Ht mut tro cab insu under In ‘Gelamertan Vins She lceptcriera aie pore iBtStoe sre pies A deer cut np una ce ‘elma nfntefrsnai Somers paolope mot Sonate, glu ince treet Invoent de Andie Chmape conser cine wal inte {bg om din lee i expect ‘rene neers psa 90 es fee, morta tera penta cess veca toa aapea sacs ‘essenpiment rt doe dea reall ft {Ee pbb casei de aces cove a at din ‘Napelenitetatinporar spect laste sucess Bent ease! ator omc, Sark proce Suess Peep oie Moa de (Scola Ed (Gane 200s ht ond Gow Tr Peri (Puts dette conor W Catet Sone ata Caen eh 200) Cel eh mae eco etc cate Thi and (iow a (Dare ot nr pa ei nb enh ‘Spartan crt Leche 99, deen ca cele peste ‘Rte de uinane se expire ut tags ae, 0 ‘Gre col reducael pn seacannt ace ‘plea Tot coral vss Hi aie: ale Apc (erin B Races pera vane azote ale ep ‘eres ila tet onter a prpaine america t Be {lan De tngl una noon 9 connate ma (fren toe sue ee! psp stn otis P= ‘orate Je Pudi Napeloon ‘De cl ator amt it al Se! ie, Cara ‘oh Puig 207 NAPOLEON HILL DE LA IDEE LA BANI Edieata Teuton ibs englezé de LWA GERVESCUope cee Ga A Se PTE a pb in tS der ie ‘haan Ge hon Pty Nepo ES Sooke hewn Srpige bin a etn of eg up (USA ‘ater Fenn pesos ere ana et CUVANT INAINTE AL EDITORULUI Sunteyi fn posesia uneia Antce cele mai influente carfi din ume Vs fens un plan experimentat care ik Imbogsteste Joc oament. Va arats exact cum si floss vl oferd Posbiitate de a porniimediat la trea ‘Canceste mebilul cae anima pe unis fact mereu Ee rt vats pte tthe bn Woinda-se gf devenind fericiti — in wreme ce alti hn in stage nic mcar sk porneasc la drum? (Ces o mate putere personals unui, dar flash pe ‘olla in anonunat? Cet pases pe unl into poztie pera din care poate gst mereucales dea ies din le lena st orice dieullat, pain = implineasel fle mai scumpe vise — in tmp ce alt lupt,esues28 gh Fine descumpait, pe un drum fr isie? ‘Cini in uri, Napoleon Hila avuto intrevedere oy Atul Camegie, pe atunci ual dine cel mat op voens a imi a intrat pentru prima dat in fact cu mare Secret. Camogie -a acordatincredere |i Hilson impstsit ear a foleit ali Secret, La Wont we stuieze metodele gi st elaboreze © metodasuperpan, ‘De la idee la hai dezvalie Secret gi ofer8 Panu De la publicarea ei initial, in 1937, 42 de edi ‘vandut cu viteza eu care se tpareau. aia def. adusi la 2i cu miloae speciale recent, ineiuzind rezumat de o paging al fede capita. In frst, att singura modalltate gorantaté de eps ante obstacolee, a implin rie ambiie, a ‘sucesul etem 58 va copleseasct in fccare 2, ‘arte vl va schimba viata pein enorma ei capaciate d ‘ransformare. Vet sin curand de ce objin uni cams ‘mar sume de ban! fercine nesfisits — pent cd Vis cave si usureze indepliniresambitie sale. Ginga ineeput hier, nici ns visa c8 era meni so adicasperanta st vindecare miilor de oament ctdeficiente auditve cre, fa spriiul sia fost. ‘dam lasorzenie petra eteritate ‘Nala nic Indo c Blsir arf rimas toot via sundormut daca mama lui si eu mam f reust ‘medelam mentalitatea ‘Cand icam insuflat dorinta de a auat sia vorbi de Shes lamen din ju Tneadevas,o doris arestoare dsp demi cclle dea se tarspune i echivelentl shu ft Bl Gorea s8 anda noel: acum nde! Sn nscut ca hhandieap care arf putt ex usurng? tite pe neva cu 0 drintsinsucent de hotest n stad cease ce meta cite psa, Nevinovata mincing alba” pe care 0 implantae sem in inte nc din cope, comuingandel cee rea lu va devens un bun insemrnat, 90 psi juste ‘res laden xs nic, Bursa, pe cate ‘reins, ln ave se adaugd odoin areooe 88 post Wansforma fn realise Accs cal spon one Dorin(a face minuni pentru o cAntareasa ‘Un scut fragment dint-o sie referitoae la doamna Schumann-Heink ofer8explicatia vimitorl scce= Iuzicd al aoestel femel deosebite. Cite paragraful Fespoctiv, pentru cd esenta Tul const in nimic alta Seen ort Lainceputl caer sle, dosma Schuman Hein ‘ra vizitat pe dircctoral Oporei Regale din Viera rigid si estee capactatea vocal. Darel mia Dona 53 vestat Dupe prvi pe en oa pst Into exclamat na prea mabe Cu gn {ip dio de personal com fe po Seti a ous in oper Coplt droga enn Inide.Cumplsi-i omaynk de curt i porns eat Nu fad on™ Nicci” ete o prioadt pre lng! Director (jee Regal ln Vina a mle dep atar r Nba nfl Sans pine despre psterea dori these tansformdin obese Daca ital ule tespe scepter rar ft reels conde pen fet feo an. cia ain cna unl dine partes mt de ocr eal Se a oben cu theo pull ft oe din sd, nena 8 tpeze, Dacor re avertztc8 aves pine nse th Sprasiepte,Drata era peres doctoral Su vrs pace Co pd rane sed saa le cperabe a marmurat Nave gra, Sf, exes Me meters se infirm pet co expe el a de srr or. Dar acetal & Apsaiuit cn bine. Dap ce termina tol doe tha spies La slat nmi aces deci ras I dnd ah Near cent dc af eft 1 spt pubis mvt” adn tere dre tite de ceing entra «atm vanu ace pure propulsnd samen de ireputurt modeste I pai de inlue Boghe wv vit icine le mn acipindil in phere Sint faeiond en moe prin career Ie revenien dup ce fer Inn Pe tote fru am vizate efrind! prop meu 6 0oe DDELAIDEE LA BANI vial normala, fret, pln de succes fn ude fap Jui ci natura i adusese pe lume Ftd urech, ‘Cum poate cineva sf stapaneasea $s floseasc putereadorine? Vi fla acest rlspuns ty acest capitol iin urmatoarele Print-un principiu ciudat i puternic al -mecanis rmelor mentale” care nu at fost niciodats divulgate, Natura include fy impulsul acestel puternice davinfe ‘ace cova” care mu recunoaste cuvantul ,imposbil” $i ‘nw acceptt eaitateaepecu Pasul 2 catre imbogatire Credinta Credinfa te chimistal-gef al mini Atunei cfnd «redinga se impltest ca gindul, subconstiontulincepe Alo indata 8 vibreze, 0 fanspune in echivalenul sx spivtua, sf trimite Ineligenel Infinite, ean cazul icin Emo ceding, dragoseis sexu sunt cele mai Yotemice dintre toate emofile pezitive importante nd cele te se imbina, géndul dobindeste 0 aseme- ov meanta inet ajunge direct in subconsient, unde ‘te preschimbat in eckivalentl stu spiritual, singura lov care provosc 0 reactieaTntligentel Init De retinut Atunct cind dorinfa focalizeaz4 forfe importante fn Scopul de a abjine victoria, au va zetaget:Vicloa ‘ase pasi preci, inclu aici, transforms dorinta fn dtu. Peniru Andrew Camegie acest principi a valo- ‘a 10 de milioane de dolar, Dorinfaclidesteo nous vicovie pornind dela infran- {gerea emporarh Dorinta a iniliat, practic din cenus, fel mai mare lan de magazine din lume. Un baiatfardurcehiainvatat si auda. O femeie fart nich sans" a deveait o exceptionais cintirea(h de foperk. Un om Dolnay la cae se asteplau si Se sarseasct ‘arevenit la viafi, Doria a fost fora care ra ajutal pe acest oameni prin ,mecanisme mentale” ciudate, dar naturale. ‘Minter mu eanoaste ate frontiere dectt cele pe cae le ‘stabil no tng Credinta va asteapta s-0 descoperiti UUrmeaza acum 0 afrmatie care va va faces inte. jet ma bine important pe care 0 capsth principal losugestickatune end darinja se tenspune in wchi- ‘olental sa fizie sau binesc; cu alte cuvinte, cedinia ‘too stare de spirit care poate f indus or crests, prin Dirmati sau instruetund repotate cate subeonstent, prin principal autosugeste56 DELAIDEELA BANE ccunoana 7 Este cag cum am spune et orice impuls al gindului ‘oe ete transmis in od repetat subeanstintululsir- ‘ese pina fl accepts prelucrat de subeorstient, care Pomeste a traducerea aeli impuls in corespondental Vaiepinprocedura cen mai practic est Ia inceman. In legatara ca acest lucru aveti in vedere ‘aris cd loate gid care au decent emo} au fst invesite cu centmente) ss ipl cu cain, cep te traded Imai in eciolentl su corespodentul lori. Emofile, sau Hcimal ,seatmental” al gindusior, unt cle ce ofa gindurilor energie, viata si actiune. motile credingo, subir i soxulu, cind se impletese ‘olan impuls de nlite, 1 oferdacestiia capacitate tle acfune mai mare decit cea pe care vreuna dintre scete emofi poate ofersingura. Nu patrund si influenfeazd subconsientul door linpulsurle de gindite care sa imbinat eu eedinf, ch i acelea cae au imbinat cu reo emotis pozitiva sau atv Credinja bine directionatd face ca fiecare ind si dobindeased o forta nebinuit inalfa nebinuit de mult, purtafi de sine pe care tocmai afi dobandit-o. Drept exempificare,sabiif-va scopul pentru care se presupune ef citi aoasts carte. Tell et, desigur, ddobindites capactSi de trnsfermare a ntangiful Jmpuls de gandire care este dorinta in echivalentul shu fie, bani Urmdnd instruciunile enunfate in capitolul despre autosugestc, si cole despre subconstient, rez ‘mate in acol capitol, va pret! eonvinge subconstientl ‘Sk cada ch eti primi ceea ce cee, El va actiona supra aceletconvinger! pe care apol 0 va transl sub forma jcredinfe”,urmata de plasuri precise pene tru procura ceca ceva dori (Credinfa exteo stare de spirit pe care v-o pute insu fa atuncl cind vet dor, dar mumai dupa ce velt stipinit cele treisprezoce principi, pent cB en est sare de spirit pe care ¥-0 induce de buna voie pri aplicarea gi folosirea acest princip Repetaren airman rdislor ere subconstontul rangoesrt este sigur meted cunoscult decree voli tanta emit credit Poate ca vel njeloge mai bine dack v3 voi felul care uneor onmenii devin eiminal. Citand vesuit criminolog,aflam: Cand oameni intr pen prima dati tn contact cu crima, se ingrozese $10 ping, Dnes pastreaza contact cu ea pentra o vee Sbisnulese si 0 suport. Daca pistrearé contact cient de mult ei slargese prin 0 accepta sia o inte Inexistenta lox” Nu exists ghinion oti inelege din aceastsafirmatie e subvonsiental a transpuine fn echivalentsl si fire un smpuls de lite de natars negativa sau distructvs, tot ait de Iypedeca iin cazul impulsuilr de gindire pozitive si iisiruetive. Este explcaia civdatului fenomen pe ‘oni suporta multe milcane de persoane: .nenoroci- fo se ghinional "xis mulloane de oamen cae se eed ,blstemali* Insorteie eye cin eaten vreune fore ciidate asupea fivora cred e8 nu detin control Bi i zimislese ro- pile yenoroce” pe seama acest’ credinte negative,insusita de subconstint gi transpusd in echivalental su ike '8scit moment potvit 8 vb sugeon rd ‘vel putes citgndacd inflati subconsientall chm hesvoasts once dri pe ce vei sto tanspune Ina echivaen fis at bins pert soa cred fl tratormaea aa se va prodce cu adevirat. Crt tadines sau credinfa dumneavoasr sunt clementele care decid tunes subconstentului dumneavosstr3. Nu va impidicsnimic 388 inglai"sbconsienl prin sutonsgestie dnd Sirti, la fel ca am, ‘Manipulat eu sucongtentl lu et, Spre a ofer un grad ma mare de veridcitate cet exact aga cum ai face dacd ‘Safialla dp poss cruel au biecel pe eae {Teee tune end pelo a eubeonstent. Sbcongtientl va transforma in echivalenl fi, prin cle mai diece practice mifonce, once coidin care sedi, into stared Incredete ct cel rd Sa findeptint. Desig ck a spus multe despre cum oferma un punel de porice de a eae pen pin experiment ‘ver st dobéndim dibica de a mbinn ceding cu force lt comand dat subconsentlPerecianen tte tines prin exeria. Nu pote fi dobindts prin Simpla cite’ instruction ste esenial sv inca ono posto ca fone dominant ale pil a8 descr ta emote negative. 