii Gicã Petrescu. Cezar Lãzãrescu. Elena Cernei. Arta Florescu. fiind apoi primit în Academia Românã ºi considerat unul dintre cei mai mari poeþi români. Horia Maicu. în domeniul muzicii uºoare sau impus compozitorii Radu ªerban. Doina Badea. Constantin Argetoianu. Ion Dacian.P. Radu Portocalã. Gheorghe I.

Mulþi au devenit navetiºti. þãrãnimea deposedatã de pãmântul de care era legatã ºi-a pierdut interesul faþã de muncã. Cele mai mari mutaþii s-au înregistrat în domeniul social: deposedaþi de propriile lor averi. Bucureºti. La rândul sãu. ale campionatelor mondiale ºi europene. În 1989 nu mai erau vãzuþi în România þãrani umblând desculþi. adicã de la vârful Partidului Comunist. Editura Fundaþiei România de Mâine. Procesul de omogenizare socialã a lovit. Angelica Rozeanu ºi Ella Constantinescu (tenis de masã) au intrat pentru totdeauna în istoria sportului mondial10. Echipa 10 Constantin Olteanu. Primul campion mondial din istoria României a fost Dumitru Paraschivescu (în 1949 la marº). cei mai mulþi însuºindu-ºi tehnica modernã ºi beneficiind de o protecþie socialã consistentã. A crescut numãrul muncitorilor. maºini de spãlat. Viorica Viscopoleanu (lungime). Lia Manoliu (disc). Dumitru Pârvulescu. 2008. Ilie Nãstase ºi Ion Þiriac (tenis de câmp). moºieri. Nume precum Iolanda Balaº (sãritura în înãlþime). Valoarea lor de manageri. numãrânduse printre protagoniºtii jocurilor olimpice. pp. automobile. ºi nu mai erau dispuºi sã munceascã la CAP (Cooperativa Agricolã de Producþie).. mobilã etc. bancheri. Instituþii ale României moderne ºi contemporane. iar cei eliberaþi prin decrete de amnistie au dus o existenþã la periferia societãþii. care au fost nevoiþi sã bãlteascã întro mediocritate generalizatã. de cãlãtori în S. Sanda Toma (canotaj). Simion Covaliov (canoe). Emilia Eberle (gimnasticã). s-au fãcut paºi decisivi pe calea civilizaþiei moderne.A. unde s-a acomodat cu greu la noul regim de viaþã. în diverse întreprinderi. Ivan Patzaichin. fiind obligaþi sã munceascã pe ºantiere. Ecaterina Stahl (floretã). sã acþioneze pe baza indicaþiilor venite „de sus“. ºi-au cumpãrat televizoare. în 1952).Revoluþia românã din 1989 în context internaþional participa la congrese ºi conferinþe internaþionale. 296-300 305 . o bunã parte a migrat la oraº. mulþi industriaºi. capabili sã asigure dezvoltarea economicã a þãrii pe principiile economice de piaþã nu a fost acceptatã într-un stat centralizat ºi atoateºtiutor. Nadia Comãneci. Franþa ºi în alte state occidentale. Nicolae Martinescu (lupte). comercianþi au fost arestaþi. Sportivii români au realizat performanþe excepþionale. Mihai Stoian. Ion Drâmbã (scrimã). primul campion olimpic român s-a numit Iosif Sârbu (tir. Se realiza astfel un proces sui generis de urbanizare. aºa cum erau în anii interbelici. Marea Britanie. în principal. Calistrat Cuþov (box). sã presteze munci fizice.U. în oamenii întreprinzãtori ºi inteligenþi. prin transpunerea în lumea satului a unor modele de viaþã specifice pânã atunci oraºului. În acelaºi timp.

un loc la doctorat etc..C.. au sucombat prin implozie.C. 11 Constantin Matache.C. un apartament.R.C. fapt reflectat ºi în dispariþia „instantanee“ a celor douã organizaþii.C. între masa membrilor U.R.000 720. 2006. conducerea P. pentru a obþine anumite avantaje (o funcþie.R. a cãutat sã atragã un numãr cât mai mare dintre aceºtia în rândurile sale. cât ºi P.).C.000 710.C. Prezenþe româneºti în organizaþiile sportive internaþionale.) a ieºit în evidenþã în decembrie 1989. sau C. Pentru a arãta cã politica sa era susþinutã de cetãþeni. Adevãrata atitudine a comuniºtilor (din organizaþia de tineret – U.:12 Perioada August 1944 Octombrie 1945 Septembrie 1947 Februarie 1948 Mai 1950 iulie 1965 Decembrie 1989 Numãr membri Aprox 1.R.000 Desigur. Evoluþia numericã a membrilor P. nu poate fi exclusã realitatea cã mulþi s-au înscris în P. Atât U.C.R. În acelaºi timp. ºi a celor maturi – P.).000 1.T. Cu alte cuvinte.000 257.C.T. a rãniþilor ºi morþilor în revoluþie a provenit din rândul acestora. a arestaþilor. al P. pp.C.T. În intervalul 1953-1989.400..060. ºi conducerea acestora exista o prãpastie..C. iar în intervalul 1955-1987 un numãr de 48 de campionate europene la diferite discipline sportive11. o bursã în strãinãtate. 170 306 .Ioan Scurtu naþionalã de handbal masculin a câºtigat de mai multe ori campionatele european ºi mondial. iar echipa de fotbal „Steaua“ a cucerit în 1986 Cupa Capionilor Europeni.R.T.R.R.000 4. p.C. Editura Ad Point. Bucureºti. când marea majoritate a manifestanþilor. ºi P. dintr-un anumit oportunism. România a organizat campionate mondiale la 27 discipline sportive. au existat cetãþeni români care au crezut cu sinceritate în ideologia ºi programul P. sau din necesitate. ai U. ba chiar dezicându-se de ele. 316-322 12 Ioan Scurtu.C.300.000 1. Istoria contemporanã a României.C. unii într-o maniera foarte zgomotoasã (între aceºtia ºi activiºti ai C. milioanele de membri nemaidorind sã refacã aceste organizaþii.

în ultimii doi ani regimul politic din aceastã þarã se liberalizase. astfel cã nu se mai identifica cu cel din vremea lui Lenin. pânã în decembrie 1991. R. România. Bulgaria. Cehoslovacia. Traducere Georgiana Perlea. Acest regim a mai supravieþuit doi ani. solicitând intrarea lor în NATO ºi în Uniunea Europeanã. Deceniu decisiv în transformarea Europei Central-Estice. 257-304. 2007.). 2008 (Partea a patra). 1985-1996. pp. Bucureºti.R. Bucureºti. Editura Dacia.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional 2. iar statele respective s-au orientat tot mai ferm spre Occident. Procesele revoluþionare din 1989 au continuat în Europa ºi dupã 22 decembrie.E. Viaþa inter* Vezi. cu ediþie în limba englezã – Political structures in Central and South-Eastern Europe (1918-2001). când Uniunea Sovieticã a încetat sã mai existe. Z.D. pe larg. Vasile Puºcaº (ed. Uniunea Sovieticã îºi pierduse rolul de mare putere iar influenþa sa pe plan internaþional s-a diminuat considerabil. A doua zi. statele foste socialiste au decis sã desfiinþeze structurile create în anii rãboiului rece. Bucureºti. Astfel se punea definitiv capãt dominaþiei sovietice în aceastã zonã a Europei. Dar. dizolvarea a devenit efectivã dupã 90 de zile de la semnarea respectivului document. 1 iulie 1991.P. Editura Fundaþiei Culturale Române. De la totalitarism la democraþie A. 1995. a avut loc ultima consfãtuire a Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varºovia. 2003 (partea a V-a – realizatã de Teodora Stãnescu-Stanciu ºi Georgiana Margareta Scurtu). Cuba ºi Mongolia) au adoptat un Protocol privind desfiinþarea acestuia. Editura Polirom. La 30 iunie 1991 sa desfãºurat la Budapesta sesiunea Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (C. Epoca postbelicã. SUA au rãmas singura superputere mondialã. Polonia.A. Stalin sau Brejnev. la care repezentanþii celor nouã state membre (Uniunea Sovieticã. Participanþii au semnat un Protocol prin care Tratatul îºi înceta existenþa. Central Europe since 1989. Ungaria. În planul relaþiilor internaþionale. Evoluþii politice în Europa central-esticã* Anul 1989 a marcat prãbuºirea socialismului totalitar în Europa. 307 . Vietnam. Iaºi. Brzezinski.). coordonator Ioan Scurtu. I. 2000. Tony Judt. Editura Universitarã. Teodora Stãnescu-Stanciu. Europa Centralã ºi de Est în ciclonul tranziþiei. vol. O istorie a Europei de dupã 1945. iar „noile democraþii“ priveau spre Washington cu speranþa cã vor fi acceptate ca aliaþi. Cluj-Napoca. chiar dacã – în mod generic – se afirma: comunismul s-a nãscut pe malul Nevei ºi a sucombat pe malul Dâmboviþei. Structuri politice în Europa Centralã ºi de Sud-Est (1918-2001).

În anii 1990 – 1995. destrãmarea Uniunii Sovietice ºi rãzboiul civil din Iugoslavia. I. PLD. Cele patru Mari Puteri (S.F. inclusiv a securitãþii (STASI) ºi preluarea lor de cãtre cele vest-germane. care fãceau parte integrantã din R. la 18 martie 1990. în R. Bucureºti. aici aflându-se sediul Parlamentului ºi al Guvernului. În privinþa Germaniei a prevalat punctul de vedere al lui Helmuth Kohl. A. Pop. Editura Corint. Alegerile pentru Bundestag din septembrie 1988 au fost câºtigate de Partidul Social-Democrat. În ziua de 3 octombrie 1990. fosta Republicã Democratã Germanã. ca urmare a acordurilor din 1945. Germania a devenit prima putere economicã a Europei.N. Bucureºti. La 20 iunie 1991. În Republica Democratã Germanã au avut loc alegeri parlamentare. în statele fostului lagãr „comunist“ (socialisttotalitar). 2000 308 . Germania. Sava. a fost organizatã în cinci landuri.A.Ioan Scurtu naþionalã a fost dominatã de trei evenimente: unificarea Germaniei. Alegerile parlamentare din octombrie 1994 au fost câºtigate de coaliþia UCD/UCS. anulându-se astfel deciziile puterilor învingãtoare adoptate în 1945. Alternanþa la putere. în altele s-a desfãºurat mai lent. contradictoriu ºi chiar cu puseuri de violenþã1. ºi desfiinþarea tuturor structurilor est-germane. evoluþiile democratice au cãpãtat consistenþã ºi ireversibilitate. au avut loc festivitãþile oficiale prin care s-a marcat reunificarea Germaniei. Berlinul a devenit capitala Germaniei unificate. încheind la 12 august 1990 un tratat prin care renunþau la toate vechile drepturi ce le reveniserã.U. În unele þãri acest proces a fost mai accelerat ºi fãrã conflicte majore. dupã 49 de ani. sprijinit puternic de George Bush. în urma cãrora s-a format un guvern de coaliþie. pe larg. condus de Lothar Maizière. iar Gerhard Schröder a devenit cancelar. Tentaþia tranziþiei. Procesul de integrare 1 Vezi. Acordul a fost semnat la 1 iulie 1990 de Lothar Maizière ºi Helmuth Kohl. ºi-a asigurat un nou mandat. aflat la putere din 1982. economicã ºi socialã a celor douã state germane. ºi anume integrarea R.F.. iar cancelarul Helmuth Kohl.G. care a obþinut 40. ca expresie a regimului democratic. Ca urmare a acestei evoluþii istorice.D. Anul 1994 a marcat retragerea trupelor strãine de pe teritoriul Germaniei. care a negociat unificarea monetarã. Zece ani de tranziþie în Europa de Est. 2002. Editura Fundaþiei Culturale Române.G. Marea Britanie ºi Franþa) au acceptat unificarea Germaniei. era deja o realitate. Uniunea Sovieticã.9% din voturi. Partea de Est a Germaniei. O istorie a prãbuºirii comunismului în Europa de Est.

Alegerile legislative din iunie 1990 au fost câºtigate de Forumul Civic. apoi. prin înþelegerea între liderii cehi ºi slovaci. Problema cea mai delicatã era aceea a relaþiilor cu Polonia. Preºedintele Adunãrii Federale a devenit Aleksander Dubcek. 309 . pe baza cãreia. În ziua de 20 aprilie 1990 statul ºi-a lua numele de Republica Federalã Cehã ºi Slovacã. Republica Slovacã a cunoscut o evoluþie politicã mai complexã. la 1 ianuarie 1993. diferenþele se resimt încã în societatea germanã. Acestea au stabilit imediat între ele relaþii diplomatice. la 29 decembrie 1989.3% din totalul voturilor) în frunte cu Mikulás Dzurinda. cu sprijinul lui Hitler. s-a declarat independentã. numit Uniunea Creºtin Democratã Slovacã. când Slovacia. Slovacia ºi-a „gãsit ritmul“. În Cehoslovacia. care avea sã asigure trecerea la o realã democraþie ºi la economia de piaþã. Dupã 20 de ani. În noiembrie 2000. liderul „Primãverii de la Praga“ din 1968. care la sfârºitul rãzboiului a primit o bunã parte din teritoriul Germaniei ºi a procedat la o „epurare etnicã“ prin expulzarea în masã a germanilor. Noul stat avea nevoie de o legitimitate istoricã. constituit prin voinþa liber exprimatã a cehilor ºi slovacilor în octombrie 1918. Coaliþia Democratã Slovacã s-a transformat în partid. Prin tratatul germano-polonez din 14 noiembrie 1990 a fost recunoscutã graniþa pe Oder-Neisse. fapt ce a impus anumite sacrificii (mai ales materiale) din partea „Vestului“. Cehoslovacia s-a refãcut în aprilie 1945. act ce prevestea dezmembrarea acestuia. Algerile parlamentare din septembrie 1998 s-au soldat cu succesul Coaliþiei Democrate Slovace (cu 26. iar naþionalismul a devenit o expresie a voinþei de afirmare cu o identitate proprie. fondatorul Forumului Civic ºi principalul organizator al „revoluþiei de catifea“. în contextul înfrângerii Germaniei.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional economicã a „estului“ a fost mai dificil decât s-a estimat iniþial. A doua oarã. fiind una dintre primele þãri din fostul „lagãr socialist“ care a aderat la NATO (2002) ºi la Uniunea Europeanã (2004). avea sã se destrame pentru a doua oarã: prima datã în martie 1939. precum ºi la moneda Euro. în funcþia de preºedinte al þãrii. Chiar dacã a trecut prin unele tensiuni sociale ºi chiar etnice. Alegerile din iunie 1992 au fost câºtigate de Miºcarea pentru o Slovacie Democratã condusã de Vladimir Meciar. victoria revoluþiei a fost marcatã de alegerea lui Vaclav Havel. s-au constituit douã state: Republica Cehã ºi Republica Slovacã. artizanul desprinderii din federaþia cu Cehia. Statul cehoslovac.

care devenit la 29 decembrie 1989 primul preºedinte democrat al Cehoslovaciei. În acest spirit. Cehia a intrat intr-un oarecare anonimat. care s-au proclamat conducãtorii „maghiarimii“ din întrega lume. când puterea a fost preluatã de Forumul Democratic Maghiar. Nostalgia dupã Regatul lui ªtefan cel Sfânt a continuat sã-i anime pe liderii politici de la Budapesta. Economia Cehiei a intrat în crizã încã din 1997. iar în funcþia de preºedinte al Ungariei a fost ales Göncz Árpád. Dupã retragerea lui Havel. preºedintele Forumului. astfel cã evoluþia sa a cunoscut o traiectorie pozitivã. În martie 1999. sã pretindã protecþia 310 . coaliþie de forþe politice ostile comunismului. În 2009. Cehia a devenit membru NATO. El a devenit primul preºedinte al Cehiei în 1993. ei au continuat sã condamne „dictatul de la Trianon“ din iunie 1920. În martie 1999.Ioan Scurtu Republica Cehã era partea cea mai dezvoltatã a Cehoslovaciei. fapt ce a generat unele speculaþii privind „misiunea“ lui Havel. iar în 2004 al Uniunii Europene. a asigurat un „divorþ elegant“ între cehi ºi slovaci. Antáll József. Madl Ferenc. ca ºi preocuparea de a proteja economia naþionalã în faþa tendinþelor acaparatoare ale companiilor occidentale au contribuit la o diminuare a stututului internaþional al acestei þãri. Ungaria a devenit membru NATO. Lui Göncz i-a succedat. iar liderul acesteia Orbán Viktor a devenit prim-ministru. În alegerile parlamentare din mai 1994 victoria i-a aparþinut Partidului Socialist condus de Horn Gyula. care s-au desfãºurat în lunile martie-aprilie 1990. Dezagregarea Cehoslovaciei la 1 ianuarie 1993 sa produs aproape simultan cu unificarea Germaniei. iar în ianuarie 2004 al Uniunii Europene. fapt ce a generat unele frãmântãri politice ºi succesul electoral de Partidul Social-Democrat. Rezervele manifestate de regimul de la Praga în a se angaja pe fronturile de luptã armatã deschise de SUA. În Ungaria a existat un regim gorbaciovist pânã la primele alegeri democratice. prestigiul din „epoca Havel“ era de mult apus. când Cehia a preluat (prin rotaþie) preºedinþia Uniunii Europene. Alegerile din mai 1998 au fost câºtigate de Federaþia Tinerilor Democraþi – Partidul Civic (FIDES–MPP). a devenit prim-ministru la 23 mai 1990. în iunie 2000. Ungaria a început tratativele pentru aderarea la NATO ºi pentru aderarea la Uniunea Europeanã. Extrem de mediatizatul Vaclav Havel. În timpul guvernului Horn Gyula. vocea sa fiind mai curând contestatã decât acceptatã. iar 1998 a fost reales. realizându-se astfel o alternanþã la putere.

liderul Alianþei Stânga Democratã. La 20 decembrie 1989. din 1989.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional minoritãþii maghiare din Slovacia. genera o stare de nesiguranþã la Varºovia. pentru redobândirea teritoriilor încorporate la Polonia în 1945. cât ºi cu Uniunea 311 . în martie 2009. prin care s-a eliminat articolul privind rolul conducãtor al partidului comunist ºi a stabilit cã denumirea statului este Republica Polonia. iar teama de revanºã. mergând pânã la a cere autonomia teritorialã pentru aceasta. Într-o lume care merge spre globalizare. încercarea de a crea enclave specifice evului mediu este desuetã. alcãtuit din reprezentanþii tuturor partidelor. Spiritul „mesei rotunde“ a continuat ºi în anii urmãtori. care a devenit preºedintele Poloniei ( a fost reales în noiembrie 2000). Pluralismul politic a devenit o realitate ºi din punct de vedere constituþional. O expresie a acestei stãri de fapt a fost decizia preºedintelui Ungariei de a sãrbãtori Ziua Naþionalã a acestei þãri în „anteguvernarea“ Harghita. Dintre toþi liderii fostelor state socialiste. Lech Walesa. Cancelarul Helmuth Kohl a acceptat inviolabilitatea graniþelor ºi s-a arãtat deschis încheierii unor tratate având la bazã principiile stabilite în 1975 la Helsinki. Parlamentul a votat un amendament la Constituþie. deºi pe harta României nu existã o asemenea deviziune administrativã. atât cu NATO. asigurând evoluþia Poloniei spre structurile europene ºi euroatlantice. Trupele ruseºti s-au retras din Polonia în 1993. Societatea polonezã a privit cu îngrijorare unificarea Germaniei. Prin tratatul polono-german din noiembrie 1990 s-a confirmat graniþa dintre cele douã state fixatã la sfârºitul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial (Oder-Neisse). Tragedia din timpul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial era încã vie. Serbia ºi România. În noiembrie 1995 alegerile au fost câºtigate de Aleksander Kwasnievski. cei polonezi s-au remarcat printr-o realã capacitate de negociere. liderul sindicatului Solidaritatea. ªi în Polonia s-a înregistrat o alternanþã la putere. Alegerile prezidenþiale din 9 decembrie 1990 au fost câºtigate de Lech Walesa. act ce marca victoria deplinã a forþelor democratice în aceastã þarã. fãrã convulsii semnificative. dar cercurile revizioniste (inclusiv guvernamentale) de la Budapesta nu ºi-au pierdut speranþa. În Polonia principala figurã politicã a devenit. pe lângã Preºedinþia Republicii. inclusiv a celui comunist. aceastã þarã aderând la NATO (martie 1999) ºi la Uniunea Europeanã (mai 2004). Walesa a instituit un Consiliu Consultativ.

iar fostul þar a devenit prim-ministru. Albania a fost ºi ea cuprinsã de valul schimbãrii. Ramiz Alia a început sã cedeze. Aceastã þarã avea sã cunoascã numeroase convulsii economice ºi sociale. Deºi Partidul Socialist a câºtigat majoritatea absolutã a voturilor. iar în iunie 1990 au avut loc primele alegeri libere. promovând cu fermitate interesele þãrii lor. în iunie 1990. În Bulgaria. Iniþial. rãmânând cea mai importantã forþã politicã din þarã. când au „vândut“ Uniunii Sovietice o bunã parte din Europa Centralã ºi de Sud-Est. iar procesul de integrare în structurile europene ºi euro-atlantice a durat mai mult decât în majoritatea fostelor state socialist-totalitare. Bulgaria a accelerat procesul de integrare în structurile europene ºi euro-atlantice. 312 . Dar. socotindu-le demogagice ºi periculoase pentru soarta socialismului. Dupã 1989. În consecinþã. abolirea rolului conducãtor al Partidului Comunist. cãrora sã li se asigure „un cuvânt de spus“ în viaþa internaþionalã. un curent extrem de ostil regimului de la Tirana. în Occident. Redresarea s-a produs cu dificultate. în ianuarie 1990. Germania. Parlamentul a decis. S-a creat astfel. Miºcarea Naþionalã Simion II a câºtigat alegerile. occidentul a experimentat cu succes un nou concept: rezultatul votului poate fi anulat prin manifestaþii de stradã ºi luarea cu asalt a instituþiilor statului. fapt ce a impus instituirea unui consiliu monetar sub egida R. Andrei Lukanov a fost ales prim-ministru. mai întâi în NATO (noiembrie 2002). Ramiz Alia. la 1 august 1990 proocidentalul Jeliu Jelev a fost impus ca preºedinte al Bulgariei. în aceastã þarã a fost pus în funcþiune „modelul est-german“: mii de cetãþeni pãrãseau þara. secretarul general al Partidului Comunist Albanez.F. Dupã un an de rezistenþã. cei mai mulþi refugiindu-se în Italia. Ei au pornit de la ideea cã Occidentul avea o importantã vinã pentru stituaþia creatã la sfârºitul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. care „nu mai era suportat“ de proprii sãi cetãþeni. iniþiind unele mãsuri reformatoare: privatizarea parþialã a agriculturii. Sub conducerea acestuia. În zilele de 9 ºi 10 decembrie 1990 au avut loc manifestaþii studenþeºti. Occidentul era „dator“ sã sprijine aceste þãri. Astfel. ajungând în pragul prãbuºirii financiare. dreptul þãranilor de a-ºi vinde produsele pe piaþa liberã etc.Ioan Scurtu Europeanã. s-a opus ideilor susþinute de Gorbaciov. În iunie 2001. La 3 februarie. Apoi ºi în Uniunea Europeanã (ianuarie 2007). acesta ºi-a luat numele de Partidul Socialist Bulgar. în urma unor mari manifestaþii de stradã.

