You are on page 1of 38

CONTURILE CONTABILE ŞI

DUBLA ÎNREGISTRARE
(3 ore, inclusiv ore practice - 1)
BĂDICU Galina, dr., conf. univ.,
CATEDRA CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ ECONOMICĂ, ASEM

SUBIECTELE PROPUSE:
1. Contul contabil: noţiunea, destinaţia şi
structura
2. Conturile de activ şi conturile de pasiv: reguli
de funcţionare
3. Planul general de conturi contabile: structura și
aplicarea
4. Dubla înregistrare şi corespondenţa conturilor
5. Analiza contabilă a faptelor economice

DEFINIȚIE

Contul este un procedeu specific metodei
contabilității, de o formă specială, utilizat
pentru evidența valorică, iar uneori cantitativă, a
existenței și mișcării elementelor contabile pe o
anumită perioadă, în ordine cronologică și
sistematică.

Cu ajutorul conturilor se urmărește și se calculează în ordine cronologică situația inițială a elementelor înregistrate.MICȘORĂRI . mișcarea lor în timp. Calculul se face în etalon bănesc. se calculează starea lor nouă. pe baza relației: STAREA FINALĂ = SITUAȚIA INIȚIALĂ + CREȘTERI . și în final.

imobilizate și sau pierderea bunurilor economice cheltuielile și circulante entității veniturile . reflectă și controlează în dinamică: Un bun O sursă de Un proces Un rezultat economic finanțare economic financiar ce reflectă ce reflectă activele ce arată profitul ce arată proveniența costurile.Fiecare cont are un conținut economic determinat de natura elementului contabil pe care îl urmărește.

ce arată posibilitatea de separare și înregistrare cronologică.Schematic. . într-o parte a creșterilor. contul poate fi imaginat Cont contabil sub forma literei T. și în altă parte a micșorărilor privind elementul contabil pentru care s-a deschis contul respectiv.

debitul și creditul contului. soldul contului.rulaj. Rulaj debitor Rulaj creditor mișcările contului .Structura lui se referă la elementele pe care trebuie să le cuprindă obligatoriu toate conturile: titlul sau denumirea contului. . Debit Denumirea Credit simbolul contului.

care permit separarea celor două sensuri de modificări. În RM simbolurile conturilor sunt unice pentru toate entitățile și se compun din trei cifre. Partea stângă a contului se numește debit. • Debitul și creditul contului sunt cele două părți distincte. conturile au un simbol cifric. • Simbolul contului. Pentru a ușura munca practică. pe care le determină faptele economice. opuse ale contului.• Denumirea contului exprimă conținutul elementului contabil a cărui evidență o ține. partea dreaptă numit credit. Denumirea conturilor și simbolurile corespunzătoare sunt stabilite prin planul general de conturi contabile. .

rulajele pot fi: rulaj debitor și rulaj creditor. . Toate conturile care la sfârșitul perioadei prezintă sold sunt supuse operațiilor de închidere. Soldul unui cont poate fi stabilit la începutul unui perioade de gestiune și atunci se numește sold inițial sau la sfârșitul perioadei și se numește sold final.• Mișcările contului . Conținutul economic al rulajului contului este diferit în funcție de conținutul economic al contului. În funcție de partea în care sunt înregistrate modificările elementelor patrimoniale. Reprezintă situația la un moment dat a elementului contabil pentru care s-a deschis contul respectiv. Închiderea contului presupune operațiunea de determinare a soldului final.rulaj se referă la modificările intervenite în volumul elementelor contabile ca urmare a creșterilor sau micșorărilor elementelor patrimoniale în urma faptelor economice. • Soldul contului.

Conturile care se deschid pentru bunurile economice se numesc conturi de activ.solduri inițiale creditoare. . datorii și provizioane. se deschid conturi de pasiv.solduri inițiale debitoare. care devin pentru cont . Regulile de funcționare a conturilor I. care devin pentru cont . Conturile de pasiv încep să funcționeze prin a se credita și se creditează cu existentele surselor bunurilor economice preluate din pasivul bilanțului. Conturile se deschid la fiecare început de perioadă și în ele se înregistrează mai întâi existențele ce se preiau din bilanț. Pentru a urmări sursele de formare a bunurilor economice care figurează în capital propriu. Conturile de activ încep să funcționeze prin a se debita și se debitează cu existentele de bunuri economice preluate din activul bilanțului.