10 minte dominata de emoft postive devine un lacey primior al elt de spt namie cing U spin atte posedat de hans vied subconstient Inv instruct pecar acest leva scope tle va ined tei cummin Credinja di putere gandului in toate epocile, adept rligie eau insuflat oame- tilor $8 creada" th multe in dagme sau in prineipi de ‘ha Sub forma unui rez”, dar rau reusit Te spun ‘i 8 obtind credinta. N-auafirmat riciodate& cre Alinta este o stare de spirit care poste f indust prin autosugestie™. Tnrsun limba} pe care i poate intelege orcine, vom slescrie tot ce se ste despre prncipiul prin care se poate tate coding acolo unde ea nu exist ines. ‘Ceedei in durnneavoasta ins credeti in Infinit CCedinga este wlixiru etern” are da vials, puter s stiune impuloulss gindui (Creina este punctl de pornre in acumularea de (Coen st La baza orci smiracol” sa mister ‘oe nu poate fi analizat prin legile sine ‘Credina este nicl nid! a eseculul CCredinfa este elerentul, .comportamental chimic” \o.mbinat eu rugelunea, ne ofer! snguracomuricare ‘ect posbid cu Inteligenta Infinit “Creda este element sre transforma vibratiaobis- wit a gindul, edit de mintea umand initat in ‘chivalentl se spiritual ‘Cringa este singura modalitate prin care forts cos- na igen! nite poate tins flesit de om. (Ginduti ce va guverneaza mintea DDemonstraia este simpla gi usor de parcurs. Ea este \yvusa in prinipiul autosugeste. Se concentram Mh supra atosagestes 58 aflam ce este ea gi cum poste realizao DELAIDEELA BAN Se sie foarte bine ct 0 persoan ajunge in final creada cova ce Is repet2 mereu, iniferent dc afiraia ste ade sa fs. Dac cinewa gt repets tn mod Constant o mineiund, va ajunge 8 9 accepte ca adevar. (Orie om este ceea ce este datorti gindueilor domi- ante citora el le permite 4 domine sprite. Gnd ‘le pe eate cineva ile implanteaza de buna vote in tint, gf le incurajeaza entuaiast, si cu care Ig imple- teste emotile, sunt singurele fore motivatoare care linear si controeazs fecare migcare,aciune si apt respective persoanet Ganda mpltite cu emo constitu for ae eis, ealrage ale gndur semana sa iui Un sind astfel ,magnetizat” cu emofie se poate compara cx 0 siminfa care, planaté in pimnt fort, sgermineazt erste st di nastere allo st altor semi, ind ce griuntele mic de la inceput se maltplica in Inilioane si mioane de graunfe dente! ‘Spiritual uman atrage in mod constant vibra care ined in armonie cu ceea ce Si domin’ mintea. Orice sn, idee, pan sau scop pe care are cinevaatrage © imultime de ginduri de acelai fl, Je adauga fort iniiale si creste pina cind devine stipdnul dominant _motivant al indiviul ina cir mint a fst ens ‘Acum 38 ne intoarcem la punctul de plecare $l afm cum poate ft sadita tm mintsa noostrt prima ‘iminfa a unet idea unut plan sau scop. Esimphu 34 ze dim sesma: orice ide, plan sau seop Pot fi site in spirit prin repetite edu ats de ce Vs cerom sa formalat in scris scopul primordial, sau flul esendia stl memorati is. repetaicu voce tare 2i de 7, pl Co acest wibraié de suet ajung In subconstient. ccxspina a ati decizia st indepirtalinfhuentee ricseul media efavorabil i puneji-va viata in ordine. Ficind un inventar al posbilitatior st al ceritudinior spintulat ‘dumneavousta, vei constata cd, dinte toate slabicis- nil, cea mai mare este ipse de ineredere in sine. Acest handicap poate dept ir tiiitaten poate ftrens- formata in cura) cu ajutorul principiului sutosugestii, Aplcarea acest principin ponte fi realiats pinta acanjament simplttalimpulsurlorgandurilorpazitive, ‘oat puse ers, memerate st epetate, ce devin parte sin echipamentul de lueru al subconstientul, inci pagi citreincrederea de sine 1. $tia et am capaciatea de a-mi fmplini scopul fint tn vag; dec, imi impua o actin perse- ‘rents continua spre al realiza promt aici si {acum s8 implinescaceast actiune 2. Sunt congtient ea gindurile care imi domsn min= tea vor sfirst prin ase taduce in sciune fizic, exterioar si se vor transforma treptat in realitate palpabils; agadar imi voi concentra, vreme de 50 de minute in fecare 2, toate gindurile asuprea elude om cane vreau Si ajung,conturindlumt Inminte o imagine lars } Stud prin prinéipinlautosugestc, orice darints pecareo pstrez mereu in minte va chta, in cele stim urm, gi giseascl expresia in une aij lace practice de a obtine obicetal aspirailor mele dee voi petrce 10 minute pei cerand dela ine insu sins eonstruiesc neroere I sie 4 Am elaborat 0 deserene car, in sri, spa ‘vo principal in vag si ru vot renunga niiodatsDELAIDEE LA BANE nce pond nu wo fi dint suficentncre- deve pentru a bine. Inveeg perfoct ct nicl o avere sau pozite socal sponte dra veme indelungat daca nu este tUadits peo temelie de adeva st droptse, dec na ‘ol Sneha neo tanzacie din carenu profit ot fei pe cae afecenz. Vo fei atpnd cise thine free pe care donee Ie folosese si coope- ‘area alors. Ir vo conde pe al 8 m8 jute, Gators dnporbitt mele de ax auta pe ali. Voi elimina ir, nvidia, gelea, egoismul cri sul invind sd fubescinveaga amenie, peru hai c8o atitdine negativa att de eit ma Siva oer nichodat succes vol fee po al SS cad n mine pentru ci eu vo eedev el tin rine ins. Wo adopta acest form, 0 YO! remota 90 vol epeta cu vee tae de, = Zand cu pote cl va influengs ep ge= File secu, etel inet vot ajingeopersoansce se ponte spi pea insists va dobsnl succes acest formula siluieste 0 lege natu pe care lun om srs fst vreodat capil 8 0 expe [Ne confeazs pres mul com se numeste cea lege Important este e8 FUNCTIONEAZA spre gloria t= ‘sul unas, DACA este ols constructive de ‘pt lost distract ve deg fl de prompt ‘Acai afrmateconine uh adovae foarte nsemna Stpume ch acei ce ascepta nringeres ince vila Jn sirii, miseries nefercireacionea in acest fel prin aplicrea negative a prinipulas auosugestic Cea poate frets in faptl ef tte impulse indus au tending se snvegmantze In echiva ental or fc cepa 8 Putei provoca dezastrul doar gindindw-vi la el Sbconstientul nu face distinc inte smpulsurle ule gindire constructive si distructve. Fl preuereaza ‘material eare #1 oferim noi insine, prin gindurile husst, Subconstientul va transpune fn realitate 4m find guvernat de fick to fel de prompt cum va coo ‘rotza gun ghnd zamislit de cura) sau ereding Exact asa cum eletrictateainvarte voile stints, ve va doved folositoare dack va f wiizaté construct sa poate nimictviaga daca este foosita gest, tn ace- lap fl wa poate conduce lege autosugestie! spre pace Di prompertate, sa pe trial nefericir, al egecul st 1 morn fae ce mod n care o vet nfelege 0 Vwsiaplica ‘Dac vi sai spiritl pra ricoh incer= livin im propria dumnenvoastrs eapactate de a v8 Ins ia ole! force inteligentel Infinite legea to- Nigestiet va lua drept model acest spirit ce meincre- “ere iar subcongtentul va transforma in eckvalen- Tuts fe Asemena vant cate pon un vapor spre malul ‘ost spe altl spre cel de vest legea autesugestic vi pote inta sau narui fn functie de modul in care ale- je saul cova tala cbr. gen autosuigestey, prin cae oricine poate avea ia ln inemsnate ce bats imaginasa, este Hustats bocvent fn urmatearele verses De cre ogc, vet avea. De cree timizi ga vet fi. De vret cist sigur vei esua, De nehcnétoro voi porn.oa DELAIDEELA ANI creo 6 De craic vel pierde, va vet pend (Cac lumea args zi n'a invagat (Ca pooul nu in succes © crede— ‘Suces fn mine tn rt ‘De rat prea mic sunt, vet fi, Gindul aripi va webu sb nase, ‘Sigur pe sine de va von simi [Rigplata va sos! si v3 cnsteasct Victor vis mu obtin doar cel (Ge sunt puternic gh leary bine, Cistgul poate deven’ un obicet Pentru acel ce spune: CRED IN MINE! Remarcafi cuvintele care a fost subliniate si vl vel da seama de senel profuna la cave se gandest poetul ‘Marea experienti a iubi ‘Undeva tn datele noaste genetice silisluieste aiar- ‘nit germenele fmpliniss care, odatS tert gi pus in practic, v8 va purta spre nist culm pe care nu at Speratniciadat si le ating Tin aceasi fe in care un maestra in mui poate pro- duce cele mai minunste onan, revarsate din corzle luni vior se poate destepa i geniul care zace Latent in creer dumeavoasta $i va poate conduce spre orice Simplini wa dont ‘Abraham Lincoln a esuat in tot ce a incerct pik “dup virsta de 40 dean. Era un anonim vent de nick tert pind ce aavut 0 expert’ ncemnat,coia treat fenitl ce ge ascundea in inima si mintea sa sia dat Feit pe unl dintre camenit sii cu adevirat mar ‘cea sexperients” a fost impetita cu emote amare un ub Fa fost provocata de Ann Rutledge, sin ‘ura femele pe care asubit-o sincer ‘Se sie bine cb emotia obit se nrudesteindeaproape cu starea de spirit numitacredina, si de aceea dragos- tea reugeste adesea sh transforme gindul cxiva in fchivalental Bu spiritual. In decursul mac sale de ‘ceetare, autorul a descopert, prin analiza oper de-0 Vial si realizrilor a sute de oameni de succes, ch agosten uel feet Fa sus pe aproape fcare ach dosti dovesi legate de puteres crete, sta- ist impliniile persoanelor eate au folesi-o. Tus [Nazarinennl se allt runt acestei ste, Baza crey- ‘inismut este eredina, indiferent de cum au pervert ‘a interpreta grsit muito sensul aceste mai forte Esenfainva{aturilor si implinilr li Cests, care oe i putut interpreta ca ,miracole", nu orau nick ‘nai epal nie mai pufin decitcreint. Dae asemenea enamene procum ,niraolele” exist ele se nase oat rate aalelstri de spirit numitseredinet 'S& maim in consieraie putereseredinfi aga cum a ‘ost ea dovedia de o personalitate pe care 0 cunoaste Inreaga omenire, Mahatma Gandhi, in India. Aces! tm reprints nl dinte cele mai imitoare exemple Min store care ilustreazA puterea credinges Gandhi a vletinut © putere urias, puterea suprema a timpulsi ‘ius asta fn eluda fatal eB nu avea Mit un istru- ‘mont obignuital puter cum ari bani, navel de lupt, ‘ldap si echipamentul de razboi. Gandhi mu avea Ini, mr avea cas, ne aves nici micar wn costum de Ine, dar definea puterea. Cum ajunsese +0 posede? 'A-zamislivo din modul stu de a inelege principal ‘reine, gi prin eapacitatea sa de a sii credinta in nine # dada sute de milicane de oamen« DELAIDBELA BAN? Gandhi a reusitwimitoatea performanta dea inhi- lenja dout sute de milioane de sprites se unease’ ist {acfioneze unite, ea un singus sl Ce alta fort de pe acest pint, cu excepfia cre lngo, ar putea vealiza aces locru? Diruieste inainte si primesti Datorté nevoti de erin st cooperare fn afaceris Industrie, va i interesant si proftabil s8 analizim un eveniment care fer‘ inflegere excelenté « metodei pin cate industriast i amen de alaceri acumuleaza ‘veri druid tnainte 8 incerce 8 obtns. Evenimentul ales pentru aceasta ilustrare dateaza din 1900, cn fost ininjats Corporati de Ofel a Statelor Unite. Pemisuri ce citi povesta, retinet fep- {ele fundamentales vet! infelege cum s-autraneformat ‘eile in avert uriage. Dact suntet unul dintre cei ce vi ntrebatadese: ori cum au fost acumulate marie aver, aceasta poveste a Snfintarti Corporatiel do Otel a Statelor Unite va f rovelatoare. Dac v3 indo inc de existenf tactcloe Ge imbogaire, povesten ce urmeaz ar trebu st inde patteze aeast#Indolals, pentru ch v8 pute da seama ‘cuusurint de apliarea unui mare mame din princi ile descrise in acens caste Descrierea uluitoarea puter unl ide a fst facut locvent de John Lovell, in New York World-Telegra, rina cdrui bundvoints publicim sick curoTa LUN DISCURS INSPIRAT DUPACINA I VALOARE DE UN MILIARD DE DOLARI ‘Cin in sara 12 decembre 190, veo 180 de pet Sena ain domes nano al ie Senet In salonul de perce al Clabuls Univestar de pe Fith Avent, pent adueeomagil unl Unde ce \enca din vst ll cr fms de dna die Int nu srw dat sama eb avens 8 Re Morton ‘aul ai ncensiat episod din storia inden 8 J Baward Siemon si Chale Sawa Smith, in: ile pine de recuostnt pentru opiates gene Fs cu cari eopesise Charles M. SewalbIn pul “hel ite end a Ptsburh organizers un dines ‘entra preanta pe omul ce alacel din inductee ‘fell scsi bones din et Dor mi ete {el si eale convenie. De fap. ae avertint ch ‘Ski inch scrote din New York mu vr f pes ‘cept la oratories, dacs mi onc plcssest fannie Stilman, Hoeiman st Vander bua 38 Seliitee ln 15 su 20 de minute de general gr- fase slime mal mul [Nie chia John Perpont Monge, ageat a deep li Schwab, conform eu demmtatea ss imperil, ma invejona sk enoreze bunt prin prezanas dest ‘teva momente, Ca despre pres sl public, event tment er ate de putin important nc don 28 ‘a pom me dealin Dect ce doi amtiviont si istins lor easpet u mis ‘at din cle pte ou ot fur de mancare obit ‘Ss voto pun sin cd retrine, Ctra banter agent de bursa au et cunostna cu Seinab ache ‘hrers prempernaede' lung malrlor Monongaes, ‘far nant nt eunagtea bine. Da iaite de Ball Serie impreuna cu Morgan, Stapanul Bandar — sveau8 fe erent sm pu denon de doa, Corpoafia de Ol Statlor Unite aves 8 se machPent tri este, probabil operdere ch nu sa ps tet dlscurul ll Charles Sfven I scl dine. Dar se poste sf fot on decor defame" teva |p de gramate (chp Shyam Fu pret Pat ncidats slit lamb) pin de epigrae si Presira cu inelepeiae. In plu a de toate ates {ik posed for galvanic sa avetunefec ulitor ‘supa caplas de 5 mllade de dolar pe cre “asumau osepei, Dupa co minunea ga Inaphat ‘ulunaren fot compet vr, seat fase deg a vont rai ult do 9 de minute, Mongan (a ons pe orator ao eresatrs sob n perete und, Tegindnds:picoatle dela inline, ajezai neon feral ava stat de vor oor, Magia personal fl Schwa icgpuse fact vlc fie, dar mat mportne mas de dra fs progr ‘ul dtalat sh pres conturat pene extinderea ‘Coxporatie de Ol Mule alte persoane cera ‘link poteneitl it Morgan itn ste de rust {iups tpl combina ine bie, sm cer ‘untdebute sae couci whisky ulelsau gum de ‘eset, Jon W Gates, pasionaal de joc de nos ‘Timplrase, dar Morgan mu aves inredere In eet “Moore lJ speculantily bur care Fuionaserh tin trust de dbus #0 coporatie de biscuit Implorasrs 9 equsert. Eber H. Gary, fail jndector de ora dor si devin patent darn Feast stl impresioese. Toate atea pink end cl Sina lui Schwsb a purtat pe). F Mogan pe cul de tide putea antips revatatele sigue ale cell al Incrznet poset fanclar concept vreodat,prolee- ‘Rl spistndast coun vie exatlecre sven sample Toure de ban fin cu uri Magnetism financar care, in em eu gener, Incepase ot trys mit de compari ici uel con tase mefient in man combat ucigtor de compet tivedeverbe opera in fume fll pin intermedi ccrspiya @ _manavolor ove petal laces john W-Cates. {Gates infinfase dja Compania Americans de Otel s ‘Sema inten ian! de concen ic intent lst de Ment Compra Federals de Of) ‘Dar alitu de gigantic st vertical a Ik Andree CGamegie, un ttt posdat qh adrniniteat do 38 e pnt acest alte combina era lipsie de por fang Ele ge puteau combina cSt doe, dar ic fimpreund mu puteaus8 find piept organizatii CCoegi, Morgan oa pre bine ‘Siexcenticulscoian batho ia, Dinsemehele Hl Fini ole Castella Sibo