Statele occidentale nu numai cã nu au condamnat o asemenea atitudine. Sali Berisha a anunþat constituirea Partidului Democrat. Pe acest fond. o parte dintre gherilele kosovare antrenându-se pe teritoriul Albaniei. la care Partidul Democrat a obþinut douã treimi din voturi. vizând „democratizarea“ societãþii. ca urmare a prãbuºirii. la 21 decembrie 1990. care în iunie 1992 ºi-a luat numele de Partidul Socialist. Occidentul „democrat“ nu putea admite continuarea unui regim care nu avea o orientare clarã. Berisha nu a putut redresa situaþia. Albania figureazã ca ultima þarã din Europa în privinþa situaþiei economice. ci ºi cu Bulgaria ºi cu Grecia. 313 . Peste douã zile. În toate statisticile internaþionale. Oficialitãþile de la Tirana au redevenit „interesante“ atunci când Occidentul a decis dezagregarea Iugoslaviei.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional participanþii purtând portretele lui Gorbaciov ºi Ramiz Alia. Oficialitãþile de la Tirana au început sã vehiculeze lozinca „Albania Mare“. Ramiz Alia s-a retras de la conducerea statului. au cerut liderilor de la Tirana sã-ºi tempereze discursul. a folosit metoda care dãduse „bune rezultate“ în Bulgaria: rezultatul înregistrat la urne trebuia anihilat prin „voinþa popularã“ manifestatã în stradã. în martie 1992 au avut loc noi alegeri parlamentare. unde au fost încartiruiþi în tabere administrate de unitãþi NATO. la 12 decembrie. în care mulþi cetãþeni îºi puseserã speranþa de a câºtiga ºi de a trãi mai bine. dar iau ºi încurajat pe albanezi. în Albania au avut loc ample manifestaþii. dar ºi a evoluþiei democratice. Berisha a fost nevoit sã se retragã de la preºedinþie în iulie 1997. în Albania a fost adoptatã o Constituþie democraticã. în martie 1999. Cu toate eforturile fãcute. a unor jocuri priamidale de tip Caritas. Ca urmare. Dupã declanºarea operaþiunilor NATO împotriva Serbiei. numeroºi kosovari s-au refugiat în Albania. cu un program anticomunist. Abia în noiembrie 1998. Ceea ce aceºtia au acceptat. Albania ajungând în pragul rãzboiului civil. sperând într-o decizie pozitivã. iar Sali Berisha a fost ales preºedintele Albaniei (9 aprilie 1992). ºi sã se declare pentru aderarea þãrii lor la Uniunea Europeanã ºi la NATO. în ianuarie 1997. Alegerile din martie 1991 au fost câºtigate de Partidul Comunist. Oficialitãþile de la Tirana i-au sprijinit pe albanezii din Kosovo sã lupte împotriva sârbilor. Stalin de pe bulevardul central din Tirana. În acest context. Sfârºitul simbolic al socialismului-totalitar în Albania a fost marcat de dãrâmarea statuii lui I. De aceea. Dar statele occidentale (în primul rând SUA) ºi-au dat seama cã o Albanie Mare însemna crearea unor noi conflicte nu numai cu Serbia.V. În consecinþã.

care în câteva luni a trebuit sã pãrãseascã puterea. Gorbaciov a încercat sã menþinã Uniunea Sovieticã. Revenit. Letonia. a marcat lovitura de graþie datã lui Gorbaciov. precum ºi partea de Est ºi Nord-Est a României (Basarabia ºi Nordul Bucovinei) – toate în iunie 1940. la Moscova. Ultima discuþie Elþîn-Gorbaciov a fost tensionatã. s-a încercat anihilarea spiritului naþional ºi promovarea unei singure naþiuni – cea sovieticã. dar ºi a Georgiei ºi Moldovei. Pe baza pactului Molotov – Ribbentrop a anexat mai multe teritorii ºi chiar state: o parte din Polonia (septembrie 1939). Rusia. aflat la odihnã în Crimeea. a început dezagregarea Uniunii Sovietice. Gorbaciov i-a prezentat lui Elþîn o listã de revendicãri. a fost înlocuit cu un Comitet de Stat pentru Starea Excepþionalã. Federaþia Rusã a devenit moºtenitoarea de drept a Uniunii Sovietice. Belorusia (noiembrie 1939). Lituania). Din iniþiativa lui Boris Elþîn. preºedintele Federaþiei Ruse. evenimentele s-au desfãºurat astfel: Gorbaciov. s-a creat Comunitatea Statelor Independente. Evenimentul a provocat o vie emoþie în întreaga lume. Mihail Gorbaciov voise sã modernizeze (reformeze) un sistem care era sortit prãbuºirii ºi sã menþinã un stat clãdit prin forþã ºi teroare. iar Boris Elþîn primul preºedinte al acestui stat. dar fãrã succes. iar acest moment nu trebuia ratat. În timpul lui Stalin ºi a urmaºilor sãi. peste douã zile. Puciul înscenat la 19 august 1991. Occidentul – ºi în primul rând SUA – a început sã-l abandoneze în favoarea lui Boris Elþîn. În acele zile. Ultimele zile ale lui Gorbaciov la Kremlin au fost urmãrite îndeaproape la Washington. s-a declarat ºi ea independentã. avându-l în frunte pe Ghenadi Ianaev. în primul rând a Þãrilor Baltice. ´ãrile Baltice (Estonia. în urma unui sângeros rãzboi civil. Procesul de disoluþie a acestui stat s-a accelerat în anul 1990. prin proclamarea independenþei republicilor componente. Reformele lui Gorbaciov au avut un efect pe care liderul de la Kremlin nu îl anticipase: redeºteptarea spiritului naþional. Constatând cã Gorbaciov era depãºit de evenimente. Apãruse perspectiva clarã a dezagregãrii URSS prin desprinderea statelor „de margine“. astfel cã Gorbaciov a rãmas în fruntea unui stat care nu mai exista. unde se afla capitala Uniunii Sovietice. Secretarul de Stat James Backer l-a avertizat pe Elþîn sã nu procedeze la arestarea ºi trimiterea lui Gorbaciov în judecatã. În mod concret. sub conducerea lui Boris Elþîn. Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste s-a constituit în decembrie 1922.Ioan Scurtu Poate cele mai spectaculoase evoluþii s-au înregistrat în Uniunea Sovieticã. cele mai multe cu caracter 314 .

Acest fapt a 2 Boris Yeltsin. The struggle for Russia. o maºinã pentru el ºi soþie. inclusiv Federaþia Rusã. Bucureºti. aflat într-o situaþie dramaticã. Dar Elþîn nu era un om politic generos. 221 4 Mihai Gorbaciov. o clãdire în Moscova pentru „Fundaþia Gorbaciov“. au intrat într-o perioadã de colaps economic ºi de confuzie politicã. El a acceptat crearea „Fundaþiei Gorbaciov“. Henry Kissinger. Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice ºi-a încheiat oficial existenþa în noaptea de 31 decembrie 1991. p. 665 315 . Editura All. fost secretar de Stat al S. Editura Nemira. atunci fii atât de amabil ºi scotoceºte bine prin buzunare“2.. Cei mai mulþi îl urau.. În ultimele zile. Bucureºti. socotind cã necazurile lor au un singur nume: Gorbaciov. p. pentru simplul motiv cã Gorbaciov nu mai deþinea nici o putere efectivã. i-a acordat o sãptãmânã pentru a-ºi strânge lucrurile ºi a pãrãsi Kremlinul. Cetãþenii sovietici – animaþi de spiritul velico-rus – erau convinºi cã Mihail Gorbaciov a fost un „agent american“ care a acþionat în mod deliberat pentru lichidarea Uniunii Sovietice.S. În acele zile. Boris Elþîn avea sã aprecieze cã Gorbaciov era animat de ideea: „Dacã vrei atât de mult sã scapi de mine. Nu ºi de la vechii sãi colaboratori. 120 3 Andrei Graciov. sau de la cetãþenii pe care i-a condus în ultimii ºase ani. care nu mai avea rãbdare ºi dorea sã se instaleze cât mai rapid în fotoliul din care sã comande. John Major. Nu a acceptat ca la Kremlin sã aibã loc o ceremonie de predare a puterii.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional material: pensie egalã cu salariul prezidenþial indexatã odatã cu inflaþia. la 25 decembrie 1991.U. s-a comportat ca un stãpân. serviciu de pazã etc.S. un apartament prezidenþial ºi o vilã.R. François Mitterand. p. 1998. Adevãrata istorie a destrãmãrii URSS. Gorbaciov ºi-a anunþat demisia din postul de preºedinte al U.. Diplomaþia. Comentând acel moment.. Întro atmosferã mai mult decât sumbrã. 1995. Gorbaciov a primit telefoane de încurajare de la George Bush. transmisã în direct la televiziune. p. Hans Dietrich Genscher. Memorii. avea sã scris: „Nici o putere mondialã nu s-a dezagregat vreodatã atât de total sau atât de rapid fãrã sã piardã vreun rãzboi“5. În cuvântarea rostitã cu acel prilej. în înþelepciunea voastrã ºi în puterea spiritului vostru“4. Dar ºi cu speranþa ºi încrederea în voi. Fostele state din Uniunea Sovieticã.A. el s-a adresat acelora pe care-i condusese timp de ºase ani: „Pãrãsesc postul meu cu un sentiment de neliniºte. Boris Elþîn nu a excelat prin politeþe faþã de un personaj istoric. 275 5 Henry Kissinger. 1995. Random House. din contrã. Naufragiul lui Gorbaciov. dar care sã nu fie transformatã în „cuib al opoziþiei“3.

nemaiputând influenþa decisiv evoluþiile din Europa ºi din lume.Ioan Scurtu ieºit în evidenþã cu prilejul alegerilor prezidenþiale din 1996. obiective care au fost atinse pe parcursul celor douã mandate. Slovenia. Dalmaþia. când fostul lider sovietic a obþinut 0. Slovenia. În martie 2000 în funcþia de preºedinte al Federaþiei Ruse a fost ales Vladimir Putin. care includea Serbia. Croaþia ºi-a proclamat independenþa. Editura Universitãþii. a devenit un stat minor pe arena internaþionalã. care rivaliza cu SUA. redresarea economicã ºi redobândirea statutului de mare putere. astfel cã. Realitate sau deziderat? (1918-1941). care a acþionat pentru întãrirea rolului statului ºi a puterii centrale. mai ales între sârbi ºi croaþi. Croaþia. dar statul iugoslav a dãinuit pânã la ocuparea sa de cãtre trupele hitleriste. când reprezentanþii sârbilor. 2005 (capitolul IV) 316 . dintr-o mare putere. Extrem de tensionate au fost evoluþiile din Iugoslavia. Muntenegru. dar au eºuat ca urmare a faptului cã armata a rãmas fidelã lui Elþîn. În octombrie 1993. Regatul ºi-a luat numele de Iugoslavia. 6 Sime Pirotici. Guvernul de la Moscova a aderat la Parteneriatul pentru Pace lansat de NATO în iunie 1994. declarându-ºi fidelitatea faþã de Germania. Acest stat s-a constiuit în decembrie 1918.5% din totalul voturilor. Bosnia ºi Herþegovina. procomuniste. croaþilor ºi slovenilor au decis sã facã parte din acelaºi stat: Regatul Sârbilor. Macedonia. inclusiv în privinþa relaþiilor cu fostele republici sovietice. au încercat o loviturã de stat. Unitatea Iugoslaviei. Rusia a cunoscut o acceleratã degradare economicã ºi socialã. În aprilie 1941. Bosnia ºi Herþegovina.6 Statul iugoslav s-a reconstituit dupã rãzboi. Succesorul sãu. Rusia a devenit membru în Consiliul Europei. În perioada interbelicã au existat anumite tensiuni. Croaþia. pe care le menþine în zona de influenþã a Moscovei. Croaþilor ºi Slovenilor. Muntenegru. iar în ianuarie 1996. În octombrie 1929. elementele conservatoare. Voivodina. În timpul mandatelor sale. Constituþia din 31 ianuarie 1946 prevedea organizarea a ºase state în cadrul Republicii Populare Federative Iugoslavia (care în 1963 ºi-a luat numele de Republica Socialistã Federativã Iugoslavia): Serbia. în timp ce Boris Elþîn a înregistrat o victorie zdrobitoare. unde s-a ajuns la rãzboi civil. Bucureºti. Macedonia. în timp ce SUA ºiau consolidat poziþia de lider mondial. Dimitri Medvedev (ales în martie 2008) continuã aceastã politicã. Federaþia Rusã a devenit o putere de rang secundar.

animaþi de spiritul barbar al purificãrii etnice. Statele occidentale condamnau naþionalismul. cu cea mai dinamicã economie ºi cu un nivel de trai ridicat pentru aceastã zonã a continentului. Austria. mulþi cetãþeni iugoslavi putând lucra în Germania. pentru a impune menþinerea acestora în cadrul Federaþiei. pentru a nu se putea invoca faptul cã socialismul totalitar avusese ºi o “faþã umanã”. au acþionat pentru dezmembrarea Iugoslaviei. În urma trata317 . acte nerecunoscute de Belgrad. kosovarilor. Londra. slovenilor. cã aceastã þarã promovase o politicã internã ºi externã care-i asigurase un anumit prestigiu în lume. Washington. condamnând în acelaºi timp cu fermitate naþionalismul sârbilor. De aceea. investindu-ºi apoi sumele obþinute în întreprinderi economice care îºi desfãºurau activitatea pe baza principiilor cererii ºi ofertei. în 1980. în Croaþia ºi în Bosnia au fost trimise forþe O. Slovenia ºi Croaþia ºi-au proclamat independenþa. pentru a proteja populaþia civilã. care. tendinþele centrifuge sau accentuat. Dar rãzboiul civil a cuprins Croaþia ºi Bosnia-Herþegovina. la 23 ianuarie 1990. În contextul cãderii regimurilor socialist-totalitare din Europa. Ea trebuia ºtearsã de pe harta Europei. În ianuarie 1992. Crimele. precum ºi a Comunitãþii Europene. s-au retras de la Congresul Uniunii Comuniºtilor din Iugoslavia. nu mai puþin abominabile. Iugoslavia nu acceptase dominaþia sovieticã ºi stabilise relaþii strânse cu statele occidentale. Roma ºi Viena sã stimuleze naþionalismul croaþilor. libertatea de circulaþie era asiguratã. televiziunile ºi presa occidentalã prezentându-i pe sârbi ºi pe liderul lor Miloºevici ca pe niºte criminali odioºi. bosniacilor. considerându-l un adevãrat pericol pentru regimul democratic. Acest fapt nu i-a împiedicat pe liderii politici de la Berlin.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Dupã moartea lui Iosip Broz Tito.. în primul rând al lui George Bush. Slobodan Miloºevici a recunoscut independenþa Sloveniei. La 25 iunie 1991. Existenþa unui stat puternic. Italia ºi ale þãri din Vestul Europei. desfãºurându-se atât în teren. În 1989. Semnalul dezmembrãrii a fost dat de reprezentanþii Sloveniei. cât ºi mediatic.U. unde au cãzut numeroase victime. sfãrâmarea Iugoslaviei a devenit un obiectiv central al principalilor lideri occidentali. Calea aleasã a fost încurajarea ºi sprijinirea puternicã a naþionalismului din republici ºi desprinderea lor din Federaþia existentã.N. Prin medierea Austriei ºi Germaniei. cu o voce distinctã în Sud-Estul Europei nu era pe placul artizanilor noii configuraþii a continentului. Iugoslavia era þara socialistã cu cea mai largã deschidere spre Occident. ale croaþilor ºi bosniacilor erau trecute cu vederea. care a intervenit cu trupe.

Din fosta Iugoslavie a mai rãmas. au semnat. Acest stat federal – numit Uniunea Serbia–Muntenegru – s-a destrãmat la 21 mai 2006 când.) a declanºat lupta pentru independenþa acestei provincii. Miloºevici a fost nevoit sã demisioneze.U. Acum i s-a dat acel nume ºi chiar ºi o uniformã: bluze ºi fulare portocalii. câºtigase alegerile din 24 septembrie. manifestnþii au luat cu asalt clãdirea Parlamentului. un acord de pace. dar dupã câteva zile de proteste în centrul Belgradului. fiecare având preºedinte. cea mai gravã fiind aceea de genocid. Revenind la situaþia din Iugoslavia anului 2000. în ziua de 14 decembrie 1995. inclusiv bolnavi internaþi în spitalele din Capitala Iugoslaviei. în octombrie 1995. impunând ca preºedinte pe Vojislav Kostuniþa. care. dar încã nu avea un nume. din 2003. iar peste câteva luni a fost arestat ºi predat Curþii Internaþionale de Justiþie de la Haga.Ioan Scurtu tivelor de la Dayton (statul Ohio-S.U.K. Dar conflictul armat avea sã reizbucneascã în 1998. nu s-a putut ajunge la formularea unei sentinþe. Celor 650 000 de locuitori 318 . Pe aceastã bazã.U. ºefii de stat ai Iugoslaviei ºi Bosniei-Herþegovina. iar Miloºevici a murit în închisoare. De aceastã datã a intervenit masiv aviaþia S.). prin referendum.A. Occidentul a experimentat ceea ce avea sã devinã “revoluþia portocalie”. În septembrie 2000. doar o uniune formalã între Serbia ºi Muntenegru. în martie 2006. guvern ºi Parlament propriu. Statele constituite pe teritoriul Republicii Socialiste Federative Iugoslave au dezavuat comunismul. menþionãm cã Partidul Socialist condus de Miloºevici. când Armata de Eliberare din Kosovo (U.C. muntenegrenii s-au pronunþat pentru despãrþirea de Serbia.N. dupã 78 de zile de bombardamente asupra Belgradului (23 martie – 10 iunie 1999). spre a fi judecat pentru mai mult de 60 de capete de acuzare. l-a silit pe Moloºevici sã cedeze. O asemenea metodã mai fusese aplicatã în Bulgaria ºi Albania.. economie de piaþã ºi integrare euro-atlanticã. între statele constituite pe teritoriul fostei Republici Socialiste Federative Iugoslave s-au stabilit relaþii dimplomatice. iar provincia Kosovo a fost plasatã sub protectoratul O. Georgia ºi România. Dupã patru ani de judecatã. în timpul cãruia s-au înregistrat sute de victime din rândul populaþiei civile. desfãºurate sub medierea preºedintelui american Bill Clinton.A. Regimul Miloºevici a reacþionat violent. În aceste condiþii. care aveau sã fie purtate în anii urmãtori ºi în Ucraina. sau simpli cetãþeni cãlãtorind cu autobuzul. s-au declarat pentru democraþie. care a fost parafat la Paris. adicã nerecunoaºterea rezultatelor oficiale ale alegerilor ºi organizarea unor manifestaþii care sã impunã voinþa opoziþiei.

declanºatã în 2008 7 Nicolae Enciu ºi Valentina Enciu. 210. decât dupã reglementarea statutului internaþional al teritoriului Kosovo. Neajungându-se la un acord pe calea negocierilor. În septembrie 2009. România ºi Bulgaria. Uniunea Europeanã a ajuns sã cuprindã 27 state cu o populaþie de 481 milioane locuitori7. aceºtia au fost nevoiþi sã se implice în rãzboaiele din Irak ºi Afganistan. Letonia. Slovacia. Lituania. iar în iunie 1993 s-au stabilit criteriile de aderare la acest organism. care s-au finalizat în 2004. p. Cehia. La 7 februarie 1992 s-a semnat tratatul de la Maastricht (Olanda) de constituire a Uniunii Europene. provincia Kosovo ºi-a proclamat independenþa la 17 februarie 2008. În acelaºi timp. 2008. constituit în afara normelor de drept internaþional. Primele þãri foste socialiste care au început negocieri de aderare la Uniunea Europeanã au fost Estonia. Dominaþia SUA a implicat ºi o anumitã „modelare“ a atitudinii europenilor. Marea Britanie ºi de alte state. Trãsãtura esenþialã a fost integrarea fostelor state socialiste în structurile create de liderii occidentali. Estonia. Letonia) ºi 2007 (Bulgaria ºi România). situaþia din Europa s-a modificat radical. Estonia. Slovenia. 319 . Ungaria. România ºi Slovacia (decembrie 1999). Europa trãieºte într-o atmosferã mai liberã. Austria. Construcþie europeanã (1945-2007). Cehia. Cert este cã. au declarat cã nu pot recunoaºte independenþa acestui stat. în 2009.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional ai Muntenegrului li s-a promis intrarea în Uniunea Europeanã. Aderarea s-a realizat în douã “valuri”: 2004 (Polonia. statele membre cãutând împreunã soluþii de rezolvare a problemelor care se ivesc (precum criza economicã ºi financiarã. Slovenia ºi Ungaria (noiembrie 1997). preºedintele Obama a renunþat la amplasarae „scutului“ în aceste state. Cehia ºi þãrile Baltice etc. care a devenit deschis ºi þãrilor din Est. Rând pe rând. în conformitate cu interesele acestei þãri. România ºi Grecia. Astfel. sã susþinã instalarea „scutului antirachetã“ american în Polonia. urmate apoi de Bulgaria. membre ale NATO ºi Uniunii Europene. Germania. Polonia. aceste þãri au început negocierile de aderare. Lituania. Lituania. Chiºinãu. În cele douã decenii care s-au scurs de la revoluþiile din 1989. fostele þãri socialiste au fost integrate în NATO – alianþã militarã sub conducerea SUA. Slovenia. în timp ce Serbiei nu i s-a oferit o asemenea perspectivã. când a intrat în NATO ultimul „val“ – Slovacia. Editura Civitas. Letonia. act recunoscut imediat de SUA.

dar în fapt era extrem de pãrtinitoare. se declara „liberã“. Românii citeau cu nesaþ ziarele. în întreprinderi ºi instituþii. dar fiecare pleda pentru propria sa opþiune politicã. Ion Iliescu a fost sunat de liderul sovietic Mihail Gorbaciov. Chiar în timpul ºedinþei.Ioan Scurtu în SUA ºi care s-a extins ºi în celelalte zone ale lumii). chiar ºi cãlãtorii din metrou sau din tren. în cea mai mare parte. Decenii în ºir fuseserã siliþi sã-l elogieze (public) pe „conducãtorul iubit“. care fuseserã „lãudãtorii de serviciu“ ai regimului Ceauºescu. soþii cu soþiile. B. atât de obedientã odinioarã. Dupã convorbire. pe stradã ºi chiar în familie. iar acum aveau plãcerea de a-i contesta pe cei aflaþi în fruntea statului sau a partidelor politice. colegii de cancelarie între ei. dar nu prea reuºea. Trãirile intense din timpul revoluþiei s-au perpetuat de-a lungul anilor ’90. „anticomuniºti“. dar ºi în cea agro-alimentarã. Iliescu i-a 320 . La 26 decembrie 1989 s-a format guvernul provizoriu condus de Petre Roman. iar egalitatea mult râvnitã este un ideal greu de transpus în realitate. se certau. însã ºi aici se simþeau opþiunile politice ale conducerii ºi ale redactorilor. „independentã“ sau chiar „absolut independentã“. din „oameni noi“. dupã patru decenii în care n-au avut posibilitatea sãºi exprime opþiunile. Radioul era mai „echidistant“. Se discuta politicã în piaþa publicã. atacându-i cu vehemenþã pe foºtii colegi de redacþie care nu le þineau isonul. Unii ziariºti. Pe acest fundal se constituiau noile structuri politice. Dupã ani ºi ani de vorbire în ºoaptã. românii simþeau nevoia sã se exprime cu glas tare. Evoluþia României dupã 1989 Viaþa politicã a început sã-i pasioneze din nou pe români în decembrie 1989. Ideea apariþiei unor posturi particulare (paralele) de radio ºi TV devenise o necesitate pentru foarte mulþi români. comentau articolele. remarcaþi în zilele revoluþiei. înclinând de fiecare datã balanþa în favoarea puterii. Nu erau puþine cazurile când pãrinþii se certau cu copiii. care nu se cunoºteau. dar aceasta nu trebuie supraestimatã. Prima plenarã a Consiliului Frontului Salvãrii Naþionale a avut loc în ziua de 27 decembrie. se împãcau ºi abia aºteptau numerele din ziua urmãtoare. Decalajele între statele mari (ca putere economicã) ºi cele mici se vor menþine încã multã vreme. „prooccidentali“. democratice ºi deschise spre societate. Presa. au devenit peste noapte „democraþi“. Televiziunea se strãduia sã rãmânã „liberã“. alcãtuit.

Bogdan Teodoriu. Mi-a spus cã urmãreºte cu atenþie ceea ce se petrece în România. Pentru cã nu este nevoie. La Congresul Poporului s-au prezentat evenimentele din România. a decis structura Biroului sãu Executiv. Problema s-a pus de sprijin cu materiale mai sofisticate. El a fãcut aprecieri frumoase ºi a rãspuns chiar la unele provocãri. sunt solidari cu noi. ne acordã ajutor dacã avem nevoie.S. m-a acostat Televiziunea Românã. Dimineaþa. 2 Ion Iliescu. În drum. Gorbaciov a arãtat cã nici partea românã nu a cerut ajutor militar ºi cã nici ei nu sunt dispuºi sã o facã. anulând legi ºi decrete din timpul regimului totalitar. ambasadorul SUA a transmis cã ªevardnadze se pregãteºte pentru a veni în þara noastrã (pentru a discuta unele probleme privind relaþiile noastre – livrãri de petrol. în „Caietele Revoluþiei“. a vorbit despre perspectivele unei viitoare întâlniri. Ion Caramitru. Cazimir Ionescu ºi Király Károly – vicepreºedinþi. care m-a întrebat de ce am pãrãsit sala. Le-am spus cã aceasta ar cere timp.S.: „s-a obþinut cu greu legãtura cu Gorbaciov. Mi-a transmis un salut cãlduros. I-am mulþumit. ºi pentru aprecierile fãcute. a adoptat decretul-lege pentru organizarea ºi funcþionarea acestuia. Consiliul F. 37 321 . p. anularea decretului-lege din 1966 privind întreruperea cursului sarcinii. În final. 2/2006. Gheorghe Manole. Silviu Brucan.N. gaze. Dan Marþian – secretar. I-am mulþumit.S. p. Dumitru Mazilu – prim-vicepreºedinte. energie electricã etc. Gorbaciov a spus cã ne stã la dispoziþie cu orice problemã.2 Consiliul a adoptat unele mãsuri pozitive. era definit ca „organ suprem al puterii de stat“ care îºi propunea sã realizeze o societate „cu adevãrat democraticã“.N. Vasile Neacºa. intervenþie militarã. S-a transmis inclusiv un interviu al lui. Francezii s-au oferit cã sunt gata sã ne sprijine cu profesioniºti ºi instructori.N.). la întoarcerea mea în salã. sã asigure ºi sã apere „drepturile fundamentale ale omului ºi cetãþeanului“. Francezii ºi americanii au spus cã ar fi gata sã accepte o eventualã intervenþie militarã a URSS. Momente de istorie. Realmente ne-am descurcat singuri. de asemenea. În zilele respective au apãrut niºte zvonuri – posibil spionaj sovietic.1 Plenara Consiliului F. κi exprimã aceastã dorinþã de a veni în întâmpinarea nevoilor noastre. Menþionãm anularea legii din 1948 privind cultul greco-catolic.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional informat pe membrii Consiliului F. Închipuiþi-vã cã m-am lãsat provocat ºi am rãspuns“. în urmãtoarea componenþã: Ion Iliescu – preºedinte. S-a ridicat problema cã s-ar fi cerut ajutor. 40. 1 ªedinþa Consiliului Frontului Salvãrii Naþionale din 27 decembrie 1989. fapt ce a permis reluarea activitãþii acestuia. nr. Nicolae Radu – membri.

