You are on page 1of 10

Migratiile romane in secolele XX-XXI

Migraţia este fenomenul care constă în deplasarea unor mulţimi de persoane dintr-un teritoriu în altul. Imigraţia reprezintă
totalitatea intrărilor într-o ţară iar emigraţia totalitatea ieşirilor dintr-o ţară. Migraţiile reprezintă un fenomen la fel de vechi
precum omenirea. Epoca modernă dar mai ales cea contemporană au cunoscut o diversificare a fenomenului migraţiei şi o
creştere constantă a numărului migranţilor.

În lume s-au înregistrat migraţii majore, ca număr de populaţie sau perioadă de timp. Cea mai celebră este migraţia
evreilor, care au plecat în toate colţurile lumii după ce templul din Ierusalim a fost distrus de către romani în secolul I d.Hr.
o altă migraţie de proporţii a fost cea a polonezilor, după ce statul lor a fost cucerit de imperiile vecine, o dată în secolul al
XVIII-lea şi a doua oară în timpul celui de-al doilea Război mondial. În ultimul caz sovieticii au expulzat 12 milioane de
polonezi din teritoriile anexate.

Cauzele migraţiilor moderne sunt multiple:

-căutarea unui loc de muncă sau căutarea unui loc de muncă mai bine plătit;

-foametea şi condiţiile de viaţă precare;

-persecuţiile politice şi religioase, discriminările etnice;

-condiţiile climatice neprielnice (de exemplu deşertificarea);

-calamităţi naturale (inundaţii, cutremure etc.);

-războaie.

Caracteristici ale migraţiilor:

-majoritatea migraţiilor presupun distanţe scurte;

-tendinţa migraţiilor este spre oraşe mari;

o parte a marilor invazii. nomadismul pescarului. -bărbaţii migrează mai mult decât femeile (o statistică arată 52. Portugalia şi Grecia au devenit în ultimele decenii ţări de imigraţie TIPURI DE MIGRATII Pornind de la cauzele generale si particulare care genereaza mobilitatea populatiei in teritorii. In functie de raza lor de actiune. Arabia Saudită. desfasurandu-se intr-un spatiu definit (nomadism pastoral. Migratii pe grupe organizate. agricultorului cu ritm sezonier) sau cu caracter de seminomadism viata agricola si pastorala de munte etc. Germania.5% bărbaţi şi 47. -ţări tradiţionale de imigraţie sunt: S. crescatorilor de animale. Canada.de tip turism si de tip pelerinaj. acestea se subdivid in migratii sezoniere si deplasari definitive la mare distanta. Sunt de asemenea cunoscute deplasarile periodice fara legatura cu gradientul de munca . obtinem urmatorul tablou general al migratiilor: 11692zyq24zdi6k Migratii individuale determinate in primul rand de factori economici. Cea mai des intalnita forma de migratii de acest fel este cunoscuta sub denumirea de exod rural care vizeaza in primul rand miscarile din interiorul tarilor. migratii industriale sau agricole). culegatorului. care pot fi definitive (migratii razboinice . migratii libere pe raza limitata. Acestea pot adeseori deveni definitive (migratii fortate. migratiile vanatorilor.A. Spania. Australia. Ele pot fi de asemenea ritmice. Marea Britanie.U. Noua Zeelandă. se constată că migranţii sunt mai degrabă tineri. agricultorilor dupa epuizarea terenurilor lor).-din punct de vedere al vârstei.. Franţa. de perioada de deplasare si de mijloacele de deplasare.5 % femei). Asemenea miscari sint determinate de un . vanatorului. colonizarea -. -unele ţări de emigraţie ca Italia.