privise, malin anal ‘pot ist, inezedile companion rath ale I devant concurente-CAnd tentative slevenit pon indranala, Carnegie a marist 2 te ut epresali Sa Roget rere bl ee fabric flat fm propretate rvallor #8 De scm Inaine na winters de sr, fv, conc de Duta scu abi In sehmb, a multamites wanda ace for eompani ofl brut gs else 01 modeleze tn ‘ce fom vor dor cu, eu Schwab ep ses co Gusto eapabl,pisnais puna desman lad ‘Atel intinpit co Morgan a8 vad rasp la problema fi flume fn lacusul ha Charles M, Saab Un trast fra Camogie — ce era nie el un figant — nav prennta mc 0 gate dup xprimaren una seritor ex ote prune fr prune Disc ht Schwab din sera de 1 acerbic 1900 pra, a indoia, implica, desi nus angajamen- fal er et face il Care ar pte Tua sub apa protector a Morgan A vorbit despre fame ‘fll ve nase cual sande de revs eapre ‘eunowsevea ein a speclzri alee r= orinetiiente sa concentric eft spa po ratorsrarsecnomintraeporal mie {eulu a economlor in departamentle de candice ‘administrative sia monopaliznpietelr strive‘lors cl ate de meted avea bila scurt, Sereu eh restangea plaja into epoct a extn Jefunind costul ofl, ear crea 0 pia’ mereu catindore sar crea ma te utlizat ale ofl 3 ‘Sar putes monopalisa 0 bund parte din comer ‘mondial De apt dst vo ga, Seva era un apostl fl produc: moderne in mas ‘Astle net afin dive deta Chul Univer Stag, Morgan a plecat aca 8 se gindeasc la previ= uni infontosr le Sets Swab a nora Pisburgh a8 administezeafaceren cu petal pent We Afra Carnegie n were o& Gary eal ‘au nora ponte or de la burs cx nese Antcpeze misoen urmaoare ‘Asepanea tea dust prea mult. Lal Morgan ta had ‘am osiptimana sa gee ospaul rat pe care ‘lense Sehwab, Cand asiguat ch ne va ven Ac Indigesie franca, a timis duph Schorab — 9 be {gst pe aca nd ourcurn nid, Schwab a evident FEpeul el domnulut Carnegie ar pues: mu corvind ‘i prsediniee trusts de compan compere ‘ou mpsiatl” de pe Wall Seeet, stad pe cae ‘Carnegie se horse 58 nu wencdnicedacd Apol, Jon W. Gates, intermedia, a sugert ch dach Sc arf nlamplitor” Te Hotell Belevue Philadephia, far putea oh se Inmpl ca JP Morgane fc ‘colo. Tou ind a sot Schwab, Morgan ert, din ‘elercin bein ln New Yor, me edt eta instant bail, Sea plect la New York inna a usa bites oma ce ante ‘Acum, anu specialist In economic au propagat fonwingene cl de Is Inceputl 3 pond a atl crema a rama, Andrew Camegie posse total h scent — cb “ine in ents a Scab, west dscurs dicuia ‘de duminca napa dite Sdwab s Regele Baio, toate fost relate de abl scofan. Adare! ete ‘Smplet sl CialSehwa fst chemat 8 Inchte ‘Schaar eaves fl eel mi" cum fi punen Tai Andes, vs merge at de depart net 1 pro- [ints vind. n spel unl grup de cameni pe care Fedrew mort oners toma sin. Dar Schr sudusete cu el eae fot de Rie acoperte cu cite, Teprezelind dupi el valonsa fe st copaciate, pte ce economisr afer! compart de oe pecimoprive cx peostesindispensabia penoul Para bata slat plea asupra cieor © nospte Inteaga. Desig sf a fost Morgan ce cedea ca pales in dreptl su divin de face bak. Pateneral [hu aitooratic era Robert Bacon, estar s gentle. ‘man. Al dolla era Jn W. Gates pe care Morgan “isp a pasionat dejo de noroe alos ca pero melts A pares ers Schwab cre gla mal ‘ue derpre proces de foriare i vndere a oer Thi dect un ite grup de oamen din eemes ses. Dea lungul acestelconfring, ifs locuiorau Pteborghulii aw fos niciodats pase Ia indob Dac el spares ch 0 companievaloreazd ait att ‘leas mie mal mull Bl nest, de asemene, <2 ‘nu se nel in combaiaie doe acele concer pe ‘re Te numise el, Concepise 0 conporatie i cate Sven et fe dublin nis ear pare sastaceres Teomit prtesor care doreau 52 trace greutates ‘anpanor lor peur lag a at Morgan [i Wis zor Morgans ricat sis Todt ‘alee. Ramanesosingur neebare, pecares For iho asl {Cres el pt st convingi pe Andrew Camegi vind”2 DELAIDEELA BANE Pots incr, asus Schad ack eanvingl 52 vind, priau eu ret"; ‘pans Morgan Toate bune pnd cum. Dar va urea Camage si ‘andi? C3 va cere? (Schwab oe gine In sur de [3200000 de dala) Suh ce foros v9 dopa? I ecu st aun? fn obliga? In bar ghent? ‘Nimeni nu putea aduna o time de milled de dla fsbo ghea. Tinian, organizt un joe de golf pe cule lngheate de la margin eagull) St Andrew i Westdhster, Andie, infofolt in plover #8 se ered rca cu Chari, care vorben web ea ‘decbcs menfnind buna digpoige: Dat hi oe tithe un cvant despre afacer pina ind ce dol #8 seezt in cabors ciduronsd $1 confortail 2 ‘Cote oe era prin peaj. Ap cu arent foe fe convingre cu cre przase 30 de alionat a Cub! Universar Sew a revs promistunle ‘lptote ae une pene confortable ake aliosrlor ‘esperate cor seats ital tate capil seal tle bitannl. Camogie a capitulate 0 ala pe hari tm dato lu Schwab spus Et bine ia pentru et vor vind” ma em de aproape 400 miioane de dolar st sa Sune le en adunind cele Sa de mics mentonate ‘de Schwab ca cr de ts Lear sau ouput 8 de Iiliane repreentand valoater capital mit in ‘lin dota ‘Mat tray, la ord unt transanti scone e line ht Mongar Trebuia 8 al cout cd {it de mitoane” Dac aif cor, bat cna, ba spus Morgan Bincinfles cf spite wu Ici. Un compondenl Iban simi felgrama fn are asp ed une Intemational 9 ofl 2 ose sts” de sigan ls Presedintle Hadley de a Yale 3 dedlarat, creo 7 cs ttl nu yr fl eantaate, fara se puten asta In jn impa n Wichingon in rma 28 de a Dar el ast manipula! de acl, Keone a port tessa preset nou icc atin ite pubes, Inc act urging ett aproape oan de dol a fit acapat ni cpa Deel Cage ‘3 obit mularale andiatel Morgans ales cu ‘@emiloane de lr pont dean bet” dela Gate a ary gat tiara ‘Schwab, in vrata do 8 de aig iat il epi, ‘Most amit presente sl not corporat armas in fant pink 19D. Bogatille crese induntrul oamenilor Povestea dramatic a mari facer, pe cae tocmai af \erminato de it ese stare perfota a meted prin {Gre dorinf se poste intopa in eeivnentl sh fe “Gan oni or mine una Singur om. Plans prin core organizaic ae fost IRutaae fabrcle de ofel care $a fet sabia finaniard 8 fst ereatia ing actus! om, Cred, Slr, iaginatia perseverenfa —acesten a ost Ingreciontele cae et intrat in Corporabia de Opal a Sistelor Unite: Fabrice de oe st echvpamentl mecae ie tne de conparatie, dupa ce ext fal din rant de vedere legal as vent dupa aceea, dar analiza Vat va dezvl apt 8 valoaea uriaga a propric- ‘sor acamlate de corporate a erescut cu speompe ‘nt tlfoane de dons prin spa tazacte care Te “oz sb o sigur Conder {ale cuvinte ideo hi Charles M. Schwab, a care ve adaugi crdinjs pe care el lea inlet 1k i" Morgan 9 altos font vant Is sproxmatiy {al iiotne de dolar No eo smd nesemncas yeni sngura ie!7m DELAIDEE.LA BANL CCorporain de Ofe! a Statelor Unite a prosperat sia “devent una dire cle mal bogat mai pitenice cor ‘Porat americane, eu mil de angajai descoperind no ‘modalitaideutlizareaolelulu si deschizand plete no, ‘lemonstrnd astfe ca profil de 600 milicane de dolor [pe care Fa produs idees I Schirb era pe min, bun Bogie sent 24mislite de gindui! Limitele sumer sunt stabite doar in mintes per: soanei cireia vine idees. Credina liming limita! Refine acest cru atuneicind stot gata sf nego- iu Waa pre pe care cv pent algeren De retinut CCredinga este componenti indispensabils succesu- Iu. Instrutinnile pe care Te dat! subeonstientulul vi Insufls sv intese Gents. Veam inc pag ci inreerenn sing tf ainda fone br ls indemana danmeavodstel ‘com tnfteget tn tet provera esas deat aindinducd's ely ta vets oacios rept Feralas celery creumstane amen prem Linco Gani ne arta com gin Sumi pet puritan se anal sagnetiom ave Stage induration asap eh pindoncl af Fale eserfal st dai thine 68 primi, Boga au trout su invete sts pentracavecke faced flat ot Alvin aac ce Irena coo ponte onment rand ‘nd tot fare proftabie ‘Sista $i bogatinsuat zdsnislint ale credited: Pasul 3 catre imbogatire Autosugestia _Autosugestia este tun fermen care se aplicdtuturor sugestitor st stimallor pe care nil aplicam si care stg la eufletle nosstre rin cele cine! simi, Alf Termlata, autosugestia este cea ce ft ineufl tu insu, [te agental de comunicare ine zona mini unde si losuleste gandul constient ice care serveste cal de setiune al sulbconsientu Prin gindurile doaninante clrora le permitem 38 ima fn consHient (nu conteaza dach aca gindur sunt negative saw poztive), prindpiul antosngestiet ptrunde debuna voie tn subcdrstientsiiinfluenjeaz, ‘Natura Fa zimisht pe om ase! incat st detina con- woul absolut asupeathraml material care ajunge a Subconstient prin cele cinci simfurl, desi asta nu lnseamnd c& oma is exert mereu acest consol. Ih wea majoritate a cazurllor elu face aceasta, eva ce ‘ples de ce mull! oament I trSiese viata in sacle entra a obfine rezultate uluitoare, faceti in aga fel incat partea cea mai profunda a spiritului dumneavoastrs si lucreze tn favoarea dumneavoastra. Adauga la aceasta pusterea emotiel gi combinatia rezultatd ast- fel este imbatabila.76 BELA IDR LA mat Amintt-va ce $a pus despre subconstient: el sa mand cua grading fer in care vor prospera bute nile daca mu sunt sidite semintele unor recote mai Dune. Autosugestia este agentul controll prin care ‘un individ poate alege si hraneascasubconstintul cu ginduri creative sau, din negjent, 2 permits gin- ‘dutior distuctive si pilrundls in gridine bogath a spiritului Puterea materials a emofiei {n ultimal dintre cel gase past enuntat tn captolul despre dorin, vi se spunea a4 citi cu voce tae, de ‘do ori pe 2, ceea ce af srs despre dorinta voastra fe a avea bani, Si va vizualizai $58 VE sini ca s ‘cum af fi de in posesia banilor! Respsctind caste fnstractioni, comunicali obiectal dorintel voastre in ‘mod diect subonstientulul in spirtul unel credinte absolute. Repetind aceasta procedur’, va creafi volun tar deprinderi de gindirefavorabile efortunlor dum: neavoustr de a va prescimba dovina in echivalentul cei matera Reciiiatent cei sase pasi enuinfati in capitolul despre DorintS inainte 68 mergeli mai departe. Apo: (cand ajungeti acolo) cit foarte atent ‘ele patru instructiuni referitoare la organizarea unui grup ce are ca scop descoperirea puterii ,Minfii Superioare”, ddescrist fn capitol save despre Planifictes Orga hizats. Comparind aceste dou seturi de instruct cu cele despre autosugestie, vf abserva, desigu, ca toate acestesnstrtian includ aplicares principal autosugestic Retief inant citi cu voce tare formularea dori {ei dumnenvoasrs (prin care v8 angaiak 88 vs format avrosuicesra n consti banlor"), kt simpla crea euvintelr na vt Serveste la nimie— dacs ns pune emofie sau sent- mente fn cuvintee rostite. Subeonstientul recunoste $i ctionea2a doar asupra gindrilor impletite cu emote ‘au sentiment ‘Acestfapt este att de insemnat, inc necesitsrepe- love sa in Becae capitol, ci lips ivelegei aceatuia ‘ste motivul prinipal pentru care majoritateacelor ce inceard Si aplce principal autosugesticiestears CCvintele neute, vide de emohie, mu influentoaza subconstientul. Nu vei obtine rezultate remarcabile pn vei inva st facets ajunga tn subconstent or gindun sau cuvinte investit cu incredere. [Nu va descursjai dact nu va pute controla dire Jona emofile de prima data cAnd incecat 0 face Nuits exist pe lume nimieprimit pe gratis. Nik ‘ica dori, mu pated tia. Preful eapactatit de a va Inluenta suibconstientul este perseverent& neobosts ‘p10 apliea principle enungate ac, Nis pte bine "ha etn capaitatea dorta. Dumneavoaste,¢1:mumai sumreavoases,trebuie sh va hotarati dach raspats petra care v8 Iuptai(.congtinga bailor”) merit pre- ‘vl ofortul pe are vet: depune. Capacitatea dumnesvoasta de a folos princpiul tosugestick va depinde, in enorma mists, de dist ‘in pecareo vet doved ina concentra aime dorints [sind cind ea devine oobsesiearastoare. Imaginatieva e¥ afi putea obfine bani “ind wef! incepe st punetin practi instrutiunie legate de ei sae pasi descris fn eapitolul al dele, va I necsar 83 folotpeineipiul concentEy DELAIDEELA BANE ‘a va oferin sugesti pentra folosire practi a cor centri. Cind inepetis& duce la indeplinir primal ‘intr ei sae posi, care va instruieste 8 va stabi in inte suma exacts pe care 0 dori", concentratiwvl ‘supra banlor, sau fisafiov8 toat atentia, cu och Inchisi, pana cind putetivizwaliza prezenta fzich a banilor Facet acest cru eel putin @ data pe 2. Pe mass ce VA concentrati asupra acestor exerci ‘urmafi instctiurile date In eaptoll despre credin si vizualizafiva in posesa banlor. Tath-un fapt de foarte mare importants — sub- congtientul preia orice ordin dat in spirital cedintl solute si aefioneaz’ conform acestorordine, des ale {rebuie se adescort prezentate ia ier prin cepetite, {naine se interpetate de subconstient. In conformi= tate cu afrmatia precedent, laf in considerate pos Dilittea de a juca un .truc” perfect legiim subi stientulsi darmeavoasea,factnducl st creada, pen ( dmomostdo cadet, c8 rebuie 8 avefi Suma. bani pe care o vizualizat, ck acepi ban asteapta si lati ci subcongtient tebule si va furnizeze rutile practice de a dob bani