147-153 322 . pp. Nici o altã îngrãdire pe motive de rasã. fiind privitã ca principalul scut de apãrare a regimului socialist-totalitar ºi mai ales a „clanului“ Ceauºescu. Uniunea Democrat-Creºtinã. religie. 3 Ion Alexandrescu. Partidul Democrat din România. mai ales în martie 1990. Editura Mediaprint. scena politicã s-a îmbogãþit cu câteva zeci de partide3. care la art. Pe aceastã bazã. Ion Mamina. Astfel. În acea atmosferã au fost adoptate ºi unele hotãrâri cu consecinþe negative pentru evoluþia României. altele noi: Miºcarea Ecologistã din România. inclusiv a compartimentului care se ocupa de urmãrirea spionilor. Ion Bulei. România a rãmas fãrã un serviciu de informaþii. Una dintre acestea. Partidul Progresist. Unele cu vechile denumiri (Naþional-Liberal. Enciclopedia partidelor politice din România (1862-1994). Consecinþele acestei decizii s-au vãzut în scurtã vreme. care de-a lungul anilor comisese numeroase abuzuri ºi ilegalitãþi. cu adãugirea Creºtin-Democrat). grad de culturã. Partidul Democrat-Agrar. O hotãrâre la fel de negativã a fost anularea legii privind patrimoniul cultural naþional. lãsând câmp liber celor care urmãreau destabilizarea acestei þãri. La 31 decembrie a fost publicat decretul-lege privind partidele politice. a fost desfiinþarea Departamentului Securitãþii Statului. anularea legii privind sistematizarea localitãþilor rurale ºi urbane prin care s-a pus capãt fricii obsesive a multor cetãþeni cã le vor fi dãrâmate casele. datatã 30 decembrie 1989. Ioan Scurtu. Partidul Republican. naþionalitate. a cãror recuperare avea sã coste statul român multe milioane de dolari (cel mai semnificativ este cazul brãþãrilor dacice). Partidul Poporului din România. Decizia luatã era motivatã de starea de spirit extrem de ostilã a românilor la adresa Securitãþii.Ioan Scurtu permiþând astfel femeilor sã decidã singure dacã vor sã nascã sau nu copii. sã-ºi declare sediul ºi mijloacele financiare de care depindea ºi sã facã dovada cã avea cel puþin 251 membri. cu prilejul evenimentelor de la Târgu-Mureº. Bucureºti. Partidul Socialist-Liberal. în ianuarie – februarie 1990. Partidul Unitãþii Democrate. un partid trebuia sã prezinte statutele de organizare ºi funcþionare. programul politic. cu excepþia partidelor fasciste sau a celor care propagã concepþii contrare ordinii de stat ºi de drept. sex sau convingeri politice nu poate împiedica constituirea ºi funcþionarea partidelor politice“. 1995. fapt ce a permis scoaterea din þarã a unor importante valori naþionale. NaþionalÞãrãnesc. Partidul Cooperatist etc. Social-Democrat. Pentru a se înregistra. 1 prevedea: „În România este liberã constituirea partidelor politice.

opinia publicã vesticã.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional La 6 februarie 1990. sub preºedinþia lui Ion Iliescu. decât rodul unei meditaþii asupra evoluþiei societãþii româneºti ºi a trasãrii unor cãi ferme de dezvoltare a þãrii. Frontul Salvãrii Naþionale s-a înscris ca partid politic. foarte curând. Transmisia în direct a revoluþiei din decembrie 1989 a creat o stare de spirit extrem de favorabilã românilor. Euforia ºi entuziasmul de la sfârºitul lunii decembrie 1989 au cedat locul dezamãgirii. 323 .N. Roumanie. lupta politicã avea sã vizeze nu atât programe ºi ideologii. o culegere de articole sub titlul Media mensonges (Minciuni mass-media). histoire d’une manipulation (O minciunã mare cât un secol. un subiect de primã paginã. prima zi de Crãciun. în primele zile ale anului 1990.S. În consecinþã. Dupã uriaºa simpatie de la sfârºitul lunii decembrie 1989. au început sã punã sub semnul întrebãrii relatãrile privind evenimentele din România. în partid. nici atât de eroici pe cât fuseserã prezentaþi. la Bruxelles.N. care urmãreau sã-l readucã pe Ceauºescu în fruntea statului. Tot în acelaºi an a apãrut la Paris o altã carte. au fost. ziarist la Radioteleviziunea belgianã. cât dorinþa de putere ºi de ascensiune personalã a iniþiatorilor acestor partide. intitulatã Un mesonge gros comme le siècle. care s-au confruntat cu „cea mai odioasã dictaturã din istoria omenirii“. o manipulare mass-media ºi cã românii nu erau nici atât de sângeroºi.. inclusiv unii ziariºti. care sã participe la alegeri ca formaþiune politicã. Caracteristica esenþialã a acestor articole a fost exagerarea numãrului de victime. opinia publicã internaþionalã a trebuit sã constate cã „rãzboiul civil“ ºi „genocidul“. acest fapt a provocat o rupturã în cadrul Consiliului F. secvenþele cu cei doi dictatori uciºi cu zeci de gloanþe lângã zidul unei unitãþi militare au oripilat pe mulþi telespectatori occidentali. unii dintre membrii acestuia nefiind de acord cu transformarea F. Sute de milioane de telespectatori au privit – ca pe o telenovelã palpitantã – confruntarea populaþiei cu „securiºtii“ ºi „teroriºtii“. În foarte scurt timp dupã revoluþie imaginea României în massmedia internaþionalã s-a modificat radical. în bunã parte. Dar. Graba cu care s-au constituit aceste partide era mai curând dorinþa de manifestare politicã. a publicat în prima jumãtate a anului 1990. Gérard de Selys. într-un context european aflat în plin proces de reaºezare.S. Procesul încheiat cu împuºcarea lui Ceauºescu ºi a soþiei sale la 25 decembrie 1989. ªi presa scrisã a avut. timp de douã sãptãmâni. urmãrite cu sufetul la gurã pe micul ecran. În ianuarie – februarie 1990. situaþia din þara noastrã a devenit obiectul unor ample dispute.

medici din Franþa.. Olanda ºi din alte state au ajuns la o concluzie comunã: imaginile prezentate în prim-plan de Televiziunea Românã Liberã în zilele revoluþiei erau o mistificare. inclusiv Castex. cãreia i s-a scos copilul nenãscut din pântece.P. Cu atât mai de neiertat. orice mediatizare a situaþiei din Panama a fost interzisã de Departamentul de Stat al S. De asemenea. 1990 4 5 324 . atenþia s-a concentrat spre evenimentele din România.F. Marea Britanie. O revizuire imediatã a poveºtii la care s-a dedat întreaga presã ºi care n-a prezentat.). þinând pe piept cadavrul unui „nou-nãscut“.Ioan Scurtu România. pentru a cerceta situaþia la faþa locului. Medicul legist Milan Dressler a încercat sã explice în ziarul „Renaºterea Bãnãþeanã“ (din 11 ºi 19 ianuarie 1990) cã imaginile transmise de televiziune privind victimele represiunii de la Timiºoara nu reflectaserã realitatea. Dacã situaþia din Panama nu a putut fi reflectatã. a avut loc intervenþia militarã a S.A. Roumanie. Dupã analizele efectuate. în Panama. a fost identificatã: murise la 8 noiembrie. Germania. 1990. Femeia mutilatã. Rãnit în orgoliul propriu de profesionist. Scuze care ar fi trebuit sã ocupe primele pagini ale cotidienelor. cu cât în acelaºi timp Statele Unite.U. mai ales la Timiºoara. dupã aceea. Paris. el nu a fost crezut. ca însãºi minciuna care fusese difuzatã. 8-9 Michel Castex. istoria unei mari manipulãri). Autorul francez a fost mai rezervat. Ziaristul belgian preciza: „Ideea nea venit dupã scandaloasa mistificare a «mãcelului» de la Timiºoara. Bucureºti. afirmând cã. decât modeste (ºi rare) scuze cititorilor sãi. le-a trimis ºi alte fotografii cu persoanele „mãcelãrite“ de securiºti în decembrie 1989. la doGérald de Selys. Danemarca. În timp ce televiziunile au putut transmite cu lux de amãnunte evenimentele din România. histoire d’une manipulation. de la Agenþia France Presse (A. invadau Republica Panama. medicul a transmis mai multor medici fotografia mãritã a celei mai mediatizate imagini: cadavrul de femeie. semnatã de Michel Castex. Editura Albin Michel SA. În atmosfera de atunci. Mai mulþi ziariºti strãini au venit în România. Minciuni mass-media. Un mensonge gros comme le siècle. Editura Scripta. bãtându-ºi joc de dreptul internaþional.minciunile“ se datorau faptului cã ziariºtii nu au verificat faptele ºi s-au lãsat intoxicaþi de sursele avute la dispoziþie5.U. pp. O preocupare similarã au avut ºi unii timiºoreni.A.4 Aprecierea ziaristului belgian avea un sâmbure de adevãr: chiar în timpul revoluþiei române. fãcând tot atâtea victime reale cât ar fi trebuit sã conþinã mãcelul fictiv de la Timiºoara ºi acest lucru într-o tãcere uluitoare a presei“.

Ioan Scurtu. acuzat cã demola satele ungureºti ºi nemþeºti. pe larg. O „istorie“ similarã aveau ºi celelalte cadavre6. tatãl ei a refuzat înhumarea ºi astfel a ajuns în Cimitirul Sãracilor. Administraþia SUA urmãrea dezagregarea URSS ºi eliminarea Rusiei ca mare putere pe arena internaþionalã. Numai astfel se explicã faptul cã un fost ºef al Securitãþii (Ion Mihai Pacepa). Bucureºti. sã împiedice orice apropiere a României de Uniunea Sovieticã. Revoluþia ºi minciuni mass-media. De altfel. mãcelãrit de Securitate.7 Modul cum se rezolvase problema puterii la 22 decembrie 1989 nu convenea unor guverne occidentale. care. Media culpa. fusese scos în ziua de 8 decembrie dintr-un cãmin de termoficare subteran. calcinat ºi într-o stare avansatã de putrefacþie. distrugând astfel civilizaþia minoritãþilor naþionale. care cãutau sã împiedice o eventualã intrare a României în sfera de influenþã a Uniunii Sovietice. s-a urmãrit destabilizarea puterii de la Bucureºti prin crearea ºi amplificarea unor conflicte interetnice în Transilvania. o „loviturã de stat“ pusã la cale de K. în „Dosarele istoriei“. În acest scop a sprijinit înfiinþarea unor partide ºi organizaþii neguvernamentale (declarate a fi expresii ale societãþii civile). care decedase la 9 decembrie. doar pentru faptul cã l-au criticat pe Ceauºescu. 12/2006 325 . lucrãtori din mass-media occidentalã nu ºi-au fãcut. sau un vechi lider comunist cominternist (Constantin Pârvulescu) au devenit.B. deºi nicio casã aparþinând cetãþenilor acestor minoritãþi nu a fost demolatã. În acelaºi timp. concubinul a declarat cã nu avea bani pentru a o îngropa. A fost identificat: o fetiþã de douã luni. dându-ºi acordul ca ea sã fie înmormântatã de Primãrie.. pp.. frumoasa ºi eroica revoluþie românã a devenit rapid o „fãcãturã“.mustrãri de conºtiinþã“ pentru modul cum au prezentat evenimentele din România ºi nici nu ºi-au propus sã-ºi cearã scuze telespectatorilor. nr. în urma unei come alcoolice. Copilul nu fusese scos de securiºti din burta femeii ºi nici mãcar nu era al ei. în Cimitirul Sãracilor.eroi pozitivi“. Evident. 6 Brânduºa Armanca.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional miciliul sãu. „minciuna secolului“. 2006. Pentru occidentali. 135-138 7 Vezi. De asemenea. ca urmare a unei afecþiuni patologice. radioascultãtorilor ºi cititorilor pentru manipularea grosolanã la care au fost supuºi. Sau campania atât de vehementã împotriva lui Ceauºescu. prin activitatea lor. aceastã manipulare – minciunile massmedia – începuse de mai mulþi ani ºi devenise o obiºnuinþã. Editura Curtea Veche.G. s-a putut conchide cã bãrbatul arãtat pe masa de beton.

Acþiunea concretã s-a declanºat la 15 martie 1990. ªi de aceastã datã. în localitatea Fundata. care încã de la 26 decembrie 1989 a întocmit un document în care se cerea autonomia populaþiei maghiare din teritoriul Transilvaniei“. de imaginea unui om cãzut la pãmânt. 9 Ibidem. mai ales.. Mureº.Ioan Scurtu Încã de la începutul lunii ianuarie 1990 au fost relansate lozincile potrivit cãrora minoritãþile naþionale din România. ocupând camerele care aveau ferestrele spre Piaþa Palatului Culturii. Chiar în timpul revoluþiei din decembrie s-au înregistrat situaþii în care minoritari maghiari ºi-au exprimat voinþa ca Transilvania sã fie desprinsã din corpul statului român.. În opinia sa. pe care Mãgureanu îl numeºte „cel mai mare duºman al unitãþii naþionale“9 a României. mai ales cea maghiarã. Astfel. filmatã de televiziunea irlandezã. dincolo este Valahia“. în ziua de 23 decembrie 1989. Opinia publicã mondialã a fost zguduitã de prezentarea evenimentelor de la Târgu-Mureº ºi. televiziunile din mai multe þãri a fost prezente. A reapãrut ideea autonomiei Transilvaniei ºi a „eliberãrii“ ei de sub dominaþia naþionaliºtilor români. La Târgu-Mureº s-a ajuns la confruntãri violente între unguri ºi români. mijloacele de informare în masã condamnându-i vehement pe români. Virgil Mãgureanu.S... Peste câteva zile s-a constatat cã cel lovit era român (Mihãilã Cofariu). din judeþul Braºov. alãturi de care au înfipt steagul Ungariei Mari*. un banner uriaº pe care era scris: „Pânã aici este Ungaria. a fãcut înconjurul lumii. Între cei prezenþi se afla ºi reporter de la o televiziune irlandezã. mai mulþi naþionaliºti unguri au instalat. erau crunt reprimate. unde urmau sã se desfãºoare evenimentele.R.8 În aceeaºi direcþia acþiona ºi Lászlo Tökeº. care prevesteau un rãzboi interetnic. când câteva mii de maghiari din Ungaria au venit sã-ºi sãrbãtoreascã ziua naþionalã în Transilvania. despre care este greu de crezut cã ºtia bine unde se aflã pe hartã România ºi mai ales oraºul Târgu Mureº înainte de a primi aceastã misiune. rolul principal la avut Károly Király. vicepreºedinte al Consiliului F. De la regimul comunist. pãstreazã în Muzeul I.N. Încã de la începutul lunii martie mai mulþi reporteri s-au instalat în hotelul din centrul oraºului Tg. ºeful Serviciului Român de Informaþii.D 169 326 . afirma cã la începutul acelui an s-a urmãrit „o incendiere la propriu ºi la figurat a atmosferei din Ardeal pentru ceea ce urma sã se întâmple: desprinderea Transilvaniei de România“. iar atacatorii erau * Bannerul a fost scos de primarul localitãþii ºi se 8 Virgil Mãgureanu. Aceastã secvenþã. care era lovit cu bestialitate de numeroºi indivizi setoºi de sânge. p.R.

Evenimentele de la Târgu-Mureº din martie 1990 au rãmas un episod tragic. pe care conducerea sã nu le poatã gestiona. în frunte cu Ion Iliescu. a reuºit sã evite escaladarea violenþelor. sub acuzaþia cã ar fi alcãtuite din comuniºti. dar care promiteau cã vor distribui salariaþilor pe gratis pãrþi din întreprinderea respectivã sau bunuri produse de aceasta. alese în decembrie 1989. fiind contestate. nu puteau conduce efectiv. Mãrturii. provizorii. Una dintre primele mãsuri dupã aceste evenimente a fost înfiinþarea Serviciului Român de Informaþii. Germanã a fost „înghiþitã“ de R. care puteau duce la dezmembrarea României. Evoluþia acestor þãri era clarã: spre occident. rãsturnate etc. iar cel care încasa bãtaia era român ºi se numea Mihãilã Cofariu. R. Nu au fost puþine cazurile când în locul unor ingineri cu o foarte bunã pregãtire profesionalã au fost „aleºi“ (adesea cu participarea portarilor ºi a femeilor de serviciu) indivizi cu o moralitate îndoielnicã.S. Dar imaginea fusese deja rãspânditã.“10 În aceastã situaþie criticã. 2008. blamate. De exemplu. Bucureºti. La Bucureºti am aflat realitatea. 435 327 . la Institutul de Construcþii din Bucureºti cea mai vehementã 10 Dinu C. extrem de tensionatã. prin colaborarea puterii cu opoziþia. Amintiri. astfel cã s-a recurs la promovarea unor confruntãri ºi acte de contestare. Cea mai utilizatã lozincã a anilor ’90 era „Jos!“ fãrã sã se precizeze ce avea sã se punã la loc. Dinu C. O asemena atmosferã s-a înregistrat ºi în ºcoli ºi facultãþi. Aflat în timpul acestor evenimente în SUA.N. Ungaria ºi Cehoslovacia tranziþia de la totalitarism la democraþie s-a fãcut pe cale paºnicã. p. cu toate comentariile de rigoare. Comentariul: un român bate un ungur în oraºul Târgu Mureº. Cel care lovea era secui. dar obiectivul urmãrit de extremiºti nu a fost atins. întreþinutã de cei hotãrâþi sã „pescuiascã în apã tulbure“. Giurescu avea sã consemneze cã pe ecranul televizoarelor americane „revenea obsesiv imaginea unui bãrbat solid care lovea cu sãlbãticie pe un altul cãzut la pãmânt. În întreprinderi ºi instituþii erau contestate consiliile F. Aceste iniþiative se suprapuneau peste realitãþile din interior. Atunci am avut un semnal de cum se face informarea ºi în Vest.D. conducerea statului român. În privinþa României ºi Bulgariei exista o anumitã incertitudine. Giurescu. În þarã s-a instalat o stare de haos. În Polonia. Un alt factor destabilizator a fost declanºarea confruntãrilor politice de stradã. Germania. De la Sovromconstrucþii nr. Editura Meronia. Televiziunea poate fi cel mai bun mijloc de dezinformare a opiniei publice.F. dar noile structuri.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional unguri. precum ºi la crearea unei stãri de confuzie. unde vechea putere fusese rãsturnatã. 6 la Academia Românã.

cit. la confruntãri. noul regim. 352 11 Olivia Clãtici. beneficiarã a patru ani de studii la Academia de Partid „ªtefan Gheorghiu“ pentru a-ºi pregãti teza de doctorat.N. când studenþii stabileau care cadre didactice trebuiau eliminate din universitãþi ºi care puteau fi alese în funcþii de conducere. În 1990 s-a reeditat practica din timpul guvernãrii legionare (septembrie 1940-ianuarie 1941). în multe localitãþi. în aceste condiþii. op. de repetate ori. a fost nevoit. sediile Guvernului. „bãieþii deºtepþi“ (descurcãreþi) au trecut la devalizarea economiei naþionale în folosul propriu. Cãderea comunismului ºi naºterea democraþiei. Odatã cu înfiinþarea partidelor politice. urmatã de acþiunile din 28 ºi 29 ianuarie 1990. Televiziunii publice ºi chiar al Ministerului de Interne. au putut sã atace ºi sã devasteze.. cu studii fãcute în Uniunea Sovieticã.S. oraºelor (municipiilor) ºi judeþelor.vizitã“ în Bucureºti la sfârºitul lunii ianuarie 1990. p. cit. reprezentanþii acestora cereau sã li se cedeze puterea. inclusiv spre mineri. neputând sã se bazeze pe forþele de ordine. astfel cã s-a ajuns. 413 12 Constantin Hlihor. tocmai aceastã doamnã cerea sã fie alese în funcþii de conducere persoane necompromise.12 Prima confruntare violentã s-a înregistrat în ziua de 12 ianuarie. puternic marcate de intervenþia lor împotriva revoluþionarilor în decembrie 1989.. În ianuarie 1990. Cele mai mari convulsii s-au înregistrat la nivelul structurilor administrative ale satelor. România. Liderii Partidului Naþional-Þãrãnesc Creºtin Democrat. Editura Universitãþii Bucureºti. inclusiv fizice. În acest context. contestatarii F. 2006. p. care au fãcut prima. Istoricul britanic Siani Davies aprecia cã. confruntãrile politice au demarat încã de la începutul lunii ianuarie 1990. Pe acest fond. Bucureºti. În Capitalã.11 Asemenea oameni au întocmit liste cu cadre didactice care trebuiau eliminate din învãþãmânt.. fiicã de ilegaliºti. Partidului Naþional-Liberal ºi Partidului Social-Democrat contestau vehement dreptul FSN de a deþine puterea. pe care le-au înmânat studenþilor pentru a le prezenta ca fiind propriile lor opþiuni. p. pe care nu a reuºit sã o termine. op.formatorilor de opinie“.Ioan Scurtu contestatarã a noii conduceri era o lectorã care fusese activistã a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor.. 328 . Forþele de ordine. Chiar dacã ºi-au schimbat numele – Miliþia a devenit Poliþie. 136 13 Petru Siani-Davies. trupele de Securitate s-au numit Jandarmerie – ele erau prezentate tot ca expresii ale vechiului regim.. erau supuse unei puternice presiuni din partea presei ºi a . Strada a devenit principalul teritoriu de disputã politicã.sã se orienteze cãtre forþe mai puþin ortodoxe“13.

a vieþii sociale. 27 reprezentanþi ai uniunilor minoritãþilor naþionale ºi 3 reprezentanþi ai Asociaþiei Foºtilor Deþinuþi Politici (în total 241 membri). 140-146) 14 „Monitorul oficial“.U. Editura Nemira. care a funcþionat între 9 februarie 1990 ºi 11 mai 1990. Nu a existat o dezbatere autenticã privind cãile de dezvoltare a economiei. situaþie de care au profitat cei care aveau resursele ºi relaþiile necesare. Activitatea Consiliului Provizoriu de Uniune Naþionalã. a fost un organism legislativ (mini-parlament). vol. în principal. 33 din 18 martie 1990 16 Vezi.14 C. pp. datorate. Documente privind revoluþia românã din decembrie 1989. Cluj-Napoca. Dupã 1989. prin crearea Consiliului Provizoriu de Uniune Naþionalã (C. 1995 329 .). s-a gãsit o cale de dialog. nr. care conþinea ºi unele prevederi cu caracter constituþional.N. pe succesul imediat.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Noile structuri democratice se constituiau cu dificultate. Prin decretul-lege din 9 februarie 1990. România în tranziþie.N.P. 106 reprezentanþi ai F.P. 2009. În a doua jumãtate a secolului al XIX-lea a fost confruntarea între conservatorism (junimism) ºi liberalism. care nu se mai recunoºtea în calitate de proprietar.N. pentru a devaliza economia statului. S-a convenit ca delegaþii partidelor care aveau sã se constituie dupã înfiinþarea C. I. Bucureºti. clasa politicã ºi intelectualitatea au pus accentul pe confruntare.U. consfinþit prin Platforma-program din 22 decembrie 1989. Vladimir Pasti.S.U. Cãderea în viitor. dupã expresia unui cunoscut sociolog16. simpatizanþi ai * Lista finalã cuprindea 259 de membri (Teodora Stãnescu-Stanciu. nr. Editura MEGA. dupã primul rãzboi mondial între neoliberalism ºi þãrãnism etc. pe larg.U. garanþie a democraþiei reale ºi a stabilitãþii în þarã pânã la alegerile libere“. 27 din 10 februarie 1990 15 Ibidem.P.. pe o rãfuialã adesea personalã (ziarul „România liberã“ a deschis o rubricã cu titlul: Ce ai fãcut în ultimii cinci ani?).N.N. era definit ca un „cadru de colaborare a tuturor forþelor politice în perioada preelectoralã. faptului cã mulþi cetãþeni. privind alegerea Parlamentului ºi a Preºedintelui României. Deºi viaþa politicã era convulsionatã. Cel mai important act normativ adoptat de C. În trecut.P. respectând principiul separãrii puterilor în stat. compus din 105 reprezentanþi ai partidelor ºi formaþiunilor politice nou create.N.U.15 În acele momente decisive pentru evoluþia României.P. a fost decretul-lege din 14 martie 1990. C. România a fost lãsatã „sã cadã în viitor“. a ºtiinþei ºi culturii. asemenea dezbateri au avut un rol esenþial pentru progresul României. Campania electoralã din primãvara anului 1990 a fost marcatã de unele incidente. sã participe la activitatea acestuia în calitate de observatori*.

