Varianta 67

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citește următorul fragment:

Moda apuseană a fost însușită, mai întâi, de către femei. La început, la Iași, în timpul războiului
austro-ruso-turc, din 1787-1791 (în urma căruia, prin pacea de la Iași – 9 ianuarie 1792 – Rusia devenea
pentru prima oară vecina nemijlocită a Moldovei). Însă „marele salt” se face, în ambele Principate, în
timpul ocupației Rusești din 1806— 1812. Langeron scrie în jurnalul său: „În 1806, am întâlnit încă multe
femei purtând îmbrăcămintea orientală, trăind în case fără mobilă şi cu bărbaţi geloşi nevoie mare. Însă
revoluţia care s-a petrecut atunci la Iaşi, apoi la Bucureşti şi în provincie, a fost pe cât de rapidă pe tot
atât de completă: după un an, toate femeile din Moldova şi din Ţara Românească au luat portul european.
De pretutindeni, au sosit, în cele două capitale, negustori de mode, croitorese, croitori, iar prăvăliile de la
Viena şi de la Paris au scăpat de toate vechiturile care, la Iaşi, au părut nou-nouţe şi au fost plătite foarte
scump. Curând, s-a văzut şi mobilă, ceva mai veche, adusă de la Viena cu mare cheltuială. Trăsurile care,
mai înainte, arătau ca nişte birje vechi din Viena, au fost înlocuite cu trăsuri şi căleşti elegante. Casele s-
au umplut de servitori străini, de bucătari francezi şi, prin saloane şi iatacuri, nu s-a mai vorbit decât
franţuzeşte. Aflând că, în ţările civilizate, unei femei îi şedea bine să aibă un amant, doamnele din Moldova
şi-au luat câte doi, ca să fie cât mai la modă. Nici Petru I n-a schimbat înfăţişarea imperiului său mai iute
decât a schimbat-o pe cea a Moldovei sosirea noastră acolo. Câţiva tineri au început să poarte frac; însă
bătrînii şi bărbaţii cu slujbe şi-au purtat mai departe barba şi anteriul lung până la glezne. Dansul a trecut
şi el printr-o revoluţie. Dansurile naţionale au fost interzise sau, măcar, dispreţuite. Lumea a învăţat
dansurile poloneze, englezeşti, valsurile, dansurile franţuzeşti şi, cum doamnele acestea au mare aplecare
pentru tot ce au ele chef să înveţe, au ajuns, într-un singur an, să danseze minunat; când am sosit noi în
Moldova, nu ştiau nici să meargă." […] Iar câţiva ani mai târziu, Laurenţon, în ale sale Nouvelles
observations sur la Valachie: „Rămâi uluit văzând cât de mult se cheltuieşte pe toalete şi cât de mare este
luxul lor, care, cu siguranţă, în multe privinţe, îl întrece pe cel al doamnelor din cele mai mari capitale,
căci diamantele şi rochiile de caşmir sunt podoabele lor obişnuite. Moda de la Paris este urmată cu
sfinţenie, iar croitoresele venite din străinătate nu stau degeaba." […] Moda apuseană accentuează, la
aceste doamne, gustul pentru lux mai mult decât la bărbații lor. […] La bărbați, schimbarea este într-
adevăr mai înceată și, mai ales, li se întâmplă să se întoarcă la ce fusese altădată. […] Femeile însă, de
multă vreme, se îmbracă toate europenește… Se știe bine că femeile sunt întotdeauna primele care pășesc
pe calea civilizației…
(Neagu Djuvara, Între Orient și Occident)

A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text.

1. Explică sensul din text al secvenței: a avea aplecare. (6 puncte)

2. Menționează tema textului citat. (6 puncte)
3. Precizează două aspecte ale vieții sociale care au suportat schimbări. (6 puncte)
4. Indică atitudinea autorului citat în fragment, Langeron, în secvența: când am sosit noi în Moldova,
nu ştiau nici să meargă. (6 puncte)
5. Comentează, în 30 – 50 de cuvinte, afirmația: Se știe bine că femeile sunt întotdeauna primele care
pășesc pe calea civilizației. (6 puncte)

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi pebaza informațiilor

oferite de text și a cunoștințelor tale, dacă adoptarea unor modele străine de civilizație
constituie o cale utilă pentru modernizarea unei societăți. (20 puncte)
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
- Formularea tezei/problematicii puse în discuție; (2 puncte)
- Menționarea poziției pe care o ai față de teză/problematică; (2 puncte)
 - Enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziției adoptate;
(12 puncte)
- Formularea unei concluzii pertinente; (2 puncte)
- Utilizarea corectă a conectorilor în argumentare (1 punct)
- Respectarea precizării privind numărul de cuvinte (1 punct)

SUBIECTUL II (10 de puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, semnificațiile textului următor, evidențiind două trăsături ale
simbolismului:

Plâns de corbe pe la geamuri se opri,

Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat;
“I-auzi corbii”, mi-am zis singur… şi-am oftat,
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.
Ca şi zarea, gândul meu se înnegri…
Şi de lume tot mai singur, mai barbar,-
Trist cu-o pană mătur vatra, solitar…
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.

(George Bacovia, Gri)

Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1
punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuația – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte
și să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL III (30 de puncte)

Redectează un eseu de minimul 400 de cuvinte, în care să prezinți tema și viziunea despre lume dintr-un
text poetic studiat, aparținând lui Mihai Eminescu.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

- Evidențierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-un curent literar;
- Prezentarea a două secvențe relevante pentru tema și viziunea despre lume din textul ales;
- Analiza, la alegere, a două elemente de structură și de limbaj pentru textul poetic studiat, din seria:
titlu, imaginar poetic, figure semantice, motive poetice (literare).

Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutului eselui, vei primi 18
puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților component – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minim 400 de cuvinte și să
dezvolte subiectul propus.