You are on page 1of 29

Protocol Clinic Naţional „Intoleranţa la lactoză la copil”, 2012

MINISTERUL МИНИСТЕРСТВО
SĂNĂTĂŢII ЗДРАВООХРАНЕНИЯ
AL REPUBLICII MOLDOVA РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА

INTOLERANŢA LA LACTOZĂ LA COPIL
protocol clinic naţional

PCN - 166

Chişinău
2012

1

Protocol Clinic Naţional „Intoleranţa la lactoză la copil”, 2012

CUPRINS
ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT................................................................................................................ 2
PREFAŢĂ………………………………………………………………………………………………………………… 3

A. PARTEA ÎNTRODUCTIVĂ…………………………………………………………………………………………..3
A.1. Diagnosticul:..................................................................................................................................................... 3
A.2. Codul bolii:....................................................................................................................................................... 3
A.3. Utilizatorii: ....................................................................................................................................................... 3
A.4. Scopurile protocolului ....................................................................................................................................... 3
A.5. Data elaborării protocolului: 2012 ..................................................................................................................... 3
A.6. Data reviziei următoare: 2014............................................................................................................................ 3
A.7. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor ce au participat la elaborarea protocolului:........... 4
A.8. Definiţiile folosite în document ......................................................................................................................... 4
A.9. Informaţie epidemiologică................................................................................................................................. 5

B. PARTEA GENERALĂ………………………………………………………………………………………………... 6
B.1. Nivel de asistenţă medicală primară ................................................................................................................... 6
B.2. Nivel consultativ specializat .............................................................................................................................. 7
B.3. Nivel de asistenţă medicală spitalicească............................................................................................................ 8

C. 1. ALGORITMI DE CONDUITĂ 10
C 1.1.Managementul de conduită al intoleranţei la lactoză la copii ......................................................................... 10

C.2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI PROCEDURILOR 11
C.2.1. Clasificarea .................................................................................................................................................. 11
C.2.2. Factori de risc............................................................................................................................................... 11
C.2.3. Profilaxia...................................................................................................................................................... 12
C.2.4. Screening-ul ................................................................................................................................................. 12
C.2.5. Conduita pacientului..................................................................................................................................... 12
C.2.5.1. Anamneza............................................................................................................................................. 12
C.2.5.2. Examenul clinic .................................................................................................................................... 12
C.2.5.3. Investigaţii paraclinice .......................................................................................................................... 14
C.2.5.4. Diagnosticul diferenţiat ......................................................................................................................... 18
C.2.6. Tratamentul ............................................................................................................................................. 18
C.2.6.1. Tratamentul nemedicamentos............................................................................................................ 19
C.2.6.2. Tratamentul medicamentos ............................................................................................................... 21
C.2.7. Supravegherea.............................................................................................................................................. 22
C.2.8. Complicaţiile................................................................................................................................................ 22

D. RESURSE UMANE ŞI MATERIALE NECESARE PENTRU IMPLEMENTAREA PREVEDERILOR
PROTOCOLULUI............................................................................................................................................................. 22
D.1. Instituţiile de asistenţă medicală primară.......................................................................................................... 22
D.1. Instituţiile de asistenţă medicală primară secţiile de asistenţă medicală specializată de ambulator ..................... 22
D.3. Instituţiile de asistenţă medicală spitalicească: secţii de copii ale spitalelor raionale, municipale....................... 23
D.4. Instituţiile de asistenţă medicală spitalicească: secţii de copii ale spitalelor republicane .................................... 23

E. INDICATORII DE MONITORIZARE A IMPLIMENTĂRII PROTOCOLULUI............................................... 24
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................................................ 25
Anexa 1. Ghidul pacientului cu intoleranţă la lactoză................................................................................................... 26

2

Scopurile protocolului 1. · Centrele medicilor de familie (medic de familie). Codul bolii (CIM 10): E 73 E 73. IMSP Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului (medic pediatru. · Asociaţiile medicale teritoriale (medic de familie. Data elaborării protocolului: 2012 A. care nu sunt incluse în protocolul clinic naţional.8 Alte intoleranţe la lactoză E 73. PARTEA ÎNTRODUCTIVĂ A. fără precizare A. 2012 ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT CIM-X Clasificarea Internaţională a Maladiilor. · Secţiile de copii ale spitalelor raionale şi municipale (medic pediatru. Sporirea eficienţei diagnosticului precoce al intoleranţei la lactoză la copii. revizia a X-a OMS Organizaţia Mondială a Sănătăţii FAI Fără Alte Informaţii PREFAŢĂ Protocolul naţional a fost elaborat de către grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova (MS RM). forma tipică. Intoleranţă secundară la lactoză. A. medic gastroenterolog). Sporirea calităţii tratamentului pacienţilor cu intoleranţă la lactoză. Data reviziei următoare: 2014 3 . · Instituţiile/secţiile consultative (medic gastroenterolog). medic gastroenterolog). A.1. medic gastroenterolog). constituit din specialiştii IMSP Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului. Ameliorarea calităţii examinărilor clinice şi paraclinice a pacienţilor cu intoleranţă la lactoză.6. Boala celiacă. 2. · Centrele de sănătate (medic de familie).5.0 Deficit congenital în lactază E 73.2. Diagnostic: 1. A.4.3. 2. A. medic pediatru.1 Deficit secundar în lactază E 73. Deficit congenital de lactază. · Secţia gastrologie. Utilizatorii: · Oficiile medicilor de familie (medic de familie şi asistentele medicale).9 Intoleranţă la lactoză. Protocolul de faţă a fost fondat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind „Intoleranţa la lactoză la copil” şi va servi drept bază pentru elaborarea protocoalelor instituţionale. La recomandarea MS RM pentru monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare. Protocol Clinic Naţional „Intoleranţa la lactoză la copil”. 3.

doctor habilitat Şef secţie gastrologie. Intoleranţa la lactoză . neafectate. 4 . Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor ce au participat la elaborarea protocolului: Numele Funcţia deţinută Dr. Definiţiile folosite în document Malabsorbţia intestinală – complex de manifestări clinice digestive şi extradigestive.7. Protocolul a fost discutat aprobat si contrasemnat: Denumirea institutiei Persoana responsabila . Deficitul congenital de lactază – lipsa/scăderea activităţii lactazei în enterocite integre. Deficitul de lactază (intoleranţa la lactoză) – lipsa/reducerea ereditară sau dobîndită a sintezei lactazei de către enterocitele mucoasei intestinale.8. domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului. manifestată clinic prin intoleranţă digestivă. Dr. datorat dereglărilor mecanismelor de digestie. în cadrul altor afecţiuni. IMSP Institutul de Cercetări Ştiinţifice în doctorand domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului. Deficit de dizaharidaze – entitate clinică. Ion Mihu. în rezultatul consumului de alimente ce conţin lactoză. absorbţie şi transportare a nutrientelor.enzimopatie congenitală sau dobîndită. de către mucoasa intestinală.semnatura Societatea Ştiinţifico-Practică a Pediatrilor din Moldova Asociaţia Medicilor de Familie din RM Comisia Ştiinţifico-Metodică de profil „Pediatrie” Agenţia Medicamentului Consiliul de experţi al Ministerului Sănătăţii Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate Compania Naţionala de Asigurări în Medicină A. Deficitul dobândit de lactază – lipsa/scăderea activităţii lactazei în enterocite lezate. Protocol Clinic Naţional „Intoleranţa la lactoză la copil”. Olga Tighineanu. Secţia gastrologie. IMSP Institutul de Cercetări Ştiinţifice în în medicină. determinată de absenţa sau secreţia insuficientă de dizaharidaze. profesor univer. 2012 A.

Mexicanii din SUA (bărbaţi) 55 5. în funcţie de aria geografică.8 9. Date epidemiologice a deficitului congenital de lactază. Indienii din SUA 100 5 . Balcani 55 4. Creta 56 6.9. Americanii de culoare albă 12 8. Italia centrală 19 14. Libienii 78 13. Africa 20-23 16. Americanii din Africa 45 20. Danemarca 5 5. Evreii americani 68. Protocol Clinic Naţional „Intoleranţa la lactoză la copil”. Marea Britanie 5-15 6. din nefericere. Locuitorii din Asia de Sud-Est 98 20. urmat de un protocol terapeutic iraţional. Australienii de origine europeană 4 3. Italia de nord 52 3. Informaţie epidemiologică Intoleranţa la lactoză se evidenţiază printr-o mare variabilitate epidemiologică. Italia de sud 41 19.3 18. în funcţie de aria geografică Ţara % Ţara % 1. Mongolia 87. pe cînd în nordul Europei 5-15 %. tip tardiv. Locuitorii din nordul Europei 5 4. Beduinii 25 17. Franţa de nord 17 12. Cipru 66 8. Ucraina. Suedia 2 2. Aborigenii australieni 85 16. China 93 19. chinezi. America de Sud 65-75 12. 2012 A. Franţa de Sud 65 7. eschimosi. indienii americani). Sicilia 71 11. Olanda 1 1. Însă diagnosticul de intoleranţa la lactoză este stabilit extrem de rar. Belarus 15 11. Locuitorii din Asia Centrală 80 14. Intoleranţa la lactoză reprezintă cea mai frecventă formă a malabsorbţiei intestinale la copii. Indienii (adulţi) 50 2. Rusia. China nord-estică 92. Finlandia 18 13. În populatiile care nu consumă lapte în mod tradiţional constituie 40-90 % (aborigenii din Australia. Tabelul 1. Elveţia 10 7. Alaska 80 15. India de sud 70 10.9 17. India de nord 27 18. Germania 15 9. Austria 15-20 10. India (copii) 20 15.