N.31% la Adunarea Deputaþilor ºi 67. a partidelor de opoziþie ºi Alianþei Civice.9%. respectiv 7. Pe de altã parte. mai ales cã P. iar P. opoziþia a adoptat.07% din totalul voturilor.D. în timp ce Radu Câmpeanu (P.R. În alegerile parlamentare succesul a aparþinut partidului condus de Ion Iliescu. Editura Meronia. Potrivit datelor oficiale. s-au caracterizat printr-o largã participare la vot (peste 86%) ºi o dorinþã generalã de exprimare a opþiunii politice (fapt ce a determinat prelungirea operaþiunilor de votare cu mult peste ora stabilitã pentru închiderea urnelor). precum ºi o puternicã încãrcãturã istoricã ºi emoþionalã. La 22 aprilie. aºa cum fuseserã nevoiþi sã o facã cei din þarã.N. în Piaþa Aviatorilor. Principalul animator al Pieþei Universitãþii a fost Marian Munteanu.23% la Adunarea Deputaþilor ºi 7. – C. au propus candidaþi la Preºedinþie persoane care veneau din strãinãtate (Radu Câmpeanu ºi.N. care „nu au mâncat salam cu soia“. Aceasta avea o mare vizibilitate mediaticã. iar Ion Raþiu (P.D.N.) a câºtigat 10. Ion Iliescu a obþinut 85.L. 2004. era contestat energic Ion Iliescu.M. candidatul F. p. Ion Raþiu). F. 163 330 .Þ.05%.. preºedintele Ligii Studenþilor.2% la Senat).C.S. la Preºedinþie. ºi P. În aceste alegeri.N.) doar 4..N.28%. – 1. care la punctul 8 cerea interzicerea prin legea electoralã a dreptului foºtilor activiºti comuniºti ºi ofiþeri de securitate sã candideze timp de trei legislaturi parlamentare.N. dupã un miting organizat de P. nu erau obiºnuiþi cu existenþa unei opoziþii. care s-a bucurat de un larg sprijin din partea profesorului Emil Constantinescu.Þ.L. 1989 – 2004.41%. în martie 1990. Ei au declarat-o „zonã liberã de neocomunism“ sau „kilometrul 0 al democraþiei“.S.D.N. cel vizat fiind F. Proclamaþia de la Timiºoara. care dobândise o mare popularitate în timpul revoluþiei.17 17 Stan Stoica.D. Participanþii cereau nu numai aplicarea punctului 8 al Proclamaþiei de la Timiºoara.S. a câºtigat doar 2. rectorul Universitãþii din Bucureºti. Bucureºti.N. fiind urmat de U. o parte dintre participanþi s-a deplasat în centrul Capitalei ºi au blocat zona Piaþa Universitãþii–Intercontinental.56% din voturi la Adunarea Deputaþilor ºi 2..C.S.Þ. respectiv.D.N. Alegerile. a câºtigat detaºat (66.D.Ioan Scurtu F. deoarece aici îºi pierduserã viaþa numeroºi revoluþionari în noaptea de 21/22 decembrie 1989.64%. (7. Dicþionarul partidelor politice din România. respectiv 0.06%).S. Rezultatul alegerilor a constituit o surprizã numai pentru cei care nu cunoºteau starea de spirit a poporului român.20% la Senat) ºi de Partidul Naþional-Liberal (6.C.Þ. ci ºi scoaterea în afara legii a oricãrui partid de tip comunist. desfãºurate la 20 mai 1990. P.50% la Senat. De asemenea.

Prin alegerile libere s-a pus capãt provizoratului politic.600 voturi. În primul Parlament democratic al României post-totalitare au fost reprezentate organizaþii care nu au întrunit nici mãcar 10. atunci votul pentru aceasta a avut o putere de reprezentare de 10 ori mai mare decât cel dat unei organizaþii româneºti. care dura de cinci luni. Sistemul s-a perpetuat ºi în celelalte alegeri parlamentare. deºi a fost votat de un numãr mult mai mare de cetãþeni (cu 194. devenind o expresie a spiritului democratic ºi de largã toleranþã ce anima viaþa politicã din România. Potrivit legii din martie 1990 organizaþiilor aparþinând minoritãþilor naþionale li se asigura câte un loc în Camera Deputaþilor.974 voturi.697 voturi. Uniunea Democratã a Slovacilor ºi Cehilor din România – 4.585 voturi. Uniunea Elenã din România – 4. culturale etc. Cu alte cuvinte. deoarece au confirmat. Uniunea Democratã Turcã Musulmanã – 8. La aceste alegeri s-a experimentat. organizaþiile acestor minoritãþi au câºtigat 96.162 voturi ºi Comunitatea Lipovenilor din România – 17. Evident. pentru prima datã în istoria României ºi a Europei. Uniunea Armenilor din România – 399 voturi. care sã asigure dezvoltarea democraticã a României. regimul democratic de dupã 22 decembrie 1989 ºi au dat legitimitate noii puteri. În total. Uniunea Polonezilor din România „Dom Polski“ – 2. „discriminarea pozitivã“ a minoritãþilor naþionale în privinþa votului ºi a mandatelor. Dacã luãm în calcul Uniunea Armenilor din România. pentru care au primit 10 mandate în Adunarea Deputaþilor.451 voturi.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Alegerile din 20 mai 1990 au reprezentat un moment esenþial în istoria României. politice. 331 . În aceleaºi alegeri. partidul Alianþa pentru Unitatea Românilor.372 voturi. s-a deschis calea adoptãrii unei noi legislaþii în toate domeniile vieþii sociale.000 voturi: Uniunea Democraticã a Sârbilor – 9.035 voturi. prin votul popular.932 voturi. urma sã se afle adoptarea unei noi Constituþii. puterea de reprezentare a unui vot dat organizaþiilor minoritare a fost de trei ori mai mare decât votul unui etnic român. Cu toate acestea. Ceva mai mult au obþinut Uniunea Democratã a Romilor din România – 29. în prim plan. Aceste cifre aratã cã. mulþi lideri ai UDMR ºi mai ales Laszlo Tökes nu au încetat sã clameze peste tot în lume cã în România minoritãþile erau asuprite ºi asimilate prin politica oficialitãþilor de la Bucureºti. cu 290. Uniunea Bulgarã Banat (Asociaþia Culturalã Bulgarã) – 3.178 peste cel al minoritãþilor respective) partidul Alianþa pentru Unitatea Românilor a primit cu un mandat mai puþin decât organizaþiile acestora.875 voturi a obþinut 9 mandate. economice. chiar dacã nu întruneau numãrul de voturi necesar.

ei au pãrãsit în grabã zona. la 20 iunie 1990. fapt ce a creat o adevãratã panicã în rândul guvernanþilor. neputând nega rezultatele alegerilor. Circulaþia în centrul capitalei era blocatã de la 22 aprilie. în principal. dar fãrã succes. poliþiºtii au fost întâmpinaþi de manifestanþi cu pietre ºi huiduieli.U. precum ºi al Televiziunii Române. care sã fie redatã vehiculelor ºi pietonilor. Preºedintele Ion Iliescu a fãcut apel la cetãþeni sã apere cuceririle democratice. România a fost prezentã în mass-media Occidentalã cu asemenea scene de coºmar. Noul guvern. care i-au evacuat în forþã pe cei din Piaþa Universitãþii.N. forþele politice din opoziþie. Din nou România era în atenþia opiniei publice mondiale. În dimineaþa zilei de 13 iunie. Cei mai mulþi miniºtri fãcuserã parte din guvernul provizoriu. cât ºi politic. a unor civili care acþionau cu violenþã împotriva altor civili.Ioan Scurtu Dupã alegeri. Scenele filmate. privatizarea întreprinderilor. „Societatea civilã“ a desfãºurat o amplã campanie pe aceastã temã. au anunþat retragerea din Piaþa Universitãþii.D. ambasadorul S. a refuzat invitaþia de a fi prezent la ceremonia de deschidere a lucrãrilor Parlamentului ºi de depunere a jurãmântului de cãtre preºedintele Ion Iliescu.. evident nemulþumit de rezultatul alegerilor. care vizau.L. a fost validat în ziua de 28 iunie. forþele de ordine au intervenit. 332 . prezidat de Petre Roman. în dimineaþa de 14 iunie au venit în Capitalã câteva mii de mineri. Aceasta s-a datorat atât faptului cã planul de intervenþie a fost defectuos. au molestat un mare numãr de cetãþeni. promovarea economiei de piaþã. astfel cã guvernul a decis eliberarea zonei. Au avut loc greve de amploare ale lucrãtorilor de la calea feratã. intrau pe geam în sediul Institutului de Arhitecturã pentru a-i gãsi pe studenþii refugiaþi din calea violenþei au fãcut înconjurul lumii. În Piaþã a rãmas un grup de demonstranþi.. cine a tras în noi?“ Trimiºi sã evacueze piaþa. mai ales în economie. iar mitingul nu era autorizat. sub lozinca „21-22. cereau înfiinþarea unui post de televiziune independent. care. precum ºi liderul Ligii Studenþilor. În mod ostentativ. atât în plan social. ºi P. A urmat contrareacþia manifestanþilor. cu o imagine dezastruoasã. Câþiva ani buni. au devastat sediile P. restituirea dreptului de proprietate. care au atacat ºi au incendiat sediul Ministerului de Interne. lor adãugându-li-se câþiva specialiºti.A. Acesta avea la bazã un program de reforme. Confruntãrile au continuat ºi dupã alegeri.Þ. în care minerii loveau cu bâtele tineri aflaþi în Piaþã.-C. Timoraþi. ale unor ziare de opoziþie.N. mereu acuzaþi cã se fac vinovaþi de represiunea din decembrie 1989. cât ºi situaþiei psihologice în care se aflau militarii.

N. P. parlamentarii P.N.N.-C.D. libera dezvoltare a personalitãþii umane. cerând cetãþenilor sã nu se prezinte la vot. nr. toate partidele au recunoscut rezultatul referendumului ºi faptul cã noua Constituþie reprezenta baza juridicã pe care se construia statul de drept în România. P.. noua Lege fundamentalã a fost promulgatã. lideri ai opoziþiei fãceau turnee politice în statele occidentale – mai ales în S.Þ. române!“ Dincolo de disputele politice. drepturile ºi libertãþile cetãþeneºti. s-a ajuns la adoptarea proiectului de Constituþie.Þ.3% au votat pentru Constituþie.U. studenþilor. au avut loc alegeri parlamentare ºi prezidenþiale. intrând în dialog cu reprezentanþii greviºtilor.D. votând împotriva acestuia. Forma de guvernãmânt este Republica. Pe baza noii Constituþii.D. În acest timp. 20. unitar ºi indivizibil.M.D. S-a stabilit cã Ziua Naþionalã a României este 1 Decembrie. 233 din 21 noiembrie 1991. în care demnitatea omului. 77. Liderii lor au fost primiþi cu aplauze la Congresul P. dintre aceºtia. La 21 noiembrie 1991. Opoziþia a boicotat referendumul. suveran ºi independent.R. la 27 septembrie 1992. dreptatea ºi pluralismul politic reprezintã valori supreme ºi sunt garantate“18.A. iar imnul naþional – „Deºteaptã-te. democratic ºi social. condamnând politica „tandemului Iliescu-Roman“. Pe acest fond. 333 .7% la Camera Deputaþilor ºi 18 „Monitorul oficial“.-C..Revoluþia românã din 1989 în context internaþional ale muncitorilor portuari. Potrivit articolului 1 din Constituþie: „România este stat naþional.4% au fost contra. iar în funcþia de prim-ministru a fost numit Theodor Stolojan. Cele mai multe voturi a câºtigat Frontul Democrat al Salvãrii Naþionale – 27. ºi U. iar 2. România este stat de drept.unde condamnau „regimul neocomunist“ de la Bucureºti. Petre Roman ºi-a „depus mandatul“. ºi Marea Britanie . cadrelor didactice etc. Cu multã dificultate. Acesta a reuºit sã calmeze situaþia.S. care tocmai se desfãºura în Sala Mare a Teatrului Naþional. prezenþa la urne a fost masivã: 67% dintre cetãþenii cu drept de vot. de aceastã datã împotriva puterii. Cu toate acestea. fapt ce afecta ºi statutul internaþional al þãrii. În septembrie 1990 minierii au efectuat un nou „raid“ în Bucureºti.3% din sufragii au fost anulate.L. iar în ziua de 8 decembrie a fost supusã votului popular. Democraþia româneascã era pusã sub semnul întrebãrii. Un reprezentant al minierilor a luat cuvântul de la tribuna Congresului.

622. prin succesul Convenþiei Democrate Române.. Primul-ministru Victor Ciorbea (decembrie 1996-aprilie 1998) a instituit practica oferirii a 20-30 salarii compensatorii pentru cei „disponibilizaþi“. Presa. opoziþia s-a coalizat într-o singurã formaþiune.-C.1% din voturi la Camera Deputaþilor ºi 30. iar tensiunile sociale au devenit extrem de periculoase.Þ. Editura Institutului de ªtiinþe Politice ºi Relaþii Internaþionale. Enciclopedia istoriei politice a României.) cu 54. preºedintele P. ºeful Serviciului Român de Informaþii avea sã menþioneze cã din strãinãtate a venit „presiunea principalã“.R. Alcãtuitã dintr-un mozaic de partide. Funcþia de preºedinte a fost câºtigatã de Emil Constantinescu (candidatul C. Criza economicã s-a accentuat.4% din totalul voturilor exprimate.D.R. opoziþia beneficiind de o puternicã susþinere mediaticã ºi financiarã.R. Acestea au fost ultimele alegeri de dupã 1989 câºtigate de partidul aflat la putere. propunându-l candidat la Preºedenþia României pe Emil Constantinescu. p. cu 21. în România se va vedea „luminiþa de la capãtul tunelului“. Ciorbea credea cã prin închiderea „întreprinderilor cu pierderi“ ºi privatizãrile rapide. În funcþia de prim-ministru a fost desemnat Nicolae Vãcãroiu. care a obþinut 30. Virgil Mãgureanu. De la regimul comunist. în aceastã campanile implicându-se chiar ºi unii diplomaþi accidentali acreditaþi în România.D. aproape în totalitatea ei. a trecut prin numeroase crize interne. care s-a menþinut pe întreaga legislaturã de patru ani (1992-1996). punând bazele redresãrii economiei naþionale ºi ale integrãrii României în structurile europene ºi euro-atlantice. Ion Iliescu a obþinut mandatul de preºedinte în al doilea tur de scrutin cu 61. 625. care ºi-a legat numele de lichidarea celui mai mare combinat de creºtere a porcilor Virgil Mãgureanu. astfel ca aceºtia sã accepte pãrãsirea locului de muncã. adicã ieºirea din crizã.7% la Senat...4% din totalul voturilor (în turul al doilea)20. Pe locul urmãtor s-a clasat P. Bucureºti. L-a urmat Radu Vasile (aprilie 1998-decembrie 1999). Sub redacþia lui Stelian Neagoe.Ioan Scurtu 28. Din iniþiativa lui Corneliu Coposu.D.285-286. angrenându-se în campania anti-Iliescu ºi în favoarea C.D.D. pp..N. ºi-a abandonat rolul de a informa cititorii. reflectate ºi prin faptul cã în cei patru ani (1996-2000) s-au succedat trei prim-miniºtri.S.3% la Senat. C. 19 20 334 .19 În urma alegerilor din noiembrie 1996 s-a înregistrat o alternanþã la putere. 2003.5% ºi respectiv 23%. numitã Convenþia Democratã Românã.

8% din totalul voturilor21. cu 28. Guvernul condus de Adrian Nãstase (2000-2004) a reuºit sã asigure o creºtere economicã ºi sã încheie negocierile privind aderarea la Uniunea Europeanã. act ce a lovit puternic în aprovizionarea pieþei româneºti cu produse din carne provenite din þarã. p. s-a Ibidem. Ioan Scurtu. Noul preºedinte a reuºit sã atragã de partea sa U. 2007. În noiembrie 2000 alegerile au fost câºtigate de Partidul SocialDemocrat (36. cu 36. Bãsescu a cerut organizarea de alegeri anticipate.R.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional ºi de carne din Europa (COMTIM). cu 31.M. România a devenit membrã a Alianþei Nord-Atlantice. În martie 2004.A. preºedintele Partidului România Mare. Acesta era socotit extremist.664-665. Ca urmare. 667. importatoare de produse agro-alimentare.S.199-200. (Partidul Social-Democrat + Partidul Umanist din România).) cu 51. dupã al doilea tur de scrutin. ºi Partidul Umanist din România. pentru prima datã în istorie. La succesul lui Ion Iliescu a contribuit ºi „societatea civilã“. (Dreptate ºi Adevãr).S. intrat în turul al doilea. Bucureºti.D.2%22. constituind astfel o majoritate parlamentarã. Preºedinte a fost ales Ion Iliescu (P. comunist nostalgic.L. Curând dupã formarea guvernului.+P.D. Istoria contemporanã a României (1918-2007). antioccidental etc. Pe locul al doilea s-a plasat Alianþa D.N. xenofob ºi antioccidental.D) din al doilea tur de scrutin cu 66.) în funcþia de primministru. inclusiv Grupul de Dialog Social. „opoziþia democraticã“ a urmãrit sã împiedice accederea la conducerea statului a lui Corneliu Vadim Tudor.B.1 la Senat. 21 22 335 .A.G.ist.R. În alegerile parlamentare din noiembrie 2004 pe primul loc s-au situat listele P. dupã ce secole de-a rândul fusese exportatoare de asemenea bunuri. În funcþia de preºedinte a fost ales. România devenind.34% din opþiunile electoratului.3% ºi respectiv 31. acuzat cã ar fi K.6% la Camera Deputaþilor ºi 37% la Senat). care de-a lungul ultimilor 10 ani îºi fãcuse o obsesie din criticarea acestuia.7%. p. etc. Guvernul Mugur Isãrescu (decembrie 1999-decembrie 2000) a reuºit sã impunã adoptarea unei atitutini raþionale faþã de bugetul statului ºi sã obþinã o primã creºtere economicã dupã un deceniu de declin. care l-a validat pe Cãlin Popescu Tãriceanu (P.6% la Camera Deputaþilor ºi 37. De aceastã datã. Traian Bãsescu (Alianþa D. dar Tãriceanu s-a opus.U. În timpul acestui guvern s-a înregistrat „debalansarea“ comercialã. Editura Fundaþiei România de Mâine. alcãtuitã din Partidul Democrat ºi Partidul Naþional-Liberal.

care ºi-a luat numele de Partidul Democrat-Liberal. prezidat de Emil Boc.5% la Senat23. în vara anului 2008. dar foarte curând s-a putut constata cã aceasta era extrem de vulnerabilã.D. dar ºi întreprinderile industriale (care au reuºit sã supravieþuiascã asaltului din anii ’90).U.L.N. România a devenit membrã a Uniunii Europene.A. reuºind sã determine o grupare.Ioan Scurtu declanºat o confruntare între cei doi lideri politici.S. la 1 aprilie 2007 guvernul a fost reorganizat. Dar. în decembrie 2007. primul ministru declara cã România se confrunta cu o gravã crizã economicã ºi cã era nevoie „sã strângem cureaua“. guvernul a trebuit sã schimbe complet mesajul lansat de cele douã partide în campania electoralã.L. La 1 ianuarie 2007. Guvernul Tãriceanu a asigurat o dezvoltare a economiei naþionale. obþinut de principalele partide politice: P.. Traian Bãsescu a fost suspendat din funcþia de preºedinte. Traian Bãsescu a acþionat pentru „spargerea“ P. ca urmare a eliminãrii P. Oarecum surprinzãtor (având în vedere încrâncenata luptã politicã între social-democraþi ºi democrat-liberali) s-a ajuns la un acord între cele douã partide. prin votul parlamentului. Deoarece Partidul Democrat susþinea punctul de vedere al lui Traian Bãsescu. gruparea Stolojan a fuzionat cu Partidul Democrat. în timp ce P. atât cât mai rãmãsese ea. Preºedintele Traian Bãsescu declara cu satisfacþie cã i s-a „împlinit visul“ de a avea un guvern cu care sã poatã colabora. care în decembrie 2008 au format împreunã guvernul.iºtilor din cabinet. sã creeze un nou partid cu acest nume.1% la Senat. pensiilor etc.3% la Camera Deputaþilor ºi 33. prezidat de Emil Boc. când au fãcut promisiuni hazardate privind mãrirea salariilor. foarte curând. Primul ministru afirma chiar.D. a înregistrat 32.D. În ianuarie 2009. 336 . Privatizãrile din perioada anterioarã înstrãinaserã aproape complet sistemul bancar. dar electoratul a invalidat aceastã decizie la referendumul din 19 mai. economia româneascã avea nevoie de o „curea 23 „Adevãrul“ din 3 decembrie 2008. Speranþa cã România va face faþã presiunii externe s-a dovedit iluzorie. s-a rostogolit ºi peste Europa. Alegerile parlamentare din noiembrie 2008 s-au încheiat cu un scor aproape egal.+Partidul Conservator – 33% la Camera Deputaþilor ºi 34. Imediat dupã instalare. În ziua de 19 aprilie 2007. cã economia româneascã „duduie“. În opinia preºedintelui Bãsescu. Criza economicã izbucnitã în toamna anului 2008 în S. în frunte cu Theodor Stolojan. care a dominat viaþa publicã pe întreaga duratã a mandatului (2004-2008).