care v8 apartin. Tnminafi gindul suger in poragraful de mat maginafiel durmneavoastra, 6 cbservat cea ce imag nafia poate sau ves 88 fac in vedere elaborki pl rurilor practice de acumulare a banior prin materia 2zarea dorinji dumneavoast. Inspirafia va va ndruma [Nu asteptati un plan bine stracturat pra cae int tionati soft servic saw obicte in schimbul ba ‘pe cate i dori sii vizualizti cl incepei ce indat AUTOSUGESTIA| 2 2 Imaginafi cat obtinut deja ban, cern si astep= landueva inte timp ca subeongtiental 38 i farmizeze planul sau planurile de care aves neve. Mentnet-v8 ‘entiatreaz’ pentra sceste planus iar cind acestes ‘par, punefleindata tn practica. CAnd aper, plane ‘or snivali* probabil in ointea dumnesvonstes prin lotermediul celui deal sasclea sim sub forma ,inepi- Iulie. Tratajsle cu respect si actions asupra lor de Indes cele primi. ‘In cel deal patruea dintre cei gase pasi af fst (sini si v8 Jeontare! un plan hots pentru a va ‘inplinsdornfa st ncepet mediat sa punet tn prac- (ic acest plan”. Ar trebul respect aceatéintrac- (une fn chip descrs fn parageafol precedent. Nu vi Inert in jrafiune”cind va ref planal dea acumila ni prn transmutarea dorintl S-ar pita ca ratianea vie mai slenesa”, si, dct depines in intregime ‘loca, sar putea v8 dezamageasch, lntri in scend subconstientul dusitneavoastsi Instruciunile date fm logit cu cel gase pasi in ‘upitoll al doilea vor f acum entanfate in rezumat, $i bina cu princi ines in acest capitol, dup | Reirigeti-va inten loc lnistit (de preferings noapea, i pat unde no vel fi deranjat sau ire rp, inchides cei repetai cu voce tare ase] inet 8 vB-auaiti proprile cuvinte) formulares ‘erist a sumei de bani pe care intentional st 0 seumulati, limita temporal a acumulisit ei si Sleserioteaservicilor sar marfurilor pe cate inten ‘ona st le fest fa schimbul banilor. Pe mists» ELA DEE LA BANE ce ei indeplin acest stn, vials St pe nono ak SEamula 000 de daar pa a1 ian de Seam fn in alg ch intetionll soe ser ‘al personae in schimbul barr ela de mi volar A ebul ev formula scopel tn fal ura: “tnd pe 1 tanuare 19. , vol aven 50000 de dota, pe caret vo cng eat n efetsume. Tn schimbul acestor bani voi oferi cele mai ef- lene servi de care sunt fn stare, Ih canta tran cit mal bune posi in calate de Someta de (seri servi sao mara pe car inentinai so inde). red ch vot sumge sb obtin ace ban Cred et fia putee tnt pot veden bari fata odor potting, Aout staph inte in poss Met Etnomental pin propor in are indepinee servic props tn schmbal lo. Asept plan prin creo Fo acurcla bai 9 0h ra ace Bian tnd toi primi” 2. Repeal acest program noopt dines ping {ha pute idan Gin imaginte) bani pe cae 3.Puneti © copie a afirmatct dumneavoasts a vedere priviti noaptea si dimineata i citi pind adarmii st cind va teal png o memarai, Refine, pe masura ce ndeplinit aceste instruct, 8 aplicali prinepial antosugestes fm seopul de a da fordine subeonstentulul dumneavoasta, Retnei sich Subconstintul va aciona pe baa irstractunioe invest ‘cuemotiesi primite cu sentiment”, Respectai regu date n capital despre Credit ‘S.ar putea ca, la Inceput, aesteprincpi sa va pars abstracte, Nu lsat ea acest cra sa va tulbure. Uematt instrutiunile, diferent ele ct de absteacte sau neprac- tice vi sar pare la inceput. Va sos in evrind semen ‘ind, ac facei aga cum aft fost insti fr euget ‘tian, un univers de putere complet now vise va des- ‘hide naitea hil. De ce va stapanifi destinul Scepticism in egatura cu orice ieee nous caracter saz toate infele umane, Dar dact urmat instruct hile enunfate seepticismal dumneavoasra va f inlo- ‘uit in curind de credinj, care, la randul ei, se va “rstaliaa fn curdnd in credint’s absolut Multi ozo au aflrmat ci oamenll ff stiptnese propria destin lates, dar mull dite ei a sunt “apabil 8 infleaga de ct tapanese. Motive pent: fe omull poate avea contolul statutulsi stu pmén- lise gi im special poritia a fnancar este expliat pe Jnxginacest capitol. Omi poate denen’ propria taper 5 eal controla mel incon, lel deine putrc de \ nue propriu scone ‘Conertizarea transforma dorife th ban implies Jolosirea autosugestioi ca un agent prin care subcon ental poate fatins st invluentat. Ceelalte princpit Sant simple unelte prin care se aplic8 autosugestia, Nx iat acest Iuera sin fecare elipa, aveficonstina jl important pe care principi autosgestiet tare jueat in eforturite dumneavoastra dea acura bank prin metadele descrise in aceasta carte DDupa ee ai itt toata carta, intorcet-v8 la acest ‘opto surat, in cuget sn actin, acest prinipis82 DELAIDEELA BANE itt Iregul capitol cu voce tare On flecre nag pnd cand ve devon pe deli eoois princi futosgeste este oo to inden tot ei er Pe masurd cect, subinati ev cron flcae propor ve cre ofc ings fora Respectai cu stinfnieprinepiul de mat sus svi va deschice caea cite 0 total inflegere gi stapanire a prindpillor succesulu, Nota Bene Pasedafi un al Saselea Simt — dar nu aveti nevoie sdecit de cele cnc! simfuriobignuite pent x contro: la gindurile ce pitrund in subconglient. Odalé ea. lizat acest luert, impulsul subconstientulal eatre ‘prospertate ne va lea loc saraciel. ‘tune cind emoile vi vor ajuta 98 vedet 958 si: {isi realmente bani in mana, et vorsosi din divecti pe care inainte nici nu Te banulafl Stailit-va ca tcl © Sumi fas, care ai fie suficient de important. Stabi- Tiga go limita de timp. ‘Atunct ind subconstiental v& furnizeazs un plan, incepetiimediat sil aplcafi-Inspiratia este pretioasd sl tebule folositsimediat. Putt fl invins de lozinca PAstept momental potrivi™ ‘rei proceduri simple vi ajuth si devenitistipinul ‘Autosugestii. Urmatiinstretiunile cu sinfenie si va ‘eli stipni destinul rice obstacol pour simanta wm beneficiu ma im- portent decdtnecasul aparent. Pasul 4 catre imbogatire sist dood fear de cunctinfe. Uncle sunt gene- Ine tlle spealizate Cunonnele generale indi Kent edt de ntemmnate tn cantiate se verte ar putea [Ne mune flosse dere in mics msura in acu fe bilo Facile ce compun mare univers Jove, n ttatates lor, practic fiecare form de hoping generale cuncecte vz. Majortea Jwolor a sla mich Ese coneentea asupro four conestinor dart apr onan me Iie ala eunogtnlor Canosinjle na vor arog Dani decitdac8 sunt wjizate eoortonat illget, pri lar dire foe cpl het es cls Dan Ln de Miger acest fapt feat suse confi ml tne de aimed care ced it mod fas sina teem putere Nc worl Crostini dein dor ‘puter otal a se converte Sn puters rural ‘ih a dacteste organiza iv pant precse de ving, neonate ean sep bine tae vast veri lip in ote sisteele de educaie se pote rei! in meputnis stor edsetorale er ina sagen cum it rgonzeze 658 loss cuostnile dup cee dobindese:ra ELA TOME LA Rant ‘Educafia v-o formati singuri gi putetiafla ccunostintele care vi conduc incotto vrei si -mergeli, Nu incepeti de la bazS cand urmati acest plan simplu. Malti oameni fac greseala st presupuns cS, deoszec “Honry Ford avea pune clase” ner Om oe cate”. Cal ce comit aceasts reveal nu ntl real l verbuli a educa”. Acesta deriv din Intnes fluca, insemnnd & extrage, scone, a dezvola din spre interior, ‘Uniom edueat este, neaprat,unul care posed bundengs de cunostinfe generale sau specalizate. fom educat este unul care sia dezvotat atte de mul facultfile minfale ncit poate cbtine tot ceea ce dest sau cova echivalen, fra a inclea dvepturile cclorlalf Suficient de ,ignorant” ca si facd avere In timpul primului rizboi mondial, un ziar di Chicago a publicato serie de editorial inca, site afrmatis, Heney Ford a fost mit yun pacii ignorant’, Dommil Ford na fost de acord cx acest afimati, $a intentat proces zarului cae I tichet ‘stil, Gand sa jucectt proces Ia tribunal, avoca Ziarului au pledat pentru justiicae, $i hau chemaf ‘marior pe domnul Ford, in scopul de ai demonst Jgnoranta. Avocatii Lau pus domnulu Ford o multi de inter, toate menite sh davedease apt & des Sr putea si posede cunostnte specalizate cons rabile din domenil fabricar: automobiles, era, Fapk, sn ignorant CcunosmerauesreciALizare 85 Doma Ford a fost incuat cu intrebitprecum: {Cine a fost Benedict Ammold?” si Cali soldafi au \vinisbritaniel in America pentru reprimarearebeion sin 17762" Ca edgpuns Ta ultima intebar, comm Ford a replat: .Nu eta numaral exact de soldat pe ‘ove Fa trimisbitanic ac, dar am auzitc&erau mult ma; mul ecit sau intorsacasa” TIncee din arm, dom Ford a cbosit si fe bom- Ioedat cu atl de inte, si eplicind lao fnteebare sheosebit de jignitoare, a aplcat, sa Indreptat a ‘orul etre avocatul cae puseseintrebatea si a spus Daca a vrea intradevar st raspund la intrebarea prostease pe care mati adresat-o, ca, de altel la oF re alfa, permite sa v3 amintesc cA am un si de hutoane electrice pe biroul meu s, apasindsr] pe cel, foveet pot apela la oameni ce-mi pot sspunde ls orice Inucbare pe eare vreau st m-o lamurese privind afa- ceorilechrora imi dedie majritatea efortuilor. Acum, Pte fat de amabil emi pune de ce mas imbuiba Inintea eu cunostinte generale, doar pentru a fi capabi ‘)raspund la nteban atta vieme ct am in jurul meu ‘amen care i pot furniza orice informatie care am Réspunsul era, cu sigurania, in concordant ou le logic spurl La teat fed repli pe avocat. Toi cei salt sala de judecats sau dat seama el nu era ‘Repunsal unui ignorant, ef al unt om eu eduesie. Cine poseda educa, ste = obtina cunostinte tunel vine are nevoie de ele, si cum s8 organizeze aceste ‘mogtinf in plant concrete de afiune. Cu ajtorul rupulul Mint Superioare’, Henry Ford avea la dis- poritie toate cunostinfele specalizate de care avea hove sprea deveri unl dtr cei mai bogati cament86 BELA DEELA BANE din America. Nu ere esetial st depociteze acest cu inten propria sa mint. Insinwe de afi sigur de capacitaten dimneavons dea tsnsforma dorinta in echivaletel su nani, vel avea nevoie de cunostntespecializate legate de ma sau serviile pe care dori 8 le oferif in schimt veri. Poatec& vet! avea nevoie de mult mai mult ‘cunostnjespécalzate decit ave capacitaten si natia de a obtine sl, daca acest Jucr este adevira,v pulefi suplinislabiciunea cu ajutorul grupului ‘eavaastrs Mint Superioare” i “Acumalaren averlor insemnate necests putere, i puterea cate dobindits prin cunostinje specializat forganizate superior gi intigent gi bine diretionat dar aceste cuncstinte nu trebules ie neapsrat in po sia celui ce acumulesz4 averes Pragraful precedent a trebul i insufle speranf 3 cura celui care are ambiia dea acuimula aver, dar pposeda ,educata” necesars pentru a furniza cunost tele specializate le care ar putea avea nevoie. Ur ‘ameni re prin via’ suferind de ,complaxe de infec ortate", ciel sunt esmeni esa" Cl ere stare si organizeze si i drjeze un grap eumit . Ming Superioare", alcitut din persoane ce posed cunostnfe foloeitoare tn acumularea Danilor, are o educate ecie valent cu cea 3 orictr membre al grupul, ‘Thomas A. Edison na fost y insult” decSt teh In inteeaga sa via. Nu ea lipit de educatio, sini wa sunt sirt. “CUNOSTINTELESPHCIALIZATE 7 Henry Ford au posed nict miear cunostinte de hive clase a gasea, dar s-a descurcat desta de bine pe plan fnaneia. Cunogtntele specalizate reprezintl cea mai abune dents gf cea mai ft forma de servcii pe care le tet abtine! Daca v3 indo consulta stat de slat sloriebel universiti! Unde si gasesti cunostinfele Mai inti de toot, hotidovs de ce fel de cunostnte spilizate ave! novo, fr ce seopavef nevoie de ele. [i mae misura, scopul dumneavossts prineipal tn ‘ats obicivul pe cae uri vi va ajuta 88 ngs legal deco fl de cunostinf vet nevole. Oda stabilits sceost problems, urmatonvea cumneavoasts| miscare ‘ste fla cu preci sursee sigue de cunostine ‘Cele mai importante sunt: 1. Experienta sl educatia fect 2.Experiena si educaia disponibile prin coopera rea altora(Alianta Mingilor Superioare) 5. Colegi si universtii 4 Bibliotei public (prin inti grevst in cae sunt leporitate toate cunostntee organizate ale civili= aie. 5. Cursuri de specalizave (eral sau particular) Pe misuré ce acumulat cunostnf, ee trebule sie ‘nganizate si puse in practic, int-un Scop precs, prin planur precise. Cunostinale su au valoare dacd prin ‘lien for nu se abtine un eistg dieetionat spre un ‘eop nobs DELAIDEE LA BAN! ack rei si va instru in plus, hotdr-va| mal {nti ace va trebue cunostintcle Pe care le ctu, apoi alfa de unde le putes bine. CGamenit de scces din orice domeniu nu contenese hiciodata si obtind cunostinge specalizate legate de ‘copal or principal, de afacerea sats profesiunea lor. ‘are nu obtin succes fac greseaa dea creve cm mai Inebuie si acumeleze cunostinfe dupa absovirea stud Ta ondines ile este specalizrea! Acest adev3r a fost accentuat de Robert P. Moore (fest director de angajri Ts Universitatea Columbia) intro declaratie publiats ulterior de zis SPECIALIST CEI MAISOLICTTATI CCompanile angie in primal sind persoane cu spscinlizare inten anu oman — absolve de fol de alacel oy instsine in contbiate state, fnginert de toate spectre, sari, ahitec, chi ‘iti dar ides