You are on page 1of 4

1

A. Sarcini de nivelul I – cunoaştere şi înţelegere
– Relatați despre implicațiile juridico-penale ale pierderii capacităţii profesionale de muncă;
prin „capacitate profesională de muncă” se înţelege aptitudinea de muncă legată nemijlocit de activitatea
profesională a persoanei respective.
„Pierderea deplină a capacităţii profesionale de muncă se stabileşte în conformitate cu Regulamentul în vigoare
numai la necesitate, prin ordonanţa organelor de anchetă sau hotărârea judiciară”. Această prevedere vine în
dezacord cu dispoziţia art.151 CP RM, urmând a fi ignorată. Or, de una singură, incapacitatea profesională de
muncă - deplină sau parţială - nu este specificată în calitate de rezultat infracţional nici în art.151 CP RM, nici
în oricare altă normă penală sau contravenţională. Numai când presupune şi o incapacitate generală de muncă,
incapacitatea profe¬sională de muncă poate antrena aplicarea ărt, 151,152 CP RM sau aart.78 din Codul
contravenţional, în caz contrar, s-ar încălca principiul legalităţii sub aspectul neadmiterii interpretării extensive
defa¬vorabile a legii penale. Aceasta pentru că pierderea capacităţii profesionale de muncă nu poate fi
echivalată cu pierderea capacităţii generale de muncă. Are dreptate S.V. Rastoropov când afirmă că pierderea
capacităţii profesionale de muncă nu se înscrie în tiparul vătămării cauzate sănătăţii; aceasta pentru că nu
presupune nici dereglarea integrităţii anatomice a organelor sau ţesuturilor, nici dereg¬larea funcţiilor lor
fiziologice, nici vreo afecţiune sau stare patologică; de exemplu, pianistul, căruia i s-a cauzat fractura degetelor
mâinii, poate ulterior să-şi restabilească funcţia degetelor, însă îşi pierde pentru totdeauna tehnica de stăpânire
deosebiţă a pianului
– Definiţi noţiunea „dereglarea îndelungată a sănătăţii”, utilizată în art.152 CP RM;
în acord cu pct.69 al Regulamentului Ministerului Sănătăţii nr.199/2003, prin ,'.dereglare îndelungată a
sănătăţii” trebuie de înţeles urmările prejudiciabile determinate nemijlocit de cauzarea/ vătămării (maladii,
dereglări de funcţie etc.), care au o durată de peste trei săptămâni (mai mulţde 21 de zile).
La dereglarea îndelungată a sănătăţii se raportează: fisurile şi fracturile oaselor tubulare mici, ale osului stern, a
cel mult trei coaste de pe o parte a toracelui; fructele închise nesemnificatiye ale oaselor scheletului facial;
luxaţiile oaselor în articulaţiile mici; restrângerea mobilităţi! m articulaţiile man; pierderea auzului la o singură
ureche; pierderea degetului mare sau aratator de la mana; slăbirea considerabilă a vocii; îndepărtarea traumatică
a dinţilor sănătoşi etc
– Identificaţi soluţia de calificare în cazul repetării a două infracțiuni prevăzute la alin.(1)
art.152 CP RM;
Cu privire la etapele activităţii infracţionale, infracţiunea prevăzută la art.152 CP RM este susceptibila de
pregatire si tentative.
In legatura cu tentative, atunci când intenţia a fost îndreptată spre cauzarea unei vătămări mar grave a integrităţii
corporale sau a sănătăţii, dar, de fapt, s-a cauzat o vătămare mai usoara, actiunile faptuitorului urmează a fi
calificate drept tentativă de vătămare a integrităţii corporale de acea gravitate care a fost cuprinsă de intenţia lui.