De la efervescenþa anilor ’90 s-a ajuns la blazarea din anii 2000. în 2008 numãrul acestora s-a redus la 60%. România a ajuns sã aibã cea mai mare datorie externã din întreaga sa istorie. dar la fel de mari au fost ºi iluziile celor au luptat pentru înlãturarea regimului dictatorial. 24 25 Revista „22“ din 7 aprilie 2009 Experiment nou al FMI în România. din 21 aprilie 2009 337 . dezinteresatã pentru rãsturnarea lui Ceauºescu. Treptat. în valoare de 20 miliarde Euro. Acest fapt s-a evidenþiat ºi în participarea tot mai scãzutã la vot. La 20 de ani de la revoluþie. populaþia s-a arãtat tot mai dezamãgitã ºi neîncrezãtoare în „schimbãrile“ ºi „reformele“ promise. deºi el a fost mereu invocat de guvern pentru a justifica restricþiile impuse populaþiei.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional de salvare“ sau de o „ancorã“. iar iluziile s-au risipit. denigrarea adversarilor.24 Acelaºi economist þinea sã precizeze: „Sã nu ne ferim a vorbi de o comandã externã pentru cã aceasta este perfect normalã în condiþiile în care axa majorã a economiei nu se aflã în mâini româneºti.25 În cei 20 de ani care s-au scurs de la Revoluþie apetitul românilor pentru politicã s-a diminuat. cumpãrarea voturilor au devenit principalele forme de manifestare a unor partide ºi lideri politici. ci în mâinile capitalului strãin! Orice manual de economie de piaþã ne învaþã cã aceluia care deþine proprietatea îi aparþine ºi decizia“. iar conþinutul acordului nu a fost dat integral publicitãþii. revoluþionarii au constatat cã viaþa era mult mai durã. Promisiunile fãrã acoperire. În 1989 speranþele au fost mari. Situaþia cea mai gravã s-a înregistrat la alegerile pentru Parlamentul European. reduceri de pensii. A existat atunci un „romantism revoluþionar“. iar aceasta însemna un masiv împrumut extern obþinut de la Fondul Monetar Internaþional ºi Uniunea Europeanã.4% din totalul celor înscriºi pe listele electorale. Economistul Ilie ªerbãnescu scria cã „nota de platã va fi achitatã de populaþia româneascã prin scãderi (cel puþin relative) de salarii. o angajare totalã. aproape în totalitate. în „Jurnalul Naþional“. Aceasta este explicaþia faptului cã România a obþinut rapid un împrumut uriaº. desfãºurate în ziua de 7 iunie 2009. disponibilizãri. Pe de altã parte. ºi fãrã îndoialã prin majorãri de taxe ºi impozite“. economia româneascã. Sugestia a venit din SUA ºi avea menirea de a salva de la faliment întreprinderile ºi bãncile occidentale care preluaserã. Nu a fost o caracteristicã doar a României. Dacã în 1990 s-au prezentat la urne circa 86% dintre alegãtori. când s-au prezentat la vot doar 27. ci ºi a celorlalte state foste socialiste.

o corupþie generalizatã27. sistemul partidelor politice s-a simplificat. care în 1996. La întrebarea interlocutorului (Vartan Arachelian): „N-aþi spus niciodatã acest lucru?“ Petre Roman a declarat: „Sigur cã nu. În România aceastã crizã a cunoscut forme agravante. în primul rând S.21. nu au avut un program coerent pentru evoluþia post-comunistã a þãrilor respective. viaþa politicã s-a „aºezat“. 2000. 27 Vezi. Aceastã evoluþie s-a realizat cu preþul unor enorme distrugeri de bunuri materiale în anii ’90. inflaþie galopantã. Centralizarea excesivã a economiei în anii socialismului ºi mai ales din timpul lui Ceauºescu i-a determinat pe noii guvernanþi sã declare cã „statul îºi ia mâna de pe economie“. deteriorarea gravã a nivelului de trai a marii majoritãþi a populaþiei. ºi am sã rãspund ºi de ce. Bucureºti. România 19902000. Toate statele foste socialiste au cunoscut o tranziþie. cã industria româneascã era „un morman de fiare vechi“. p.Ioan Scurtu ªi opþiunile politice s-au restrâns. diminuarea producþiei industriale ºi agricole. Editura Diogene. fapt reflectat ºi în diminuarea numãrului de formaþiuni politice reprezentate în Parlament:16 în 1990 ºi doar 4 în 2008 (la aceasta contribuind ºi stabilirea. Cãtãlin Zamfir. Principalele state occidentale. Foarte simplu: în 4 ianuarie 1990.A. 338 . în iunie 2000 a pragului electoral de 5% din totalul voturilor exprimate). 1995. Mai mult decât atât. Bucureºti. ºi în mass-media. disputele s-au normalizat. Viaþa economicã a fost puternic marcatã de trecerea de la centralizarea birocraticã la libera concurenþã specificã economiei de piaþã. Cu bune ºi cu rele. Zbigniew Brzezinski.U. pe larg. Starea societãþii româneºti dupã 10 ani de tranziþie. au acreditat ideea cã nimic din ce se realizase în acei ani nu era bun. Ilie Bãdescu. Europa Centralã ºi de Est în ciclonul tranziþiei. ca un om care 26 Zbigniew Brzezinski. Nicolae Belli. ceea ce evident nu am spus“. Acest fapt a fost remarcat ºi de fostul consilier la Casa Albã. Expresia i-a aparþinut premierului Petre Roman. Editura Expert. care aprecia cã Occidentul „nu a fost pregãtit în mod corespunzãtor pentru participarea la sarcina complexã a transformãrii fostelor sisteme de tip sovietic“26. avea sã explice cã adversarii sãi politici „au rãspândit invenþia aceea cã aº fi spus cã industria românã este un morman de fiare vechi. Bucureºti.. care au jucat un rol major în prãbuºirea regimurilor socialist-totalitare din Europa. 2001: Elena Zamfir. Editura Expert. caracterizatã printr-o acutã crizã economicã. desfãºurându-se în parlament. Tranziþia mai grea decât un rãzboi. A fost abandonatã practica anilor ’90 când se recurgea la presiunea strãzii ºi se ajungea la confruntãri fizice. într-o carte de interviuri.

fiindcã în ultimii 10 ani Ceauºescu nu a mai investit nimic în industria româneascã (era depãºitã nu numai moral. „civiºti“ este limpede cã o bunã parte a industriei naþionale putea fi retehnologizatã. e adevãrat. 29 Ibidem. iar uneori sã devinã complici. atât din interior cât ºi din exterior.86.30 Deºi ar fi trebuit sã aplice legea. ei preferau sã rãmânã spectatori. pe care leau vândut în Turcia. cã a dispãrut ochiul stãpânului ºi putem acum. cã „ne-a spus un lucru dureros. Miliþienii. O excepþionalã campanie mediaticã a fost pusã în funcþiune pentru a promova acest obiectiv. vezi Doamne. Dar s-a ales o altã cale: aceea a lichidãrii. Bucureºti. Editura Cartea Româneascã. aflatã în cãdere liberã.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional cunoºtea bine industria româneascã. p.69. 9 convorbiri cu Vartan Arachelian. ci chiar ºi fizic). Editura C. Virgil Mãgureanu.261. un morman de fiare vechi? Alta am spus eu! Cã între deciziile aberante ale lui Ceauºescu a figurat construcþia unor unitãþi industriale sau a unor utilaje care au fost fiare noi cu calitate de fier vechi“. dar adevãrat“29. care fusese pânã atunci Securitatea. ºi luãm tot ce apucãm. dar este cert cã cei interesaþi în lichidarea industriei româneºti au mediatizat puternic expresia lui Petre Roman ºi au acþionat rapid. fost ministru de Interne (1990-1991). La rândul sãu. Partea I.. 31 Virgil Mãgureanu. avea sã scrie cã în anii ’90 s-a desfãºurat o vehementã campanie de intimidare. deveniþi poliþiºti. Doru Viorel Ursu. Press. am lansat conceptul de retehnologizare. 2008.31 Dincolo de declaraþiile interesate ale unor oameni politici. pentru a produce maºini ºi utilaje moderne. dezmembrând maºini ºi utilaje. care viza distrugerea economiei naþionale. aprecia: „Jaful s-a fãcut ºi pe fondul sentimentului cã a dispãrut jandarmul. p.cit. Bucureºti.28 Fostul prim ministru a adãugat: „Acum [în 1996] zice lumea cã Petre Roman avea dreptate“. care ºi-a atins scopul. „pãstrau în memorie evenimentele din decembrie ºi teama de consecinþe îi paraliza“. ziariºti. În perspectiva celor douã decenii care au trecut de la revoluþie apare tot mai limpede faptul cã a existat un plan. op. 339 . Germania ºi în alte state ca fiare vechi. Încleºtarea. fostul director al S. Sloganele Jos Miliþia! Jos Securitatea! aveau menirea de a neutraliza organele de ordine ºi a lãsa cale liberã acþiunii „bãieþilor deºtepþi“..85. 30 Doru Viorel Ursu. 28 Faþã în faþã cu Petre Roman. Ministru de Interne. p. Ce era sã retehnologizãm. p. 1996. pentru cã nu ne vede ºi nu ne pedepseºte nimeni“.R.I. Asemenea explicaþii pot fi credibile.D.

A. ci pentru a fi lichidate ºi demolate. Editura Universitarã. ARO din Câmpulung. apoi a fost lichidatã pentru ca pe terenul respectiv sã se construiascã spaþii de închiriat.Ioan Scurtu România a fost supusã unei puternice presiuni externe (occidentale) pentru privatizarea rapidã a economiei. Cele mai multe privatizãri s-au fãcut cãtre firme din Europa Occidentalã ºi S. în condiþii total dezavantajoase pentru statul român.U. antioccidental. adesea. compania norvegianã Kwaerer a cumpãrat Întreprinderea de Maºini Grele Bucureºti (IMGB). privatizarea a echivalat. Politica lui Ceauºescu de urmãrire a „veniturilor ilicite“ nu a permis acumularea unor fonduri substanþiale de cãtre persoane particulare. 2007. în 1997.U. Bucureºti. Agenþi imobiliari au preluat uzina Electromagnetica. deoarece nu dispuneau de resurse financiare. mai mult decât în celelalte state socialiste. importuri ºi polarizarea societãþii în bogaþi ºi sãraci. cu 500 000 dolari S. nu pentru a fi rentabilizate. De exemplu. în locul cãreia s-a construit cel mai mare Mall din Bucureºti. aceasta fiind consideratã o expresie a „ruperii de comunism“ ºi de „orientarea spre Rãsãrit“. Semãnãtoarea sau Republica din Bucureºti au devenit peste noapte nerentabile ºi au intrat într-un lung proces de agonie. Întreprinderea Metalurgicã Românã pentru Aeronauticã (de oþeluri speciale pentru construcþia de avioane) etc.. Uzina Semãnãtoarea.. proiectatã sã producã 5. Un reputat sociolog aprecia în 2008 cã „tendinþa de a vedea fabricile din Bucureºti doar ca < terenuri > este 32 Dionysius Fota. una dintre cele mai mari ºi moderne din Europa.205 340 . utilizându-se terenul pentru construcþii imobiliare.32 Întreprinderi cu un bun renume internaþional. Cu toate acestea.500 unitãþi pe an (semãnãtori ºi combine agricole) ºi-a redus mai întâi producþia la circa 600 unitãþi. Mai ales dupã anul 2000 s-a practicat pe scarã largã privatizarea unor mari întreprinderi „nerentabile“ în schimbul unor preþuri modice. Prin dezindustrializare. Cum se ruineazã o economie naþionalã. Aºa s-a procedat cu Uzina de Motoare Electrice. La începutul anilor ’90 nu existau români care sã participe la privatizarea marilor întreprinderi.A. cu Fabrica de Confecþii ºi Covoare (Tricodava) pe terenul cãreia se va ridica un ansamblu de blocuri. comunist. cu lichidarea întreprinderilor ºi ruinarea economiei naþionale. Deþinerea de valutã era interzisã ºi pedepsitã cu închisoarea. iar dupã trei ani a vândut sala de festivitãþi (Clubul) ºi cantina acesteia cu 1. precum Tractorul din Braºov. încã din ianuarie 1990 campania în favoarea privatizãrii imediate era extrem de intensã. pânã la lichidarea lor completã. Tricodava.5 milioane dolari. În România. Cine avea rezerve era un nostalgic. p.

s-au „vândut“ tractoarele. 1999. dar nu ºi animalele ºi atelajele predate atunci. Nu în puþine localitãþi s-au lichidat plantaþii de pomi fructiferi.U. În atmosfera de dupã înlãturarea lui Ceauºescu s-au distrus sediile Gospodãriilor Agricole de Producþie. staþiuni de cercetãri agricole. comparabilã cu cea înregistratã dupã cei patru ani de participare la cel de-al Doilea Rãzboi Mondial. Cei care vroiau ca organele de ordine ºi de justiþie sã-ºi facã datoria erau ridiculizaþi. Comparativ cu anul 1989 = 100. Memorie. Þãranii au rãmas fãrã inventar viu ºi mort. amintindu-li-se cã trãiau într-o lume liberã ºi democraticã. Editura Polirom.A. Bucureºti. cea mai importantã diminuare cunoscând industria chimicã (1998 = 23. 2003) 341 . ca nostalgici dupã vechiul regim.2%)34. Nici o autoritate de stat nu a intervenit pentru a opri asemenea vandalisme. Încã din anii ’60 în România. dar nu aveau mijloacele tehnice ºi financiare pentru practicarea unei culturi moderne. în ceea ce priveºte unitãþile bucureºtene. textilã (2000 = 26. în condiþiile în care þãranii ºi-au redobândit proprietãþile avute înainte de colectivizare. producþia industrialã totalã a ajuns în 1999 la 40. Bucureºtiul postindustrial. þãranii au primit pãmântul cu care s-au înscris în Gospodãriile Agricole Colective.6%). combinele ºi celelalte maºini ºi utilaje. vitelor. dupã aceastã datã. dezindustrializare ºi regenerare urbanã. s-a înregistrat o scãdere dramaticã. 2004.8%. grajdurile de animale. p. p. 34 Aurelian Bondrea. se înfiinþaserã combinate de creºtere a pãsãrilor. În stare de faliment a fost adusã ºi agricultura. oilor.3%). economia României nu a cunoscut un asemenea grad de deteriorare în timp de pace. Niciodatã în istoria sa. au fost desfiinþate sistemele de irigaþie. în realitate. fãrã ca Primãria sau investitorii imobiliari sã se gândeascã la memoria locului ºi la protecþia patrimoniului“33. tendinþa este de demolare completã.285. 2008. În prezent. de maºini ºi echipamente (2000 = 31. fiind nevoiþi sã practice o agriculturã de subsistenþã.207 (sursele indicate: „Anuarul Statistic al României“. Prin legea fondului funciar din 1991. Deºi anul 1989 era considerat catastrofal pentru economia României. Nu a existat nici un sprijin guvernamental pentru redresarea acestei ramuri economice fundamentale. 1990. Pariul cu agricultura despre care vorbea Petre Roman în 1990 a fost pierdut din start. Editura Fundaþiei România de Mâine. România la începutul secolului XXI. porcilor. dupã modelul preluat din S.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional încurajatã ºi de autoritãþi. Iaºi. Starea naþiunii 2004. Acestea furnizaserã o 33 Liviu Chelcea.

În acest interval de timp. confecþii ºi tricotaje. deoarece întreprinderile noastre nu sunt în stare sã o producã la timp sau nu 35 „România liberã“ din 24 mai 2002. Deºi suntem una din þãrile cu cele mai mari rezerve de sare de pe continent. 342 . se teoretiza necesitatea „statului minimal“. Poate cel mai semnificativ exemplu este Combinatul de Îngrãºarea Porcilor de la Timiºoara (COMTIM). de paste fãinoase ºi de produse de patiserie. am devenit mari importatori de astfel de produse. Un reputat economist. pere ºi alte fructe specifice climei temperate. scria în 2001: „Din exportatori de ulei de floarea-soarelui ºi de zahãr. Prin asemenea metode. Imediat dupã 1989 aceste combinate au devenit „nerentabile“ ºi au intrat într-un proces de lichidare. am devenit importatori de astfel de produse. Lichidarea judiciarã a CONTIM a fost validatã la 17 mai 1999. COMTIM a trebuit sã plãteascã datoriile ºi dobânzile cãtre Banca Agricolã. Guvernul României a semnat cu Banca Mondialã ºi Fondul Monetar Internaþional un program de restructurare a agriculturii. ardei. caise. iar producþia fizicã exportatã de COMTIM a scãzut cu 82%. care prevedea ca toate complexele de porci sã fie privatizate pânã la sfârºitul anului 1998. am devenit importatori de fãinã. din Orientul Mijlociu ºi din alte zone ale lumii [. Din producãtori apreciaþi ºi exportatori cu tradiþie de textile. mere. iar cele care nu erau privatizate pânã atunci sã fie lichidate. pe care pânã în 1989 noi le exportam în Europa.315 tone în 199835. struguri. Din producãtori ºi exportatori de grâu.. varzã.077 tone în 1997 la 7. Înglodat în datorii ºi „nerentabil“ COMTIM a fost lichidat. România a devenit importatoare de carne de porc. Instituþiile occidentale (Banca Mondialã ºi F. În acest timp se desfãºura o vie campanie mediaticã împotriva implicãrii guvernelor în economie. În 1997. în Ungaria. încãlþãminte ºi marochinãrie pe piaþa vesteuropeanã ºi în America. Ca din „întâmplare“ a apãrut un combinat similar la câþiva km mai spre Vest. salatã ºi alte legume..I. þara în care 37. O soartã similarã au avut ºi celelalte întreprinderi. academicianul Iulian Vãcãrel.M. piersici. am ajuns sã importãm sare grunjoasã pentru murãturi ºi sare extrafinã de bucãtãrie.] România. ºi se critica orice încercare de protejare a producþiei naþionale. care avea o capacitate de un milion de capete pe an.) au avut contribuþia lor la falimentarea acestor combinate. adicã de la 40. tomate.Ioan Scurtu bunã parte din produsele de export prin care se obþinea valuta necesarã achitãrii datoriei externe. ceapã. cartofi. precum ºi pepeni. adesea de proastã calitate ori la mâna a doua.4% din populaþia ocupatã (1998) lucreazã în agriculturã – importã mãlai.

piersici. Giurescu: „Astãzi România importã aproape tot: chibrituri. Reindustrializarea României.1 Mii buc..“36 O opinie similarã exprima ºi profesorul Dinu C.. Grecia. caise. aparaturã casnicã. carne de pui.Bucureºti. 144 Mii buc. 343 . carne de porc. pepeni. România agrarã nu-ºi mai poate hrãni locuitorii cu produsele solului ºi recurge la importuri din Turcia. privind anii 1989 ºi 2000 indicã urmãtoarea situaþie:38 Produsul Energie electricã Þiþei Maºini. utilaje ºi instalaþii tehnologice Motoare cu combustie internã Tractoare Combine de recoltat cereale Autocamioane Autoturisme Aparate TV Încãlþãminte Carne Zahãr U. 9. haine.5 Mii buc.9 Mil. Abia în martie 2009 oficialitãþile române au declarat cã vor acorda o atenþie specialã agriculturii româneºti. materiale de construcþii ºi izolanþi. mere din Belgia.207. p.. vase de bucãtãrie. 17. pere. 394 Mii CP 18 014 Mii buc.6 Mii buc. 13. 2001. aparaturã electronicã.8 63 32 31 259 476 36 Iulian Vãcãrel. nu a tras nici mãcar un cent. în revista Clipa din 30 martie 2009 38 Aurelian Bondrea. cãpºuni. Editura Expert.03 0. biroticã de tot felul. Economiºtii apreciazã cã agricultura româneascã are resurse pentru a hrãni 80 milioane de oameni. Curios este cã.37 România a devenit o piaþã de desfacere. 1990-2000. 693 2000 52 6. 511 Mii per. etc.1 65 7 772 5. Politici fiscale ºi bugetare în România. Italia. morcovi din Turcia etc. dar dupã 1989 aceasta nu poate satisface nevoile alimentare a 22 milioane. O analizã comparativã. castraveþi. Germania. mere. 1989 mil. paralizatã din punct de vedere economic.2 Mii t. 111 Mii t. zahãr din Ungaria. Ungaria“. pere din China. Nici în visele lor cele mai negre românii n-au putut crede cã vor ajunge sã cumpere cartofi din Egipt. dar aceasta este realitatea anului 2009. România la începutul secolului XXI. deºi existã o structurã guvernamentalã care se ocupã în mod expres de atragerea acestor fonduri. 686 Mii t. pantofi.107 37 Dinu C. p. conserve de tot felul. roºii.M. t.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional dispun de pungi de polietilenã pentru ambalat. hârtie. Spania.4 0. Kw/h 75. Franþa. 5. sticlãrie.Giurescu. cremã de pantofi. perii de dinþi. pepeni din Argentina. deºi România avea rezervate fonduri pentru agriculturã de la Uniunea Europeanã (4 miliarde de Euro în 2008). struguri. cãmãºi.

atât de rentabil în vremea lui Ceauºescu. nu mai avem o flotã nici mãcar la nivelul celei din anii ’50. deoarece.). s-a produs o reorientare a direcþiei comerþului exterior. p. într-adevãr meritorii. Cu mici excepþii. Nu mai puþin au fost afectate transportul ºi comerþul.18). Astfel. mobilã. cu mãrfuri vândute în chioºcuri instalate pe trotuare. dar comparaþia se face cu 2002. Comerþul legal cu armament. care absorbea importante produse româneºti (confecþii. apãrut în 2008. România a devenit o piaþã de desfacere pentru firmele strãine. cu mai puþin de 200 km de autostradã (dintre care 100 km din vremea lui Ceauºescu). Din motive politice (cultivarea unei atitudini antiruseºti). România a rãmas þara cu o extrem de slabã infrastructurã. Bãnuim cã. pentru întreaga perioadã. 2006 (Cuvânt înainte de Nicolae Romulus Moise. autorii. A existat ºi o motivaþie „ideologicã“: România nu trebuia sã sprijine rãzboaiele. care a devansat locomotiva. Dupã 1989. utilaje ºi instalaþii tehnologice. dupã ce s-a vorbit ºi scris atât de mult despre „anul catastrofal“ 1989. pe primul loc în lume. Din pãcate. se aflã SUA. Editura Telegraf Advertising ºi Editura Ex Ponto. Aceºti „ideologi“ au omis sã precizeze cã. Ultimul Anuar. România avea o flotã maritimã importantã ºi competitivã pe plan mondial. dar ºi la energie electricã. un cãpitan de cursã lungã scria: „Am ajuns astãzi sã ne pierdem cu totul independenþa iniþiativei armatoriale în transportul maritim. la exportul de armament. Constanþa. conþine date referitoare la anul 2007. încãlþãminte. unde 39 Constantin Cumpãnã. În România anilor ’90 s-a practicat un „comerþ de tarabã“.Ioan Scurtu Dupã cum se observã. spre Occident. în condiþiile în care producþia s-a prãbuºit. Principalul mijloc de transport a devenit TIR-ul. cea mai democraticã þarã de pe glob. O analizã comparativã este greu de realizat. au renunþat la o comparaþie care ar dezavantaja net rezultatele obþinute dupã mai mult de un deceniu ºi jumãtate de la revoluþie. încãlþãminte. aproape cã a dispãrut în condiþiile în care întreprinderile producãtoare de arme ºi muniþii au intrat în faliment. vin etc. carne ºi zahãr. Înainte de 1989. 344 . în toate sectoarele de producþie s-au înregistrat scãderi uriaºe. cãpitan de cursã lungã. ci sã militeze pentru pace. Tragedia navei Independenþa. România a abandonat uriaºa piaþã din Rãsãrit. Nu numai la maºini. Institutul Naþional de Statisticã nu a mai inclus aceleaºi date de referinþã. În 2006. cu atât mai puþin raportatã la traficul nostru maritim ºi aproape nesemnificativã pentru puterea maritimã care am fost odatã“39. nu cu 2000 sau 1989. dintr-un sentiment de jenã (ºtiinþificã).

dereglându-le astfel afacerile aflate în derulare. Anii ’90 s-au caracterizat ºi prin apariþia a numeroase bãnci private.). în 2009. dar ºi aceasta condiþionatã de anumite angajamente internaþionale. guvernul român. dar ºi în acest domeniu s-au gãsit „bãieþi deºtepþi“ care au înfiinþat bãnci. S-au constituit comisii (plãtite de guvernul român) cu misiunea de a descoperi unde se afla acel miliard de dolari depus de Ceauºescu în bãnci strãine. deºi. de la care a contractat un uriaº împrumut (20 de miliarde de euro). iar guvernul a fost nevoit sã apeleze la credite externe. Evident. au atras 345 . România a intrat într-o gravã crizã financiarã. devenise singura sursã de finanþare a României. aveau o comportare de gangsteri. care au purtat negocierile (de la instituþiile de comerþ exterior. Inclusiv sumele de bani aparþinând statului român depuse în bãnci din strãinãtate au devenit bunuri ale unor asemenea persoane. Pentru a acoperi acest furt al banului public s-a lansat diversiunea „conturilor“ lui Nicolae Ceauºescu. ci erau prezentate în mass-media ca promotorii mentalitãþii noi. deoarece F. Dar bãncile occidentale hotãrâserã sã pedepseascã România. Ca urmare a cãderii producþiei. burgheze. Abia în 2005. iar restabilirea legãturilor cu Fondul Monetar Internaþional s-a realizat cu mare dificultate. în fond. Încã din aprilie 1989. nu s-a putut afla nimic.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional România exportã materii prime (mai ales cherestea) ºi forþã de muncã ieftinã. Era un proces normal pentru o economie de piaþã. Ele nu numai cã nu au fost „desconspirate“. Aceste persoane erau numite „bãieþii deºtepþi“. la mijlocul anilor ’90.M.I. „bãieþii deºtepþi“. deoarece aceasta achitase înainte de termen datoriile contractate. România a acceptat din nou capitolul FMI.. Pe de altã parte.ºi-a permis“ sã promoveze o politicã financiarã proprie. serviciile de informaþii etc. „miliardul“ nefiind proprietatea personalã a lui Ceauºescu. ci a statului român. tranzacþiile la nivel statal aflate în derulare (exportul de mãrfuri româneºti) au ieºit de sub controlul guvernului român. sumele fiind însuºite de persoanele particulare. Rezervele financiare lãsate de „regimul Ceauºescu“ au fost rapid consumate prin cumpãrarea de mãrfuri de larg consum (mai ales alimentare) ºi prin acoperirea unor „gãuri negre“ create dupã 1989 în economia naþionalã. pe care ºi l-au însuºit. care trebuia promovatã. dupã revoluþie. Dupã patru ani. Acesta a pus numeroase condiþii pe care guvernele de la Bucureºti au fost nevoite sã le accepte. România a fost decuplatã de la piaþa financiarã internaþionalã.

Criza financiarã mondialã a evidenþiat fragilitatea economiei româneºti. cele mai multe aparþinând firmelor strãine. inflaþia galopantã a atins cifre astronomice: de peste 1. Nimeni nu a fost tras la rãspundere (exceptând câþiva „acari Pãun“) pentru aceste falimente bancare. Totodatã. mâncatã de ineficienþã ºi corupþie cum e. Banca Internaþionalã a Religiilor. Trãsãtura esenþialã a constituit-o puternica polarizare socialã: de la politica de „nivelare“ socialã din anii regimului totalitar. Banca Albina. De la 1 septembrie 1996 leul a devenit pe deplin convertibil ºi poate fi tranzacþionat fãrã restricþii la casele de schimb ºi în bãnci.R. Împrumut preventiv? Sã fim serioºi! în „Evenimentul zilei“ din 20 martie 2009. Bancorex. Credit Bank. pe mãsura redresãrii economiei. nu s-a exercitat nici un control. Structura socialã a României a cunoscut dupã 1989 mutaþii profunde. ºi la celelalte organisme internaþionale. sau repus în circulaþie monede de: 1. 5. Încã de la mijlocul anilor ’90. dupã care le-au falimentat. Banca Columna º.M. Astfel s-au pãbuºit bãncile: Dacia Felix. Scriitorul Mircea Cãrtãrescu scria la 20 martie 2009: „Mã sperie consensul clasei politice în privinþa necesitãþii colosalului.I. Treptat. care a fost nevoit. încât sã putem da înapoi sumele astea. s-a ajuns la îmbogãþirea rapidã a unui grup extrem de restrâns (al „bãieþilor deºtepþi“) ºi la pauperizarea celei mai mari pãrþi a populaþiei. 10 ºi 50 bani. un surplus atât de mare. Banckoop.000 lei vechi devenea 1 leu nou.I. incredibilului împrumut pe care îl vom face la F. Deºi aproape toate scot întregul beneficiu în afara României. B. care dispãruserã de pe piaþã ca urmare a inflaþiei. guvernanþii nu sunt preocupaþi sã rãspundã la asemenea întrebãri.Ioan Scurtu bani de la populaþie. rata inflaþiei s-a redus.a.N. a stabilit cã bancnota de 10. Noua 40 Mircea Cãrtãrescu. plus dobânzile aferente?“40. Statul „spectator“ de pânã în 2009 a fost solicitat sã intervinã pentru a salva întreprinderi ºi bãnci.M. 346 . în urma cãrora milioane de cetãþeni români ºi-au pierdut economiile. iar la 1 iulie 2005 s-a trecut la denominalizarea leului. pentru o economie ca a noastrã? Când va crea economia noastrã <volatilã>.000%. Pentru o þarã ca a noastrã. Nu a mai funcþionat nici o normã moralã. Evident. în martie 2009 sã se împrumute din nou la F. Abia în 1998 a intrat în funcþiune legea privind supravegherea monetarã de cãtre Banca Naþionalã a României. fapt ce demonstra o situaþie financiarã dezastruoasã. ele trebuie susþinute de statul român. deoarece oficialitãþile nu erau interesate sã dezvãluie realitate. Optsprezece sau chiar douãzeci de miliarde de euro.

