Bazele si conditiile de calcul ale instalatiilor de ventilare si climatizare

A. Generalitati. Istoricul instalatiilor de ventilare si climatizare. Clasificarea instalatiilor de ventilare si climatizare. 1. Generalitati Calitatea mediului in care oamenii isi desfasoara activitatea are o influenta complexa asupra lor, atat sub aspect igienico-sanitar cat si sub aspectul productivitatii muncii. Calitatea mediului ambiant se apreciaza prin valoarea parametrilor confortului termic, prin compozitie chimica si puritatea aerului, precum si prin alti factori ca: nivelul de iluminare, nivelul de zgomot, gradul de ionizare a aerului, elemente de estetica etc. Daca instalatiile de incalzire asigura pentru o categorie relativ restransa de incinte in anotimpul rece, mentinerea temperaturii aerului interior la o anumita valoare, datorita unor masuri suplimentare in general constructive sau de conceptie se pot mentine si ceilalti parametrii ai confortului termic ca umiditate relativa, temperatura medie de radiatie, in limite acceptabile. Printr-o ventilare naturala, de regula intermitenta (deschiderea usilor sau ferestrelor) se poate asigura si o primenire a aerului interior. Dar pentru marea majoritate a incintelor, ca de exemplu incaperi aglomerate, incaperi de productie, laboratoare, hale pentru cresterea industriala a animalelor etc., nu se mai pot asigura cerintele de mai sus numai cu o instalatie de incalzire. Pentru indepartarea mirosurilor si degajarilor nocive sau chiar toxice, apare necesitatea introducerii “controlate” a unui debit de aer, un prim argument care solicita prezenta instalatiei de ventilare. Natura si cantitatea de degajari nocive, modul lor de propagare, sistemul constructiv al incintelor, valoarea la care sunt prescrisi parametrii aerului interior pe considerente de confort sau tehnologice, limitele admisibile la care trebuie reduse concentratiile diverselor substante nocive degajate, la care se adauga de multe ori cu o pondere importanta consideratii economice, au condus la folosirea unei game foarte variate de instalatii de ventilare si climatizare. Daca in cazul unei incinte industriale cu pereti exteriori, la care au loc numai degajari de caldura, este suficient pentru indepartarea acestora a se prevede o ventilare naturala-organizata, adica sa se practice la partea superioara orificii de evacuare iar la partea inferioara orificii pentru patrunderea aerului exterior, in cazul incaperilor aglomerate datorita degajarilor mari de caldura si umiditate cat si a valorilor la care trebuie mentinuti parametrii de confort, este necesara racirea aerului introdus pentru a mari capacitatea de preluare a caldurii, iar pentru a asigura si limite mai stranse ale umiditatii relative, deci preluarea
1

surplusului de umiditate este necesara si uscarea aerului. Prin aceste masuri se realizeaza una din formele sub care se intalnesc instalatiile de climatizare. Unele procese tehnologice (industria textila, optica, prelucrari de mare precizie, laboratoare metrologice etc.) impun uneori cerinte si mai stricte in privinta unuia sau mai multora dintre parametrii microclimatului interior, ceea ce influenteaza nu numai complexitatea agregatului de climatizare, ci insusi sistemul constructiv al incintei respective. Preocuparea pentru asigurarea conditiilor de microclimat corespunzatoare specificului muncii desfasurate de oameni sau naturii procesului tehnologic, reprezinta o cerinta primordiala in dezvoltarea tehnicii ventilarii si climatizarii pe plan mondial. In tara noastra grija pentru om, pentru conditiile lui de munca si viata, pentru ridicarea nivelului de trai se reflecta si in prevederile Normelor Republicane de Protectie a Muncii (N.R.P.M) sau a altor norme departamentale, in programele prioritare adoptate in domeniul ventilatiilor ca si in cel al luptei impotriva poluarii mediului inconjurator. 2. Clasificarea instalatiilor de ventilare si climatizare In orice sistem de ventilare este necesar sa se introduca in incaperi aer (aerul refulat, aer introdus) care preia nocivitatile in exces (caldura, umiditate, gaze, vapori, praf) dupa care trebuie sa fie indepartat din incapere (aer viciat, aer evacuat). Instalatiile de ventilare pot fi diferentiate dupa modul de vehiculare a aerului, dupa spatiul ventilat si dupa modul de complexitate a tratarii aerului in functie de cerintele tehnologice sau de confort ale incaperii respective. In functie de aceste criterii este posibil sa se stabileasca o clasificare a instalatiilor de tipul indicat in continuare. a. dupa modul de vehiculare a aerului, 1. ventilare naturala: - neorganizata - organizata La ventilarea naturala schimbul de aer al unei incaperi se datoreaza actiunii combinate a celor 2 factori naturali (presiunea cauzata de viteza vantului si diferenta de presiune cauzata de greutatile specifice diferite ale aerului interior si exterior ca urmare a temperaturilor inegale din interior si exterior). Cand patrunderea aerului curat are loc prin neetanseitatile constructiei (usi, ferestre), ventilarea mecanica se numeste neorganizata. Daca in constructie sunt practicate deschideri speciale cu dimensiuni determinate, amplasate la anumite inaltimi si care pot fi inchise si deschise dupa necesitati se obtine ventilarea naturala organizata a incaperii. 2. ventilare mecanica: - simpla (introducere sau evacuare)
2

- combinata (cu incalzire, racire, uscare sau umidificare) In cazul ventilarii mecanice vehicularea aerului se face cu ajutorul unui ventilator sau a doua ventilatoare (unul de introducere si unul de evacuare). In general prin vehicularea mecanica a unui debit de aer se urmareste mentinerea unei temperaturi aproximativ constante in perioada de iarna si limitarea cresterii temperaturii interioare peste o anumita valoare in perioada de vara. Aceasta presupune intercalarea in circuitul aerului a unui ventilator si a unei baterii de incalzire (intotdeauna inaintea bateriilor de incalzire se monteaza un filtru de praf). Sunt si alate cazuri de ventilare mecanica combinata, la care in circuitul aerului se introduc alte aparate cu ajutorul carora se pot obtine unele procese simple, ca de exemplu racirea, uscarea sau umidificarea aerului. 3. climatizare: - instalatii pentru confort - instalatii tehnologice Instalatiile de climatizare (conditionare aerului sunt instalatii de ventilare mecanica care printr-o tratare complexa a aerului (incalzire, racire, uscare si umidificare) trebuie sa asigure in incapere, in tot timpul anului, o anumita microclima (temperatura, umiditate relativa, viteza). Dupa criteriile care stabilesc valoarea si limitele de variatie a parametrilor aerului interior, aceste instalatii pot fi destinate confortului sau unor scopuri tehnologice. Dificultati mai mari prin instalatiile de climatizare tehnologice, deoarece valorile parametrilor aerului interior prescrise ca optime pentru procesul tehnologic, trebuie in acelasi timp sa constituie limite acceptabile din punct de vedere al confortului termic, pentru a nu creea deci senzatii neplacute oamenilor antrenati in procesul tehnologic respectiv. 4. ventilare mixta: - introducerea naturala si evacuarea mecanica - introducerea mecanica si evacuarea mecanica. Ventilarea mixta sub cele doua forme apare fie ca o posibilitate de exploatare a instalatiilor de ventilare intr-o anumita perioada a anului (de obicei vara) fie chiar ca solutie de proiectare, avantajului ei constand in special in economicitatea exploatarii. b. dupa extinderea zonei ventilate 1. ventilare generala 2. ventilare locala - prin refulare - prin aspiratie - prin refulare si aspiratie. 3. ventilare combinata ( ventilare generala + locala) Ventilarea generala are drept scop schimbarea aerului in intreaga
3

Ventilarea generala sau de schimb este caracteristica incaperilor socialculturale sau a celor industriale fara degajari importante de nocivitati. debitul in exces evacuandu-se pe cale naturala. Se ajunge astfel la sistemul de ventilare combinata. de uscare. nocivitatile sunt evacuate chiar la locul de degajare prin asa numitele absorbtii locale. In unele cazuri ventilarea de schimb general fiind ineficace este necesara prevederea unor instalatii de refulare locala a aerului. ventilare echilibrata 2. c. dupa diferenta de presiune dintre interiorul si exteriorul incintei ventilate : 1. etc. care sunt denumite dusuri de aer rece. Exemplul. se poate actiona eficace prin folosirea simultana a unui sistem de refulare. In aceasta situatie pentru a ajuta organismul sa elimine surplusul de caldura. in special in cazul unor degajari toxice. la cabine de vopsire. In aceste cazuri ventilarea de schimb general este neeconomica si chiar ineficienta aparand necesitatea captarii nocivitatilor chiar la locul unde ele se produc. Sunt si cazuri pentru impiedicarea raspandirii nocivitatilor in toata incaparea. Pentru a nu se raspandi in intregul spatiu. in general de tip perdea de aer a unui sistem de absorbtie pentru fiecare utilaj in parte. ventilare in suprapresiune 3. se poate interveni prin crearea locala a unor jeturi de aer. 4 . pentru fiecare muncitor in parte. De asemenea. La ventilarea in suprapresiune. ventilare in subpresiune Ventilare echilibrata se obtine cand debitele de aer de introducere si evacuare sunt egale. In aceasta categorie intra carcasele. La ventilarea in subpresiune lucrurile se intampla invers. Existenta unui sistem de ventilare locala nu exclude prezenta unei instalatii de ventilare de schimb general. careia ii revine rolul de a dilua nocivitatile scapate de la dispozitivele de absorbtie locala la valori sub limitele admisibile si a asigura aerul de compensatie. pentru locurile de munca din apropierea unor suprafete foarte calde oricat s-ar mari debitul de aer nu pot fi asigurate conditii pentru mentinerea bilantului termic al omului din cauza cantitatii mari de caldura primita prin radiatie de la aceste suprafete. Ventilarea aerului apare ca necesara cand avem surse concentrate de nocivitati sau cand acestea sunt dispuse in anumite zone ale incintelor.incinta asupra ventilarii spre deosebire de ventilarea locala la care evacuarea aerului (sau introducerea) se refera la anumite puncte din incapere unde este concentrata producerea nocivitatilor. de electroliza. debitul de aer introdus este mai mare decat cel evacuat astfel ca in interior apare o suprapresiune. De exemplu. nisele. pentru a impiedica patrunderea aerului rece in incaperi la deschiderea frecventa a usilor spre exterior se folosesc cu destul succes perdelele de aer. hotele si aspiratiile marginale.

Dimensionarea si functionarea corecta insa a unei instalatii este strans legata de clima localitatii sau locului unde se amenajeaza. precum si un ritm sezonier. Corespunzator ciclului diurn si anual al radiatiei solare apare si in cazul aerului un ritm diurn de crestere si scadere a temperaturii. respectiv totalitatea fenomenelor meteorologice (temperatura. In cladirile cu mai multe incaperi ventilate se recomanda ca pe ansamblu suma debitelor evacuate sa fie egala cu a celor introduse pentru a impiedica subracirea anumitor incinte. fie in situatii mai fericite relatii matematice care sa redea aproximativ. Cu toate ca acesti factori meteorologici sunt foarte variabili. Variatia principalilor factori meteorologici 1º Temperatura aerului exterior. Parametrii climatici exteriori de calcul 1. Pentru o localitate data intereseaza din punct de vedere al instalatiilor de ventilare si climatizare variatiile diurna si anuala a temperaturii aerului exterior atat in perioada friguroasa cat mai ales in perioada calduroasa a anului. Pentru instalatiile de ventilare si climatizare intereseaza temperatura stratului de aer din apropierea suprafetei terestre. precum si schimabrile sistematice ale temperaturii aerului de la ecuator spre poli. ci si abaterile de la aceste medii precum si posibilitatile de repetare a anumitor serii de valori. Clima resprezinta starea caracteristica a atmosferei locului considerat. Factorii meteorologici si influenta lor asupra instalatiilor de ventilare si climatizare Unul din scopurile pentru care sunt realizate instalatiile de ventilare si climatizare este si acela de a asigura in incaperi anumite conditii de microclima independente de variatia factorilor meteorologici. vant. B. schimbarile temperaturii aerului pe masura departarii de oceane sau mari spre ariile continentale. prin sensul de circulatie a aerului obtinut intre cele doua incaperi se impiedica raspandirea nocivitatilor in intreg spatiul. Astfel. umiditate. pentru majoritatea calculelor din domeniul ventilarii sunt suficienti fie asa denumitii parametrii de calcul. variatia parametrilor reali: frecventa de manifestare luata in consideratie este dictata de gradul de confort al incaperii sau obiectivului pentru care este proiectata instalatia.Aceste sisteme se folosesc pentru a impune un anumit sens al trecerii aerului dintr-o incapere in alta. a. 5 . realizand subpresiune intr-o incapere cu degajari importante de nocivitati si suprapresiune in incaperea vecina „curata”. Alaturi de aceste cicluri diurne si anuale trebuie amintite schimbarile temperaturii aerului cu altitudinea. presiune barometrica dedusa din observatii repetate pe lungi perioade de timp si cuprinde nu numai o analiza a valorilor medii.

00 si in luna cea mai calduroasa in jurul orei 5. 2º Umiditatea relativa a aerului exterior Asemanator variatiilor de temperatura ale aerului exterior dar in raport invers. IB-2 se desprinde faptul ca valorile minime ale temperaturii aerului exterior se intalnesc in luna cea mai friguroasa in jurul orei 7. Din graficul indicat in fig.00 si 15. Fig. IB – 2 se poate vedea de asemenea in mod calitativ variatia diurna a temperaturii aerului exterior pentru lunile iulie si ianuarie.00. IB – 2.00 iar in luna cea mai calduroasa intre orele 14. Schimbarile de umiditate relativa ale aerului se pot produce fie prin evaporare de pe o suprafata libera de apa (proces lent in care vaporii difuzeaza ascendent in aer) fie prin schimbarea temperaturii aerului exterior (fara a adauga alti vapori. intalnim si in cazul umiditatii relative o variatie diurna precum si o variatie anuala. scaderea temperaturii duce automat la cresterea umiditatii relative si invers). Valorile maxime se intalnesc in luna cea mai friguroasa in jurul orei 15.00. In figura IB – 3 este aratata variatia calitativa anuala a umiditatii relative a aerului exterior.In fig. iar in figura IB – 4 variatia diurna a umiditatii relative a aerului exterior. 6 . Variatia diurna a temperaturii aerului exterior In practica curenta de proiectare a instalatiilor de ventilare si climatizare se folosesc temperaturile medii lunare (pentru luna cea mai friguroasa si cea mai calduroasa) asociate cu variatiile diurne ale temperaturii aerului exterior ale localitatii considerate.