Când făptuitorul nu se opreşte la etapa tentativei, dorind să realizeze pana la capat intenţia de
săvârşire a infractiunii prevăzute la art.152 CP RM, această infracţiune consumată ca si cum absoarbe tentativa
de infracţiune. De aceea, nu poate fi conceput concursul dintre tentativa de infracţiune specificată la art 152 CP
RM şi infracţiunea consumată corespunzătoare. Aceasta pentru ca la baza repetarii actului de executare exista o
intenţie unică atunci când făptuitorul concepe consumarea infracţiunii din mai multe încercări. .
Totodată, în prezenţa unor condiţii care indică lipsa unităţii intenţiei, in cazul infractiunii prevazute la art.152
CP RM nu se exclude concursul dintre două tentative de infracţiune on dintre tentative de infractiune si
infrcatiunea consumata.
– Definiți noţiunea „desfigurarea iremediabilă a feţei şi/sau a regiunilor adiacente”, utilizată
în art.151 CP RM;
Vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii, exprimată în desfigurarea iremediabilă a feţei şi/sau a regiunilor
adiacente, este recunoscută ca vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănă¬tăţii, daca alterarea înfăţişării
fizice a chipului victimei a făcut ca aspectul său să devină neplăcut şi respingator
înafară de faţă, ca parte anterioară a capului persoanei, desfigurarea iremediabilă poate cuprinde şi regiunile
adiacente feţei (pavilioanele urechilor, regiunile anterioare şi antero-laterale ale gâtului). Desigur, faptul că a

– Identificați cinci tipuri de violență psihică care nu intră sub incidența art. cele comise alcătuiesc infracţiunea de lipsire de viaţă din imprudenţă (ah. art. în aceleaşi împrejurări. Dacă desfigurarea este remediabilă.52 alin.g) CP al RM. Aşa cum se desprinde din pct. nu se exclude aplicarea art. aflate în concurs.dacă. lezarea este considerată iremediabilă. în cadrul tâlhăriei. sau şi faţa. hipnoza.149 CP RM) şi infracţiunea prevăzută la alin. adică nu se produce vatamarea nici uneia din aceste persoane . din cauze independente de voinţa făptuitorului.151 sau art.151 CP RM se caracterizează prin intenţie faţă de urmările prejudiciabile primare şi prin imprudenţă faţă de urmările prejudiciabile secundare. – Relatați despre efectele manifestării de către făptuitor. desfigu¬rarea feţei şi/sau a regiunilor adiacente este remediabilă în cazul în care. în această ipoteză. în cazul infracțiunii prevăzute la lit. după caz.152 CP RM sau a art. dacă însă pentru înlăturarea lezării ori ă urmărilor acestora este necesara o intervenţie chirurgicală plastica.151 CP RM.155 CP RM. nechirurgical. ea nu intră sub incidenţa indicatorului „vătămarea integrită¬ţii corporale sau a sănătăţii”. iar rezultatul infractional este unul partial.). calificarea se efectuează pentru fapta de vatamare săvîrşită în conformitate cu art. cele săvârşite trebuie calificate conform art.g) şi tentativă de vatamare intentionata. dar. Exemplu: Dacă.152 alin.61 al Regulamentului Ministerului Sănătăţii nr.(2) lit.(3) art. Dacă făptuitorul a încercat să vatame trei sau mai multe persoane. cu timpul sau sub influenţa mijloacelor de tratament conservativ. dar au fost vatamate numai două din trei persoane (sau trei din patru.(4) art.78 drn Codul contravenţional. calificarea trebuie făcută în funcţie de rezultatul real survenit (de exemplu.(4) art. B.