Muncitorii au acceptat acest „târg“. fãrã sã lucreze. care au luat cu asalt clãdirea Comitetului Central. Când s-au constituit în sindicate. În dimineaþa zilei de 22 decembrie 1989. aveau sã rãmânã fãrã nici o sursã de venit. Prin aceastã metodã a fost lichidatã aproape în întregime o clasã socioprofesionalã. aceasta a ajuns un fel de paria. Este evident cã persoane care primeau salariu de la stat nu ar fi putut ca din câºtigul legal sã-ºi construiascã vile. acestea erau conduse de intelectuali. care sã le susþinã interesele. ºi sã-ºi petreacã vacanþele în staþiuni renumite din America Latinã sau Africa. În mod cert. unii dintre ei participând chiar la asemenea acþiuni. dispreþuitã ºi contestatã. ceea ce însemna cã puteau sã stea acasã. La aflarea acestei veºti. mulþi dintre ei folosindu-le doar ca platformã pentru propria lor ascensiune politicã. erau muncitori. unul dintre aceºtia (Victor Ciorbea) a ajuns prim-ministru. sã-ºi cumpere maºini de peste 100 000 de euro. Evoluþiile de dupã 1989 au evidenþiat faptul cã muncitorii nu au avut conducãtori autentici. dupã trecerea perioadei respective. primind timp de 2-3 ani salarii de la stat. Dupã revoluþie. ca niºte troglodiþi care au beneficiat de avantajele defunctului regim. Muncitorii au asistat impasibili la demolarea întreprinderilor în care lucrau. aceea a minerilor din Valea Jiului. Clasa muncitoare a fost marea perdantã în urma revoluþiei. Dupã propaganda comunistã potrivit cãreia „clasa muncitoare este clasa conducãtoare a întregii societãþi“. Incursiunile minerilor în Bucureºti (1990-1991) au accentuat ºi mai mult starea de ostilitate a „societãþii civile“ împotriva muncitorilor. spre dauna poporului român. iar mai mulþi au devenit miniºtri. nerealizând faptul cã.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional burghezie s-a format pe calea privatizãrilor frauduloase. Nicolae Ceauºescu a rãmas uluit ºi nu a mai avut curajul sã ordone noi represiuni. Dacã înainte de 1989 foarte mulþi români îºi declarau originea muncitoreascã (deoarece „fãcea bine la dosar“). cei mai mulþi revoluþionari. Ei apãreau ca cei care au þinut în funcþiune acele „mormane de fiare vechi“. dupã care au ajuns ºomeri. Guvernanþii au oferit celor disponibilizaþi (rãmaºi fãrã lucru) salarii compensatorii. Unii au primit 25-30 de salarii lunare compensatorii. muncitorii de pe marile platforme industriale din Bucureºti au venit în centru hotãrâþi sã punã capãt regimului dictatorial. pentru ca aceºtia sã nu protesteze. dupã revoluþie se cãuta un alt „arbore genealogic“. Cei care se ridicaserã împotriva lui Ceauºescu în 1977 s-au lãsat „cumpãraþi“ prin salarii 347 . dar ºi a afacerilor cu statul. aceºtia au fost supuºi unei grave presiuni mediatice.

care au acumulat datorii uriaºe cãtre C. Pentru mulþi români (aproape 40%) problema hranei zilnice a devenit un adevãrat calvar. Numeroasele O. minerii puteau fi utilizaþi la construirea de ºosele ºi linii de cale feratã. au fost afectaþi de politica financiarã a guvernanþilor. sã rãmânã sãraci lipiþi pãmântului. câte douã ore. dar mai ales salariaþii. Aceeaºi situaþie se înregistra ºi în municipiile Alexandria ºi Giurgiu. luminã) a devenit o povarã pentru foarte mulþi români. abia dupã anul 2000 a început un proces de dezinflaþie. Pentru mulþi cetãþeni s-au întors iernile din vremea lui Ceauºescu. Inflaþia era mãsuratã în trei cifre. În mod cert. Din anii ’90 plata întreþinerii (cãldurã. consumul pe cap de locuitor s-a menþinut la cote scãzute.-uri (Centrale de Energie Termicã) ºi Transelectrica.E.661 mai mari decât în 1990. în iarna 2008/2009. Toþi cetãþenii. în oraºul Balº ºi în multe altele. guvernuele au intervenit acordând ajutoare (anumite sume de bani) celor cu venituri foarte mici. fapt ce a declanºat o inflaþie glaopantã. în municipiul Zalãu cãldura ºi apa caldã se furniza numai de douã ori pe sãptãmânã. De exemplu. iar în 2005 erau la 2. a ales aceastã cale. Cei mai afectaþi au fost pensionarii. peste câþiva ani. Pentru a detensiona situaþia. care s-au arãtat foarte interesate de modul cum trãiau deþinuþii în închisori (unii dintre ei criminali). Chiar dacã piaþa româneascã este foarte bine aprovizionatã – mai ales cu produse strãine -. vina principalã a aparþinut guvernelor. Pânã în toamna anului 1993 preþurile au crescut de 52 ori. La 1 noiembrie 1990 s-a trecut la liberalizarea preþurilor.Ioan Scurtu compensatorii la sfârºitul anilor ’90. Pensionarii nu puteau uita faptul cã „altãdatã“ nu aveau nici o „problemã“ cu plata întreþinerii pentru apartamentele în care locuiau (primite pe gratis de la stat).etc. „la stat“. 348 . care dupã o viaþã de muncã. primeau o pensie care nu le ajungea sã trãiascã de azi pe mâine. pentru ca. fiind nevoiþi sã apeleze la sprijinul financiar al copiilor. dar ºi aºa situaþia a continuat sã fie criticã. care în loc sã foloseascã forþa de muncã disponibilã într-un scop productiv.G-uri (Organizaþii Neguvernamentale). amenajarea unor terase pentru culturi agricole. ajungând în 2004 la o singurã cifrã.N. nu ºi-au propus sã cerceteze modul cum trãiesc pensionarii ºi sã acþioneze pentru ameliorarea vieþii acestora. canale irigaþii etc. Evident. deoarece cetãþenii nu au avut bani sã plãteascã serviciile primite. atâta cât le-a mai rãmas.T.

datele concrete aratã cã dupã Revoluþie câºtigurile salariale medii brute pe lunã au evoluat de la circa 129 dolari USD în 1989.II.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Consumul mediu la principalele produse alimentare au evoluat astfel 41 Produsul Carne Zahãr cereale Lapte U.M. afectând 9. 44 Apud. vol. Indicii câºtigului salarial real a avut urmãtoarea dinamicã: 1989 = 100.916. 43 Istoria economicã a României. De aceea. pp. kg.00 iarna 200. Anul 1988 2008 Dolari SUA Lei Dolari Lei 206.00 200.50 1. 234–235 Salariul mediu net Pensia medie Pâine Carne de porc Zahãr Lapte Chiria Întreþinere Automobil Dacia lunã lunã buc. kg kg kg litri 1938 18 5 202 103 1989 50.00 6.00 300. pp. consumul era determinat.000.38 1.502.7 157. „România liberã“ din 18 decembrie 2008.12 16.25 522..642 Într-un raport publicat de Banca Mondialã se preciza cã în 1987 – 1988 pragul de sãrãcie în România era de 6%.8 193 Pentru orãºeni. 2 camere buc.00 2.00 22.9 2000 46. apelãm la o statisticã internaþionalã privind evoluþia salariului ºi a pensiei medii. Produsul/serviciu U. 349 .72 100.00 34. la 82.0 165.25 0.00 0.000. kg. Dincolo de propaganda unor posturi TV ºi a unor ziare. 41 Aurelian Bondrea. Instituþiile statului român au ocolit adesea realitatea.00 80.2%. în cea mai mare parte. comparativ cu nivelul preþurilor44.3 135. p.00 400.00 14.00 vara 100.00 0.3 milioane de persoane43.3 23.52 4.00 1. apoi o cãdere: 1997 = 58.2 24.00 5.25 18.00 437.50 1.20 3. 230–231.602.17 2.152.00 140. l 2 camere apart.00 1.38 4. Un alt raport al Bãncii Mondiale aprecia cã în 1999 rata sãrãciei în România atingea un procent de 41.00 181.10 1. de nivelul salariului..40 0.7 dolari USD în 1992. pentru ca în 1993 – 1995 sã ajungã la 39%.00 XXI.00 104.800.00 2..00 7.260.63 9.946.M. România la începutul secolului 42 Ibidem.

de la „magazinul mixt“ de dinainte de 1989. a trebuit sã constate cã nu avea cu ce-l munci.-urile. marea masã a intelectualilor a fãcut faþã cu greu dificultãþilor vieþii. preþurile la multe dintre produsele menþionate erau peste media europeanã. Cea mai numeroasã parte a intelectualitãþii o formeazã profesorii.000 lei. dar nivelul acestuia era cu mult sub media europeanã. Datoritã salariilor foarte mici. S-a ajuns ca.P. care se multiplica cu anumiþi coeficienþi. Mulþi au preferat sã cultive numai suprafaþa care sã le asigure supravieþuirea sau sã plece în strãinãtate. aceºtia au fost nevoiþi sã recurgã. ci chiar ºi fizic. sã aparã în fiecare sat mai multe „buticuri“ ºi baruri. la greve. nu numai scriptic (ca structurã). Legea respectivã a stabilit o valoare de referinþã. Intelectualitatea a rãmas o categorie socio-profesionalã vitregitã. judecãtori. Exceptând câteva „vârfuri“. aproape an de an.00 45 „Monitorul oficial“ din 16 iulie 1998.Vicepreºedintele Senatului ºi ai Camerei Deputaþilor 18. Sumele respective se multiplicau cu urmãtorii coeficienþi:45 Funcþia Coeficient de multiplicare . deoarece guvernanþii nu au gãsit „metoda“ de colectare a acestui produs.300 . în timp ce pentru învãþãmânt. În acest timp. Reunirea lor în ferme moderne s-a dovedit a fi extrem de anevoioasã. Pentru funcþiile de demnitate publicã valoarea punctului de referinþã era de 637.Preºedintele României 22. Pe de altã parte. Mentalitatea oamenilor politici.A. La þarã s-au întors mulþi „disponibilizaþi“ din industrie ºi au folosit banii primiþi pentru a deschide mici afaceri. care în 1990-1991 era bucuroasã cã i se restituie pãmântul. în care produsele de bazã sunt bãuturile alcoolice. în cãutare de lucru. sãnãtate.Ioan Scurtu Dupã cum se poate observa. þãranii (care mai au vite) nu-ºi pot vinde laptele. Supermarket-urile înfiinþate în România ºi-au asigurat monopolul acestor produse ºi au fixat preþuri foarte mari.Preºedintele Senatului ºi Preºedintele Camerei 20.Senatori. Þãrãnimea. culturã ºi cercetare ºtiinþificã valoarea acestuia a fost fixatã la 614.700 . atitudinea lor faþã de profesori se observã din grila de salarizare a personalului bugetar adoptatã în iulie 1998.000 lei. reale sau promovate de mass-media (avocaþi. salariul mediu s-a dublat în intervalul 1988-2008. Deputaþi 16.00 . 350 . Imediat dupã revoluþie þãranii au distrus C. informaticieni). mai ales în domeniul comerþului.

000 16.300 13.Secretar de stat .Viceprimar de comunã (categoria III) .Prefect judeþ (categoria II) . 351 . polarizarea socialã s-a accentuat odatã cu scurgerea anilor.200 13.Bibliotecar gradul II 15. Din contra. ºi profesori ºi medici.Profesor gradul didactic I (10-14 ani) .475 1.100 20. pe de o parte.Consilier prezidenþial . Dupã 20 de ani de la revoluþie.900 4.Ministru .Prefect al municipiului Bucureºti .325 Este de reþinut faptul cã în perioada interbelicã salariul unui profesor universitar era aproape egal cu al unui ministru.100 20. în 1998 salariul profesorului universitar era de 9 ori mai mic decât al unui ministru.375 1.825 2.400 13.Preºedinte Curtea Supremã de Justiþie .400 3.Prim-ministru . de cealaltã parte.Învãþãtor gradul didactic I (10-14 ani) .Viceprimar al Capitalei . În 1939 salariul unui profesor universitar era de 17 000 lei.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional . în 1998 salariul unui profesor universitar era de 8 ori mai mic faþã de cel al unui deputat sau senator.000 17.Primar de comunã (categoria III) .Lector universitar (10-15 ani) .Profesor universitar (20-25 ani) . Emil Constantinescu. nici unul dintre ei nu ºi-a propus sã trãiascã din salariul respectiv.Primar general al Capitalei . în România nu s-a putut constitui o „clasã de mijloc“.Conferenþiar universitar (15-20 ani) . dar odatã lansaþi în politicã.950 1. care sã asigure echilibrul social ºi viabilitatea economiei naþionale.Institutor gradul didactic I (10-14 ani) .Judecãtor .300 17. care menþine aceleaºi uriaºe discrepanþe între înalþii funcþionari de stat ºi parlamentari.Avocatul poporului .550 1.900 17. iar al unui parlamentar de 15 000 lei. Se cuvine menþionat faptul cã în iulie 1998 primii trei oameni în stat (preºedintele României.600 14. În septembrie 2009 a fost adoptatã o nouã lege privind salarizarea bugetarilor.600 2. preºedintele Senatului – Petre Roman ºi primul ministru al Guvernului – Radu Vasile) erau profesori universitari.900 1.

A. ci pe restricþii majore de hranã. care încorporeazã inteligenþa umanã. Italia. când mulþi fuseserã nevoiþi sã plece în America pentru a agonisi o sumã care sã le permitã întemeierea unei gospodãrii în þarã. unde-ºi construiau case cu etaj. „uitând“ cã guvernele au fost cele care au iniþiat pensionarea înaintea limitei de vârstã a milioane de oameni (unii chiar la 45-50 de ani). corupþie. românii din strãinãtate trimiteau câºtigurile în þarã. În orice þarã democraticã. cu 6-8 camere ºi cu garaj. încât se spune cã în România justiþie se face la televizor. frigidere etc. justiþia are un rol esenþial în reglarea relaþiilor interumane ºi cu instituþiile publice. Muncind din greu. sfideazã masa cetãþenilor. Acelaºi „stat“ a clamat mereu faptul cã în România existã mai mulþi pensionari decât personal activ. Grecia. în impunerea legalitãþii. fapt ce a micºorat debalansarea cursului monedei naþionale.). adesea „la negru“. civilizatã. S-a creat astfel. Deºi s-a vorbit mult ºi s-au fãcut promisiuni electorale privind reconversia forþei de muncã. în realitate nu s-a fãcut aproape nimic.N. Românii s-au întors în urmã cu un secol. Copiii au rãmas în þarã în grija bunicilor sau vecinilor. Faptul cã România a rãmas fãrã 352 . Dupã 20 de ani de la revoluþie. se constatã cã. iar statul (guvernele) au preferat sã aloce fonduri pentru salarii compensatorii sau alte forme de ajutor social. Israel ºi în alte state pentru a câºtiga „o pâine“. care nu-i puteau supraveghea. muncind la cules cãpºuni sau mãsline. Exportul forþei de muncã este specificã statelor slab dezvoltate. angajându-se pe ºantiere de construcþie etc. Unii dintre aceºtia au fost chemaþi la D. care se nu întemeia pe o realã viaþã îmbelºugatã. Neavând de lucru în þarã. afaceri ilicite pe seama statului sa creat o pãturã de îmbogãþiþi. acþiune puternic mediatizatã. În þara noastrã a fost distrusã industria care asigura produse de export (tractoare. ci pur ºi simplu forþã de muncã ieftinã (cel mai adesea doar fizicã). utilaj petrolier etc. Ei au contribuit substanþial la alimentarea pieþei româneºti cu dolari ºi cu euro. România nu mai exportã maºini ºi utilaje. îmbrãcãminte etc. îngrijind bolnavi ºi bãtrâni. Aproape toþi au fost scoºi de sub orice învinuire din „lipsã de probe“. foarte mulþi români (unele statistici indicã 3 milioane) au plecat în Spania. (Direcþia Naþionalã Anticorupþie). o imagine de prosperitate. care prin opulenþa lor. fapt ce a contribuit la creºterea analfabetismului ºi a infracþionalitãþii în rândul minorilor. autoturisme de teren.Ioan Scurtu O altã caracteristicã a societãþii româneºti „postdecembriste“ a constituit-o migraþia forþei de muncã. incapabile sã asigure o existenþã decentã cetãþenilor lor. combine muzicale. îþi cumpãrau televizoare. prin devalizarea economiei naþionale.

cheltuielile sociale. la 7 luni închisoare (cu executare) pentru cã a smuls din pãmânt niºte þãruºi pe care un executor judecãtoresc îl înfipsese în terenul ei46. Potrivit aceluiaºi specialist. 10 clase – 7. România ajungând astfel pe ultimul loc în Europa din acest punct de vedere. p. 13 clase – 1. gratuitatea învãþãmântului a rãmas înscrisã doar în Constituþie. De exemplu. 9 clase – 17. luatã în 1990. plasându-se. la nivelul cel mai scãzut din Europa“. Deteriorarea situaþiei materiale ºi spirituale s-a reflectat ºi în domeniul învãþãmântului. România a dus o politicã opusã. aveau în anul 1999 urmãtoarea pondere (în procente):47 Þara România U. dovezi de care justiþia sã þinã seama.E. Analfabetismul a redevenit o problemã. revenindu„Gândul“ din 25 februarie 2009. 12 clase – 1. Drama învãþãmântului românesc de azi. Din 2004 s-a trecut la o oarecare normalitate. comparativ cu alte state. 46 47 48 353 . În majoritatea statelor învãþãmântul obligatoriu era de 9 clase.166 Tudor Opriº.2 23. dar efectele s-au resimþit pe termen lung. mamã a cinci copii. Pe de altã parte.A. iar cultura se zbate într-o subfinanþare cronicã. Sociologul Cãtãlin Zamfir fãcea o observaþie esenþialã: „Într-o perioadã de sãrãcire explozivã.8 O primã decizie. a fost reducerea învãþãmântului obligatoriu de la 10 la 8 clase. Statisticile UNESCO referitoare la evaluarea calitãþii ºi eficienþei sistemelor de învãþãmânt plasa România pe locul 7 în 1971 ºi pe locul 34 în 199848. urmãtoarea situaþie: 8 clase – 1 (România). în februarie 2009.p. a condamnat o femeie de la þarã.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional flotã. în 1992.5 24. Bucureºti. ºtiinþei ºi culturii.236. cã s-a distrus sistemul de irigaþii. aceeaºi justiþie s-a arãtat foarte exigentã atunci cãci era vorba de oameni simpli.4 27. 15 Bulgaria Ungaria Republica Cehã 1999 18. Editura Roza Vânturilor. 2004. din punctul de vedere al efortului bugetar. O analizã criticã a tranziþiei. cã numeroase întreprinderi au fost aduse în faliment ºi apoi demolate nu erau pentru D. Este greu de apreciat ce s-a urmãrit printr-o asemenea diminuare a rolului învãþãmântului.N. 11 clase – 5. O statisticã privind 32 state europene arãta.6 21. Cãtãlin Zamfir.

totuºi. în 2009 se preconizeazã eliminarea acesteia. apoi în august 1997 a devenit Ministerul Educaþiei Naþionale. În noiembrie 1992 acesta s-a scindat în Ministerul Învãþãmântului ºi Ministerul Cercetãrii ºi Tehnologiei. Sub pretextul privatizãrii. apoi Cercetarea ºi Inovarea etc. care s-a desfiinþat. Din punctul de vedere al conþinutului ºi obiectivelor învãþãmântului din România a existat mereu o nebuloasã. aceastã decizie este nu numai antinaþionalã. Istoria ºi Geografia sunt materii esenþiale. În acelaºi timp. O decizie stupefiantã. ministrul Ecaterina Andronescu a fãcut „concesia“ de a introduce. ele aratã limpede cã nu a existat o concepþie privind evoluþia învãþãmântului. Dupã ce în 2002 a dispãrut din planurile de învãþãmânt obiectul Istoria Românilor. care cuprinde circa 70% din totalul elevilor de liceu din România. Din iunie 1991 s-a numit Ministerul Învãþãmântului ºi ªtiinþei. se distrug douã materii. 354 . fiecare ministru venind cu reforma „proprie“. în România cercetarea ºtiinþificã a devenit un fel de dexteritate. Mulþi specialiºti români 49 Ioan Scurtu. fundamentale pentru educaþia tineretului. în „Opinia Naþionalã“ din 23 martie 2009. Ca urmare a protestelor unor intelectuali (mai ales profesori) ºi oameni politici. astfel cã cercetãri avansate în domenii precum agricultura. silvicultura.Ioan Scurtu se la învãþãmântul general de 9 clase. energia atomicã. sub motiv cã vechea structurã nu mai exista). La 30 decembrie 1989 denumirea structurii guvernamentale care se ocupa de acest domeniu a devenit Ministerul Învãþãmântului. terenul ºi clãdirile fiind preluate de „bãieþii deºtepþi“ (astfel sunt alintaþi de presã niºte ºmecheri ºi escroci ordinari). Oriunde în lume. prin reorganizarea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii. conducerea acestuia a propus în martie 2009 scoaterea istoriei ca materie de studiu la clasa a XII-a din învãþãmântul tehnologic. alternativ cu Geografia. numai în România postdecembristã ele sunt socotite inutile.I. numeroase institute de cercetare au fost închise. Astfel „dintr-o loviturã“. al cãrei principal rezultat a fost deteriorarea gravã a conþinutului învãþãmântului românesc.). o orã de Istorie la douã sãptãmâni.B. Deºi continuã sã se numeascã Ministerul Educaþiei. electronica. Aceste dese schimbãri s-au datorat mai curând preocupãrilor de a plasa în posturi de conducere persoane aparþinând partidelor aflate la putere (prin schimbarea denumirii cei angajaþi puteau fi concediaþi. în care specialiºtii români obþinuserã rezultate apreciate pe plan mondial au fost abandonate. înlocuit cu o materie anodinã numitã Istorie. dar ºi antieuropeanã49. cãruia în timp i s-au mai adãugat Tineretul ºi Sportul. Alocaþiile bugetare s-au redus drastic (la mai puþin de 1% din P. Dupã 1989. În fond.

le-au vândut peste graniþã. pentru simplul motiv cã ele nu au existat. nerealizând cã astfel se neagã pe ei înºiºi. În realitate. Acest fapt s-a datorat calitãþii lor reale. Sub presiunea unor astfel de intelectuali. cu rare excepþii. Ei ºi-au pãstrat cãrþile în „sertar“ pentru a le valorifica în condiþii de libertate. obiectivul a fost unul pragmatic. de istoria ºi cultura lor. Economia de piaþã. pentru care s-au plãtit sute de milioane 355 . În noul context. Dacã înainte de 1989. concluzia nu poate fi decât negativã pentru creaþia literarã. asemenea cãrþi nu au apãrut în librãrii. tirajul cãrþilor s-a redus. recunoscuþi pe plan mondial. responsabilitãþii faþã de soarta naþiunii din care fãceau parte. situri arheologice.000 (în colecþia Biblioteca pentru Toþi). La scara istoriei.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional au migrat în Occident. S-a afirmat cã aceastã lege era „ceauºistã“ ºi tot ce amintea de acel regim trebuia abrogat. în timpul ministeriatului lui Adrian Iorgulescu au fost recuperate mai multe brãþãri dacice. dar din punctul de vedere al realizãrilor în domeniul culturii ºi ºtiinþei comparaþiile pot fi semnificative. deoarece nu acceptaserã sã colaboreze cu „regimul comunist“. pentru ca dupã 20 de ani sã ajungã la 1000 de exemplare. Cãrþile de literaturã se tipãreau în tiraje de pânã la 200. una dintre primele decizii ale puterii instalate la 22 decembrie 1989 a fost desfiinþarea Legii pentru protecþia patrimoniului cultural naþional. Unele au fost recuperate dupã mai mulþi ani de statul român în schimbul unor sume uriaºe. care cu complicitatea unor persoane oficiale. artisticã. mai ales de la Direcþia Vãmilor din Ministerul de Interne. au acceptat sã culeagã cãpºuni sau sã îngrijeascã bãtrâni. unde li s-au asigurat condiþii de cercetare ºi salarii corespunzãtoare. Unii. obiectele fiind însuºite de persoane particulare. sãrãcirea populaþiei nu îngãduie tiraje mai mari în condiþiile în care sprijinul statului (Ministerului Culturii) este extrem de redus. Spre exemplu. ºtiinþificã de dupã 1989. Dupã 1989 mulþi intelectuali s-au angrenat în dispute politice sterile.000 de exemplare. fãrã orizont ºi au adoptat o atitudine dispreþuitoare faþã de români. colecþii de artã. pecuniar. tirajul mediu al cãrþilor de istorie era de 25. Dacã se face o comparaþie cu cei 20 de ani ai perioadei interbelice. dorinþei de afirmare a României în lume. în 2009 acesta a scãzut la 700 de exemplare. Dar. negãsind slujbe convenabile. În perioada interbelicã au existat cãrturari de mare prestigiu. de 20 de ani nu înseamnã foarte mult. creatori de ºcoli ºtiinþifice. În lipsa unei asemenea legi au fost devalizate muzee. Imediat dupã Revoluþie s-a afirmat cã „adevãraþii“ intelectuali nu au publicat în timpul dictaturii.