1. 2. Ø Investigaţii paraclinice obligatorii (vezi tabelul 7).2. PARTEA GENERALĂ B. gastroenterologului pediatru. Profilaxia primară · Metode de profilaxie primară la moment pentru Ø Măsuri de profilaxie primară nu se întreprind (vezi caseta 4).4) · Screening-ul copiilor diagnosticaţi cu intoleranţa la Ø Copiii predispuşi genetic şi cu manifestări clinice evidente (vezi lactoză prevede monitorizarea răspunsului la regimul caseta 7). 1.3) regim fără lactoză.3) alimentelor ce conţin lactoză. · Manifestărie clinice – diaree. (capitolul 2. Recomandabil: sumarul urinei. meteorism.3) intoleranţa la lactoză nu se întreprind.3) produselor lactate. Ø Investigaţii paraclinice recomandabile (vezi casetele 7-12. intoleranţă la lactoză interval de 30 minute pînă la 2 ore de la consumul Ø Examenul clinic (vezi caseta 7. flatulenţă. (capitolul 2. însă fără a omite faptul că Profilaxia secundară constă în: intoleranţa la lactoză uneori este o problemă temporară. teste clinice. (capitolul 2.2. în lipsa ameliorării clinice după (capitolul 2.5. Deciderea consultului · Diagnosticul intoleranţei la lactoză se confirmă prin Obligatoriu: specialistului şi/sau evaluarea clinică. Protocol Clinic Naţional „Intoleranţa la lactoză la copil”. Ø Evaluarea criteriilor pentru spitalizare (vezi caseta 21). Profilaxia 1. . tratamentul deficienţelor instalate şi evaluarea complicaţiilor. 6). 2012 B. Obligatoriu: diagnosticului de · Prezenţa factorului alimentar .5. dureri abdominale.omiterea produselor ce conţin lactoză (vezi caseta 4). Screening-ul Obligatoriu: · Screening-ul primar al intoleranţei la lactoză nu există. Profilaxia secundară · Profilaxia secundară este direcţionată spre evitarea Obligatoriu: (capitolul 2. testul de toleranţă la lactoză. tabelul 7) . Suspectarea · Anamneza eredocolaterală. I II III 2.1.1. Ø Diagnosticul diferenţial (vezi caseta 14.3. Ø Pacienţii cu intoleranţă la lactoză sunt direcţionaţi la consultaţia spitalizării examenul endoscopic şi histologic. coprograma şi testele clinice. Diagnosticul 2. tabelul 3). tabelul 3).debut de obicei într-un Ø Anamneza şi evaluarea factorilor de risc (vezi casetele 3. 1. borborisme. · Investigaţiile de laborator includ: hemoleucograma. 3. Tratamentul 6 . igienodietetic. Nivel de asistenţă medicală primară Descriere Motive Paşi (măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare) I II III 1.

(capitolul 2. flatulenţă. 4. borborisme. 2012 3.4) · Screening-ul copiilor diagnosticaţi cu intoleranţa la Ø Copiii predispuşi genetic şi cu manifestări clinice evidente (vezi lactoză prevede monitorizarea răspunsului la regimul caseta 7). · Suplinirea deficienţelor vitaminice şi minerale.3) intoleranţa la lactoză nu se întreprind.5.2. meteorism.2. tabelul 3).1.debut de obicei într-un Ø Anamneza şi evaluarea factorilor de risc (vezi casetele 3. (capitolul 2. Profilaxia 1. 1. Ø Se elaborează un plan individual.3. Protocol Clinic Naţional „Intoleranţa la lactoză la copil”. însă fără a omite faptul că Profilaxia secundară constă în: intoleranţa la lactoză uneori este o problemă temporară.6. dureri abdominale. Ø Recomandări privind modificarea regimului igienodietetic (vezi (capitolul 2. tabelul 3). 6). · Manifestărie clinice – diaree. Obligatoriu: medicamentos · Tratamentul creşterii exuberante a microflorei Ø Tratamentul medicamentos simptomatic. B. Ø Investigaţii paraclinice recomandabile (vezi casetele 7-12. Profilaxia primară · Metode de profilaxie primară la moment pentru Ø Măsuri de profilaxie primară nu se întreprind (vezi caseta 4). (capitolul 2. Profilaxia secundară · Profilaxia secundară este direcţionată spre evitarea Obligatoriu: (capitolul 2. Tratamentul · DIETA FĂRĂ LACTOZĂ este piatra de temelie în Obligatoriu: nemedicamentos tratamentul intoleranţei la lactoză. intoleranţă la lactoză interval de 30 minute pînă la 2 ore de la consumul Ø Examenul clinic (vezi caseta 7. · Tratamentul poluării bacteriene.1. Ø Diagnosticul diferenţial (vezi caseta 14. Tratamentul · Tratamentul proceselor de digestie. · Investigaţiile de laborator includ: hemoleucograma. Screening-ul Obligatoriu: · Screening-ul primar al intoleranţei la lactoză nu există. evoluţia intoleranţei la lactoză (vezi caseta 23). 3. Supravegherea Supravegherea pacienţilor se efectuaează în comun cu Obligatoriu: (capitolul 2. în funcţie de forma clinică şi pediatru şi medicul de familie.1) casetele 16-19). nutriţionist.7) medicul specialist gastroenterolog pediatru. Diagnosticul 2.3) produselor lactate.3) alimentelor ce conţin lactoză. Suspectarea · Anamneza eredocolaterală. igienodietetic. 2.omiterea produselor ce conţin lactoză (vezi caseta 4). 1.6.2.2. Recomandabil: sumarul urinei. Ø Investigaţii paraclinice obligatorii (vezi tabelul 7). (capitolul 2. Nivel consultativ specializat Descriere Motive Paşi (măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare) I II III 1.2) condiţionat patogene. tabelul 7 . Obligatoriu: diagnosticului de · Prezenţa factorului alimentar . coprograma şi testele clinice. tratamentul deficienţelor instalate şi evaluarea complicaţiilor. .

1. Ø Pacienţii cu intoleranţă la lactoză sunt direcţionaţi la consultaţia spitalizării examenul endoscopic şi histologic. 3. Supravegherea Supravegherea pacienţilor se efectuaează în comun cu Obligatoriu: (capitolul 2. · Tratamentul poluării bacteriene. Obligatoriu: diagnosticului de · Prezenţa factorului alimentar . Ø Diagnosticul diferenţial (vezi caseta 14. evoluţia intoleranţei la lactoză (vezi caseta 23). Ø Se elaborează un plan individual. tabelul 3).2) condiţionat patogene. nutriţionist. 2012 7) . gastroenterologului pediatru. Confirmarea · Anamneza eredocolaterală. Recomandabil: 8 .6. alimentelor ce conţin lactoză. · Investigaţiile iniţiale de laborator includ: hemoleucograma.5. 6). Ø Investigaţii paraclinice obligatorii (vezi tabelul 7).2. dureri abdominale. tabelul 3).7) medicul specialist gastroenterolog pediatru. Nivel de asistenţă medicală spitalicească Descriere Motive Paşi (măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare) I II III 1. Deciderea consultului · Diagnosticul intoleranţei la lactoză se confirmă prin Obligatoriu: specialistului şi/sau evaluarea clinică. în funcţie de forma clinică şi pediatru şi medicul de familie. Tratamentul · Tratamentul proceselor de digestie. teste clinice. Diagnosticul 2. diagnostice şi terapeutice care nu pot fi executate în condiţii de ambulator (examenul endoscopic cu biopsie). B. borborisme. 2.1) casetele 16-19). I II III 2. 3. Protocol Clinic Naţional „Intoleranţa la lactoză la copil”. Tratamentul 3.3. Spitalizare · Spitalizarea este necesară pentru efectuarea procedurilor ØCriteriile de spitalizare (vezi caseta 21). testul de toleranţă la lactoză.2. · Suplinirea deficienţelor vitaminice şi minerale. meteorism.1. · Manifestărie clinice – diaree. Obligatoriu: medicamentos · Tratamentul creşterii exuberante a microflorei Ø Tratamentul medicamentos simptomatic. intoleranţă la lactoză interval de 30 minute pînă la 2 ore de la consumul Ø Examenul clinic (vezi caseta 7. flatulenţă. Tratamentul · DIETA FĂRĂ LACTOZĂ este piatra de temelie în Obligatoriu: nemedicamentos tratamentul intoleranţei la lactoză.debut de obicei într-un Ø Anamneza şi evaluarea factorilor de risc (vezi casetele 3. în lipsa ameliorării clinice după (capitolul 2.3) regim fără lactoză. Ø Recomandări privind modificarea regimului igienodietetic (vezi (capitolul 2. (capitolul 2. Ø Evaluarea criteriilor pentru spitalizare (vezi caseta 21).6. 4.