(2) lit. Sarcini de nivelul II – aplicare – Determinaţi deosebirile dintre lipsirea de viaţă din imprudenţă (art. a fost vătămată sănătatea sau integritatea corporală a cel puţin uneia din ele. a dereglării mimicn etc.b) alin. se atestă o reducere considerabilă a gradului de pronunţare a modificărilor morfologice (a cicatricei.27 şi art. efectul zombi. pe care îl analizăm. vătămarea intenţionată grayă a integrităţii corporale sau a sănătăţii a provocat din imprudenţă decesul victimei. dar a fost vatamata numai una singură. ameninţarea cu distrugerea sau deteriorarea bunurilor. nu putem afirma ca calificarea celor savirsite trebuie facuta dupa regulile aplicabile unei infrcatiuni savirsite cu intentie indeterminate. sau doar regiunile adiacente. O asemenea variantă de calificare ar avea ca efect tragerea făptuitorului de două ori Ia răspundere pentru aceeaşi vătămare intenţionată gravă a integri¬tăţii corporale sau a sănătăţii.g) CP al RM. simplu sau calificat.78 “Vătămarea intenţionată uşoară a integrităţii corporale” din Codul c ontravenţional).151 şi litc) alin.155 CP RM. ar fi incorect să optăm pentru soluţia calificării potrivit alin.).(1) (dacă nu sunt circumstanţe din alin. Dacă. în cadrul atacului săvârşit asupra unei persoane în scopul sustragerii materialului sau a dispozitivului radioactiv ori . dacă fapta a fost îndreptată nemijlocit spre săvîrşirea vatamarii intentionate medii asupra a două sau mai multor persoane.145 alin.27 şi art.188 CP RM.(4) art. ame¬ninţarea cu divulgarea unor informaţii defăimătoare sau compromiţătoare. tehnica influenţării psihologice graduale. stabilindu-se că făptuitorul a manifestat intenţie directă indeterminată.(2) art.). 149 CP RM). în contextul infracţiunii specificate la art. În cazul în care făptuitorul a încercat să vatame două sau mai multe persoane. trebuie luat în consideraţie la individualizarea pedepsei. şi regnurile adiacente. . La fel. Aceasta însă nu exclude operarea aftor indicaton consemnaţi în art. Daca intentia este determinata refritor la numarul de victime. cauzate însă din imprudenţă. Cu atât mai mult. infracţiunea specificată la alin. în mod similar .188 CP RM.151 CP RM.199/2003.152 CP RM. a defoimaţiei. răspunderea trebuie aplicată în baza art. se atestă nerealizarea integrală a intenţiei infracţionale.152 CP al RM ori conform art. nu au relevanţă alte tipuri de violenţă psihică (de exemplu. cele comise trebuie calificate conform art.149 şi fitc) alin.(2) lit. sau patru din cinci etc.. tehnica influenţării psiholingvistice etc. Dacă decesul victimei s-a produs ca urmare a vătămării gravei a integrităţii corporale sau a sănătăţii.(3) art. conform art.152 alin.(2)). 2 fost desfigurată iremediabil doar faţa. a intenţiei determinate/nedeterminate referitor la numărul de victime.

în context.163 CP RM. ar fi incorect să optăm pentru soluţia calificării potrivit a£n. 3 a instalaţiei nucleare.c) âlm.151 CP RM. handicap.151 CP RM.2010.(5) art. Cazurile de âutolezare a sănătăţii. Dacă asemenea acţiuni sau inacţiuni au condus lâ' vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. Poate fi subiect al infractiunii. fiind incriminate la art. handicapului fizic sau psihic ori altui factor.(5) art. individuale.stie despre primejdie si ar eposibilitatea de a acorda ajutor victimei sau 2.(4) art.149 şi lit. obiectul material la omor este corupul persoanei pe cind la lasare ain primejdie nu exista deoarece faptuitorul nu intreprinde o influentare nemijlocita infractionala asupra corului persoanei. La săvârşirea acţiunilor sau inacţiunilor vioîentale. nu intră sub incidenţa prevederilor din Capitolul II al Părţii Speciale a Codului penal. va forma componenţa de omor intenţionat. de auz şi de grai). ţesutul cutanat). neputinta) Faptuitorul manifesta violenta fata de victima in cazul omorului pe cind in cazul lasarii in primejdie faptuitorul nu infatuieste