Migratii individuale determinate in primul rand de factori economici. nomadismul pescarului. Asemenea miscari sint determinate de un anumit mod de viata. colonizarea -. emigreaza din regiunile Uralului in regiunile Dunarii mijlocii. crescatorilor de animale. conturat secole de-a randul. conturat secole de-a randul. migratii libere pe raza limitata. Aceasta perioada este adeseori denumita si epoca marilor migratii ale popoarelor. In aceasta perioada. In functie de raza lor de actiune. maghiarii (ungurii de astazi). migratii industriale sau agricole). desfasurandu-se intr-un spatiu definit (nomadism pastoral. Migratii pe grupe organizate.o parte a marilor invazii. cuceririle turcesti din Asia Mica. incursiunile triburilor din tarile Africii ecuatoriale.n. agricultorilor dupa epuizarea terenurilor lor). Acestea pot adeseori deveni definitive (migratii fortate. care pot fi definitive (migratii razboinice . vanatorului. migratiile vanatorilor. d. obtinem urmatorul tablou general al migratiilor: a. de perioada de deplasare si de mijloacele de deplasare. culegatorului. popoarele slave se raspandesc intr-o serie de tari din Europa de rasarit si Peninsula Balcanica.anumit mod de viata. agricultorului cu ritm sezonier) sau cu caracter de seminomadism viata agricola si pastorala de munte etc. .) care au fost urmate de raspandirea arabilor in tarile Orientului Mijlociu si Apropiat. in tarile Africii de nord si asimilarea de catre acestia a populatiilor locale. In aceeasi perioada sint cunoscute cuceririle arabe (incepand cu secolul al VII-lea e. Ele pot fi de asemenea ritmice. Migratiile populatiei sint foarte vechi. inclusiv patrunderea lor in insulele Britanice. acestea se subdivid in migratii sezoniere si deplasari definitive la mare distanta. f. MARILE MIGRATII. b.de tip turism si de tip pelerinaj. in Africa de sud si altele. Printre migratiile primei jumatati a celui de-al doilea mileniu se remarca invaziile mongolilor in multe tari din Asia si Europa rasariteana. Marile migratii de la sfarsitul perioadei antice si inceputul sclavagismului timpuriu au avut un rol important in aparitia multor popoare din Asia si Europa. Acestui timp ii apartine raspandirea popoarelor germanice in Europa centrala si de nord. e. ROLUL LOR IN POPULAREA GLOBULUI c. Cea mai des intalnita forma de migratii de acest fel este cunoscuta sub denumirea de exod rural care vizeaza in primul rand miscarile din interiorul tarilor. Sunt de asemenea cunoscute deplasarile periodice fara legatura cu gradientul de munca .Pornind de la cauzele generale si particulare care genereaza mobilitatea populatiei in teritorii. In prima jumatate a mileniului I.

cum se realizează integrarea migranţilor. g. aproape 2/3 din acestia sint originari din Marea Britanie. cu nivel mediu de pregătire. mass-media. pentru a putea răspunde la aceste întrebări este necesar să realizăm un profil al migrantului. categoria cea mai reprezentativă o constituie în prezent bărbaţii tineri (18-35 ani)3 . reprezintă componente majore ale acestui proces.al emigrantului din România precum şi al imigrantului în ţara noastră. apoi francezi. Experienţa internaţională în urmărirea şi administrarea fenomenului migraţionist demonstrează împletirea strânsă a dimensiunii legislativ- instituţionale cu cea socioculturală. spre America se indreapta fluvii de oameni. stabilirea strategiilor şi politicilor corespunzătoare. În cadrul tendinţei naţionale dominante . imigraţia în România şi în ţara de destinaţie/origine. Sunt cunoscute de asemenea transmutarile fortate ale unui imens numar de negri .administraţia de stat. olandezi. O noua faza in miscarea migratorie a populatiilor este deschisa de epoca marilor descoperiri geografice. Elaborarea şi adoptarea legilor. Nu trebuie însă neglijat nici potenţialul de emigraţie al satelor. Profilul migrantului Din perspectiva migraţiei ca fenomen social ce afectează direct o parte semnificativă a populaţiei şi are implicaţii complexe asupra întregii societăţi. irlandezi . dar succesul lor nu poate fi separat de modul în care actorii implicaţi . mentalităţi. i.1. Bucureşti. din Europa au emigrat peste ocean circa un milion de oameni.emigraţia. crearea instituţiilor. h. atitudini. Aceasta face posibilă orientarea corectă a măsurilor de administrare a fenomenului migraţionist şi implicit de asistenţă oferită migranţilor. scotieni. In acest timp. astfel încât să se ofere răspunsuri la o serie de întrebări esenţiale (cum sunt percepute fluxurile migratorii . 2. în legătură cu care Dumitru Sandu propune metafora „reţelei hidrografice" (izvorul migraţiei . lucrători calificaţi din marile oraşe şi din capitala ţarii. care este atitudinea faţă de migrata de reveniere etc). comunicare. Dimensiunea socio-culturală a fenomenului migraţionist actual în România.emigraţia pentru muncă.indeosebi in America de Nord.sclavi adusi din Africa in America si a1te colturi ale lumii. legate de participare. Mai intai spanioli si portughezi (in America Centrala si de Sud). englezi. Numai in cea de-a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. Înţelegerea acestora necesită raportarea la faţetele multiple ale migraţiei.răspund aşa-numitelor „provocări comportamentale". indivizii . organizaţiile nonguvernamentale. comunităţile. este important de cunoscut şi evidenţiat profilul migrantului .

