You are on page 1of 37

MINISTERUL МИНИСТЕРСТВО

SĂNĂTĂŢII ЗДРАВООХРАНЕНИЯ
AL REPUBLICII MOLDOVA РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА

Litiaza biliară la copil

protocol clinic naţional

PCN-153

Chişinău
2011
CUPRINS

1

ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT ......................................................................................... 3
PREFAŢĂ........................................................................................................................................................... 3

A. PARTEA INTRODUCTIVĂ………………………………………………………………………………3
A.1. Diagnosticul: ......................................................................................................................................... 3
A.2. Codul bolii............................................................................................................................................. 3
A.3. Utilizatorii: ............................................................................................................................................ 4
A.4. Scopurile protocolului............................................................................................................................ 4
A.5. Data elaborării protocolului: 2011.......................................................................................................... 4
A.6. Data reviziei următoare: 2013 ................................................................................................................ 4
A.7. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor ce au participat la elaborarea protocolului 4
A.8. Definiţiile folosite în document .............................................................................................................. 5
A.9. Informaţie epidemiologică ..................................................................................................................... 5

B. PARTEA GENERALĂ……………………………………………………………………………………. 6
B.1. Nivel de asistenţă medicală primară........................................................................................................ 6
B.2. Nivel de asistenţă medicală specializată de ambulator............................................................................. 7
B.3. Nivel consultativ specializat ................................................................................................................... 9
B.4. Nivel de asistenţă medicală spitalicească .............................................................................................. 11

C. 1. ALGORITMI DE CONDUITĂ..............................................................................................................14
C 1.1.Managementul de conduită a litiazei biliare la copii............................................................................ 14
C2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI PROCEDURILOR.............................................15
C.2.1. Clasificarea litiazei biliare ................................................................................................................. 15
C.1.2. Factorii de risc .................................................................................................................................. 15
C.2.3. Profilaxia .......................................................................................................................................... 17
C.2.4. Screening-ul...................................................................................................................................... 18
C.2.5. Conduita pacientului ......................................................................................................................... 18
C.2.5.1. Anamneza ......................................................................................................................................... 18
C.2.5.2. Examenul clinic ............................................................................................................................... 18
C.2.5.3. Investigaţii paraclinice.................................................................................................................... 19
C.2.5.4. Diagnosticul diferenţial .................................................................................................................. 23
C.2.6. Tratamentul .................................................................................................................................................... 24
C.2.6.1. Tratamentul nemedicamentos ............................................................................................... 24
C.2.6.2. Tratamentul medicamentos................................................................................................... 25
C.2.6.3 Tratamentul chirurgical......................................................................................................... 31
C.2.7. Complicaţiile..................................................................................................................................... 31

D. RESURSE UMANE ŞI MATERIALE NECESARE PENTRU IMPLEMENTAREA
PREVEDERILOR PROTOCOLULUI......................................................................................................... 31
D.1. Instituţiile de asistenţă medicală primară .............................................................................................. 31
D.2. Instituţiile/secţiile de asistenţă medicală specializată de ambulator ....................................................... 32
D.3. Instituţiile de asistenţă medicală spitalicească: secţii de copii ale spitalelor raionale, municipale........... 33
D.4. Instituţiile de asistenţă medicală spitalicească: secţii de copii ale spitalelor republicane ........................ 33

E. INDICATORII DE MONITORIZARE A IMPLIMENTĂRII PROTOCOLULUI............................. 33

BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................................... 32
Anexa 1. Ghidul pacientului cu litiază biliară .............................................................................................. 36

2

ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT
CIM-X Clasificarea Internaţională a Maladiilor, revizia a X-ea
ASL-O Antistreptolizina
ALAT Alaninaminotransferaza
ASAT Aspartataminotransferaza
CIC Complecşi imuni circulanţi
GGTP Gamaglutamiltranspeptidaza
OMS Organizaţia Mondială a Sănătăţii

PREFAŢĂ
Protocolul naţional a fost elaborat de către grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al
Republicii Moldova (MS RM), constituit din specialiştii IMSP Institutul de Cercetări Ştiinţifice în
domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului. Protocolul a fost fundamentat în conformitate cu
ghidurile internaţionale actuale privind „Litiaza biliară la copil” şi serveşte drept bază pentru
elaborarea protocoalelor instituţionale. La recomandarea MS RM pentru monitorizarea protocoalelor
instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul clinic naţional.
A. PARTEA INTRODUCTIVĂ
A.1. Diagnostic:
1. Litiază biliară veziculară.
2. Litiază biliară coledociană.
A.2. Codul bolii (CIM 10): K 80
K 80 Litiaza biliară
K 80.0 Calcul al veziculei biliare cu colecistită acută
Orice stare menţionată la K 80.2 cu colecistită acută
K 80.1 Calcul al veziculei biliare cu o altă formă de colecistită acută
Colecistită cu colelitiază FAI
Orice stare menţionată la K 80.2cu colecistită (cronică)
K 80.2 Calcul al veziculei biliare fără colecistită
Calcul (blocat) al veziculei biliare
Colecistolitiază fără precizare sau
Colelitiază fără colecistită
Colica biliară (recidivantă)
K 80.3 Calculul canalelor biliare cu angiocolită
Orice stare menţionată la K 80.5 cu angiocolită
K 80.4 Calculul canalelor biliare cu angiocolită şi colecistită
Orice stare menţionată la K 80.5 cu:
- angiocolită şi colecistită
- colecistită
K 80.5 Calculul canalelor biliare fără angiocolită şi colecistită
Calcul (blocat) al unui canal biliar FAI
Colelitiază hepatică fără precizare
Colică hepatică (recidivantă) sau fără
Litiaza canalului coledoc angiocolită
şi colecistită
K 80.8 Alte colelitiaze

3

A.6. Dr. medici gastrologi). academician AŞM. · Centrele medicilor de familie (medici de familie). Creşterea numărului de copii cu litiază biliară. medici gastrologi). IMSP Institutul de Cercetări Ştiinţifice în doctorand domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului. doctor director.semnatura Societatea Ştiinţifico-Practică a Pediatrilor din Moldova Societatea chirurgilor pediatri Comisia Ştiinţifico-Metodică de profil „Pediatrie” 4 . doctor habilitat Şef secţie gastrologie. profesor Practic Chirurgie Pediatrică „Natalia Gheorghiu”. Eva Gudumac.7. IMSP Institutul de Cercetări Ştiinţifice în în medicină. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor ce au participat la elaborarea protocolului: Numele Funcţia deţinută Dr. Olga Tighineanu Secţia gastrologie. IMSP Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului (medici pediatri. profesor domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului. Scopurile protocolului 1.. Recenzenţi oficiali: Numele Funcţia deţinută Jana Bernic Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” Victor Ghicavii Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” Valentin Gudumac Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” Iurie Osoianu Compania Naţională de Asigurări Anatolie Prisăcari Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate Victoria Pînzaru Agenţia Medicamentului Protocolul a fost discutat aprobat si contrasemnat: Denumirea institutiei Persoana responsabila . · Centrele de sănătate (medici de familie). specialist principal universitar pediatru-gastroenterolog al MS RM. Data reviziei următoare: 2013 A. Litiaza biliară la copil”. medici pediatri. Reducerea numărului de copii supuşi colecistectomiei. A. · Asociaţiile medicale teritoriale (medici de familie. Sporirea eficienţei diagnosticului precoce a litiazei biliare la copii. · Secţia gastrologie. Data elaborării protocolului: 2011 A. Dr. · Secţia hepatologie a Spitalului Republican pentru copiii “E. Ion Mihu. ce au beneficiat de tratament obligatoriu conform protocolului clinic naţional . · Secţiile pediatrice ale spitalelor raionale şi municipale (medici pediatri. USMF „N.3. 2. 4.Coţaga” (medici pediatri. la care s-a obţinut solubilizarea calculilor. Şef catedră universitar.A. Utilizatorii: · Oficiile medicilor de familie (medici de familie şi asistentele medicale de familie).5.4. Chirurgie. Specialist principal în chirurgie pediatrică al MS RM. · Instituţiile/secţiile consultative (medici gastrologi). medici gastrologi). Om Emerit Testemiţanu”. Anestiziologie şi Reanimare Pediatrică. medici gastrologi). 3. Clinică Chirurgie Pediatrică în Centrul Naţional Ştiinţifico- habilitat în medicină. Creşterea numărului de copii cu litiază biliară.

· Prevalenţa la copii: .17-29 % la copii cu siclemie. o Republica Moldova . 59679 (2009). o În Republica Moldova prevalenţa afecţiunilor veziculei biliare printre copii este în descreştere de la 5719 (2005).0. printre 10 000 populaţie pediatrică este în descreştere de la 1620 (2005) la 1372 (2006). · Incidenţa la copii: .3 % Japonia. · Prevalenţa la adulţi: . prevalenţa afecţiunilor veziculei biliare. 4369 (2009).27 % printre fetiţe cu vîrsta de 6-18 ani.SUA.1-3 % persoane anual dezvoltă calculi biliari. Colecistita acută – inflamaţia acută a mucoasei veziculei biliare. 1401(2007). o În Republica Moldova.1 % la fete.4 % la băieţi. cu o creştere anuală de: .şi intrahepatice. ca în 2009 să fie deja în creştere 8771 cazuri. .1-0. · Incidenţa la adulţi: . 1176 (2008).20 % genul femenin. . 60772 (2007).0.1 din 1000 persoane suferă de litiază biliară. A. 5084 (2006). Litiaza coledociană – prezenţa calculilor în coledoc sau arborele biliar. 5 . cu anemie hemolitică sunt susceptibili de a forma calculi pînă la adolescenţă.9. Colangita – inflamaţia acută sau cronică a căilor biliare extra. 4620 (2008).10-20 % din populaţia SUA. .1. 55984 (2008). · Prevalenţa generală: .2 % printre copii obezi.8. Informaţie epidemiologică · Incidenţa generală: . în ultimii 5 ani a avut o tendinţă de descreştere: de la 9187 (2005) la 8396 (2006).Italia: . Definiţiile folosite în document Litiaza veziculară – prezenţa calculilor în vezicula biliară.39 din 100 persoane/anual Suedia. o În Republica Moldova.14 % genul masculin.incidenţa maladiilor veziculei biliare. .0. .10-20 % printre populaţia Americei de Nord şi europeni. 8486 (2007).1 din 5 copii. . . 7786 (2008).15-20 % Europa centrală.Agenţia Medicamentului Consiliul de experţi al Ministerului Sănătăţii Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate Compania Naţionala de Asigurări în Medicină A. printre populaţia adultă este în creştere de la 52830 (2005) la 53539 (2006). 1197 (2009). . . 5110 (2007).6 % . Colecistita cronică – inflamaţia primară sau secundară a mucoasei veziculei biliare.