Ioan Scurtu de euro. Vina a fost datã pe niºte aurolaci care. pânã la gãsirea unei clãdiri corespunzãtoare. Justiþia nici mãcar nu s-a autosesizat. în „Magazin istoric“. Tot astfel s-a procedat cu Muzeul Þãrii Criºurilor din Oradea. iar bunurile de patrimoniu zac de peste 10 ani în lãzi. deoarece între firmele de construcþii ºi Ministerul Culturii ºi Cultelor au apãrut mereu divergenþe. a fost „privatizat“. Moara lui Assan. iar mai multe valori de patrimoniu au fost pur ºi simplu demolate. Ulpia Traiana Sarmizegetusa. pe lângã valoarea în sine. clãdirea Muzeului Naþional de Istorie al României (fosta Poºtã) se aflã în reparaþii de peste un deceniu. dormeau acolo ºi au aprins focul pentru a se încãlzi. De pe urma politicii distructive de dupã 1989 a suferit ºi patrimoniul naval naþional. deºi acestea reprezentau piese de mare valoare pentru istoria tehnicii. când utilajele au fost dezmembrate ºi vândute la fier vechi. Tot astfel s-a procedat cu multe alte bunuri culturale. de cine ºi când au fost scoase aceste valori din România. mutilatã dupã „acordul“ de la 50 Ion Zãnescu. între care ºi castelul Bran. deoarece focul a izbucnit din mai multe pãrþi în acelaºi timp. pentru a fi cultivat cu porumb ºi cartofi.13-17. renumit obiectiv turistic. Pe baza unei legi total dezavantajoase pentru statul român. neavând locuinþã. Acþiunea de demolare a început în 2005. mai ales pentru occidentali. pp. Acelaºi dispreþ faþã de valorile naþionale se manifestã pe întreg cuprinsul þãrii. iar flãcãrile au cuprins întreaga clãdire. Deoarece unele ziare cereau guvernului sã ia mãsuri pentru oprirea jafului. suveranul a respins propunerea lui Beck privind anexarea de cãtre România a unei pãrþi din Cehoslovacia. Semnificativ este ºi cazul morii Assan din Bucureºti. O explicaþie mai mult decât ridicolã. iar majoritatea sãlilor sunt închise. s-au retrocedat valori de patrimoniu. Mobilierul din acest castel a fost mutat într-un spaþiu (clãdirile fostei Vãmi) care nu poate evoca figura lui Vlad Þepeº sau spiritul estetic al reginei Maria. astfel cã moara Assan a încetat sã mai existe50. a intrat în istorie pentru faptul cã la bordul sãu a avut loc discuþia regelui Carol al II-lea cu ministrul de Externe al Poloniei. 356 . Cu acel prilej. Menþionãm doar faptul cã terenul care pãstra vestigiile vechii capitale romane. construitã în 1853 ºi înscrisã în evidenþele Ministerului Culturii ºi Cultelor la rubrica „monument istoric de valoare naþionalã“. Jozef Beck. în noaptea de 13/14 mai 2008 clãdirea a fost incendiatã. în ziua de 18 octombrie 1938. La rândul sãu. dar nimeni nu s-a întrebat (ºi nu a cercetat) cum. clãdirea fiind cedatã Episcopiei Bisericii Catolice. Semnificativ este cazul yacht-ului Luceafãrul care. iulie 2008.

dar nimeni nu a fost tras la rãspundere. Comisia Naþionalã a Muzeelor ºi Colecþiilor din cadrul Ministerului Culturii a modificat statutul juridic al navei. pentru restaurare. Bucureºti. Aurelian Triºcu. p. cã în ultimii 20 de ani s-au demolat mai multe clãdiri de patrimoniu decât în vremea dictatorului. România în relaþiile internaþionale. yachtul a fost inclus în categoria “tezaur”. diploExpert dr. Numeroase monumente istorice ºi de artã au fost lãsate degradãrii. Editura Fundaþiei România de Mâine. a Bibliotecii Naþionale. În 2001. ceea ce s-a ºi întâmplat.situaþia dramaticã a acestuia. aprecia. 17-18 52 ªtefan Lache. abia în martie 2009 guvernul propunânduºi sã reînceapã lucrãrile abandonate în decembrie 1989. în zona de nord a Capitalei s-au tãiat sute de ha de pãdure. în timp ce clãdirea nouã. Clãdiri din secolele al XVII-lea ºi al XVIII-lea au fost demolate. în “Marea Neagrã”. Revista Ligii Naþionale Române fondatã de Jean Bart. iar în locul lor s-au înãlþat blocuri din beton ºi sticlã cu 20-25 etaje. cu acordul ministrului Culturii Ion Caramitru. Pe de altã parte.313-392. Carmen Irene Atanasiu. în Anglia. s-a acþionat pentru distrugerea patrimoniului cultural ºi istoric. Subsolul Bibliotecii Naþionale (fosta clãdire a Bursei) este inundat de câþiva ani buni. putând astfel rãmâne definitiv peste graniþã. Dupã 1989. Afectat a fost ºi echilibrul ecologic. începutã în 1987. Singura „lucrare“ realizatã la aceastã clãdire în 20 de ani a fost demolarea tribunei de la care a vorbit Nicolae Ceauºescu în faþa manifestanþilor la 23 august 1989. vasul a fost exportat. Constanþa. Politica externã a României a cunoscut schimbãri importante în nou context internaþional52. Interesant este cã abia dupã ce acestea au fost date în folosinþã s-a constatat cã aprobãrile erau ilegale. unul dintre semnatarii memoriului adresat lui Ceauºescu. la propunerea Muzeului de Istorie din Galaþi. devenind obiect de disputã între diferite firme comerciale. Astfel. iar cãrþile (multe cu valoare de patrimoniu) se degradeazã de la o zi la alta. nici mãcar teoretic nu-ºi mai pãstreazã destinaþia. În 1999. într-o emisiune la TVR Cultural din 2 august 2009. în locul lor construindu-se supermarket-uri ºi vile. statul român a renunþat la o valoare de importanþã istoricã51. În 1948 yachtul a primit numele Libertatea. ianuarie-martie 2009. pp. Timp de douã decenii ºi jumãtate. aflatã în construcþie.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional München din 30 septembrie 1938. a fost lãsatã jafului public timp de aproape 20 de ani. Cu aprobarea oficialitãþilor. introducând-o în categoria “bunuri comune”. Spre exemplu. Patrimoniul naþional . 1939-2006. 51 357 . ridicatã în anii ’80. clãdirea Muzeului Naþional.

atunci când au loc evenimente grave. în Ion Iliescu. în „Clio 1989“. fãrã a exista o hotãrâre specialã în acest sens.R. deo53 Vezi pe larg. statul respectiv îºi închide graniþele ºi procedeazã la un control extrem de riguros al tuturor persoanelor care intrã sau ies din þarã. Ceauºescu a îngrãdit tot mai mult libertatea românilor de a circula în strãinãtate. Faptul nu era întâmplãtor ºi nu a fost lipsit de urmãri. Sergiu Nicolaescu a cerut „desfiinþarea vizelor de intrare ºi ieºire atât pentru români cât ºi pentru strãini“. oricine a putut intra ºi ieºi. 69-98. Revoluþia Românã. al P. fiind consemnate în numeroase tratate (peste 100) pe care România le-a semnat cu diverse state pânã în 1989. a integritãþii teritoriale. Georgiana-Margareta Scurtu. nr. La rândul sãu. s-a trecut dintro extremã în alta. a rãspuns: „Toate le avem în vedere. alimente. fapt nemaiîntâlnit în istoria relaþiilor internaþionale.C. La prima ºedinþã a Consiliului Frontului Salvãrii Naþionale din 27 decembrie 198954. Este binecunoscut faptul cã. Aceste principii au avut la vremea lor o largã recunoaºtere internaþionalã. care au avut ulterior un rol important în stimularea unei stãri de tensiune ºi conflict. În România. Studiu de caz: decembrie 1989ianuarie 1990. de mai multe zile.M. precum ºi în distrugerea economiei naþionale. dupã 22 decembrie. cu privire la problemele miºcãrii comuniste ºi muncitoreºti internaþionale din aprilie 1964: respectarea independenþei ºi suveranitãþii naþionale. Chiar în ziua de 22 decembrie. formulate în Declaraþia C. Este aproape sigur cã între aceste „ajutoare“ se afla ºi armament. la graniþa cu Ungaria staþionau zeci de camioane care aºteptau sã intre în România cu „ajutoare“ (medicamente. dar sã ºi asigure cetãþenilor sãi circulaþia liberã în strãinãtate53. Documentele aratã cã. De la începutul anilor ’80. 358 . Dar.). avantajul reciproc.Ioan Scurtu maþia româneascã a avut la bazã urmãtoarele principii. fãrã nici un fel de control la frontierã. Dupã cum este aproape sigur cã au intrat nestingheriþi în România sute de agenþi ai serviciilor secrete. neamestecul în treburile interne. graniþele au fost deschise.2-2007. 54 Textul stenogramei. puterile Occidentale au promovat o politicã de izolare a regimului Ceauºescu. ales vicepreºedinte al Consiliului FSN. Cu alte cuvinte. Pentru cã mergem pe formula unei eliberãri depline. Dumitru Mazilu. Noul regim trebuia sã scoatã România din starea de izolare în care ajunsese în ultimii ani. iar unele state ºi-au rechemat ambasadorii acreditaþi la Bucureºti. îmbrãcãminte etc. pp. Noua orientare a politicii externe a României dupã Revoluþia din Decembrie 1989. iar la 17 decembrie a decis închiderea graniþelor.

La un miting desfãºurat în Bucureºti. Sergiu Celac.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional camdatã sã lãsãm puþin acest lucru“. În discuþie a intervenit Ion Caramitru. La vremea respectivã. ne vânduºi din nou la ruºi“. a vizitat Moscova. în ziua de 12 aprilie 1991. pe care l-a felicitat pentru noul curs pe care se înscria România. bunã vecinãtate ºi prietenie între România ºi URSS. Afirmaþia lui Sergiu Nicolaescu era falsã. Mihail Gorbaciov. care a atras atenþia: „Dar. Ion Iliescu a ridicat ºi problema tezaurului României depus la Moscova în 1916-1917. Tratatul nu a fost supus ratificãrii ºi nu a intrat în vigoare. a fost primul ºef de stat care a avut o convorbire directã cu Ion Iliescu (la 27 decembrie 1989). Tratatul din 5 aprilie 1991 a generat o reacþie extrem de negativã din partea „societãþii civile“. miniºtrii de externe (Adrian Nãstase ºi Aleksandr Besmertnîh) au parafat. În acest 359 . de preºedinþii Ion Iliescu ºi Mihail Gorbaciov. Din stenograma discuþiilor nu rezultã cã s-ar fi luat vreo decizie privind regimul de intrare ºi ieºire din þarã. nefolosirea violenþei în relaþiile internaþionale – principii înscrise în Actul final al Conferinþei de la Helsinki ºi în Charta de la Paris pentru o Europã nouã. iar Mihail Gorbaciov a declarat cã nu cunoºtea problema. dar „se va informa“. s-a scandat: „Iliescu ce fãcuºi. Liderul acesteia. iar la 8 martie 1990. organizat de Alianþa Civicã. în principal. dezagregarea Uniunii Sovietice ºi eliminarea acesteia ca o mare putere pe arena internaþionalã. Deocamdatã nimeni nu trebuie sã pãrãseascã þara. Este cert cã ofensiva declanºatã de SUA pentru lichidarea sistemului socialist viza. fiecare trebuie sã-ºi aducã contribuþia la reclãdirea ei“. neavând nevoie de vize. cel mai mare vecin al României se afla la rãsãrit ºi se numea Uniunea Sovieticã. la Moscova. Cu acest prilej. Mazilu a precizat: „Este în program“. Tratatul de colaborare. Poate cã el avea în vedere dreptul de liberã circulaþie în strãinãtate. O direcþie fundamentalã a politicii externe a României dupã decembrie 1989 a fost promovarea unor relaþii de bunã vecinãtate cu toate statele. Documentul a fost semnat la Kremlin. Documentul consemna inviolabilitatea graniþelor. în ziua de 5 aprilie 1991. integritatea teritorialã a tuturor statelor Europei. În ziua de 22 martie 1991. deoarece în nici o þarã nu se desfiinþaserã vizele. ministrul de Externe român. Sergiu Nicolaescu a argumentat: „Acestea au existat exprimate în toate revoluþiile din þãrile socialiste (problema desfiinþãrii vizelor)“. vin alþi teroriºti din afarã. În ziua de 6 ianuarie 1990 ministrul de externe sovietic. exprimându-ºi dorinþa dezvoltãrii unor relaþii de colaborare între cele douã state. Eduard ªevardnadze a efectuat o vizitã oficialã în România.

investitã cu autoritate. Slovacia au promovat o politicã de apropiere faþã de Kremlin. Mass-media din România a continuat sã desfãºoare o campanie antiruseascã. între care ºi „stimularea“ societãþii civile.Ioan Scurtu scop a folosit o multitudine de mijloace ºi metode. Cu acel prilej miniºtrii de Externe au semnat o Declaraþie comunã55 în care se afirma cã România ºi Federaþia Rusã „au ajuns la pãrerea comunã privind necesitatea de a închide capitolele dureroase din istoria relaþiilor bilaterale“. iar liderii politici nu au acþionat cu fermitate în spiritul documentului respectiv. Polonia. Ungaria. economiei. Deºi aici nu exista o societate civilã. precum ºi de experienþa pozitivã acumulatã în diverse domenii ale cooperãrii interstatale. muzeologiei ºi în alte domenii. sã se ocupe de studierea problemelor izvorâte din istoria relaþiilor bilaterale. iar fostele þãri socialiste Cehia. crearea unor ONG-uri care sã promoveze o atitutine antisovieticã ºi sã împiedice orice apropiere a vreunui stat fost socialist de Kremlin. Abia la 4 iulie 2003. Acest scenariu s-a aplicat ºi în România. ambele Pãrþi îºi exprimau hotãrârea de a depãºi moºtenirea negativã a trecutului totalitar ºi de a-ºi construi relaþiile þinând seama de schimbãrile profunde care aveau loc în România ºi în Rusia. expresia unei atitudini antidemocratice ºi antioccidentale. în viziunea lor. specialiºti în domeniile finanþelor. în funcþie de necesitãþi. chiar un pericol de restaurare a comunismului în România. ºi „adevãraþii democraþi“. O apropiere de Uniunea Sovieticã era. de interes public. precum ºi participarea României la cel de-al doilea rãzboi mondial de partea Germaniei hitleriste. Condamnând Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939. singurii care aveau „capacitatea ºi competenþa“ de a direcþiona evoluþia României spre „lumea civilizatã“ (occidentalã). Semnarea tratatului nu a fost urmatã de o dezvoltare semnificativã a relaþiilor dintre cele douã state. mai ales Germania. În timp ce statele occidentale. preºedinþii celor douã þãri (Ion Iliescu ºi Vladimir Putin) au semnat Tratatul privind relaþiile prieteneºti ºi de cooperare între România ºi Federaþia Rusã. “Societatea civilã” a fãcut tot ce i-a stat în putinþã pentru a împiedica apropierea între cele douã state. de asemenea. inclusiv problema tezaurului“. arhivelor. constituitã din istorici. În document se preciza cã cei doi miniºtri considerau „important ca o Comisie comunã. un grup de intelectuali s-a autointitulat „elita societãþii“. în componenþa cãreia vor intra. 55 „Adevãrul“ din 5 iulie 2003 360 . au ales calea unei colaborãri strânse cu Rusia.

Azerbaidjan ºi Ucraina. dar ºi Turcia. românii au ajuns sã plãteascã cel mai ridicat preþ pe gigacalorie din Europa. Abia în iulie 2009 a fost semnat un acord privind construirea gazoductului Nabucco. miniºtrii de Externe din statele Uniunii Europene. s-a evidenþiat în iunie 2006. Economistul Ilie ªerbãnescu aprecia cã. Norvegia. Israel. De exemplu. Discuþiile s-au prelungit. iar concluziile sã fie supuse spre decizie conducãtorilor celor douã state.57 Unii lideri politici români au fãcut declaraþii care au deranjat în mod evident Kremlinul. La propunerea Pãrþii Române (Ioan Scurtu – preºedinte. dar România a refuzat oferta. prin autoexcluderea sa de la proiectul Southstream (care va traversa Bulgaria ºi Serbia). militând pentru “proiectul Nabucco”. preferând sã cumpere gaze naturale ºi petrol ruseºti prin intermediari. Turcia ºi alte state acorduri de construire a unor gazoducte. considerând cã astfel se va bucura de susþinerea SUA. fapt ce a iritat nu numai Rusia. dar este limpede cã eficienþa acestei comisii depinde de evoluþia relaþiilor politice dintre cele douã þãri. România s-a menþinut într-o rezervã.58 Comisia mixtã creatã pe baza tratatului din 2003 a lucrat într-un climat politic nefavorabil. Au dat curs invitaþiei doar ºefii de stat din Republica Moldova. la care au fost invitaþi sã participe toþi preºedinþii statelor din regiunea Mãrii Negre. Absenþa Rusiei ºi Turciei – cele mai mari state de la Marea Neagrã – a marcat. din 7 iunie 2006 361 . practic eºecul acestei iniþiative. preºedintele Traian Bãsescu a afirmat cã Marea Neagrã era un “lac rusesc”. SUA. Bulgaria. acesta va fi operaþional “probabil în 2020”. care s-a dovedit a fi pãgubitoare.56 Guvernul de la Bucureºti a preferat sã rãmânã în afara unor relaþii strânse ºi directe cu Rusia. Ungaria. Partea Rusã (Alexandru Ciubarian – preºedinte. Rusia a semnat cu Germania. când România organizat Forumul pentru Parteneriat ºi dialog la Marea Neagrã. România a rãmas “cu buza umflatã”. pe care firmele occidentale nu sau grãbit sã-l finanþeze. Acest fapt. Victoria Gavrilescu – secretar). fapt ce a dus la scumpirea acestora. Victor Iºcenko – secretar) s-a acceptat ca mai întâi sã se discute problema Tezaurului României depus la Moscova în 1916-1917. Armenia. sã scoatã România de pe harta traseelor energetice europene. Astfel. 56 57 58 Revista 22 din 21 iulie 2009 “Jurnalul naþional” din 22 ianuarie 2008 “Jurnalul Naþional”.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional semnând tratate ºi încheind acorduri economice.

”59 Cu toate acestea. p. iar miniºtrii sãi au jurat pe Constituþie. nici UDMR nu au ca scop autonomia teritorialã pe criterii etnice. cu adevãrat supusã asimilãrii ºi pierderii identitãþii proprii. Printr-o asemenea atitudine. ministrul de Externe Lászlo Kovács a declarat cã “nici Ungaria. Au fost reluate sloganele privind “dictatul de la Trianon”. cãutând mereu sã se justifice. Deºi UDMR a participat aproape permanent la guvernare în cei 20 ani care s-au scurs de la revoluþie. unitate administrativã care nu existã în România. atât guvernul de la Budapesta. La 16 septembrie 1996 a fost semnat Tratatul de înþelegere mutualã. aceastã atitudine a fost constantã ºi chiar s-a radicalizat. Cu acel prilej. Ca urmare. referitor la statul naþional. stimulaþi de oficialitãþile de la 59 Istoria politicii externe româneºti în date. 2003. pe baze medievale. care a reuºit sã se integreze mai rapid în NATO ºi în Uniunea Europeanã. Ele s-au lãsat dominate de propaganda maghiarã ºi nu au întreprins acþiuni concrete pentru protejarea minoritãþii române din Ungaria. Coordonator Ion Calafeteanu. sã arate cã asigurã drepturi depline pentru minoritatea maghiarã ºi pentru celelalte minoritãþi naþionale. o atitudine de superioritate. ºi-a promovat cu hotãrâre ºi fãrã complexe propriile interese pe plan internaþional. guvernul de la Budapesta a adoptat. bazându-se pe imaginea pe care o avea în Occident. teatre etc. chiar peste standardele europene. în timp ce în Europa are loc un proces de integrare. care nu pierdea nici o ocazie pentru a denigra “guvernul neocomunist” de la Bucureºti. ziare. care era. cât ºi UDMR au contestat art. cooperare ºi bunã vecinãtate între România ºi Ungaria. spre deosebire de cea românã. unde diaspora ungarã era extrem de activã. sã obþinã “bunãvoinþa” Ungariei. În relaþiile cu România. dar pe care naþionaliºtii maghiari o inventeazã. s-a continuat propaganda potrivit cãreia minoritatea maghiarã din Transilvania era oprimatã ºi desnaþionalizatã. Bucureºti. 725 362 . guvernanþii români urmãreau sã fie “acceptaþi” în Europa. Acestea au constatat cã maghiarii din România au ºcoli.Ioan Scurtu Un alt vecin important. Cu alte cuvinte. mai multe comisii europene au venit sã cerceteze situaþia la faþa locului. liderii minoritãþii maghiare. 1 din Constituþia României. La rândul lor. Editura Enciclopedicã. solicitând autonomia teritorialã a þinutului secuiesc. oficialitãþile române au adoptat o atitudine defensivã. Ungaria. reprezentanþi în administraþia centralã ºi localã. pânã la mijlocul anilor ’90. astfel cã acuzele guvernului de la Budapesta ºi ale unor lideri ai minoritãþii maghiare din România în frunte cu Lászlo Tökeº ºi-au pierdut credibilitatea.

Editura Polirom. Tratatul privilegiat de parteneriat ºi cooperare între România ºi Moldova. la Chiºinãu.. 2000 61 Istoria politicii externe. în 1991. Proclamarea independenþei Republicii Moldova. Iaºi.60 Iniþial. La graniþa de Est a României a apãrut. Misiune diplomaticã în Republica Moldova (1993-1997). dar cele politice s-au blocat adesea.”61 Relaþiile economice dintre România ºi Republica Moldova au cunoscut o accentuatã dezvoltare. moldoveneascã. dar s-a lovit – direct sau indirect – de opoziþia Rusiei. Birourile Permanente ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor au adoptat o Declaraþie în care se afirma cã au luat act cu satisfacþie de aceastã hotãrâre istoricã. În fond. coordonator special al Pactului de Solidaritate pentru Europa de Sud-Est. Întrebat de ziariºti când va avea loc autonomia þinutului secuiesc. România a fãcut parte din comisia care avea misiunea de a reglementa problema Transnistriei. care a urmãrit sã-ºi menþinã influenþa în aceastã zonã. România a sprijinit Republica Moldova în organismele internaþionale. “autonomia teritorialã a þinutului secuiesc”. 816 363 ..Revoluþia românã din 1989 în context internaþional Budapesta.. p. Marian Enache ºi Dorin Cimpoeºu. ceea ce Bucureºtiul a refuzat. a apreciat cã acel document ”reprezintã un nou pod politic între cele douã state. pe larg. Abia în martie 2009 ºeful statului român a dat o replicã fermã acestor lideri maghiari. cautã sã reînvie fãrãmiþarea feudalã pe teritoriul României. dar cu timpul a fost eliminatã de aceastã structurã internaþionalã. prin care se consacra aspiraþia profundã spre libertate ºi independenþã a românilor de dincolo de Prut. Oficialitãþile de la Chiºinãu au insistat pentru încheierea unui tratat între cele douã state. “limba moldoveneascã” este o invenþie din anii stalinismului. astfel cã entuziasmul anilor 1990-1991 a fost înlocuit cu o anumitã 60 Vezi. un semnal pentru Europa în ceea ce priveºte angajarea celor douã þãri de a merge împreunã spre acelaºi obiectiv strategic – integrarea europeanã. cu menþiunea ca acesta sã fie redactat în limba românã ºi în limba moldoveneascã. Bãsescu a rãspuns: “Niciodatã”. a fost salutatã cu entuziasm de oficialitãþile ºi populaþia din România. diferitã de cea românã. la Sfântu Gheorghe. Traian Bãsescu. în octombrie 2008. numit Republica Moldova. la 27 august 1991. La 28 aprilie 2000 a fost parafat. Chiar preºedintele Ungariei a cerut. pe care liderii de la Chiºinãu o foloseau pentru a-ºi dovedi “statalitatea”. prilej cu care Bodo Hombach. un stat independent. în prezenþa preºedintelui României. În chiar acea zi.