Fig. lucru care se repercuteaza asupra capacitatii bateriilor de racire ale instalatiilor de climatizare. IB-5. la limita exterioara a atmosferei terestre. Variatia anuala a umiditatii relative a aerului exterior Fig. La acestea trebuie sa asociem latitudinea geografica. Radiatia solara primita de suprafata pamantului difera de cea care ajunge la limita exterioara a atmosferei. IB – 3. Inclinatia Pamantului da nastere unor diferente sezoniere in ceea ce priveste intensitatea radiatiei solare. Variatia diurna a umiditatii relative a aerului exterior O atentie mai mare trebuia acordata alegerii umiditatii relative a aerului exterior in conditii de vara caz in care abateri ale acetora de ordinul a 10% atrage dupa sine abateri importante ale entalpiei. IB – 4. 3º Radiatia solara Cantitatea de energie radianta primita de o suprafata de control de pe glob depinde de unghiul sub care cad pe pamant razele soarelui si de durata de expunere. gradul de nebulozitate al atmosferei precum si orientarea suprafetei la care ne referim. Cei doi factori conduc la o variatie diurna si sezoniera a intensitatii radiatiei solare. Variatia radiatiei solare cu latitudinea geografica pentru o suprafata orizontala 7 . Spectrul radiatiei solare se compune din radiatii de unda scurta si radiatii de unda lunga asa cum se poate vedea in tabelul alaturat. altitudinea. rotatia Pamantului in jurul axei proprii. Paralel cu schimbarea unghiului de cadere a razelor solare actioneaza si un alt factor. Pamantul primeste circa doua miliardimi din energia totala emisa de doare.Fig. in emisfera nordica. In figura IB – 5 a fost indicata variatia radiatiei solare cu latitudinea geografica pentru o suprafata orizontala.

razele gamma. Radiatiile infrarosii sunt afectate intr-o mica masura de procesul de difuziune astfel ca isi continua drumul spre sol in cea mai mare parte. fapt pentru care ferestrele din sticla obisnuita sunt transparente la radiatia difuza la fel ca si la radiatia directa... o parte din energia solara se in spatiu in timp ce restul de energie de unda se indreapta spre pamant sub numele de radiatie difuza.7.0. Procesul de difuzie este un fenomen de reflexie si nu de schimbare a lungimii de unda.8% in regiunile ecuatoriale umede).. b. Ca urmare a difuziunii undelor scurte. Aceasta are ca urmare o anumita incalzire directa a atmosferei inferioare.3000 Energia totala (%) 9 41 50 Unde lungi Radiatia solara patrunsa in atmosfera pamantului sufera o serie de modificari..033% ca volum pe cand pierderea de energie in vapori de apa este foarte variabila (continutul de vapori variaza de la 0. Pierderea energiei in bioxidul de carbon este constanta (aceasta avand o proportie constanta de 0.025% in conditii de desert pana la 1.. si o parte din razele ultraviolete..1/100 0. umiditate.0.4 0. radiatie solara. vant. presiune barometrica etc. – pot influenta prin 8 . Astfel. la circa 88 km deasupra solului sunt retinute razele X..7 0. Influenta factorilor climatici Conditiile exterioare – temperatura. Alta forma de pierdere a energiei se produce prin absorbtia directa de catre bioxidul de carbon si vaporii de apa din atmosfera a unei parti din razele infrarosii. O pierdere suplimentara. unde moleculele de oxigen sunt descompuse in atomi si recompuse in molecule de ozon. Pe masura apropierii de suprafata terestra difuziunea este intensificata de prezenta prafului in atmosfera. procesul primind numele de reflexie difuza. fenomen ce a primit denumirea de difuziunea Reyleigh. Se apreciaza ca pierderile totale de energie sub formele amintite variaza intre 10% si 30%..2. grad de nebulozitate al atmosferei.Spectrul radiatiei solare Unde scurte Raze x Raze gamma Raze ultraviolete Raze luminoase vizibile Raze infrarosii Lungimea de unda (microni) 1/2000.4. Straturile de aer astfel incalzite radiaza spre pamant o anumita cantitate de energie sub forma de unde lungi la care ferestrele sunt opace. de mai mica importanta. In continuare moleculele de gaz ale straturilor mai dense ale atmosferei provoaca reflexia radiatiilor luminoase vizibile in toate directiile. o constituie stratul de ozon.

in cazul celor doua regimuri distincte de vara si iarna. de indicele inertiei termice si de orientarea elementelor delimitatoare exterioare ale incaperilor. Bucuresti 1973). In cele ce urmeaza se cauta sa se defineasca parametrii climatici exteriori. Fara a se epuiza aspectele legate de influenta elementelor climatice. . Strahler – Geografia fizica.temperatura aerului exterior si variatia solara in stransa dependenta de gradul de vitrare. iar noaptea se opune tendintei de cedare a caldurii prin radiatie de catre sol si obiectele inconjuratoare. cat si indeosebi asupra alegerii sistemului de reglare si automatizare. precipitatii si vanturi. intervine prin valoarea sa medie ca marime de referinta pentru parametrii termodinamici ai aerului umed. Influenta elementelor climatice este foarte complexa si poate fi discutata din punct de vedere al instalatiilor de ventilare si cliamtizare. cu grade variabile de nebulozitate. a schemei generale de tratare a aerului. rezulta totusi importanta deosebita pe care o reprezinta cunoasterea lor in tehnica ventilarii si climatizarii. Ar fi indicat de asemenea.variatiile lor in perioade scurte de timp (caz in care conditiile exterioare sunt definite ca situatie atmosferica momentana) atat dimensionarea si alegerea unor elemente componente in sensul asigurarii unei inertii reduse. de altfel sensibile. sub aspectul fiziologic si a celui tehnologic. Din punct de vedere fiziologic clima are o deosebita influenta. Aceeasi atmosfera incarcata cu vapori de apa. variatia lor pe perioade mai indelungate (cand sunt denumite elemente climatice) isi pune amprenta asupra stabilirii sarcinii termice de calcul. este un stimulent pentru activitatea fizica si intelectuala a omului” (A. ca la proiectarea unor astfel de instalatii pentru localitatile situate la altitudine sa se tina cont de marimea presiunii barometrice si la alegerea ventilatoarelor. chiar fara a se lua in seama variatiile ei anuale. asa cum intervin ei in metodologia de calcul a instalatiilor de ventilare si climatizare. 9 . deci practic asupra tipului de instalatie ce trebuie adoptat.temperatura aerului exterior si umiditate a sa relativa influenteaza capacitatea racitorului in perioada de vara si a bateriei de preincalzire in perioada de iarna. “Se considera ca vremea rece.presiunea barometrica. mai ales cea caracterizata printr-o altenanta de perioade reci si perioade blande. influenteaza direct marimea sarcinii de racire in perioada de vara si marimea debitului de aer. . Din punct de vedere tehnologic trebuie avute in vedere cel putin urmatoarele aspecte: . De asemenea. bioxid de carbon si praf ridica temperatura aerului exterior datorita radiatiei difuze. de gradul de izolare termica.

Parametrii de calcul vara In tara noastra problema alegerii parametrilor climatici exteriori pentru dimensionarea instalatiilor de ventilare si climatizare este reglementata prin STAS 6648/2-70.amplitudinea oscilatiilor de temperatura τ – ora pentru care este calculata temperatura τ M – ora la care se realizeaza temperatura maxima. o variatie de tipul: 2π t e = t em + A t cos (τ − τ M ) (IB – 1) 24 unde t em – temperatura medie zilnica A t . Chiar de la inceputul aplicarii sale si apoi pe parcurs a aparut necesitatea precizarii si interpretarii juste a unor notiuni si date insuficient de lamurite in noul standard. Inainte de a se defini diversele temperaturi care intervin in calculul instalatiilor de ventilare si climatizare este util sa se analizeze modul de exprimare teoretica si reala a temperaturilor exterioare.2. teatre) la care perioadele de nefolosire se vor exclude. Temperatura exterioara t e . Ca urmare acest STAS este in curs de revizuire in vederea imbunatatirii lui in continuare. are cu o suficienta aproximatie. In tehnica ventilarii si climatizarii se deosebesc cel putin doua situatii specifice. parametru fizic real. Temperatura aerului exterior In STAS 6648/2-70 se arata ca “dimensionarea instalatiilor de ventilare si conditionare pentru funcionarea in regim de vara se face pentru luna si orarul de ocupare a incaperilor pentru care actiunea parametrilor climatici exteriori. Acest mod de definire a uneia din problemele cheie ale dimensionarii instalatiile de ventilare si climatizare este cu totul insuficienta.15 Prin STAS 6648/2-70 teritoriul tarii noastre este impartit in 9 zone de temperaturi exterioare diferentiate prin temperaturi medii zilnice si prin oscilatii (“abateri orare”) diferite. care influenteaza marimea raporturilor de caldura patrunde in interior. si anume: . Valoarea orara a temperaturii exterioare de calcul intro anumita luna se determina cu fomula: 10 . insumata cu degajarile interioare de caldura au valoarea maxima” cu exceptia incaperilor ocupate in mod sezonier sau ocupate cu intermitenta (scoli. care inlocuieste vechiul STAS 4836-55 aplicat de 15 ani. a.. care au rolul sa limiteze maximal temperatura aerului interior pentru o frecventa de manifestare a parametrilor climatici exteriori.cazul instalatiilor de climatizare care au rolul sa asigure conditiile de confort in interior chiar pentru parametrii climatici exteriori de mica frecventa.cazul instalatiilor de ventilare mecanica simpla si de ventilare naturala organizata. si . la noi circa 14. mai mare decat in primul caz..

— —.1.t e = t z + Δt (IB – 2) in care: t z – temperatura de referinta pentru luna considerata in ºC Δt – abaterea orara a temperaturii exterioare la calcul fata de temperatura t z . Variatia diurna a temperaturii aerului exterior pentru Bucuresti —·—. t z . care apare ca o “temperatura de referinta” in functie de localitate si luna. Este de observat ca in STAS 6648/1-70 si 6648/2-70. pe baza valorilor indicate in STAS 6648/2-70.2. variatia diurna a temperaturii aerului exterior pentru Bucuresti pentru lunile iulie si august. ——. au fost diferentiate temperaturile medii ale aerului exterior chiar in cadrul aceleiasi zone climatice. Inexactitatea acestei definiri a lui t z se poate observa usor chiar din STAS 6648/1-70 (par. din acesta din urma fiind preluata relatia (IB-2).3) din care reiese ca temperatura medie zilnica este: t em = t z + Δt m (IB – 3) De altfel aceasta problema poate fi lamurita in mod clar daca se tine seama de expresiile: 2π t e = t em + A t cos (τ − τ M ) = t z + Δt = (t z + Δt m ) + (Δt − Δt m ) 24 din care rezulta: t em = t z + Δt m (IB – 4) 2π si A t cos (τ − τ M ) = Δt − Δt m (IB – 5) 24 Din relatia IB – 3 apare clar ca nu t z este temperatura medie zilnica asa cum se spune in STAS si t z +Δt m . t em . In sprijinul interpretarii de mai sus se reproduce in fig.t e luna iulie 11 . IB – 6. definirea lui t z este: “temperatura medie zilnica a aerului exterior pentru luna considerata”. IB – 5. adica in zonele climatice de temperatura au fost incluse localitatile pentru care oscilatiile orare ale temperaturii aerului exterior (Δt-Δt m ) fata de valoarea medie (t em =t z +Δt m ) sunt aproximativ aceleasi.1. in ºC. dar prin introducerea valorii t z . Fig.

Cu observatiile de mai sus si cu valorile din STAS 6648/2-70 se pot defini urmatoarele temperaturi care intervin in calculul instalatiilor de ventilare si climatizare: .. caracteristica unei anumite zone climatice din care face parte localitatea respectiva si ale carei valori sunt indicate in STAS 6648/2-70. in funcite de localitatea si luna pentru care se calculeaza valoarea lui t e .daca. t ev .Din relatia IB – 5 rezulta ca pentru a pastra sensul fizic al lui t e .se va reprezenta in diagrama i-x curba temperatura exterioara _ umiditate relativa. spre exemplu. a se citi temperatura de referinta. din noul standard) sa fie indicate valorile Δt – Δt m si t em . conform STAS 6648/2-70. bateria de racire) se stabileste astfel: . i = i max . .. in functie de care se poate stabili starea aerului exterior. ca in fig. Δt . pentru Bucuresti – oras corespunde zona a IX –a de umiditate. adica abaterea fata de temperatura exterioara medie t em si nu fata de temperatura de referinta t z . si anume: max . abaterea orara a temperaturii aerului exterior.. iar curba corelata temperatura – umiditate este retranspusa in diagrama i-x. IB – 7. ar fi fost util (ca in tabelul 2.. pentru diverse localitati incadrate in aceeasi zona de umiditate.daca t e calculeaza ca mai sus este mai mica decat t M atunci t ev se ia egala max cu t e . Curba C. t e = t z + Δt pentru localitatea respectiva este mai mare decat t M . are intr-un punct M.. atunci se va lua t ev = t M max .temperatura exterioara de calcul vara.temperatura exterioara. care serveste la reprezentarea punctului de stare a aerului exterior si care influenteaza dimensionarea unor elemente componente ale agregatului de climatizare (camera de pulverizare. t e care influenteaza aporturile de caldura patrunse in incaperi: t e = t z + Δt (IB – 6) unde: t z .temperatura medie a aerului exterior.. t em t em = t z + Δt m (IB – 7) unde: Δt m – abaterea medie a oscilatiilor de temperaturi fata de temperatura de referinta . punctul de stare al aerului vara considerandu-se la intersectia acestei temperaturi cu curba 12 .

Stabilirea punctului de stare a aerului exterior vara pentru instalatiile de climatizare Pentru instalatiile de ventilare mecanica si ventilare naturala organizata. temperatura aerului exterior se va considera egala cu temperatura aerului exterior corespunzatoare lunii iulie pentru ora 14. c. 13 . In cazul instalatiilor de climatizare ea intervine si in stabilirea punctului care reprezinta starea aerului exterior vara si care rezulta confrom procedeului indicat mai sus. de gradul de nebulozitate al atmosferei. de altitudine. Radiatia solara Depinde de latitudinea geografica. Dupa cum se poate vedea si din fig. inertia termica ridicata a acestora. b. Observatie importanta. IB – 7.85. de orientarea elementului de constructie luat in consideratie si de ora zilei. este de retinut cu privire la faptul ca marea aglomeratie de locuinte din centru oraselor. Umiditate relativa a aerului exterior Fiecare localitate este incadrata dupa noul STAS intr-o zona de umiditate (in total 16 zone de umiditate relativa). IB – 8. gradul de nebulozitate al atmosferei de deasupra localitatii respective joaca un rol important in reducerea intensitatii radiatiei solare. inmultita cu coeficientul 0. face ca temperatura aerului exterior vara sa fie cu circa 2 grade mai ridicata decat temperatura aerului indicata de observatoarele meteorologice care se gasesc de regula mai la periferie sau in zone degajate. Reducerea vitezei vantului in localitati cu pana la 30% impiedica racirea normala din timpul noptii astfel ca minimele temperaturii aerului exterior sunt cu circa 5 grade superioare celor de calcul.Fig.

Radiatia solara totala (directa+difuza) pentru diferite orientari. in luna iulie la 50o latitudine nordica 14 .a. Fig. IB – 8. b.