area camen act de vrs tiie, Ce are fot activin camp, rp alate este att de puteria inet flee ca tt fell de onment 9 coe sa descurcal respeti ci uci re om avant cla asuorastadentull de sp sitacademie. Uni intr aceta dato calif foe ‘upeinstoae au primi eevee deste, civ chine pan Ia ase se. ‘Unacinte cele mai mari compari industrial, Wer omen, a fee domnulul Moore despre student Sinan ermirali de fact, meniondnd [Ne interna in pial ds gin onment care fot face un progres devseit in ealtate de manager. Be acs, punstn scnnt pe caracter nigentt 5 [CUNOSTINTELESPECTALIZATE ® personltate cu mult ma mul cit pe date eucr- Honale concrete” ‘SE PROPUNE ,UCENICIA Adu in dicuie un sistem de frmare a studen- for in ira, magazines neler dtl, Alomsul Moore »afmst dupa primal dois ti tani de clei, fc stident ar teu se card {leg un tase vitor bine stabi 152 puna ‘Sapa confuse Mitel dea hung una plan dev [nin academic nespecaizat” "Colegile univertle tbe 28 infleng fpeul ‘ite profesinie si ocupatie soit acum speis~ Tig opus cen a stitute de fn st sceepte 0 resposabitate ma deed petra indie rmarea voce Une dintre surscle de cunogtinge cele mai demne de lncredere 5! mai practice disponibile coor ce a: nevoie dle instruct specialirats ete sistemal de educafie ‘eral care funclioneaza in metropotele cole mai impar- lane Cursrile prin corespondenta ofertinstructie pcializatt in orice colt de ard unde poate ajunge posta american’, concentrandse pe sublecte predate prin meted extensei Unul dntre avantajele studiulul Particular este Hexbiitatea programulu, care permite ‘dil in ipl Mber. Un alt avant al unelastfel de instru (act gcoala este aleast cu atenfe) este apt majortatea cursurilor predate de scalile ce se ‘gears pe studi particular beneficiaza de consul lana gi materiale de refernia din belsug, care pot 6 heprefuite pentru cei ce at nevoie de cunostinespeciax lente Indferent de unde locuiiaveyi acces la ele tn ‘yall isu,°0 DELAIDEELA BANE Studia i watodisciplina rice abyinem fara efor si fis costuri mari este de ‘obleesubestimat,adescori chiar discediat; poate cl de aceea proftim atit de putin de rinunataocazie pe fare ne-d oferd scobile din sistemul de invatimant public. Autodisciplina dobindits printrun program bine defint de studiu specializat compenseazs,int-o anumita misurd, prilejl ralat cind cunostinele erat Aobanite gratis, Salle prin corespondenta sant inst til de afoceri strict ietarhizate.Tovele de instrure sunt atit de mick inca ele 32 vad obligate si insite asupra pti imedite, Faptol cA ise cone a platens, Indiferent dock studentul obneealificirt bane sau ni, arecfectul dea influenta si urmere curs desiinalte Condit ar fi renuntat la el Scoble prin corespondent ‘nu au accentuat suficient aces aspect; adevirul este ch Slstemele lor de percepere a taxelor constitu cel mai ficient mod deinstractie in dene, promptitudin, ob ceil de tern cen cal Ieeput Experienfa ma invSat acest Iuera, cu mai mult de 45 de ani in ura. Meam Insris la un cuts de public tate prin corespondent Lam abandonat dupa opt sa, zece sedint, dar scoala imi trimitea in contswate chi tante- In pls, nssta mult asypra pi, indiferent dacd legeam sf urmez cursurlle sau nu. Neam hotirit ed daca tebuia st platesc pentra curs (lsers Ia care mt vvedeam obligat prin lege), trebuia macar sil termin si ‘i obtin un profit in bail pl, Pareea mea pe auc era sitemal de faxe al coli era cam prea bine ong nizat, dar, cu trecerea vremii am aflat cba fost 0 com ponent pretioass a instructict mele care ma fost fata, Find obligat 58 platesc, am continnnt si am. absolvit cusul. Mai apo, mi-am dat seama ct sistem CCUNOSTINTELESPECIALIZATE 1 cient de percepere a taxelor pentru acea yconls valo- ‘ase mult mai mult sub forma bariloregtigatl, ators Instrtie mele in domeniul pablicitati pe care o capa liven cu atta reticent, Nu e niciodat8 prea tarziu 64 invatath ‘vem in America ceea ce se pretinle a fl mal ‘noresistem publicde invatsmant dinlue. Una dinte ‘adafenile damenilo este et pretuese numa ceca {are un pre, colle americane gratuites bibloteile pblice gmitute nas impresioneaz’ pe oameni pent [lsum pe gratis. Acesta este motvUl esendal pentru ‘ove afin Gameni considers neces fe intra pe Inai depart dupa ce termina scoala $i inept mun~ Sosa Ete i nul dintre motivele principale pent ‘ore efi treapect mal mult pe angst care studiaza In particular Experienfa a invafate& oricne are ambi- Vin dea renunfa in parte din timpul stu liber pentru Ina acaes deine calitaile care pot propulsaint-an yout de conducere. "iets o anime slabicune in oamend pent caren ‘ost lene ste vrba de slbicionea universal a lips ‘le ambit. Oamen in special salariati, care ii pro jyameaz3timpul iber, lsindiu-s spafiu pentru stil Prticuay, riman rancor in anonimat.Actiunes Tor le Facilites ascensiunea, le nlstura abstacolele din cale "i dabindeseinesesul pritenos al eelor ce sant in ‘itr a le ofere acne prielnice. ‘Meta studilul parcular se poteivest, fn pela ‘i nevoilorangajtlor cae intelog, dups absolvirea Sool c8 tebule 94 acumuleze ciostinge specialize ‘uplimentae, dar nu dispun de timpul necesar pent ‘a intoarce la goals.7 BELA DEE LA ANI Stuart Austin Wier -2instruit ca inginer de cone struct sa activat in acest domeniu pind cind depre- sunea economic a lmitat pia fn asa chip, inet ma ‘mai cbtinea salariul pe care il cerea. Sa privit in ‘ogling sia propus ii schimise profestunea in avo- fit, Infor la faculate gi a urmat cusurl speciale princares-a pregatit fie vocal tne comporatl. S-a Sefinitvatinstructi, a luat examenal de barow $i 3 Jnceput in curan 8 practice meseria de avocat ‘Ca start car cum stu lucrurile s pentru a ant- Spa nalibiunile” celor ce vor spune ,INv mam putut fntoafe la scoala pentru ci aveam o familie de intre- Finut sau ,Sunt proa batrn”, vol adduga lnformatia 2 dommul Wier frecuse de 40) de ani tera cheer find a intow I focultate. In plus, selecting atent ccursuri de inaltaspecalizare in colegile ele mai bine regatitepentra a preda subectele alee deel, dom ‘Wier a incheiat in doi ani munca pe care majriaten studenilor Ia drepto facin patra an proitbl 8s cum sh aprecesi pita de conostings! Contabilitate pe roti ‘So analizam un exempl concret. Un vinzstor de Dicinie sa vazut dintradatd somer. Cum avusese 0 ‘experienfs in domeniul contabil, 9 urmat un curs de conabiltste spedalzat, 9a familarizat cu cele mai 'modeme tehnii de lucra gi cel mai sofistcatechipa- iment de birou gia iniiat 9 afacare pe cont propris Lundue-l ca asociat pe bicanul co care hicrase inant, 2 incheiatcontacte cs peste o sot ce mi de negustori pentru a le fine socotelil, contra unel xe inane ‘modice Ideea Inia fost att de practic, int a conside- rat in curind necesar 2 infinteze un bigou mobil nt-un, “CUNOSTINTELESPECIALIZATE 98 ‘camion ce transporta marfuri usoare, pecarel-a echipat ‘aparaturs confab moderna. Acum are oarmats de Astlel de birousi mobile ype rol” si crecazh mereu Jocuri de munch pentru personal sau assteni,ofe- inde miclor comercianfiserviciicontaile de cea ‘mai inal clas la un pref neinsemnat ‘Cunostintele specalizae, la care se adauga imagi- raja, au fost ingredientele care au compus aceastsala- ‘core unit gi de mare succes. Amul treat, proprietarul a platitun impozit pe salar cam de zece or! mai mare Aeeat cel pitt de negustoral pentraeare Iuera atunet ‘lind sha pierdut sua, Ta ava tne’ alaceri de succes nw stitea ime mai mult decito idee! ‘De vieme ce eu am avut privilegiul de a4 ofr vin "tora somer acea idee, Imi asum acum privilegiul scplimentar de + sugera o alts idee eave presupune posibiltatea unui cstig gi mai mare, ees mia fost sugersta de un vanzator care a reounfat si mai vanda sa Inagput o carer in contabi- Ita in regim ,curdicata, nd fost pmenit acest plan ca solute a faptal ch rimasese fa sly, ol a ‘xclamat cu promptitudine: smi place idees, dar ni ‘iu eum s3 stot bani din ea" Cu alte cavint, 3 plins nu va sf cum sf scoat8 pe pial acestecunostinje contabile dup cele dobindl ‘Desi, acest lueru a provocat alt problems care ooesitarezolvae. Cu ajutorul unettinere dactilograte ‘area putut pure [ucrarie in ordine, fost pregatia 0 corte de foarte mare suctes,deseriind avantajeleaces- tui nou sistem de contabilitae. Paginle au fost dactilo- fiat corect legate inte-un album similar eu cel ‘ompus din tietur din ziare, carea servt drept o ma ‘uri acuta trie’ acest po afacei, att de ficientot DE LAIDEELA BAN! incit proprietarul stu a intrat curnd fn posesia mal ‘ltor conractedecst ers capabil si manevreze Planul care a elidit o afacere Mi de amen din ton fara au neve de serie nut spect in int xpi ak preps Cer costo pont rita sero peso Tees desta ic ea nasct din neces fot ment des osoje lo urgent ce tebuleneaprat ‘onal dara inet spine sine singe Dprntane. Gea care 8simisit ees reo image Elona: wt nol min ates ure foi ptestan care ave ooseaset milo de ment {ardas prvle de trae jrcie te mating Stee personal. Inopath x trsc Ia ace de succes intantane alpine plan pecs penta soa pe i’ ser Sle perenae" est femele energie concer Tat anpra sof lo problems siniars petra fle Core bin ermine iat, da fsese complet ince fash pun in vsloae sec Pano pe are Pa borat pent ela fot cel mal refit mod de comer Silva srviclorposonale pe core am veut re oath Cin fo eri, poeta cosines 50 de pin dactlogafae sent connie informal bine organ {alc privirelacapacie native ale Mull sy, expe intel prsoale fn num Inemnat de alte ei prev speios penta teluate sic, Protetlinchdea, ‘Ec astrenea’odescrere completa posi pe ca 0 {dren ule, prcum io foomulareexcepfonaa ata tees proce pe cae os flo ln aingerea ae oat “CUNOSTINTELESPECIALIZATE 95 Pregatirea proectului a necesitat o mune de citeva siptimani, timp in care creatoarea Tui gia trimis opeoape ic ila biblioteca publi, petra a procura late necesae pentru modalitaea cea mai avantjoass ‘wistenta poner a oferl service. Ln trims $l ol ‘coneureni potentialului si vitor gf sa abt dele ‘informativitale privitoare la metodele lor de acer, ‘are au avut 6 mare insermntate in elaborarea unui plan ce aves deeptobiectiv ocuparea post pe cae i Area. Cand proiectl a fost definitiva, el coninen pest ase sages foarte ficient spre fol beneti- ul potenal go. Sica crufat zece ani din viati necesari ,inceputului” ‘S.ar putes si va tntobati: .De ce si ne striduin ta ea Sine asigurim o sb stabs?” Raspunsul este: ,Nciodath nu vefi aves probleme ‘ioe fet un Iucra eum trebuie” Plan elsborat de eeasth femeie in benefiil fiulul stu ka ajutat 5 ‘iting slujba pe care o solictase, inch de Ia primal Iinervia, cu un salaiufixat de el ins pls — si asta este important — postul nu a ‘crt tandrula 58 porneascs de Ia bavA.'A inceput a ar director, cu salar unt director "Deco ne stu atta?” Fri, pe deo part, presenta regia tn prealait a vest tana, cares das ln un intervi,soletind tn sta economist nu mai putin de 2ece an de eae ar Iavut nevoie a ajunga th punetul din cae a port, ‘hed arf ineeput dejo i fh erit drum in ierarhia profesional96 ELA DEE LA ANI dees de a incepe djs ga roi ram in serra profesional poate pare solida, dar cbiecti principala ridicats este urmatoarea — prea multi dntre cei are Incep de jos nu reuseseniciodats sii dice capetele Sufieient de sus pentru a putea f zai de gansd i prin ‘urmare riman jos. Ar trebui mentionat gi faptul cd per spectiva,cind privet de jos, nu este prea stralucitoare sau incuesjatoace. Are tendinta st ucida ambi. Not rumim jinscrerea pe un figas", care Inseamnd ct ne acceptin soarta pentru ene formaim deprinderes rut nel zlice, 0 cleprindere care sfirgeyte prin a deveni tit ce puterie, ncst renansim 83 0 combatem. $i ‘cesta este un alt motiv penta care este foarte ei 1 Incepem cu o teapd sau doud mai sus de bazts ‘Acfionind ast, ne forasim deprinderea dea ne uit Jnjur de a constata cum progreseaz3 cella, de 2 ‘ocala prota de ele far eztae ind era antrenats de esposatal Knute Rocke lpin 9 absolitfacitatea int-o perioada putin favorabila,cind depresiunea economic mpu finase slijbele si, dups incerciet quate in bincle investi st domenialcinematografic, a acceptat pr ‘oferta de potential vitor —a devenitvinzitor al disp 2itiveloe auditve electric contra unui comision. Or [poste incepe cu 0 asf de su, $i Halpin sia Incr, dare 3fostsufclents pentra a oer o ocazie. CCUNOgTIVTELESPECIALIZATE 7 Aproape doi ani de sie, a fost angajat intro stubs care nui plea, sin-ar fi progresatniciodat8dact rar Wales fact ceva in privinta nemulturin sale. Mai “nla init elu de asstent de agent de vinzat al ‘ompaniei sles a obtinuto. Acea singurd teapts ba plat sufclent de sus dessupra mullimi pentra ai da Posibiitate s intrezareascso ocaie sf ma nsemnal, De apt, ba plasat acolo unde ccazia ba putut zi pe el ‘Avandut un numsratit de important de dispositive auditve electronic incit A. M. Andrews, preedintele ‘omitetului director al Cempaniel de Producers a Dictograelo,o companie cancurent cle fn care uera Valpin, a vrut st afle cite