604 364 . inclusiv scriitori sau artiºti etc. între România ºi Uniunea Sovieticã (Rusia). Dupã 2000 s-au înregistrat numeroase momente politice tensionate.63 Interesant este cã “societatea civilã” din România. adicã ºi a teritoriilor româneºti din nordul Bucovinei ºi sudul Basarabiei. Un alt stat independent apãrut la graniþa României este Ucraina. Declaraþia lui Mircea Snegur. animatã de sentimente antiruseºti. marcate de expulzarea sau rechemarea reciprocã a unor diplomaþi. obþinute în urma Pactului Molotov-Ribbentrop din 23 august 1939.Ioan Scurtu rigiditate ºi suspiciune reciprocã. p. în “Adevãrul” din 17 iunie 2009. Parlamentul României.... un “tampon”. întrunit în “ºedinþã solemnã” la 24 iunie 1991 a declarat respectivul pact ca fiind “nul ºi neavenit”. Ucraina a fost recunoscutã pe plan internaþional ca fiind “moºtenitoarea” Uniunii Sovietice în spaþiul fostei Republici Sovietice Socialiste Ucrainene. exprimându-ºi speranþa cã între cele douã þãri se vor dezvolta relaþii prieteneºti. “sã ne þinem de neamuri” a devenit mai curând o figurã de stil. fapt ce le-a permis sã se deplaseze în statele din Uniunea Europeanã. dar ºi de “civiºtii” de la Bucureºti. precizând cã acest regim “va fi pãstrat cel puþin pânã când România va semna cu Republica Moldova tratatul de frontierã. iar oficialitãþile de la Bucureºti au recunoscut imediat acest act. primul preºedinte al Republicii Moldova. Ucraina era consideratã de SUA ºi Uniunea Europeanã. nu a cerut Ucrainei sã dezavueze Pactul din 23 august 1939.”62 Aceastã decizie avea sã fie anulatã în decembrie 2009. 63 Istoria politicii externe. deºi Federaþia Rusã nu stãpânea nici un teritoriu românesc. Aceasta ºi-a proclamat independenþa la 24 august 1991. Regimul de la Kiev s-a comportat în maniera caracteristicã unei 62 Noi acuzaþii dure ale diplomaþilor de la Chiºinãu la adresa României. o stavilã în calea imperialismului rusesc. Pe de altã parte. ci continua sã acuze Kremlinul. O asemenea poziþie era exprimatã la exact 6 luni dupã ce Congresul Deputaþilor Poporului ai URSS adoptase o hotãrâre potrivit cãreia protocolul adiþional al Pactului Molotov-Ribbentrop din 23 august 1939 ºi alte înþelegeri secrete încheiate cu Germania erau lipsite de fundament juridic ºi de valabilitate din momentul semnãrii lor. mulþi cetãþeni ai Republicii Moldova s-au stabilit în România. interzicerea trecerii frontierei în Republica Moldova pentru unii cetãþeni români. au obþinut cetãþenia acestei þãri. În aprilie 2009 guvernul de la Chiºinãu a introdus vize de intrare în Republica Moldova pentru toþi cetãþenii români.

Se pare cã formula de conducere instalatã la Bucureºti în decembrie 1989 nu a fost pe placul Washingtonului care a adoptat o atitudine distantã ºi criticã 64 Curtea Internaþionalã de la Haga dã câºtig de cauzã României în procesul cu Ucraina. oficialitãþile de la Bucureºti au cedat complet. învãþãmântul. iar dacã nu va conveni la un acord. ci a impus noi restricþii privind întrebuinþarea limbii materne. cultele etc. precum ºi transportul de mãrfuri ºi pasageri pe braþele Chilia ºi Sfântu Gheorghe de pe teritoriul României. S-a ajuns la acest for internaþional. guvernul de la Bucureºti spera sã obþinã o ameliorare a situaþiei românilor din Ucraina. dar Kievul nu numai cã nu a acþionat în aceastã direcþie. Deoarece o exigenþã pentru aderarea la NATO era aceea ca statul respectiv sã aibã tratate cu toþi vecinii. sã se apeleze la Curtea Internaþionalã de Justiþie de la Haga. prin tratatul din 1997 s-a stabilit cã aceasta se va realiza prin negocieri bilaterale. diplomaþii ucrainieni au refuzat orice compromis. prin care se afecteazã echilibrul biosferei Delta Dunãrii. sperând cã astfel România vã fi acceptatã sã intre în aceastã alianþã la reuniunea de la Madrid din 8-9 iulie 1997. vinovatã de încheierea pactului cu Germania. în “Gândul” din 4 februarie 2009 365 . adoptând o atitudine rigidã faþã de semnalele de prietenie venite de la Bucureºti. În negocierile pentru semnarea unui tratat între cele douã state. dar ºi Protocolul sovieto-român semnat la Moscova în ziua de 4 februarie 1948. Principala orientare a politicii externe româneºti dupã revoluþie a fost spre statele occidentale. Prin tratatul din 1997. Relaþiile cu Statele Unite ale Americii.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional mari puteri. la 3 februarie 2009. în 1939. conform acordului din 1948. care a anunþat. În privinþa delimitãrii platoului continental al Mãrii Negre. prin care regimul Emil Constantinescu recunoºtea nu numai efectele Pactului Molotov-Ribbentrop din 23 august 1939. cã România va obþine 80% din teritoriul aflat în disputã. deºi acesta fusese semnat în condiþiile ocupãrii României de cãtre Armata Roºie.64 Insula ªerpilor rãmânea în Ucraina. prin care Insula ªerpilor era cedatã Uniunii Sovietice. În acest context la 2 iunie 1997 a fost semnat Tratatul de bunã vecinãtate ºi cooperare între România ºi Ucraina. Cu toate protestele diplomaþilor români ºi ale unor organisme internaþionale. “Societatea civilã” nu a “luat act” de aceste realitãþi. Ucraina a trecut la construirea Canalului Bâstroe. ci a continuat sã critice Federaþia Rusã. impunându-ºi integral punctele de vedere. au demarat extrem de dificil. singura superputere mondialã.

ºi au aplaudat doar de 2-3 ori. iar ambasadorul acestei þãri a refuzat sã participe la festivitatea de instalare a lui Ion Iliescu în funcþia de preºedinte al României. nu a modificat substanþial relaþiile româno-americane. Reacþia promptã a preºedintelui Iliescu. zeci de mii de oameni au fost mobilizaþi de administraþia Emil Constantinescu pentru a-l aplauda. unde i-a felicitat de polonezi pentru intrarea þãrii lor în NATO. cu misiuni în Orientul Mijlociu ºi în Afganistan. unde i s-a organizat o primire extrem de mãgulitoare. când în urma unui atac terorist au fost distruse turnurile gemene World Trade Center din New-York. În piaþa centralã din capitala Poloniei cetãþenii au ascultat discursul preºedintelui SUA aºezaþi pe scaune. urmãrind sã câºtige încrederea SUA. Preºedintele Traian Bãsescu a declarat chiar cã “licuriciul mic” (România) trebuie sã urmeze îndeaproape “licuriciul mare” (SUA). a determinat Washingtonul sã ia în calcul o prezenþã mai substanþialã a sa în România. au adoptat o atitudine de totalã cedare în faþa pretenþiilor Washingtonului. La reuniunea de la Madrid. Discursul sãu a fost întrerupt aproape dupã fiecare frazã. în ziua de 11 iulie. preºedintele american a fãcut. drept care el s-a pronunþat pentru un “parteneriat strategic” între cele douã þãri. mai ales mineriada din 14-15 iunie 1990. în frunte cu Ion Iliescu. ales la 20 mai 1990. prin care a condamnat atacul terorist. ca pe marele binefãcãtor al României. din chiar acea zi. Dupã aceastã reuniune.Ioan Scurtu faþã de oficialitãþile române. În România. au fost aspru criticate de SUA. Semnificativ este cazul unui militar de 366 . cu urale ºi ovaþii. preºedintele Bill Clinton s-a opus primirii României în NATO. astfel cã aceºtia nu pot fi cercetaþi ºi judecaþi nici mãcar atunci când comit crime. care putea oferi gãzduire pentru bazele militare americane. Oficialitãþile de la Bucureºti. criticând “regimul criptocomunist” de la Bucureºti “orientat spre Moscova”. În acest scop. Schimbarea de regim. în 1996. care au fãcut adevãrate turnee prin marile oraºe din SUA. care simbolizau prosperitatea ºi demnitatea americanilor. era util ca România sã devinã membrã a NATO ºi sã participe cu trupe la acþiunile iniþiate de SUA. din 8-9 iulie 1997. La aceasta au contribuit ºi liderii opoziþiei. Poate cã aceastã primire fastuoasã l-a convins pe Clinton cã românii doresc sprijinul SUA. Momentul de cotiturã în relaþiile României cu SUA s-a produs la 11 septembrie 2001. o vizitã de câteva ore în România. Cetãþenii americani prezenþi în România au fost scoºi de sub jurisdicþia autoritãþilor române. declarându-ºi deplina solidaritate cu SUA. Clinton a vizitat mai întâi Varºovia. Tensiunile politice din România. Clinton a fost primit în triumf.

când a fost semnat Acordul de cooperare economicã ºi comercialã între România ºi Comunitatea Europeanã. Franþa a fost cea care a manifestat o largã deschidere spre România. François Mitterand a fost primul ºef al unui stat occidental care a vizitat România. exprimându-ºi încrederea în evoluþia democraticã a acestei þãri (aprilie 1991). Acordul fusese elaborat la începutul lunii iunie 1990.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional la Ambasada SUA. care nu predase nici mãcar un singur km de autostradã. Un pas important în aceastã direcþie s-a înregistrat în ziua de 23 octombrie 1990. dar cel puþin se clarifica situaþia. afirma cã singura preocupare a firmei Becktel a fost “cum sã mai ia ceva milioane de euro ºi sã nu dea nimic”. Chiar ºi extremiºtii maghiari au primit semnale de peste Ocean sã-ºi tempereze discursul ºi sã nu mai agite problema Transilvaniei. fapt ce însemna plata a 50-60 milioane de euro din partea statului român. fiind achitat (statul român nu a trimis nici mãcar un avocat care sã pledeze cauza victimei ºi a familiei sale). Berceanu ºi-a temperat discursul. Guvernul de la Washington a dat garanþii de securitate României. precum Uzina de Autoturisme de teren ARO de la Câmpulung.65 Ulterior. Au fost “privatizate” cãtre firme americane întreprinderi importante. totuºi. Dintre þãrile europene. astfel cã aceastã þarã nu mai trãieºte cu “obsesia” cã va fi atacatã de cei care-i contestã graniþele. dar oficializarea lui a fost amânatã datoritã evenimentelor 65 Berceanu: “Dacã era Ceauºescu îi spânzura pe toþi”. Obiectivul fundamental al politicii externe a României a fost aderarea la instituþiile europene ºi euro-atlantice. statul român a plãtit 620 milioane de euro firmei. care dupã ce a ucis un cetãþean român (solistul de muzicã uºoarã. în “România liberã” din 13 februarie 2009 367 . care a putut sã intre în NATO ºi în Uniunea Europeanã. beneficã pentru România. Contractul încheiat cu firma Becktel în 2004 pentru construcþia autostrãzii Transilvania a fost încheiat în condiþii total dezavantajoase pentru România. El lua în calcul eventualitatea revizuirii contractului. Teo Peter). ministrul Transporturilor. Ameliorarea relaþiilor cu singura superputere mondialã a fost. care a fost pur ºi simplu desmembratã ºi lichidatã. În februarie 2009. pânã în acel moment (februarie 2009). Radu Berceanu. a fost judecat de Tribunalul din SUA. putându-se încheia un nou contract cu o altã firmã. act privit cu detaºare de oficialitãþile române. semn cã primise o “atenþionare” de la Washington. ministrul aprecia cã “dacã era Ceauºescu îi spânzura pe toþi”. Berceanu a mai afirmat cã. Referindu-se la modul cum a fost negociat ºi semnat contractul.

T. stabilind ºi anumite criterii economice ºi politice pentru aderare.A. 27 67 Teodora Stãnescu-Stanciu.O.Ioan Scurtu din 13-15 iunie 1990. Malta. va ataca România. România ºi Slovacia.T. p. Slovenia ºi Cipru. iar în iunie 1993.T. Comunitatea Europeanã ºi-a luat numele de Uniunea Europeanã. N. În ultimul an al secolului XX ºi în primul din secolul XXI. extinderea cooperãrii în domeniul energetic. când România a pus la dispoziþia Alianþei spaþiul sãu aerian pentru bombardarea Belgradului de cãtre aviaþia americanã (1999) ºi mai ales faþã atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 asupra unor obiective civile ºi militare din S.O. când Bucureºtii au luat o atitudine de fermã condamnare. Lituania.U.A.A. Estonia.O. Consiliul Europei. Ungaria. Bush a fãcut o vizitã în România.A. În decembrie 1999. La reuniunea ºefilor de state sau de guverne a þãrilor din N. Letonia. puteau sã devinã membre ale Uniunii Europene. Integrarea europeanã ºi euroatlanticã a României. Editura Lumina Lex.T. ºi Statele Unite vor fi umãr la umãr cu dumneavoastrã.T. întrunit la Luxemburg. au crescut perspectivele de aderare a României la N. puteþi 66 Ion Jinga.. la Conferinþa de la Helsinki. împreunã cu alte ºase state europene (Bulgaria. au determinat Administraþia de la Washington sã considere utilã aderarea României la N. din 21 noiembrie 2002. va ameninþa România. s-a hotãrât ca din anul 2000 sã înceapã negocierile de aderare cu alte ºase state: Bulgaria. pentru a-i ura „Bun venit!“ în N. din februarie 1992. a stabilit ca în 1998 sã înceapã negocierile de aderare cu ºase state candidate – Republica Cehã. Slovacia ºi Slovenia). preºedintele George W. vreodatã. Parlamentul European a aprobat acordul comercial ºi de cooperare semnat de România ºi Comunitatea Europeanã.67 Poziþia faþã de conflictul din Kossovo. VIII 368 .. care doreau. cap. Editura Fundaþiei România de Mâine.66 În decembrie 1997.O. de la Praga. 2006. Polonia. Prin Tratatul de la Maastricht. vreodatã. turismului ºi sistemului bancar.O. În ziua de 23 noiembrie. Ca un aliat al N. Consiliul Uniunii Europene a decis ca þãrile din Europa Centralã ºi de Est.A. Bucureºti. dacã cineva. documentul prevedea acordarea clauzei naþiunii celei mai favorizate. s-a hotãrât ca România.T. Uniunea Europeanã. Bucureºti. sã fie invitatã sã înceapã negocierile de aderare la aceastã alianþã. Estonia.O. 1999. Realitãþi ºi pespective.A.A. al educaþiei. Letonia. Lituania. La 22 februarie 1991. ºi a-i da asigurãri: „Dacã cineva.

1989-2004. Aderarea la NATO a facilitat accelerarea procesului de integrare europeanã. unele state au adoptat restricþii (menþinute ºi în 2009) în privinþa angajãrii românilor ca forþã de muncã pe teritoriul lor.Revoluþia românã din 1989 în context internaþional avea aceastã încredere. etc. prin acordul vizând amplasarea de baze militare americane pe teritoriul României etc. struguri. în timp ce cetãþenii români pot cãlãtori fãrã restricþii în majoritatea statelor Uniunii. al resurselor naturale se aflã pe locul 7 în rândul celor 23 de state ale Uniunii.T. p. începând cu 1 ianuarie 2007. Bucureºti. 68 România – N. legume. statele din Uniunea Europeanã au deschisã o importantã piaþã de desfacere ºi o apreciabilã forþã de muncã ieftinã. Deºi România este membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Polonia. Africa ºi Asia – foarte ample în vremea lui Nicolae Ceauºescu – s-au diminuat considerabil. oficialitãþile de la Bucureºti fiind obiºnuite sã asculte. Prin aderarea la Uniunea Europeanã. Cronologie. Ionescu.T. România a obþinut garantarea securitãþii ºi integritãþii sale teritoriale. Cehia.). etc. Malta.O (în Afganistan.A. Slovacia.T. 2004. în timpul cã rora partea românã ºi-a luat numeroase angajamente ºi a cedat în multe domenii (privind mai ales cantitãþile de produse – lapte. Relaþiile României cu þãrile din America Latinã. Bucureºti. 2006 369 . s-a fãcut un pas decisiv al extinderii spre Est. Irak etc. glasul sãu se face prea puþin auzit. socotindu-se un partener minor. – pe care avea dreptul sã le comercializeze pe piaþa statelor europene). Coordonator general-maior (r) dr. dar ºi aceasta contribuie la fondul comunitar cu o sumã importantã. Repere istorice ºi evoluþii contemporane.O..A. Au urmat negocieri intense pentru îndeplinirea condiþiilor necesare. Estonia.A.69 La 1 ianuarie 2004 Uniunea Europeanã s-a extins prin aderarea a 10 state (Cipru. Integrarea europeanã. Editura Militarã. Lituania. Editura Politehnica Press. Letonia.O. Mihail E. iar prezenþa României pe arena internaþionalã este mai mult decât modestã. sã primeascã recomandãri ºi critici. 356 69 Angela Banciu (coordonator). Totuºi. Nimeni nu va putea sã vã ia libertatea acestei þãri“68. Totodatã. Slovenia ºi Ungaria). La 25 aprilie 2005 a fost semnat Tratatul de aderare la Uniunea Europeanã a Bulgariei ºi României. dar ºi Alianþa a câºtigat prin participarea militarilor români la acþiunile N. pe cheltuiala statului român. Intrarea efectivã în NATO s-a realizat în 2004. Astfel. România beneficiazã de alocarea unor fonduri considerabile din partea Uniunii. Prin aderarea la N. deºi din punctul de vedere al mãrimii teritoriului ºi populaþiei.

o implicare a diplomaþiei de la Bucureºti în rezolvarea vreunei mari probleme internaþionale.Ioan Scurtu În cei 20 de ani care au trecut de la revoluþie. mai ales în privinþa rãzboiului civil din Iugoslavia ºi a conflictului israelo-arab. noii lideri politici au preferat sã rãmânã în “umbrã ” ºi sã nu dea de bãnuit cã ar urma calea fostului dictator de la Bucureºti. Timoraþi de prea marea anvergurã internaþionalã a politicii lui Nicolae Ceauºescu. 370 . cu greu se poate identifica o iniþiativã a României pe plan mondial. deºi avea calificarea sã o facã.

Revoluþia românã din decembrie 1989 a constituit o parte integrantã a revoluþiilor europene din acel an.R. La rândul sãu. economice etc.C. la televiziune ºi la radio. cotidianul parisian „Le Monde“ aprecia. au devenit adevãraþi eroi ai revoluþiei române. oamenii au trãit în acel an o stare euforicã. La Varºovia sau la Budapesta. Indiferent de forma în care s-au desfãºurat – „masã rotundã“. care au marcat prãbuºirea regimurilor socialist-totalitar de pe continent. Ele au generat o amplã solidaritate cu poporul român. Românii nu s-au lãsat intimidaþi. ziarul vienez „Die Presse“ scria. iar cei care au luptat. la Berlin sau la Bucureºti. ºi la intrarea statelor din zona centralã ºi sudest europeanã într-o nouã fazã a evoluþiei lor istorice. sociale.CONCLUZII Scurt bilanþ: De la Comunicatul Consiliului Frontului Salvãrii Naþionale din 22 decembrie 1989 la realitatea de dupã 20 de ani. ci au luat cu asalt citadelele puterii. Evenimentele din decembrie 1989 au avut un uriaº ecou internaþional. cu spirit de sacrificiu. Aceste evenimente au fost percepute chiar atunci ca o parte a revoluþiei europene. ºi continuând cu Comitetele judeþene ºi orãºeneºti de partid. „revoluþie de catifea“. ca urmare a refuzului regimului Ceauºescu de a intra în dialog cu cetãþenii ºi a deciziei sale de a riposta violent la solicitãrile populaþiei. culturale. În aceastã confruntare au cãzut numeroase victime. la Praga sau la Sofia. În România. la 23 decembrie 1989: „Prãbuºirea lui Ceauºescu încheie procesul de transformãri în þãrile rãsãritene“. începând cu Comitetul Central al P. în lupta sa împotriva dictaturii. savurând victoria democraþiei asupra dictaturii. confruntãri violente – aceste revoluþii au condus la înlãturarea vechilor structuri politice. ca urmare a transmiterii lor în direct. Astfel. în ziua de 30 371 . dãrâmarea zidului Berlinului. revoluþia a cunoscut o desfãºurare violentã.

Consiliul Frontului Salvãrii Naþionale. despre evenimentele din decembrie 1989 s-au formulat diverse opinii. revoluþie furatã. de la Beijing ºi Cairo etc.N. pe fondul disputelor politice interne. Noul organ al puterii de stat. adresa. „considerã Consiliul Frontului Salvãrii Naþionale ca expresia voinþei democratice a poporului român“.F. care ºi-au exprimat.S. Ion Iliescu a fost acceptat în calitate de preºedinte al acestuia. Ministrul francez de Externe. la diferite întruniri publice. presa din 25 decembrie 1989 publica ºtirea cã Departamentul de Stat al S. în decembrie 1989. în preajma Anului Nou. naþiuneasorã a României. revoluþie confiscatã etc. în acele zile. fãrã nici o obiecþie. un mesaj cãtre români. în cadrul unor dezbateri organizate la radio sau televiziune.N. mergându-se pânã la contestarea faptului cã atunci ar fi avut loc o revoluþie ºi cã unele persoane ºi-au asumat rãspunderea de a asigura conducerea þãrii dupã cãderea lui Nicolae Ceauºescu. soseau în acele zile telegrame de sprijin pentru F. deplina adeziune la transformãrile democratice preconizate. care ºi-au asumat riscul de a prelua puterea dupã fuga lui Nicolae Ceauºescu.U.A.1 Programul anunþat de Consiliul Frontului Salvãrii Naþionale la 22 decembrie 1989 a fost îmbrãþiºat de cetãþenii României. revoltã popularã. Franþa. Unii au ajuns sã-ºi conteste propriile opinii. S-a ajuns ca cei care s-au 1 2 “România liberã ” din 3 decembrie 1989 “Adevãrul” din 25 decembrie 1989 372 . (din 27 decembrie 1989). 1989 va intra în istorie ca anul revoluþiilor în Europa Rãsãriteanã“. De la Paris ºi Londra. de la Washington ºi Moscova. etc. Ei erau receptaþi ca adevãraþii conducãtori ai României. Spre exemplu. evenimentele din decembrie 1989 au început sã fie numite în fel ºi chip: rãscoalã popularã. în care preciza: „Din prima zi a revoluþiei. Nu a existat nici o þarã care sã punã sub semnul întrebãrii legitimitatea noii puteri sau a preºedintelui Consiliului F. În presã. Astãzi..N. La prima ºedinþã a C. Roland Dumas. loviturã de stat.Ioan Scurtu decembrie 1989: „Triumful libertãþii în România încununeazã opera sãvârºitã în aceste ultime luni în þãrile vecine.2 Ulterior. poporul român a triumfat ºi România este liberã“. ºi de solidaritate cu poporul român. etc. revoluþie combinatã cu loviturã de stat. a manifestat pentru þara dumneavoastrã tot sprijinul sãu moral ºi tot ajutorul sãu material. a fost imediat recunoscut pe plan internaþional.S. Nu a existat atunci nici o reacþie negativã la adresa liderilor Frontului Salvãrii Naþionale. exprimate atunci.S.

la Jilava etc). apoi s-a încercat organizarea pe obiective (la Comitetul Central. la o sesiune ºtiinþificã. asigurânduli-se o conducere coerentã. nu au dat rezultate. Revoluþie ºi perestroikã. organizatã cu participarea cercurilor strãine. revoluþionarii înºiºi s-au constituit în zeci de organizaþii. Repetatele încercãri de dupã 1990 de a se realiza o unificare a acestor organizaþii. un centru de comandã. 129-131 373 .3 Autorul comunicãrii respective aprecia cã adevãratul program al revoluþiei române ar fi Proclamaþia de la Timiºoara. rezultatul la care trebuia sã se ajungã. cei mai mulþi neavând imaginea întregului. persoanele cu responsabilitãþi. în timpul procesului de la Târgoviºte din 25 decembrie 1989. 22 decembrie) ºi pe localitãþi (în aproape toate oraºele din România constituindu-se organizaþii de revoluþionari. elaboratã în martie 1990. pp. atribuindu-li-se acþiuni pe care nu le-au fãcut la vremea respectivã. ºi anume cã un eveniment nu s-a putut desfãºura dupã un program elaborat la ºase luni dupã consumarea acestuia. La rândul lor. faptului cã revoluþia nu a avut o organizare. pe momente (21 decembrie. În primele zile ale revoluþiei. Acest punct de vedere a fost preluat de unii “democraþi” ºi “civiºti”. deºi se declarau adversari ai comunismului ºi ai regimului comunist. Nicolae Ceauºescu. la Radio. îºi însuºiserã pu