Tratamentul 6 . radiologic. la necesitate la chirurg (capitolul 2.B. · Investigaţii paraclinice obligatorii. 2. colangiopancreatografia endoscopică retrogradă.5. vomă.2.2. Nivel de asistenţă medicală primară Descriere Motive Paşi (măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare) I II III 1. balonare. biochimice (GGTP. greaţă. manifestări clinice şi evoluţia bolii · Evaluarea criteriilor pentru spitalizare. rezonanţa magnetică). bilirubina cu fracţiile ei. 1.3) cu rezonanţa magnetică nucleară. febră. biliară clinice şi evoluţia litiazei biliare. hipocondrul drept. · Spitalizarea copiilor cu litiază biliară este în funcţie de vîrstă. debutul manifestărilor · Anamneza şi evaluarea factorilor de risc.1. ALAT.4) · Copiii cu manifestări clinice de litiază biliară trimestrial vor fi monitorizaţi prin examenul ecografic. Diagnosticul 2.3.3) · Manifestările clinice pentru litiază biliară sunt: dureri în · Diagnosticul diferenţial. sumarul urinei. 1. tomografia computerizată. provoacă litiaza biliară şi complicaţiile sale. flatulenţă. (capitolul 2. · Metode de screening în litiaza biliară nu există.3) preîntîmpinarea factorilor de risc şi favorizanţi care · Preîntîmpinarea factorilor ce pot condiţiona acutizările. I II III 2.1. pediatru. Deciderea consultului · Diagnosticul de litiază biliară se confirmă prin evaluarea Obligatoriu: specialistului şi/sau clinică şi examinări paraclinice (examenul de laborator. 3. Screening-ul · Screening-ul primar în litiaza biliară nu se efectuează. Profilaxia primară · Metode de profilaxie primară pentru litiaza biliară nu se · Măsuri de profilaxie primară nu se întreprind. (capitolul 2. · Investigaţiile iniţiale de laborator în litiaza biliară trebuie Recomandabil: să includă: hemoleucograma. icter. (capitolul 2. PARTEA GENERALĂ B. · Toţi pacienţii cu suspecţie de litiază biliară vor fi îndreptaţi la spitalizării examenul ecografic.3) întreprind. Suspectarea · Anamneza este primordială în estimarea cauzelor ce ar Obligatoriu: diagnosticului de litiază induce formarea calculilor biliari.5.1. indigestie. ASAT). teste · Investigaţii paraclinice recomandabile (tabelul 3).colangiopancreatografia consultaţia gastroenterologului pediatru. amilaza. Profilaxia secundară · Profilaxia secundară este direcţionată spre Obligatoriu: (capitolul 2. · Respectarea principiilor tratamentului nemedicamentos. Profilaxia 1. · Examenul clinic.

terapia de rehidratare şi · Supravegherea eventualelor complicaţii. dozele vor fi ajustate şi vor fi administrate preferenţial antibioticele cu cumulare biliară. · Supravegherea reacţiilor adverse ale medicamentelor. ulterior tratamentului cu acid ursodeoxicolic pe perioada de 1 an. · Antipireticele se vor administra doar la necesitate. · Recomandări privind modificarea regimului igienodietetic. iar ca tratament simptomatic · Evaluarea strategiei de tratamnet în funcţie de manifestările (capitolul 2.6. · Terapia analgetică – nu este recomandat utilizarea preparatelor de tipul analgezicelor opioide. B. Tratamentul · Respectarea regimului igieno-dietetic în perioadele de Obligatoriu: nemedicamentos acutizare şi remesiune clinică. evoluţia litiazei biliare. pentru jugularea sindromului febril. Nivel de asistenţă medicală specializată de ambulator Descriere Motive Paşi (măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare) I II III 7 . antipiretice. 4. · Se va elabora un plan individual de supraveghere. astfel contribuind la solubilizarea calculilor biliari. pediatrul.1. · Acidul ursodeoxicolic are acţiune hepatoprotectoare directă şi coleretică. în funcţie de medicul de familie şi chirurg pediatru. deoarece induc spasmul sfincterului Oddi.3.7) medicul specialist gastroenterolog pediatru.1) 3. interacţionînd cu structurile membranare lipofile. (capitolul 2.6. Tratamentul · Tratamentul medicamentos are drept obiectiv major – Obligatoriu: medicamentos litotriţia calculilor biliari.2) constituie: antibioticoterapia.2. · Antibioticoterapia prevede profilaxia complicaţiilor şi se administrează conform sensibilităţii. terapia analgetică şi clinice. condiţionînd colestaza. la necesitate .2. Supravegherea · Supravegherea pacienţilor se va efectua în comun cu Obligatoriu: (capitolul 2. · Terapia de rehidratare şi restabilire a echilibrului electrolitic se va efectua conform principiilor generale. · La tratament chirurgical se va recurge doar în cazul prezenţei calculilor biliari. antispastică.

Screening-ul · Screening-ul primar în litiaza biliară nu se efectuează. Diagnosticul 2. balonare. vomă. Profilaxia 1. · Examenul clinic.3) · Manifestările clinice pentru litiază biliară sunt: dureri în · Diagnosticul diferenţial. iar ca tratament simptomatic · Evaluarea strategiei de tratamnet în funcţie de manifestările (capitolul 2. · Recomandări privind modificarea regimului igienodietetic.2) constituie: antibioticoterapia. Profilaxia secundară · Profilaxia secundară este direcţionată spre Obligatoriu: (capitolul 2. · Investigaţii paraclinice obligatorii. teste · Investigaţii paraclinice recomandabile. Profilaxia primară · Metode de profilaxie primară pentru litiază biliară nu · Măsuri de profilaxie primară nu se întreprind.2.1. flatulenţă. rezonanţa magnetică). 1. · Metode de screening în litiază biliară nu există. icter. febră. · Investigaţiile iniţiale de laborator în litiaza biliară trebuie Recomandabil: să includă: hemoleucograma.4) · Copiii cu manifestări clinice de litiază biliară trimestrial vor fi monitorizaţi prin examenul ecografic. (capitolul 2. greaţă. Suspectarea · Anamneza este primordială în estimarea cauzelor ce ar Obligatoriu: diagnosticului de litiază induce formarea calculilor biliari. bilirubina cu fracţiile ei. la necesitate la chirurg (capitolul 2. Deciderea consultului · Diagnosticul de litiază biliară se confirmă prin evaluarea Obligatoriu: specialistului şi/sau clinică şi examinări paraclinice (examenul de laborator.5. radiologic.3) se întreprind. hipocondrul drept. provoacă litiaza biliară şi complicaţiile sale. indigestie. 2.5. terapia analgetică şi clinice. 8 . 3.6.colangiopancreatografia consultaţia gastroenterologului pediatru.2. I II III 2. · Respectarea principiilor tratamentului nemedicamentos. Tratamentul 3.2. pediatru. ALAT.1. · Toţi pacienţii cu suspecţie de litiază biliară vor fi îndreptaţi la spitalizării examenul ecografic. (capitolul 2. amilaza. manifestări clinice şi evoluţia bolii · Evaluarea criteriilor pentru spitalizare. sumarul urinei.3) preîntîmpinarea factorilor de risc şi favorizanţi care · Preîntîmpinarea factorilor ce pot condiţiona acutizările. tomografia computerizată. · Spitalizarea copiilor cu litiază biliară este în funcţie de vîrstă. biochimice (GGTP. biliară clinice şi evoluţia litiazei biliare.1) 3.6. Tratamentul · Respectarea regimului igieno-dietetic în perioadele de Obligatoriu: nemedicamentos acutizare şi remesiune clinică.3) cu rezonanţa magnetică nucleară.3. ASAT). (capitolul 2. 1. (capitolul 2.1. debutul manifestărilor · Anamneza şi evaluarea factorilor de risc. colangiopancreatografia endoscopică retrogradă.2. Tratamentul · Tratamentul medicamentos are drept obiectiv major – Obligatoriu: medicamentos litotriţia calculilor biliari.

9 . 1. antipiretice. dozele vor fi ajustate şi vor fi administrate preferenţial antibioticele cu cumulare biliară. · Respectarea principiilor tratamentului nemedicamentos. Profilaxia secundară · Profilaxia secundară este direcţionată spre Obligatoriu: (capitolul 2. · Se va elabora un plan individual de supraveghere. la necesitate .3) preîntîmpinarea factorilor de risc şi favorizanţi care · Preîntîmpinarea factorilor ce pot condiţiona acutizările.3. · Terapia de rehidratare şi restabilire a echilibrului electrolitic se va efectua conform principiilor generale. interacţionînd cu structurile membranare lipofile. astfel contribuind la solubilizarea calculilor biliari.7) medicul specialist gastroenterolog pediatru. Profilaxia primară · Metode de profilaxie primară pentru litiază biliară nu · Măsuri de profilaxie primară nu se întreprind.2. · Antipireticele se vor administra doar la necesitate. 4. antispastică.3. provoacă litiaza biliară şi complicaţiile sale.3. · Acidul ursodeoxicolic are acţiune hepatoprotectoare directă şi coleretică. în funcţie de medicul de familie şi chirurg pediatru. Supravegherea · Supravegherea pacienţilor se va efectua în comun cu Obligatoriu: (capitolul 2. · La tratament chirurgical se va recurge doar în cazul prezenţei calculilor biliari. condiţionînd colestaza.3) se întreprind. · Supravegherea reacţiilor adverse ale medicamentelor. pediatrul. Screening-ul · Screening-ul primar în litiaza biliară nu se efectuează. · Metode de screening în litiază biliară nu există. Nivel consultativ specializat Descriere Motive Paşi (măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare) I II III 1. B. evoluţia litiazei biliare. · Antibioticoterapia prevede profilaxia complicaţiilor şi va fi administrată conform sensibilităţii. pentru jugularea sindromului febril. · Terapia analgetică – nu este recomandat utilizarea preparatelor de analgezicelor opioide . (capitolul 2. deoarece induc spasmul sfincterului Oddi. Profilaxia 1.terapia de rehidratare şi · Supravegherea eventualelor complicaţii. 1. ulterior tratamentului cu acid ursodeoxicolic pe perioada de 1 an.