A doua regulă de funcționare a conturilor poate fi formulată astfel: Conturile de activ se debitează și cu creșterile de active. Conturile de pasiv se creditează și cu creșterile de pasive și venituri determinate de faptele economice consemnate în documentele justificative. . Regulile de funcționare a conturilor II. costuri și cheltuieli determinate de faptele economice consemnate în documentele justificative.

Conturile de pasiv se debitează cu micșorările de pasive și venituri determinate de faptele economice consemnate în documentele justificative. costuri și cheltuieli determinate de faptele economice consemnate în documentele justificative. Conturile de activ se creditează cu micșorările de active. Regulile de funcționare a conturilor III. Micșorările elementelor patrimoniale se înscriu în partea opusă a contului în care s-au trecut soldul inițial și creșterile. .

sau contul este balansat (egal cu zero). Soldul final al conturilor de activ se va determina prin relația: SOLD FINAL DEBITOR (SF) = Sold inițial debitor (SI) + Rulaj debitor (RDT) .Rulaj creditor (RCT) Conturile de pasiv prezintă numai sold final creditor și arată existentele elementelor de pasiv la un moment dat. Soldul final al conturilor de pasiv se va determina prin relația: SOLD FINAL CREDITOR (SF) = Sold inițial creditor (SI) + Rulaj creditor (RCT) . Conturile de activ prezintă numai sold final debitor și arată existentele elementelor de activ la un moment dat.Rulaj debitor (RDT) . sau contul este balansat (egal cu zero). Regulile de funcționare a conturilor IV. A patra regulă de funcționare a conturilor se referă la determinarea soldurilor finale.

Prezentarea schematică a structurii și regulilor de funcționare a conturilor: Debit Cont de activ Credit Debit Cont de pasiv Credit Sold inițial Sold inițial Scăderi. Majorări. Majorări. Scăderi. ieșiri ieșiri intrări intrări Rulaj debitor Rulaj creditor Rulaj debitor Rulaj creditor Sold final Sold final .

. Soldurile finale din bilanțul întocmit pentru perioada de gestiune curentă vor fi solduri inițiale pentru bilanțul perioadei de gestiune viitoare. realizându- se astfel o legătură între cont și bilanț.Soldurile conturilor se trec la finele perioadei de gestiune în balanța de verificare și apoi în bilanț.

• Se încasează în cont creanța cumpărătorului 16 900 lei (extras de cont) – 26 300 lei • Achiziționarea materiei prime de la furnizori • Rambursarea creditului bancar pe termen scurt (factură) – 15 400 lei (ordin de plată) – 22 000 lei • S-a achitat datoria pentru mărfurile primite • S-a achitat datoria pentru mărfurile primite anterior (ordin de plată) – 24100 lei anterior (ordin de plată) – 24 100 lei • Acordarea avansurilor curente furnizorilor • Acordarea avansurilor curente furnizorilor (ordin de plată) – 23 000 lei (ordin de plată) – 23 000 lei • De deschis contul de evidență a datoriilor • De deschis contul de evidență a numerarului față de furnizori în contul bancar (monedă națională) .2017 – 52 000 lei • Soldul numerarului în contul curent în monedă națională la 01.11. 2017 – 80 000 lei • Din contul curent în monedă națională s-a achitat datoriile fată de furnizori (ordin de • Din contul curent în monedă națională s-a plată) – 15 400 lei achitat datoriile fată de furnizori – 15 400 lei • S-a primit materiale de la furnizori (factură) . EXEMPLU • Soldul datoriilor comerciale curente la 01.11.

cu aplicarea conturilor contabile și întocmirea situațiilor financiare. STRUCTURA ȘI APLICAREA PLANULUI GENERAL DE CONTURI În RM se folosește un plan unic de conturi. Contabilitate în partidă dublă .reflectarea faptelor economice în baza dublei înregistrări. aprobat de către Ministerul Finanțelor și se extinde asupra entităților care țin contabilitatea în partidă dublă. . cu excepția entităților care aplică IFRS și instituțiilor publice.