tabelul · Testul de toleranţă la lactoză indică o curbă glicemică plată 7) .2) condiţionat patogene. Tratamentul · DIETA FĂRĂ LACTOZĂ este piatra de temelie în Obligatoriu: nemedicamentos tratamentul intoleranţei la lactoză. după încărcarea cu lactoză. Tratamentul 3. Tratamentul · Tratamentul proceselor de digestie. Obligatoriu: medicamentos · Tratamentul creşterii exuberante a microflorei Ø Tratamentul medicamentos simptomatic. · Aplicarea criteriilor de externare. · Pot fi utilizate. 4.1) casetele 16-19). serologice. ü recomandări pentru medicul de familie.6. · Elaborarea planului individual de supraveghere în funcţie de ü recomandări explicite pentru pacient.1. coprograma şi testele clinice. Externarea Extrasul obligatoriu va conţine: OBLIGATORIU: ü diagnosticul precizat desfăşurat. la necesitate: examinări imunologice. 2012 sumarul urinei. · Tratamentul poluării bacteriene. 3. conform planului tip de supraveghere. · Oferirea informaţiei pentru pacient. evoluţia bolii. ü rezultatele investigaţiilor şi tratamentului efectuat. (capitolul 2. radiografia radiocarpală. 3. · suplinirea deficienţelor vitaminice şi minerale. ce includ examenul ecografic. Protocol Clinic Naţional „Intoleranţa la lactoză la copil”.6. proceduri imagistice complementare. 9 . Ø Investigaţii paraclinice recomandabile (vezi casetele 7-12. Ø Recomandări privind modificarea regimului igienodietetic (vezi (capitolul 2.2.

Examenul coprologic cu biopsie curbă glicemică plată după pH ≤ 5 încărcarea cu lactoză amidonul – ↑ Metoda imunohistochimică celuloză – ↑ rude de gr.1.2 ore de la apartenenţa rasială şi etnică consumul alimentelor ce conţin lactoză Da 2 1 CAZ SUSPECT Da 3 Da Da Da Testul intoleranţei Examenul endoscopic. Protocol Clinic Naţional „Intoleranţa la lactoză la copil”.Managementul de conduită al intoleranţei la lactoză la copii Manifestări clinice diaree Factori de risc senzaţie de plenitudine factorul genetic dureri abdominale naştere prematură debut după 30 minute . 1. ALGORITM DE CONDUITĂ C 1.I cu intoleranţă scăderea sau absenţa aparatului la lactoză enzimatic la nivelul marginii în perie 5 4 6 Da 82 % Da mucoasă Intoleranţa la lactoză normală 7 congenitală 8 Nu Nu Da modificările Intoleranţa la lactoză Da patologiei de dobîndită bază 9 10 TRATAMENT LEGENDĂ Dietă fără lactoză Suplinirea deficienţelor instalate condiţie 11 opţiune Da soluţie SUPRAVEGHERE 12 10 . 2012 C.

datorită unei cu vîrsta. ascardioza responsabile de . 2010]. Protocol Clinic Naţional „Intoleranţa la lactoză la copil”.giardiaza.persistenţa activităţii lactazice reprezintă o mutaţie genetică adaptativă (întîlnită la populaţiile crescatoare de animale şi consumatoare de lapte).deţinătorii acestui genotip sunt predispuşi la intoleranţa primară la lactoză şi asocierea acesteaia cu un risc crescut de osteoporoză şi fracturi ca urmare a unei densitati minerale osoase scazute. a activitatii lactazei .mutaţia genetică care a permis intestinului să digere lactoza este o reacţie de adaptare a organismului la condiţiile mediului.Kwashiorkor etnice Notă: după suportarea salmonelozei sau dizenterie. o intoleranţa primară la lactoză: .gastroenterita acuta lactaza. · Vîrsta .cu lactozurie (tip Holzel) . Clasificarea intolernaţei la lactoză I. Factorii de risc în intolernaţa la lactoză · Factorul genetic . o intoleranţa congenitală la lactoză: . Clasificarea intoleranţei la lactoză Caseta 1.deficitul congenital (de la .analizarea acestui polimorfism a permis estimarea unei variante genetice asociată cu lipsa de persistenţă a lactazei la adult.2. la orice vîrstă. . 2012 C. .boala celiaca naştere) al enzimei fiziologică progresivă. prin existenta unui polimorfism T/C în poziţia 13910 a genei lactazei ce condiţionează cantitatea de lactază enterală.2.boala Wipple genetic. DESCRIEREA METODELOR.rata de reducere a nivelului de lactază sunt determinate genetic.tip tardiv b) Deficitul dobândit (secundar) de lactază Caseta 2. Factori de risc Caseta 3.fără lactozurie (tip Durand) .hipolactazie (reducerea .deficitul primar de lactază cu debut tardiv este o situatie relativ normal. odata . C. Cauzele intoleranţei la lactoză la copii · Intoleranţa congenitală · Intoleranţa primară · Intoleranţa secundară .intoleranţa primară la lactoză: declinul activităţii enzimatice începe de obicei la vîrsta preşcolară (2-6 ani). 11 . iar deficitul de lactază este astfel o condiţie relativ normală.transmitere autozomal-recesivă.2. caracterizată prin incapacitatea de a sintetiza lactază.gastropatia diabetica codificarea lactazei lactaza este determinată . în anumite grupuri .descreşterea nivelului de . . intoleranţa la lactoză se dezvoltă în 35-40 % cazuri.2. Malabsorbţia dizaharidelor 1. o varianta cromozomială 5q22 pare să fie asociată cu esofagita eozinofilică [Rothenberg. deoarece după ablactare are loc regresia activităţii lactazice.boala Crohn mutaţii a genei din enterocite) . . însă se poate înregistra şi un debut tardiv. Deficitul de lactază: a) Deficitul congenital (primar) de lactază .1. iar în cazul infectării cu rotavirus este de 100 %. TEHNICILOR ŞI PROCEDURILOR C.

pentru a evita intoleranţa la lactoză congenitală. datorită adaptării la o dietă bogată în lactate. avansarea activităţii lactazice 24-28 săpt. · Apartenenţa rasială şi etnică .5. avansarea activităţii lactazice în intestinul distal 28-34 săpt. C.evitarea produselor lactate. Conduita pacientului C. C.5.4. tratamentul deficienţelor instalate şi evaluarea complicaţiilor.un adult deţine circa 5-10 % din nivelul lactazei al nou-nascutului. · Screening-ul copiilor diagnosticaţi cu intoleranţa la lactoză prevede monitorizarea răspunsului la regimul igienodietetic. 2012 . însă prevalenţa cea mai ridicată se semnalează printre populaţia asiatică. în lipsa altor surse alimentare hrănitoare.tipul alimentaţiei la sugari. deoarece predomină hrana vegetală.3. copilul necesită o supraveghere mai minuţioasă. însă în cazul cunoaşterii unui deficit congenital de lactază la părinţi. Anamneza Caseta 6. Intervenţii chirurgicale · Anamneza patologică 12 . · Naşterea prematură .diversificarea incorectă. sud-americană şi africană. activitate lactazică în intestinul proximal 17-24 săpt.2. Activitatea lactazei în diferite perioade Perioada intrauterină Termenul gestaţiei Activitatea 10-12 săpt. activitate lactazică maximală Perioada extrauterină Vîrsta Activitatea 6-12 luni diminuarea activităţii lactazice 3-5 ani declin esenţial a activităţii lactazice C. activitatea lactazică constituie 30 % (comparativ cu nou-născuţii la termen) 39-40 săpt. însă fără a omite faptul că intoleranţa la lactoză uneori este o deficienţă temporară.1. Protocol Clinic Naţional „Intoleranţa la lactoză la copil”. Repere anamnestice pentru diagnosticul intoleranţei la lactoză · Debutul manifestărilor clinice · Anamneza eredocolaterală · Datele antropometrice . . Screeningul intoleranţei la lactoză la copii · Screening-ul primar al intoleranţei la lactoză nu există. Profilaxia Caseta 4.populaţiile din zonele nordice.naşterea între 28 şi 32 de săptămîni de gestaţie.în zonele calde şi umede. Screening-ul Caseta 5. .afectarea poate fi similară oricarei rase.intoleranţa la lactoză . prezintă rar deficit de lactază. Profilaxia intoleranţei la lactoză la copii Măsuri de profilaxie primară în intoleranţa la lactoză la momnet nu se întreprind.2. Profilaxia secundară constă în: . deoarece această enzimă creşte la sfîrşitul celui de-al III trimestru.retard staturoponderal · Manifestări generale · Factorul alimentar · Manifestări gastrointestinale . . deficitul de lactază are o frecvenţă foarte ridicată.2. predispune copii la un nivel redus de lactază.2. Tabelul 2.