antispastică. Tratamentul 3. ALAT.1. indigestie. tomografia computerizată. antipiretice. icter. · Investigaţiile iniţiale de laborator în litiaza biliară trebuie Recomandabil: să includă: hemoleucograma. 3. I II III 2. astfel contribuind la solubilizarea calculilor biliari. pediatru.5.4) · Copiii cu manifestări clinice de litiază biliară trimestrial vor fi monitorizaţi prin examenul ecografic. (capitolul 2. bilirubina cu fracţiile ei. la necesitate . manifestări clinice şi evoluţia bolii · Evaluarea criteriilor pentru spitalizare. amilaza. biliară clinice şi evoluţia litiazei biliare.(capitolul 2. · Acidul ursodeoxicolic are acţiune hepatoprotectoare directă şi coleretică. sumarul urinei.terapia de rehidratare şi · Supravegherea eventualelor complicaţii. radiologic.5. Tratamentul · Respectarea regimului igieno-dietetic în perioadele de Obligatoriu: nemedicamentos acutizare şi remesiune clinică. · Spitalizarea copiilor cu litiază biliară este în funcţie de vîrstă. flatulenţă. hipocondrul drept.2) constituie: antibioticoterapia. · Examenul clinic. · Investigaţii paraclinice obligatorii. · Toţi pacienţii cu suspecţie de litiază biliară vor fi îndreptaţi la spitalizării examenul ecografic. Suspectarea · Anamneza este primordială în estimarea cauzelor ce ar Obligatoriu: diagnosticului de litiază induce formarea calculilor biliari. 2. · Supravegherea reacţiilor adverse ale medicamentelor.3) cu rezonanţa magnetică nucleară. interacţionînd cu structurile membranare lipofile. · Terapia analgetică – nu este recomandat utilizarea 10 . greaţă.3) · Manifestările clinice pentru litiază biliară sunt: dureri în · Diagnosticul diferenţial. colangiopancreatografia endoscopică retrogradă. rezonanţa magnetică). (capitolul 2. balonare. ASAT). Deciderea consultului · Diagnosticul de litiază biliară se confirmă prin evaluareaObligatoriu: specialistului şi/sau clinică şi examinări paraclinice (examenul de laborator. febră.2. · Recomandări privind modificarea regimului igienodietetic. teste · Investigaţii paraclinice recomandabile.6.2.1) 3. vomă. terapia analgetică şi clinice. la necesitate la chirurg (capitolul 2. iar ca tratament simptomatic · Evaluarea strategiei de tratamnet în funcţie de manifestările (capitolul 2. colangiopancreatografia consultaţia gastroenterologului pediatru.1. biochimice (GGTP. Tratamentul · Tratamentul medicamentos are drept obiectiv major – Obligatoriu: medicamentos litotriţia calculilor biliari. debutul manifestărilor · Anamneza şi evaluarea factorilor de risc. Diagnosticul 2.6.

4. structură a colecistului. B. pentru jugularea sindromului febril. 11 . Nivel de asistenţă medicală spitalicească Descriere Motive Paşi (măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare) I II III 1. biliară radiologice şi/sau biochimice. · Anamneza şi evaluarea factorilor de risc. rezonanţa magnetică) 2. (caseta 25) şi procedurilor diagnostice şi terapeutice care nu pot fi executate în condiţii de ambulator (colangiopancreatografia cu rezonanţa magnetică nucleară. preparatelor de tipul analgezicelor opioide. colecistografia şi colecistocolangiografia perorală excretorie. Diagnosticul 2. în funcţie de medicul de familie şi chirurg pediatru. Confirmarea · Diagnosticul se confirmă prin evaluarea clinică şi Obligatoriu: diagnosticului de litiază combinarea investigaţiilor ecografice. colangiopancreatografia endoscopică retrogradă. condiţionînd colestaza. · Examenul ecografic pune în evidenţă modificările de · Diagnosticul diferenţial.1. · Antipireticele se vor administra doar la necesitate. · La tratament chirurgical se va recurge doar în cazul prezenţei calculilor biliari. deoarece induc spasmul sfincterului Oddi. histologice. ulterior tratamentului cu acid ursodeoxicolic pe perioada de 1 an. prezenţa calculilor biliari. · Terapia de rehidratare şi restabilire a echilibrului electrolitic se va efectua conform principiilor generale. pediatrul. Spitalizare · Spitalizarea este necesară pentru efectuarea intervenţiilor · Criteriile de spitalizare. · Examenul clinic. colecistografia şi colecistocolangiografia intravenoasă excretorie. 4. tomografia computerizată. Supravegherea · Supravegherea pacienţilor se va efectua în comun cu Obligatoriu: (capitolul 2. · Se va elabora un plan individual de supraveghere. evoluţia litiazei biliare. dozele vor fi ajustate şi vor fi administrate preferenţial antibioticele cu cumulare biliară. pereţii · Investigaţii paraclinice obligatorii. · Antibioticoterapia prevede profilaxia complicaţiilor şi va fi administrată conform sensibilităţii.7) medicul specialist gastroenterolog pediatru.

2) constituie: antibioticoterapia. interacţionînd cu structurile membranare lipofile.1) · Regim de staţionar. Externarea Extrasul obligatoriu va conţine: · Durata aflării în staţionar poate fi 7-14 zile. la necesitate . 4.2. dozele vor fi ajustate şi vor fi administrate preferenţial antibioticele cu cumulare biliară.1. astfel contribuind la solubilizarea calculilor biliari. · Acidul ursodeoxicolic are acţiune hepatoprotectoare directă şi coleretică. neomoginitatea veziculei. · La tratament chirurgical se va recurge doar în cazul prezenţei calculilor biliari. ulterior tratamentului cu acid ursodeoxicolic pe perioada de 1 an. deformarea ei.6. antispastică. 12 . terapia analgetică şi clinice. · Terapia analgetică – nu este recomandat utilizarea preparatelor de tipul analgezicelor opioide. (capitolul 2. ü recomandări explicite pentru pacient. mărirea sau micşorarea ei în volum. · Respectarea regimului igienodietetic. antipiretice. Recomandabil: · Investigaţii paraclinice recomandabile. · Antipireticele se vor administra doar la necesitate. · Terapia de rehidratare şi restabilire a echilibrului electrolitic se va efectua conform principiilor generale. Tratamentul · Respectarea regimului igieno-dietetic în perioadele de Obligatoriu: nemedicamentos acutizare şi remesiune clinică. care implică restricţia activităţii fizice. complicaţii şi de eficacitatea ü rezultatele investigaţiilor şi tratamentului efectuat. iar ca tratament simptomatic · Evaluarea strategiei de tratamnet în funcţie de manifestările (capitolul 2.terapia de rehidratare şi · Supravegherea eventualelor complicaţii. · Supravegherea reacţiilor adverse ale medicamentelor. 3. ü recomandări pentru medicul de familie. deoarece induc spasmul sfincterului Oddi. în funcţie de ü diagnosticul precizat desfăşurat. · Antibioticoterapia prevede profilaxia complicaţiilor şi va fi administrată conform sensibilităţii. evoluţia bolii. Tratamentul 3. condiţionînd colestaza. 3. îngroşaţi.6. pentru jugularea sindromului febril. Tratamentul · Tratamentul medicamentos are drept obiectiv major – Obligatoriu: medicamentos litotriţia calculilor biliari. tratamentului.

· Elaborarea planului individual de supraveghere în funcţie de evoluţia bolii. conform planului tip de supraveghere (caseta ). Anexa 1) 13 .OBLIGATORIU: · Aplicarea criteriilor de externare. · Oferirea informaţiei pentru pacient (Ghidul pacientului.

Antalgice. Da CAZ SUSPECT 2 Da Examen clinic Examen ecografic 3 4 Da Da .1.icter. Depistarea calculilor la -1frisoane.durere abdominală. 8 Da SUPRAVEGHERE 1 an 9 Nu Solubilizarea Tratament chirugical calculilor 10 11 Da Da SUPRAVEGHERE 12 LEGENDĂ condiţie soluţie opţiune 14 . 1.Managementul de conduită a litiazei biliare la copii Triada Charcot: Criterii ocazionale 1 .Antibioticoterapia. examenul ecografic . în litiaza biliară . febră. .C. .ecouri cu umbră conică (calculii Puncte dureroase reflexe biliari >2mm).Acidul ursodeoxicolic. ALGORITMI DE CONDUITĂ C 1.ecostructuri omogene fără umbră (sladge biliar). 5 6 Da Litiază biliară 7 Da Tratament medicamentos: .

compuşi din săruri de calciu. mai frecvent la copii.36 % din copii >10 ani.estrogenii. · Calculi de colesterol (radiolucenţi) – 21 % .se formează în vezicula biliară.2. . . . Clasificarea litiazei biliare. .progesteronul. .sunt moi. . . cu colelitiază.opistorcoza. . .15 % din copii <10 ani. astfel la copii cel mai frecvent tip de calculi sunt cei pigmentari negri. Litiază biliară coledociană. . săruri de calciu. Clasificarea litiazei biliare Caseta 1. . · Factori alimentari · Factori medicamentoşi .2. . · Calculii de calciu – 24 % . .formarea calculilor colesterolici este determinată de: – cantitatea de colesterol secretată de celulele hepatice în raport cu lecitina şi sărurile biliare. iar la adulţi domină calculii de colesterol.deseori se asociază cu infecţia.raţie alimentară bogată în alimente ce 15 . epidermalis.lamblioza. pigmenţi biliari. TEHNICILOR ŞI PROCEDURILOR C. – gradul de concentrare şi gradul stazei biliare în vezicula biliară. acid palmitic.conţin proteine.sunt radiotransparenţi. . Caseta 2. . glicoproteine. . 2. alimentaţiei parenterale. . .stafilococi. săruri de calciu. se formează în ducturile biliare. · Calculii pigmentari maronii sau bruni – 3 % . Litiază biliară veziculară. Clasificarea calculilor biliari. . cu o pondere de 48 %.culoarea variază de la galben deschis pînă la verde închis sau maro. . . salmonella. bilirubină.sunt rar la adulţi.1.sunt de culoare oranj.bacteroides fragilis.conţin < 20 % de colesterol. după localizăre 1.sunt radiopaci şi provin mai mult în urma hemolizei.streptococul fecalis. Factorii implicaţi în dezvoltarea litiazei biliare la copii · Malformaţii congenitale ale veziculei biliare · Factori parazitari · Factori infecţioşi .se formează în vezicula biliară şi migrează în ducturile biliare. C. colesterol. origine animalieră. acid stearinic. · Calculii mixşti – 5 % . .1.escherichia colli.sunt cei mai frecvent întîlniţi la copii. Notă: Apartenenţa tipurilor de calculi biliari la copii diferă de populaţia adultă.se complică cu colonizarea bacteriană şi inflamaţia veziculei biliare.70-100 % formaţi din colesterol.toxocara. acid lecitinic.sunt pietre mici şi ascuţite de culoare întunecată sau neagră.raţie alimentară bogată în grăsimi de .ascaridoza.2. DESCRIEREA METODELOR. migrează în ducturile biliare. . Factori de risc Caseta 3. după componenţă · Calculii pigmentari negri – 48 % . carbonat de calciu. bilirubină.