Planul general de conturi contabile cuprinde trei capitole: • Dispoziții generale • Nomenclatorul conturilor contabile • Caracteristica și modul de aplicare a conturilor contabile .

simbolizate cu patru cifre. Clase Clasele de conturi sunt simbolizate cu o cifră de la 1 la 9.simbolul grupei. . Cifra a doua . Conturile sintetice de gradul II .simbolizate cu trei cifre. STRUCTURA PLANULUI GENERAL DE CONTURI I. Conturi Conturile sunt reprezentate astfel: Conturi sintetice de gradul I . I. I. Grupe Grupele de conturi din cadrul fiecărei clase sunt simbolizate cu două cifre. ce reprezintă: Prima cifră .simbolul clasei.

Clasele bilanț rezultate gestiune extrabilanțiere 1 Active imobilizate  A 2 Active circulante  A 3 Capital propriu  P 4 Datorii pe termen lung  P 5 Datorii curente  P 6 Venituri  P 7 Cheltuieli  A 8 Conturi de gestiune  A 9 Conturi extrabilanţiere  A .Planul general de conturi contabile cuprinde 9 clase: Conturi de Conturi de Conturi de Conturi Nr.crt.

simbolizate cu trei cifre • Conturile sintetice de gradul II .simbolizate cu patru cifre . CONTURI SINTETICE & CONTURI ANALITICE Conturile utilizate pentru grupele sau categoriile omogene ale elementelor contabile. din punctul de vedere al conținutului lor. Astfel. se numesc conturi sintetice. Ele sunt conturi de bază ale contabilității sintetice (evidența bazată pe conturile sintetice) și ajută la cunoașterea situației de ansamblu a elementelor contabile. deosebim: • Conturi sintetice de gradul I .

venituri. cheltuielilor. după însușirile lor specifice. . pasive. Astfel. pasivelor. veniturilor. evidența bazată pe conturile analitice . rezultate și fapte economice. Acestea permit detalierea pe elemente componente de active. cheltuieli. Un cont sintetic poate avea mai multe conturi analitice în funcție de: Natura activelor.contabilitate analitică. CONTURI SINTETICE & CONTURI ANALITICE Conturile analitice reflectă concomitent părțile componente ale elementelor contabile respective. costuri. rezultatelor și faptelor economice. costurilor. Necesitățile de detaliere a cunoașterii conținutului elementului contabil.

În acest context. la rândul lor se împart în două grupe de evidență: • Cantitativ-valorică (de exemplu. între contul sintetic și conturile analitice ale acestuia se stabilește o legătură bazată pe corelații valorice obligatorii. rezultă că regulile de funcționare a conturilor sintetice sunt valabile și pentru conturile analitice. • Valorică (de exemplu. Însă. pentru evidența relațiilor cu furnizorii). Aceste corelații se determină cu ajutorul balanțelor de verificare ale conturilor analitice. conturile analitice. în conturile sintetice și în cele analitice se înregistrează aceleași elemente contabile. . pentru evidența stocurilor). CONTURI SINTETICE & CONTURI ANALITICE Deoarece.

GRUPA CONTURILOR ANALITICE CANTITATIV-VALORICE (Exemplu materiale) DEBIT (Intrări) CREDIT (Ieșiri) Conținutul Suma. Data Cantitatea Data Cantitatea operațiilor lei operațiilor lei Sold inițial Rulaj Rulaj Sold final . Conținutul Suma.

Exemplu: procurarea materialelor de la furnizori în valoarea de 5 000 lei. precum şi egalitatea permanentă dintre activul şi pasivul bilanțului. Dubla înregistrare dă posibilitatea verificării exactităţii înregistrărilor în conturi şi asigură egalitatea rulajelor debitoare şi creditoare. DUBLA ÎNREGISTRARE ȘI CORESPONDENȚA CONTURILOR Dubla înregistrare constă în înregistrarea concomitentă și cu aceeași sumă a unui fapt economic în debitul unui cont și creditul celuilalt cont. .

fie în sensul micșorării. Între conturi de activ și conturi de pasiv.Legătura reciprocă dintre debitul unui cont şi creditul altui cont stabilită cu ocazia înregistrării fenomenelor economice .corespondența conturilor. Numai între conturi de pasiv. . Corespondența conturilor se poate stabili: Numai între conturi de activ. modificându-se concomitent fie în sensul creșterii.

