You are on page 1of 460

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

în afara g a b a r i t u l u i . p r i m e l e încercări cu caracter de cercetare ştiinţifică efectuate pe p o d u r i în e x p l o a t a r e au fost * ) S t u d i i l e d e l a b o r a t o r şi î n c e r c ă r i l e d e s c r i s e a u f o s t e f e c t u a t e î n c a d r u l I n s t i t u t u l u i de c e r c e t ă r i d i n M i n i s t e r u l T r a n s p o r t u r i l o r şi T e l e c o m u n i c a ţ i i l o r . cu accese de pe pile sau culei (v. 13. La realizarea platformelor de lucru se are în vedere asigurarea o p e r a t o ­ rilor şi crearea de c o n d i ţ i i de lucru c o r e s p u n z ă t o a r e .12). 13.7 u n d e î n ă l ţ i m e a de lucru este insuficientă.7).20). In cazul p o d u r i l o r cu î n ă l ţ i m e m a r e d e a s u p r a s o l u l u i . Exemple de încercări executate*) Avîndu-se în vedere specificul lucrărilor în e x t e r i o r . ca s p a ţ i i p e n t r u aşezarea a p a r a t e l o r . fig. O d i f i c u l t a t e o c o n s t i t u i e accesul la p u n c t e l e s i t u a t e d e a s u p r a căii.8. 13.17.6 şi 13. In aceste cazuri sînt necesare scări şi p l a t f o r m e de lucru în con­ solă. . Concesiile care se fac uneori la realizarea c o n s t r u c ţ i i l o r a u x i l i a r e necesare efectuării operaţiilor de m ă s u r ă r i influenţează defavorabil r i t m u l de lucru şi calitatea operaţiilor. fig. 13. din cauza g a b a r i t u l u i de trecere care î m p i e d i c ă realizarea de eşafodaje r e z e m a t e pe p l a t e l a j . Schele s u s p e n d a t e la p o d u l peste Dunăre de la Cer­ navodă. sau a deschiderilor s i t u a t e d e a s u p r a cursurilor de a p ă . ncc6su 1 la p u n c t e l e de m ă s u r ă se face p e schele s u s p e n d a t e (fig. 13. u n d e accesul şi p l a t f o r m a de lucru în secţiunea de la cheie a u n u i arc din b e t o n a r m a t s î n t necorespunză­ t o a r e . P e n t r u p o d u r i s i t u a t e la î n ă l ţ i m e m i c ă d e a s u p r a solului şi cu deschideri în zone n e i n u n d a b i l e . Fig. schelele de acces la p u n c t e l e de m ă s u r ă se reazemă p e sol (v.12. 13. şi în fig. 13. l i b e r t a t e a mişcărilor în t i m p u l l u c r u l u i e t c . Unele aspecte negative se v ă d şi în fig.

d e p u n e r i de z ă p a d ă . u n a din acestea fiind d a t ă în fig. Aceste s t u d i i [13.25 m. C a r a c t e r i s t i c i : sistem multiplu static nedeterminat. sub c i r c u l a ţ i e c u r e n t ă pe o linie de m a r e trafic d a r a fost u t i l i z a t ă şi p e n t r u s t a b i l i r e a d i s t r i b u ţ i e i reale a eforturilor u n i t a r e în s e c ţ i u n i l e diagonalelor şi t ă l p i l o r în regiunea reazemelor în scopul e v a l u ă r i i eforturilor şi c o m p a r ă r i i lor cu v a l o r i l e c a l c u l a t e în unele ipoteze simplifi­ catoare.13. v i t e z a de p ă t r u n d e r e p r i n diverse s t r a t u r i funcţie de grosimea şi s u p r a f a ţ a lor. P e n t r u sistemele de p r o t e c ţ i e s-au a n a l i z a t zonele de acces a u m i d i t ă ţ i i . în t o t a l 102 p u n c t e de m ă s u r ă . la erorile în p r e l u a r e a şi t r a n s m i t e r e a deforma- ţ i i l o r . erorile g e n e r a t e de această p ă t r u n d e r e şi m ă s u r i l e de î m p i e d i c a r e a ei. încercarea u n u i pod m e t a l i c dc cale ferată din fier pudlat (1960). aprecierea o r d i n u l u i lor de m ă r i m e şi s t a b i l i r e a u n e i t e h n o l o g i i de lucru care să le asigure o influenţă c î t m a i r e d u s ă . a. 1 3 . S-a efectuat înregistrarea v a r i a ţ i e i deformaţiilor specifice în p u n c t e l e p l a s a t e în secţiuni caracteristice pe d i a g o n a l e . au p e r m i s realizarea de dispozitive de m ă s u r a t cu funcţionare a s i g u r a t ă în c o n d i ţ i i c l i m a t i c e dificile. cu u m i d i t a t e p e r m a n e n t ă . care a u ţ i n u t seamă şi de necesitatea a s i g u r ă r i i efica­ c i t ă ţ i i lor t i m p î n d e l u n g a t . 13. Soluţiile a d o p t a t e .p r e c e d a t e de s t u d i i în l a b o r a t o r şi pe c o n s t r u c ţ i i . la treceri . cu c o n d e n s ă r i zilnice. A s p e c t de la încercarea unui pod m e t a l i c de cale ferată. aceasta fiind c o n s i d e r a t ă de la î n c e p u t ca cea m a i i n d i c a t ă în c o n d i ţ i i l e specifice p o d u r i l o r . O b i e c t i v u l p r i n c i p a l al încercării a fost s t a b i l i r e a c o m p o r t ă r i i reale a celor m a i s o l i c i t a t e e l e m e n t e . p r e c u m şi î n g h e ţ u r i şi d e z g h e ţ u r i succesive. P r i n acestea s-a u r m ă r i t precizarea factorilor care p o t i n t r o d u c e erori în r e z u l t a t e l e o p e r a ţ i i l o r experi­ m e n t a l e . 1 3 . la curgerea lor sub d e f o r m a ţ i i m a r i ale suprafeţelor s u p o r t e t c .5] s-au o c u p a t în special de m e t o d a t e n s o m e t r i e i electrice. S-a u t i l i z a t m e t o d a t e n s o m e t r i e i electrice cu t r a d u c t o a r e liniare g r u p a t e cîte t r e i într-o s e c ţ i u n e . două deschideri a cîte 30. S t u d i i l e de l a b o r a t o r s-au referit la vitezele de uscare a diferiţilor adezivi la h i g r o s c o p i c i t a t e a acestora. î n c ă r c a r e a s-a r e a l i z a t cu o locomotivă seria 50 000 aşezată în t r e i poziţii succesive. F i g . t ă l p i şi a n t r e t o a z e .

Fig. 13.14). 13.ale locomotivei de probă cu viteze v a r i i n d între 5 şi 70 k m / h . R a m f o r t u l u i i s-a a t r i b u i t teoretic funcţiunea de descărcare a a n t r e t o a z e i de o p a r t e din r e a c ţ i u n e prin n i t u r i solicitate la î n t i n d e r e în tije pe l a t u r a î n c l i n a t ă şi de t r a n s m i t e r e a v a l o r i i p r e l u a t e la g r i n d a p r i n c i p a l ă .9 din valorile c a l c u l a t e . C a r a c t e r i s t i c i : grindă cu zăbrele cu t ă l p i paralele de 36 m deschidere (v. b . p r i n efectuarea de r a p o a r t e î n t r e v a l o r i de eforturi u n i t a r e m ă s u r a t e în p u n c t e la diferite viteze de circulaţie şi eforturi u n i t a r e sub convoi s t a ţ i o n a r .2 şi 1.u n ramfort t r i u n g h i u l a r in­ t r o d u s la o d a t ă a n t e r i o a r ă e x p e r i m e n t ă r i i (fig. E v a l u a r e a efectelor d i n a m i c e cu m e t o d a o b i ş n u i t ă . T r a d u c t o a r e t e n s o m e t r i c e li­ ramfort triunghiular. R e z u l t a t e l e p r i v i n d d i s t r i b u ţ i a eforturilor u n i t a r e pe secţiuni şi calcu­ lele de eforturi au scos în evidenţă efectele secundare din încovoierea în a m b e ­ le plane principale din cauza lungimii reduse a barelor şi a r i g i d i t ă ţ i i n o d u r i l o r . au a d u s v a l o r i informa­ t i v e între 1. Valorile acestora au r e p r e z e n t a t 3 0 — 4 0 % din efortul u n i t a r t o t a l p e n t r u t ă l p i şi 2 5 — 4 5 % p e n t r u d i a g o n a l e .14. în scopul e v a l u ă r i i efectelor d i n a m i c e . . 13.15. 13. î n c e r c a r e a u n u i pod m e t a l i c de c a l e f e r a t ă (1960). niare şi în rozetă aplicate pe ramfortul unei antretoaze.7) O b i e c t i v u l p r i n c i p a l al încercării a fost s t a b i l i r e a eficacităţii u n u i m o d p a r t i c u l a r de consolidare a a n t r e t o a z e l o r p r i n t r .4 p e n t r u diagonalele c u r e n t e . eforturile axiale rezul­ t a t e d i n m ă s u r ă r i au r e p r e z e n t a t 0. D u p ă scăderea efectelor secundare din încovoiere. lig. Antretoază consolidată cu Fig.

P e n t r u încărcarea c o n s t r u c ţ i e i s-a u t i l i z a t o locomotivă seria 142 000. contravîntuiri). 13. în t o t a l circa 400 p u n c t e de m ă s u r ă (fig. R e z u l t a t e l e au p e r m i s t r a s a r e a t r a i e c t o r i i l o r eforturilor u n i t a r e p r i n ­ cipale pe i n i m a a n t r e t o a z e i şi pe r a m ­ fort (fig. 13. "f----" L L întinse şi c o m p r i m a t e . r a n ţ a c i r c u l a ţ i e i — p o d u l f i i n d scos ul­ terior din cale şi înlocuit — cît şi pen­ t r u aprecierea eficacităţii u n e i soluţii posibile de consolidare în cazuri s i m i l a r e . c. în p a r a l e l cu obiectivele e n u n ţ a t e s-a u r m ă r i t şi verificarea în c o n d i ţ i i l e de exterior specifice lunilor de i a r n ă a u n o r m e t o d e de p r o t e c ţ i e a d i s p o z i t i ­ velor de m ă s u r ă care îşi dovediseră eficacitatea în aceleaşi condiţii reproduse în l a b o r a t o r . lonjeroni. p r i n o x i d a r e a suprafeţelor m e t a l i c e din zona t r a d u c t o r u l u i şi c o n t i n u a r e a o x i d ă r i i pe sub s t r a t u l de p r o t e c ţ i e . fig. î n secundar. s t a b i l i r e a condi­ ţ i i l o r reale de c o n t u r la c o n t a c t u l î n t r e r a m f o r t . Fig. p r i n zone —i i—li. 13. Analiza rezultatelor a stabilit p a r t i c i p a r e a insuficientă a ramfor- t u l u i la descărcarea a n t r e t o a z e i ( 1 2 % din r e a c ţ i u n e ) . încercarea u n u i pod de şosea din beton armat (1961). % x .16). C a r a c t e r i s t i c i : arce de 85 m deschidere cu încastrări elastice (fig.7). s-a folosit încercarea şi p e n t r u o b ţ i n e r e a de d a t e p r i v i n d conlucrarea e l e m e n t e l o r s i t u a t e la n i v e l u l t ă l p i i inferioare ( t ă l p i . Traiectorii de eforturi unitare prin. . poziţia care dă r e a c ţ i u n e a m a x i m ă fiind s t a b i l i t ă p r i n încercări (v. încercarea a servit a t î t p e n t r u o b - cipale obţinute experimental pe o antretoază ţ i n e r e a de informaţii interesînd sigu- consoiidată. rolul n e g a t i v al conectorilor d i n b a c h e l i t ă cu c o n t a c t e n e p r o t e j a t e şi o cale de p ă t r u n d e r e a u m i d i t ă ţ i i n e p r e v ă z u t ă p î n ă a t u n c i . încărcarea peste l i m i ­ tele a d m i s i b i l e a n i t u r i l o r de p r i n ­ dere a a n t r e t o a z e i pe g r i n d a p r i n ­ c i p a l ă şi realizarea unor l e g ă t u r i î n t r e r a m f o r t şi a n t r e t o a z ă diferite V ^0--. S-au e l i m i n a t cu această ocazie unele procedee fiind necesară înlocuirea a circa 2 0 % din t r a d u c t o a r e ale căror s t r a t u r i de p r o t e c ţ i e a u fost s t r ă p u n s e . d a r s-au p u t u t s t a b i l i o serie de factori care t r e b u i e a v u ţ i în vedere la reali­ zarea unor p r o t e c ţ i i eficace.~" de cele presupuse i n i ţ i a l . .17). g r i n d a p r i n c i p a l ă şi a n t r e t o a z ă şi calcularea solicitărilor niturilor. 13. P e n t r u a t i n g e r e a obiectivelor p r i v i n d c o m p o r t a r e a sub sarcină a a n t r e - toazei consolidate s-a folosit t e n s o m e t r i a electrică rezistivă cu t r a d u c t o a r e în rozetă d r e p t u n g h i u l a r ă a p l i c a t e pe i n i m a u n e i a n t r e t o a z e şi a u n u i ramfort şi t r a d u c t o a r e liniare pe cornierele de p r i n d e r e .16.15). Astfel a r e z u l t a t n e s i g u r a n ţ a p r o t e c ţ i i l o r a p l i c a t e pe suprafeţe insuficient încălzite şi u s c a t e . 13.

17. Aspect din timpul încărcării unui pe a n t r e t o a z e şi lonjeroni. în c î m p u l şi în regiunile reazemelor acestora. pe foiţă de a l u m i n i u de 0. Încărcarea c o n s t r u c ţ i e i şi m ă ­ surările fiind p r o g r a m a t e n o a p t e a . izolarea c o n t r a v a r i a ţ i i l o r de t e m ­ p e r a t u r ă a fost s u m a r ă p e n t r u dis­ pozitivele de m ă s u r ă de pe arc şi de pe t i r a n ţ i şi nu s-au l u a t m ă s u r i în acest scop p e n t r u p u n c t e l e de Fig. P e n t r u stabilirea solicitării Fig. Vederea unei deschideri a unui pod de beton a r m a t în timpul pregătirii încercării.18. Pentru evaluarea solicitări­ lor t i r a n ţ i l o r s-au fixat p u n c t e de m ă s u r ă pe cei p l a s a ţ i în sec­ ţ i u n i l e sferturilor arcelor a m o n t e şi a v a l . O b i e c t i v u l p r i n c i p a l al încercării a fost verificarea corespondenţei între v a l o r i l e eforturilor c a l c u l a t e în baza ipotezelor de proiectare în secţiunile caracteristice ale a r c u l u i . Ca d i s p o z i t i v e de m ă s u r ă s-au utilizat traductoare tensometrice rezistive cu baza de 12 cm pe su­ p o r t celulozic l i p i t e î n a i n t e de aplicarea lor pe suprafeţele piese­ lor. elementelor de susţinere a plăcii s-au ales secţiuni pe două a n t r e t o a z e şi pe lonjeroni din două deschideri a d i a c e n t e . 13. în t o t a l în 100 p u n c t e . .02 m m grosime. şi v a l o r i l e efective care se dezvoltă sub încărcarea directă a c o n s t r u c ţ i e i . p o d de b e t o n a r m a t . 13. la n a ş t e r e . sfert şi cheie.