.30 ani: bărbaţi – 1. . . . contraceptivele orale. . . . . .raportul bărbaţi/femei constituie 1/2 – 1/3-4 (un rol important îl deţine administrarea contraceptivelor). pîinea. conţin amidon. insuficienţa acidului folic.insuficienţa fibrelor alimentare. clofibrat.8 %.pentru fosfatidilcolina – ABCB.moştenirea antigenilor specifici (B12-B18).deficitul MDR3 provoacă boli hepatice severe în perioada neonatală: ciroză biliară. implicat în excreţia fosfatidilcolinei din bilă.4 %.boboasele. femei – 4. . Mexic. · Locul de trai: . . că la pubertate odată cu creşterea concentraţiei de colesterol. creşte şi incidenţa calculilor biliari. 16 .dietă bogată în alimente ce conţin amidon.prepubertar: raportul băieţi/fete este egal. glucide uşor digerabile.glucide uşor digerabile. calciu. . cerealele integrale.gene mutante: . . ·Factorul alimentar: .9 %. · Sexul: o Copii: . . . CFTR. .>15 ani: raportul băieţi/ fete 1/2 – 1/3. CCKAR. canadieni. Cehia. . o Adulţi: . Factorii de risc în litiaza biliară la copii · Factorul genetic: . Danemarca. . consumul insuficient de peşte.pentru colesterol 7-£ hidroxilaza – CYP7A1. magneziu.pondere înaltă în: SUA. . nordul Europei.8 %. .după pubertate: raportul băieţi/fete este de 1/4.pentru săruri biliare – ABCB11. foamea.predispozitia genetică este responsabilă de circa 30 % dintre cazurile de litiază.consumul insuficient de peşte. insuficienţa fibrelor alimentare. octreotidul.MDR3 – este un translocator fosfolipid în membrana hepatocitelor. însă se consideră. caucazienii. . Suedia. . litiază biliară. · Apartenenţa rasială şi etnică: o prevalenţă înaltă: la persoanele din nordul Europei. Caseta 4. .60 ani: bărbaţi – 12.sunt caracteristice 2 picuri: I – 30 ani şi al II-lea pic – 60 ani. . boboase. . diureticele. femei – 22. o prevalenţă scăzută: la asiatici şi afro-americani.litiaza biliară este un fenomen rar la copii. .dieta bogată în grăsimi animale. · Vîrsta: o Copii: . . o Adulţi: . . Europa de est.

prin inhibiţia secreţiei colesterolului în bilă şi îmbunătăţeşte conversia lui. . .stresul cronic.bypass gastric.alimentaţie parenterală. . . calciu. .obezitatea.prevenirea complicaţiilor la cei cu calculi biliari simptomatici.stresul acut. .hipertransaminazemia. . .ciroza hepatică. . . Profilaxia Caseta 5. . . .2.hemoliza cronică. . creşte riscul formării calculilor la copii de 4 ori.nivelul scăzut de acid folic.hepatita cronică.surmenajul.puţine mese pe zi.siclemia. · Factorii psihosociali: .intervenţiile chirurgicale.protoporfiria eritropoietică. magneziu.paraliziile (trauma măduvei spinării). .pîinea. · Consideraţii dietetice: . . . . .insuficienţa melatoninei.anemiile hemolitice.estrogenii: stimulează receptorii hepatici.hipertensiunea portală. .3. . . ducînd la suprasaturarea bilei şi precipitarea lui cu formarea de calculi biliari.clofibrat.diureticile: furosemid.diabetul zaharat tip II. . C.combustiile severe.cefalosporinele: ceftriaxona (posibilitatea de formare a pseudocalculilor.traumatismele majore.contraceptivele orale. .obezitatea.alcoolul.foamea.talasemia.de a preveni formarea calculilor biliari la persoanele care nu au avut calculi în antecedente (la cei cu colestază.nutriţia parenterală totală.progesteronul: inhibă motilitatea veziculei biliare ducînd la stază şi formarea de calculi. . . cereale integrale. 17 .ciclosporina. · Factorii medicamentoşi: .octreotidul. . . .constipaţii. . .prevenirea stazei biliare şi a hipomotilităţii biliare.hipertensiunea arterială.rezecţia intestinului subţire. . · Afecţiuni asociate: o Afecţiuni digestive: o Afecţiuni hematologice: o Afecţiuni metabolice şi . . . . .sepsisul. . intestinale. favorizînd absorbţia colesterolului din alimente. .hipertrigliceridemia. endocrine: . . · Alte cauze: . Profilaxia litiazei biliare la copii Profilaxia litiazei biliare la copii nu se întreprinde.boala Crohn. ce se reabsorb după finalizarea tratamentului).scăderea rapidă în greutate. .beta. colecistită acalculoasă).icterul. vitamina C.microsferocitoza. . .

intervenţii chirurgicale.2. Conduita pacientului C.afecţiuni hematologice. durere abdominală.contraceptivele orale combinate. · copiii asimptomatici.1. pentru evaluarea în dinamică a diametrului calculilor şi evitarea complicaţiilor. . Notă: 50 % din copii simptomatici.febră.intoleranţă la grăsimi.5. C.2. . .acut. . frisoane.4. Caseta 9. icter. · copiii supuşi factorilor de risc necesită monitorizare raţională. · Semne de alarmă . .afecţiuni parazitare. 18 . frisoane.eructaţii. vomă.5. · Deprinderi vicioase . Caseta 8. . .greaţă.C.durerea colicativă sau colica biliară. meteorism.afecţiuni hepatobiliare. Screening-ul litiazei biliare la copii · screening-ul primar al litiazei biliare nu se efectuează. . . . .5. balonare. 97-99 % din copii sunt asimptomatici şi doar 1-3 % din pacienţi prezintă manifestări clinice.cefalosporine: ceftriaxonă. Repere anamnestice pentru diagnosticul litiazei biliare la copii · Manifestări clinice · Curbele de dezvoltare . . .febră. Manifestările clinice în litiaza biliară la copii . . cu diagnosticul de litiază biliară trebuie monitorizaţi anual prin examenul ecografic. · Medicamente administrate .fumatul activ şi pasiv. .semne peritoniale difuze. Anamneza Caseta 7. nu-şi găseşte locul sau preia o poziţie antalgică pentru a suprima accesul de durere.diuretice. Screening-ul Caseta 6. icter. .afecţiuni intestinale şi metabolice. Caracteristica durerii în litiaza biliară la copii · Debutul durerii: .durere abdominală.2.semne peritoniale locale.2. Examenul clinic Simptomatologia litiazei biliare la copii este diversă în dependenţă de vîrstă.durerea abdominală. .2. în special vin. 2. cu obstrucţia căilor biliare clinic prezintă triada Charcot: 1.regim şi raţie alimentară iraţionale. .icter.istoric familial de calculi biliari. .clofibrat. febră.supraponderabilitate. . indigestie.traume. copilul devine agitat.insidios durerea de obicei debutează cu o săptămînă înainte de prezentare la medic. · Factorii alimentari · Anamnesticul morbid .consumul de alcool.octreotid. . . .icter şi scaune acolice.subfebrilitate/febră. 3. . .dispepsie. C. pentru a evita formarea calculilor biliari.

în perioadele intercritice copiii se consideră sănătoşi. Ortner. . vomă cu conţinut biliar care nu ameliorează starea copilului. difuză. copiii mici – durerea este percepută ca colică abdominală sau disconfort abdominal. .apreciază: . frisoane. · Simptome legate de iritarea directă a colecistului inflamat: .95 % şi specificitate 78 % .2.stabilirea diagnosticului. · Avantaje: . · Caracterul durerii: . instabilă. .poate confirma sau infirma patologia colecistului. flexînd gambele şi aducînd genunchii spre abdomen necedînd la schimbări poziţionale sau defecaţie. . subfebrilitate/febră. pielii.prezenţa complicaţiilor. · Intensitatea durerii: . sîcîitoare. apăsătoare.5.poate dezvălui cauzele afecţiunii biliare. . Investigaţii paraclinice Caseta 11. ei devin iritabili şi refuză alimentaţia. · Durata durerii – se poate prelungi de la cîteva minute pînă la cîteva ore (1-5 ore). surdă. Puncte dureroase reflexe în litiaza biliară · Puncte dureroase reflexe situate în partea dreaptă a corpului: . 19 . severă. . poate fi sau nu legată de mesele copioase. episodică.copiii mai mari – durere colicativă. · Localizarea durerii – epigastru. intensă.localizarea calculilor.permanentă.3. constantă. . ridicarea greutăţilor. Examenul ecografic în litiaza biliară la copii · Indicaţii: .metodă neinvazivă şi non-iradiantă. subicterul/icterul mucoaselor.Murphy accentuarea durerii în hipocondrul drept la presiunea peretelui abdominal pe dreapta în timpul inspirului profund. · Aspectul fizic al pacientului – are faţă suferindă. difuză. durerea creşte costant peste10-20 minute şi apoi dispare treptat. sărituri. alergare. regiunea cervicală dreaptă. · Iradierea durerii – la copiii mai mari durerea iradiază în omoplatul drept. Myussi-Georgievsky pozitive. · Fenomene asociate – greaţă. semnele Murphy.evidenţiază prezenţa litiazei biliare. în decubit stîng durerea se intensifică.80 %. hipocondrul drept. Caseta 10. · Cedează sau nu tratamentului medicamentos – nu cedează decît temporar sau parţial la analgezice şi spasmolitice. .Myussi-Georgievsky (semnul nervului frenic) apariţia durerii la presarea între picioruşele muşchiului sternocleidomastoidian. mers rapid.sugari. periombilical. · Simptome legate de iritarea indirectă a colecistului inflamat: .Ortner apariţia durerii la percuţie pe rebordul costal drept. flatulenţă. C. rigiditate sau defans muscular în epigastru şi hipocondrul drept. . · Exacerbarea durerii – efort fizic. .are sensibilitate 90 % . · Examenul obiectiv – sensibilitate în flancul drept. nedeterminată (sindromul flancului drept – senzaţia de disconfort).poate alterna cu episoade de acutizare şi remisiune. ceea ce permite efectuarea de cîte ori se impune.răspunsul la tratament. ocupă o poziţie în decubit dorsal sau drept. interscapular (semnul Collins). hemitoracele drept.