spumos pilorostenoza . Examenul clinic Caseta 7. verzui . (secundar) de lactază .5.exicoză cu dereglări hidro- (tip Holzel) laptelui în .25 – p. ce agravează tabloul clinic expus anterior.colici abdominale . Protocol Clinic Naţional „Intoleranţa la lactoză la copil”. explozivă borborisme . spumos-apos .urină cu miros acid . . grupul etnic.2. La copiii cu vîrste mai mici fenomenele specifice apar după consumul > 200 ml. .dureri abdominale .pe parcursul vieţii . . gradul II < p.dureri abdominale în lactoză intermitente Deficitul dobîndit .conform unor studii. diaree apoasă .severitatea simptomelor depinde de numeroşi factori: toleranţa individuală. flatulenţă. . lichide şi spumoase.2.produsele obţinute în rezultatul fermentaţiei bacteriene a moleculelor de lactoză în intestinul gros (CO2. galben deschis . diaree rebelă . miros acid . scaun apos alimentaţie.din primele zile de .10 1-2 DS .10 ≥ . Manifestările clinice ale intoleranţei la lactoză . acizi graşi.meteorism. tardiv1 după ingestia sau păstoasă borborisme produselor bogate .odată cu .deficit de masă. rata de digestie. spumos electrolitice alimentaţie . gradul I pc. Particularităţi clinice ale intoleranţei la lactoză Tipul deficitului Debutul Scaunul Manifestări suplimentare Deficitul congenital de .absorbţia scazută a glucozei în intestinul subţire poate induce temporar o stare de hipoglicemie şi fatigabilitate. diaree rebelă . ce pot mima (tip Durand) . apa şi metan) conduc la apariţia: · senzaţiei de plenitudine.2 DS 1Manifestările clinice sunt în funcţie de volumul de lapte ingerat. 2012 C. vîrstă. miros acriu Tabelul 4. · dureri abdominale colicative. scaun apos .malnutriţie severă .meteorism. miros acid . · meteorism. Tabelul 3.vome abundente după fiecare lactază fără lactozurie viaţă . 13 .efectul osmotic al dizaharidelor provocă: · diaree. 75 % din pacienţii cu intoleranţă la lactoză au concomitent şi intoleranţă la fructoză. .la 30 min – 1 oră . Deficitul staturoponderal în intoleranţă la lactoză la copii Metoda percentilelor Metoda devierilor standard Deficit ponderal . uneori pînă la 10-15 scaune în zi.borborisme intestinale lactază cu lactozurie introducerea .uneori nefrocalcinoză Deficitul congenital de . .malnutriţie severă Deficitul de lactază tip .manifestările clinice debutează de obicei într-un interval de 30 minute pînă la 2 ore de la consumul alimentelor ce conţin lactoză.deficit de masă. verzui .simptomatologia este foarte variabilă. flatulenţă. iar la adolescenţi – după administrarea unui volum > 500ml.

Testul intoleranţei la lactoză Etapizarea 1.2. · Administrarea lactozei în doză de 2 g/kg corp/masă. ü examenul endoscopic şi histologic. pacientul consumă 250-300 ml lapte sau 1 mg de lactoză/kg corp.1 mmol/l. · Aprecierea repetată a nivelului de hidrogen în aerul expirat.3.talie mai joasă de mediu pc. . Protocol Clinic Naţional „Intoleranţa la lactoză la copil”.5. Administrarea lactozei în doză 8 de 2 g/kg corp/masă. Curba glicemică după provocarea cu lactoză 2. ü răspuns clinic la regimul recomandat. Testul hidrogenului în aerul expirat · Aprecierea nivelului iniţial de hidrogen.25 – p. .normalizarea scaunului este la a 2-3 zi. Investigaţii paraclinice Diagnosticul intoleranţei la lactoză este bazat pe 5 pilieri: ü anamneza şi clinica. Caseta 9. mmol/l Rezultate 5 . În 82% cazuri poate fi diagnosticată intoleranţa la lactoză. 3.curbă glicemică plată după încărcarea cu lactoză. . . Teste clinice în diagnosticul intoleranţei la lactoză · Test clinic de provocare .10 ≥ . Caseta 10. ü examenul coprologic.talie joasă < p. cu ameliorare clinică evidentă.rude de gr. a nivelului de glucoză 6 în sînge.norma – creşterea glicemiei cu 4 >1. Verificarea repetată.metodă simplă. Caseta 8.curbă plată după încărcarea cu 3 lactoză indică deficit de lactază.metodă simplă şi neinvazivă de diagnostic a intoleranţei la lactoză.prevede un regim de eliminare a produselor lactate.I cu intoleranţă la lactoză. Aprecierea nivelului iniţial de Testul intoleranţei la lactoză glucoză. · În normă – < 0. 2012 Deficit statural .2 DS C. . 0 15 30 60 Timpul după provocare (min) Diagnosticul deficitului de lactază norma apaltisată plată Dacă un copil are: .10 1-2 DS . fără a ingera nimic 3-5 ore ulterior şi cu monitorizare clinică în următoarele 2-3 ore. 14 . neinvazivă de autodiagnosticare a intoleranţei la lactoză. ü teste de provocare.dimineaţa à jeun. la 15 7 minute. · Test clinic de eliminare .1 ml/min.

. pătrunderea în vena portă. colici.în prezenţa manifestărilor clinice. o Genotip – 13910 T/C (heterozigot): rareori se asociază cu intoleranţa primară. 3.diagnosticul diferenţial între intoleranţa primară şi secundară (boala celiacă. în circuitul mic şi plămîni. o Genotip – 13910 T/T (homozigot): nu exista predispoziţie genetică. . si o alergie alimentara sau un deficit de diaminoxidaza. . Aceasta inseamna ca productia enzimei care scindeaza lactoza scade in cursul vietii. dar nu si diagnosticul ca in acest moment s-ar fi dezvoltat o intoleranta la lactoza.hipoglicemie neprecizată. . în functie de genotipul obţinut : 1. Diagnosticul de certitudine se poate face printr-un test de incarcare cu lactoza. neinvazivă. 15 . · Metoda: reacţie de polimerizare în lant cu detecţie prin electroforeza acizilor nucleici.folosirea heparinei ca anticoagulant. · Specimen recoltat – sînge venos.boli inflamatorii intestinale. Genotipul homozigot C/C confirma predispozitia genetica pentru intoleranta primara la lactoza. . Protocol Clinic Naţional „Intoleranţa la lactoză la copil”.nu este influenţată de momentul recoltării sau de patologiile asociate. Testul genetic pentru intoleranţa la lactoză · Indicaţii directe . . colita ulceroasă). Pentru parintii si fratii unui copil homozigot C/C exista posibilitatea ca si acestia sa prezinte/dezvolte intoleranta la lactoza.metodă simplă. Particularităţi ale testului. · Indicaţii indirecte . · Avantaje . vărsături. 2. · Cauze de respingere a probei . Un rezultat pozitiv C/C in copilarie indica o predispozitie genetica. o rezultat genetic negativ . cu acumulare de hidrogen. · Interpretarea rezultatelor o test genetic pozitiv – se recomandă regim alactozat. Genotipul homozigot T/T infirma predispozitia genetica pentru intoleranta primara la lactoza. boala Crohn. impune diagnosticul diferenţial cu alte forme de intoleranţă la lapte determinate de: . Se vor lua in considerare pentru diagnosticul diferential. fatigabilitate si cefalee după consum de produse lactozate. 2012 · ↑ 0.pacientului nu trebuie să consume lactoză preventiv.meteorism abdominal.alergia la lapte (în cazul malabsorbţiei proteinelor) şi alte produse lactate.evaluarea genotipului C/T poate stabili predispoziţia genetică pentru intoleranţa la lactoză: o Genotip – 13910 C/C (homozigot): predispoziţie genetica evident. diaree. pe langa formele de intoleranta secundara la lactoza. .deficitul de diaminoxidaza. . in aceasta situatie poate deveni manifesta o intoleranta la lactoza de cauza secundara. . In cazul genotipului heterozigot C/T o intoleranta primara la lactoza este improbabila. Caseta 11. Totusi. în aerul expirat.alte alergii alimentare. evoluează prin manifestări clinice uşoare.1 ml/min – fermentaţia excesivă a lactozei de către bacterii în colon.suspecţie de intoleranţă la lactoză. La copii trebuie luat in considerare si diagnosticul diferential cu alergia la alimente. greaţă. deoarece capacitatea de compensare este redusa la pacientii heterozigoti.un avantaj major este că testul genetic poate face diferenţierea între intoleranţa primară şi cea secundară.