nici o actiune. – Comparați infracțiunea de lăsare în primejidie și omorul săvârșit pe calea inacțiunii. întreruperea voluntară a cursului sarcinii prin metoda .647 din 21. cele săvârşite trebuie calificate conform art. profitând de starea de neputinţă cunoscută sau evidentă a victimei. care se datorează vârstei înaintate. operaţia de întrerupere a cursului sarcinii poate fi efectuată în în conformitate cu Ordinul Ministerului Sănătăţii cu privire Ia efectuarea întreruperii voluntare a cursului sarcinii în condiţii de siguranţă.automutilare”.32 din Legea ocrotirii sănătăţii. acte care nu ating deci o relaţie socială. – Demonstrați dacă este corect a se afirma că pierderea unui țesut intră sub incidența art. însoţit de violenţă periculoasă pentru viaţa sau sănătatea persoanei agresate ori de ameninţarea cu aplicarea unei asemenea violenţe . în cazul producerii decesului. bolnava.gravă. Victima la omor victima trebuie sa aiba virsat inaintata. fapta în ansamblul el. In absenţa intenţiei directe sau indirecte faţă de decesul produs. dar intruneste conditiile:1. Prin pierderea unui alt organ ori încetarea funcţionării acestuia trebuie de înţeles pierderea ireversibilă a organului sau privarea ireversibilă a acestuia de capacitatea de funcţionare..151 CP RM. ultima desemnând un ansamblu de celule având aceeaşi structură şi aceleaşi funcţii în corpul persoanei (de exemplu. pe cind la lasarea in primejdie victim trebuie sa se afle in stare periculoasa pentru viata sis a fie lipsita de posibilitatea de a se salva din cauza anumitor circumstante(boal. iar decesul victimei nu s-a produs din cauze independente de voinţa făptuitorului. deoarece medicul ca oricare alta persoana este obligat sa acorde ajutor persoanelor aflate in pericol eminent pemtru viata lor si acestea sa se afle in imposibilitatea e a se salva singure. atunci cele comise vor forma tentativa de omor (în cazul intenţiei directe) sau vătămarea intenţionată . handicap fizic sau psihic de care faptuitorul sa profite pentru a o omori.(4) art. – Demonstrați dacă este corect a se afirma că instituţiile medico-sanitare publice şi private constituie locul permis pentru întreruperea cursului sarcinii. în prezenţa intenţiei directe sau indirecte privind lipsirea de viaţă. Ocrotirea legii penale este îndreptată spre relaţiile dintre persoane. care a urmat vătămării grave a integrităţii corporale sau a sănătăţii.295 CP RM. – Argumentați dacă medicul poate fi subiect al infracțiunii prevăzute la art. nr.151 şi litx) alin. Conform art. denumite .a integrităţii corporale sau a sănătăţii (în cazul intenţiei indirecte). bolii. nu însă spre actele care nu ies din sfera vieţii intime.372 CP RM (Capitolul XVIII al Părţii Speciale a Codului penal). Noţiunea de organ nu trebuie confundată cu cea de ţesut. cele comise trebuie calificate potrivit alin.151 sau 152 CP RM. Legea penală intervine numai atunci când actul de violenţă iese din sfera individuală şi atinge o relaţie socială.(4) art.353.295 CP RM – Argumentați dacă cazurile de autolezare a sănătăţii intră sub incidența art.vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii a provo¬cat din imprudenţă decesul victimei. sa puna el insusi victim intr-o situatie periculoasa. în această ipoteză. 355 CP RM(Capitolul XVH al Părţii Speciale a Codului penal) şi la art. medie sau uşoară .09. prin „organ” se înţelege partea corpului persoanei care îndeplineşte una sau mai multe funcţii vitale sau utile vieţii (cu excepţia organului de vedere. – Argumentaţi dacă este sau nu posibilă tentativa în cazul infracţiunii prevăzute la alin.