S-au u t i l i z a t p a t r u g r u p ă r i de sarcini s t a ţ i o n a r e funcţie de obiectivele u r m ă r i t e (fig. s-a u r m ă r i t în special d i s t r i b u ţ i a eforturilor u n i t a r e în secţiuni de t ă l p i inferioare. 13. în p r i m a fază a o p e r a ţ i i l o r . Grupări de s a r c i n i u t i l i z a t e la încărcarea experimen­ tală a unui pod de beton armat. R e z u l t a t e c o n c l u d e n t e s-au o b ţ i n u t p e n t r u secţiunile de arc p u t i n d u . 13. Compararea valorilor o b ţ i n u t e cu r e z u l t a t e l e calculelor efectuate p e n t r u aceleaşi încărcări şi p o z i ţ i i şi explicarea u n o r n e c o n c o r d a n ţ e au furnizat a t î t elementele cerute de e v a l u a r e a s i g u r a n ţ e i construcţiei cît şi de necesitatea verificării ipotezelor a d m i s e i n i ţ i a l . încercările au u r m ă r i t precizarea condiţiilor în care m a t e r i a l u l nou i n t r o d u s colaborează cu vechile secţiuni la preluarea eforturilor.s e calcula p e n t r u acestea eforturile a x i a l e şi eforturile secundare M şi M . 13. aplicarea unei soluţii de consolidare şi r e l u a r e a o p e r a ţ i i l o r de încercare p e n t r u verificarea eficacităţii acesteia în vederea e x t i n d e r i i ei.19) şi s-au făcut înregistrări sub sarcini m o b i l e în 12 p u n c t e pe lonjeroni şi a n t r e t o a z e . s-a consi­ d e r a t u t i l ă efectuarea încercării î n a i n t e de consolidarea u n e i deschideri p i l o t . încercarea face p a r t e d i n t r .u n complex de o p e r a ţ i i care privesc consoli­ darea u n u i t i p de t a b l i e r (fig. superioare. C a r a c t e r i s t i c i : grindă cu zăbrele semiparabolică de 42 m deschidere. diagonale şi m o n t a n ţ i p e n t r u obţinerea eforturilor de bază şi a celor secundare.u n n u m ă r m a r e de t a b l i e r e i d e n t i c e . contra- vintuiri la t a l p a superioară.19. O p e r a ţ i i l e c o n t i n u î n d şi în cursul zilei nu s-au p u t u t u t i l i z a valorile o b ţ i n u t e pe t i r a n ţ i şi p l a t e l a j p e n t r u încărcări s t a t i c e din cauza încălzirii c o n t i n u e şi a c o m p e n s ă r i i t e r m i c e insuficiente. î n c ă r c a r e a u n e i deschideri s-a efectuat cu 6 a u t o c a m i o a n e cu b a l a s t . 13. Soluţia de consolidare p r e v ă z î n d între a l t e l e introducerea u n u i t i r a n t p r e t e n s i o n a t la t a l p a inferioară.20) în vederea sporirii c a p a c i t ă ţ i i de t r a n s ­ p o r t a liniei pe care este p l a s a t . D u p ă realizarea consolidării. încercarea u n u i pod m e t a l i c de cale ferată (1962). z y I II III IV V VI VII VII' VI' V IV w ir r [8500m Fig. s-a d e t e r m i n a t prin m ă s u r ă r i valoarea eforturilor u n i t a r e efective de î n t i n d e r e şi efectul p r e t e n s i o n ă r i i a s u p r a t ă l p i i inferioare. d.18). re­ p a r t i z a r e a sarcinii t o t a l e pe osii fiind cea p r e v ă z u t ă în schema t i p (fig. modificările valorilor eforturilor secundare şi efectul s u p r i m ă r i i . P o d u l fiind a l c ă t u i t d i n t r .

a v î n d ca obiectiv s o l u ţ i o n a r e a p r o b l e m e l o r r i d i c a t e de necesitatea sporirii c a p a c i t ă ţ i i sale p o r t a n t e . P e n t r u d e t e r m i n a r e a solicitărilor unei secţiuni s-au u t i l i z a t în general 4 p u n c t e de m ă s u r ă p l a s a t e în colţurile secţiunilor iar p e n t r u precizarea s t ă r i i .c o n t r a v i n t u i r i i superioare asupra deplasărilor t ă l p i i la trecerea unor convoaie mobile de s a r c i n i . lonjeroni. t ă l p i inferioare şi d i a g o n a l e . la g r a d u l de î n c a s t r a r e a a n t r e t o a z e l o r şi a n a l i z a facto­ rilor care produc efecte d i n a m i c e au c o n s t i t u i t o p a r t e din obiectivele u r m ă r i t e p r i n încercările efectuate în două faze 1962. în vederea precizării c a n t i ­ t a t i v e a p ă r ţ i l o r din efortul t o t a l care r e v i n elementelor c o m p o n e n t e p e n t r u diverse poziţii ale încărcărilor. e. 2 0 . încercările efectuate pe această lucrare fac p a r t e d i n t r . S-au folosit in t o t a l circa 600 dispozitive de m ă s u r ă . Stabilirea secţiunilor şi d i s t r i b u i r e a p u n c t e l o r de m ă s u r ă în c a d r u l aces­ t o r a s-a făcut în funcţie de obiectivele u r m ă r i t e . î n r e g i s t r ă r i l e pe oscilograme în cîte 13 p u n c t e s i m u l t a n . încărcarea făcîndu-se în a m b e l e faze cu aceleaşi g r u p ă r i de sarcini a l c ă t u i t e d i n 1—3 locomotive seria 130 000 c î n t ă r i t e în prea­ labil. In această categorie se încadrează s t u d i u l c o m p o r t ă r i i a n s a m b l u l u i alcă­ t u i t din t ă l p i inferioare. 1 3 . mobile. c o n t r a v î n t u i r i . efectul s u p r i m ă r i i c o n t r a ­ v i n t u i r i i superioare a s u p r a efor­ t u r i l o r secundare din m o n t a n ţ i şi efectul funcţionării necorespunză­ F i g . Obţinerea de d a t e cu p r i v i r e la c o m p o r t a r e a lonjeronilor ca grinzi con­ t i n u e pe reazeme elastice. efectul de încărcare progresi­ vă de la nod spre centru a u n u i element de consolidare n i t u i t pe t o a t ă lungimea de materialul vechi. s-au efectuat p e n t r u viteze de 5—70 k m / h în secţiuni de lonjeroni. Concluziile încercărilor s-au referit a t i t la eficacitatea conso­ lidării c î t şi la unele aspecte de interes m a i general p r i v i n d efec­ t u l p r e c o m p r i m ă r i i t ă l p i i inferi­ oare. D i m e n s i u n i l e şi c o m p l e x i t a t e a s t r u c t u r i i a u făcut necesare s t u d i i l e ex­ p e r i m e n t a l e p e n t r u o b ţ i n e r e a de d a t e p r i v i n d c o m p o r t a r e a sub s a r c i n ă a unor a n s a m b l u r i de elemente a v î n d în vedere că e x i s t e n ţ a l e g ă t u r i l o r d i n t r e ele d e t e r m i n ă p a r t i c i p a r e a lor în c o n l u c r a r e . 1963. C a r a c t e r i s t i c i : grinzi cu console de 50 + 140 + 50 m şi grinzi i n d e p e n d e n t e de 90 m deschidere. D e s c h i d e r e a u n u i p o d m e t a l i c In t i m p u l t o a r e a a p a r a t e l o r de reazem pregătirii încercării.u n a n s a m b l u de s t u d i i teoretice şi e x p e r i m e n t a l e . încercarea podului m e t a l i c de cale ferată peste Dunăre la Cernavodă.

î n c ă r c a r e a construcţiei a fost r e a l i z a t ă cu u n convoi de bază a l c ă t u i t din 22 locomotive sau cu p ă r ţ i din acesta aşezate în p o z i ţ i i care să producă solici­ t ă r i l e u r m ă r i t e în a n u m i t e e l e m e n t e . lonjeroni. (65) p e n t r u care s-au efec­ t u a t m ă s u r ă r i l e . perioade de lucru în exterior t o a m n a şi i a r n a .21.8. contravîntuiri. î n acest fel s-au p u t u t s t a b i l i p e n t r u diferite g r u p ă r i de sarcini r e l a ţ i i între eforturile axiale în elementele s i t u a t e la n i v e l u l t ă l p i i inferioare şi p ă r ţ i l e ce r e v i n fiecăruia d i n p a r t i c i p a r e a la p r e l u a r e a efortului t o t a l [13. S-au u t i l i z a t în t o t a l 65 g r u p ă r i diferite. a eforturilor unitare tangenţiale maxime în i n i m ă şi a încărcării ni­ t u r i l o r de p r i n d e r e . o p e r a ţ i i l e au fost fractionate în i n t e r v a l e diferite. 13. o p a r t e fiind r e d a t e în fig. 13. î n c a d r u l o r g a n i z ă r i i lucrărilor s-a a v u t în vedere n u m ă r u l de p u n c t e de m ă s u r ă care se refereau la s t u d i u l aceluiaşi fenomen şi necesitatea o b ţ i n e r i i de v a l o r i s i m u l t a n e .21 se v ă d rozetele fixate în regiunea p r i n d e r i i a n t r e t o a z e i de g r i n d a p r i n c i p a l ă în scopul d e t e r m i n ă r i i eforturilor p r i n c i p a l e . m a r e de g r u p ă r i de sarcini mării unei antretoaze pe grinda principală. cadre t r a n s v e r s a l e ) .d e eforturi în secţiuni s i t u a t e în regiuni de rezemare s-au u t i l i z a t rozete în stea cu cîte 3 d i r e c ţ i i . O p e r a ţ i i l e e x p e r i m e n t a l e au produs circa 200 000 v a l o r i de deformaţii specifice care au dus d u p ă prelucrarea lor la circa 15 000 eforturi (forţe a x i a l e . .22 sînt m a r ­ cate secţiunile şi punctele în care s-au efectuat m ă s u r ă r i s t a t i c e şi înregistrări sub convoaie m o b i l e în două pa­ n o u r i ale grinzii cu console şi elementele s i t u a t e la ni­ velul t ă l p i i inferioare ( t ă l p i . î n fig.23). A p a r a t a j u l afectat lucrării neacoperind acest necesar. n u m ă r u l Fig. intervalele scurte rezervate încărcării şi efectuării m ă s u r ă r i l o r aproape exclusiv n o a p t e a au creat probleme complexe a t î t de organizare şi coordonare a o p e r a ţ i i l o r cît şi de ordin tehnologic. m o m e n t e încovoietoare) u t i l i z a t e la explicarea unor fenomene r e z u l t a t e din încărcarea cu g r u p u r i de sarcini s t a ţ i o n a r e . racordarea p r i n s u p r a p u n e r e r e z u l t î n d d i n t r . 13. E a s-a d o v e d i t eficace în lucrările de n o a p t e dar nu a d a t satisfacţie în cîteva i n t e r v a l e de lucru ziua. 1 3 . Compensarea t e r m i c ă a fost r e a l i z a t ă satisfăcător pe g r u p u r i de p u n c t e . (fig. N u m ă r u l m a r e de p u n c t e de m ă s u r ă (circa 2 000) re­ p a r t i z a t e în 500 secţiuni şi p a n o u r i diferite.6]. î n fig.u n p l a n de organizare din care s-a r e p r o d u s u n fragment în fig. Traductori tensometrici în regiunea reze. 13. 13. 1 1 .

.

Deasemeni s-au o b ţ i n u t informaţiile necesare cu p r i v i r e la influenţa elas­ t i c i t ă ţ i i rezemărilor lonjeronilor pe a n t r e t o a z e şi la g r a d u l de încastrare a antretoazelor în n o d u r i . . S-au p u t u t s t a b i l i efectele secundare în elementele i m p o r t a n t e ale grinzii p r i n c i p a l e şi factorii geometrici şi s t a t i c i care influenţează valorile lor e t c . S-au efectuat în t o t a l înregistrări de 57 oscilograme p e n t r u cea 450 p u n c t e g r u p a t e cîte 3 p î n ă la 15 s i m u l t a n . 2 3 . la treceri cu diverse viteze a unor convoaie de sarcini [13.24 se redă înregistrarea v a r i a ţ i i l o r m ă r i m i l o r s în t r e i p u n c t e ale unei secţiuni de lonjeron la parcurgerea grinzii cu console de către u n con­ voi de ş a p t e locomotive.000. cu viteza de 50 k m / h . D i a g r a m e d e v a r i a ţ i e p e n t r u c o e f i c i e n ţ i i d e d i s t r i b u ţ i e a f o r ţ e i a x i a l e In elemen­ t e l e care c o n l u c r e a z ă la n i v e l u l t ă l p i i inferioare. Fig. în fig. t ev P e n t r u u r m ă r i r e a -apariţiei şi d e z v o l t ă r i i unor fenomene r e z u l t a t e din a c ţ i u n e a încărcărilor m o b i l e p r e c u m şi p e n t r u studierea efectelor produse de mişcarea generală a a n s a m b l u l u i şi a elementelor componente a fost necesară înregistrarea s i m u l t a n ă a v a r i a ţ i i l o r m ă r i m i l o r deformaţiilor specifice în diverse secţiuni. 13. Ni r i+ri + r = l. 1 3 . g r u p a r e a fiind făcută în funcţie de obiec­ tivele urmărite.7].

Se r e m a r c ă s c h i m b a r e a de semn a e f o r t u l u i în t a l p a superioară şi posibi­ litatea c a l c u l u l u i coeficientului de a s i m e t r i e a s o l i c i t ă r i i a l t e r n a n t e .25. liu. Variaţia mărimilor deformai iilor specifice în s e c ţ i u n e a unui lonjeron. M ă s u r a r e a de eforturi u n i t a r e în diverse p u n c t e ale s t r u c t u r i i şi compa­ rarea lor cu cele r e z u l t a t e din calcule t e o r e t i c e p e r m i t e în general o b ţ i n e r e a de informaţii cu p r i v i r e la s i g u r a n ţ a c o n s t r u c ţ i e i a n a l i z a t e . E n u n ţ a r e a de obiective care au s t a t la b a z a unor încercări efectuate pe p o d u r i în e x p l o a t a r e p e r m i t e realizarea u n e i i m a g i n i a d i v e r s i t ă ţ i l o r p r o b l e ­ melor c a r e pot fi rezolvate pe cale e x p e r i m e n t a l ă . o antre­ toază şi o t a l p ă s u p e r i o a r ă . pe o a n t r e t o a z ă şi un lonjeron din acelaşi p a n o u la trecerea u n u i convoi a l c ă t u i t din şapte locomotive.24. 13. De asemenea este v i z i b i l ă i n t r a r e a în oscilaţie a grinzii m a r c a t ă în special de spoturile a p a r ţ i n î n d p u n c t e l o r s i t u a t e pe t a l p a superioară şi pe lonjeron. u n u i p u n c t s i t u a t la n i v e l u l cen­ t r u l u i de g r e u t a t e al s e c ţ i u n i i . Variaţia deformaţiilor specifice în p u n c t e situate pe un lonjeron. 13. 13.25 se referă la cîte u n p u n c t s i t u a t pe o t a l p ă superioară a grinzii cu console în panoul c e n t r a l . î n r e g i s t r a r e a din fig. y Fig. Cele d o u ă p o z i ţ i i în care s p o t u r i l e sînt a p r o p i a t e între ele reprezintă trecerea r e z u l t a n t e i forţelor peste reazemele care limitează c î m p u l grinzii cu console. . Spoturile m a r g i n a l e a p a r ţ i n unor p u n c t e s i t u a t e pe t a l p a inferioară şi superioară a lonjeronului iar s p o t u l c e n t r a l . V a r i a ţ i a î n r e g i s t r a t ă de spotul c e n t r a l se d a t o r e ş t e încărcării secţiunii cu forţa a x i a l ă p r o v e n i n d din conlucrarea lonjeronului cu t ă l p i l e inferioare.

.

PRELUCRAREA Şl I N T E R P R E T A R E A REZULTATELOR .