Viteza vantului In situatia de vara viteza vantului nu prezinta importanta deosebita deoarece zilele cu insolatie puternica. In cazul catorva localitati.. respectiv b)..1)... se poate folosi pentru factorul de nebulozitate valoarea T = 4 (cu exceptia centrului localitatii unde valoarea este mult depasita) iar pentru restul localitatilor valoarea 3 (fig... 1. care hotarasc sarcina termica de vantilare sunt linistite din punct de vedere al miscarii aerului exterior. pentru localitatea respectiva.1 Londra....2..0 Paris..... IB – 8 a. pentru care exista masuratori sistematice......... 15 . Parametrii de calcul iarna a.3 Prin STAS 6648/2-70 sunt adoptate aceleasi valori pentru toate localitatile tarii. aceasta temperatura se va lua egala cu cea din STAS 1907 – 68. 5... 4... Pe aceleasi considerente... deasupra carora exista un smog permanent.... 3..Pentru marile orase sau centre puternic industrializate.... aratate in cazul verii.....1.... φ e = 80% pentru toate localitatile tarii. b... 4. d...5 Potsdam.. cunoasterea directiei predominante de bataie a vantului este bine a fi cunoscuta pentru a se putea amplasa judicios priza de aer si gura de evacuare a aerului viciat din interior.. T = 3.7 Viena....3..1 Aachen... (pct. c...... Radiatia solara iarna Nu prezinta importanta pentru instalatiile de ventilare decat in masura in care STAS 1907 – 68. T: Gdansk .....1 Florenta. 4. 4...... Umiditatea relativa a aerului exterior iarna Conform STAS 6648/2-70.. 4... 3. nediferentiate dupa gradul de nebulozitate...2. in ipoteza ca este necesara aspiratia aerului exterior tot timpul anului... pct. Totusi.. tine cont de aceasta la adaosul pentru pierderile de caldura. temperatura aerului exterior in centrul localitatilor este mai ridicata cu circa 1 grad fata de cea de calcul.. In conformitate cu STAS 6648/2-70.. Temperatura aerului exterior iarna Aceasta marime intervine atat in intocmirea bilantului termic cat si la stabilirea puctului de stare a aerului exterior. se indica in continuare factorul de nebulozitate.9 Varsovia...

Concentratia gazelor. Chiar si in cazul in care priza de aer proaspat se ia dintr-o zona verde. respectiv pentru a putea determina in mod corespunzator infiltratia de aer in cazul cladirilor inalte. de ora zilei. de exemplu). Variatia vitezei vantului pe verticala 4. vapori si praf.d. praf etc. ca instalatia de ventilare in perioada de iarna sa functioneze in suprapresiune. gaze. de functionare a acestora. se introduc in incaperi cu aerul de ventilare. se indica in fig. Viteza vantului iarna In afara de influenta asupra calculului pierderilor de caldura si asupra pozitiei relative priza la aer – cos de evacuare a aerului viciat in exterior. etc. Pentru a contracara acest ultim efect se recomanda pe langa alte mijloace constructive adoptate. vapori (de plumb.13 [m/s] (IB – 8) in care: v 10 – viteza vantului la o inaltime de 10 m de sol v H – viteza vantului la inaltimea H fata de sol H – inaltimea incaperii fata de sol pentru care urmeaza sa se determine infiltratia de aer. de starea vremii (vant. vaporilor si prafului in aerul atmosferic este foarte variabila in timp si spatiu fiind dependenta de departarea de sursele de impurificare. IB – 9 variatia vitezei vantului cu inaltimea. corespunzatoare locului de unde se aspira aerul proaspat. bioxid de carbon. Fig. 16 . ploaie). viteza vantului poate inrautati senzatia de confort interior prin marirea infiltratiei de aer rece. bioxid de sulf. Pentru intocmirea corecta a bilantului termic de iarna (sarcina de incalzire). Graficul a fost intocmit pe baza relatiei: ⎛H⎞ v H = v10 ⎜ ⎟ ⎝ 10 ⎠ 0. vaporilor si prafului in aerul exterior Concentratia gazelor. IB – 9. Odata cu aerul de ventilare se introduce in incaperi si o anumita cantitate de gaze. in raport cu viteza vantului la o inaltime de 10 m fata de sol.

vapori si praf din aerul atmosferic. In orase si mediu rural 1.mare. Bioxid de sulf 0. microbi.40 . Microorganisme.05 . sau sa fie epurat inainte de a-l introduce in incaperi. in atmosferic l/m3 buc/m3 mg/m3 A. 17 .15 . Tabelul IB – 1 Concentratia nocivitatilor in aerul exterior Nocivitatea din aerul Concentratia nocivitatilor.0 3.50 2. astfel ca este necesar uneori sa se aduca aerul de la distanta mare.. In incintele zootehnice 1. Hidrogen sulfurat 0 3.parcuri 750 .mediu rural (ploaie) 0.mediu rural (seceta) 0.zona industriala 0..1.40 .75 5. Praf . exprimate in l/m3 sau mg/m3 sunt indicate in tabelul IB – 1.oras mare 750 0. uzinelor si mai ales marilor combinate. munte 0 . Bioxid de sulf 0. bacterii .10 4.mediu rural 500 0. de la inaltime mare. Praf 50 In incintele fabricilor.5.strazi 4000 B. aerul exterior este puternic impurificat cu diverse noxe (specifice proceselor de productie si care se pot determina prin masuratori la fata locului). Amoniac 0 4.Concentratiile nominale de gaze. Bioxid de carbon . Vapori de plumb 0.orase mari: .zona de locuit 0.50 2.33 .oras mic 600 0.

nivelul de zgomot. definesc asa-numitul “confort”. Parametrii de calcul ai aerului exterior 1. elementele estetice ale incaperii. Totalitatea conditiilor interioare care conduc la alcatuirea unei ambiante in care omul sa se simta bine in timpul activitatii sau odihnei sale. umiditatea relativa corespunzatoare.C. luminozitatea incaperii. cifre valabile pentru oamenii maturi. cum ar fi puritatea aerului. metabolismul la diferite feluri de activitati. corpul omenesc prin metabolismul sau produce o cantitate de caldura care depinde in special de felul activitatii desfasurate si de temperatura mediului inconjurator. dar care variaza si cu varsta. etc. Starea de confort este influentata de asemenea de imbracaminte. 18 . Senzatia de confort este asigurata pe de o parte de anumiti factori legati de schimbul normal de caldura dintre om si mediul ambiant si care constituie “confortul termic”. preocuparea pentru asigurarea conditiilor optime de climat interior corespunzator specificului muncii desfasurate de oameni reprezinta o trasatura esentiala in dezvoltarea tehnicii ventilarii si climatizarii pe plan mondial. care asigura omului senzatia de confort termic optim cum ar fi: temperatura aerului interior. se reproduce in tabelul IC – 1. felul activitatii. varsta. In procesul arderilor interne. viteza de miscare a aerului si temperatura medie de radiatie a elementelor delimitatoare ale incaperii. astfel ca apare ca necesara crearea unor conditii care sa ofere din punct de vedere igienic. De aceea. gradul de ionizare a aerului. Din punct de vedere senzorial confort termic inseamna in primul rand lipsa senzatiei neplacute de frig sau cald iar din punct de vedere biologic confort inseamna asigurarea evacuarii caldurii interne a omului fara suprasolicitarea sistemului termoregulator. la care se adauga factorii derivati amintiti mai sus. sex. Pentru a se putea forma o imagine asupra ordinului de marime a caldurii produse de om. iar pe de alta parte de factori derivati. mediul cel mai potrivit traiului sau muncii cu randament cat mai ridicat. consitutie asigurarea confortului interior. Rezultatele numeroaselor cercetari medicale au aratat ca rolul principal in cadrul conditiilor de microclima il au un comlex de parametrii. etc. Confortul termic al incaperilor Cea mai mare parte a timpului omul isi desfasoara acitivitatea sau se odihneste in interiorul incaperilor. sexul. anotimp si altele. Asigurarea parametrilor mentionati mai sus la anumite valori corespunzatoare activitatii desfasurate de oameni.

tragere.asezat.352 374 – 504 504 .Transfer de căldură sau de curent electric care are loc într-un mediu lichid sau gazos.munca moderata la masina sau banc.munca grea de ridicare. cu deplasari scurte . prin deplasarea substanţei respective 2 Radiaţie .emisiune şi propagare în toate direcţiile a energiei sub formă de unde acustice.164 164 – 204 164 – 189 189 – 252 252 .munca usoara la masina sau banc. Conducerea autovehiculelor) . miscari puternice ale bratelor si picioarelor . insotite de deplasari scurte .deplasari de la un loc la altul cu ridicari sau impingeri scurte . Daca se are in vedere ca omul mai poate primi caldura si de la mediul inconjurator. Munca usoara Munca moderata Munca grea Se apreciaza ca. in medie circa 80% din energia produsa de corp se evacueaza catre mediul inconjurator sub forma de caldura. poate fi scris tinand seama ca pentru mentinerea temperaturii corpului omenesc la o valoare constanta este necesar ca pierderile de caldura catre mediul ambiant sa fie echivalente cu caldura interna produsa (Q M ). miscari moderate ale bratelor si picioarelor (ex.intermitenta . atunci bilantul sau termic.fenomenul trecerii cãldurii sau electricitãţii prin corpuri conducătoare 1 19 . Aceste pierderi de caldura se produc sub forma de caldura perceptibila (sensibila) – prin convectie 1 (Q vc ).munca usoara in picioare la masina sau banc in special miscari ale bratelor ..asezat.605 kcal/h. sub forma cea mai generala. scris la masina .asezat. impingere . lucru la birou. electromagnetice etc. radiatie 2 (Q r ) si conductie 3 (Q cd ) si sub forma de caldura latenta (Q l ) datorita Convecţie . 3 Conducţie .Tabelul IC – 1 Metabolismul la diferite feluri de activitate Felul muncii Activitatea Somn linistit Asezat linistit . calorice. miscari moderate a bratelor si trunchiului. 63 100 114 – 138 138 – 164 138 .munca grea continua Metabolism pers. emisiune a unui fascicul de particule.

la o anumita intensitate a activitatii fizice. caldura pierduta prin conductie este foarte mica si deci poate fi neglijata. odata cu evaporarea apei de pe suprafata pielii. atunci organismul uman este supus pericolului supraincalzirii care atrage dupa sine tulburari fiziologice la fel de grave ca si in cazul subracirii organismului. ceea ce produce tulburari fiziologice inclusiv moartea. noua diferenta de temperatura corpul este obligat sa cedeze mai multa caldura decat ii este necesar fiziologic. in raport cu celelalte marimi. ecuatia de bilant termic devine: [kcal/h] (IC – 2) Q M – Q l = Q cv + Q r = const Rezulta deci ca in principal schimbul de caldura prin convectie si radiatie determina senzatia de confort termic. adica incercand sa produca o cantitate de caldura suplimentara. Este de mentionat ca senzatiile de inconfort apar cand pierderile de caldura nu echivaleaza caldura interna produsa de organism. Nu trebuie sa se uite faptul ca omul dispune de un sistem propriu de autoreglare a echilibrului termic care la diferente relativ reduse intre Q M si Q pierderi intervine rapid. atunci organismul reactioneaza la inceput prin dilatarea porilor si marirea deci. corpul reactioneaza mai intai prin sistemul sau termoregulator. daca se considera ca Q l = const. Relatia de bilant care asigura confortul termic se poate scrie sub forma: [kcal/h] (IC – 1) Q M = Q cv + Q r + Q cd + Q l = const Trebuie sa se tina seama ca pentru aceeasi persoana. pentru a nu fi afectata caldura sa interna. care reactioneaza impotriva supraincalzirii interne sa cedeze mediului caldura acumulata. De asemeni. viteza de 20 . Se subliniaza ca. Invers. Peste aceasta limita. cunoscuta sub numele de tremurat. Daca in acest fel echilibrul termic nu este refacut. reducand in felul acesta diferenta dintre temperatura pielii si cea a mediului inconjurator. temperatura interna a organismului incepe sa scada. contractand pielea sau chiar prin diminuarea circulatiei sanguine care face sa scada temperatura pielii. Daca factorii de mediu supun corpul omenesc la un schimb mai mare de caldura. caldura interna produsa este sensibil constanta si ca. Astfel senzatia de “prea cald” apare cand Q pierderi < Q M iar senzatia de “prea rece” cand Q pierderi >Q M . a suprafetei de schimb. daca temperatura mediului inconjurator creste si impiedica corpul uman sa-si realizeze schimbul necesar de caldura cu mediul. ca in realitate senzatia de confort depinde in afara factorilor mentionati – temperatura.evaporarii transpiratiei si in buna parte datorita procesului de respiratie. Daca nici acest procedeu nu reuseste sa refaca echilibrul termic. tabloul infatisat mai sus privind reactia organismului uman in cazul cand nu sunt create conditiile normale pentru asigurarea echilibrului sau termic este deosebit de simplist. Daca si pentru aceasta. inchizand porii. si reactioneaza pentru perioade relativ scurte de timp prin intensificarea activitatii musculare. intra in functiune glandele sudoripare. umiditate.

cu aerul inconjurator de temperatura t i .miscare a aerului interior si de temperatura medie de radiatie a suprafetelor inconjuratoare – si de o serie de alti factori cum ar fi temperatura si natura pardoselilor. Schimbul de caldura prin radiatie intre corpul omenesc si suprafetele ce delimiteaza incaperea se poate scrie sub forma uzuala: [kcal/h] (IC – 4) Q r = α r φ S* (t M – Q mr ) M α r – coeficientul de schimb superficial prin radiatie φ – coeficient de iradiere S* . Intrucat pentru acelasi individ S M = const (S M – suprafata corpului omenesc) si t M = const. volumul construit ce revine unui ocupant. este determinanta viteza de miscare a aerului v i . varsta. rezulta ca pierderea de caldura prin convectie este dependenta de t i si v i . capacitatea de aclimatizare etc. α cv . intrucat se face ipoteza ca schimbul de caldura prin radiatie se poate produce intre om si elementele de constructie ale incaperii care il inconjoara complet. care constituie doi din factorii principali ai confortului termic. suprafete incalzitoare. Pentru 21 . De asemenea in aceeasi relatie (IC – 4) coeficientul de iradiere poate fi considerat φ = 1. Datorita numarului mare de factori care influenteaza starea de confort si mai ales datorita sensibilitatii diferite a oamenilor de conditiile de mediu. se poate scrie sub forma: [kcal/h] (IC – 3) C cv = α cv S M (t M – t i ) Asupra valorii coeficientului de schimb superficial prin convectie. constitutia fizica generala. felul nutritiei si activitatea musculara depusa.suprafata corpului omenesc pentru schimbul radiant.) iar θ mr fiind temperatura fiecareia din aceste suprafete. pereti interiori. care poate fi determinata cu formula: S e θ mr = ∑ n n [ºC] (IC – 5) ∑ Sn in care S n se refera la aria fircarei suprafete a elementelor de constructie ce delimiteaza incaperea (ferestre. prospetimea aerului. In relatia (IC -4) coeficientul de schimb superficial prin radiatia α r este influentata. pereti exteriori. de coeficientii de radiatie C care pot fi considerati constanti in cazul de fata ( pentru elementele de constructie si corpul omenesc). in afara de temperatura θ mr . Schimbul de caldura prin convectie al corpului omenesc de temperatura t M . etc. pardoseala. sexul. M Din aceasta relatie se desprinde dependenta lui Q r de marimea temperaturii medii de radiatie a incaperii θ mr . felul imbracamintii. diagramele complexe care stabilesc domeniul de variatie in ansamblu a parametrilor confortului termic au inca o valoare mai mult teoretica. gradientul de temperatura pe verticala. plafon.