Ungaria sau suportul tradiţional din partea ţărilor-gazdă pentru anumite categorii religoase (cum ar fi populaţia neoprotestantă) Efectele aderării României la U. La acesta se adaugă o economie în plină transformare/adaptare care nu şi-a definit încă pe deplin direcţiile de dezvoltare. asupra fluxurilor de migrare… Integrarea României în spaţiul UE presupune. proporţiile sunt mult mai reduse. iar fluxurile anuale totale includ 5-10 milioane persoane. Dacă luăm în considerare . între altele. -comunităţile cu nivel mediu de experienţă migratorie sunt specifice satelor de imigrare (cu populaţie sosită din alte localităţi ale ţării). potrivit cărora grupurile minoritare etnice sau religioase prezintă un grad de mobilitate mai ridicat decât populaţia majoritară română de religie ortodoxă. religioase în primele faze ale migraţiei circulatorii.este comunitatea) şi trecerea de la abordările factoriale la cele structurale. In această perspectivă. integrarea României reprezintă o adevărată provocare iar migraţia una din principalele probleme. identificând tipuri de sate în funcţie de profilul cultural dominant şi experienţa de migraţie circulatorie internaţională. un spor de populaţie a UE cu cca 22 milioane (a doua ţară ca potenţial uman după Polonia). ca exemple relevante. -comunităţile în fază incipientă a procesului de migraţie circulatorie externă sunt prezente în special în satele moderne. Pe baza studiior întreprinse se ajunge la concluzia potrivit căreia: -comunităţile cu experienţă maximă de migraţie temporară în străinătate sunt specifice satelor cu pondere mare de maghiari. Au fost formulate de asemenea o serie de ipoteze privind fluxurile selective de migraţie. şi un volum însemnat de resurse de muncă. modelele de migraţie către Germania. cu stoc mare de educaţie. cu stoc de educaţie redus şi cu grad mare de izolare.E. 2003). dar incomplet utilizate şi valorificate. oferindu-se. Migraţia totală La nivel mondial una din 35 de persoane este migrantă (World migration. S-a demonstrat astfel rolul reţelelor etnice. tipologice. dar dificil de estimat în totalitatea lor (evidenţe statistice parţiale). relativ mai tinere. -comunităţile fără experienţă de migraţie sunt specifice satelor tradiţionale. În România.

cea 48% nu au depăşit graniţele judeţului. numărul emigranţilor scade iar cel al imigranţilor creşte (conform graficullui următor). Soldul extern (emigranti-imigranti). acesta a numărat cca 25 mii persoane anual. Singura excepţie o reprezintă anul 2001. Dacă în interiorul ţării au migrat cel puţin odată în viaţa cea 6. In evoluţie. Din totalul acestora. în afara ţării în perioada 1992-2003 au emigrat cea 252 mii persoane. Distanţa migraţiei prin schimbarea domiciliului este relativ redusă. de 180 mii persoane. când imigranţii au fost mai numeroşi cu 429 persoane (10350 faţă de 9921). . pe întreaga perioadă este negativ (vezi graficul).7 miloane persoane. în perioada 1991-2003. fluxurile anuale fiind în descreştere (în jur de 10 mii persoane annual).doar efectivul de intrări/imigranţiieşiri/emigranţi (definitive).

Pe de altă parte. determinând mai degrabă efecte pozitive delungă durată. Manifestarea fenomenului este exprimată analitic în următorul tabelul: Manifestarea fenomenului migraţiei ilegale în România… . chiar dacă nu este „compensată" prin imigraţie nu reprezintă un factor cantitativ important de influenţa a dimensiunilor pieţei muncii naţionale.Astfel. presiunea exercitată de acest volum de emigranţi asupra ţărilor primitoare (implicit asupra pieţii muncii acestora) este redusă. din punct de vedere a emigraţiei. pierderea de populaţie de sub 10 mii persoane anual.