1 4 . 1 .7—2.1. a a v u t valori cuprinse între 2. dacă săgeata unei c o n s t r u c ţ i i supusă aceleiaşi încărcări într-o serie de încercări succesive. 2 ] . De p i l d ă .9.2. nu d e p i n d n u m a i de schema statico-geometrică studiată şi de p r o p r i e t ă ţ i l e m a t e r i a l e l o r din care este a l c ă t u i t ă s t r u c t u r a .5 şi 3. D a t e l e e x p e r i m e n t a l e r e p r e z i n t ă g r u p u r i de v a l o r i corespunzătoare unor m ă r i m i d e t e r m i n a t e nu n u m a i de p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e caracteristice esenţiale şi s t a b i l e ale s t r u c t u r i i s t u d i a t e ci şi de factori n e e s e n ţ i a l i . l i n cele ce u r m e a z ă vor fi p r e z e n t a t e cîteva din m ă r i m i l e şi metodele u t i ­ lizate in prelucrarea s t a t i s t i c ă a r e z u l t a t e l o r .1.3 şi 3 . H i s t o g r a m a este un grafic ce indică frecvenţa cu care r e z u l t a t u l u n e i m ă s u r ă r i se găseşte între două l i m i t e care definesc astfel clasa. E s t e necesar să se reducă n u m ă r u l lor înlocuindu-le cu cîteva m ă r i m i c a r a c t e r i s t i c e capabile să redea m a i concis fenomenul s t u d i a t . 9 — 3 .1—3.u n p u n c t al ei. 2 . Calculul preciziei măsurărilor 14. 2. cu a j u t o r u l t e n s o m e t r i e i r e z i s t i v e . 5 . de lucrul neuniform a l a r t i c u l a ţ i i l o r . astfel de v a r i a ţ i i se datoresc diferen­ ţ e l o r de c o m p o r t a r e la încărcări şi descărcări succesive provocate de tasări inegale.7. se poate reprezenta h i s t o g r a m a d i s t r i b u ţ i e i să­ geţilor în u r m ă t o a r e l e clase: 2. Generalităţi (^Cercetarea e x p e r i m e n t a l ă a c o m p o r t ă r i i c o n s t r u c ţ i i l o r sau a elementelor de construcţie i m p u n e o p r e l u c r a r e m a t e m a t i c ă a d a t e l o r e x p e r i m e n t a l e . 14. De asemenea. Reprezentarea datelor experimentale E x p e r i m e n t a t o r u l culege de obicei u n m a r e n u m ă r de d a t e cu u n grad uneori d e s t u l de r i d i c a t de v a r i a b i l i t a t e . datele o b ţ i n u t e în t i m p u l încărcării u n e i c o n s t r u c ţ i i p r i v i n d deformaţiile specifice î n t r .1. de per­ t u r b a ţ i i d a t o r i t e u n e i rafale de v î n t t r e c ă t o a r e sau trecerii oamenilor şi v e h i ­ culelor p r i n apropiere e t c . î n t î m p l ă t o r i şi a căror influenţă nu p o a t e fi nici e l i m i n a t ă şi nici s t a b i l i z a t ă . PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE 14. ci şi de e v e n t u a l e v a r i a ţ i i locale de t e m p e r a t u r ă . De e x e m p l u .1.5—2. . 3 — 3 .1. \ 14. 3. r o t i r i l o r reazemelor e t c . P r i n această a n a l i z ă se o b ţ i n o serie de v a l o r i caracteristice care reflectă însuşirile p r i n c i p a l e ale o b i e c t u l u i s t u d i a t fără influenţele unor factori a c c i d e n t a l i n e e s e n ţ i a l i ? Această p r e l u c r a r e foloseşte m e t o d e l e şi r e z u l t a t e l e s t a t i s t i c i i —• r a m u r ă a m a t e m a t i c i i a p l i c a t e — în cazul de faţă a p l i c a t ă la e v a l u a r e a d a t e l o r e x p e r i m e n t a l e [14.5 cm. P r i m a şi cea m a i s i m p l ă m e t o d ă este g r u p a r e a d a t e l o r e x p e r i m e n t a l e în clase şi construirea u n e i h i s t o g r a m e .

3. Din definiţia m e d i e i a r i t m e t i c e r e z u l t ă p r o p r i e t a t e a : ~L(xi—x)=0 care serveşte la verificarea calculelor. — m o d u l u l este valoarea cu frecvenţă m a x i m ă . D i s t r i b u ţ i a valorilor e x p e r i m e n t a l e este afectată î n t o t d e a u n a de erori în c o m p a r a ţ i e cu d i s t r i b u ţ i a reală a m ă r i m i i m ă s u r a t e .1. în cazul u n u i n u m ă r r e l a t i v redus de m ă s u r ă t o r i . P e n ­ t r u a compensa aceste erori. — m e d i a n a este v a l o a r e a e c h i d i s t a n t ă de v a l o r i l e e x t r e m e . . şi devine necesară d e t e r m i n a r e a unor caracteristici de a n s a m b l u ale h i s t o g r a m e i . m n — abaterea medie e = — — * | . 0 asemenea histogramă dă o imagine generală a v a r i a ţ i e i în a n s a m b l u l de d a t e e x p e r i m e n t a l e şi pune în evidenţă t e n d i n ţ a lor c ă t r e o a n u ­ m i t ă v a l o a r e .i histogramei este suficientă pentru a da informaţii c o n c l u d e n t e a s u p r a d i s t r i b u ţ i e i valorilor e x p e r i m e n t a l e . analiza directă . t | ( u t i l i z a t ă de cele m a i m u l t e o r i în a p l i ­ caţii).1. însă. n i — abaterea medie pătratică sau deviaţia standard s ' = l/_i_S(x<—x) . T n . cea m a i s i m p l ă şi m a i i m p o r t a n t ă este m ă s u r a t e n d i n ţ e i centrale a d i s t r i b u ţ i e i reprezentate p r i n h i s t o g r a m ă . 14. pe o r d o n a t ă se trece n u m ă r u l de m ă s u r ă r i corespunză­ t o r fiecărei clase.4. este necesar uneori să cunoaştem m o d u l şi m ă s u r a în care datele e x p e r i m e n t a l e se a b a t de la t e n d i n ţ a generală ( v a r i a b i l i t a t e a ) care se poate exprima prin: — amplitudinea w = a ^ n o c —x i . - — m e d i a p a t r a t i c a x = / —— . U n e o r i . — m e d i a geometrică x = j x J x t . T e n d i n ţ a cen­ trală a d i s t r i b u ţ i e i se e x p r i m ă prin u n a d i n valorile: m e d i a a r i t m e t i c ă J = j L . . cu c î t n u m ă r u l de d a t e m ă s u r a t e este m a i r e d u s . se utilizează în calcule a b a t e r e a m e d i e p ă t r a t i c ă c o r e c t a t ă . Măsura tendinţei centrale In unele cazuri. E r o r i l e a m i n t i t e s î n t cu a t l t m a i i m p o r t a n t e . i n t e r p r e t a r e a d a t e l o r n u m a i p e baza h i s t o g r a m e i este m a i dificilă. 2 a b a t e r e a medie p ă t r a t i c ă corectată « — M ^ — £ ( « { — x ) * . . dacă ea e x i s t ă . 14. . P r i n t r e aceste c a r a c t e r i s t i c i . .care se trec pe abscisă. Măsura vnrialnlităţii Dacă t e n d i n ţ a c e n t r a l ă este o caracteristică generală a d i s t r i b u ţ i e i v a l o r i ­ lor m ă s u r a t e .

d e n s i t a t e a d i s t r i b u ţ i e i valorilor î n t î m p l ă t o a r e este d a t ă de legea n o r m a l ă a lui Gauss.016 '. • .575.4=1/$?* =0.199.7 +0.031 = 0.025 0.5 -0.7 + 0.213. . Săgeata Pătratul Nr.325 0.001 6 2. f* + x~ \ x f(x) d.318 _ .175 0. . h i s t o g r a m a devine o curbă c o n t i n u ă e x p r i m î n d d e n s i t a t e a frecvenţei v a l o r i l o r .318 7 2.100 Abaterea medie pătratică corectată 5 2.r —w iar c reprezintă abaterea medie p ă t r a t i c ă a d i s t r i b u ţ i e i teoretice (x—x) 2 f(x) ăx. e x p r i m a t ă prin coeficientul de v a r i a ţ i e (care se poate.375 0. Obţinerea curbei de d i s t r i b u ţ i e a frecvenţelor pe baza d a t e l o r e x p e r i m e n t a l e este m a i rar posibilă pentru că n u m ă r u l acestora este în general prea m i c . S e c o n s i d e r ă c ă s ă g e a t a u n u i e l e m e n t d e c o n s t r u c ţ i e Î n c e r c a t In a c e l e a ş i con­ diţii de 8 ori a avut v a l o r i l e i n d i c a t e în tabela u r m ă t o a r e : Rezultă: 1=2.9 + 0. Abaterea abaterii t x Abaterea medie pătratică 1 2.001 Coeficientul de variaţie 0.016 0.2 -0. în m u l t e cazuri este sugestivă u t i l i z a r e a unei m ă s u r i r e l a t i v e a v a r i a - b i l i t ă ţ i i .. l (*-*)' <j|' 27T u n d e x reprezintă valoarea m e d i e .4 -0.u n n u m ă r mare de cazuri. Curba de d i s t r i b u ţ i e a frecvenţelor în cazul cînd i n t e r v a l u l de valori care defineşte clasa t i n d e către zero iar n u m ă r u l m ă s u r ă r i l o r tinde c ă t r e infinit.141 2 2. p r i n t r e care şi acela al erorilor de m ă s u r a r e .s 0.075 0. I \ciii|ilu. 8 3 2. 8 2.025 0.6 + 0.213 14.125 0. e x p r i m a şi în procente).006 4 2. care poate da indicaţii asupra preciziei m ă s u r ă t o r i l o r . î n t r .5. .6 + 0.125 0.1.

.

963 3. 1958.4 0.01 0.920 1.624 2.032 6.325 1.860 2^306 2.764 3.861 1.694 0.690 0. Mc G r a w H i l l B o o k C o m p a n y .725 2.120 2.358 2.021 2. p r o b a b i l i t a t e a ca în ipoteza x —x =0 x 2 diferenţa datorită unei v a r i a ţ i i î n t î m p l ă t o a r e să fie egală sau m a i m a r e decît diferenţa r e a l ă .101 2.079 1.833 2.677 0.036 1.423 2.53'.638 2.atunci distribuţia / este dată de expresia i + 71-1 P e n t r u a s t a b i l i dacă diferenţa î n t r e mediile a două şiruri de valori măsu­ r a t e are vreo semnificaţie sau este î n t î m p l ă t o a r e .845 1.333 1.796 2.734 2.866 1.711 0.041 9 0. N e w Y o r k . a t u n c i diferenţa d i n t r e valorile m e d i i este s e m n i f i c a t i v ă . E.076 1.681 0.697 2. .046 1.093 1. J .740 2.583 2.1 Grade de Probabilitatea depăşirii unei valori date a lui ± t liber­ (suma ariilor haşurate) tate n 0.821 3.920 4.863 1.977 4.341 1. A .110 2.221 14 0.658 1.876 1.684 2.179 2.921 4.541 5.000 1.922 19 0.318 13 0.980 2.761 2.012 4.741 0.646 40 0.086 2.753 2.350 1.689 0.303 6.965 ÎS 0.978 1.457 2.870 1.108 1.687 0.700 31.886 2.650 3.879 1.156 1.2).765 0.617 3.998 3.328 1.140 15 0.821 63.372 1.015 17 0.691 0.415 1.314 12.201 2.015 2.282 1.860 1.083 1.889 1.330 1.131 2.865 1.782 2.093 2.878 3.345 1.363 1. se procedează în felul u r m ă t o r .355 5.941 4 0.132 2.781 10 0.729 2.868 1.851 1.042 2.657 636.895 2j365 2.001 1.610 5 0.771 2.447 3.683 0.700 0.688 0.064 1.386 1.718 3.071 1.499 5.746 2.073 16 0.896 1.960 2. 5 7 6 3.959 7 0.619 2 0.373 00 0.405 S 0.906 1.660 3. Dacă se n o t e a z ă : „2 t l] X — t i] X V a l o r i l e l u i •' T a b e l a 14.250 4.291 * ) D u p ă A .567 2.041 1.533 2.289 1.337 1.066 1.074 1.437 12 0.598 3 0.000 2.848 1.679 0.143 3.845 3.873 1. T s a o : I n t r o d u c t i o n ko t h e T h e o r e t i c a l a n d E x p e r i m e n t a l A n a l y s i s of S t r e s s a n d S t r a i n .816 1.747 4.551 60 0. I N C .296 1.069 1.692 0.911 1.883 20 0.050 1.681 3.303 1.812 2.440 1.704 3.106 4. P h i l l i p s .182 4.695 0. London.552 2. D u r r e l l i .776 3.671 2.688 0.706 0.067 1. Dacă această p r o b a b i l i t a t e este m i c ă .160 2.703 0.528 2.383 1.100 1.397 1.727 0.05 0.02 0.883 1.088 1.365 4.3 0.228 2.898 3. Toronto. C .674 0.604 8.190 1.390 2.965 9.750 3.943 2. I I .861 3.645 1.326 ••• 2 .842 1.460 120 0.145 2.055 1.119 1.376 1.707 5.587 11 0.925 31.862 1.134 1.5 0.2 0.841 12. Se d e t e r m i n ă cu ajutorul t a b e l e i (14.850 30 0.947 4.718 0.l 2.169 4.001 t 1.854 1.250 1.602 2.055 4.571 3.896 3.697 0.353 3.078 6.310 1.1 0.262 2.476 2.356 1.859 6 0.

.

se utilizează m e t o d a celor m a i m i c i p ă t r a t e . Diferitele grade de a p r o x i m a r e sînt suge­ r a t e chiar de reprezentarea grafică a p u n c t e l o r care sintetizează r e z u l t a t e l e măsurătorilor experimentale. î n cazul cînd se dispune de m ă s u r ă r i pentru două m ă r i m i între care există o d e p e n d e n ţ ă funcţională.356. P r i m u l g r a d d e a p r e c i e r e e s t e prea dur şi e x i s t ă p e r i c o l u l ca o v a r i a ţ i e s e m n i f i c a t i v ă să fie considerată intimplătoare. Se a d m i t e că x este v a r i a b i l a d e p e n d e n t ă } iar x cea i n d e p e n d e n t ă şi că x este v a l o a r e a dedusă din calcul pentru x 2 ir 1 cînd se consideră că d e p e n d e n ţ a funcţională se e x p r i m ă p r i n : x —a-\- ir bx -\-cx\. c. Considerînd că într-o r e p r e z e n t a r e p l a n ă d u p ă două axe. b. x t P e n t r u d e t e r m i n a r e a v a l o r i l o r coeficienţilor n u m e r i c i «.7H2 a 20% «„=1.179 a 10% < ^l.6. x şi x .o ecuaţie ori p r i n graficul funcţiei. p e r p e n d i c u l a r e fiecare p u n c t M{x vx ) este definit de cele două m ă r i m i x şi x se poate re­ 2 x 2 prezenta sub forma unei m u l ţ i m i de puncte r e z u l t a t e l e m ă s u r ă r i l o r experi­ m e n t a l e . I n c e l d e . se p o a t e considera că între ele p o t fi relaţii x 2 de forma = a-f bx + cx% 2 x = a + bx + cx\ + d x | 1 2 etc.055 a 5% < =2. 14. D e o b i c e i s e f o l o s e s c d o u ă g r a d e d e a p r e c i e r e .a l d o i l e a c a z e x i s t ă o p r o b a b i l i t a t e de 5 % ca o v a r i a ţ i e i n t i m p l ă t o a r e să fie c o n s i d e r a t ă ca semnificativă. Uneori această r e p r e z e n t a r e grafică este suficientă p e n t r u a indica una d i n formele de d e p e n d e n ţ ă funcţională î n t r e v a r i a b i l e l e x şi x .1.6 — 2 = 12 corespunde: pentru a = 1% r = 3. D e t e r m i n a r e a acestei funcţii pe b a z a d a t e l o r e x p e r i m e n t a l e este în general foarte c o m p l i c a t ă dacă nu se a d m i t e o a n u m i t ă formă a graficului funcţiei. a = l % ş i <x = 5 % . Corelaţia d i n t r e v a r i a b i l e De obicei î n t r e m ă r i m i l e care se p o l d e t e r m i n a pe cale e x p e r i m e n t a l ă există o d e p e n d e n ţ ă f u n c ţ i o n a l ă . 2 Se a d m i t e c o n d i ţ i a de m i n i m p e n t r u expresia: S(x —x ) =l (x —a—bx —exf) A ir 2 l 1 2 2 . Această d e p e n d e n ţ ă se poate e x p r i m a ori p r i n t r .pentru I I » 8 4 .

.

2 + 1.600 15. în cazul u n u i efort a x i a l . j/=12.1 + 17.8 -4. deci corelaţia intre r a p o r t u l — şi d e ş ­ ii chiderea fisurilor trebuie considerată semnificativă.8.96 17. p e n t r u 2 a se p u t e a considera că d e p e n d e n ţ a d i n t r e v a r i a b i l e este s e m n i f i c a t i v ă .in cazul cînd / c = 2 n . Itoxeta tensiunilor T e n s i u n i l e corespunzătoare d e f o r m a ţ i i l o r specifice m ă s u r a t e (v. Se consideră un ciclu de experienţă asupra fisurării unor grinzi de beton armat a l c ă t u i t e d i n b e t o n uşor şi o ţ e l s u p e r i o r ( 1 4 .48. p r o c e n t u l d e a r m a r e ) şi m ă r i m e a y=X/(cm) (valoarea medie a distanţei dintre fisuri). 14. u t i l i z î n d relaţia: a=Es. 3 ) .600 18. i a r (A. 2 .96. 3) se d e t e r m i n ă .8. crt.54 13. 1 . .2 + 73.8 -3.6 + 21.000 20.800 90.16 6.6 0 0 82.64 400 0. Evaluarea mărimilor derivate caracteristice pe baza datelor experimentale corectate 1 4 .2 +3.4 + 14 4 217 15.8 + 438 2 314 17. D a t e l e e x p e r i m e n t a l e xj şi p e r m i t s ă s e d e t e r m i n e : v a l o r i l e m e d i i . a b a t e r i l e m e d i i p ă t r a t i c e s(x) ş i s(y) ş i c o e f i c i e n t u l d e c o r e l a ţ i e r(x.96 4.128. y). Evaluarea t e n s i u n i l o r . Kxcniplu.7 + 518 3 221 13. s(y) = 9.7 +207 10 119 12.2.900 8.2 Coeficientul de corelaţie r t r e b u i e să fie cel p u ţ i n 0.5 + 114.300 3. r(x. x ş i y.14 300 4.500 0.94 5.6 +37 5 273 11.8 + 142 7 71 8. a ş a c u m r e z u l t ă d i n t a b e l a următoare: Nr.7 .2 + 4.*(-*)' (yt -»)• (x -x) ( (y -y) t 1 314 16.1 -129 6 272 14. c a p .8 -0.8 + 114.48 Coeficientul de corelaţie depăşeşte valoarea 0.2 -1.8 -2.84 13.8 -80.2 + 0.0 + 2 314 2 314 cc=199. s(.2 + 548 8 07 9 0 -132.200 3.i.0 -69. *t Vi x -x t y -u ( (.7 + 526 9 130 10. î n c u r s u l e x p e r i e n ţ e l o r s-a d e t e r m i n a t p e n t r u fiecare grindă r a p o r t u l x=— (cm) (unde d reprezintă diametrul armăturii.848 288-9.26 16.000 14. în d o m e n i u l legii lui H o o k e .76 5. y) = = 0.2 +2.) = 2 8 8 .8 adică 8 0 % .0 + 13 E 1998 129.9 + 72.