Aşadar. Amenintarea este o actiune verbala.286/2009). Astfel . f) refuzul de a expedia bolnavul la spital etc. printre acestea putem enumera si refuzarea efectuarii interventiei medicale. asistenţa medicală sau primul ajutor medical. întreruperea voluntarii a cursului sarcinii cu termen între 10 şi 12 săptămâni de sarcină se efectuează în instituţiile medico-sanitare ce oferă asistenţă medicală specializată spitaliceasca (secţii de ginecologie sau obstetrică-ginecologie) prin metoda vacuum aspirării manuale/electrice sau raclaj. b) refuzul de a primi bolnavul în instituţia medicală. Astfel. – Comparați tentativa de omor și ameninţarea cu omor. creind impedimente acestor drepturi. Centrele de Sănătate a Femeii. se efectuează în Asociaţiile Medicale Teritoriale. pe cind in cazul tentativei de omor nu mereu este obligatorie existenta acestei circumstante (ex. dacă metodele vacuum aspirării nu sunt disponibile. astfel încât fapta de vătămare a fătului să fie incriminată în Codul penal al Republicii Moldova? Da. Secţiile Consultative din cadrul Centrelor Perinato. Amenintarea obliga aparitia la victima a temerii pentru viata sau sanatatea sa. intră sub inci-denţa art. întreruperea voluntară a cursului sarcinii după primele 12 săptămâni de sarcină se efectuează doar în instituţiile medico-sanitare publice.159 CP RM.202 din Codul penal român (Legea nr. Sarcini de nivelul III – integrare – Argumentaţi dacă este întemeiat sau nu că circumstanța agravantă „cu premeditare” nu se atestă în cazul infracțiunilor prevăzute la art. fără patologie asociată. dacă a existat pericolul realizării acestei ameninţări.logice. In cazul amenintarii este obligatoriu existenta pericolului realizarii acestei amenintari. deoarece aceasta se caracterizeaza prin refuzul tacit sau expres al faptuitorului de a acorda ajutorul necesar. . după caz. fără patologie asociată. iar vatamarea acestuia poate atenta la viata si sanatatea copilului odata cu nasterea sa. fapt exclus in cazul tentativei. – Considerați oare oportună completarea Codului penal al Republicii Moldova cu o normă similară cu art.162 CP RM este aplicabil în cazul în care medicul refuză efectuarea intervenţiei medicale. c) refuzul de a aplica respiraţia artificială. Prin „neacordare de ajutor” se are în vedere. obligatorie pentru dezvoltarea fizica a unei viitoare persoane. efectuată în afara unor astfel de instituţii. putem afirma ca vatamarea fatului reprezinta o vatamare prematura a copilului nou-nascut. – Argumentați dacă art. e) refuzul de a administra medicamentele necesare. intrucit fatul reprezinta o etapa inferioara. în perioada primelor 10 săptămâni. precum şi întreruperea voluntară a cursului sarcinii prin metoda vacuum aspirării manuale sau electrice. întreruperea cursului sarcinii. C. iar tentativa – actiune fizica. Prin „ajutor” se înţelege. întreruperea voluntară a cursului sarcinii în perioada primelor 12 săptămâni cu patologie asociată (cu risc major pentru pacientă) şi la pacien¬tele cu vârstă sub 16 ani (indiferent de prezenţa sau lipsa patologiei asociate) se efectuează numai în instituţia medico-sanîtară ce oferă asistenţă medicală specializată spitalicească (secţii de ginecologie sau obstetrică-ginecologie). 4 medicamentoasă. d) refuzul de a efectua pansamentul rănii.: tentativa cu instrument nul).151 și 152 CP RM. în Secţia sănătate a reproducerii a Centrului Naţional „Sănătatea Reproducerii şi Genetică Medicală”. în perioada primelor 9 săptămâni. după caz: a) neprezentarea la chemare.