plafon. astfel ca la scaderea unui parametru trebuie sa creasca in mod corespunzator un altul in asa fel incat Q r + Q cv = const. b. motiv pentru care in functie de destinatia incaperii si specificul activitatii desfasurate de oameni se indica in literatura de specialitate valori prescrise pentru unul sau doi dintre acesti factori. Foarte importanta este insa si uniformitatea temperaturii aerului in incaperi. simultana a acestor doua temperaturi. astfel ca a fost necesara introducerea unei notiuni noi – temperatura rezultanta sau temperatura resimtita. a. temperatura aerului interior trebuie sa fie mai ridicata cand omul este in stare de repaos si mai lejer imbracat si cu atat mai coborata cu cat omul depune un efort fizic mai insemnat tocmai pentru a permite organismului cedarea caldurii interne produse. t R Hotaratoare asupra confortului sunt atat temperatura aerului interior cat si temperatura medie de radiatie. ca si actiunea corelata a cate doi si trei din acesti factori. Corpul omenesc sesizeaza insa influenta combinata. c. Sunt cunoscute de exemplu din literatura de specialitate ca la incaperile puternic vitrate imbunatatirea senzatiei de confort se obtine prin ridicarea temperaturii aerului interior cu 2-3ºC fata de temperatura prevazuta in STAS 1907-68 sau invers in cazul incintelor incalzite prin radiatie. dar si de ventilare si climatizare. care trebuie sa faca fata rapid noilor modificari pentru a mentine constanta schimbul de caldura cu mediul ambiant. pentru ceilalti aplicandu-se limite mai largi de variatie. relatia IC – 5).mentinerea senzatiei de confort este necesara variatia corelata a factorilor principali. pardoseala) studiata si a temperaturii superficiale a corpurilor de incalzire (vezi. Temperatura medie de radiatie trebuie intotdeauna corelata cu temperatura aerului interior. 22 . mult mai mare in acest caz. Calitativ. Valoarea temperaturii medii de radiatie determina marimea schimbului de caldura radiant al omului cu mediul ambiant. Practic asigurarea tuturor acestor parametrii la valorile prescrise reprezinta un lucru destul de costisitor. Cresterea temperaturii medii de radiatie trebuie sa fie insotita de scaderea temperaturii aerului interior si invers. scaderea temperaturii aerului interior cu 1-2ºC aduce o senzatie de prospetime si vioiciune asupra ocupantilor. Variatii relativ reduse ale temperaturii aerului interior sunt sesizate imediat in organismul uman. Temperatura rezultanta (resimtita). Pe acest motiv in cele ce urmeaza se va prezenta influenta fiecarui factor asupra senzatiei de confort. Temperatura aerului interior. t i Este factorul principal asupra caruia putem actiona direct o instalatie de incalzire. Temperatura medie de radiatie. θ mr Se defineste ca medie ponderata a temperaturilor superficiale interioare a elementelor care delimiteaza incaperea (pereti.

reprezentarea grafica a diverselor legaturi.. fapt pentru care limitele admisibile in incaperi sau adoptat chiar acestea. este franata si cea de-a doua posibilitate de evacuare a caldurii interne a organismului.10. Sensibilitatea la curent este foarte diferita la oameni si dependenta in principal de varsta. Limita inferioara a umiditatii relative a aerului interior se recomanda sa fie 30. corespunzator destinatiei incaperii si felului activitatii depuse. Relatii intre parametrii confortului termic Legaturi intre doi sau mai multi parametrii ai confortului termic se pot exprima atat analitic cat si grafic. de 70%. La temperaturi obisnuite ale incaperilor (+20.. La temperaturi ale aerului interior mai ridicate.. rasa.+27ºC) si temperaturii aerului interior (circa +20. cresterea umiditatii relative incepe sa joace direct un rol negativ asupra organismului deoarece pe langa reducerea cedarii de caldura pe cale uscata.35%. v i In interiorul incaperilor este de dorit sa nu exite o miscare accentuata a aerului. Limita superioara.In cazul celor mai ridicate exigente de confort termic se recomanda ca viteza de miscare a aerului sa fie de 0. starea sanatatii.Viteza de miscare a aerului trebuie aleasa diferentiat. din motive de simplitate... Se prefera... Din acest motiv si umiditatea relativa a aerului joaca un rol redus. condensari ce favorizeaza de asemenea aparitia unor mirosuri neplacute. Acesta la stingerea corpurilor de incalzire se calcineaza producand amoniac si alte gaze care sunt sesizate de om. Apare in aceste cazuri senzatia de curent. Lipsa de miscare a aerului poate fi insa la fel de suparatoare ca si o viteza prea mare a acestuia.. De obicei deranjeaza miscarea aerului cu temperatura mai mica decat a incaperii si cand jetul este indreptat spre anumite parti ale corpului..70%. evaporare care depinde de diferenta tensiunilor vaporilor de apa corespunzatoare temperaturii medii a corpului imbracat (circa +26.22ºC). In mod normal un om cu greu poate deosebi umiditati relative cuprinse in domeniul 30.22ºC) cedarea de caldura prin evaporare este redusa. 23 . cea pe cale umeda.De obicei pentru medii linistite si cu umiditate relativ normala se calculeaza ca medie aritmetica a temperaturilor aerului interior si medie de radiatie: t + θ mr [ºC] tR = i 2 d.. sex. imbracaminte. La umiditati relative mici formarea si circulatia prafului este mutl usurata. Umiditatea relativa a aerului interior Schimbul de caldura al omului cu mediul ambiant se face si prin evaporarea apei la suprafata pielii. etc.. e. 2.0. se recomanda pentru a impiedica condensarea vaporilor de apa din aerul incaperii la atingerea suprafetelor mai reci.15 m/s. Viteza de miscare a aerului din incaperi.

i i . t i si viteza de miscare a aerului din incapere in zona de sedere. IC-4.30 m/s. Trebuie avuta insa in vedere sensibilitatea diferita a oamenilor fata de miscarea aerului. Dependenta dintre temperatura aerului interior t i si temperatura medie de radiatie. Dependenta dintre temperatura aerului interior..a. senzatia de curent aparand la unele persoane la viteze foarte miciale acestuia. t i . Dependenta dintre temperatura aerului si umiditatea relativa corespunzatoare b. Dependenta dintre temperatura aerului interior t i si umiditatea relativa φ i . Se poate observa ca odata cu cresterea temperaturii aerului se mareste caldura eliminata de corpul uman prin transpiratie. Datorita faptului ca diversele parti ale corpului au sensibilitate diferita. evaporarea la suprafata pielii este franata si apare zaduful. se recomanda ca viteza aerului sa nu depaseasca 0.+25oC. Figura IC – 2. Dependenta dintre temperatura medie de radiatie si temperatura aerului c. Confortul termic dupa cum se vede este indicat sub forma unei zone cu limite largi pentru a satisface un numar cat mai mare de persoane. v i este aratata in fig. IC – 2. in afara cazurilor in care se depune o activitate fizica. θ mr . este indicata in figura IC -1 dupa Lancaster-Castens (modificata de Ruge). t i . este indicata dupa Nielsen si Petersen in fig. Zona din dreapta verticalei x = 12 g/kg. IC – 3.. ca domeniu in care apare 24 . x i si in care pe baza masuratorilor experimentale sunt puse in evidenta doua zone. Pe masura ce umiditatea relativa creste. este reprezentata in diagrama i-x dependenta dintre φ i . IC – 1. Senzatia de curent este resimtita in general in situatiile v i . Fig. Se va cauta deci sa se evite ridicarea temperaturii aerului interior cand umiditatea relativa este necesara din anumite considerente sa fie mare. Temeraturea medie a aerului se recomanda sa nu iasa in afara limitelor +15. In fig. de deasupra curbei.

sub forma: (IC-6) t echiv = c 1 t i + c 2 t i ’ + c 3 θ mr ± c 4 wn unde: t i . echivalenta. θ mr – temperatura medie de radiatie a suprafetelor inconjuratoare. c 3 – constante de echivalenta c 4 – constanta (exponent) de echivalenta si omogenizare a termenului w – viteza de miscare a aerului interior. t i ’ – temperatura aerului dupa termometrul uscat. cercetarile au avut in vedere exprimarea starii de confort prin formule sau diagrame complexe care sa tina cont de 2. efectiva corectata. IC – 3. 3 sau chiar toti cei 4 parametrii importanti. Criterii de apreciere a confortului termic Numeroase cercetari efectuate in ultimii ani asupra acestei probleme.. Cu observatia ca in loc de umiditate relativa se poate folosi temperatura dupa termometrul uscat si dupa termometrul umed. c 1 . In functie de numarul de factori de care au tinut seama si de modul conceput pentru masurarea lor au aparut o serie de temperaturi “de echivalenta” cum ar fi: rezultanta efectiva. Studiul efectelor pe care le au conditiile de microclimat asupra omului si a rezultatelor muncii sale.25 kcal/kg. au abordat in general doua directii si anume: Stabilirea unor indici tehnici care sa exprime cat mai cuprinzator senzatia de confort. Fig. IC – 4. ca domeniu in care activitatea nu mai este posibila. a aparut ideea ca factorii de mediu pot fi exprimati printr-o temperatura echivalenta. Dependenta dintre temperatura umiditate relativa si entalpie 3. respectiv umed. Dependenta dintre temperatura si viteza de miscare a aerului Fig. operativa sau 25 . c 2 .zapuseala si zona de deasupra entalpiei i = 24. In privinta primei probleme enuntate..

dar t i nu va depasi valoarea de 31ºC. valori necesare la stabilirea conditiilor de microclimat in incintele ventilate sau climatizate. ducand in general la cresterea productivitatii muncii. factorii care conditioneaza realizarea bilantului termic al omului trebuie asigurati la anumite valori sau sa fie mentinuti intre anumite limite in functie de importanta lor.temperatura medie a aerului. se vor indica in paragraful urmator anumite criterii si valori pentru principalii parametri care contribuie la realizarea starii de echilibru termic a corpului omenesc. . dar t i nu va depasi valoarea de 33ºC. Parametrii de calcul vara Asa cum s-a mentionat la paragraful anterior pentru realizarea starii de confort termic corespunzatoare unui anumit specific de activitate. Se indica mai jos modul de stabilire a acestor valori – denumite parametrii de calcul – si prescriptiile normelor noastre cu privire la ele. ca nu a fost fixata o metodologie privind aprecierea confortului cu aplicare universala. a. ceea ce face ca la alegerea lor sau la strictetea de mentinere a lor sa intervina si considerente economice. fara cerinte tehnologice speciale: (IC – 7) t i = t em + Δt unde: t em . separat pentru situatie de vara si iarna. Apreciindu-se ca cercetarile destul de vaste asupra primei probleme au inca o valoare mai mult teoretica. t i Prin aceasta se intelege temperatura aerului masurata in centrul incaperii la inaltimea de 1.pentru incaperi cu degajari mari de caldura (peste 20kcal/m3h) Δt = 5ºC. limiteaza defectarea masinilor provocate de lipsa de atentie. In tehnica ventilarii. diferenta de temperatura admisibila pentru aerul interior. Δt = 3-5ºC. pentru situatia de vara se adopta una din urmatoarele temperaturi: .temperatura a termometrului sferic. contribuie si la reducerea numarului de rebuturi. conform STAS 6648-70. Pentru fiecare caz in parte s-au intocmit si diagrame cu ajutorul carora se poate aprecia starea de confort. si anume: . Se atrage de asemenea atentia ca acesti parametrii constituie date de baza in proiectarea instalatiilor de ventilare si climatizare.pentru incaperi cu degajari relativ mici de caldura (sub 20kcal/m3h) se va considera Δt = 3ºC. In privinta celui de-al doilea aspect al problemei rezultatele par mai spectaculoase si cu aplicabilitate imediata in sensul ca unele cercetari au aratat ca asigurarea conditiilor optime de microclimat la locul de munca in afara de efectele fiziologice pozitive pe care le are asupra ocupantului.5 m de la pardoseala. 4. 26 . Temperatura interioara de calcul.pentru incaperi ventilate mecanic sau natural.

Valoarea maxima a umiditatii relative este limitata in functie de temperatura aerului interior.. Cercetarile fiziologice si tehnologice tind insa din ce in ce mai mult sa indice valori pentru perechi de factori de confort. cum ar fi spre exemplu in cazul urmatoarelor procese tehnologice: t[ºC] φ[%] . in perioada de vara omul este sensibil la trecerea de la cald (din exterior) la mai rece (in interior).etalonarea si controlul aparaturii si instrumentelor de precizie 20 45 – 50 27 . Pentru calculul instalatiilor de climatizare se adopta pentru φ i valori de ordinul 50..pentru incaperi social-culturale climatice.prelucrarea pieselor de precizie 24 45 – 50 .. in afara implicatiilor de ordin economic. De obicei la incaperile climatizate diferenta de temperatura dintre exterior si interior nu trebuie sa depaseasca 6. se adopta temperatura interioara dupa indicatiile tehnologilor. unele laboratoare) umiditatea relativa a aerului interior este prescrisa la anumite valori. alimentara. realizate pentru asigurarea confortului termic: 20 + t ev ti = (IC-8) 2 unde: t ev – temperatura exterioara de calcul vara. justificate din punct de vedere tehnologic.. motiv pentru care si prescriptiile cele mai amanuntite sunt date pentru acest parametru. In cazul in care acestia indica intervale mai largi de temperatura. Dintre toti factorii care conditioneaza confortul interior.7ºC. In general nu este indicat sa se adopte temperaturi interioare mai scazute decat cele rezultate din relatia IC-8 deoarece.. b. φ i In cazul instalatiilor de confort umiditatea relativa a aerului din incaperi poate fi cuprinsa intre 30% si 70%. temperatura prezinta importanta cea mai mare. constructoare de masini – prelucrari de mare precizie. se adopta temperatura cea mai apropiata de cea necesara asigurarii confortului termic al mincitorilor. stabilita conform paragrafului IB-2. Pentru incaperi de productie in care procesele tehnologice cer anumite conditii de microclima.fabricarea si ajustarea instrumentelor de precizie 20 – 24 45 – 50 .60%. in vederea evitarii senzatiei de zapuseala: 22 23 25 26 (ºC) ti φi 70 67 60 56 (%) Se mentioneaza ca in cazul unor incaperi de productie climatizate (industria usoara. Umiditatea relativa a aerului interior.

.. biliard. –uri 2..5 grd...asamblarea aparatelor de masura si control 20 45 – 50 Unele cercetari ridica problema limitarii diferentei de temperatura intre cap si picioare la maxim 2.18 18.20 20 15.. vestibuluri Vestiare..18 18. concerte Expozitii Muzee Sali de sah.20 15.20 20 18 28 2 1. conferinte. Viteza de miscare a aerului Dupa cum s-a aratat... Scoli.20 18. facultati Sali de clasa Laboratoare Amfiteatre. Tabelul IC-2 Temperatura aerului interior in incaperile cladirilor civile.. sau este prescrisa la alte valori considerente tehnologice. t i Este indicata corespunzator destinatia incaperii in tabelul IC-2. dusuri W.. 5...22 18. Parametrii de calcul iarna a... fiind dependenta de temperatura interioara adoptata.15 – 0. vestibuluri 3. crt 1 Denumirea incaperii Temperatura 3 20. c.. sali de desen Ateliere - . in ºC Nr.18 22 15. holuri.20 18....20 18..C.. Temperatura de calcul a aerului interior. Institutii culturale Sali de adunare.30 m/s..20 15.20 18... sali de conferinte Camere de lectura.20 16. tenis de masa Garderobe.. Institutii publice si administrative Birouri Sali de conferinte si festivitati Sali de lectura Depozite de carti Arhive Garderoba. viteza aerului in zona de lucru (de sedere) este cuprinsa intre 0.20 16.. ceea ce poate avea implicatii serioase asupra modului de distribuire a aerului. holuri...

biliard.. foaiere. garderobe Bai si dusuri Birouri Sali de lectura. teatru Garderobe. maternitati Rezerve.18 22.12 18 10 29 .. costume Cabinete de proiectie Camera de acumulatori - 20. clinici.. Holuri.. frizerii Magazii..... Teatre. calcatorii 6...24 22 25 22 22 24 24 20 18 18. dusuri.24 24 22.. Crese. sali de mese Bai si dusuri Cabinete medicale Camere pentru rufe curate Camere pentru rufe murdare Bucatarii 5. Roentgen Hidroterapie Bai. Spitale.. vestiare 7. gradinite Camere de joc in crese.20 10.20 20 24 24 16.18 16.- Sali de gimnastica 15. sali de asteptare Sali de operatie si nastere Sali pentru masaje Electroterapie. cinematografe Sali de cinematograf. vestibuluri Depozite de decoruri... saloane pentru sugari Camere......22 20 18..22 18 22 20.15 18 15. tenis de masa Restaurante. cofetarii. sah. saloane pentru chirurgie Camere....20 22 22. saloane pentru lauze Cabinete medicale. depozite Ateliere Spalatorii.18 8.10 4... vestibuluri.. saloane pentru bolnavi Rezerve. camine Camere Holuri. gradinite Dormitoare.