. durerea electivă la trecerea sondei (semnul Murphy pozitiv). chisturi).calculii biliari compuşi din colesterol şi cei pigmentari sunt radiopaci şi sunt vizibili pe radiografii în numai 10-30 % din cazuri. îngroşarea şi îndurarea peretelui veziculei biliare. colecistografia şi colecistocolangiografia perorală excretorie. Colangiopancreatografia retrogradă în litiaza biliară la copii · Indicaţii: 20 . . . . colecistografia şi colecistocolangiografia intravenoasă excretorie. decelarea anomaliilor de dezvoltare (polipi. . . .în practica pediatrică acest examen este solicitat din ce în ce mai rar. ecostructuri omogene fără umbră (sladge sau mîl biliar care este compus din cristale de colesterol. . .incapacitatea de a vizualiza canalul cistic. perforaţii viscerale. granule de pigmenţi. Tabloul ecografic în litiaza biliară la copii . incluziuni mucoase fiind un stadiu premergător al litiazei biliare). .este accesibilă la preţ şi uşor de efectuat din punct de vedere tehnic. 3. neomogenitatea cavităţii vezicale. 4. micşorarea sau majorarea dimensiunilor veziculei biliare.oferă informaţii despre prezenţa patologiilor asociate: calculi renali. . defectelor de umplere. decelarea unor colecţii periveziculare (peritonită localizată). acizi biliari. polipi.scăderea sensibilităţii pentru calculii coledocieni. ecouri cu umbră conică (calculii biliari >2 mm). .relevă prezenţa aerului subdiafragmatic. noduli. . radiografia abdominală simplă. . . Examenul radiologic în litiaza biliară Metode radiologice utilizate în cerecetarea afecţiunilor biliare: 1. pneumonie bazală. . Caseta 14.confirmă sau infirmă prezenţa ocluziei intestinale. . edemul sau infiltraţia peretelui veziculei biliare. . · Dezavantaje: .are rol redus în diagnosticul calculilor biliari sau în afecţiunile veziculei biliare. 2. · Dezavantaje: . .crează dependenţă pentru cadrul medical şi pacient. .aer sau gaz localizat în peretele sau lumenul colecistului. . deformarea colecistului. Caseta 13. Ø Radiografia abdominală simplă: · Avantajele şi tabloul radiologic în cadrul litiazei biliare: .vizualizează calculii biliari compuşi din calciu. pleurezie.permite vizualizarea stenozelor.vizualizează imagini ale altor organe adiacente . pancreatită cronică cu calcificate.decelează defectele de mucoasă: eroziuni. Caseta 12. dilatarea ducturilor biliare. colangiopancreatografia retrogradă endoscopică. dereglări de motricitate cu stază biliară. .

.apreciază funcţia hepatobiliară. . pentru alegerea conduitei chirurgicale. .evidenţiază prezenţa calculilor biliari pe tot parcursul căilor biliare.decelează dereglările de motilitate.costuri ridicate. amigdalite.se foloseşte pe larg în practica pediatrică la copiii cu calculi biliari. .calculii biliari sunt detectaţi ca defecte de umplere. . Caseta 15.icter de geneză neclară. Scintigrafia biliară în litiaza biliară la copii · Indicaţii: . eventual scade sensibilitatea.nu identifică alte structuri adiacente.acutizarea pancreatitei în 15 % cazuri.oferă informaţii despre obstrucţia canalului cistic.pneumonii. . în special. · Dezavantaje: .estimează capacitatea funcţională a hepatocitelor. .pancreatita acută.administrarea substanţei de contrast direct în căile biliare.luarea mesei recent sau postul timp de 24 ore afectează rezultatul final.colangită.evaluarea simultană a căilor biliare.nu are importanţă practică pentru diagnosticul calculilor. . .oferă atît o vizualizare endoscopică.bilirubina > 4. · Contraindicaţii: . Caseta 14.indicată in cazul disfuncţiilor hepatice şi anomaliilor colecistului.procedură invazivă şi radiantă.are o sensibilitate de diagnostic de 97 %. · Avantaje: . . ale veziculei biliare şi căilor biliare extrahepatice.suspecţie la calculi biliari.estimează capacitatea de captare şi excreţie a ficatului şi colecistului. . . veziculei biliare. . · Dezavantaje: . . .vizualizează prezenţa anomaliilor anatomice ale veziculei sau a căilor biliare.suspecţie la anomalii de dezvoltare ale ducturilor excretorii hepatice.folosită ca metodă de diagnostic şi tratament în cazul calculilor coledocieni. cît şi radiologică. . · Complicaţii: . metodă invazivă. afecţiuni ale SNC.specificitate de 90 %. · Avantaje: .pancreatită cronică cu recidive frecvente. .nazofaringite. .4 mg/dl. .acutizarea pancreatitei cronice. . .necesită specialist calificat.necesitate de specialist calificat.evaluează funcţia sfincterului Lutkens. . pasajelor biliare mici. . . . . . laringite. . . Tomografia computerizată în litiaza biliară la copii 21 .pancreatită.

diverticuli.Leucocite – ↑. hidrops.necesită specialist calificat. Examinări de laborator pentru stabilirea litiazei biliare la copii Examinarea paraclinică Rezultatele scontate . . . ↑. Colesterolul – N.evidenţiază formaţiunile de volum. . · Dezavantaje: . Colangiopancreatografia cu rezonanţa Identificarea noninvazivă a calculilor oriunde în tractul magnetică nucleară biliar. . ↑. inclusiv canalul biliar comun. Tabelul 1. ↑. Rh . ASAT – N. . ↑. . deoarece au densitatea bilei. de concentrare şi de perorală excretorie dilatare a veziculei biliare.relevă informaţii despre dimensiunile. ALAT. . · Avantaje: .oferă informaţii despre viscerele adiacente. . . ↑.nu este examen de rutină. forma şi volumul colecistului. . .preţ costisitor. Tabelul 2. Graţie costurilor sale şi echipamentelor sofisticate. . Fosfataza alcalină – N.are sensibilitate şi specificitate de 90 %. ↑. Grupa sanguină . . .în caz de acutizări frecvente care evoluează fără tablou inflamator. 22 . intravenoasă excretorie Colecistografia şi colecistocolangiografia Evaluează capacitatea motorie. . este rezervată pentru cazurile cînd este suspectat coledocolitiază. . Fibrinogenul.drenaj).20 % din calculi nu pot fi decelaţi. Protrombina. .depistarea abceselor în fosa vezicală. Timpul de coagulare. Bilirubina – N.95 %. . Amilaza – N. . se foloseşte în cazul cînd diagnosticul este incert. abces hepatic. cu deviere spre stînga. · Indicaţii: .Hemoglobina – N.depistarea calculilor biliari calcificaţi intraluminali şi extraluminali. Alte examinări instrumentale efectuate pentru diagnosticul litiazei biliarei la copii Explorări paraclinice Rezultatele scontate Ecografia endoscopică retrogradă Tehnică relativ exactă. Glucoza – pentru diferenţiere diagnostică. . Trigliceridele – N.VSH – ↑. Testele biochimice . ↑. . Examenul sumar de sînge . Colecistografia şi colecistocolangiografia Redă imaginea de contrast a sistemului biliar.nu este accesibilă pentru toate instituţiile medicale. care identifică calculii biliari în canalul comun biliar distal. GGTP – N.ghidarea puncţii aspirative percutane transhepatice a colecistului (în scop de diagnostic - bilicultură sau terapeutic . care pătrund în capul pancreasului.precizarea stării peretelui biliar şi a fistulelor. Ecografia laporoscopică Ilustrează ducturile biliare în timpul colecistectomiei laporoscopice. ↓.

· apendicita acută. colestaza. . . . . larvele cărora pot migra în ductul cistic.4. C. Teste imunologice . · boli inflamatorii cronice intestinale. · litiaza renală. Tabelul 4. lombară. ascaridiaza). . Localizarea durerii . . .durere abdominală.durere abdominală.Proteina C-reactivă. opistorcoza. CIC.pentru diagnosticul invaziei de helminţi. Diagnosticul diferenţial Caseta 16.5.regiunea lombară. Tabelul 3.hipocondrul drept. M pot fi elevate în cazul colecistocolangitelor cu dereglări imune.Ig G. · pneumonia bazală pe dreapta.aprecierea invaziilor parazitare (Giardia. Examenul coproparazitologic . · gastrita acută şi/sau cronică. Diagnosticul diferenţial al litiazei biliare cu alte patologii la copii · colecistita acută şi/sau cronică. ASL-O. ASAT O O O Trigliceridele O O Fosfataza alcalină O O Coprograma O O O Examenul coproparazitologic O O O Testele imunologice R Glucoza O O Ecografia organelor abdominale O O Examenul radiologic O O Colangiopancreatografia retrogradă R R Scintigrafia biliară R R Tomografia computerizată R Legendă: O – obligatoriu.epigastru.periombilical. specializată de ambulator şi spitalicească AM primară AM spitalizată de AM ambulator spitalicească Analiza generală a sîngelui O O O Analiza generală a urinei O O O GGTP R O O Amilaza R Bilirubina O O O Colesterolul R O O ALAT. . R – recomandabil. clonorhoza. · chistul pancreatic. · boala de reflux gastroesofagian. · pancreatita acută şi/sau cronică. Diagnosticul difereţial dintre colica biliară şi colica renală Criteriile de diferenţiere Colica biliară Colica renală Acuze . 23 .2. · colangita.infraabdominal. · icter neonatal. fascioloza hepatică. · ulcerul gastric şi/sau duodenal. · dischinezia biliară. · hepatita acută. Examinările clinice şi paraclinice în cadrul asistenţei medicale (AM) primare.periombilical.