. · Precauţii: . . . 16 . Examenul histologic în intoleranţa la lactoză · Indicaţii: .ca screening pentru cancerul intestinal.acordul scris al unuia dintre părinţi sau a reprezentatului legal al copilului.boli pulmonare severe. · Pregatire generala: . . · Metoda: . .mucoasa intestinală are aspect normal.are rolul de a relaxa şi a induce somnolenţa cu amnezie retrogradă (pacientul nu-şi aminteşte ce s-a întîmplat pe parcursul examinării).acordul scris al unuia dintre părinţi sau a reprezentatului legal al copilului.prezenţa implanţilor (se va face profilaxia cu antibiotice).distrofie extremă la sugari. · Anestezia . 2012 Caseta 12. Protocol Clinic Naţional „Intoleranţa la lactoză la copil”. .de scurtă durată.examinări histologice.Stabilirea diagnosticului. .teste de coagulare.metoda imunohistochimică pune în evidenţă scăderea sau absenţa aparatului enzimatic la nivelul marginii în perie. nu se intubează pacientul ca la o operaţie clasică.preluarea fragmentelor mucoasei intestinului subţire.grupa sanguină.aprecierea extinderii procesului şi a gradului de severitate. deoarece aerul insuflat pentru destinderea stomacului provoacă dureri. .intravenoasă. pentru examenul histologic. DE REŢINUT!!! Conform consensului internaţional este necesar de prelevat cel puţin 4 probe.stabilirea prezenţei complicaţiilor. . .stabilirea diagnosticului. · Contraindicatii: .grupa sanguină. Examenul endoscopic în intoleranţa la lactoză · Avantaje: .posibilitatea preluării biopsiilor. · Pregatiri generale: . .beneficiul în vederea diagnosticului este esenţial şi depăşeşte cu mult riscurile. doar în deficitul de lactază secundar apar modificările bolii de bază.hemoleucograma. .hemoleucograma.abţinerea de la alimentaţie 6 ore înainte de procedură. Caseta 13. .teste de coagulare. inclusiv vilozităţile şi „marginea în perie”. .tulburări sanguine.consiliere psihologică.malformaţii cardiace decompensate cu insuficienţă cardiacă NYHA III-IV. . · Indicatii: . . Ø Tabloul endoscopic . .metoda cea mai exactă pentru vizualizarea tubului digestiv. . . · Pregătirea tractului digestiv superior: .

diagnostic diferenţial şi aprecierea patologiilor concomitente.eritrociturie minimă.bifido. ↓. Ig E totală. Fibrinogenul. cu deviere spre stînga. Protrombina. B12 – N. ↓. . . Fierului seric – N. 17 .diagnostic difernţial. . . . Osteodensitometria . ALAT. Examenul sumar al urinei . ↓.↑.leucocite – N. Timpul de coagulare.Eozinofile – ↑. Examenul coproparazitologic . . ↓. . 2012 Tabelul 5. Examenul sumar de sînge .hormoni de creştere (somatotropina). . în special a formelor atipice de E. . Rh . ↓.cea mai nouă achiziţie de diagnostic. ASAT – N. Proteina generală – N. Acidul folic – N. .amidonul – ↑. ↑. Ureea. ↓.hormoni tiroidieni (T3 şi T4). Protocol Clinic Naţional „Intoleranţa la lactoză la copil”. . . .Leucocite – N.anse intestinale dilatate.↑.Ig A. Natriul. .colli. creatinina – N. Hormonii .proteina C-reactivă.Limfocite – ↑.factorul reumoatoid. Examinări de laborator pentru stabilirea intoleranţei la lactoză la copii Examinarea paraclinică Rezultatele scontate Testele biochimice .VSH – ↑. în 50 % cazuri. Teste imunologice . . Examenul coprologic . Bilirubina – N.estimarea corelaţiei dintre vîrsta osoasă şi biologică.celuloză – ↑. P –↓. pentru vizualizarea intestinului subţire.şi lactobacterii – ↓. . . . Examinarea florei intestinale .complexele imuno-circulante (CIC).proteine – N.pentru aprecierea gradului demineralizării osoase şi pentru aprecierea de tratament şi monitorizare. Grupa sanguină . Tabelul 6. .metodă endoscopică neinvazivă.flora condiţionat patogenă – ↑. ↑. Alte examinări instrumentale efectuate pentru diagnosticul intoleranţei la lactoză Examinarea Rezultatele scontate paraclinică Ecografia organelor . Transferina – N. . . Vit. Ca. FA – N. . Radiografia . . radiocarpală Endocapsula . absent. . abdominale . . .Hemoglobina – N.pH ≤ 5 (aprecierea acidităţii scaunului). . Kaliul. ↓. Albumina – N. .

Natriul R O Zincul.2. diagnosticul diferenţial poate fi efectuat cu o gamă largă de maladii gastrointestinale. C.Infestaţii parazitare Notă: · Deficitul de lactază nu trebuie confundat cu intoleranţa la proteinele laptelui de vacă. Protocol Clinic Naţional „Intoleranţa la lactoză la copil”. 2012 Tabelul 7.Reflux gastroesofagian . Maladii pentru diferenţierea intoleranţei la lactoză la copii .Gastrita şi duodenita .Gastroenterita .Boala Crohn şi rectocolita ulcerohemoragică .Sindromul intestinului iritabil . 18 . Examinările clinice şi paraclinice în cadrul asistenţei medicale (AM) primare. R – recomandabil.Enterocolita . P R R O Kaliul. Magneziul R O Timpul de coagulare R R Determinarea trombocitelor R O Fibrinogen R O Prtotrombina R O Teste serologice R O Teste imunologice R O O – obligatoriu.5.Malabsorbţia proteinelor . specializate de ambulator şi spitalicească AM primară AM specializată AM de ambulator spitalicească Examen endoscopic O Examenul histologic O Radiografia panoramică abdominală R Ecografia organelor abdominale O O Examenul sumar de sînge O O O Examenul sumar al urinei O O O Coprograma O O O Examenul coproparazitologic O O O Coprocultura O O Echilibrul acido-bazic R R Albumina R O Proteina generală R O ALAT. Diagnosticul diferenţial al intoleranţei la lactoză la copii Caseta 14.4. cauzată de interacţiunea sistemului imunitar. ASAT R O Bilirubina R O Ureea R O Creatinina R O Fierului seric R O Transferina R R Ca. · Luînd în consideraţie că manifestările clinice ale intoleranţei la lactoză sunt comune pentru majoritatea patologiilor sistemului digestiv.