..Garaje pentru parcare si reparatii 22 40 50 60 22 22...18 8....Garaje .18 22.22 20.. paine...8..20 5. restaurante.24 22 16. odihna dupa baie Hale de inot Cabinete medicale...imbracare. Viteza de miscare a aerului Pastreaza aceleasi domenii ca si vara in functie de specificul instalatiei de ventilare..18 15. Spalatorii mecanice de rufe Sali cu masini de spalat Sali cu masini de calcat Sali pentru dezinfectare Camere pentru reparat rufe Depozit de rufe murdare Depozit de rufe curate Uscatorii 11.10 18 20.. Se mentioneaza insa ca in cazul instalatiilor de ventilare mecanica la temperaturi ale aerului refulat sub 25ºC pot aparea senzatii de curent... c. cantine Magazine diverse Magazine pentru alimente Sali de mese Depozite Garderobe Bucatarii Sali pentru prepararea carnii. zarzavaturi Sali pentru taiat carne. Bai publice Bai. Umiditate relativa Se alege tot in functie de temperatura interioara sau in functie de procesul tehnologic. spalat vase 10....22 15 18 15 16..22 15.15 18. dusuri Bai de abur Bai de aer cald Bai de aer fierbinte Camere de dezbracare . sali de masaje Depozit de rufe curate Depozit de rufe murdare 9. Magazine.Garaje pentru parcare . fapt care a 30 ...18 20.24 5 15 b...10 18 10..

In afara de aerul umed. D. care trebuie sa aleaga sisteme de distributie a aerului prin care sa se evite formarea curentilor de aer la nivelul pardoselii sau prin amplasarea corpurilor de incalzire sau a dispozitivelor de introducere a aerului. Senzatii neplacute – asa zisa “radiatie rece” – poate fi provocata de asemeni de ferestre mai ales cand locurile de sedere sau de munca se gasesc in imediata apropiere a acestora. in functie de temperatura sa aerul umed poate fi nesaturat. saturat sau suprasaturat. Compozitia aerului uscat este practic 79% si 23% ca participatii volumetrice. se poate afirma ca ea este dictata in general de gradul de confort pe care ni-l propunem sa-l asiguram cu instalatia de ventilare sau climatizare. de durata de expunere (sedere) si mai ales de viteza curentilor de aer la nivelul pardoselii. Este vorba de senzatia de inconfort pe care o pot provoca pardoselile reci. Iata de ce. d. devine parametru de calcul efectiv al bilantului termic. sa se urmareasca ridicarea temperaturii superficiale pe suprafata interioara a elementelor de delimitare spre exterior mai reci. aerul atmosferic poate sa contina impuritati sub forma unor substante in stare gazoasa sau sub forma de praf. problema legata strict de izolare termica a elementelor delimitatoare si uneori de sistemul de incalzire adoptat. care pot provoca senzatii fiziologice neplacute. adica dintr-un amestec de gaze (“aer uscat”) si vapori de apa. Aceste efecte neplacute pot fi combatute partial prin mijloace constructive – izolare mai buna a pardoselilor si ecranarea ferestrelor la exterior sau interior – dar si prin grija inginerului de instalatii. temperatura medie de radiatie. de prezenta surselor si agentilor care produc si raspandesc in atmosfera libera aceste impuritati.impus ca solutie in multe cazuri micsorarea debitului ventilat in perioada de iarna care atrage dupa sine nu numai micsorarea vitezei de miscare a aerului dar si cresterea temperaturii de refulare. senzatii ce pot fi amplificata de natura materialului din care este facuta pardoseala. Aerul umed 1. Printre substantele chimice in stare gazoasa se pot intalni: 31 . pentru obiective mai pretentioase. respectiv 77% si 23% ca participatii gravimetrice. In afara valorii globale a temperaturii medii de radiatie este necesar sa se sublinieze doua aspecte legate de aceasta problema. Concentratia in aer a acestora substante care polueaza atmosfera este dependenta de conditiile locale. Temperatura medie de radiatie – θ mr In ceea ce priveste temperatura medie de radiatie a suprafetelor inconjuratoare. Dupa continutul de vapori de apa din amestec. Compozitia aerului atmosferic Aerul atmosferic pur este format din “aer umed”.

gazelor si vaporilor de apa din amestecul care formeaza aerul umed li se pot aplica legile gazelor perfecte. in problemele urbane. de diluarea noxelor. este privit in toata complexitatea lui. Dat fiind participatiile reduse ale substantelor chimice in stare gazoasa si ale prafului in aerul atmosferic pentru multe probleme din tehnica ventilarii si climatizarii se alege drept suport fizico-matematic al acestuia.. etc. temperatura. etc. Pentru gaze acesta este posibil din cauza temperaturii lor foarte ridicate in raport cu cea de lichefiere pentru vaporii de apa deoarece presiunea partiala a acestora este foarte mica in raport cu presiunea totala a amestecului. de factorii climatici (vant. intalnit mai frecvent in regiunile industriale in care se ard carbuni inferiori. care este un rezultat al arderilor incomplete si provine de la instalatiile de incalzire. umiditatea. vegetala sau animala. in problemele de poluare a zonelor industriale si a centrelor urbane. caldura specifica si entalpia. presiunea totala rezulta din insumarea presiunii aerului uscat (p a ) si a vaporilor de apa (p v ) (IF – 1) p = pa + pv In instalatiile de ventilare si climatizare presiunea aerului nu este uniforma. etc. odata cu gazele esapate de autovehicule. in problemele legate de filtrarea aerului. Acesta usureaza calculele privitoare la parametrii aerului umed si a diverselor procese de tratare ale acestuia. Acizi (sulfuric. unele portiuni fiind in suprapresiune iar altele in subpresiune fata de 32 . Aerul umed este caracterizat prin urmatorii parametrii: presiunea. Praful. care provine din descompunerea substantelor organice. ploaie) si de distanta fata de sursa de producere. Bioxidul de sulf.oxidul de carbon. Parametrii de stare ai aerului umed In limitele de temperatura si presiune care se intalnesc in tehnica ventilarii si climatizarii. constituientul sau principal si anume aerul umed. diverse procese industriale. poate fi de natura minerala. densitatea. - a. azotic. aerul atmosferic. 2. a caror concentratie in aerul atmosferic depinde in special de distanta fata de sursele de viciere. Dar nu in toate problemele aferente ventilarii si climatizarii este posibila aceasta simplificare. in problemele legate de puritatea aerului. Amoniacul. clorhidric. Dimpotriva. ca mediu ambiant. concentratia sa in aerul atmosferic fiind functie de marimea particulelor. Presiunea aerului Conform legii lui Dalton presiunea totala (p) a amestecului rezulta din insumarea presiunilor partiale ale componentilor acestuia: in cazul aerului umed deci.) sau alte substante chimice.

t’. Temperatura aerului Deosebim urmatoarele temperaturi ale aerului: temperatura dupa termometrul uscat. Umiditatea aerului Marimile care exprima umiditatea aerului sunt: continutul de umiditate. Mai este definita ca fiind temperatura de saturatie adiabatica a aerului umed. este temperatura indicata de un termometru obisnuit. Temperatura dupa termometrul umed. Tabelul IF – 1 Variatia presiunii barometrice (B) cu altitudinea (h) h 0 200 400 600 800 1000 1500 2000 2500 3000 (m) B 760 74214 72463 70745 69060 67408 63417 59620 56010 52577 (mm Hg) b. racit izobar.presiunea atmosferica. de o anumita clasa de precizie. umiditatea specifica. se considera in intreaga instalatie aceeasi presiune egala cu presiunea barometrica B. Continutul de umiditate (x) este masa vaporilor de apa continuti intr-un kilogram de aer uscat: ⎡ kg vapori ⎤ G x= v ⎢ (IF – 2) G a ⎣ kg aer uscat ⎥ ⎦ sau G ⎡g⎤ d = 1000 v ⎢ ⎥ G a ⎣ kg ⎦ 33 . este temperatura masurata cu un termometru de o anumita clasa de precizie. al carui bulb este infasurat intr-un tifon imbibat cu apa. iar pentru aer saturat t = t’ = t τ . t. este temperatura pentru care presiunea partiala a vaporilor de apa din aerul umed de o anumita temperatura si continut de umiditate. t τ . Presiunea atmosferica descreste cu altitudinea asa cum se observa si din datele cuprinse in tabelul IF – 1. c. umiditatea absoluta si umiditatea relativa. Temperatura punctului de roua. eroarea fiind in general sub 1%. Totusi pentru calculele practice in majoritatea cazurilor. Pentru aer nesaturat t > t’ > t τ . protejat impotriva radiatiilor. devine egala cu presiunea lor de saturatie sau reprezinta temperatura la care incepe condensarea vaporilor de apa la racirea izobara a aerului umed.

la aceeasi temperatura si presiune barometrica. in timp ce masa aerului uscat ramane constanta.622 v (IF – 3) pa Tinand seama de presiunea barometrica B = p a +p v relatia (IF – 3) devine: pv (IF – 4) x = 0. respectiv in M K f S) R a = 287 [J/kg K] sau R a = 29.06 [kgf m/kg grd] rezulta p x = 0. nu la kilogramul de amestec. astfel incat masa amestecului se schimba. deci se masoara prin greutatea specifica (γ) a vaporilor de apa din amestec: p (IF – 6) a = γv = v R vT R R Umiditatea relativa (φ) este raportul dintre cantitatea de vapori de apa continuti intr-un metru cub de aer umed si cantitatea de vapori de apa corespunzatoare saturatiei. Continutul de umiditate x nu este o marime specifica a amestecului intrucat raportarea se face la kilogramul de aer uscat. Aceasta inseamna ca umiditatea relativa se exprima prin raportul dintre umiditatea absoluta si cea corespunzatoare saturatiei: γ φ= v (IF – 7) γS Tinand seama de ecuatia de stare 34 .I.27 [kg m/kg grd] si pentru vaporii de apa R v = 462 [J/kg K] sau R v = 47.Se observa ca masa vaporilor de apa este raportata la kilogramul de aer uscat si nu de aer umed. Umiditatea specifica (ξ) a aerului umed exprima continutul de vapori de apa dintr-un kilogram de amestec: Gv x ξ= = (IF – 5) Ga + G v 1 + x Umiditatea absoluta (a) reprezinta greutatea vaporilor de apa continuti intr-un metru cub de aer umed. Aplicand ecuatia de stare rezulta: G p V R T R p x= v = v = a = a v G a R vT pa V R v pa in care luand pentru constanta caracteristica a aerului uscat (in S.622 B − pv Umiditatea specifica a aerului umed. Aceasta usureaza calculele deoarece majoritatea transformarilor de stare ale aerului sunt insotite de variatii ale umiditatii.

622 (IF – 10) B − ϕ pS d.293 · 9. Pentru temperatura de 0ºC si presiunea barometrica B = 760 mm Hg.0129 v Rv de unde rezulta ca greutatea specifica a aerului umed γ este mai mica decat cea a aerului uscat.81 = 12. pentru aceeasi presiune barometrica si temperatura. De obicei se lucreaza cu valori medii ale caldurii specifice. In tehnica ventilarii si climatizarii aerului procesele se considera izobare datorita faptului ca variatiile de presiune fata de presiunea atmosferica sunt neinsemnate. expresia (IF – 4) a continutului de umiditate devine: ϕ pS x = 0. (c p ) Caldura specifica variaza cu temperatura si presiunea. Caldura specifica a aerului umed. corespunzatoare domeniului de variatie al temperaturii la presiune constanta: t ⎡ kcal ⎤ ⎡ kJ ⎤ 1 2 c pm = c p ⋅ dt ⎢ sau ⎢ (IF – 14) ∫ ⎥ ⎥ t 2 − t1 t ⎣ kg grd ⎦ ⎣ kg K ⎦ 1 Pentru domeniul temperaturilor obisnuite intre -20 si +80ºC se pot lua urmatoarele valori medii: 35 .φ= exprimand procentual p v R vT p v ⋅ = R v T pS pS (IF – 8) pv (%) (IF – 9) pS Cu aceasta. greutatea specifica a aerului uscat este γ a = 1. Greutatea specifica a aerului umed (γ) Tinand seama ca G + Gv γ= S = γa + γ v (IF – 11) V se ajunge la expresia greutatii specifice a aerului umed sub forma p p 1 ⎛ B − pv pv ⎞ ⎟ γ= v + v = ⎜ + R a T R vT T ⎜ R a Rv ⎟ ⎠ ⎝ de unde: B p ⎛ 1 1 ⎞ ⎟ γ= (IF – 12) − v⎜ − R aT T ⎜ R a R v ⎟ ⎠ ⎝ Folosind valorile si relatiile de mai sus: p (IF – 13) γ = γ a – 0.68 N/m3 φ = 100 e.293 kgf/m3 sau γ a = 1.

uscare. Entalpia aerului umed (i.30 [kcal/kg] (IF – 18) in care r 0 este caldura latenta de vaporizare a apei (la 0ºC). etc) se face folosind diagramele 36 . adica: c p = c pa + x·c pv = o. Diagrame pentru aerul umed a. ( ) 3. rezolvarea problemelor de schimbare a starii aerului in incaperi in procesele de tratare a acestuia (incalzire.30) x]= = t + (1.24 + 0.84t + 2501) x [kcal/kg] (IF – 22) Se mentioneaza ca in lucrare se foloseste tot simbolul „i” si pentru entalpia nespecifica „I”.44t + 597. racire.30) x [kcal/kg] (IF – 21) Exprimata in sistemul international de unitati (SI).24 kcal/kgf grd ≅ 1 kJ/kg K pentru vapori de apa c pv = 0.84 kJ/kg K Caldura specifica a aerului umed va fi: 1 ⋅ c p + x ⋅ c pv (IF – 15) cp = 1+ x si deoarece x<<1 se lucreaza cu caldura specifica raportata la kg aer uscat. Entalpia specifica a aerului umed va fi: c p t + c p v t + r0 x i +i i= a v = a (IF – 19) 1+ x 1+ x Ca si in cazul continutului de umiditate x.44 x (IF – 16) f.24t + (0.1868 [0.015 kg/kg) se poate considera cu aproximatie acceptabila pentru calculele practice ca valoric I≈i. umidificare.44 [kcal/kg grd] ≅ 1.44 t + 597. deoarece x<<1 kg/kg (in mod curent x<0. Generalitati In proiectarea instalatiilor de ventilare si climatizare. I) Pentru domeniile de temperatura intalnite in tehnica ventilarii si climatizarii.44t + 597. De altfel.24t + (0. entalpia aerului umed este: I = 4.- pentru aer uscat: c pa = 0. entalpia specifica a aerului uscat este: (IF – 17) i a = c p a ·t = 0. entalpia aerului umed se obisnuieste sa se raporteze la kilogramul de aer uscat astfel incat se foloseste relatia: I = c pa t + (c pv t + r 0 ) x (IF – 20) sau cu valorile aratate anterior: I = 0.24 t [kcal/kg] iar cea a vaporilor de apa: i v = c p v t + r 0 = 0.