6. boboasele. Ameliorarea durerii . mersul îndelungat. . . . mersul rapid. produsele picante. . la unele şi aceleaşi ore.suplimentarea adecvată cu fibre alimentare. cremele dulci. acre. trezind pacientul din somn. trezind pacientul din somn. prăjite.atinge intensitatea maximă în intensitatea maximă în termen de termen de < 30 minute de la 30-60 minute. debut şi se menţine > 6 ore.sunt permise fructe şi legume.< 30 minute pînă la 3-18 ore.partea internă a coapsei. .2. .analgezice. efortul fizic. sărate.dimineaţa devreme sau noaptea. de la 30 minute pînă la 6 ore. greutăţilor. progresiv.colicativă. .pelvis. Timtul apariţiei . · Tratament medicamentos: .hidratare orală adecvată. continuă. . disurie.mese fracţionate 5-6 ori în zi. intrescapular.în acutizări se micşorează valoarea calorică din contul lipidelor şi proteinelor. tenesme vezicale.antiinflamatoarele nesteroidiene.severă. regiunea cervicală dreaptă. Iradierea . .tratamentul complicaţiilor. surdă. vomă. externe. Debutul . Obiectivele tratamentului nemedicamentos în litiaza biliară la copii · Regimul igieno-dietetic prevede: .efortul fizic. regiunea piloroduodenală.spasmoliticele musculotrope. . 24 . de vită. constantă.analgezice. carnea fiartă de pasăre. acut. . atinge . . surdă. prelungită.greaţă. Fenomene asociate . . . · Tratament chirurgical. . . morfina. organele genitale . diaforeză. în cantităţi mici. . curcan. Factori agravanţi . Intensitatea durerii . vomă. grase.6. . . . retrosternal în 7 % cazuri.polakiurie. C.2. ridicarea . smîntîna. iepure. Tipurile de tratament în litiaza biliară · Tratament nemedicamentos. . C. omoplatul drept. . .în flancuri. Durata .tratamentul simptomatic.schimbarea poziţiei corpului.1. .greaţă.colicativă.apare în plină sănătate. hemitoracele drept.cînd apare în timpul zilei debutul este lent şi insidios.trebuie de exclus: gălbenuşul de ou.constantă. .tratamentul de bază. . .paroxistică sau severă. mesele copioase. frecvent în timpul nopţii. . . care stimulează excreţia intestinală a colesterolului şi trigliceridelor prin conjugarea acizilor biliari în intestin. peştele. . frişca. terciurile. hematurie. antispastice. ciocolata. Tratamentul nemedicamentos Caseta 18. Tratamentul Caseta 17.

. Litoterapie reuşită: . . .de respectarea regimului alimentar bogat în fibre alimentare.antibioticoterapia.reduce indicele litogen al bilei şi creşte concentraţia acizilor biliari în ea.6.ductul biliar comun să nu conţină calculi.2.o dată la 6 luni examenul ecografic.sinteza hepatică a colesterolului predomină în orele nocturne.inhibă absorbţia intestinală a colesterolului. . . . conţinut în concentraţii mici. de aceea se impune administrarea lui înainte de somn.prevenirea migrării calculilor biliari şi a complicaţiilor care survin în urma migrării lor. Caseta 20.este un constituient normal al bilei umane. .acţiune hepatoprotectoare directă şi coleretică. Tratamentul medicamentos Caseta 19.terapia de rehidratare orală şi intravenoasă. . Obiectivele tratamentului în litiaza biliară la copii .terapia de solubilizare a calculilor. . . Terapia de solubilizare a calculilor biliari Ø Acidul ursodeoxicolic Proprietăţi farmacologice: . .permeabilitatea căilor biliare. . .dacă după 12 luni de la administrarea preparatului dimensiunile calculilor nu se micşorează tratamentul se anulează. fosfatazei alcaline.nu este toxic şi poate fi administrat pe termen lung. . Efectul terapeutic: .necesită verificare lunară în primele 3 luni.contractilitatea adecvată a colecistului. .prevenirea şi tratamentul complicaţiilor.prezenţa calculilor de pînă la 10 mm. Doza: 25 . .capsule 250 mg.durata solubilizării calculilor de colesterol constituie 6-24 luni. ALAT.lichidarea schimbărilor metabolice.suprimă reacţiile imune patologice din ficat. să contribuie la diminuarea fenomenelor inflamatorii.este asigurată de natura colesterolică a calculilor.terapia analgetică şi antispastică pentru cuparea sindromului dolor.prelungirea tratamentului timp de 6-24 luni. Forma de livrare: . . .instituirea terapiei medicamentoase pînă la calcificarea calculilor. să evite formarea de calculi biliari sau de prevenire a calculogenezei. . . .absenţa procesului inflamator în căile biliare. . C.majorarea sintezei şi secreţiei acizilor biliari.micşorarea sintezei şi secreţiei colesterolului.2. restabilirea tulburărilor echilibrului hidro- electrolitic (vezi protocolul clinic naţional „Pancreatita la copil” ). . .apoi trimestrială prin aprecierea nivelului seric al GGTP. sinteza hepatică şi secreţia acestuia prin bilă. să prevină staza biliară din canalele cistice. . interacţionînd cu structurile membranare lipofile. · Rolul alimentaţiei: . . . .

3 mg/kg corp/zi. per os. i/m. i/v.< 12 ani: 0. per os.tulburări vizuale. hipotensiune. . Medicaţia spasmolitică în litiaza biliară Ø Papaverină Proprietăţi farmacologice .6 – 12 ani: 20 mg. calcinarea căilor biliare. . Reacţii adverse: . i/v.< 6 ani: 10-20 mg. Forma de livrare: . senzaţie de căldură. .colestiramina şi antiacidele cu aluminiu leagă acidul ursodeoxicolic în intestin.comprimate 10 mg. . Forma de livrare: . per os.acţionează direct pe fibrele musculare netede şi miocardice fără a influenţa transmiterea nervoasă.> 12 ani: 40-80 mg. bloc A-V. nicotina scade efectul papaverinei. îi reduc absorbţia şi eficacitatea. Contraindicaţii: .muşchii netezi sunt relaxaţi cu atît mai puternic. Reacţii adverse: . Ø Drotaverina Proprietăţi farmacologice . i/v. i/m. . Doza: .relaxează musculatura netedă a organelor interne şi a vaselor sangvine.soluţie injectabilă 40mg/2ml sau 2 %/2ml în fiole. palpitaţii. Contraindicaţii: . divizată în 1-2 prize.relaxarea musculaturii vasculare. hipersensibilitate. 80 mg. divizată în 1-3 prize. . . i/m. Caseta 21. Interacţiuni: .iritarea stomacului. . divizată în 2-3 prize. .inhibă fosfodiesteraza IV. inhibi ie 26 .ameţeli.scade efectul levodopei.> 12 ani: 10-20 mg.la administrarea intravenoasă rapidă: tahicardie. . somnolenţă. glaucom. perspiraţie. . prezentă în organele menţionate dar nu şi în inimă.la administrarea intravenoasă: hipotensiune.2-0. i/m. i/m. divizată în 1-2 prize.afecţiuni acute ale veziculei biliare şi ale căilor biliare. oboseală.bloc A-V complet. .hipersensibilitate.10-15 mg/kg corp/zi.fiole de 2ml cu soluţie injectabilă 2 %.ictus cerebral recent. i/v. per os.antiacidele scad iritaţia gastrică produsă de papaverină. i/v. Interacţiuni: . însă cu acţiune mai puternică şi mai prelungită. colaps.tromboze la administrarea parenterală. aritmii. gastrointestinale. 40 mg. . . 20 mg. biliare şi a tractului biliar. . . Reacţii adverse: . Doza: . afecţiuni hepatice (icter). . bronşice. infarct miocardic recent.spasmolitic miotrop de tip papaverinic. 1 priză seara.comprimate 40 mg. hiperemia feţei. divizată în 2-3 prize. cu cît sunt mai contractaţi.foarte rar diaree.

să se cumuleze în bilă şi să sterilizeze suficient bila şi intestinul. . 1000 mg în flacoane. 2-4 prize. Terapia antibacteriană în litiaza biliară la copii Ø Ampicilină Proprietăţi farmacologice: . 500 mg. Contraindicaţii: .greaţă. .inhibă peptidoglicanii din peretele bacteriilor. Ø Amoxicilină Proprietăţi farmacologice: . anemie. .se elimină şi se concentrează în bilă. Contraindicaţii: . Reacţii adverse: . . şoc anafilactic. erupţii cutanate. . . dureri abdominale. per os.mononucleoza infecţioasă (risc de erupţii cutanate).activă faţă de bacteriile gram-pozitive. .activ faţă de bacterii gram-pozitive. . capsule 250 mg.pulbere parenterală de 250 mg. Notă: este contraindicată utilizarea analgezicelor opioide. deoarece induc spasmul sfincterului Oddi. .hipersensibilitate la preparat.alopurinolul creşte riscul reacţiilor cutanate. îi creşte nivelul seric şi-i prelungeşte acţiunea.sensibilitate la peniciline. Caseta 22.produce liza bacteriilor. Caseta 23. i/m. trombocitopenie.infecţiile cu germeni rezistenţi la ampicilină. .creşterea tranzitorie a transaminazelor.50 mg/kg. . pentru profilaxia complicaţiilor septice a pacienţilor supuşi colecistectomiei. agravînd şi mai mult fenomenul de colestază.să posede un spectru larg de acţiune. Interacţiuni: . . Obiectivele terapiei antibacteriene . . . Forma de livrare: .scade efectul levodopei.febră alergică.antiboticele se administrează chiar şi cînd infecţia nu este suspectată. .inhibitorii beta-lactamazelor şi aminoglicozidele îi măresc eficienţa. leucopenie.să se administreze în funcţie de antibioticogramă. 500 mg. vomă. .probenicidul îi inhibă excreţia renală. Doza: . diaree. . respiratorie.inhibă peptidoglicansintetaza peretelui bacterian.să nu fie metabolizate de ficat şi să nu prezinte hepatotoxicitate. are acţiune bactericidă în cazul cînd bacteriile se află în faza de 27 . Interacţiuni: . la pacienţii cu: diabet zaharat.comprimate.are acţiune bactericidă în cazul cînd bacteriile se află în faza de multiplicare şi nu produc beza-lactamaze.contribuie la liza lor. imunodeficienţe.