Protocol Clinic Naţional „Intoleranţa la lactoză la copil”. · La copii trebuiesc limitate produsele ce conţin proteina integrală a laptelui de vacă pentru profilaxia alergiei la laptele de vacă şi formarea insuficienţei dobîndite (secundare) de lactază. .6. . Recomandări pentru copii pînă la 1 an cu alimentaţie artificială d. Recomanadări generale b. Formele congenitale Recomandări pentru copii pînă la 1 an cu alimentaţie naturală . Tratamentul nemedicamentos Caseta 16.prepararea terciurilor în baza aceloraşi amestecuri. Recomandări pentru copii mari Recomanadări generale (indiferent de vîrstă şi tipul alimentaţiei) · Cantitatea de lactoză în laptele matern nu este în funcţie de regimul dietetic al mamei. a. .tratamentul complicaţiilor. Obiectivele regimului igienodietetic Tratamentul deficitului de lactază este dietetic cu reducerea sau excluderea din alimentaţie a preparatelor de lapte în funcţie de forma congenitală sau dobîndită a acestuia şi vîrsta cpilului.ablactarea sau .eficacitatea regimului alactozat se face în baza: manifestărilor clinice şi examenul coprologic (în special pH). C.2. · să faciliteze procesele de reparaţie în intestin.în pofida intoleranţei congenitale la lactoză se recomandă menţinerea maximală a alimentaţiei naturale (dacă indicele staturo-ponderal corespunde vîrstei). A. .tratamentul deficienţelor instalate (vezi protocolul clinic naţional „Malabsorbţia intestinală la copil”). Tratamentul în intoleranţa la lactoză Caseta 15. · proteinele să posede valoare energetică mare. · să favorizeze asimilarea Ca. · să conţină amestec optim al raportului P/Ca. . Caseta 17.scăderea volumului laptelui matern în alimentaţia sugarului.înlocuirea parţială a laptelui matern cu amestecuri alactozate (în caz de neeficienţă).2. · să influinţeze benefic microbiocenoza intestinală. 2012 C. 19 .administrarea de lactază (galactozidază). însă se respectă următoarele principii: . Fe.tratamentul patologiilor asociate. Cerinţele pentru alimentarea copiilor cu leziuni ale mucoasei intestinale · fără lactoză. Tipurile de tratament în intoleranţa la lactoză · Tratament nemedicamentos · Tratament medicamentos: .6. Nu se recomandă! .1. Recomandări pentru copii pînă la 1 an cu alimentaţie naturală c.

uşor asimilabilă.amestecul optim al raportului Ca/P nu numai că favorizează asimilarea Ca dar influenţează benefic şi microbiocenoza intestinală.osmolaritatea minimă a amestecului oferă posibilitatea de administrare în cazul lezării mucoasei intestinale. „NAN fără lactoză” .alimentaţia se face foarte restrictiv şi se păstrează pe toată viaţa.nucleotidele componente intensifică procesele de regenerare a mucoasei intestinale. . în prealabil stors şi se lasă pentru cîteva minute pentru a avea loc fermentarea. „Lactaza Bebi” . cu lactază şi administrarea acestuia peste 30 minute. . zahăr şi gluten. 2012 .în funcţie de vîrstă.conţine lipide antiinflamatorii (acidul docozoexaenic şi acidul gamalinolenic). . regenerarea celulară. după care restul volumului de lapte copilul se alimentează la piept. pentru copiii cu deficit congenital de lactază sunt indicate formulele fără lapte Nestlé. . Ø Fermentul se administrează la fiecare priză alimentară. . ignorîndu-se modificările examenului coprologic.nu conţine lactoză. .conţinutul optim de zinc determină regenerarea mucoasei intestinale şi micşorează intensitatea şi durata diareei. Protocol Clinic Naţional „Intoleranţa la lactoză la copil”. Lactază. „Lact-Aid” – 5-6 picături la 250 ml lapte Ø Doza de lactază 600-900 un. . „Alfare” .acizii graşi polinesaturaţi diminuează activitatea procesului inflamator la nivelul mucoasei intestinale.trigliceridele cu lanţ mediu prezintă o sursă energetică valoroasă.o altă metodă de menţinere a alimentaţiei naturale este prelucrarea eventuală a laptelui stors.conţinutul optim de proteine favorizează o creştere şi o dezvoltarea armonioasă a copilului. (1/6 – 1/4 capsule “Lactaza”) la 100 ml lapte.în cazul formelor uşoare ale intoleranţei la lactoză. . 20 . care micşorează activitatea proceselor inflamatorii. Lactază.nucleotidele facilitează sinteza proteinelor. .amestec de proteine serice înalt hidrolizate obţinut în rezultatul hidrolizării enzimatice şi ultrafiltrării. sinteza citokinelor antiinflamatorii şi ameliorează răspunsul imun al celulelor-T. adică fără manifestări clinice.3450 un. Ø Se introduce în prima porţie de lapte. . . se absoarbe şi se asimilează uşor chiar şi în condiţiile unei mucoase intestinale atrofiate. copiilor atunci când trebuie să evite lactoza. alimentaţia naturală este menţinută în totalmente. Recomandări pentru copii pînă la 1 an cu alimentaţie artificială . . Administrarea de lactază „Lactaza” (capsule Nature’s Way ) . . .este o formula specială destinată alimentaţiei sugarilor. reechilibrarea sistemului imun.700 un.are o valoare nutritivă comparativ mai mare cu alte amestecuri hidrolizate ceea ce asigură un adaos ponderal mai eficient.lipsa lactozei ameliorează vădit manifestările clinice.

· excluderea complicaţiilor. cărnuri. cum ar fi laptele praf pentru cafea sau frişca vegetală. . bomboanele. biscuiţi.Restabilirea şi menţinerea curbei ponderale normale. prăjituri etc. cu cel mai mic grad posibil de efecte adverse. Dacă oricare din acestea apare pe etichetă.2. Criteriile de externare a copiilor cu intoleranţă la lactoză · ameliorarea manifestărilor clinice. produse solide din lapte praf şi lapte praf degresat. C. amestecuri pentru clătite.Preîntîmpinarea complicaţiilor şi restabilirea densitătăţii osoase. margarina. · Trebuie citite cu atenţie etichetele de la produsele alimentare.Atenuarea manifestărilor gastrointestinale şi sistemice. Tratamentul medicamentos Caseta 20. . şi deci. · prezenţa complicaţiilor. unele din supele-cremă. Caseta 22. lapte bătut. preparate de sosuri. produse intermediare din lapte. salate snacks-uri. · Se vor evita formele alimentare în care laptele nu este evident (budincile. · forma refractară la regimul alactozat. Managementul deficitului de lactază Alimentaţie naturală Alimentaţie artificială Necesarul alimentar: 120 ml x 5 ori/zi Necesarul alimentar: 120 ml x 5 ori/zi 40 ml amestec fără lactoză 40 ml amestec fără lactoză 80 ml laptele mamei 80 ml amestec standard x 5 ori/zi x 5 ori/zi 120 ml laptele mamei x 2-3 ori/zi 120 ml amestec standard x 2-3 ori/zi 120 ml amestec fără lactoză x 2-3 ori/zi 120 ml amestec fără lactoză x 2-3 ori/zi Amestecul fără lactoză şi laptele mamei timp de Amestecurile fără lactoză şi standard timp de 24 ore trebuie să fie administrate omogen 24 ore trebuie să fie administrate omogen Caseta 19. Protocol Clinic Naţional „Intoleranţa la lactoză la copil”. ci şi cuvinte ca zer. care pot conţine ingrediente derivate din lapte. · răspuns la tratamentul medicamentos.). ciocolatele.6. 21 . Obiectivele tratamentului medicamentos în intoleranţa la lactoză . produsul poate conţine lactoză. 2012 Caseta 18. · Echilibrarea hidroelectrolitică . Criteriile de spitalizare a copiilor cu intoleranţă la lactoză · efectuarea investigaţiilor invazive (jejunoscopia cu biopsie). căutînd nu numai laptele sau lactoza.necesită terapie infuzională în funcţie de deficitul instalat. · răspuns la regimul alactozat. Recomandări la produsele alimentare ce conţin lapte · Este important să se examineze atent aşa-zisele produse non-lactate. pot conţine lactoză.2. musli procesate. Caseta 21.

coprograma. Supravegherea pacienţilor cu intoleranţă la lactoză F Se vor respecta următoarele recomandări: . Medicamente: · tratament simptomatic. 22 . osteoporoză. Complicaţiile Caseta 24.2. · asistenta medicală. D. teste biochimice (proteina totală. · medic de laborator. .Monitorizarea copiilor cu intoleranţă la lactoză: · 1 an după stabilirea diagnosticului: 1 dată la 6 luni.Profilaxia rahitismului. · la necesitate mai frecvent. sumarul urinei. 2012 C. Supravegherea copiilor cu intoleranţă la lactoză Caseta 23. asistenţă · cîntar pentru copii mari.Respectarea dietei fără lactoză.7. ALAT. D. ambulator · ultrasonograf. · anemie. sumarul urinei. . osteopenie. bilirubina şi fracţiile ei).1. · laborator clinic standard pentru determinarea: hemoleucogramei. RESURSE UMANE ŞI MATERIALE NECESARE PENTRU IMPLEMENTAREA PREVEDERILOR PROTOCOLULUI Personal: · medic de familie certificat.8. Instituţiile · taliometru. specializată de · fonendoscop. Instituţiile/ Dispozitive medicale: secţiile de · cîntar pentru sugari. · asistente medicale. medicală · tonometru. Protocol Clinic Naţional „Intoleranţa la lactoză la copil”. primară · fonendoscop. Complicaţiile intoleranţei la lactoză la copii · rahitism. · ulterior: 1 dată pe an. F Perioada de supraveghere va dura în funcţie de forma clinică. în funcţie de forma clinică. · medic gastroenterolog. Medicamente: · tratament simptomatic. de asistenţă · panglica-centimetru. · laborator clinic standard pentru determinarea: hemoleucogramei. D. medicală · panglica-centimetru. C.2. ASAT. coprograma. · infecţii respiratorii recurente.2. · laborant Dispozitive medicale: · cîntar pentru sugari. · cîntar pentru copii mari. Personal: · medic pediatru. · medic imagist. osteoporozei.