4. 3. Se ridică în numerar suma de 3 000 lei. Entitatea decide de a constitui rezerve statutare în mărime de 10 000 lei din contul profitului anului precedent (extras din hotărârea adunării generale a acționarilor) . EXEMPLE: 1. 2. necesară pentru plata salariilor (ordin de eliberare a numerarului). Entitatea a înregistrat un credit bancar pe termen lung în sumă de 200 000 lei în contul curent în monedă naţională (extrasul de cont). Se achită prin virament datoria față de buget privind TVA în sumă de 8 000 lei (ordin de plată). .

părțile acestora în care urmează să se înregistreze modificările patrimoniale. . cu scopul de a stabili conturile corespondente. ANALIZĂ CONTABILĂ Analiza contabilă este un procedeu de cercetare și interpretare individualizată a faptelor economice pe baza documentelor justificative în care au fost consemnate operațiile respective.

Factura fiscală Procurarea materialelor de la furnizori – 5 000 lei 2. Stabilirea conturilor corespondente Materiale – 211 Furnizorii – 521 .Stocuri – Active – creștere cu 5 000 lei Datorii față de furnizori – Pasive – Creștere cu 5 000 lei 3. vânzare. plată etc. – exemplu. stabilirea sensului și mărimii modificărilor respective Materiale . ALGORITMUL ANALIZEI CONTABILE 1. de procurare . Determinarea naturii și conținutului operației De cumpărare. Precizarea elementelor contabile care au suferit modificări.

Părțile componente ale formulei contabile: • Contul corespondent ce se debitează • Contul corespondent ce se creditează Dt 211 Ct 521 5 000 • Suma operației corespunzătoare . Aplicarea regulilor de funcționare a conturilor Materiale – 211 . ALGORITMUL ANALIZEI CONTABILE 4.creștere .Debit Furnizorii – 521 .Credit 5. Întocmirea formule contabile Formula contabilă reprezintă modalitatea de reprezentare grafică a fiecărei operații economice în conturile corespondente. pe baza dublei înregistrări.creștere .

). cheltuielilor. cheltuieli. contarea se face în Notă contabilă (repartizarea costurilor. Formulele contabile se întocmesc în baza documentelor ce atestă faptele economice. închiderea conturilor de costuri. . venituri etc. CONTAREA FORMULELOR CONTABILE – Înscrierea formulei contabile în documentul justificativ. În situația în care trebuie să se întocmească formule contabile ce nu au la bază un document justificativ.

EXEMPLE DIN SLID-UL 27 .

Clasificarea formulelor contabile în raport de numărul conturilor corespondente din care este formată formula contabilă •Formula contabilă simplă •Formula contabilă compusă .

EXEMPLU Calcularea salariului muncitorilor productivi în sumă de 20 000 lei și lucrătorilor aparatului administrativ în sumă de 12 000 lei. • Dt 811 20 000 lei • Dt 713 12 000 lei • Ct 531 32 000 lei .

Clasificarea formulelor contabile după modul de înregistrare •Formulele contabile obișnuite •Formulele contabile de stornare sau înregistrare inversă .

a fost înregistrată greșit prin următoarea corespondență a conturilor: Dt 241 ct 242 200 000 . EXEMPLU Operația de ridicare în numerar din contul curent în monedă națională pentru plata salariilor în sumă de 20 000 lei.

Formulele contabile de stornare Se înregistrează formula contabilă greșită indicându-se suma în paranteze Dt 241 ct 242 (200 000) Se înregistrează formula contabilă corectă Dt 241 ct 242 20 000 .

Formulele contabile inversate Se înregistrează formula contabilă inversată Dt 242 ct 241 200 000 Se înregistrează formula contabilă corectă Dt 241 ct 242 20 000 .