. 13 (1940). 45. iar rezul­ t a t u l se foloseşte la compensarea c i t i r i l o r . * ) O t r e c e r e î n r e v i s t ă a d i f e r i t e l o r r e l a ţ i i in d o m e n i u l p l a s t i c e s t e d a t ă de W. R . v. Aeronaut. O s- g o o d. Sci. Proc. J.2 P e n t r u control se fac insă m ă s u r ă r i şi d u p ă o a p a t r a d i r e c ţ i e . -1.

p u n c t a r b i t r a r M de pe d r e a p t a P . 14. iar o a treia la 4 5 ° — e . b se duce axa y/2 paralelă cu una din a a a d i r e c ţ i i . Axa p e r p e n d i c u l a r ă pe axa y/2 se va duce t r e c î n d p r i n C. 1 4 . . z "'. z. şi P .2. se duc paralele la d i r e c ţ i i l e a ' şi a". c o n s t r u c ţ i a c e r c u l u i l u i M o h r c o r e s p u n z ă t o r (fr). s '". D i r e c ţ i i l e d e f o r m a ţ i i l o r l i n i a r e s p e c i f i c e m ă s u r a t e în c a ­ z u l g e n e r a l ( a ) . e . Dacă în fig. 14. c e n t r u l cercului se va o b ţ i n e la intersecţia d i n t r e p a r a l e l a dusă la j u m ă t a t e a d i s t a n ţ e l o r s„. <i sîut reprezentate direcţiile deformaţiilor specifice m ă s u r a t e s ' .-11. Aşadar M. 3 Aceste o p e r a ţ i i sînt justificate de faptul că M joacă rolul p u n c t u l u i p r i n c i p a l al cercului [14.u n > l 8 F i g . Se duc a p o i paralele cu această axă la d i s t a n ţ e l e s ' .2. în fig. l . a şi b). z "..3. K şi L s î n t p u n c t e de pe cercul c ă u t a t . D i n t r . 0 90 s . Folosind cercul deformaţiilor al lui Mo h i se pot obţine direct. ) : î n t r . luate a % r la o scară aleasă. Se o b ţ i n astfel valorile a l u n g i r i l o r specifice p r i n c i p a l e s = OA şi s = O P 1 2 precum şi direcţiile lor: MA şi MB r e s p e c t i v . şi perpendiculara dusă M pe mijlocul segmentului ML paralel cu direcţia lui s (dacă axele c şi y/2 J 3 sînt paralele respectiv cu s„şi e ) (fig. în acest caz. e ".a d e v ă r . 9(l . rezultă a l u n g i r i l e şi lunecările specifice pe orice d i r e c ţ i e . de e x e m p l u a'". 14. Se notează aceste paralele respectiv cu I\. x 2 Centrul C al cercului se va găsi la intersecţia p e r p e n d i c u l a r e l o r pe mijloacele coardelor ML şi MK. 2 . p o r n i n d de la valorile s m ă s u r a t e pe trei d i r e c ţ i i . P r o b l e m a este simplificată în cazul p a r t i c u l a r al unei rozete d r e p t u n g h i u ­ lare (două direcţii de m ă s u r a r e p e r p e n d i c u l a r e . O d a t ă c o n s t r u i t cercul. valorile şi direcţiile d e f o r m a ţ i i l o r p r i n c i p a l e [ 14. F i e K şi L punctele de intersecţie ale acestor direcţii res­ p e c t i v cu d r e p t e l e P şi P . aleasă.4].

3. î n d o m e n i u l elastico-plastic. c a p . 1 2 Dacă această d e t e r m i n a r e s-ar face fără a ţ i n e seamă că s-a i n t r a t în d o m e n i u l p l a s t i c . Valorile t e n s i u n i l o r p r i n c i p a l e pe b a z a a l u n g i r i l o r p r i n c i p a l e obţinute rezultă din r e l a ţ i i l e : E E P e n t r u trecerea de la cercul deformaţiilor la cel al t e n s i u n i l o r ca şi p e n t r u s t a b i l i r e a unor c o n v e n ţ i i de semne u n i t a r e p e n t r u T şi y se p o a t e folosi lucrarea [14. c o n s t r u c ţ i a cercului lui Mohr corespunzător (6). Alte rozete u t i l i z a t e c u r e n t s î n t : rozeta e c h i l a t e r a l ă a v î n d direcţiile de măsurare: a ' = 0. i ? şi R 0 4 5 w cele t r e i c i t i r i o b ţ i n u t e prin i n t e r m e d i u l unei rozete de deformaţii d r e p t u n g h i u l a r e şi t r e b u i e să se d e t e r m i n e v a l o r i l e eforturilor u n i t a r e p r i n c i p a l e a şi CT . <x" = 60°. t t De e x e m p l u [14. F i e i ? . p e n t r u u n oţel a v î n d r e z i s t e n ţ a m a x i m ă 19 50U k g f / c m a . a'" = 120° şi rozeta s i m e t r i c ă Fig.5]. erorile cu care se d e t e r m i n ă a şi o ar p u t e a fi foarte m a r i . Direcţiile deformaţiilor specifice liniare măsurate in c a z u l unei r o z e t e d r e p t u n g h i u l a r e ( a ) . 14. 3).6]. m ă s u r ă r i l e de deformaţii se efectuează t o t cu a j u t o r u l rozetci deformaţiilor folosindu-se t r a d u c t o a r e speciale ( v . r e z u l t a t e l e m ă s u r ă r i l o r necesită însă o p r e l u c r a r e deosebită de cea u t i l i z a t ă în d o m e n i u l e l a s t i c .

.

— în d o m e n i u l elastic n e l i n i a r .2.7.4). Evaluarea altor m ă r i m i derivate caracteristice în aprecierea s t ă r i i de eforturi ale unei s t r u c t u r i a l c ă t u i t e d i n b a r e . 1 3 1 + -7T 7 I ra. 14.1 I E x p r e s i i l e (14. (14. cu p a t r u necunoscute a <r . se p o a t e u t i l i z a fie una din relaţiile. p e n t r u c o n s t r u c ţ i i m e t a l i c e sau din polimeri.. în acest scop a p a r a t u r a tensometrică se d i s p u n e î n t r .6) şi (11. (14. .8) să reprezinte curba o b ţ i n u t ă prin încercări la î n t i n d e r e (în acest caz o ! = < t ) . E s t e insă necesar a se u t i l i z a o r e l a ţ i e u n i c ă v a l a b i l ă a t î t p e n t r u d o m e n i u l elastic cît şi p e n t r u cel p l a s t i c .7 E iar 11 este o 0>7 c o n s t a n t ă care se d e t e r m i n ă astfel încît r e l a ţ i a (14. de obicei se u r m ă r e ş t e şi d e t e r m i n a r e a eforturilor i n t e r i o a r e t o t a l e — forţă a x i a l ă . nu se va folosi curba c o n v e n ţ i o n a l ă . v 2 g P r i n m e t o d a p r e z e n t a t ă p r e l u c r a r e a r e z u l t a t e l o r m ă s u r ă r i l o r se p o a t e efectua şi a p l i c a : — în d o m e n i u l c l a s t i c o . deoarece în calcule este necesară o expresie a n a l i t i c ă .- cunoscută din l i t e r a t u r ă .9) . expresia d a t ă de P a m b e r g . P e n t r u d e t e r m i n a r e a expresiei m o d u l u l u i secant. m o m e n t încovoietor.Osgood p e n t r u curba carac­ t e r i s t i c ă este: 1 E [1+4 ~ 7 «0.8) u n d e <j este t e n s i u n e a definită de secanta a v î n d p a n t a 0. E şi a. moment de torsiune — îh diferite secţiuni c a r a c t e r i s t i c e şi v a r i a ţ i a acestora în lungul barelor. E şi <r¿ care se p o a t e rezolva lt 2 s p r i n t r .4). în ce p r i v e ş t e curbele c a r a c t e r i s t i c e . v r ă m î n e c o n s t a n t şi egal cu p.2.p l a s l i c .9). . (14.3). în cazul d e f o r m a ţ i i l o r elastice n e l i n i a r e .3). ci cea reală p e n t r u cazul deformaţiilor t r a n s v e r s a l e m a r i şi cea n a t u r a l ă pentru cazul cînd şi deformaţiile l o n g i t u d i n a l e sînt m a r i .9) formează u n sistem de cinci e c u a ţ i i cu cinci n e c u n o s c u t e : a CT .n-l (14. scopul încercării nu se l i m i t e a z ă de obicei la găsirea eforturilor u n i t a r e în a n u m i t e puncte ale e l e m e n t u l u i cercetat şi nici c h i a r la t r a s a r e a n u m a i a d i a g r a m e l o r de eforturi u n i t a r e în a n u m i t e s e c ţ i u n i .6) şi (14. 1 M o d u l u l secant r e z u l t ă deci din (14.u n proces de a p r o x i m a ţ i i succesive. fie orice relaţie corespunzătoare curbei caracteristice reale sau n a t u r a l e . Spre e x e m p l u . iar s i s t e m u l este f o r m a t n u m a i d i n p a t r u e c u a ţ i i (14.8): . «jj. (14. (14. (14.u n a n u m i t fel in secţiune şi în lungul b a r e l o r spre a se o b ţ i n e m a x i m u m de i n d i c a ţ i i cu m i n i ­ m u m de mijloace m a t e r i a l e . V . cel m a i b i n e la o m a ş i n ă de calculai digitală. p e n t r u e x p e r i m e n t a r e a în c o n s t r u c ţ i i a a r t i c u l a ţ i i l o r sau reazemelor m o d e r n e d i n neopren sau c a u c i u c .5).s.

4). acesta. î n secţiune au fost dispuse 4 t r a d u c t o a r e electrice rezistive — o r i e n t a t e în lungul axei barei — ceea ce reprezintă m i n i m u m necesar d e t e r m i n ă r i i complete a s t ă r i i de eforturi de tip a p e n t r u această formă a s e c ţ i u n i i . m e t o d a de calcul se bazează pe d e t e r m i n a r e a în p r i m u l rînd a eforturilor u n i t a r e d a t o r a t e forţei a x i a l e a \ . n eforturilor u n i t a r e rj ce p o t a p a r e în cazul u n e i răsuciri î m p i e d i c a t e . M însuşi [14. v 2 3 < T şi a ipotezei r e p a r t i ţ i e i liniare a eforturilor i m i t a r e se d e t e r m i n ă v a l o r i l e 4 acestora în e x t r e m i t ă ţ i l e secţiunii. şi apoi cu ajutorul acestora a B eforturilor globale N. GB. î n aceste cazuri.4. î n felul dreptunghiulară. 14. după n a t u r a efortului care Fig. Exemplu de stare de eforturi într-o secţiune le-a d a t n a ş t e r e . res­ pectiv OE Şi Gp Gp- . a eforturilor u n i t a r e d a t o r a t e m o m e n t u l u i încovoietor GMÎ. GC. 9 m o d u l cel m a i economic de d i s p u n e r e a a p a r a t e l o r de m ă s u r a t şi p o s i b i l i t ă ţ i l e care re­ zultă în determinarea eforturilor p e n t r u diferite forme de a l c ă t u i r e a sec­ ţiunilor. 14. G şi în D d r e p t u l axei de simetrie care trece prin c e n t r u l de g r e u t a t e al s e c ţ i u n i i . s-a a r ă t a t la p c t . <T . P e baza valorilor calculate în d r e p t u l dispozitivelor tensometrice a c . în cazul elementelor de construcţie a l c ă t u i t e din m a t e r i a l e omogene care se s u p u n legii lui H o o k e şi pentru care se p o a t e a d m i t e ipoteza lui B e r n o u l l i a secţiunilor p l a n e . cum este in general cazul c o n s t r u c ţ i i l o r m e t a l i c e . de­ t e r m i n a r e a eforturilor t o ­ t a l e pe baza valorilor de eforturi u n i t a r e n o r m a l e a calculate cu ajutorul de­ formaţiilor specifice m ă ­ s u r a t e în p u n c t e l e de a p l i ­ care ale a p a r a t e l o r tenso- m e t r i c e se bazează pe ipo­ teza r e p a r t i ţ i e i liniare a tensiunilor între două p u n c t e ale secţiunii şi pe descompunerea t e n s i u n i ­ lor globale măsurate. în tensiuni c o m p o n e n t e . respectiv la colţuri o A .10] t Modul de calcul a n a l i t i c şi grafic al eforturilor u n i t a r e c o m p o n e n t e se p o a t e u r m ă r i pe e x e m p l u l unei secţiuni d r e p t u n g h i u l a r e supusă unei solicitări compuse (fig. res­ pectiv eforturi u n i t a r e din b i m o m e n t ff\f .

fig.= ± Ca o verificare r e z u l t ă a +â s f a A + Ba + C + G °D «*=—~— î n cazul e x i s t e n ţ e i răsucirii î m p i e d i c a t e sub a c ţ i u n e a m o m e n t u l u i încovo­ ietor în p l a n u l orizontal se calculează: -SUS - 7 B +Mm y SI I J m r '"Y de u n d e r e z u l t ă : 0 sus /osa .. . ° . . . d a t o r a t e n u m a i c o m p o n e n t e i M a m o m e n t u l u i încovoietor..5. r e s p e c t i v : x P e n t r u d e t e r m i n a r e a efortului u n i t a r din încovoierea d a t o r a t ă compo­ n e n t e i My se procedează în mod s i m i l a r . _/os B +M n m u B + m My Determinarea grafică a eforturilor Fig. respectiv: OVE + <*F ffJV = "o p r e c u m şi valoarea eforturilor u n i t a r e de la l i m i t a s e c ţ i u n i i ._ turiior u n i t a r e c o m p o n e n t e p e b a z a efor. respectiv se calculează v a l o r i l e efor­ t u r i l o r u n i t a r e oh şi ff£ s i t u a t e pe axa de simetrie o r i z o n t a l ă ce trece şi prin c e n t r u l de g r e u t a t e G al s e c ţ i u n i i : şi apoi <TM. u n i t a r e c o m p o n e n t e rezulta din analiza turilor deduse din măsurări. 14.. m+ y fl A/ B m + M y ° U V = ± 2 şi „sus .5. Cu a j u t o r u l acestor v a l o r i se p o a t e d e t e r m i n a valoarea efortului u n i t a r din centrul xle g r e u t a t e al secţiunii care este d a t o r a t n u m a i forţei a x i a l e . Determinarea grafică a efor. .. 14.

.

.