ceva despre cmul Dan Halpin, care crea probleme depisind ciftele de vanzare le reputatel Companis de Dictografe. La chemat pe Halpin Ia el. Cand s-ainchelatinrevederea, Halpin era oul director de vinzin,responsabil de Depaetamen I'de Acustick. Apo, fn scopul testi caracterului st ‘tuziasmaitindruloé Halpin, domnul Andrews a pleat tei lini in Florida, lasinducl 8 se inece sau 58 ‘a api noi sale lube, Nusa inact! in spinital pic postulatul Kul Knute Rocke: ,.Lumea iubeste nvinga- ‘ow gin ae imp pentra rata" el sa implica tit de ‘nti shu sa fact fost als vicepresedint al com phan, post pe care mull ar fi mandi si obfind Ia ‘pala eee ani de efor einstit. Halpin a invsattru- sulin ova mal mult de sage lu Una dintre principale conclu pe care vreau Je cot fh evident prin toatl aceastdflozofie este cA tncim pe porii insemmate sau eBmnem in anonimat slatritd nor condi pe cae le putem contola, daca “iri inteadevi acest er98 DELAIDEELA RANE Nu Tanceziti in anonimat ‘Voi Incerca st accentuezaic un alt aspect impos si anume ch atitsuecesul, ct si egeul sunt in mi ‘sur rez deprindeit Nu amt nil cea mai Indoiald cd asocierea Iui strinss ct cel mal antrenor de otbal pe care America -aavut vreodats Inguflat in mintea sa acelasi fel de darn de a excel ‘are a Picut echipa de fotbal Notre Dame vest lumen intreagh. Fadevarat servest la ceva adora ‘unul erou, cu condita a cel adorat sie un nvinga CConvingerea mea e asoclerile in afaceri sunt fact vital, ait In ese eit si in suces, «fost demonstra lar can fia meu Boira negociat cu Dan Halpin sh Dommul Halpin ia ofert un salarin de pomire ‘eprezenta cam jumatate din ce barf oferito com rivald, Miam exerciat presiunea de patinte st Fa influonta s accept poritinofeitt de domnul Hap ‘lei consideram ch aocierea cu cineva care refuza fact compromisuri cu situail care nu convin este achizte care ru poate fi masurata in bai, Sf descrie cum pot fi ccoliteinceputuile de jos planuri adecvate. Puteti rezista competitiet Cea cate 9 redactat .Planul de ofrite a servic personae” pentru fil iu primeste acum solicit di tate colturile aril pent cooperare in pregatirea un proicce similare pentru cei ce vor, de aemunea, si vind service personale po mai multi ban [CUNOSTINTELESPECIALIZATE » Na trebuie s8 presupunet cplanul el const doar Jn comercalizarea inteligenta cei juts pe bizbat si pe femei sh cear8 sist primeasci mai mull bani pentru seleng servic pe care leau vandut inainte pe mai putin bani. Ba protejeaz8intresele benefciarulul, dar ‘Sale ofertantli ce servic personales si pregiteste planusile im aga fel incit geful primeste valoarea \leplin a banilor in plus pe care i latest, ‘ack aveiimaginatie si elutaf © supap’ mai prot labia servicilor dumneavoastra personae, aceasta sugeste ar putea fi stimulul pe care eautai fdeea va poate furniza un vent cu mit mai mare dec cel al ‘unw doctor abit, al sini avoeat sat inginera cea Insti in facultat a solictat eva ani. "Nu exist un prt stabilt pentro idee buns! ‘ndaratul tuturoridelorstau eunotintele special rate, Din nefercire, pentru tof eel care mi giscse bogdpit dia abundents, cunostnfele specilizate sunt fsa) abundente gi mai ugor de dobindit deci ideile. “Tocmat datrita acest adevas, exist 0 corre general i ocaullSnepulzabile pentra © perscans capabil i sjte oamenil sii comercalizeze avantajosservcile peesonale. Af eapabil nseamna a aves imaginatie sin- pra caltate neces pentru a implet cunostngsle ca lei, sub forma planurilor omganizate care au ca scop ‘hbindinesaverior. Dac avetiimaginati, acest capitol v8 poate furniza 1» baz’ sufciens pentru a se constitu in punctal de yromire in acumulaea bogtilr pe care le ori. Rei= ti ieea este cra esenial. Cunostintsle specilizate se gases Ia fecare pas — chiar la Fecae pas!De refinut Stinta este doar putorea potenfald. Vi putefi niza cunostntele pentru a3 ofer planurt de bine structuate 1 direcfionatecitre un scap pres, Deschideti-vsporfile spiritual educafici care pro din experien}2 gi stabiltt contacte ou eet din ju Men Far fs sient de ignorant ca Folosifi oricare dintre cele cinci surse majore ‘cunostinle — ele va sunt oferite in acest capitol. ‘usor si acumulalicunostinfe, Daci mu suntefi gata si vindefi un produs, vi pute ‘inde servicile sou idee Ia un pref foarte bun. Bi bafide peste saizeci de ani aw avut foarte mare succ in a realiza aceastd performanfs. Project a dat ‘mpuls extraordinar millor de tneri ce credeat autodiscipling. Planal oferit in acest capitol vi poate scutizece ani uucenile fn orice slujba. Cumostintele pavcaza enlea cite bogifii — au ‘ind stip ce cae st urmasi. Pasul 5 catre imbogatire Imaginatia Imaginatia este inradevar atelierul de Tera unde ‘opath ford toate planunile create de oameni impul- sul dovinga capsta forma, matric si aciune cu ajutorul Jocultaiimaginative a speitul. ‘Se spume ch aml paste da vist orichrui luer: is sinagines2 ‘Cu ajutoralfacultai sale imaginative, omul a des- operit si 2 stipinit mai multe forte ale mater in lili cncizci de ani ec in inteaga isore a nase lumane inte de acest moment. Ela cucert serul att ‘te deptin, inca pasaile it sunt modeste cancurente in hor. A analizat sia cintiritsoorele lao distants de ligand mile, $1. determinate jtoral agate! lementele care compun. A mrt viteza de deplasare, inracum poate catori mai rapid deci sunetul Singura frontier rafionalt pe care o cuncaste oma si in dezvoltarea 6 olosivesimaginatci sale. EI nu a tins ine punctul culminant al dezvoltaei in ceca ce privgtefolsiea facullati sale imaginative, A desco port pur si simpla cd are imaginal, sia nceput 9 Foloseasc intro maniers foarte clementaesImeacinaTia 103 ‘Toate ,ferestrele” de care aveti nevoie in viafi siiglufese, in stare latent in imag ‘alia dummeavoastxi, Imaginafia este atelie- sul de Iucru al minfii capabil si transforme ‘energia mentala in impliniei si bogatie. Sinteza si creatia Imaginatia funefioneaza in dows fluri, Uno cunoseut ub rumele de ,imaginatio sinttica, iar cl Jal dept ,imaginatecrestoare” Imaginatia sini: Prin intermedia acest ‘3H, vechile concept idl sau planusise edispun ccombinatis noi. AceatS facaltate nu overt Ean lncreazs deedt cw material experienc cafes i observafi, ct care se alimenteaz8. st facultstes cel mai mull folosits de inventator, ‘excepfin gen” are i aduce in scons imagina: tia crentore, ane! eind muss poste rezolva Dlema cx autora imaginafe sintetic. tect cu Inteligenta Infinit, Este faculaten. pri ‘are omal capa feral” s inspira” de care ‘nevoie. Ea este milocul prin care omul expats toa delle de bazd sau cele i. $1 tot in acest fl, ‘vdul poate vend in contact” sar comunica cu ssubconstientului ator cameni. Imoginafiacrestoare functiones3 avtomat, i fel “descr in poginle urmatoare. Aceast ‘acultate luncioneaza decat atuncicind constientulactioneaza ‘ve vite extrem de rdicata ea spre exempl, in xzul in cae consientul este simslat de emofia unc dvi puterie Imaginatia creatoae prinde vit Indirect raport cu “deevltarea e prin fos, ‘Maris conductor din domenile afsoesoy, indus Ive finanelor st mari aris, muziciens, pool st srt ioe devin venumiti dezvoltindu-s facultatea imagi- util ereatoare. ‘Ait lturaereatoae cit cea snttica a imaginatie |slimbogatese pesformartele prin oloie, aga cum orice hnugehi saw organ al trupalu se dezvots prin sliitare DBorinfa este doar un génd, un imps. Este nebu- loash st efemers. Fae abstract gnu ae valonre pink ‘nd Ase transform’ in echivalentl su fixe: Des Imaginaja sintetich este cea care se foloseste cu cea mak are frecvent,trebuie s refines 8 n proces trans- (oomistimpulculul dorintel in echivalentl su finan ‘ar, pute face fafa la fel de bine si impreurailor s. ‘ituhilor care cer folosirea imaginatielereatoare Stimulafi-va imaginatia Facultaen dumneavonsirtimaginalivs poste sabi viet nu este folost. Poate freinviats af ineufleit prin utilizare, Aceast facullate nse stinge, desi poate ‘event latent prin nesolicitare evcamdatd, concentati-vl atentiaasupra dezvel- lost imaginafe sintetice cic aceasta este faullatea pe ‘are @ Wei flosi col mai des in procesul transformant dorian be “Tanslormare impulului abstac, a dorintl, ia vwsltstes palpabila a banilor necesita folsires unis104 DELAIDEELA SANT ‘seu mai maltor planus. Acest planuri trebuie red tate cu afutorul imaginal, sin special cu fault sintetica Citi toatacarea,apoiintoarcet-v la acest capi si cepeti pe dats v8 pune fn aplicare imaginal entra lucra la redactaresunwia sat ma multor ph ‘hut in seopul convert dorinto! in ban. Instr Setalate ch privire la elaborarea planusilor au oferite in apronpe fiecare capitol. Pune in practi Instructunile care se potsivese cel mai bine cu nevail ddumneavoasts gi pune pla pe hile dock na fcuto dea, In momenta In care vet realiza, Jueru, vel dat cu siguranta form concret ‘un ddorinte abstracte. Citi ultima faz inch o dats. Citi cca voce tae foarte Ince i, find acest Incr, re ‘i in moment in care v4 formalin sris dorinta planul necesar realziell sale, a Facut deja prim ‘intro serie de pag care wa vor oer posites 8 ‘ransformati gindul in echivalental stu palpail, Natura ne spune secretul averii Pamantul pe care titi, dumnesvonstzs, orice Jucru material — toate acastea sunt rezultatul schim Dirii evoltive, prin care fragmente mieroscopice materi au fost organizae si aranjteordonat, ln plus — aceasta planets flecare dine milardl de celule individual ale compulut dutnnesvoustet fecare atom de materie a Sept o fori itongb deenerge ‘Dorinta este un impuls de gindie! Impulsrile _sindize sunt forme de energie. Cind incepel cu impuls de gindire — dorin}a — spre a acum ba atragell In serviciul dumneavoasta aceeas materi MAGINATIA 105, pe care natura flosi-ah zines Pama gta fecal fone ati a univers, cast coral Steven nce nist pull damnenvonst de gai ute acumala o aver cu ajotorl egal de peatlate Day mal Ini, ae 8 cage ace Ie in 8 ols Prin wept tana Idi deseees ceteris anh Pos hieutorl purist v dave sel prineore-a cunt te mare aves Inditeent de ct de cud 4S poadonl ar prea, secret” ms ete eh secret Selere roas ace public in pnt pe cae tin, sels planetele de deasupracapeteor nos, “lementele de dessupr in ral ost, ear “lela in Beceefoma devas eco veden Pcie cre urmeazi vi vor desi ne ne leer itmpinafie Tami con ce Inlege Pe Inisrd ce et acents lose pera prima da, tpoucind owe seta ove stdin vei descoper ch Ritimplat evecare os cance sos fere \Vinelepe ma amps a integels. Mat press de {eater opi pm xa stud acest pin “iii w nu ve fst acetate deel atin ‘let ci etune n yet mal dot 88 op Ideile devin averi eile sunt gormeni tuturoraverlor. ele sunt pro- lusee imaginaie. 58 examinam citeva ides bine cu hnoscute care au stat Is baa unor avert nrige, in spe- ‘nf cl aceste exemple v3 vor ofen informati concrete vivid metoda prin eae poate i folsita imaginafia in Soumiaveaaverilor106 ELA IDE LA BANT Lipsea un ingredient ‘cum cincizeci de ani, un bitrin doctor de fara venit la oras, sa priponit calula inteat ince! tne a macie pe usa din spate sa Inept se targuiesed ‘nr frmacist ‘Mai bine de oor tn patel rjhele,batrinul tor gi farmacistul au vorbit inet. Apoi doctoral a ph ‘at. Sa dus la tracuries, «ads inapes un ceanie sto paleté de lemn (folsiti pentru amestecaren canfins= {ula ceainicului) lea pus in depozitul magazinul Farmacistul a prvi tent ceaiicul a bigat mana bbuzunarul de a spate a scos un fg de bam gi da doctor Fisicul confnea exact ene sute de dolar — ‘Doctorul ia inmanat un petie de hirtie pe care era scrisio formull seeret3. Cuvintele scrse acto valor ‘et lscumpirazea uni rege! Dar npn decor! Acele ‘cuvinte magie erau necesare penis a porn flerberea ‘eainiculi, dar nicl doctor, nici fsmacistl ms stat ce averifabuloase erau menite sf izvorases din acel ‘Baran dator era hucurs 4 vind acest cesinic cu inc sate de dolar Tanseul risa ml pains! tate ‘economile de o vats pe o bucafics de hires un bit ‘eainic! Ela visatnilodata & nvestiia sa va fae en dln casnic a8 se reverse aur ajungind into 2i sk deple sete perforin iraculoasimpih Alan Farmacistul chzijionnse de fp oie. Ceainicul vechi si paleta de Jemn, ca si mesajul secret peo buestit de hare era intamplatoare. Chi dlateletrucuri ale ceainicului au devenit evidente dupa ‘ce noul propretar 2 amestecstnstructiuile secrete ea ‘un ingredient de care doctoral na stia nimi. IMAGINATIA 07 Incerc sh descopeitceadaugase tinrul la mesa- jul sere, ficind ca aurul si se reverse din ceainic. [ta ' relatare a unor fapte mai bizare decit imaginatia, {apte care au niscut dintro idee, ‘Sh contemplim o secunds vastele aver in aur pe core Je produsese aceasta idee. A ofert gi Inct fea aver urlage camenilor din Inteaga lume care disti- ble continu cain [ten ceainc este atic una dine cei mai mari csnsumatn endian el tube a ‘mide persoane eae se ocupau cu cultivarea este. Zahir 9 rafinares9icomercalizates ahr ‘Vechiul ceainic onsuma, an de an, milioane dest= le cate ofer sujbe tna num arias de muncitor ce ‘abit ste ‘Btninul