24 t A conform relatiilor (IF – 23. dupa sistemul de unitati de masura folosit.622 + x) 37 . Este construita in coordonate oblice cu un inghi intre acestea de obicei de 135º. pentru ventilare si climatizare este interesant intervalul de temperaturi intre -20ºC si +70ºC. In presiuni barometrice (760 mmHg etc). Analiza coeficientului unghiular al izotermelor: ∂x = 0. i E = 0. se reaminteste ca pentru trasarea izotermelor se foloseste relatia (IF – 20) sau (IF – 22). se face astfel incat sa apara cat mai clar anumite zone ale diagramei corespunzatoare domeniului lor de folosinta. folosind efectiv relatia: I = 0. Pentru reducerea dimensiunilor diagramei axa reala a absciselor nu se figureaza.pentru aer umed. pe baza relatiei (IF – 10) din care rezulta: B⋅ x ϕ= (IF – 26) pS (0.46t + 595) 10-3d (IF – 24) Modul de trasare a izotermei i A ce trece printr-un punct A de stare a aerului poate fi urmarit in figura IF – 1.46t + 595 ∂x arata ca acesta variaza cu temperatura aerului si deci izotermele nu sunt paralele intre ele. Fara sa se intre in amanunte legate de constructia diagramei. scara pentru continutul de umiditate x fiind trecuta pe o dreapta auxiliara ON’ (fig. formand un fascicol divergent.24t + (0. entalpiile (i sau I). Aceasta izoterma intalneste ordonata in punctul E avand x E = 0 si deci. iar pe axa ordonatelor. 24). Alegerea axelor de coordonare.24t + (0. Pe axa absciselor sunt trecute valorile continutului de umiditate (x in diagrama Mollier si d in diagrama Ramzin). diagrama i-t (Muller sau Holm) si diagrama x-t (Carrier).Diagrama i-x (si i-d) Aceasta diagrama este cel mai des folosita in tara noastra. b. IF – 1) perpendiculara pe axa ordonatelor. rectangulare sau oblice.622 S (IF – 25) B − pS iar celelalte curbe de umiditate relativa avand φ<1. Curba de saturatie φ = 1 se traseaza pe baza relatiei: p x S = 0. Acestea contribuie la scurtarea timpului de proiectare fara ca erorile care sunt unei metode grafice sa depaseasca pe cele admisibile in thenica. Dintre diagramele pentru aer umed care au o circulatie mai larga pot fi amintite: diagrama i-x (Mollier) sau i-d (Ramzin). cu observatia ca la constructia diagramei Mollier a adoptat alte valori pentru c pv si r 0 .46t + 595) x (IF – 23) in timp ce Ramzin a folosit relatia: I = 0.

x. φ) o anumita stare a aerului umed daca se cunosc doi din acesti parametrii si bineinteles presiunea barometrica B. care apare in acest domeniu. Astfel spre exemplu starea aerului dintr-o incapere cu t A si φ A date este complet definita daca dupa ce se figureaza in diagrama 38 .Figura IF – 1.622 + x dedusa din (IF – 10) Folosind diagrama i-x se poate defini complet prin toti parametrii sai (i. asa cum se va arata mai departe. t. ele frangandu-se la φ = 1 si urmand o directie foarte apropiata de i = const. Constructia diagramei i-x Curba de saturatie φ = 1 imparte diagrama in doua zone si anume zona de aer umed nesaturat cu φ<1 si zona de suprasaturatie (sub curba φ = 1) denumita si „zona de ceata” din cauza fenomenului de condensare a vaporilor de apa sub forma de picaturi. Diagramele i-x (fig.. In zona de ceata a diagramei i-x izotermele isi schimba directia fata de cea din zona de nesaturatie. IF – 2 si 3) cuprind si nomograme pentru determinarea presiunilor partialeale vaporilor de apa cpnstruite pe baza relatiei: Bx (IF – 27) pv = 0.

iar cu aproximatie temperatura aerului dupa termometrul umed t 'A . IF – 4. se citesc direct ceilalti parametrii i A . pentru o gama larga de valori ε. directiile proceselor de schimbare a starii aerului corespunzatoare acestora. tinand seama ca: ΔQ t = L (i 2 . Reprezentarea unei stari A in diagrama i-x Scara unghiulara a diagramei i-x. IF – 5). IF – 4). pentru un kilogram de aer uscat variatiile: Δi = i 2 – i 1 Δx = x 2 – x 1 Caracterul procesului de schimbare a starii aerului in acest caz poate fi exprimat prin raportul de termoumiditate Δi ⎡ kcal ⎤ ε= Δx ⎢ kg ⎥ ⎣ ⎦ sau daca debitul de aer este L.i 1 ) = L Δi ΔG v = L (x 2 – x 1 ) = L Δx rezulta Δi ΔQ t ε= = (IF – 28) Δx ΔG v In diagrama i-x. temperatura punctului de roua t τ A . la starea finala B. obtinandu-se. Aceste directii (raze) ale proceselor sunt capetele extreme ale unor drepte ce converg in punctul 0 (cu i=0. Fig. exprima directia proceselor de schimbare a starii aerului ca urmare a preluarii (sau cedarii) caldurii si umiditatii. este insotita de cresterea entalpiei de la i 1 la i 2 si de creserea continutului de umiditate de la x 1 la x 2 . kg/h. t=o) al diagramei.punctul de stare A. Aceasta reiese BD + DC Δi din figura IF–5 din care: tgα1 + tgα 2 = = =ε Δx AD Pe scara marginala a diagramei i-x sunt trasate. Astfel trecerea aerului de la starea initiala A (fig. Pe aceeasi diagrama se pot citi si presiunea partiala a vaporilor de apa p vA . raportul de umiditate ε este exprimat prin coeficientul unghiular al dreptei AB care reprezinta schimbarea starii aerului. x=o. x A (fig. 39 .

∞. dreapta ce trece prin unul din punctele de stare ale aerului (starea initiala sau finala).Fig. Valorile ε pentru unele procese particulare se stabilesc dupa cum urmeaza si sunt reprezentate in diagrama i-x din fig.procesele din zona II au ε<0 deoarece Δi>0 si Δx<0 Fig. Daca se cunoaste valoarea ε = ΔQ t /ΔG v = Δi/Δx. Zonele diagramei i-x . in diagrama i-x a schimbarii de stare a aerului dupa directia ε. rezulta ε = +∞. . . Reprezentarea. IF – 6) sunt delimitate de dreptele x = const si i = const.pentru procese dupa i = const: 40 .procesele din zona IV au ε<0 deoarece Δi<0 si Δx>0. IF – 5. iar pentru Δi>0 incalzire.pentru procese dupa x = const Δi Δi ε= = =±∞ Δx 0 cu mentiunea ca pentru cele avand Δi<0 (racire) rezulta ε = . IF – 6. Fiecare din cele patru zone astfel stabilite se caracterizeaza prin valori pozitive sau negative ale raportului corespunzator proceselor ce se pot trasa din punctul A in campul fiecarei zone.procesele din zona III au ε>0 deoarece Δi<0 si Δx<0 .procesele din zona I au ε>0 deoarece Δi>0 si Δx>0. IF – 7: . Astfel: . Zonele diagramei i-x (fig. procesul respectiv poate fi usor de trasat pe diagrama printr-o dreapta paralele cu directia ε din scara marginala.

astfel incat practic poate fi considerata paralela cu i = const. Deoarece se lucreaza cu temperaturi relativ mici.24t + (0. c.3)x 1 ]= = (0.3 Δx Δx iar in cazul particular t = 0. → ε = 597.pentru izotermele din zona de ceata. tinand seama de valoarea variatiei entalpiei: i = i 2 = i 1 = [0. cele doua stari A si A’ avand aceeasi temperatura t 1 . Dreptele de entalpie constanta sunt paralele cu axa absciselor. adica: Δi = c a t 1 Δx unde caldura specifica a apei c a = 1. Dreapta φ = 0 se suprapune peste dreapta x = 0.3)x 2 ] = = [0.44t + 597. se separa Δx kg/kg de aer uscat sub forma de picaturi de apa.3)Δ9 ε= = = 0. avand in ordonata entalpiile i iar in abscisa temperaturile t ale aerului umed. Dreptele de continut de umiditate constant sunt inclinate fata de axa absciselor si pot fi considerata ca paralele pentru domeniul de folosire al diagramei. iar izotermele sunt paralele cu axa ordonatelor. In fig. Atunci Δi t1Δx ε= = = t1 Δx Δx este directia izotermei de ceata. starea aerului suprasaturat (punctul A din diagrama din fig IF – 8) fiind instabila. Diagrama i-t Aceasta diagrama este trasata in coordonate rectangulare.24t + (o.44t + 597. Este construita pentru o anumita presiune barometrica folosind aceleasi relatii de baza ca si pentru diagrama i-x. IF – 9 este reprezentata diagrama i-t. In aceasta situatie variatia entalpiei va fi data de entalpia apei separate.44t + 597.ε= Δi 0 = =0 Δx Δx .pentru procese izoterme din zona de nesaturatie (φ<1).44t + 597.3) Δx se obtine: Δi (0.3 . 41 .44t + 597. astfel incat aerul saturat poate fi reprezentat prin punctul A’ de pe curba φ = 1. atunci izoterma de ceata este foarte apropiata de dreapta de entalpie constanta cu ε = 0.

care sunt mult mai inclinate fata de axele de coordonate. Fig. Dreptele de temperatura dupa termometrul umed t’ = const. E. Tratarea aerului cu apa a. Diagrama lui Carrier. Dupa miscarea de rotatie din camera de rotire.. la ajutajul de iesire. 42 . se frang in dreptul curbei de saturatie φ = 1 si devin aproape orizontale (dupa t’ = const. se pot trasa dreptele x = const. Grosimea acestei pelicule se micsoreaza pe masura departarii de ajutaj pentru ca apoi. in diagrama i-t. In acest mod.) in zona de suprasaturatie. Pulverizarea apei Pulverizatoarele centrifugale folosite la pulverizarea apei in camerele de tratare a aerului sunt prevazute cu un canal tangential de intrare a apei in camera de rotire (numita si camera de turbionare) si cu un orificiu de iesire a apei. Ca si in cazul diagramei i-x. Diagrama i-t fig. sunt acceptate ca paralele cu dreptele de entalpie i= constant. In campul diagramei. Diagrama x-t Aceasta diagrama (fig. formandu-se picaturi. in zona de nesaturatie sunt trasate de asemenea curbele de umiditate relativa constanta. curba φ = 0 suprapunanduse cu axa absciselor. lichidul se disperseaza in mediul exterior mai intai sub forma unei pelicule tronconice. pe baza relatiilor folosite si la intocmirea diagramelor i-x si i-t. care sunt verticale in zona de nesaturatie. IF – 10. ulterior a fost modificata si imbunatatita astfel incat in prezent exista o serie de variante ale acesteia. sau variantele sale mai recente. din cauza lipsei fortelor centripete. izotermele.Diagrama mai cuprinde curbele φ = 1 si φ<1. se traseaza in coordonate rectangulare avand in abscisa temperaturile t iar in ordonata continutul de umiditate x al aerului umed. Diagrama x-t d. dreptele γ = constant (sau ρ = constant) precum si dreptele t’=constant putin inclinate fata de dreptele i = constant. pelicula sa se destrame. IF – 10) a fost conceputa initial de Carrier (1911). Procese simple de tratare a aerului de ventilare 1. paralel cu axa absciselor respectiv cu axa ordonatelor. IF – 10. si t = const. fortele de tensiune superficiala fiind invinse.

indicele „i” afecteaza marimile corespunzatoare. Neglijand fortele de frecare cu notatiile din fig. Aceasta nu este insa posibil deoarece prin ajutajul de iesire se face legatura cu exteriorul.Teoria pulverizatorului centrifugal. adica cele de la intrarea apei in camera de rotire. se pastreaza constant. astfel ca tinand seama si de relatia (IG – 3) ar insemna ca p→ . N. pentru r→0 rezulta w t → +∞. IG – 5. ecuatia lui Bernoulli se scrie sub forma: ρ 2 ρ pi + w1 = p + w 2 = p t (IG – 2) 2 2 Fig. distributia lichidului injet si finetea pulverizarii.∞.) de alti cercetatori. neglijand diferenta de inaltime geodezica. IG – 5. Ca urmare. unghiul initial al jetului α. fata de axa ajutajului. se poate scrie egalitatea: (IG – 1) w ti r i = w t r = const. pentru lichidul real. 2 2 F a = π ( r0 . pentru r = r i . tinand seama de relatia care exprima caracteristica geometrica a pulverizatorului: r r (1 − ϕ ) 2 Ai = i o = (IG – 5) R i2 ϕ3 ( ) ( ) 43 . etc. lichidul iese din ajutaj printr-o sectiune inelara. Schema principala a pulverizatorului centrifugal ρ ρ 2 2 sau: (IG – 3) pi + w 2i + w 2i + w ai = p + w 2 + w 2 + w a = p t t r t r 2 2 in care w t .ra2 ) = φ π r0 in care φ este coeficientul sectiunii active a ajutajului: ra2 ϕ =1− 2 (IG – 4) r0 Caracteristicile principale ale pulverizatoarelor centrifugale sunt: debitul de apa g. De asemenea importanta pentru stabilirea distantelor de amplasare a pulverizatoarelor este si lungimea activa a jetului (distanta pana la care picaturile isi pastreaza sensibil directia (initiala). Pentru lichidul ideal au fost stabilite pe baze teoretice. a fost elaborata de G. pentru lichidul ideal. Pe de alta parte. intrucat momentul cantitatii de miscare. radiala respectiv axiala ale vitezei w a apei corespunzatoare razei curente r. astfel ca presiunea minima nu poate fi sub cea atmosferica. Din relatia (IG – 1) se observa ca in dreptul orificiului de iesire. combustibili lichizi. Abramovici si apoi dezvoltata pentru lichide reale (apa. w r si w a sunt componentele: tangentiala.

unghiul initial al jetului: (1 − ϕ ) 8 α w tg 1 = t = (IG – 9) 2 wa 1 + 1 − ϕ ϕ Relatiile (IG – 5) si (IG – 7) permit exprimarea dependentelor φ. Din studiul densitatii fluxului de lichid pulverizat rezulta urmatoarele aspecte principale: ( ) 44 . In acelasi timp. IG – 6. in abscisa trecandu-se distanta r i de la axul jetului. relatia (IG – 7) a coeficientului de debit si relatia (IG – 8) a unghiului jetului raman valabile. fig. In fig. In cazul fluidelor reale in camera de rotire apar forte de frecare care se opun miscarii si ca urmare momentul cantitatii de miscare descreste de la intrare catre orificiul de iesire. iar unghiul jetului scade. exprimata prin densitatea fluxului de lichid g m [g/cm2h] in ordonata.IG – 6) daca in loc de A i se ia A e . relatiile dintre φ r . IG – 7. pentru pulverizatoarele metalice repartitia apei in jet. insa caracteristica geometrica A i este inlocuita cu o caracteristica echivalenta: Ai (IG – 10) Ae ≅ ⎞ λ ⎛ ri2 1 + ⎜ 2 − Ai ⎟ ⎟ 2 ⎜ Ri ⎝ ⎠ in care λ este coeficientul de rezistenta. μ r . este aratata. α.debitul specific al unui pulverizator 2 2 g = μ1 π r0 pt (IG – 6) ρ in care expresia coeficientului de debit este 1 (IG – 7) μ1 = 2 1 A ex + ϕ2 1−ϕ .= f(A i ) ca in fig. Tinand seama de aceste aspecte. Repartitia spatiala a lichidului in jet variaza cu distante de orificiul de iesire al pulverizatorului si este dependenta de diametrul acestui orificiu d 0 si de presiunea apei p a . pentru fluidul real se ajunge la concluzia ca in conditiile calculelor practice deci cu eroare acceptabila. μ. α r si A e se pastreaza la fel ca la fluidul ideal (vezi. coeficientul de debit creste. raza turbionului de aer se reduce.urmatoarele relatii de calcul: .