M ! ) ^ = ± 1 0 . 2 şi în punctele 3 şi 4 70 ^4. . M i h o c. Calculul probabilităţilor şi aplicaţii. iar cel de compre­ siune fibrei 1 5 .3 + 3 -5.7 + 7 + 15. Edi­ tura Academiei. V . Editura tehnică. astfel: In p u n c t e l e (kgf/mm") Efort unitar 1 2 3 4 Din efort axial -27 -27 -27 -27 Din m o m e n t încovoietor M x . O n i c e s c u. . Axa Ox d e t e r m i n ă în d i a g r a m ă s e g m e n t u l DE care r e p r e z i n t ă valoarea efortului u n i t a r G M . V .5 Bibliografie 14. 1964. G.75 kgf/mm .7 .2. respectiv *'av=±3-|^=±5.25 Din bimoment • .= ±40--9= ±15.75 Total: -44 -24 -7. 2 în felul acesta se o b ţ i n e un t a b l o u final de r e p a r t i ţ i e a eforturilor unitare în secţiune. 14.5 -28. O n i c e s c u . Şi acest efort p o a t e fi d e t e r m i n a t a n a l i t i c : sus M „ .7 + 9 +9 Din m o m e n t încovoietor M y .< . Lecfii de statistică matematică. Bucureşti. G.25 kgf/mm . Bucureşti. 2 în p u n c t e l e 5 şi 6 sl = ± ( 6 + 3) = ± 9 CT kgf/mm .25 + 5.1 6 ^ = ± 3 kgf/mm . .1.. 2 t f In p u n c t e l e 3 şi 4 eforturile u n i t a r e d i n m o m e n t u l încovoietor M v vor fi însă m a i m a r i .75 -15. 1958. 2 E f o r t u r i l e u n i t a r e d a t o r a t e b i m o m e n t u l u i vor fi: în p u n c t e l e 7 şi 2 ai&=±(lP—3)=±7 kgf/mm . M i h o c. respectiv Y a M ~= +"3 y kgf/mm 2 astfel încît efortul u n i t a r de î n t i n d e r e revine fibrei 2 6.

c a p . Tensometric electrică rezistivă. II. Journal Aerospace Science. 12. 842. R u s h a. 1961. Moscova.6. n o r m a t i v e l e de calcul la s t ă r i limită p r e v ă d coeficienţi ai c o n d i ţ i i l o r de lucru* al c o n s t r u c ţ i e i . nr. 6) v a l o r i l e încărcărilor respective m a x i m e . INTERPRETAREA REZULTATELOR EXPERIMENTALE 15. H . 1 4 . J u n e 1959. r a p o a r t e l e d i n t r e r e z u l t a t e l e încer­ cărilor (săgeţi. Injenernîi sbornik. 9. C . Mos­ kva — Leningrad.. decelarea pe baza încercării p î n ă la epuizarea c a p a c i t ă ţ i i p o r t a n t e . . P r i n stabilirea limitelor valorice ale coeficientului c p e n t r u care o construcţie este corespunzătoare din p u n c t u l de vedere al r e z i s t e n ţ e i şi e c o n o m i c i t ă ţ i i . Reduction of Strain Rosettes in the l'laslic Range. S . A A a s. .4. 1 4 . 1 4 . Journal Aero­ space Science. F u n c ţ i e de s t a d i u l p î n ă la care se duce încercarea (cerut de scopul încercării) se stabilesc m a i întîi p r i n t e m ă (v. G. Reduction of Strain Rosettes in the Plastic Range. Studiul statistic al fisurilor Ia grinzile din beton armat supuse la încovoiere. . Executarea măsurărilor şi prelucrarea rezultatelor. 1 1 . nr. N a d a i. 1. Bucu­ reşti. 1950. 14*8. A . 7 . încărcări corespunzătoare a p a r i ţ i e i fisurilor .. Mc Graw-Hill Book. vol. 15. . deschideri de fisuri. Despre unificarea convenţiilor de semne ale tensiunilor tangenţiale tn Rezis­ tenţa materialelor şi Teoria elasticităţii. indicarea acestor l i m i t e are însă în s t a d i u l a c t u a l de c u n o ş t i n ţ e p r i v i n d s i g u r a n ţ a construcţiei n u m a i un caracter i n d i c a t i v . . New-York. 1959. Krug deformaţii i evo ispolzovanie pri experimentalnom opredelenii napriajenii. 1964. Theory of Flow and Fracture of Solids. 3 9 2 ..1. D u p ă cum s-a a r ă t a t şi în c a p .14. de e x e m p l u . F .3. S . d ă posibi­ ( l i t a t e a p r o i e c t a n t u l u i şi celui care efectuează încercarea să stabilească scopul încercării în mod ş t i i n ţ i f i c . 1 4 . Ruletinul Institutului politehnic. caracterizarea globală a unei construcţii se face cu a j u t o r u l coeficienţilor. Z . Experimental Mecha­ nics. Metrologia aplicată. 1 4 . 6.. iar acesta la r î n d u l său este funcţie de concepţia care stă la baza c a l c u l u l u i şi i m p l i c i t la baza încercării. definit şi a n a l i z a t la p c t . Elektriceskie tenzometrt soprotivleniia (Traducere din l i m b a cehă). 4. 5 . . H. T o m X . U n coeficient deosebit de i m p o r t a n t este - cel care caracterizează. 1962. coeficienţi de o m o g e n i t a t e a m a t e r i a l e l o r A e t c . în e x p l o a t a r e . M . 1 4 . T o m X I X . m. A r c a n . Reduction of Strain Roselles in the Plastic Range. . nr. U t i l i z a r e a în proiectare a metodelor de calcul la s t ă r i l i m i t ă . 1957. Fişe 1—2. astfel. 1 0 H a n n . A d e s . V . R u b i n i u M . S t ă n c u 1 e s c u. De asemenea.'Gosenergoizdat. 26. c a p a c i t a t e a de r e z i s t e n ţ ă a construcţiei sau a e l e m e n t u l u i de construcţie (coeficientul c). T . Timişoara. 14. C r i t e r i i «le a p r e c i e r e a r e z u l t a t e l o r încercărilor Aprecierea r e z u l t a t e l o r încercărilor este funcţie de scopul încercării. se defineşte şi c r i t e r i u l de apreciere a r e z u l t a t e l o r încercărilor. în acelaşi mod se stabilesc şi c r i t e r i i l e de apreciere a rezistenţei construcţiilor. 1951. C. 7. Dec. 1. Nov. 9 . acest scop p o a t e consta în verificarea c o m p o r t ă r i i construcţiilor. 6 . E d . Sesiunea ştiinţifică a Institutului politehnic. a condiţiilor de a p a r i ţ i e şi d e z v o l t a r e a s t ă r i l o r l i m i t ă e t c . 1 9 6 5 .. 2 6 . 12. I' i a n .

s t a b i l i r e a acestor l i m i t e r e p r e z i n t ă de asemenea definirea unor criterii de apreciere a r e z u l t a t e l o r încercărilor. în scopul unei asemenea decelări şi a p u n e r i i în e v i d e n ţ ă a zonei de plastifiere.6. D i n p u n c t u l de vedere al c o m p o r t ă r i i în e x p l o a t a r e (sub încărcări n o r m a t e ) . respectiv ruperea. în s p i r i t u l n o r m a t i v e l o r p r i v i n d calculul c o n s t r u c ţ i i l o r la s t ă r i l i m i t ă . î n t r u c î t există u n n u m ă r m a r e de factori care p o t influenţa a t î t m o d u l de definire. m o d u l de definire şi a n a l i z ă ..1]. A b a t e r i l e de la această d e p e n d e n ţ ă p r o p o r ţ i o n a l ă nu s î n t însă î n t o t d e a u n a suficient de m a r i p e n t r u a se p u t e a decela a p a r i ţ i a unor plastifieri locale periculoase. — c o m p o r t ă r i i în e x p l o a t a r e . că epuizarea c a p a c i t ă ţ i i p o r t a n t e . . t r e b u i e să fie cuprinse în a n u m i t e l i m i t e . fără creşterea încărcării (n). se p o a t e a r ă t a că aprecierea r e z u l t a t e l o r încercărilor se v a p u t e a face din p u n c t u l de vedere a l : — capacităţii portante. A v î n d în vedere cele a r ă t a t e m a i î n a i n t e a s u p r a s t a d i u l u i nesatisfăcător de c u n o ş t i n ţ e p r i v i n d definirea s i g u r a n ţ e i c o n s t r u c ţ i i l o r . se pot lua în consideraţie criteriile asupra deformaţiilor şi cele a s u p r a fisurării. O categorie de criterii are v a l a b i l i t a t e g e n e r a l ă . se fac ( a t u n c i cînd există indicii ale u n e i astfel de plastifieri) încărcări r e p e t a t e . 7. se s u b l i n i a z ă ca i n t e r e s a n t şi e v e n t u a l de l u a t în consideraţie în mod i n f o r m a t i v . în cazul construcţiilor m e t a l i c e (prevăzute de asemenea de n o r m e specifice). Criteriile a c t u a l e de apreciere a r e z u l t a t e l o r încercărilor s î n t oficializate în s t a n d a r d e şi n o r m a t i v e funcţie de t i p u l de s t r u c t u r ă . Se consideră. sau a unor d e f o r m a ţ i i locale i m p o r t a n t e .etc. sau în cazul pierderii s t a b i l i t ă ţ i i p e n t r u creşteri foarte m i c i ale î n c ă r c ă r i i . în t i m p u l încărcării şi descărcării c o n s t r u c ţ i e i (pînă la încărcările n o r m a t e ) . în cazul b e t o n u l u i a r m a t . e v e n t u a l în t r e p t e . p r e z e n t a t la p c t . — a p a r i ţ i a unor deschideri de fisuri m a r i . iar coeficienţii b i n e j u s t i f i c a ţ i . t r e b u i e să a p a r ă o d e p e n d e n ţ ă p r o p o r ţ i o n a l ă . De aceea m u l t e d i n t r e criterii sînt diferite. — a p a r i ţ i a de deformaţii sau deplasări m a r i . o b ţ i n u t e p r i n calcul. r e m a n e n t e în cît m a i m u l t e p u n c t e ale c o n s t r u c ţ i e i [15. î n ce p r i v e ş t e s t a b i l i r e a limitelor în care o construcţie este corespunză­ toare d i n p u n c t u l de vedere al c a p a c i t ă ţ i i p o r t a n t e . oboseala şi pierderea s t a b i l i t ă ţ i i formei sau poziţiei se a t i n g e a t u n c i cînd se realizează una din s i t u a ţ i i l e u r m ă t o a r e : — distrugerea propriu-zisă a e l e m e n t u l u i sau a u n u i a din elementele structurii. m e t o d a t r e b u i e u t i l i z a t ă cu p r e c a u ţ i e . î n orice caz. î n s u m î n d u . astfel. p e n t r u acelaşi t i p de c o n s t r u c ţ i e . oficializarea acestor criterii este cu t o t u l i n c o m p l e t ă . d u p ă u n a n u m i t n u m ă r de încărcări şi descărcări.) şi v a l o r i l e de control respective. cît şi l i m i t e l e valorice ale coeficientului c . Trecînd a c u m la o s i s t e m a t i z a r e . î n t r e încărcări şi d e f o r m a ţ i i . p r i v i n d c o n s t r u c ţ i i l e din beton a r m a t . repe­ t a b i l ă . care cresc rapid in t i m p . în diferitele n o r m a t i v e . •— a p a r i ţ i a unor d e p l a s ă r i foarte m a r i ( p r e v ă z u t e de n o r m e specifice). în cazul b e t o n u l u i a r m a t .s e săgeţile. m a t e r i a l e l e din care este a l c ă t u i t ă şi c o n d i ţ i i l e de e x p l o a t a r e ale c o n s t r u c ţ i e i .

şi se c o n s t a t ă p r o p o r ţ i o n a l i t a t e a acestora cu î n c ă r c ă r i l e . — încărcări şi efectele lor asupra c o n s t r u c ţ i e i (deplasări. acceleraţii. precum şi [15. a t u t u r o r criteriilor p r e v ă z u t e în n o r m e [15. formele proprii de v i b r a ţ i e sau c a p a c i t a t e a de a m o r t i z a r e pe de o p a r t e şi c a r a c t e r i s t i c i ale c a p a c i t ă ţ i i p o r t a n t e în regim de solicitare d i n a m i c ă . 11 al lucrării. — deformaţiile r e m a n e n t e după p r i m a încercare nu depăşesc a n u m i t e limite. fie sub forma u n u i control e x p e r i m e n t a l periodic a v î n d d r e p t scop de a p u n e în e v i d e n ţ ă modificarea în t i m p a caracteristicilor s t r u c t u r a l e sau a încercărilor d i n a m i c e şi a efectelor lor. 15. — de asemenea cele de după a doua încercare se încadrează în a n u m i t e limite. este necesar să se sublinieze i m p o r t a n ţ a p r e l u c r ă r i i s t a t i s t i c e a r e z u l t a t e l o r pe de o p a r t e şi pe de a l t ă p a r t e i m p o r t a n ţ a s t a b i l i r i i pe baze ştiinţifice. pe de a l t ă p a r t e ) . — la r e p e t a r e a încărcărilor. 15. — deschiderea fisurilor nu depăşeşte o a n u m i t ă v a l o a r e a d m i s i b i l ă . ca p u l s a ţ i i l e p r o p r i i . dar n u m a i local şi în a n u m i t e l i m i t e p r e v ă z u t e în n o r m e .4]. este u t i l s a se a i b ă în vedere c a p . P e n t r u a p u t e a i n t e r p r e t a r e z u l t a t e l e încercărilor d i n a m i c e . o b i e c t i v u l final al încercărilor d i n a m i c e este acela de a furniza informaţii cu privire la pericolul de depăşire a dife­ ritelor s t ă r i l i m i t ă . se p e r m i t e depăşirea valorilor de control. încercările d i n a m i c e pot fi o r g a n i z a t e fie ca încercări izolate ale unei c o n s t r u c ţ i i .2.3]. R e z u l t a t e l e încercărilor d i n a m i c e pot să se refere în general la două cate­ gorii de d a t e : — c a r a c t e r i s t i c i ale construcţiei e x a m i n a t e (caracteristici ale v i b r a ţ i i l o r liniare. R e z u l t a t e l e e x p e r i m e n t a l e referitoare la caracteristicile d i n a m i c e specifice v i b r a ţ i i l o r liniare p o t fi u t i l i z a t e la r î n d u l lor în două scopuri: fie p e n t r u . deformaţiile r e m a n e n t e t i n d să d i s p a r ă . se consideră că o construcţie de beton a r m a t este corespunzătoare dacă se încadrează în u n u l sau în m a i m u l t e din criteriile: r-r nu a p a r fisuri. Avînd în vedere î m p r ă ş t i e r e a r e l a t i v m a r e a r e z u l t a t e l o r . î n ce priveşte regimul de fisurare. s t a t i s t i c e . în ce priveşte deformaţiile. Referitor la a n s a m b l u l problemei criteriilor de apreciere a r e z u l t a t e l o r încercărilor. Indicaţii privind interpretarea rezultatelor încercărilor dinamice Ca şi în cazul încercărilor s t a t i c e . se consideră că o c o n s t r u c ţ i e este corespunză­ t o a r e dacă se încadrează în u n u l sau în m a i m u l t e din c r i t e r i i l e : — deformaţiile nu depăşesc a n u m i t e l i m i t e . tensiuni e t c ) .2.