Instituţiile · acces la consultaţiile calificate: nutriţionist. coprograma. · fonendoscop. teste biochimice (proteina totală. spitalicească: · medic imagist. republicane · laborator clinic standard pentru determinarea: hemoleucogramei. · medic de laborator. 23 . secţii de gastrologie ale · panglica-centimetru. § laborator clinic standard pentru determinareA: hemoleucogramei.3. · panglica-centimetru. · serviciul morfologic cu citologie. Protocol Clinic Naţional „Intoleranţa la lactoză la copil”. Ca. Na. · laborator imunologic. de asistenţă · medic pediatru certificat. Medicamente: · tratament simptomatic. K. · serviciul morfologic cu citologie. CIC. Medicamente: · tratament simptomatic.4. · teste serologice. fierul seric. ASAT. ALAT. ALAT. P. sumarul urinei. § teste serologice. · medic pediatru certificat. fierul seric. municipale Dispozitive medicale: · cîntar pentru sugari. secţii de copii ale · medic morfopatolog. psiholog. genetic. · asistente medicale. Personal: · medic gastroenterolog pediatru certificat. ASAT. psiholog. · medic imagist. teste biochimice (proteina totală. K. bilirubina şi fracţiile ei). · acces la consultaţiile calificate: dietolog. · cabinet radiologic. Instituţiile · medic gastroenterolog pediatru certificat. spitalelor · fonendoscop. genetic. · fibrogastroscop. spitalicească: · cîntar pentru copii mari. bilirubina şi fracţiile ei). · cîntar pentru copii mari. medicală · medic de laborator. CIC. raionale. Ca. P. spitalelor · asistente medicale. · cabinet radiologic. 2012 Personal: D. Na. · fibrogastroscop. de asistenţă Dispozitive medicale: medicală · cîntar pentru sugari. D. · laborator imunologic.

cărora li sa află sub supravegherea intoleranţă la intoleranţă la lactoză. Ameliorarea 3. pe familie şi gastrolog-pediatru. Ponderea Numărul pacienţilor cu Numărul total de pacienţi cu examinării pacienţilor cu diagnosticul de intoleranţă intoleranţă la lactoză. Depistarea 1. clinice 2.1. pe naţional „Intoleranţa la parcursul ultimului an x lactoză la copil” 100 24 . paraclinic obligatoriu recomandărilor conform protocolului clinic recomandărilor naţional „Intoleranţa la protocolului clinic lactoză la copil”. care se pacienţilor cu diagnosticul de la lactoză. pe apariţia semnelor parcursul unui an x 100 parcursul ultimului an. Ponderea Numărul pacienţilor cu Numărul total de pacienţi cu precoce a pacienţilor cu diagnosticul stabilit de diagnosticul de intoleranţă la pacienţilor cu diagnosticul stabilit de intoleranţă la lactoză în lactoză. INDICATORII DE MONITORIZARE A IMPLIMENTĂRII PROTOCOLULUI No Scopul Scopul Metoda de calculare a indicatorului Numărătorul Numitorul 1. Protocol Clinic Naţional „Intoleranţa la lactoză la copil”. medicului de familie şi lactoză cărora li sa efectuat paraclinic şi tratamentul specialistului pe parcursul examenul clinic şi obligatoriu conform ultimului an.1. efectuat examenul clinic. 2012 E. care se află sub intoleranţă la intoleranţă la lactoză în prima lună de la apariţia supravegherea medicului de lactoză prima lună de la semnelor clinice.

F. Journal of Dairy Science 70(2): 397–406. "Improved lactose digestion and intolerance among African-American adolescent girls fed a dairy-rich diet. Maxwell.. Vol. M. A Racial Difference in Incidence of Lactase Deficiency: A Survey of Milk Intolerance and Lactase Deficiency in Healthy Adult Males. P2295-2303. Simoons... "Approximately 75% of the world's population loses the ability to completely digest a physiological dose of lactose after infancy". Archives of Internal Medlit 120(3): 261–269. Cook. M. D. Jones. Peltonen L. and Vawser. M. 11. Sahi T. 1967. H. Milk and Lactose Intolerance in Healthy Orientals. 10. J. 7. F. Thomas. Behrendt. A. T. and Bayless. Human Genetics 13(2): 118–125. Savilahti E. M. Lactase Deficiency in the South African Bantu. National Institutes of Health. Committee On. Retrieved 2009-02-03.. T. M. "A worldwide correlation of lactase persistence phenotype and genotypes". Medical Journal of Australia 1(2): 46–49. G. Flatz. Hoch.. Genet. "Identification of a variant associated with adult-type hypolactasia". Kelser. and Kinsley.S. Pediatrics 118 (3): 1279–1286. B. Lancet 287(7440): 725–730. S. 25 . Bulhões.Y.2009. J. Ingram. 1968. Children. W.S. and Adolescents". Crane G." Journal of the American Dietetic Association. Naim.. Rohrer. D. T. 14. 1987. M. J. South African Medical Journal 41(Dec): 1194–1196. Evidence against nutritional adaption of tolerance to lactose. Järvelä I (2002). and Kajubi. D. 6. Silveira. 5. G. 1969. Nature 221(5182): 758–759. Science 160(3823): 83–84.. I. 1967. Primary adult lactose intolerance and the milking habit: A problem in biological and cultural interrelations. Swallow. 8. Tribal Incidence of Lactase Deficiency in Uganda. 15. C. Annual Review of Genetics 37: 197–219. K. Nat. (2010). Welsh. 2. Protocol Clinic Naţional „Intoleranţa la lactoză la copil”. N. and Rosensweig. B. Huang. 30 (2): 233–7. and Paustian. “Impaired trafficking and Subcellular Localization of a Mutant Lactase associated with congenital Lactase Deficiency”. Australasian Annals of Medicine 17(4): 300–306. C. Review of the medical research. 2012 BIBLIOGRAFIE 1. N. U. 2000. Oliveira. 13. S. Flatz.. Gastroenterology. Mazzuca. S.R. H. Jersky. (2007). M. 19. D. D. K. 18.. and Levitt. Brazilian Journal of Medical and Biological Research 40 (11): 1441–6.A. 1969. Bayless. R. Swallow.B. M. "Genetics Oflactasepersistence Andlactoseintolerance". R. M. H. Isolated Lactase Deficiency: Correlation of Laboratory Studies and Clinical Data. 1967. L. 4. B. 12.136(7). E. M. V. G. R. G. 16. Milk intolerance and microbe-containing dairy foods. 1966. M. Knudsen.. National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases. (2006). National Digestive Diseases Information Clearinghouse (March 2006). "Correlation between lactose absorption and the C/T-13910 and G/A-22018 mutations of the lactase-phlorizin hydrolase (LCT) gene in adult-type hypolactasia".. Journal of the American Medical Association 197(12): 968–972. H. 1968. B. 9. Heyman. G. Savaiano. Bolin T. "Lactose Intolerance in Infants. Terwilliger JD. S. and Rotthauwe. 3. Matte. Digestive Diseases and Sciences 14(12): 819–836. Goldani. Lactose Intolerance in Thailand. Y. Lactose maldigestion in Australian Aboriginal children.C. Itan.. G. J. 1966.S. 1971. 17.. (2003). N. Lactose intolerance in various ethnic groups in South-East Asia. BMC Evolutionary Biology 10: 36. F. Elliott. and Davis A. D. Enattah NS. F.. A.