pentru diametre d 0 relativ mari (d 0 >2mm) curbele de densitati au doua maxime. curbele se aplatizeaza: Fig.. IG – 7 (a si b) a – variatia g m = f(l) pentru d 0 = 4 mm si p a = 3 at 45 . iar pe masura ce grosimea scade. evidentiind existenta turbionului de la tronconic din spatiul central al jetului.

pe masura ce presiunea creste. distributia lichidului in jetul pulverizatoarelor centrifugale in conditii normale de functionare (curbe cu densitati avand doua maxime) nu urmeaza legea normala de repartitie (Gauss) ci asculta de legea de repartitie exprimata prin: y = 1 − e−a r x (IG – 11) in care: y este densitatea medie relativa insumata a fluxului de lihid xi ∞ ⎛ ⎞ ⎜ y = ∑ gi / ∑ gi ⎟ ⎜ ⎟ 0 0 ⎝ ⎠ 46 . la presiuni reduse. pentru d 0 = 1. nu se evidentiaza conul central de aer.pentru diametre relativ mici (d ≤ 2mm). curbele au un singur maximum (axial). iar curbele se aplatizeaza . pulverizatorul lucrand ca injectoarele fara camera de rotire.5 mm si p a = 2at 2 fig.b – idem.in toate situatiile curbele de densitate se aplatizeaza pe masura ce sectiunile transversale cercetate sunt mai departate de pulverizator. Din cercetarile facute. incep sa apara cele doua maxime. .

volum. avandu-se la baza studierea la microscop a unui numar limitat de picaturi captate pe un strat uleios aplicat pe un suport de sticla. datorita interactiunii intre picaturi si a influentei caracteristicilor mediului in care se face pulverizarea. Dintre acestea potrivit pentru studiul functiei de pulverizare la camerele de tratare a aerului este diametrul mediu Sauter: n d3 d m. Astfel spre exemplu.ri . se obisnuieste sa se ia in consideratie „diametrul mediu” si picaturilor dupa numar.coordonata adimensionala exprimata prin raportul dintre raza rm curenta si raza medie pentru care 50% din debit trece in interior si 50% in exterior. w i . x = constanta de distributie. Intrucat jetul este format din picaturi avand dimensiuni diferite. admitand dependentele functionale: μr (IG – 13) = f (ri . greutate. iar n i – numarul de picaturi din aceasta clasa. in cazul finetii de pulverizare. O rezolvare completa pe cale analitica. Finetea de pulverizare se studiaza ca si distribuita lichidului in jet prin metode statistice.693 – exponent constant. etc.S = ∑ i i2 (IG – 12) n idi ∑ in care d i este diametrul mediu al unei clase de picaturi. care este similara celei aratate anterior referitoare la distributia lichidului in jet. a problemelor proceselor de pulverizare a lichidelor (apei) prezinta dificultati importante din cauza complexitatii fenomenelor si mai ales. r0 . σ. a = 0. pentru generalizarea datelor obtinute apelandu-se la teoria similitudinii. ρ ) μi se ajunge la ecuatia criteriala de forma: r= ⎛ r ⎞ μr =k⎜ i ⎟ ⎜R ⎟ μi ⎝ i⎠ m ⎛ r0 ⎞ ⎜ ⎟ ⎜R ⎟ ⎝ i⎠ n ⎛ wi Ri ρ ⎞ ⎜ ⎜ η ⎟ ⎟ ⎝ ⎠ p ⎛ σ Ri ρ ⎞ ⎜ ⎟ ⎜ η2 ⎟ ⎝ ⎠ s (IG – 14) in care se evidentiaza criteriile: wi Ri ρ = R e i (criteriul Reynolds raportat la raza R i a canalului de η intare) 47 . η. Diametrul mediu Sauter se poate deci defini ca diametrul unei picaturi ipotetice al carui raport dintre volum si suprafata este egal cu raportul dintre volumul si suprafata (insumate) tuturor piaturilor din jetul real. R i . Din aceste cauze cercetarea pulverizarii se face de obicei pe cale experimentala. pentru coeficientul de debit in cazul fluidului real. suprafata. Prin numaratoarea picaturilor si impartirea lor pe clase de dimensiuni se studiaza legea de reapartitie a picaturilor dupa dimensiuni.

In cazurile intalnite in instalatiile de climatizare unde se pulverizeaza apa (fara variatii mari e temperatura) in aer la presiunea atmosferica criteriul vascozitatii este constant deoarece σ si η nu variaza. 48 . Diametrul mediu (sau maxim) al picaturilor formate se poate obtine de asemenea apelandu-se la legile simplitudinii. g w ech = . in cazul fluidului real. Schimbul de caldura si de substanta intrea aer si apa Dupa cum se stie transferul de substanta este un fenomen analog cu transferul de caldura. In acest caz. η – vascozitatea dinamica a apei. ρ – densitatea apei. sunt valabile pentru orice lichide avand diferite vascozitati si tensiuni superficiale. Criteriile ce intervin in procesele de pulverizare aratate anterior. se ajunge la o ecuatie criteriala in care intervine si criteriul Weber: ρ w 2d 0 We = σ care exprima raportul dintre fortele de inertie ale lichidului si fortele de tensiune superficiala. in kg/m3. in afara marimilor fizice ale lichidului. in m/s. m' n' b. ecuatia criteriala (IG – 14) va lua forma: ⎛ r ⎞ ⎛ r ⎞ p' μr = k' ⎜ i ⎟ ⎜ 0 ⎟ R e (IG – 15) ⎜R ⎟ ⎜R ⎟ i μi ⎝ i⎠ ⎝ i⎠ Notatiile folosite in ecuatiile criteriale au urmatoarele semnificatii: w i – viteza apei in canalul de intrare.viteza echivalenta a apei in ajutajul de iesire in ipoteza ca 2 π r0 debitul de apa s-ar scurge prin intreaga sectiune a acestuia. Pentru unghiul jetului α r . σ – coeficient de tensiune superficiala. aceasta analogie avand anumite limite. in N/m. introducandu-se si marimile fizice ale aerului care influenteaza modul de destramare a peliculei de picaturi.σ Ri ρ = criteriul vascozitatii (raportul dintre fortele tensiunii η2 superficiale si fortele vascoase) iar in simplexurile r i /R i si r 0 /R i sunt cuprinse principalele dimensiuni ale pulverizatorului. in m/s. In acest caz. in N·s/m2. admitand aceleasi dependente functionale se obtine o ecuatie criteriala care cuprinde aceleasi criterii si simplexuri. care intra de altfel in expresia caracteristicei geometrice A i a acestuia.

insa pentru cazul schimbului aer-apa difuzia se produce multilateral in sensul ca vaporii de apa difuzeaza in aer in timp ce aerul nu difuzeaza in apa.0627 ⎛ T ⎞ (IG – 21) Dp = ⎟ ⎜ p ⎝ 273 ⎠ in care p este presiunea totala a aerului umed si T temperatura absoluta a acestuia.a = c .Dupa cum pentru transferul de caldura prin conductie se aplice ecuatia lui ∂Q ∂t Fourrier: q = = −λ = −λ grad t [kcal/m2 h] (IG – 16) ∂F ∂n (IG – 16) in mod analog pentru schimbul de substanta se aplica legea lui Fick: ∂c ∂c (IG – 17) g= = − Dc = − Dc grad c [kg/m 2 . coeficientul de difuzie D p poate fi calculat cu formula: 0. suprafata acesteia constituind un perete impermeabil pentru aer. D p. Legea lui Fick se poate aplica in cazul difuziei vaporilor de apa in aer sau a aerului in abur. h] ∂p ∂n care exprima procesul de difuzie moleculara. legea lui Fick se poate scrie si sub forma: ∂p g = −Dp = −D p grad p (IG – 18) ∂n cu: D Dp = c (IG – 19) RT intrucat: 1 ∂p ∂c ∂γ = = ∂n ∂n R T ∂n Coeficientul de difuzie moleculara pentru aerl (D p·a ) si respectiv pentru valori de apa (D p·v ) pot fi exprimati deci prin relatiile: D D (IG – 20) D p. v = c Ra T Rv T pentru procesele de difuzie in amestecurile de vapori de apa si aer.8 . Intrucat exista identitate intre concentratia (c) si greutatea specifica (γ). Dupa cum se stie aceasta duce la necesitatea aplicarii corectiei lui Stephan. astfel incat expresia fluxului de vapori difuzati este data de relatia: D p dp (IG – 22) g=− c R v T p − p v dn Separand variabilele: 49 0.

schimbul convectiv este determinat pentru transferul de caldura si vapori de apa. pentru care respectiv p = p s si p = p v se obtine: p − pv g Rv T ln =− s p − ps Dc p de unde: D p p − pv (IG – 29) g=− c ln s R v T p − ps Comparand relatiile (IG – 28) se observa analogia dintre conductia caldurii si difuzia moleculara in cazul contactului dintre aer si o suprafata de apa (perete impermeabil pentru aer) nu este perfecta.h ⎦ iar pentru schimbul de masa relatia analoaga (Dalton): ⎡ kg ⎤ dG = β p (pa − p v ) (IG – 31) g= ⎢ 2 ⎥ dF ⎣m . presiune partiala a vaporilor p v fiind foarte mica in raport cu presiunea totala p amestecului. Analogia celor 2 fenomene se obtine cad p/(p-p v ) = 1 adica atunci cand p v →0. In cazul regimurilor de lucru din camerele de tratare a aerului cu apa. In ceea ce priveste termodifuzia care apare in cazul existentei unor diferente de temperatura intre moleculele apropiate. In aceste aparate. In afara relatiei (IG – 31). aceasta poate fi neglijata in cazul proceselor din instalatiile de climatizare.dp g Rv T =− dn p − pv Dc p si integrand intre limitele n=0 si n=s. circulatia aerului fiind fortata.h ⎦ sau notand obisnuit β x = σ 50 .h ⎦ Pentru simplificare se considera coeficientul de schimb superficial de caldura α precum si coeficientul de schimb de substanta ρ p ca sunt constante pe suprafata de schimb. Legea lui Fick (relatia IG – 23) este valabila pentru procese izotermice. pentru fluxul unitar de vapori de apa se mai folosesc si expresiile: ⎡ kg ⎤ g = β c (cs − c) (IG – 32) ⎢ 2 ⎥ ⎣m . Pentru schimbul convectiv de caldura se foloseste relatia lui Newton: ⎡ kcal ⎤ dQ (IG – 30) q= α (t − t s ) ⎢ 2 ⎥ dF ⎣m . se poate neglija corectia lui Stephan si deci se accepta folosirea relatiei (IG – 23) similara cu relatia (IG – 22).

in care se neglijeaza forta ascensionala. D p . α). λ. Se tine seama ca marimile ce intervin in schimbul de substanta (p v . Astfel pentru convectie termica fortata. Pr D ) = 0 51 . functia de criterii este: F(Nu. Astfel din egalitatea: q = β p (p s – p v ) = β c (c s – c) p R tinand seama ca: c s = γ s = s si c = γ v = v R vT R vT se obtine: β βp = c (IG – 34) R vT De asemenea din egalitatea: q = β p (p s – p v ) = σ (x s – x) intrucat R ps R pv xs = a si x= a R v B − ps R v B − pv se obtine R B βp = σ a (IG – 35) R v (B − ps )(B − p v ) In sfarsit din: Q = σ (x – x s ) = β c (c s – c) Se obtine (B − ps )(B − p v ) σ = βc (IG – 36. situatie intalnita in agregate de climatizare. Re. a.⎡ kg ⎤ g = σ (x s – x) ⎢ 2 ⎥ (IG – 33) m . a) B R aT sau deoarece B − ps B − pv =γ si ≈1 R aT B avem σ ≅ βc γ (IG – 36. stabilindu-se dependente criteriale care sunt similare celor pentru transferul de caldura. pentru schimbul de substanta se foloseste teoria similitudinii. b) Tinand seama de complexitatea fenomenelor. D c .h ⎦ ⎣ Relatiile dintre coeficientii e schimb de substanta se decuc usor din egalitatea fluxurilor unitare expreimatesub cele trei forme. Re. Pr) = 0 in timp ce pentru transferul de substanta in curent fortat se gaseste o functie similara f’(Nu D . β p ) le corespund marimi analoge pentru schimbul de caldura (respectiv t.

m ≅ m’ = 0.027 respectiv C’ = 0. devine: a se ajunge la expresia D 52 . se poate scrie: Nu ⎛ Pr ⎞ ⎟ =⎜ Nu D ⎜ PrD ⎟ ⎠ ⎝ n αl ⎛ν⎞ λfe ⎜ a ⎟ = ⎝ ⎠n sau βl ⎛ ν ⎞ D ⎜D⎟ ⎝ ⎠ de unde n λ f e ⎛ D ⎞n −1 α λfe ⎛ D ⎞ = ⋅⎜ ⎟ = ⎜ ⎟ β D ⎝a⎠ a ⎝a⎠ n Tinand seama ca λ fe = a c'p γ si L e = α = c p γ Le (1− n ) β care pentru L e = 1.in care: βl αl (Nusselt) Nu D = (Nusselt – difuzie) λ fe D w ⋅l Re = (Reynolds) ν ν ν PrD = Se = (Prandtl) (Schmidt) Pr= a D Pentru schimbul de substanta s-a introdus si criteriul Lewis a S Le = c = Pr D De asemenea pentru procesele de evaporare. deci C ≅ C’).025. pentru Re ≥ 22. respectiv dupa cel umed. Guhman a folosit criteriul: T − T' Gu = T in care T si T’ sunt temperaturile absolute ale aerului dupa termometrul uscat. m = m’ si n = n’ (de ex.000.90 si c = 0. Considerand ecuatiile criteriale pentru miscare fortata sub formele: m Nu = C R e Prn Nu = m' Nu D = C’ R e Prn' si tinand seama ca pentru satisfacerea conditiilor de analogie C = C’.

24 + 0.α = cp γ β La o concluzie asemanatoare se ajunge pe cale analitica daca se considera cazul obisnuit al miscarii turbulente a aerului in contact cu suprafata apei.24 + 0. adica ⎛ p −p ⎞ p −p p − pv v v⎟≅ s ln = ln⎜1 + s ⎜ ⎟ p−p p − ps ⎠ p − pa a ⎝ dupa transformari se ajunge la: Dc R T σ =σ a = s p − p v γa D sau σ = c γ a (IG – 39) s Impartind (IG – 37) la (IG – 39) α λ s λ = ⋅ = σ s Dc γ a Dc γ a sau α a cp γ a cp x a = = = (0.44x ) Le (IG – 40) σ 53 .44x ) β Dc γ a Dc Dc deci α = (0. In stratul limita de grosime „s” transferul de caldura producandu-se prin schimbul de caldura se poate scrie: λ q = fl (t − t a ) = α (t − t a ) (IG – 37) a de unde α = λ fl /s iar pentru schimbul de vapori de apa (considerand suprafata apei ca perete impermeabil pentru aer si deci aplicand corectia Stephan): D p p − pv g= c ln (IG – 38) = β p (ps − p v ) s R v T p − ps sau deoarece R p βp = σ a R v (p − ps )(p − p v ) se ajunge la forma D p p − pv R p g= c =σ a ln s R v T p − ps R v (p − ps )(p − p v ) Dezvoltand in serie logaritmul natural si luand in considerare numai primul termen.