D e t e r m i n a r e a e x p e r i m e n t a l ă a formelor proprii de v i b r a ţ i e deşi are deza­ v a n t a j u l de a fi m a i c o m p l i c a t ă decît d e t e r m i n a r e a p u l s a ţ i i l o r p r o p r i i . fapt care indică o a l t e r a r e g r a v ă a m a t e r i a l u l u i de c o n s t r u c ţ i e . d a t o r i t ă m a r i i v a r i e t ă ţ i a s t r u c t u r i l o r î n t î l n i t e în p r a c t i c ă . decît î n a i n t e de a c e a s t a . a r ă t î n d m o m e n t u l în care a p a r e n e c e s i t a t e a unor r e p a r a ţ i i . D a t e l e e x p e r i m e n t a l e referitoare la caracteristicile d i n a m i c e ale s t r u c t u r i i p o t fi de i m p o r t a n ţ ă c a p i t a l ă în cazul verificării periodice a unei s t r u c t u r i p r i n încercări d i n a m i c e . P e n t r u a concretiza lucrurile. P e n t r u a c e a s t a . realizarea incorectă a unor a r t i c u l a ţ i i e t c . O formă proprie de v i b r a ţ i e dife­ r i t ă a p r e c i a b i l de forma proprie c a l c u l a t ă p e r m i t e să se d e t e r m i n e locul u n d e legăturile diferă de cele p r e v ă z u t e la p r o i e c t a r e . E s t e greu de a da valori n u m e r i c e p e n t r u i n t e r p r e t a r e a acestor r e z u l t a t e . a c a r a c t e r i s t i c i l o r d i n a m i c e . O reducere cu 2 5 % a p u l s a ţ i e i p r o p r i i f u n d a m e n t a l e indică astfel o reducere cu 4 4 % a m o d u l u l u i de e l a s t i c i t a t e . D e t e r m i n a r e a e x p e r i m e n t a l ă a p u l s a ţ i i l o r proprii poate servi la aprecierea c a l i t ă ţ i i unei s t r u c t u r i şi la depistarea unor e v e n t u a l e defecte grave de e x e c u ţ i e . se vor discuta pe r î n d p r i n c i p a l e l e cazuri de i n t e r p r e t a r e a acestor r e z u l t a t e . t r e b u i e r e a m i n t i t că p u l s a ţ i i l e p r o p r i i ale u n u i element de c o n s t r u c ţ i e a l c ă t u i t d i n t r . î n m a j o r i t a t e a cazurilor. la i n t e r v a l e de o r d i n u l anilor. scăderea p u l s a ţ i i l o r p r o p r i i poate să indice lipsa unor legături (de e x e m p l u . D e t e r m i n a r e a e x p e r i m e n t a l ă a d e c r e m e n t u l u i logaritmic p o a t e să dea i n d i c a ţ i i a s e m ă n ă t o a r e cu d e t e r m i n a r e a p u l s a ţ i i l o r p r o p r i i . efectelor t e r m i c e e t c . a l u r a u n e i forme p r o p r i i de v i b r a ţ i e poate să dea i n d i c a ţ i i m a i precise referitoare la localizarea a n u m i t o r defecte. E v o l u ţ i a în t i m p . Se pot astfel localiza absenţele unor m o n o l i t i z ă r i . nerealizarea unor m o n o l i t i z ă r i ) sau o a l t e r a r e microscopică a m a t e r i a l u l u i de c o n s t r u c ţ i e d a t o r i t ă coroziunii. î n cazul cînd d e t e r m i n ă r i l e e x p e r i m e n t a l e sînt efectuate în scopul preve­ derii efectelor dinamicei se pot t r a g e concluzii preţioase referitoare la şansele de atingere a rezonanţei în regim de e x p l o a t a r e sau referitor la amplificarea d i n a m i c ă d a t o r i t ă valorilor p u l s a ţ i i l o r proprii sau d e c r e m e n t u l u i l o g a r i t m i c şi a i u r i i formelor p r o p r i i de v i b r a ţ i e . d e p i s t a t e prin m ă s u r a r e a p u l s a ţ i i l o r p r o p r i i . realizarea necorespunzătoare a unor a r t i c u l a ţ i i proiectate). este suficient să se observe că. de elementele şi c u n o ş t i n ţ e l e necesare d i n d i n a m i c a c o n s t r u c ţ i i l o r . de la caz la caz. fie p e n t r u o m a i corectă prevedere a efectelor încărcărilor. în cazul planşeelor p r e f a b r i c a t e . Astfel. oboselii. O p u l s a ţ i e proprie m u l t diferită de valoarea d e t e r m i n a t ă p r i n t r . p e n t r u a a r ă t a c î t de g r ă i t o a r e p o t fi aceste încercări.u n calcul corect indică în mod categoric o s t r u c t u r ă cu a l t ă schemă reală decît cea a v u t ă în vedere la proiectare sau o c a l i t a t e a m a t e r i a l u l u i de construcţie m u l t diferită de cea p r o i e c t a t ă . T o t u ş i . D a t ă fiind u t i l i t a t e a acestor d e t e r m i n ă r i .u n m a t e r i a l omogen sînt p r o p o r ţ i o ­ nale cu r ă d ă c i n a p ă t r a t ă a m o d u l u l u i de e l a s t i c i t a t e . E x p e r i m e n t a t o r u l t r e b u i e să facă uz. c a p a c i t a t e a de a m o r t i z a r e a v i b r a ţ i i l o r este m u l t m a i r i d i c a t ă d u p ă m o n o l i t i - zare.verificarea c a l i t ă ţ i i execuţiei c o n s t r u c ţ i e i . 0 p u l s a ţ i e proprie prea r i d i c a t ă p o a t e să indice în schimb prezenţa unor legături n e d o r i t e (de e x e m p l u . p o a t e să dea informaţii s u p l i m e n t a r e . de e x e m p l u . p o a t e să p u n ă în e v i d e n ţ ă în mod categoric a l t e r ă r i microscopice ale m a t e r i a l u l u i sau d e g r a d ă r i ale unor legături ale c o n s t r u c ţ i e i .

t r e b u i e a v u t e în vedere efectele v i b r a ţ i i l o r a s u p r a o a m e n i l o r şi a s u p r a utilajelor. de asemenea. Acceleraţiile nu p o t fi deduse î n t o t d e a u n a cu suficientă precizie pe b a z a d e p l a s ă r i l o r d i n a m i c e . t r e b u i e r e m a r c a t f a p t u l că forţele de inerţie pot fi deduse de obicei cu o b u n ă precizie. p e r m i t e o verificare m a i precisă a s i g u r a n ţ e i s t r u c t u r i i (în calculele de verificare u r m e a z ă să se considere. în cazul în care se dispune de a p a r a t u r a şi c u n o ş t i n ţ e l e necesare. L a p c t . Referitor la p r o b l e m a depăşirii c a p a c i t ă ţ i i p o r t a n t e .2 s-a a r ă t a t că t e h n i c a încercărilor d i n a m i c e este în general m a i complexă decît aceea a încercărilor s t a t i c e . după executarea a n u m i t o r c o n s t r u c ţ i i şi î n a i n t e de m o n t a r e a unor m a ş i n i sau utilaje g e n e r a t o a r e de v i b r a ţ i i . şi de t e n s i u n i . d a t o r i t ă i n c e r t i t u d i n i l o r referitoare la d i s t r i b u ţ i a t e n s i u n i ­ lor. se d e t e r m i n ă e x p e r i m e n t a l caracteristicile d i n a m i c e ale c o n s t r u c ţ i e i . R e z u l t a t e l e e x p e r i m e n t a l e referitoare la încărcările d i n a m i c e furnizează de obicei d a t e care p e r m i t să se precizeze v a l o r i l e u t i l i z a t e în p r o i e c t a r e . u t i l i z î n d accele­ r a ţ i i l e . 1 . încercările d i n a m i c e p o t fi efectuate uneori m a i uşor decît cele s t a t i c e . modificări ale schemei structurale e t c ) . nu vor fi d i s c u t a t e m a i pe larg a i c i . ţ i n î n d seama de stările l i m i t ă din p u n c t u l de vedere al c a p a c i t ă ţ i i p o r t a n t e în regim de solicitare d i n a m i c ă sau d i n p u n c t u l de vedere al caracteristicilor de e x p l o a t a r e n o r m a l ă . R e z u l t a t e l e referitoare la efectul încărcărilor asupra s t r u c t u r i l o r dau d a t e m a i d i r e c t e asupra şanselor de atingere a s t ă r i l o r l i m i t ă p e n t r u c o n s t r u c ţ i a a v u t ă în v e d e r e . D e t e r m i n ă r i l e e x p e r i m e n t a l e ale c a p a c i t ă ţ i i p o r t a n t e în regim de solicitare d i n a m i c ă ridică probleme m a i dificile în vederea i n t e r p r e t ă r i i şi. P e de a l t ă p a r t e . rezistenţa la şoc etc. 1 1 .e x p e r i m e n t a l e . p e n t r u a se s t a b i l i dacă este necesară prevederea u n o r m ă s u r i s u p l i m e n t a r e de d i m i n u a r e a v i b r a ­ ţiilor (elemente v i b r o i z o l a n t e . m ă s u r a r e a lor directă este de obicei de preferat. d a t o r i t ă a t î t u ş u r i n ţ e i de a p l i c a r e a unor solicitări d i n a m i c e s i m p l e (şocuri sau forţe cu v a r i a ţ i e în . a m o r t i z o a r e d i n a m i c e . pe bază e x p e r i m e n t a l ă . după caz. 11. p e n t r u m a t e r i a l e l e de construcţie utilizate). Criteriul de apreciere a efectului v i b r a ţ i i l o r a s u p r a oamenilor este d a t de a m p l i t u d i n e a acceleraţiilor p e n t r u frecvenţe joase (0—10 Hz) şi de a m p l i t u d i n e a vitezelor de v i b r a ţ i e p e n t r u frecvenţele î n a l t e (10—100 H z ) . Referitor la p r o b l e m a nesatisfacerii c o n d i ţ i i l o r de e x p l o a t a r e n o r m a l ă . rezistenţa la oboseală. Criteriul de apreciere a efectului v i b r a ţ i i l o r a s u p r a u t i l a ­ jelor sensibile este d a t de obicei de a m p l i t u d i n e a vitezelor de v i b r a ţ i e . d a t e l e cele m a i concludente sînt i n d i c a t e de acceleraţiile p u n c t e l o r m a t e r i a l e (care d e t e r m i n ă forţele de inerţie). se p o a t e s t a b i l i n o r m a în care e x p l o a t a r e a este împie­ d i c a t ă de v i b r a ţ i i şi în care sînt necesare m ă s u r i de remediere. î n t r u c î t aceste r e z u l t a t e a p a r n u m a i în cazul a c t i v i t ă ţ i i de cercetare. Com- p a r î n d v a l o r i l e acestor a m p l i t u d i n i cu v a l o r i l e prescrise în funcţie de n a t u r a procesului t e h n o l o g i c . Aceste r e z u l t a t e t r e b u i e i n t e r p r e t a t e sub două aspecte p r i n c i p a l e . pe cînd t e n s o m e t r i a în regim de solicitare d i n a m i c ă este uneori m a i p u ţ i n c o n c l u d e n t ă . de aceea. în m u l t e cazuri. aceşti factori pledează p e n t r u o m ă s u r a r e directă a acceleraţiilor într-un m a r e n u m ă r de încercări d i n a m i c e . Cunoaşterea forţelor de inerţie sau a t e n s i u n i l o r reale. d u p ă cum este a r ă t a t la p c t .

D. c î t şi a u ş u r i n ţ e i de m ă s u r a r e cu a p a r a t u r a de t i p s e i s m o m e t r i c . proiect de standard cehoslovac. . F . B a r e .1. A. 4 . 2 . ca şi bogăţia i n f o r m a ţ i i l o r pe care ele le furnizează. 1963. Măsurarea vibraţiilor mecanice.. 1 5 . 3 . G h . H a n n . 1 5 . Aceste a v a n t a j e ale încercărilor d i n a m i c e . . Experimental Mechanics. . pledează p e n t r u organizarea unor încercări cu c a r a c t e r periodic la i n t e r v a l e de t i m p de o r d i n u l a n i l o r . B u z d u g a n . pentru construcţiile importante. care nu necesită repere fixe. Ian. Bibliografie 15. 1964. R . Studiul criteriilor de apreciere a rezistenţei construcţiilor pe buza rezulta­ telor încercărilor tn vederea elaborării normativului pentru încercarea construcţiilor. . S a p o v i t h. 1 5 . Referai ÎNCURC. 1964. Bucureşti Editura tehnică. Nondestructive Tcsting of Complex Slruclures Under Bending. încercarea elementelor de rezistenţă ale construcţiilor.t r e a p t ă ) . 1964. .

.

u n o r u n i t ă ţ i specializate. 16. — organizarea u n e i r e ţ e l e de l a b o r a t o a r e de încercări pe s t r u c t u r i (la scară n a t u r a l ă ) . iar n e c e s i t ă ţ i l e t e h n i c e le i m p u n . a caracteristicilor p r i v i n d p o s i b i l i t a t e a pierderii s t a b i l i ­ tăţii etc. a capa­ c i t ă ţ i i p o r t a n t e . efectuarea unor m ă s u r ă r i din ce în ce m a i complexe cu c a r a c t e r t e h n i c şi ştiinţific c u m s î n t : s t a b i l i r e a caracteristicilor elastice (de r i g i d i t a t e ) în d o m e n i u l s t a t i c şi în special d i n a m i c . greşeli în compo­ ziţia b e t o n u l u i ) sau în t i m p u l e x p l o a t ă r i i ( s u p r a î n c ă r c ă r i . c a l i t a t e a şi caracteristicile m a t e r i a l e l o r puse în operă de e x e c u t a n ţ i .2). g r a d u l de deteriorare al unor c o n s t r u c ţ i i care au a v u t de suferit a v a r i i în t i m p u l execuţiei (îngheţ. — i n t r o d u c e r e a pe scară largă a u t i l i z ă r i i încercărilor pe modele în perioada de s t u d i u şi p r o i e c t a r e a s t r u c t u r i l o r (în cazul cînd insuficienţa cunoaşterii m o d u l u i de lucru al s t r u c t u r i i i m p u n e astfel de încercări). 2. . PROBLEMELE DEZVOLTĂRII ACTIVITĂŢII ÎN DOMENIUL EXPERIMENTAL 16. coroziune). reţea care să acopere t e r i t o r i a l şi c a n t i t a t i v n e c e s i t ă ţ i l e ţ ă r i i n o a s t r e (v. din care r e z u l t ă şi perspectivele de d e z v o l t a r e cu consecinţe i m p o r t a n t e p e n t r u întreg d o m e n i u l încercării c o n s t r u c ţ i i l o r : —• a p a r i ţ i a u n o r i n s t a l a ţ i i de solicitare s t a t i c ă şi d i n a m i c ă care p o t da încărcări sau d e f o r m a ţ i i r e g l a t e d u p ă u n p r o g r a m a p r o p i a t de m o d u l r e a l de a p l i c a r e a încărcărilor. Perspective Progresul t e h n i c în c o n s t r u c ţ i i necesită pe lingă m ă s u r ă r i l e clasice specifice ş a n t i e r u l u i . p c t .2). şi p c t . D e z v o l t a r e a în ţ a r a n o a s t r ă a a c t i v i t ă ţ i i e x p e r i m e n t a l e în d o m e n i u l rezis­ t e n ţ e i s t r u c t u r i l o r de c o n s t r u c ţ i e t r e b u i e să se facă p r i n : — i n t r o d u c e r e a t e h n i c i i m o d e r n e de încercări ţ i n î n d u .s e seama de t e n d i n ­ ţele a c t u a l e în l u m e . eficacitatea t e h n i c i i de m o n o l i t i z a r e (în cazul c o n s t r u c ţ i i l o r prefabricate). a p a r a t u r a de m ă s u r a r e şi cea de p r e l u c r a r e a r e z u l t a t e l o r . Astfel de i n s t a l a ţ i i p r e z i n t ă i m p o r t a n ţ ă a t î t p e n t r u încercarea m a t e r i a l e l o r cît şi a elementelor sau s t r u c t u r i l o r de c o n s t r u c ţ i e . p r o i e c t a n ţ i i vor solicita în v i i t o r într-o m ă s u r ă din ce în ce m a i m a r e . a v î n d în vedere s e n s i b i l i t a t e a acestora la viteze diferite de încărcare sau defor- m a ţ i e în special în apropierea s t ă r i l o r l i m i t ă (v. incendiu. 16. d e t e r m i n a r e a s t ă r i l o r l i m i t ă . p r i v i n d a p a r a t u r a de solicitare a c o n s t r u c ţ i i l o r . î n cele ce u r m e a z ă se p r e z i n t ă t e n d i n ţ e l e a c t u a l e ale t e h n i c i i m o d e r n e de încercări. să verifice v a l a b i l i t a t e a ipotezelor de calcul a d o p t a t .1. î n t r u c î t t e h n i c a m ă s u r ă r i l o r în d o m e n i u l încercării c o n s t r u c ţ i i l o r p e r m i t e astfel de d e t e r m i n ă r i .