cesinie oferd slujbe unei armate de func: ‘ona, stenograi copiatris expert in publiitate din Inereaga ford. A adus faim sl avere la zec de artist ‘ore ainsi ninunate tablouri desciind prods ‘Vechial ceinic a transformat un mie ora sudic i copitala economics a Suduli, cae oferS acum bene- bei, direct sau indict, tutu afacerilor st acuror Tocuitrllor orapulu. Tnfuenfa acesei ide ofera acum benefit tuturor tacloreiviizate din lume, revisind un ray de aur supra tuturor color care o ating ‘Aurul ce a izvorit din ceainic a indltat si fine pe picioare unul dintrecole ai proeminente olegisudise, “inde mit de ner primese instruires cengala pentru obandlrea succesulul ‘Dac produsul din acel vechi cesinie de slams ar putea vorbi, ar spune povest extraordinare in orice limba, Povesi de dragoste, povest dle afaceri, povest sSlespre oomeni cae sunt lnc stimula de el108, DELAIDEE LA RANT naacinaras 108 Autor este sigur de cel puin 0 astfel de paveste, ‘ici ela lat parte a ea, tot a nceput nu departed chiar locul unde farmacistul 2 cumpiral itréinul ceainic. Aci ska cunoscut autor sofia, st ea Fa spus prima despre cesnicul fermecat. Ei tocmal beat pro- ‘usu fabricat de eaini cand ea eruto in cbstore, Cricne aff, eriunde at local, cu orice v-afi ocupa, refinei, de acum tnainte, de Hecare data cind vedeti ‘cuvintele Cocr-Col, 8 acest uring imperis de bogies inluenta s- ialat pe o singura idee sich mistriosul ingredient pe care farmacis Asa Candler a ameste- cat cu formtula secret fost — inagintia! COpuitva si gin o cp Aiintii-va de asemenea ca asi cite bogie desis ‘m acess care au constitu miloscele prin care ine fenfa produsului Coca-Cola s-a raspandit in fecore melropoli, ors, sat sintretaire de druniri mondial, sic orice idee pecare at puteso 2amisl dumnneavons- te a fl desl sextaordinart casi Coen Cola, poate si repeterecordulatins de acest faimos dagman al etl slim hae arg. Un milion de dolari intro siptimans Urmitoaren poveste demonateazs adeviul zis sac vrei, pos. Mia fost istorsité de malt apreciatl flucator si ceri, raposatul Frank W. Guns, care ‘ea inceput cariera de predicator in regiunea terenie tll de depozitare din Chicago In anil student! sale, domo Gunsauls a rina ‘cot multe defciente i sistema nostri educti,defecte [pe cate credea ch le-ar pute corecta achat f director de coli, S.ahotarat sa puns bazele unui now colegia in care |si va putea pune in practic idee 8 handicapul metodelor ortodexe de educate ‘Avea nevoie de un milion de dolar penta pine in practic proiectl. De unde s faci rest de © asemenca Sma de bani? Acasta era intrebaren care domina maje- ritatea gindutilor acest tne predicatar ambition ‘Dare plrea cl nu cea nic un progres. ‘ecules in flecareceara cu ace gind in mint. Se te- ea dimineata cul Illus cu el prettindeni. I intorcea pe toate fefele in mintea sa, pind a devenit 0 obsesie Inistuitoare. ind in acelag timp s predicator, dar flozof,doc- ‘oral Gunsaulus a recunoscut ca toi cei care reusese in ‘af punctul de pormive este sabres claro scp Ini Bla recuneseut sc, pentru a stabil ar tla, nevoie de insufletie, vials si puter, susfinte de o dlorintaraitoare de a traduce acl scop in echivalent ‘iu material 9a tote aceste mari adevirur, dar ut sin de unde sat cum si pund mina peun milion ee dolar. Ar fost ies 6 renune gi st abandonezt, spundnd: Et bine dees mea este bund, dar nu pot face nin cua, ny am de unde si objn milionul de dolar de care am hnvoie” Exact asa arf spis majaritstes osmenilor, dar hnveste gi cazul reverendului Gunsaulus. Ce a spus ce 1 facut este att de important, inet acum vil vom yrczana sill vor lisa sine spun el insti povesten sa cleo imbattdupi-aiaza steam in camera mee, sindinds a modal dea cstga bani neces pre arm pune plana ta apa. MA ginceam de peony lidar ne errr dco ol ‘nde!‘Atuncgaolo mam hoist voi obtine milion Solari carer rebut und Cam? Numa esa. Cantal inportants era hodirvea deo {ani intra tp bie determina won sp hin snomental in cre mam formals lar in in ‘decirin de» objne bani tte peroad fis, a Sipe de i eter cnitel Ue perce po el ‘irl mal simjeem nicodals pind stun. Cova di Inurl meu pare 58 puna «De ce al aj scents Hotirre cu mulls vreme fn urna? Bani ‘step dintoteatnas TCrurlau incepta se precipite. Arm anunjat a rele et aveam st sustino predict a doos 2 cimine Tela aCe a face doch ag sven un tlion Sols Meam ape of Incr a discus imei, dar Sa murrranee deschie cf sarina nor cif lc! mt presateam pedica de aprogpe dot an de ‘Am termina eas cu mutant de mez nop ‘Mom culeat ct un seinen de needle, ce dan do prs tee er Or Diminae nam teat deve, am cit pred. tm Ingenunchat 5 mam rogt ca procs tot ‘jung a urechle culva cae in va afer bani de ‘timp coma rogam, am ayut lars ace sentient de ‘sigrant, cb hun sven sceeaed. De emo, ce binecuvinare of nu rant rn put inoue! Schimb, sabconstentul ma furnzat material rwacinaria m tert sur Ar despa peered os ‘som i mine pind organist av prac {nti de educate une tei = eg ak isk Ir peace sin sso ep devo spa (ina tei mom ges, ta di pie Savile crt de peseun cam in nd al an Sinus indepae ce tun Mi ncaa ceva foc. A vert iia sna a $9 ope “rie plct prin Cred cha fae nde “ar tot cea sp dich a seen nmin de dla Fura vadovedi chew ced in dumnenoant in ‘recs dumpesvensd,dack wo st ven nhc ‘Sine oul me, vv. da milion de dolar eminem chan Php Amour” Ténsrl Gunsauiis 9 dus ta bir. dom ‘Armous $i sea Isat milion. Cu acest bani lm pus tavele natal Tehnologic Armour canscut tum sub mumele de Inst Tehnologe lino. Milonul de dol de cae ven neve ra parvenit sub forma dees. In spate el tten darn pe care tinal Guna" adipostise ta minte vreme de ‘pmpe dla. Temarai acts ers mportant — a bint bani la pin de trizec st ase le ore dup ce a jn la 0 ore erm de -obine, sr staiit un plan com (ret pentru obfine ‘Noera nimi nou sa singular in gindure pst de substan ale Gamenle sn span al lab dea lace ot den milion de dol. Ofcuser afi nai tea a simi de ated at aut acelast gind. Da ea ‘eva cv adevdrt unc si dilestin dein bearers inacea smb ce porns cna lst generaliiie a svparte ss dclarat fern: Vo obtine ai ban in a yotindeo siptimans™m2, DELANDEELABANL In plus, acest principiu. prin care reverend Gunsauus sea obtinut milional de dolar este inc valnbil! Siva sts Ia indeminal Legea universal fumetiones28azica iin vremea in cae tinal tor a folosito cu atta succes. Scop precis si planuri precise Remarcai cA Asa Candler si reverendul Fre Gunsaulus aveau cova in comun. Amndoi cun wimitorul adevir ef idelle se pot convedt! In b print-an seap preis si plan precise ‘Daca suntet! unl ditre cel ce ered c& munca grea rateva ea ma facet acestegresali Insite terminal acest capitel, vi rein atenfia cu ‘teva damenit importante in enre a fos inregstat un een al eonduceri si deci un nou tip de year putea pis ocazitnebaite: 1. Jn domenial politi, se observ 0 cerere ces: nda de noi sei, 0 cerere cae nu indie altceva ecét o urgent 2. Domeniul banca nee print prion de reforms. 5. Industria are nevoie de nol conduestor. Viitorul conductor din industrie tebuie sb se consider, entra rezista un funetionar publica cru dato- Fe este sil conduch afacerle in asa fel Inct <8 ‘a prjudicieze nick un individ gi nel un grup, 4.Conducitorul relgios al vitorulal va webul si sen mai mult atenie nevoilor de moment ale dis- ipolilor st, solute! laproblemele lor economice126 DELAIDERLA BANE i personale sf mal puting atentietreutulul apus ‘s oitorula!indepsna. 5.In avocaturi, medina si educate, un nou tip de conducere, gi, int-o oarecare mst, 10 cond ‘loc sunt nacesae, cesta este 1m adevir veri fat in domeniul educaiei. Un conductor in acest domeniutrebuiestgaseas’ de acum solu i ‘Seana pe cameni cum = aplice canosintele pe care le acumuleaza Ia scoala. El trebuie 8 so ‘bazeze mal mult pe practic si mai putin pe teorie. Acestea sunt doar citeva dintre dome in are prezinti noi oeazi pentru noi conductor, pe fundal ‘une noi modalitih de a conduce, Lumen se afl ‘rapid schimbare, Asta inseamna cd miloacee pin ca Sunt insulate noi deprinderi oamenilr trebuie si adapteze la acesie schimbr, Miloncele descrise a Sunt cele care, mai mult decitoricare altele, rum cvilizatic. inci modalitati de a obtine o shujba bun’ Tnformatia cuprina aici este rezultatul car al mul torani de experien!, in cursul crora mit de oameni a {ot ajuta isl vanda sevice la un pret bun, TExperienia a demonstrat ch urmdtoarele mons ‘fer cle mai direct i efiiente metode dea face ca ce ete in Utarea de ofertanti de servici si ca ce fer 88 se intense 1. Birr de pasar: Trebuie sd avem gui sna gem deci! birurilecu repute, a ror direct [LANIFICAREA ORGANK2ATA aw {yi pot demonstra cu date precise rezultatlesatis- fctoore. Exist carecim putine astel de brow 2 Putte: Incerat tn ziaw,jurnale spedalizate sow revise. Anunjurile secrete sunt eficente in ‘asl color cate concureaea entre postuth in omental clerical sa ca functionari pli. Ana turile publice funcjioneaza mai bine pentra cei ce ‘auth reall de afacer,dacd spar in bare pe care lecumpsrs tipul de persoand care a polatil sk ‘objina sujba Textultrcbute progatit de un expert, care injelege cum includ sufciente ealitath pentru a provoea rispunsur {Seo personae de soicitare a postu Sunt ade sate Frmelor pocticulare som persoanelor fice care au cel mal probabil nevoie de servile ofe- ‘ite. Scrisorile tebuie 58 fe infotdeatina cre! dac- tografate si semnate de mana. Alatuet de ser soare tebuie tvimis un ydosar® sau o scurt Ist Se califcte ale solctantuhi. Ait sersonren, ot Sllistaar webu sie pregaite de un expert. Res> Dect instructiunile in ceea ce privestefurnizarea Informatilor) 4 Solictran postu prin intermediut cunogtnfelr ‘tunel eind este posbi, solictantul ar trebui ‘se striduiasch =f stabileascd primal contact ft potential now set prin cunostinje comune ‘Acwasth metoda de abordare este avantjonss in ‘mod special pent cei care c9ut3 relat n deme- nil canduceri st nu dese sparc se noses 5 Salita personal In anit oazi, poate f mai ficient a Salictantul 33 ofere personal servile Potenfalilor sf in care cxz o enumerare complet Invscis » ealfierilor pentru post este neces‘vind in vedere eh potential gf varadescori st Aiscute dosaral eu asocai. (Cum si pregititi un ,Dosar” sau un Curriculum ‘ceturmeazt a fijdecat la tibunal. Cu exeptia stati {n care colctantul are experient in progitiea acesto slosare, a reba fie consultat un exper ale cul se ‘ici sunt absolut indispensable. Comercianti de: ‘ces angsjeaza persoane cae intleg arta psihologie ‘publi in prezentatea meritelor mari lor. Cine a servill personale de oferit ar trebul st faci Ia fe. dosar sunt necesare informatil de pul: 1. Edwcaie: Enuntat pe scurt, dar hott ein ine posedati si asupra ciror oblecte vat cone tuat in goals, motivindu-vd specalizarea, 2. Experenta Dac ave experients legat de similae cu cea pe eae 0 solicit, dscreti-o etal, dati numtele si adreslesefilor precedent ‘Asigurati-va c8 evidential suficlent de el ‘orice experients special pe care al avut-o pent ‘a ocupa postl la care aspiras. 23. Referinf: Practc orice firma doreste st duno toate implinirile dumneavoastranteroare an ‘cedentele in afacer etc, avin in vedere cv pl ‘af! In pozitia de potential angoat in slujbe PLANIFCAREA ORGANIZATA oy rispundere, Atasafi la dosar copit xerox dup scrisoi din poten 2 foxtilor si », profesorilorcarev-auindrumat; €-tnor persoane proeminente pe a cor judecat se poate pune baz 4. Fotografie proprie: Atasai la dosaral dumneavoas ‘rao fotografie recent neinréate 5. Slt pst prais: Evita a cere um pot fs 8 descrie car ee pozitieanume efutai. Nu solic- tai niciodata un simplu post”. Aceasta indics {aptl om dispuneti de ocalificarespacalizats 6. Formula ceil pentra postal solicits Dai etal complete cu privize la motivl pentca care cedeti ck suet califiat pent pozitia specifica pe care 0 urmarifi, Acesta este cel mal insemnat detain al solctri dummeavoasra Va determina ‘nmat mare masurd decst orice alteva calificarea ‘pe care oveti primi, 7. Oferit-at sa Inert operon de prob: Aceasta ar putea parea o sugesti radical, dar experienta a loveditca a esueazs rarer in eSstigaren mscar a unei perioade de proba. Dact sunt sigur pe calificiile dummeavoaseS, my avefi nevoie decit {eo sanst;acwea de 2 fi testa. Deva din aceasta faptl cS ave incredere in capacitatea dumnea- woastra de a ocupa postul pe care il dont: este foarte convingitor si claiiafi ed oferta dumnea- woastr ge bazesza pe130 DELAIDEELA BANE 4. increderea dumneavoast in capacitatea de oeupa post bs inerederea dumneavoasta in decizia potent Juks nou gf dea va angaj dupa probs ‘ hotairea dumnenvonstts dea acupa poaitia. 8. Cunaasteren prof afacerior potential dn neootsrt sf Inainte solicit un post, facet ‘cefeetate sufcienth pentru 9 intra in contact ‘focerile ga vi fomiliariza pe deplin cx aceast afacere indicat tn dosar cunosintle dobainl fn acest domenis. Acest icra va impresion, indica faptal caved imaginate si ca v2 inten