şi în special sistemul digestiv. la persoanele ce nu tolerează lactoza. 2012 Anexa 1. În pofida manifestărilor nedorite. toca) lactoza. În imagine este redată toată calea şi soarta lactozei într-un organism cu defcit de lactază. iar ei nu cunosc de această patologie. GHIDUL PACIENTULUI CU INTOLERANŢĂ LA LACTOZĂ Intoleranţa la lactoză constituie incapacitatea de a digera (fărîmiţa. Lactaza creşte în normă la sfîrşitul celui de-al 3-lea trimestru de sarcină. – La fel. lactoza nedigerată rămîne în intestin şi cauzeaza diverse simptome. adică zahărul din lapte. intestinul nu produce suficient lactază. rectocolita ulcerohemoragică. enzima necesară pentru digerarea lactozei. Însă. – Unele medicamente pot de asemenea să cauzeze o producţie mai mică de lactază ducînd la intoleranţa temporară de lactoză. Protocol Clinic Naţional „Intoleranţa la lactoză la copil”. însă simptomele sale neplacute fac deseori părinţii să evite produsele lactate din meniul copiilor. incidenţa bolii pare a fi mai mare la persoanele afectate de diverse patologii intestinale. se Diaree elimină o cantitate mai mare de apă de unde şi apare simptomatologia nedorită. Cînd şi la cine apare intoleranţa la lactoză? 1. deoarece organismul uman de la vîrsta de circa 2 ani nu mai produce cantitate suficientă de lactază ce ar 26 . Vă puneţi întrebarea de ce? Răspundem. ce include esofag. stomac şi intestine. ce ar putea fi absorbite mai uşor în sînge. Predispunere genetică Dacă unul din părinţi face intoleranţă la lactoză. – Ţinem să menţionăm. enzimă produsă de mucoasa intestinului subţire. prin distrugerea ei în zăharuri mai simple numite glucoza şi galactoza. boala Crohn. O mini-lecţie de anatomie Organismul uman. Lactoza ingerată trece prin esofag. atunci nu se exclude faptul că şi bebeluşul ar putea-o face. dar în acelaş timp există copii cu părinţi ce fac intoleranţă. chiar dacă actual nu aveţi probleme cu toleranţa la lactoză. adică o formă congenitală de intoleranţă. ulterior creşte presiunea. trebuie de diferenţiat intoleranţa la lactoză de alergia la proteinele din laptele de vacă. 2. există posibilitatea să o faceţi pe viitor. Glucoză Deci. deficitul de lactază conduce la incapacitatea de a descompune şi de a absorbi zahărul din lapte. Cauza intoleranţei la lactoză este lipsa lactazei. care implică sistemul imunitar. din această cauză nu este obligatoriu evitarea completă a produselor lactate. Nu este o patologie ce pune viaţa în pericol a copiilor. trebuie sa digere lactoza pentru a putea să o transforme în energie. Astfel. toate Lactoza acestea fiind în normă. Naştere prematură Copiii născuţi prematuri nu pot produce întotdeauna cantităţi suficiente de lactază. stomac şi ajunge în intestinul subţire şi întîlneşte un blocaj. ca: boala celiac. deoarece nu găseşte lactază pentru a fi descompusă.

lichide şi spumoase. vîrstă.absorbţia scazută a glucozei în intestinul subţire poate induce temporar o stare de oboseală. Testarea cantităţii de hidrogen. .severitatea simptomelor depinde de numeroşi factori: toleranţa individuală. şi vor continua să se manifeste chiar şi pe dieta de excludere totală a proselor lactate. . .manifestările clinice sunt foarte variabile. cu colici abdominal evidente. la fel o metodă neinvazivă. vă va recomanda să nu mai consumaţi produse lactate pentru o perioadă de timp. · dureri abdominale colicative. ce 27 . pentru a fi evaluate simptomele. grupul etnic. manifestările clinice vor reveni. de la un discomfort abdominal neînsemnat.produsele obţinute în rezultatul fermentaţiei bacteriene a moleculelor de lactoză în intestinul gros (CO2. Plus. există 2 variante de răspuns al organismului: 1. odată cu creşterea vîrstei deficitul va fi tot mai evident. · conform unor studii. Acest rezultat este considerat negativ pentru intoleranţa la lactoză şi este necesar de căutat o altă patologie. ceea ce denotă intoleranţa la lactoză 2. de 10-15 scaune în zi. Este îmbucurător că diagnosticul intoleranţei la lactoză poate fi pus evitînd metodele invazive. Cînd ne adresăm la consultul de specialitate ? · diaree · balonare · dureri abdominale colicative · iritabilitate · oboseală neîntemiată Cum poate fi diagnosticată intoleranţa la lactoză? Dăcă suspectaţi că copilul d-stră face intoleranţă la lactoză este necesar să vă adresaţi medicului. uneori pînă la 10-15 scaune în zi. apa şi metan) conduc la apariţia: · balonare. adică după ce medicul va lua cunoştinţă cu simptomele şi în urma unui examen fizic. manifestările clinice nu vor dispărea. Un alt test clinic este testul de provocare.manifestările clinice debutează de obicei într-un interval de 30 minute pînă la 2 ore de la consumul alimentelor ce conţin lactoză. . acizi graşi. rata de digestie. 75 % din pacienţii cu intoleranţă la lactoză au concomitent şi intoleranţă la fructoză. pînă la o diaree. numit testul clinic de eliminare. Care sunt manifestările clinice ale intoleranţei la lactoză? . · diaree. Protocol Clinic Naţional „Intoleranţa la lactoză la copil”. ce agravează tabloul clinic expus anterior. 2012 scinda lactoza. Dimineaţa pe nemîncate copilului îi se va oferi un pahar de lapte şi ulterior va fi supravegheat de medici pe o perioadă de 2-3 ore. Odată cu introducerea produselor lactate din nou.

Metoda invazivă. 2012 impune să consumati produse ce conţin lactoză.) preparate cu lapte sau derivate din lapte . O decizie raţională este consultul medicului nutriţionist. medicamente ce vă fac rău. Sigur. Patologiile ce pot fi diagnosticate prin această metodă sunt boala celiacă.cerealele pentru micul dejun Legume . medicul vă va ruga să suflaţi în masca pentru a verifica nivelul hidrogenului aflat în respiratie la fiecare 15 minute pe durata testului. însă nestabilirea diagnosticului de bază duce la complicaţii severe şi accentuează şi mai mult evoluţia intoleranţei la lactoză. lapte sau produse lactate Fructe . unde veţi specifica toate produsele alimentare. încît alimentele sunt uşor de digerat şi ulterior asimilate. Vă recomandăm să vă faceţi un carnet de note. Astfel. osteoporoză medicul va recurge la administrarea medicamentelor. pentru a le evita pe viitor. este o procedură stresantă pentru copil.însă care au în componenţa lor ingrediente derivate din lapte. boala Crohn. jejunoscopia cu biopsie. Se va efectua şi testul de toleranţă la lactoză prin determinarea curbei glicemice. Pentru ameliorarea simptomelor. Apoi. Dacă acesta este ridicat.toate brînzeturile ATENŢIE! Există produse etichetate ca neconţinînd produse lactate. chifle. deoarece această boală depinde de dumneavoastră dacă sunteti atent la ceea ce consumaţi. intoleranţa la lactoză este o patologie ce poate fi tratată doar nemedicamentos.legumele preparate cu brînză. Protocol Clinic Naţional „Intoleranţa la lactoză la copil”. se va face la necesitate. brioşe. posibil să aveţi intoleranţă la lactoză. Cum poate fi tratată intoleranţa la lactoză? Din fericire. lapte praf . 28 . Alimente interzise Produsele de panificare .toate produsele de brutarie sau patiserie (biscuiţi. medical vă poate recomanda administrarea Lactazei. oferind necesarul nutritiv şi energetic pentru dezvoltarea armonioasa a copilului. rectocolita ulcerohemoragică. adică doar prin respectarea dietei alactozate şi doar în cazul instalarii deficienţelor ca: rahitism. tortă etc. adică nivelul glucozei în sînge pe nemîncate şi după consumul lactozei. Părinţii şi însuşi copilul au un rol foarte important asupra stării sănătăţii sale. Enzima ce descompune lactoza în zaharuri simple: glucoza şi galactoza. ce poate induce intoleranţa la lactoză. doar în cazul suspecţii unei patologii organice a intestinului. produse lactate.lapte.sucurile de fructe care conţin lactoza Lapte şi produse lactate .

printr-o alimentaţie cît mai diversificată şi plimbaţi-vă la soare cîteva ori pe săptămînă. Succese!!! 29 . Citiţi atent etichetele. În cazul în care nu puteţi suplimenta aceste necesităţi adresaţivă medicului. pentru a vă asigura de lipsa lactozei! 3. Alimentaţi-vă sănătos. 2012 Luînd în consideraţie că. produsele lactate constituie o sursă importantă de calciu şi vitamina D. Protocol Clinic Naţional „Intoleranţa la lactoză la copil”. pentru a lua medicamentele necesare. Evitaţi produsele ce conţin lactoză! 2. De reţinut !!! 1. Administraţi preparatul lactaza pentru digirarea şi asimilarea adecvată a produselor ce conţin lactoză! 4. trebuie să vă asiguraţi că oferiţi organismului cantitatea necesară de aceste elemente.