foarte con­ v e n a b i l e p e n t r u lucrul pe ş a n t i e r e . de forme reduse şi g r e u t a t e m i c ă . a p o s i b i l i t ă ţ i i de egalizare a u t o m a t ă a n i v e ­ lului de citiri i n i ţ i a l e . şi a n u m e : t r a d u c t o a r e i m p r i m a t e pe folie. respectiv înlocuirea t u b u r i l o r electronice din c i r c u i t u l de amplificare cu t r a n z i s t o a r e . e x i s t î n d unele încercări reuşite de a se construi p u n ţ i tenso­ m e t r i c e p e n t r u m ă s u r a r e a deformaţiilor m a r i ( s = 1 0 . Progresele deosebite p r i v i n d a p a r a t u r a de m ă s u r a r e şi solicitare a p ă r u t e în u l t i m i i ani conduc la consecinţe deosebit de i m p o r t a n t e în p e r s p e c t i v ă : a) D a t o r i t ă d e z v o l t ă r i i t e h n i c i i de solicitare se vor realiza în cursul încercării un n u m ă r m a r e de ipoteze de încărcare.015). — a p a r i ţ i a unor noi t i p u r i de t r a d u c t o a r e rezistive cu c a r a c t e r i s t i c i tehnice î m b u n ă t ă ţ i t e şi cu d e s t i n a ţ i i noi. care p e r m i t efectuarea măsu­ rărilor la d i s t a n ţ e foarte m a r i . oscilografe m a g n e t o e l e c t r i c e . astfel că pot fi legate la p u n ţ i l e t e n s o m e t r i c e o b i ş n u i t e . . t r a d u c t o a r e cu s e m i c o n d u c t o a r e . în această categorie de a p a r a t e i n t r ă şi dozele de m ă s u r a r e a presiunii în t e r e n u l de f u n d a ţ i e . c o m u t a t o a r e a u t o m a t e . m u l t i s c o a p e e t c . care au o flexibilitate m ă r i t ă . 1 o % ) . — d e z v o l t a r e a sistemelor de înregistrare c o n c o m i t e n t ă pe m a i m u l t e canale şi creşterea n u m ă r u l u i de canale ce pot fi u r m ă r i t e s i m u l t a n : osciloscripte. t r a d u c t o a r e p e n t r u deformaţii m a r i . — m ă r i r e a preciziei şi s t a b i l i t ă ţ i i p u n ţ i l o r t e n s o m e t r i c e ca şi a domeniu­ lui de m ă s u r a r e . posibile în e x p l o a t a r e . asigură hidroizolarea spre obiectul pe care se aplică şi m a i ales a d m i t un c u r e n t m a i m a r e . oscilografe catodice. — dezvoltarea i n s t a l a ţ i i l o r de încărcare cu mijloace p n e u m a t i c e sau cu a j u t o r u l sistemelor de prese c o m a n d a t e c e n t r a l i z a t în vederea u ş u r ă r i i t e h n i c i i de solicitare şi reducerii t i m p u l u i de încărcare. va rezulta şi de aici o c a n t i t a t e m a r e . a p a r a t e a u t o m a t e de î n r e g i s t r a t şi c o n t r o l . — a u t o m a t i z a r e a procesului de m ă s u r a r e t e n s o m e t r i c ă : p u n ţ i cu a u t o - e c h i l i b r a r e . t i m p a c o n s t r u c ţ i i l o r . ceea ce nu se face astăzi decît în cazul unor încercări cu scop de cercetare. — a p a r i ţ i a s i s t e m u l u i de înregistrare pe b a n d ă m a g n e t i c ă şi a înregis­ t r ă r i i s t a t i s t i c e a frecvenţei de a p a r i ţ i e a unei a n u m i t e c a r a c t e r i s t i c i v a r i a b i l e . t r a d u c t o a r e cu a u t o c o m p e n s a r e de t e m p e r a t u r ă confecţionate special p e n t r u diferitele m e t a l e pe care se a p l i c ă . .u n coeficient de s e n s i b i l i t a t e t e n s o m e t r i c ă r i d i c a t (A" = 120—140) ceea ce p e r m i t e de asemenea e l i m i n a r e a unor etaje de a m p l i f i c a r e . fără ca lungimea c a b l u r i l o r să influenţeze pre­ cizia m ă s u r ă r i l o r . precum şi u r m ă r i r e a în. va rezulta deci o c a n t i t a t e m a r e de d a t e preţioase care t r e b u i e p r e l u c r a t e . — perfecţionarea c o n t i n u ă a c o m u t a t o a r e l o r prin introducerea s i s t e m u l u i de e c h i l i b r a r e în fază şi m o d u l . în felul acesta se o b ţ i n soluţii c o n s t r u c t i v e m a i r o b u s t e . care au coeficientul de s e n s i b i l i t a t e t e n s o m e t r i c ă scăzut (A"=0. — a p a r i ţ i a sistemelor de indicare cifrică şi sub formă de cartele perforate în vederea p o s i b i l i t ă ţ i i folosirii datelor la calculul cu m a ş i n i l e electronice. c a r a c t e r i z a t e p r i n t r . fapt care p e r m i t e uneori e l i m i ­ narea unor etaje de a m p l i f i c a r e . p r e z i n t ă interes dezvoltarea a p a r a t e l o r b a z a t e pe p r i n c i p i u l corzii v i b r a n t e . A l ă t u r i de a p a r a t e l e din această categorie. b) Dezvoltarea mijloacelor de m ă s u r a r e şi a t e h n i c i i încercărilor nede- s t r u c t i v e va p e r m i t e luarea în consideraţie a p r o p r i e t ă ţ i l o r m a t e r i a l u l u i şi r i g i d i t ă ţ i i fiecărui element al s t r u c t u r i i . i— tranzistorizarea p u n ţ i l o r t e n s o m e t r i c e .

f) A m p l o a r e a problemelor legate de d o m e n i u l încercării construcţiilor conduce la necesitatea organizării unor l a b o r a t o a r e de s p e c i a l i t a t e d o t a t e corespunzător şi î n c a d r a t e cu personal calificat (v. p e r m i t e d e t e r m i n a r e a stărilor l i m i t ă . ale coroziunii e t c ) . ale t a s ă r i l o r inegale. . d e o s e b i t de pre­ ţioasă a t î t p e n t r u s i g u r a n ţ a în e x p l o a t a r e cit şi p e n t r u e x p e r i e n ţ a generală a c o n s t r u c t o r i l o r (valori r e a l i z a t e ale încărcării într-un i n t e r v a l mare de t i m p efectele a c ţ i u n i i c l i m a t i c e .l e în indicii de apreciere a r e z i s t e n ţ e i s t r u c t u r i i respective (v. se completează reciproc: p r i m a serveşte la precizarea concepţiei p r i v i n d modul în care lucrează construcţia şi dă posi­ b i l i t a t e a ca p r o i e c t u l să fie corectat în consecinţă.2. d e t e r m i n a t ă m a i ales de a m p l o a r e a deosebită pe care a luat-o a c t i v i t a t e a de verificare e x p e r i m e n t a l ă a noilor c o n s t r u c ţ i i e x e c u t a t e într-un volum deosebit de m a r e după cel de-al doilea război m o n d i a l . 1 şi 15). este necesar să se sublinieze şi o latură a acestora. încercările pe modele. care să fie capabile să execute încercări pe . care nu i n t r ă în obiectivele lucrării de faţă dar care prezintă o i m p o r t a n ţ ă deosebită p e n t r u d o m e n i u l . c) N u m ă r u l mare de d a t e o b ţ i n u t e t r e b u i e să fie p r e l u c r a t e s t a t i s t i c cu a j u t o r u l m a ş i n i l o r electronice. p e n t r u d e t e r m i n a r e a caracteristicilor elastice ale s t r u c t u r i i respective ( v . folosind d i m e n s i u n i şi m a t e r i a l e reale. d a t e ce t r e b u i e de asemenea pre­ lucrate. de aceea. î n a i n t e de a încheia acest scurt paragraf p r i v i n d perspectivele e x p e r i m e n ­ t a l e în d o m e n i u l r e z i s t e n ţ e i s t r u c t u r i l o r . c a p . iar în cazul c o n t i n u ă r i i încercării dincolo de încărcările de e x p l o a t a r e . în c o n d i ţ i i l e tehnice de astăzi această organizare este greu de r e a l i z a t . iar a doua (încercarea în n a t u r ă ) . 16. în c a r e . c a p . d o t a t e şi î n c a d r a t e în mod corespunzător. s o l i c i t a r e a statică nu poate fi a p l i c a t ă să se utilizeze a c ţ i u n e a d i n a m i c ă a microseismelor sau a unor m i c i explozii.). G e n e r a l i t ă ţ i . s i n g u r u l mijloc c a p a b i l să prelucreze o ase­ menea c a n t i t a t e de v a l o r i . A u t o m a t i z a r e a proceselor de m ă s u r a r e şi dez­ v o l t a r e a a p a r a t u r i i s t a b i l e va conduce la o u r m ă r i r e în t i m p . d) Organizarea u r m ă r i r i i în t i m p a c o m p o r t ă r i i construcţiilor necesită u n consum m a r e de m u n c ă ..2. p c t . dezvoltarea d o m e n i u l u i e x p e r i m e n t a l in a n s a m b l u cuprinde şi introducerea pe scară largă a u t i l i z ă r i i încercărilor pe m o d e l e . în p e r s p e c t i v ă . De aceea. p e r m i t e verificarea s i g u r a n ţ e i în condiţii similare cu cele din e x p l o a t a r e . 11). 16. în m u l t e cazuri de s t r u c t u r i complexe. încercarea pe model şi încercarea pe construcţie în m ă r i m e n a t u r a l ă nu se înlocuiesc una pe a l t a ci d i m p o t r i v ă . O r g a n i z a r e a unui laborator de încercare a construcţiilor a. L a b o r a t o r u l de încercare a construcţiilor ca formă orga­ nizatorică a p a r t e c o n s t i t u i e o a p a r i ţ i e r e l a t i v nouă nu n u m a i în ţ a r a n o a s t r ă dar şi peste h o t a r e . î n f i i n ţ a r e a l a b o r a t o a r e l o r de încercare a construcţiilor este d e t e r m i n a t ă în special de necesitatea e x i s t e n ţ e i unor o r g a n i z a ţ i i de s p e c i a l i t a t e . e) Dezvoltarea m e t o d e l o r de încercări d i n a m i c e va p e r m i t e ca. ale t e m p e r a t u r i l o r t e h n o l o ­ gice.respectiv. O R G A N I Z A R E A U N U I L A B O R A T O R DE Î N C E R C A R E A C O N S T R U C Ţ I I L O R 463 de d a t e p r i v i n d o m o g e n i t a t e a c o n s t r u c ţ i e i . s i n t e t i z î n d u .

c o n s t r u c ţ i i în n a t u r ă şi să furnizeze d a t e l e necesare aprecierii c o m p o r t ă r i i în e x p l o a t a r e a c o n s t r u c ţ i i l o r d i n p a r t e a unor comisii de recepţie sau de expertiză [16. ) . C .1. a c t i v i t ă ţ i l e care se desfăşoară în vederea a t i n g e r i i obiectivelor unei încercări s î n t m u l t i p l e şi ele necesită o a n u m i t ă specializare b i n e definită care se p o a t e o b ţ i n e n u m a i în c a d r u l u n u i labora­ t o r o r g a n i z a t şi d o t a t în mod corespunzător şi care să-şi formeze o experienţă de lucru m u l t i l a t e r a l ă . Caracteristica p r i n c i p a l ă a l a b o r a t o a r e l o r de încercare a c o n s t r u c ţ i i l o r . L . c o n s t i t u i t pe lîngă sfaturile p o p u l a r e regionale sau t r u s t u r i l e regionale de con­ s t r u c ţ i i locale ( T . compunerea lor depinzînd de obiectivele şi a m p l o a r e a fiecărei încercări în p a r t e . cu a l t e c u v i n t e . P r i n c i p a l e l e grupe p e r m a n e n t e de lucru necesare la u n l a b o r a t o r de în­ cercare a construcţiilor ar t r e b u i să fie u r m ă t o a r e l e : — grupa de încărcări de probă. constă în f a p t u l că a c t i v i t a t e a lor p r i n c i p a l ă se desfăşoară pe teren. labora­ t o r u l de încercare a c o n s t r u c ţ i i l o r nu p r i m e ş t e e p r u v e t e spre încercare în labo­ r a t o r ci pleacă la încercări. asimilarea şi perfecţionarea metodelor de m ă s u r a r e şi încercare d e p u n î n d în acest sens o m u n c ă de cercetare ştiinţifică. î n funcţie de acestea î n c a d r a r e a şi d o t a r e a l a b o r a t o r u l u i p o a t e fi m a i b o g a t ă sau m a i r e d u s ă . care să se ocupe de s t u d i u l şi perfecţio­ narea mijloacelor de realizare a încărcărilor şi să le folosească p r a c t i c în re­ zolvarea sarcinilor l a b o r a t o r u l u i . m e m b r i i echipelor m o b i l e de încercare lu­ crează în c a d r u l l a b o r a t o r u l u i pe s p e c i a l i t ă ţ i la cunoaşterea. b .2. Schema o r g a n i z a t o r i c ă a u n u i l a b o r a t o r de încercare a c o n s t r u c ţ i i l o r d e p i n d e în p r i m u l r î n d de a m p l o a r e a sarcinilor pe care u r m e a z ă să le î n d e p l i n e a s c ă . 16. care le deosebeşte de altfel de l a b o r a t o a r e l e uzuale de încercare a m a t e r i a l e l o r de c o n s t r u c ţ i e . iar i m p o r t a n ţ a sa p o a t e fi de ordin repu­ b l i c a n — l a b o r a t o r u l c e n t r a l de încercare a c o n s t r u c ţ i i l o r — sau r e g i o n a l . In cele ce u r m e a z ă se v a a r ă t a pe s c u r t m o d u l c u m p o a t e fi concepută organizarea u n u i l a b o r a t o r de încercare a c o n s t r u c ţ i i l o r care să fie c a p a b i l să execute încercări de a m p l o a r e cu mijloace p r o p r i i şi în mod i n d e p e n d e n t . la c o n s t r u c ţ i i l e care u r m e a z ă să fie î n c e r c a t e . — echipe mobile de încercare a l c ă t u i t e ad-hoc d u p ă specificul încercării care u r m e a z ă să se efectueze.4. Această caracteristică esenţială face ca baza organizării u n u i asemenea l a b o r a t o r să-1 c o n s t i t u i e echipele m o b i l e de încercare d o t a t e cu mijloace de deplasare a d e c v a t e . . a c t i v i t a t e a u n u i l a b o r a t o r de încercare a construcţiilor îmbracă o d u b l ă formă organizatorică.3. 16. 6. D u p ă cum s-a v ă z u t în c a p . O r g a n i z a r e . D a t e l e pe care u r m e a z ă să le p r e z i n t e se o b ţ i n pe baza p r e l u c r ă r i i rezul­ t a t e l o r m ă s u r ă r i l o r şi a observaţiilor efectuate în c a d r u l s t u d i u l u i p r e l i m i n a r şi pe t i m p u l încărcării de probă şi c o n s t i t u i e d a t e oficiale care pot fi folosite la nevoie şi în faţa i n s t a n ţ e l o r j u d e c ă t o r e ş t i . P r i n u r m a r e . 1 6 . 16. E c h i p e l e m o b i l e de încercare nu p o t avea o s t r u c t u r ă orga­ n i z a t o r i c ă fixă. R . în perioada d i n t r e d e p l a s ă r i . 5 ] . — grupe permanente de lucru a l c ă t u i t e în c a d r u l şi la sediul laborato­ r u l u i pe s p e c i a l i t ă ţ i .

. fapt r e c o m a n d a b i l p e n t r u un l a b o r a t o r c e n t r a l de încercare a con­ s t r u c ţ i i l o r de profil r e p u b l i c a n . — grupa serviciilor auxiliare care ar cuprinde atelierele de mecanică fină optică şi electronică. a rotirilor. . a acceleraţiilor e t c . astfel încît fie­ care s p e c i a l i t a t e din c a d r u l grupelor să formeze o grupă sau chiar laborator a p a r t e . O R G A N I Z A R E A U N U I L A B O R A T O R D E Î N C E R C A R E A C O N S T R U C Ţ I I L O R 4G5 — grupa de măsurări. e v e n t u a l din frînghie. -— grupa de proiectare-cervelare. care în mod similar să se ocupe de s t u d i u l şi perfec­ ţionarea metodelor de m ă s u r a r e a deplasărilor. şi m a i ales a d o m e n i i l o r şi m o d u l u i de folosire o p t i m a acesteia. a deformaţiilor specifice. care să se ocupe de elaborarea pro­ iectelor de încercare şi să studieze metodele de perfecţionare a a c t i v i t ă ţ i i de încercare a c o n s t r u c ţ i i l o r sub t o a t e aspectele. I n d i c a ţ i i l e care urmează cu p r i v i r e la necesităţile de dotare ale u n u i l a b o r a t o r au de asemenea un caracter p r i n c i p i a l . — p o m p ă de apă a s p i r a t o a r e . inclusiv aspectul organiza­ toric. în vederea cunoaşterii perfecte a a p a r a t u r i i specifice. funcţie de n e c e s i t ă ţ i . Schematic această organizare ar p u t e a fi r e p r e z e n t a t ă astfel: Şef de laborator Grupa de proiectare. platforme de lucru d e m o n t a b i l e şi schelă metalică d e m o n t a b i l ă cu scări de acces. D o t a r e . serviciul a u t o .r e s p i n g ă t o a r e p e n t r u realizarea încărcărilor cu a p ă . d e m o n t a b i l e şi p r e v ă z u t e cu ca­ b l u r i şi dispozitive de s u s p e n d a r e . t i p u l şi c a n t i t a t e a de a p a r a t e şi d i s p o z i t i v e p u t î n d fi aleasă şi amplificată după n e v o i . serviciul a d m i n i s t r a t i v . — c î n t a r r o m a n p e n t r u cîntărirea m a t e r i a l u l u i folosit la î n c ă r c a r e . c. Grupa de încărcări ar t r e b u i să aibe în dotare u r m ă t o a r e l e t i p u r i de apa­ r a t e şi d i s p o z i t i v e : — prese h i d r a u l i c e de diferite c a p a c i t ă ţ i p î n ă la 50 tf. Grupa servicii Grupa de încărcări Grupa de măsurări cercetare auxiliare E c h i p ă mobilă de încercare Şef de e c h i p ă < E c h i p ă m o b i l ă de încercare Şef de e c h i p ă « Desigur că această schemă ar p u t e a fi amplificată în funcţie de a m p l o a r e a sarcinilor l a b o r a t o r u l u i şi p o s i b i l i t ă ţ i l e financiare e x i s t e n t e . s e c r e t a r i a t u l e t c . — p l a t f o r m e de încărcare de i n v e n t a r .