. 80 mg/2.efect analgetic.sirop 50 ml. antiepilepticilor. Doza: . purpură trombocitopenică. . 125 mg. confuzie.comprimate 250 mg. vomă.reacţii alergice la peniciline.crează concentraţii sangvine mai mari. antipiretic.sirop 120 ml. vîrsta sub 3 luni. . rifampicinei. 250 mg. . glosită. anxietate. . .10-15 mg/kg. Reacţii adverse: . .nu irită mucoasa tractului digestiv. insuficienţă hepatică/renală.este stabilă în sucul gastric.efect analgetic. Forma de livrare: .doza poate fi repetată la interval de 4-6 ore. Supradozare: .acidul clavulanic şi aminoglicozidele îi măresc eficacitatea. leucopenie.acetilcisteina reduce efectele adverse şi toxice ale paracetamolului.probenicidul îi reduce excreţia renală.creşte efectul hepatotoxic al barbituricelor.agitaţie.amoxicilina creşte efectul anticoagulantelor.5ml şi 150 mg/5ml. per os.insuficienţă hepatică. bolile sîngelui.capsule 250 mg.supozitoare 50 mg.reacţii alergice. . se absoarbe totalmente. . 500 mg. agranulocitoză. . per os. glaucom. 100 ml (120 mg/5ml). . multiplicare. . 1000 mg. .hipersensibilitate. Preparate antipiretice în litiaza biliară Ø Paracetamol Proprietăţi farmacologice: . .inhibă prostaglandin-sintetaza atît la periferie cît şi în SNC predominant în centrul termoreglator hipotalamic. trombocitopenie.sarcina. stomatită. vertij. infecţiile cu virus herpetic. divizată în 3-4 prize la intervale de 6-8 ore. methemoglobinemie. creşterea tranzitorie a transaminazelor. 500 mg. .greaţă. Contraindicaţii: . Caseta 24. antipiretic cu acţiune antiinflamatoare slabă. . . Contraindicaţii: .este mai bine tolerată decît ampicilina. reacţii alergice. Doza: . Interacţiuni: . . trombocitopenie. .20 mg/kg corp/zi. Interacţiuni: . 28 . insomnie. diaree. i/m. 500 mg.mononucleoza infecţioasă.anemie. are biodisponibilitate mai bună.comprimate 200 mg. Reacţii adverse: .temperatura < 38°C. Ø Ibuprofen Proprietăţi farmacologice: .anemie. lactaţie. Forma de livrare: .

creşte efectele adverse ale altor AINS. litiului. . cianoză. · complicaţii: perforaţie cu dezvoltarea peritonitei chimice. hemoragii hemoroidale. . 250 mg. . pirozis. bronhospasmul. 800 mg. . mielosupresivelor.doza poate fi repetată la interval de 4-6 ore.cefalee.dermatita alergică.3 Tratamentul chirurgical Caseta 27. per os. . însă spre deosebire de acesta. C.capsule 200 mg.6. 300 mg. · excluderea complicaţiilor. · răspuns la tratamentul medicamentos. . polipi nazali. . vomă.2. rinita acută.colita ulceroasă. . Recomandările tratamentului chirurgical în litiaza biliară la copii 29 .hemofilia. – > 39°C: 10 mg/kg. · sindrom febril şi icteric. urticaria. Caseta 26. insuficienţă hepatică/renală. . Criteriile de spitalizare a copiilor cu litiază biliară · toţi pacienţii cu dureri abdominale acute indiferent de geneză.inapetenţă. . irascibilitate. . greaţă. · pacienţii cu durere refractară.acidul acetilsalicilic măreşte efectele adverse ale ibuprefenului. Interacţiuni: . . beta-blocantele şi prazosina îi scad efectele.drajeuri 200 mg. preparatelor aurului.creşte efectele antidiabeticelor. Doza: .inhibă prostaglandin-sintetaza atît la periferie cît şi în SNC predominant în centrul termoreglator hipotalamic. Criteriile de externare a copiilor cu litiază biliară · ameliorarea manifestărilor clinice şi de laborator. Forma de livrare: . Reacţii adverse: .suspensie pediatrică 100 mg/5ml – 110 ml. . per os. Caseta 25.hipersensibilitate. 400 mg.astmul bronşic. irită mai puţin mucoasa gastrică (circa de 2 ori). . . antiagregantelor.inhibitoarele enzimei de conversie. 400 mg. . constipaţii sau diaree.comprimate 200 mg. 125 mg.după puterea acţiunii poate fi comparat cu acidul acetilsalicilic.inhibiţie respiratorie.ulcer gastric şi duodenal. lupus eritematos sistemic. retenţie de lichide. stomatita. . Supradozare: .6 luni – 12 ani: dacă temperatura: – < 39°C: 5 mg/kg.dureri abdominale şi gastrice. 600 mg. Contraindicaţii: .flatulenţă.acufene. .

.pacienţii cu siclemie.respectarea regimului igienodietetic. dureri cronice abdominale sau prezenţa colecistitei.consultul altor specialişti la necesitate. colică biliară.risc înalt pentru anestezie generală. dacă timp de trei zile puseul acut nu răspunde la tratament medicamentos. fistulă.Este important de menţionat că tratamentul de elecţie în litiaza biliară rămîne a fi colecistectomia. · Principiile: . C. afecţiuni maligne suspectate. . · Avantajele colecistectomiei laparoscopice: .calculi biliari gigantici. . .8.litiază coledociană. . Complicaţiile Caseta 29.constituie criteriu standard în tratamentul pacienţilor cu litiază biliară simptomatică.7. Complicaţiile în litiaza biliară la copii o Prin afectarea peretelui vezicular o Consecinţa migrării calculilor . .pacienţii cu veziculă biliară nefuncţională sau calcificată.metodă sigură şi eficientă. .prezenţa leziunilor măduvei spinării sau neuropatii senzoriale care afectează abdomenul. chirurgicală deschisă şi laporoscopică. mai frecvent la necesitate. .hidrops vezicular.2. · Indicaţiile pentru colecistectomia asimptomatică: . crescînd riscul de dezvoltare a carcinomului veziculei biliare. generalizată. . C. peritonită. .semne de perforare a veziculei biliare: abces. cu o rată minimă de complicaţii postoperatorii.ileus biliar.rata de complicaţii postoperatorii este mai mică.7 % dintre pacienţi [Siddiqui. 2008].peritonită acută localizată.2. . F Perioada de supraveghere va dura toată perioada copilariei.obezitate. . .există 3 metode de îndepărtare a calculilor: endoscopică. · Contraindicaţiile pentru colecistectomia laporoscopică: .colecistită acută şi cronică. .tratamentul chirurgical se impune. coagulopatii severe. 30 . Supravegherea pacienţilor cu litiază biliară F Se vor respecta următoarele recomandări: .examenul ecografic bianual.pacienţii cu calculi biliari >2 cm în diametru.indicaţiile pentru colecistectomia laparoscopică în litiaza biliară sunt colicile biliare.litiază intrahepatică.durata spitalizării mai mică. colangită. . . .timpul de recuperare şi durerea postoperatorie sunt diminuate semnificativ.un studiu multicentric a raportat prezenţa sindromului postcolecistectomic la doar 4.revenire mai rapidă la activităţile obişnuite. atît sub aspectul profilaxiei complicaţiilor cît şi curativ. Supravegherea copiilor cu litiază biliară Caseta 28. . . în care distincţia între criza dureroasă şi colecistită poate fi dificilă.se face în primele 24-48 ore dacă diagnosticul este sigur şi pacientul este stabil hemodinamic. . .examinare 1 dată la 6-12 luni.hipertensiune portală. . . .

medicală · fonendoscop. · taliometru. . D. · în urma colecistectomiei. 31 . D. · electrocardiograf. · asistenta medicală. asistenţă · medic infecţionist. sumarul urinei.fistule externe. colangita. .cancer al veziculei biliare. ambulator · medic funcţionalist.fistule interne: bilio-biliare.pancreatită acută.sindrom Mirizzi. · asistente medicale.şoc septic. Prognosticul litiazei biliare la copii · 1-2 % din pacienţi dezvoltă complicaţii cum ar fi colecistita acută. · laborant Dispozitive medicale: · cîntar pentru sugari. coledocolitiaza. de asistenţă · tonometru. secţiile de · medic gastrolog. sumarul urinei. ALAT). sepsis.1. pancreatita biliară. bilio-digestive. Instituţiile/ · medic pediatru. · spasmolitice (Papaverina). Caseta 30. Dispozitive medicale: · cîntar pentru sugari. specializată de · medic imagist. . Personal: D. · panglica-centimetru.2. . · ultrasonograf. Medicamente: · acidul ursodeoxicolic. · fonendoscop. . primară · oftalmoscop. . Amoxicilina). · cei cu calculi biliari asimptomatici devin simptomatici la o rată de 2 % pe an. amilaza. calculii biliari pot reapărea. teste biochimice (GGTP. · antibiotice (Ampicilina. Examinări paraclinice: · laborator clinic standard pentru determinarea: hemoleucogramei. materiile fecale la ouă de helminţi. · cîntar pentru copii mari. bilirubina şi fracţiile ei. medicală · medic de laborator. ASAT. Examinări paraclinice: · laborator clinic standard pentru determinarea: hemoleucogramei. RESURSE UMANE ŞI MATERIALE NECESARE PENTRU IMPLEMENTAREA PREVEDERILOR PROTOCOLULUI Personal: · medic de familie certificat. · cîntar pentru copii mari. Instituţiile · panglica-centimetru.

de asistenţă · medic pediatru certificat. ALAT). · laborator radioizotopic. Dispozitive medicale: D. raionale. sumarul urinei. indicilor biochimici (GGTP. Instituţiile · cîntar pentru sugari. Medicamente: · acidul ursodeoxicolic. · acces la consultaţiile calificate: chirurg.3. · antibiotice (Ampicilina. · spasmolitice (Papaverina). · cabinet de diagnostic funcţional. ASAT. bilirubina şi fracţiile ei. 32 . Examinări paraclinice: · laborator clinic standard pentru determinarea: hemoleucogramei. spitalicească: · fonendoscop. medicală · panglica-centimetru. · antibiotice (Ampicilina. amilaza. medicală · medic de laborator. · cabinet de diagnostic funcţional. republicane · asistente medicale. ALAT). amilaza. bilirubina şi fracţiile ei. · acces la consultaţiile calificate: chirurg. Amoxicilina) Personal: D. spitalelor · tomograf computerizat. sumarul urinei. · cabinet radiologic. · panglica-centimetru. · fonendoscop. · asistente medicale. · spasmolitice (Papaverina). secţii de · medic funcţionalist. · cîntar pentru copii mari.4. · rezonanţa magnetică nucleară. secţii de copii ale · ultrasonograf. Dispozitive medicale: · cîntar pentru sugari. teste biochimice (GGTP. · medic imagist. · medic de laborator. Amoxicilina) Personal: · medic gastroenterolog pediatru certificat. de asistenţă · cîntar pentru copii mari. gastrologie ale spitalelor · medic morfopatolog. · medic pediatru certificat. · cabinet radiologic. spitalicească: · medic imagist. municipale Examinări paraclinice: · laborator clinic standard pentru determinarea: hemoleucogramei. Instituţiile · medic gastroenterolog pediatru certificat. ASAT. Medicamente: · acidul ursodeoxicolic. · ultrasonograf. · rezonanţa magnetică nucleară. · medic funcţionalist. · tomograf computerizat. · cabinet radiologic.