s-au identificat următoarele metode şi procedee: . pe căi legale sau ilegale.trecerile ilegale ale frontierei de stat peste „fâşia verde" fie izolat. în realitate acţiunile lor sunt ilicite. cu viză pentru state vest-europene. .3000 dolari SUA) a unor paşapoarte originale. contra unor sume variabile de bani (500 .apoi le falsifică prin înlocuirea fotografiei titularului de drept cu cea a migratorului.ajungerea în România.în ultima perioadă de timp acest procedeu a cunoscut o frecvenţă mai ridicată. Astfel . -) utilizarea de paşapoarte sau vize falsificate sau contrafăcute. călăuze care de regulă sunt reprezentate de persoane ce acţionează în cadrul unor reţele specializate în traficul de persoane şi migraţie ilegală .62 . distrugerea documentelor de identitate proprii . precum şi alte eventuale perfecţionări a celor existente.obţinerea vizei de tranzit şi de intrare colectivă. fie în scopul tranzitării. .şi procurarea. motivată de prestarea unor activităţi în general cu caracter economic (în speţă activităţi cu caracter comercial).la indicaţiile călăuzelor .un procedeu aflat la limita legalităţii îl constituie intrarea legală în ţară şi obţinerea vizei de şedere. urmată de rămânerea ilegală în ţară . prin intermediul unor oameni de contact din reţelele autohtone sau internaţionale.folosirea a două rânduri de acte: un paşaport valabil la intrarea în România. fie în scopul rămânerii în ţara noastră sunt dintre cele mai diverse şi din ce în ce mai perfecţionate. trebuie să constituie o preocupare permanentă a poliţiştilor de frontieră Consecinţele fenomenului migraţiei ilegale . în scop turistic. din studiul evenimentelor cu care s-au confruntat Poliţia de Frontieră şi Vama. dar mai ales prin folosirea ajutorului acordat de diferite călăuze. iar pentru ieşire un altul falsificat aparţinând unui titular străin cu drept de şedere în ţările occidentale.Metodele şi procedeele folosite pentru intrarea pe teritoriul României a emigranţilor ilegali. pe care . . . Studierea şi analiza metodelor şi procedeelor noi utilizate de migraţii ilegali şi călăuze.reprezintă calea cea mai frecvent utilizată. fiind desfăşurate sub acoperirea unor firme fantomă.

etnice sau religioase. arme. mai ales în domeniul comerţului şi serviciilor prin practicarea unor activităţi ilicite la firmele unor conaţionali.  prezenţa pe teritoriul naţional a unei populaţii autohtone extrem de eterogene din punct de vedere etnic.României a luat o serie de măsuri interne. Dintre consecinţele negative care le implică fenomenul migraţiei ilegale a cetăţenilor străini sau apatrizi se evidenţiază în mod deosebit următoarele:  influenţa negativă a pieţei forţei de muncă. dar şi a muncii la negru.  posibilitatea transmiterii de către migraţi a unor boli specifice zonelor de provenienţă  suportarea unor cheltuieli împovărătoare pentru bugetul naţional în legătură cu returnarea migraţilor ilegali în ţările de origine. droguri. fapt ce constituie de multe ori o sursă de conflict.  posibilitatea de a se infiltra şi acţiona pe teritoriul României a unor grupuri cu preocupări teroriste. să poată fi recrutaţi cu uşurinţă de structuri ale crimei organizate naţionale sau internaţionale şi implicaţi în traficul de „carne vie".63 .  afectarea imaginii ţării noastre în exterior. lingvistic.  posibilitatea ca emigranţii. religios. autoturisme furate sau alte bunuri prohibite de statul român. printre care cele mai evidente ar fi: încheierea unor acorduri de readmisie . ca şi pentru cazarea. explozivi. ceea ce implică dificultăţi majore în relaţiile cu celelalte „comunităţi". datorită faptului că majoritatea persoanelor care emigrează nu dispun de pregătirea necesară pentru a putea fi integrate în comunităţile aparţinând ţărilor ţintă. deseori în „colaborare" cu elemente infractoare autohtone.  tendinţa a numeroşi emigranţi lipsiţi de mijloace de întreţinere de a şi le . determinaţi de situaţia lor critică.  afectarea credibilităţii ţării noastre pe plan extern prin apelarea excesivă la instituţia azilului sub pretextele false ale unor aşa zise „persecuţii" pe motive politice. Pentru diminuarea consecinţelor negative care decurg din migraţia ilegală Guvernul - 64 . educaţional.procura prin săvârşirea de infracţiuni.Fenomenul migraţiei ilegale poate fi analizat sub două aspecte: migratia cetăţenilor străini sau apatrizi şi migratia cetăţenilor români. întreţinerea şi asistenţa solicitanţilor de azil şi a străinilor care au dobândit statutul de refugiaţi. de ordin legislativ. ori în alte activităţi ilicite.

sancţionarea trecerilor frauduloase a frontierelor aparţinând unor state terţe de către cetăţeni români şi obţinerea dreptului pentru cetăţenii români de a circula fără obligativitatea vizelor în spaţiul Schengen .a migraţilor ilegali cu unele ţările de origine sau cu o serie de state terţe.