v i b r a ţ i i l o r etc. Grupa servicii a u x i l i a r e trebuie să a i b ă : — m a ş i n i special a m e n a j a t e p e n t r u deplasarea echipelor mobile la obiectul încercării. — e x c i t a t o a r e .u n inginer responsabil şi 2—3 t e h n i c i e n i m e m b r i i ai g r u p u l u i proiectare-cercetare. p e n t r u circa 2 000 p u n c t e de m ă s u r a r e . — b a n c p e n t r u confecţionarea şi calibrarea t r a d u c t o a r e l o r electrice re- zistive. P e baza acestor obective l a b o r a t o r u l execută s t u d i u l p r e l i m i n a r şi t e m a t i c a încercării. m a ş i n i electrice de g ă u r i t etc. F u n e ţ i o n a r e . raboteze. De la beneficiar se va p r i m i de obicei sarcina de încercare. prin efectuarea încercării. respectiv obiec­ t i v e l e care se urmăresc. Grupa de m ă s u r i ar t r e b u i d o t a t ă cu: — a p a r a t e topografice şi speciale ( c o m p a r a t o a r e . — utilaj p e n t r u obţinerea probelor de m a t e r i a l din structurile. L a b o r a t o r u l de încercare a construcţiilor ar urma să func­ ţioneze pe bază de gospodărie c h i b z u i t ă . — g r u p electrogen pentru a l i m e n t a r e a a p a r a t e l o r electrice. Grupa de proiectare-cercetare trebuie să aibe în d o t a r e : planşete pentru desen. chiar în d e t r i m e n t u l preciziei lor. în special a p a r a t e p e n t r u t e n s o m e t r i a electrică rezistivă. încheind în acest scop contracte. u l t r a s u n e t e şi pulberi m a g n e t i c e . •— a p a r a t e p e n t r u verificarea şi calibrarea a p a r a t e l o r de m ă s u r a t folosite. — a p a r a t e electronice de control pentru verificarea a p a r a t e l o r electrice de m ă s u r a t . v i b r o m e t r e ) pentru mă­ surarea deplasărilor liniare şi u n g h i u l a r e (rotiri) în regim de solicitare statică şi d i n a m i c ă . i n d u c t i v ă şi cu coardă v i b r a n t ă . . fiind adeseori supuse i n t e m p e r i i l o r . — m a ş i n i . — m a ş i n i de calculat electrice. ţ i n î n d seama de faptul că aceste a p a r a t e se folosesc în c o n d i ţ i i grele de lucru. . — schelet m e t a l i c d e m o n t a t u l şi p r e l a t ă i m p e r m e a b i l ă pentru realizarea încărcărilor cu a p ă .v i b r a t o a r e pentru crearea încărcărilor d i n a m i c e de diferite i n t e n s i t ă ţ i şi frecvenţe v a r i a b i l e . — m a t e r i a l e şi dispozitive de protecţie a m u n c i i . — a p a r a t e de control al m ă r i m i l o r electrice ( a m p e r m e t r e . şi a n u m e r o b u s t e ţ e a . v o l t m e t r e . — a p a r a t e tensometrice p e n t r u m ă s u r a r e a şi înregistrarea deformaţiilor specifice. — utilaj pentru încercări mecanice ale rezistenţei m a t e r i a l e l o r de con­ s t r u c ţ i e şi d e t e r m i n a r e a m o d u l u l u i de e l a s t i c i t a t e .u n e l t e ( s t r u n g u r i . — a p a r a t e pentru defectoscopie cu raze y. de asistenţă tehnică cu beneficiarii. In alegerea t i p u r i l o r de a p a r a t e de m ă s u r a t se va ţ i n e seama de p r i n c i p a l a caracteristică pe care acestea t r e b u i e să o îndeplinească.d i n a m o m e t r e mecanice sau doze electrice pentru controlul forţelor realizate la î n c ă r c a r e . c e r c e t a t e . megohmmetre). freze. p e n t r u circa 50 p u n c t e de m ă s u r a r e .) p e n t r u confecţionarea unor dispozitive simple şi a epruvetelor din pro­ bele de control e x t r a s e . a l c ă t u i n d în acest scop o echipă de cercetare compusă d i n t r . d. şocurilor.

D u p ă t e r m i n a r e a încercării. 1963. Buletin R I L E M . Belgrade. Şeful echipei mobile de încercare este inginerul responsabil de încercare. l a b o r a t o r u l urmează să con­ t r a c t e z e această lucrare cu t r u s t u l . 1961. E . august 1 9 6 3 . R. iunie 1963.E. . P e baza prevederilor p r o i e c t u l u i se a l c ă t u i e ş t e echipa m o b i l ă de încercare. .I s t i t u t o S p e r i m e n t a l e Modelli e Strutture 1951 .1 9 6 1 . 1955. S . 1 6 . de. Construction et aménagement des laboratoires.S. 4 . Kratkic svedeniia Varşovia. ITB. 19. T e m a t i c a încercării se discută în c a d r u l g r u p u l u i de proiectare-cercetare şi se cere avizul beneficiarului. P r o i e c t u l încercării se discută în grupa de proiectare-cercetare şi se a p r o b ă de şeful l a b o r a t o r u l u i . Referatul cu concluzii t r e b u i e să r ă s p u n d ă obiectivelor încercării şi ser­ veşte în general e x p e r ţ i l o r ca î m p r e u n ă cu a l t e cercetări şi informaţii să elu­ cideze complet problema p e n t r u care s-a efectuat încercarea. Construction. 16. nr. S . „ „ „ Institut Stroilelnoi tehniki. acesta în vederea verificării faptului dacă t e m a t i c a î n t o c m i t ă corespunde obiecti­ velor u r m ă r i t e . liyrolles. D u p ă avizarea t e m a t i c i i . acelaşi colectiv întocmeşte proiectul încercării. » » . nr. 8. I. a c t i v i t a t e a l a b o r a t o r u l u i are un caracter oficial. 1 6 . M u 1 1 e r . I . L'H e r m i t e . d o t a t ă cu t o a t e mijloacele m a t e r i a l e necesare e x e c u t ă r i i încercării. 1 6 . precum şi p e n t r u m a n i p u l a r e a g r e u t ă ţ i l o r pe t i m p u l încercării. Bibliografie 16. Sub acest aspect. Méthodes générales d'essai et de contrôle en laboratoire. e x p e r t u l u i sau grupei de experţi numit. M . » „ „ Institute of Serbia for testing materials. datele se prelucrează în c a d r u l g r u p u l u i de proiectare-cercetare cu aceeaşi echipă cu care s-a e x e c u t a t s t u d i u l p r e l i m i n a r şi se întocmeşte u n referat cu concluzii a s u p r a r e z u l t a t e l o r încercării.M. în cazul în care amploarea încercării necesită colaborarea cu un t r u s t de construcţii în vederea e x e c u t ă r i i schelelor şi platformelor. Paris. 3 . Jugoslavia.S. L i v r e 1. B e r g a m o . E . docu­ mentele e l a b o r a t e de acesta servind ca bază t e h n i c ă cu v a l a b i l i t a t e j u r i d i c ă .5. .1. Franţa. care a condus lu­ crările de s t u d i u p r e l i m i n a r şi sub a cărui conducere s-au î n t o c m i t t e m a t i c a şi proiectul încercării. 2 . Mesures géométriques et m é c a n i q u e s .. sfătuindu-se în acest scop cu şefii grupelor de încărcări şi de m ă s u r ă r i a s u p r a celor m a i eficiente şi i n d i c a t e m e t o d e care u r m e a z ă să fie folosite. 18.

STAS 2414-62. — încercarea la c o m p r e s i u n e . STAS — încercarea la î n c o v o i e r e prin l o v i r e . Determinarea limitei de curgere tehnică a oţelului la c a l d . M e t h o d s of t e s t i n g c o n c r e t e . — încercarea de rezilienţă. încercarea la c o m p r e s i u n e cu deformare laterală liberă a pămînturilor. — încercarea *la compresiune paralel cu fibrele. STAS 1660-55. STAS 6638-62. STAS 2172-62. STAS E 5511-57. Bestim­ m u n g e n für B e t o n p r ü f u n g e n bei A u s f ü h r u n g v o n B a u w e r k e n aus Beton und Stahlbeton. î n c e r c a r e a d e d u r i t a t e a s t r a t u r i l o r şi p i e s e l o r s u b ţ i r i . — încercarea la c o m p r e s i u n e p e r p e n d i c u l a r p e fibre. BS 1881-1952. STAS 1400-59. A n a l i z a m e t a l o g r a f i c ă a m e t a l e l o r şi a l i a j e l o r . ^ S T A S T037-5ÏÏT — î n c e r c a r e a la r ă s u c i r e . STAS 1956-50. T e r m i n o ­ logie. L e m n . STAS 1038-50. DIN 1048-1943 B e s t i m m u n g e n des D e u t s c h e n A u s s c h u s s e s für S t a h l b e t o n . — D e t e r m i n a r e a r e z i s t e n ţ e i m e c a n i c e la a d e r e n ţ a prin s m u l g e r e . STAS 5878-58. — încercarea de duritate Vickers STAS 1552-50. — D e t e r m i n a r e a d e n s i t ă ţ i i şi a c o m p a c t i t ă ţ i i b e t o n u l u i î n t ă r i t . Determinarea prin încărcări directe. — încercarea la t r a c ţ i u n e . M e t o d a V i c k e r s cu sarcini mici. — încercarea la t r a c ţ i u n e a cablurilor de o ţ e l . încercările metalelor. STAS 86-51. STAS 6605-62. fără î n t r e r u p e r e a încercării. STAS 6652-62. STAS 5585-62. STAS 6596-62. STAS 1759-50. T e r e n u l de f u n d a ţ i e . STAS E 4775-55. încercarea de duritate Brinell. — încercarea la î n c o v o i e r e a fontei. Verificări şi încercări. Prescripţii. STAS 200-61. STAS 456-62. A N E X E S T A N D A R D E ŞI P R E S C R I P Ţ I I L E G A T E D E ÎNCERCAREA CONSTRUCŢIILOR Standarde privind încercarea materialelor de construcţie şi a terenului STAS 4203-53. — încercarea la forfecare. — D e t e r m i n a r e a m o d u l u l u i de e l a s t i c i t a t e s t a t i c la c o m p r e s i u n e a b e t o n u l u i . Teil D . — M o d u l u l de deformaţie. STAS 1348-50. BS 3500 M e t h o d s f o r c r e e p a n d r u p t u r e t e s t i n g of m e t a l s . încercări m e c a n i c e ale metalelor. $ încercări de l a b o r a t o r ale b e t o a n e l o r . Proprietăţile şi încercările m e c a n i c e şi t e h n o l o g i c e ale m e t a l e l o r . STAS 6291-61. STAS 4069-61. STAS 493-58. M e t o d e d e încercare p e ş a n t i e r a b e t o a n e l o r şi a m a t e r i a l e l o r c o m p o n e n t e . — încercarea la o b o s e a l ă prin î n c o v o i e r e r o t a t i v ă . STAS 6623-62. C o n f e c ţ i o n a r e a e p r u v e t e l o r şi deter­ minarea rezistenţelor mecanice pe epruvete. Condiţii generale. î n c e r c a r e a de fluaj a o ţ e l u r i l o r la t e m p e r a t u r i r i d i c a t e . — încercarea la t r a c ţ i u n e paralel cu fibrele. STAS 1275-62. L u a r e a şi p r e g ă t i r e a p r o b e l o r metalografice. STAS 105-58. — î n c e r c a r e a la despicare. STAS 1651-50. Cărămizi de construcţie d i n argilă arsă. . încercarea nedestructivă a betonului. STAS 336-51. — î n c e r c a r e a la t r a c ţ i u n e a o ţ e l u l u i b e t o n . — încercarea de duritate R o c k w e l l STAS 492-58. D e t e r m i n a r e a r e z i s t e n ţ e i la t r a c ţ i u n e p e r p e n d i c u l a r p e f i b r e . 337-51) — încercarea la î n c o v o i e r e s t a t i c ă .

.

Terminologie. Osţilografî elektronno-lucevle. STAS 3221-52. G O S T 9 8 1 0 — 6 1 . GOST 5584-61. Condiţii generale. VSM — Standarde franceze. — P o d u r i d e ş o s e a şi p a s e r e l e . Dinamometri obrazţovie perenosnle. V e r i f i c a r e a p r i n m e t o d a e p r u v e t e l o r c o m ­ parative. STAS 3503-52. GOST 7855-61.01 m m . Tipî i osnovnîe parametri. Statica construcţiilor. Miră de n i v e l m e n t o b i ş n u i t ă . STAS E0188-01. Indikatorî riciajno-zubcialie s ţenoi deleniia 0. GOST 577-60. C l a s e l e d e î n c ă r c a r e şi c o n v o a i e l e tip. Erori de m ă s u r a r e . STAS 2872-59. STAS 4447-54. Standarde privind mijloacele de măsurare şi utilajul de solicitare STAS 2933-00. ACI — Normele Institutului american pentru beton. T e r m i n o l o g i e şi s i m b o l u r i . Obşcie tehniceskie trebovaniia.01 m m . ISO — S t a n d a r d e elaborate de Organizaţia Internaţională pentru Standardizare. — P o d u r i d e ş o s e a şi p a s e r e l e . GOST 9500-60. STAS 4640-61.01 m m et 0. Rezistenta materialelor. GOST 9696-61. Terminologie. Terenul de fundaţie. GOST 8905. Osnovnie parametri i tehniceskie trebovaniia.002 m m . STAS 4293-57. ISO/R 147.R. Presiuni admisibile. Clasificare. Tehniceskie trebovaniia. STAS 1510-60. Osţilografî svetolucevie. S o l i c i t ă r i o s c i l a n t e . [ M a ş i n i de î n c e r c a t la t r a c ţ i u n e . CSN — Standardele cehoslovace. Dinamometri obşccgo naznaceniia. B S 1610. Semnificaţia indicativelor este: STAS — Standard de stat R. 1 9 5 8 . GOST 9 8 2 9 — 6 1 . M e t h o d s of l o a d v e r i f i c a t i o n r e q u i r e m e n t s f o r c l a s t i c p r o v i n g d e v i c e s . VSM 58060. STAS 190t-50. Con­ ditions techniques de livraison. BS — Standarde britanice. ^Aparate de m ă s u r a t presiuni. U n i t e s de graduation: 0. Indikatorî mnogooborotnîe s ţenoi deleniia 0. MSz — Standarde maghiare.001 i 0. Măsuri şi a p a r a t e d e m ă s u r a t . GOST 9109-60.STAS 1545-52. a n d v e r i f i c a t i o n of m a c h i n e s f o r tension and compression testing. Montres c o m p a r a t e u r s . STAS 4186-53. Clasificare. Presi ghidravliceskie dlea ispltaniia standartnîh obrazţov stroitelnîh mate rialov. Indikatorî ceasovogo tipa s ţenoi deleniia 0. L o a d c a l i b r a t i o n of t e s t i n g m a c h i n e s f o r t e n s i l e t e s t i n g of s t e e l . N O T Ă . DIN — S t a n d a r d e şi n o r m e g e r m a n e . Aparate de măsurat electrice indicatoare. STAS 3451-52. Mijloace de măsurare.58. Maşini razrlvnîe i universalnle dlea ispltaniia metallov. V e r i f i c a t i o n o f t e s t i n g m a c h i n e s — P a r t I . STAS 1805-50. GOST — Standarde sovietice. c o m p r e s i u n e şi î n c o v o i e r e . Terminologie.001 m m . V e r i f i c a r e a m a ş i n i l o r de î n c e r c ă r i m e c a n i c e s t a t i c e la t r a c ţ i u n e . C o m p a r a t o a r e cu c a d r a n p r e c i z i a de c i t i r e 0.01 m m . . STAS 6660-62. D i n a m o m e t r e .P. T e r m i n o l o g i e şi s i m b o l u r i . Condiţii generale.

Coli de tipar 29. Bălcescu nr. Coli editoriale 38. 813/1965.50. Htrtie velină ilustraţii de 80 g/m .02. A. str. Redactor responsabil: EMILIA ILIE Tehnoredactor: GRIGORE LECA Dat la cules 27. C. Apărut 1965.Z. Bun de tipar 07.1965.1:624.50.1965. legate. Tiparul executat Ia întreprinderea Poligrafică Sibiu. N . pentru bibliotecile mari 620. C. 17. 3 700 X1000/16.Z. pentru bibliotecile mici 620.09. Republica Socialistă România . Tiraj 4000+140 + 40.