cărora li sa efectuat examenul medicului de familie şi litiază biliară efectuat examenul clinic. INDICATORII DE MONITORIZARE A IMPLIMENTĂRII PROTOCOLULUI No Scopul Indicatorul Metoda de calculare a indicatorului Numărătorul Numitorul 1. 2.. paraclinic şi specialistului pe parcursul clinic şi paraclinic tratamentul obligatoriu ultimului an. recomandărilor naţional „Litiază biliară protocolului clinic la copil”. pacienţi cu diagnosticul de litiază biliară.1. obligatoriu conform conform recomandărilor recomandărilor protocolului clinic protocolului clinic naţional „Litiaza biliară naţional „Litiază la copil”. care au biliară. de către protocolului clinic către medicul de medicul de familie pe naţional familie. pe parcursul biliară la copil” ultimului an x 100 3. de la copil”. cu răspuns care se află la supravegherea diagnosticul de biliară. Ameliorarea 3. Proporţia pacienţilor Numărul pacienţilor cu Numărul total de pacienţi cu numărului de cu diagnosticul de diagnosticul de litiază diagnosticul de litiază biliară.1. E. Ameliorarea 2. Ponderea Numărul pacienţilor cu Numărul total de pacienţi cu precoce a pacienţilor cu diagnosticul stabilit de diagnosticul de litiază biliară. Amoxicilina). cărora li sa care se află sub supravegherea diagnosticul de biliară. Ponderea Numărul pacienţilor cu Numărul total de pacienţi cu examinării pacienţilor cu diagnosticul de litiază diagnosticul de litiază biliară . cu răspuns complet la tratament medicului de familie pe litiază biliară. Sporirea 6. pe specialist pe parcursul semnelor clinice parcursul unui an x 100 ultimului an. pacienţilor cu diagnosticul de litiază biliară. cu complet la tratament coform recomandărilor parcursul ultimului an diminuarea coform recomandărilor protocolului clinic numărului de protocolului clinic naţional „Litiaza biliară acutizări naţional „Litiaza la copil” pe parcursul biliară la copil” unui an x 100 33 . care au care se află sub supravegherea pacienţilor cu biliară. pacienţilor cu diagnosticul stabilit de litiază biliară în prima care se află sub supravegherea diagnosticul de litiază biliară în prima lună de la apariţia medicului de familie şi litiază biliară lună de la apariţia semnelor clinice. · laborator radioizotopic. Proporţia Proporţia pacienţilor cu Numărul total de pacienţi cu numărului de pacienţilor cu diagnosticul de litiază diagnosticul de litiază biliară. · spasmolitice (Papaverina). care au beneficiat de tratament medicului de familie şi diagnosticul de beneficiat de tratament conform recomandărilor gastrolog-pediatru pe parcursul litiază biliară conform protocolului clinic ultimului an. coform recomandărilor recomandărilor parcursul ultimului an supravegheaţi protocolului clinic protocolului clinic conform naţional „Litiaza naţional „Litiaza biliară recomandărilor biliară la copil”. Creşterea 4. parcursul ultimului an x 100 5. Medicamente: · acidul ursodeoxicolic.1. Ponderea Numărul pacienţilor cu Numărul total de pacienţi cu calităţii pacienţilor cu diagnosticul de litiază diagnosticul de litiază biliară. care au fost care se află la supravegherea diagnosticul de fost supravegheaţi supravegheaţi coform medicului de familie pe litiază biliară. Depistarea 1. tratamentului diagnosticiul de litiază biliară.1. pacienţi cu litiază biliară. pe parcursul naţional „Litiază ultimului an x 100 biliară la copil” 4. · antibiotice (Ampicilina.

august 15. 2005. May 24. 2000. 8. Cholecystitis. Ali Nawaz Khan. Charles F.Issue 2 . May 19. Aijaz Ahmed. Shaffer EA (1992). J Hepatobiliary Pancreat Surg. 11. eMedicine. eMedicine. 7. Vandana. The American Family Physician. 34 . 3. BIBLIOGRAFIE 1. Jocelyn Y. Costerton JW. January 2007. 9. Don Gladden. Unusual cases of acute cholecystitis and cholangitis: Tokyo Guideline. Report of Three Cases. 2010.Volume 96 . Hideki Yasuda. Beheshti M. 1. Southern Medical Journal: February 2003 . eMedicine. Asmar. Peter A D Steel. Cholecystitis and Biliary Colic. Sadeghpour F. 8. Aug 19. Acute. Andre Hebra. Basim I. 5. Kanika Khara. Acute Cholecystitis in Children. 6. 2009. 2010. 14(1): 98–113. Gastroenterol.pp 206-208. Cholecystitis. march 15. Feb 4. The American Family Physician. Staphylococcal Acalculous Cholecystitis in a Child. eMedicine. 2. 37 (5): 689–96. 2010. Management of Gallstones. World J. "Defense system in the biliary tract against bacterial infection". Management of Gallstones and Their Complications. No. Cholecystitis. Batra. Sung JY. 2007 January. Shiraz E- Medical Journal Vol. Ang. Published: 2/4/2010 10. Bellows. Gall Bladder Symptoms in Children. 4.

· mixti conţin colesterol în proporţie de 20-80 %. sunt alcătuiți dintr-un miez colesterolic. alţi componenţi: carbonat de calciu. .Anexa 1. graţie unui mod de viaţă nesănătos. anomaliile de dezvoltare a căilor biliare. . Ghidul pacientului cu litiază biliară Litiza biliară – prezenţa calculilor în vezicula biliară şi/sau ducturile biliare. Are formă de pară şi este localizată pe faţa internă a ficatului.conţin < 20 % de colesterol. inflamaţiile aseptice ale colecistului. Situată la intersecţia dintre coasta a IX pe dreapta şi marginea laterală a muşchiului drept abdominal. Conform datelor de ultimă oră. sunt radiopaci . lecitinic. deoarece în intervalul dintre mese sfincterul Oddi este închis şi atunci bila se acumulează în vezicula biliară.36 % din copii >10 ani. folosirea contraceptivelor la adolescente. incidenţa în rîndul populaţiei pediatrice tinde să crească. pigmenţi biliari. se complică cu colonizarea bacteriană şi inflamaţia veziculei biliare. Fiind o patologie mult mai frecventă la adulţi. În timpul mesei sfincterul Oddi se relaxează şi colecistul se contractă puternic eliberînd bila. sunt de obicei unici și de dimensiuni mari. sunt pietre mici şi ascuţite de culoare întunecată sau neagră. săruri de calciu. cu colelitiază. 35 . Cauzele litiazei biliare . Prin urmare vezicula biliară joacă rol de depozit şi participă în procesul de digestie. Ce reprezintă colecistul ca organ din punct de vedere anatomic? Reprezintă un sac. litiaza biliară actualmente nu scuteşte nici copiii. ce acumulează bila. Tipurile de calculi biliari · colesterolici sunt deschişi la culoare (alb-gălbui). obezitatea. acid stearinic. anemiile hemolitice. curele de slăbire rapide. · pigmentari maronii sau bruni compuşi din săruri de calciu. Funcţiile vezicii biliare: Bila se formează în ficat fără întrerupere şi trecerea ei în intestin sau duoden depinde de fazele digestiei. corp şi col. . sunt radiotransparenţi. bilirubină. parazitozele intestinale. . Este formată din: fund. au o consistență scăzută. . . bilirubină. se formează în ducturile biliare. infecţiile intestinale. sunt moi. şi sunt radiotransparenți (nu sunt vizibili la radiografia abdominală simplă) · pigmentari negri se formează în vezicula biliară şi migrează în ducturile biliare. din nefericire. deseori se asociază cu infecţia. sunt de culoare oranj. ce participă la digestia alimentaţiei. . palmitic.15 % din copii <10 ani.

depistează prezenţa calculilor biliari sau pietrelor în veziculă compuşi din calciu.neomogenitatea cavităţii vezicale. constipaţie. obstacolelor. în cantităţi mici. · Ecografia organelor interne: . . 36 . perforaţii viscerale.edemul sau infiltraţia peretelui veziculei biliare. ultrasonografia. . boboasele. la unele şi aceleaşi ore. . sărată. 97-99 % din copii sunt asimptomatici şi doar 1-3 % din pacienţi prezintă manifestări clinice. .oferă informaţii despre prezenţa patologiilor asociate: calculi renali. stenozelor. Tratamentul nemedicamentos · mese fracţionate 5-6 ori în zi. dominate de dureri abdominale. · indigestie.dereglări de motricitate cu stază biliară. curcan. prăjită. · în acutizări se micşorează valoarea calorică din contul lipidelor şi proteinelor.depistează ecouri cu umbră conică (calculii biliari >2mm) .durată: de la cîteva minute pînă la cîteva ore şi este însoţită de vărsături. balonare. . care stimulează excreţia intestinală a colesterolului şi trigliceridelor prin conjugarea acizilor biliari în intestin. · permis: consumul cărnii de vită.decelarea unor colecţii periveziculare (peritonită localizată). însă este plauzibil că în majoritatea cazurilor diagnosticul poate fi confirmat facil şi prin investigaţii neinvazive. · hidratare orală adecvată. · durerile abdominale: . · interzis: mîncarea grasă. acră. · inapetenţă sau scăderea poftei de mîncare.dilatarea ducturilor biliare. polipi. . subfebrilitate sau febră. pneumonie. lombară. . .iradiere la copii mai mari în: umăr. care nu aduce uşurare.îngroşarea şi îndurarea peretelui veziculei biliare. găină. . picantă. . peştele.confirmă sau infirmă prezenţa ocluziei intestinale.decelează defectele de mucoasă: eroziuni. flatulenţă. zona epigastrică.deformarea colecistului.micşorarea sau majorarea dimensiunilor veziculei biliare. noduli. radiografia.localizare: hipocondrul drept. terciurile.permite vizualizarea defectelor de umplere. iepure. . regiunea scapulară. Cum stabilim diagnosticul? În stabilirea diagnosticului de litiază biliară pot fi utilizate mai multe metode paraclinice (examenul de laborator. . · Examenul radiologic: . · dereglări ale somnului. · suplimentarea adecvată a raţiilor cu fibre alimentare. tomografia). .depisterea anomaliilor de dezvoltare şi a pietrelor biliare. iliacă. . Care sunt manifestările clinice în litiaza biliară Simptomatologia litiazei biliare la copii este diversă în dependenţă de vîrstă.

frişca. dacă calculii s-au solubilizat copilul se supraveghează în continuare.în caz de febră. Notă: se intervine chirurgical. Tratamentul medicamentos . copiii primesc Acidul ursodeoxicolic pe o perioada de 1 an. iar în cazul ameliorării sindromului dolor.pentru solubilizarea calculilor sau distrugerea pietrelor se dă acid ursodeoxicolic sau ursosan. . papaverina. amoxicilină. dacă timp de trei zile. antipiretice: paracetamol. puseul acut nu răspunde favorabil la tratamentul medicamentos. ciocolata. .antibiotice: ampicilină.spasmolitice: spasmolizina. . iar cazuri opuse se recurge la intervenţie chirurgicală. Succes!!! 37 . cremele.