You might also like

• Strategii Si Metode de Comunicare Intr-O Organizatie

  

  Document6 pages

  Strategii Si Metode de Comunicare Intr-O Organizatie

  Jumpup Inthewood

  No ratings yet
• Puterea Magica A Gandului

  

  Document21 pages

  Puterea Magica A Gandului

  despinetta

  95% (19)
• Analiza Situaţiei Geostrategice A României Privind Formele Infracţiunilor Transfrontaliere

  

  Document8 pages

  Analiza Situaţiei Geostrategice A României Privind Formele Infracţiunilor Transfrontaliere

  Jumpup Inthewood

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Ref Managementul Investigării

  

  Document11 pages

  Ref Managementul Investigării

  Jumpup Inthewood

  No ratings yet
• Abraham Moles - Psihologia Kitsch-Ului PDF

  

  Document90 pages

  Abraham Moles - Psihologia Kitsch-Ului PDF

  Ana-Maria

  No ratings yet
• Tipuri Si Tehnici de Comunicare

  

  Document38 pages

  Tipuri Si Tehnici de Comunicare

  haversham

  No ratings yet
• A.T - Al Treilea Val

  

  Document339 pages

  A.T - Al Treilea Val

  xannt

  No ratings yet
• Cum Sa Devii Un Manager Nesuferit

  

  Document13 pages

  Cum Sa Devii Un Manager Nesuferit

  Jumpup Inthewood

  No ratings yet
• Ancora Succesului

  

  Document3 pages

  Ancora Succesului

  riffen

  100% (1)
• 1comportamentul Organizational Si Punerea in Practica A Strategiei

  

  Document27 pages

  1comportamentul Organizational Si Punerea in Practica A Strategiei

  Florin Cozma

  No ratings yet
• Capital Intelectual

  

  Document111 pages

  Capital Intelectual

  Claudia Alexandru

  No ratings yet
• Alan Pease - Limbajul Vorbirii

  

  Document105 pages

  Alan Pease - Limbajul Vorbirii

  Deris Bogdan Ionut

  95% (20)
• Alvin Toffler-Socul Viitorului 1-0-10

  

  Document290 pages

  Alvin Toffler-Socul Viitorului 1-0-10

  Alina Mocanu

  100% (1)
• Unele Aspecte Privind Folosirea Investigatorilor Sub Acoperire Si A Colaboratorilor

  

  Document25 pages

  Unele Aspecte Privind Folosirea Investigatorilor Sub Acoperire Si A Colaboratorilor

  Jumpup Inthewood

  No ratings yet
• C.G. Jung - IN LUMEA ARHETIPURILOR

  

  Document168 pages

  C.G. Jung - IN LUMEA ARHETIPURILOR

  Miruna Herovanu

  97% (64)
• Europol PDF

  

  Document18 pages

  Europol PDF

  Doina Turculeţ

  No ratings yet
• Jose Ortega Y Gasset-Idei Si Credinte

  

  Document98 pages

  Jose Ortega Y Gasset-Idei Si Credinte

  Jumpup Inthewood

  No ratings yet
• Cadranul Banilor

  

  Document22 pages

  Cadranul Banilor

  iuly35

  100% (18)
• Allan Pease-Abilitati de Comunicare 02

  

  Document30 pages

  Allan Pease-Abilitati de Comunicare 02

  cocoloni

  No ratings yet
• Capital Intelectual

  

  Document111 pages

  Capital Intelectual

  Claudia Alexandru

  No ratings yet
• Robert Kiyosaki Tanar Si Bogat

  

  Document222 pages

  Robert Kiyosaki Tanar Si Bogat

  Andreii Andrei

  No ratings yet
• Imagine Si Comunicare in Afaceri Curs

  

  Document69 pages

  Imagine Si Comunicare in Afaceri Curs

  Caulfield Holden

  No ratings yet
• Rolul Liderului

  

  Document3 pages

  Rolul Liderului

  Jumpup Inthewood

  No ratings yet
• Herjeu, Radu - Tehnici de Propaganda, Manipulare Si Persuasiune in Televiziune 1

  

  Document186 pages

  Herjeu, Radu - Tehnici de Propaganda, Manipulare Si Persuasiune in Televiziune 1

  Eduard Nicolae Ciobanu

  No ratings yet
• Antreprenoriat Si Resurse Umane

  

  Document3 pages

  Antreprenoriat Si Resurse Umane

  Jumpup Inthewood

  No ratings yet
• Allan Pease-Abilitati de Comunicare 02

  

  Document30 pages

  Allan Pease-Abilitati de Comunicare 02

  cocoloni

  No ratings yet
• Penal General An I - Sem - I

  

  Document137 pages

  Penal General An I - Sem - I

  Mona Petrescu

  No ratings yet
• Curs Drept Civil Comentat Si Adnotat

  

  Document34 pages

  Curs Drept Civil Comentat Si Adnotat

  lorin

  100% (2)
• Omul Si Timpul

  

  Document2 pages

  Omul Si Timpul

  Jumpup Inthewood

  No ratings yet
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (587)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (894)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (399)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (73)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5794)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (838)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1891)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1090)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2219)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (344)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (265)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1015)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1712)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1839)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2099)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2322)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (119)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1937)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4609)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4200)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1103)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carre

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)