Aceasta expresie este importanta deoarece permite calcularea lui σ avand valoarea lui α cunoscuta. Pentru L e = 1 rezulta: α = c p = 0,24 + 0,44x σ sau α =1 σ cp si in aceasta stituatie criteriile pentru schimbul de caldura Nu si Pr pot fi interpretate drept criterii pentru schimbul de substanta (la acelasi Re). Din cercetarile facute pe camerele de tratare a aerului cu apa din instalatiile de climatizare au rezultat urmatoarele concluzii in ceea ce priveste valoarea raportului α/σ c p , respectiv abaterile de la L e = 1: - pentru peocese de umidificare adiabatica α/σ = c p (in conditiile t apa = t’ aer ); - pentru procese de racire si uscare a aerului α/σ≥ c p si anume α/σ ≅ 0,24... 0,30; - pentru procese de umidificare cu scaderea entalpiei α/σ ≥ c p si anume α/σ = 0,3...0,55; - pentru procese de umidificare si racire cu cresterea entalpiei α/σ ≤ c p , cu valori α/σ = 0,24...0,48; - pentru procese izotermice si procese de umidificare si incalzire a aerului α/σ ≤ c p si anume α/σ = 0,24...0,05. Cauzele abaterii de la L e = 1 sunt legate de faptul ca in anumite conditii functionale, pentru unele procese de schimbare a starii aerului in contact cu apa campurile de viteze, de temperaturi si de concentratii (presiuni partiale) inceteaza de a fi reciproc asemenea, iar conditiile la limita pentru schimbul de caldura respectiv de substanta nu mai sunt identice. Acceptand ipoteza lui Lewis referitoare la constanta raportului α/σ, Merkel situand procesele din turnurile de racire (t a >t’) a ajuns la o forma simpla a ecuatiei schimbului de caldura intre aer si apa. Astfel scriind ecuatia fluxului de caldura elementar schimbului intre aer si apa ca suma a fluxurilor partiale de caldura perceptibila ∂Q p si de caldura ∂Qe dQ = ∂Q p + ∂Qe si neglijand caldura perceptibila a vaporilor de apa, se ajunge la forma: dQ = [α (t a - t) + σ r (x s – x)] dS (IG – 41) sau ⎡α ⎤ dQ = σ ⎢ (t a − t ) + r (x s − x )⎥ dS ⎣σ ⎦
54

acceptandu-se ca stratul de aer saturat de la suprafata apei are temperatura acesteia (t s – t a ). Considerand dupa cum s-a mai spus ca valabila ipoteza lui Lewis α = c p = c pa + c pv x = 0,24 + 0,44x σ si tinand seama de caldura latenta de vaporizare r = 597,3 +c pv t a - c a t a care cu c a = 1 si c pv = 0,44 devine

r=597,3 – 0,56 t a se ajunge la forma: dQ = σ [(c pa +c pv x) (t a – t) + (x s – x) (597,3 + c pv t a – t a )]dS Grupand favorabil termenii: dQ = σ{[0,24t a + (597,3 + 0,44t a )x s ] − [0,24t + (597,3 + 0,44 )x ] − 0,56(x s − x )t a }dS si neglijand entalpia apei, Merkel a ajuns la ecuatia: dQ = σ (i s – i) dS care pentru camerele de tratare a aerului din instalatiile de climatizare este valabila numai pentru unele procese de schimbare a starii aerului (L e = 1). c. Procese posibile de schimbare a starii aerului tratat cu apa Analiza proceselor posibile de schimbare a starii aerului in contact cu apa se poate face pornind de la ecuatia schimbului elementar de caldura intre aer si apa sau pe cale grafica, folosind diagrama i-x. In primul caz se analizeaza termenii ecuatiei caldurii schimbate intre aer si apa: dQ = ∂Q p + ∂Ql = α (t − t a ) dS + σ r (x − x a ) dS Din termenul ce exprima schimbul elementar de caldura perceptibila (sensibila): ∂Q p = α (t − t a ) dS se pot delimita urmatoarele procese: - racirea aerului, daca t>t a atunci ∂Q p >0 (aerul cedand apei caldura perceptibila); - proces izotermic, daca t = t a atunci ∂Q p =0 (aerul isi pastreaza aceeasi temperatura neexistand schimb de caldura perceptibila);
55

- incalzirea aerului, daca t < t a atunci ∂Q p <0 (apa cedand caldura perceptibila aerului). In mod similar, din termenul ce exprima schimbul elementar de caldura latenta ∂Ql = σ r(x − x a ) dS , apar datorita acestuia urmatoarele procese posibile: - uscarea aerului, daca x>x a , ceea ce inseamna ca t a <t τ , atunci ∂Ql >0 (aerul cedand apei caldura latenta odata cu vaporii ce se condenseaza); - proces dupa x = const, daca x = x a , adica t a = t τ , atunci ∂Ql =0 (neexistand nici condensare nici evaporare schimbul de caldura latenta este nul); - umidificarea aerului, daca x<x a , adica t a >t τ , atunci ∂Ql <0 (aerul primind de la apa caldura latenta odata cu apa evaporata). Daca se continua cu analiza simultana a ambilor termeni vor rezulta si celelalte procese posibile de schimbare a starii aerului in contact cu apa (de ex. racirea cu uscarea aerului, racirea cu umidificarea aerului, etc.). Trecand la analiza proceselor posibile cu folosirea diagramei i–x si a scarii sale marginale, se tine seama ca in cazul amestecului dintre aer si apa, procesele rezultate sunt caracterizate prin raportul de termoumiditate ε. Astfel din ecuatiile: dQ = L di = σ (i – i s ) dS dQ = L dx = σ (x – x s ) dS rezulta: di i − is = =ε dx x − x s Dupa cum se vede si in acest caz ε reprezinta coficientul unghiular al dreptei dupa care se desfasoara procesul de schimbare a starii aerului reprezentat in diagrama i-x. Reprezentarea printr-o dreapta a acestor procese este in general admisa in tehnica ventilarii si climatizarii desi aceasta, in mod corect, are valabilitatea numai in cazul in care temperatura apei ar ramane constanta. Aceasta se intampla de fapt numai in cazul umidificarii adiabatice unde temperatura apei (recirculata) este constant egala cu temperatura aerului dupa termometrul umed. In cazul celorlalte procese (politropice) temperatura apei variaza in anumite limite, deci procesul trasat corect ar apare cu starile intermediare pe o curba. Posibilitatile de tratare a aerului cu apa sunt dependente de temperatura (t s ) in stratul limita de la suprafata apei, adica de temperatura apei (t a ) asa cum s-a admis anterior pentru cazul picaturilor de apa. Reprezentand in diagrama i-x starea aerului saturat din stratul limita la intersectia curbei de saturatie cu izoterma t a , se observa (fig. IG – 8) ca, daca punctul 0 reprezinta starea initiala a aerului, posibilitatile de tratare cu apa a acestuia sunt limitate.
56

IG – 8. Rezultatele ce se obtin di aceasta analiza a proceselor posibile de schimbare a starii aerului in cintact cu apa sunt sintetizate in tabelul IG – 1. Tabelul IG – 1 Procese posibile de schimbare a starii aerului in contact cu apa Proces in ta Directia Caracterul procesului zona. temperatura t’ dupa termometrul umed si temperatura punctului de roua t τ . ε = ± ∞. in care t a = t’ si care se obtine prin recircularea apei. ε = 0. limitele proceselor posibile se restrang intre OD si OB .Astfel procesele de schimbare a starii aerului de schimbare a starii aerului in contact cu apa nu se pot desfasura decat intre tangentele OA si OB la curba de saturatie. Se observa ca in general procesele de schimbare a starii aerului sunt politropice si se obtin prin pulverizarea apei in circuit deschis. Temperaturile apei vor fi luate in raport cu temperatura t a aerului dupa termometrul uscat. Se admite de asemenea. In cazul cand temperatura corespunzatoare a punctului A este sub 0ºC. cu exceptia procesului de umidificare adiabatica. b. Rezulta deci ca apa de tratare poate avea temperaturi corespunzatoare punctelor de la D la B de pe curba de saturatie. asa cum s-a aratat anterior. sau ºC procesului dx di dt (pentru aer) dupa ε a t a >t ε>i v >0 >0 >0 Umidificare cu incalzire t = const t a = t ε=i v >0 >0 =0 Umidificare izotermica B t>t a >t’ 0<ε<i v >0 >0 <0 Umidificare cu racire si cresterea entalpiei t’ =const t a = t’ ε= t a >0 =0 <0 Umidificare adiabatica (ε≈0) c t’>t a >t -∞<ε<0 >0 <0 <0 Umidificare cu racirea si scaderea entalpiei 57 . c si d determinate din dreptele t = constant. Fig. in care se arata si caracterul fiecarui proces. ca in timpul contactului dintre aer si apa temperatura apei ramane constanta. temperatura starii B fiind de minimum 0ºC (apa in stare lichida). i = constant si x = constant ale caror directii sunt respectiv ε = i v . Posibilitatile de tratare a aerului cu apa Analiza proceselor posibile trebuie facuta pentru sectoarele a.

Fig. Umidificarea adiabatica In procesul de umidificare adiabatica. Indiferent de temperatura pe care o are apa recirculata la pornirea instalatiei. reprezentarea corecta a procesului de umidificare adiabatica este dupa 1-2. sub forma de caldura latenta. Umidificarea adiabatica a aerului este curent folosita in instalatiile de climatizare indeosebi perioada de iarna si de tranzitie precum si in unele cazuri. IG – 10).x = const t a = t τ d tτ ε = -∞ ε>0 =0 <0 <0 Racire la x = const <0 <0 <0 Racire cu uscare Dintre procesele descrise mai sus retine ca frecvent utilitate in practica si realizate in camerele de pulverizare. IG – 9. ce va tinde intr-un timp relativ scurt de functionare. chiar in perioada de vara. astfel ca: dQ = ∂Q p + ∂Ql = 0 adica dQ = σ[(i – i s ) . cu ε = t a = t’. nu este necesara o incalzire sau o racire prealabila a acesteia pentru a ajunge sa aiba temperatura t a = t’. Recirculand apa. directia ε = t a face un unghi foarte mic cu directia ε = 0. ceea ce permite ca in tehnica ventilarii si climatizarii procesele de umidificare adiabatica sa se considere ca decurg paralele cu dreptele i = const. Astfel in diagrama i-x (fig. procesele adiabatice ( realizate prin pulverizarea apei recirculate din bazinul camerei de pulverizare) si procesele politropice de racire cu uscare (realizate prin pulverizare de apa in circuit deschis). IG – 9). odata cu vaporii formati. cu ε = 0. preluata din bazinul camerei de tratare.c a t a (x – x s )]dS = 0 sau (i – i s ) – t a (x – x s ) = 0 de unde rezulta directia procesului i − is ε= = t a = t' x − xs Din cauza temperaturilor relativ mici ale apei de tratare. catre o temperatura de 58 . t ai1 < t' sau t ai 2 > t' (fig. Umidificarea adiabatica Avantajul principal al acestui mod de tratare este acela ca se obtine pulverizand apa recirculata. d. iar reprezentarea conventionala dupa 1-2’. obtinut cand t a = t’ aerul cedeaza apei caldura perceptibila pentru vaporarea apei si o primeste inapoi de la apa.

dupa care sa ramana constanta. .cand t> t ai >t’ aerul cedeaza apei doar o parte din caldura necesara evaporarii astfel incat apa se raceste. IG – 10. initiala si finala a apei. . Limita de racire (incalzire) a apei recirculate . aerul cedeaza apei mai multa caldura decat cea necesara evaporarii astfel incat apa se incalzeste.sunt entalpiile. Acest fenomen sta de altfel la baza functionarii termometrului umed al oricarui psihrometru. deci cu cat. starea finala a aerului ajunge doar intr-un punct 2’’. coeficientul de stropire μ˝ va fi mai mare. Procese politropice In cazul proceselor politropice de schimbare a starii aerului in contact cu apa. Procesul de umidificare adiabatica 1-2. Prin coeficient de stropire se intelege raportul dintre debitul de apa pulverizata G a si debitul de aer tratat L: G (IG – 43) μ= a L e. relatia de mai sus se poate scrie sub forma: Δi G a = =μ (IG – 44) Δt a L Din aceasta expresie rezulta ca variatia entalpiei aerului Δi este proportionala cu coeficientul de stropire μ si ca urmare starea finala a unui 59 . IG – 9) cand starea finala a aerului ajunge la temperatura egala cu cea a apei este un proces ideal. denumita limita de racire (incalzire) a apei. pe langa variatia starii aerului se produce si variatia temperaturii apei. (vezi. Punctul 2’’ va fi cu atat mai aproape de punctul 2 cu cat suprafata de schimb dintre aer si apa va fi mai mare (in conditiile aceluiasi timp de contact) si a acelorasi dimensiuni ale picaturilor de apa.echilibru t a = t’.cand t ai <t’. respectiv racire de la t ai 2 . iar caldura specifica a apei fiind c a = 1. caldura pentru evaporare o da apa care deci se raceste. pana la temperatura t’ a apei recirculate se explica prin modul in care se produce schimbul de caldura si de substanta intre aer si apa: Fig. fig. Se poate scrie deci urmatoarele ecuatii de bilant de caldura: Q = L (i i – i f ) = G a c a (t af – t ai ) [kcal/h] In care: i i si i f . In procesele reale. Incalzirea de la t ai1 .cand t ai >t. cu φ<1. Notand Δi = i i – i f si t a = t af – t ai .

a. b. cele duoa puncte gasindu-se pe linia de entalpie constanta i t . Analiza unui temperatura ei t at a egalat temperatura dupa proces politropic termometrul umed t 'D a aerului de stare finala D. Marind coeficientul de stropire. pentru pulverizarea in echicurent. Pentru procesele politropice ideala se poate trasa grafic. de la D la E. intrucat dupa uscare poate urma un proces nedorit de umidificare a aerului. 60 . asa cum se va vedea in continuare. adica: t at = t 'D Daca se continua sa se mareasca μ. (umidificare adiabatica). respectiv in contracurent. IG – 11. ajungand in final. asa cum este aratat in figura IG – 12. prin marirea in continuare a debitului de apa ca starea finala a aerului E sa aiba temperatura finala a apei adica se va ajunge la un proces ideal (A – D – E). iar la procesele de uscare a aerului si din punctul de vedere al obtinerii uscarii maxime. Pe masura ce starea aerului se deplaseaza de la A spre B. este defavorabila cresterea peste o anumita limita a coeficientului de stropire. procesul va urma dupa directia i t = const. IG – 11) realizat in conditiile pulverizarii in echicurent.. starea finala a aerului poate ajunge in D iar cea a apei in E. Considerand un proces politropic. Starea B’ este starea finala a aerului si t af temperatura finala a apei. Aceasta este situatia in care se obtine maximum de uscare a aerului intrucat apa a ajuns la limita de racire. Se mentioneaza ca marimea lui μ este limitata din punct de vedere economic (al consumului de apa). pentru procesul real corespunzator unui anumit coeficient de stropire μ. adica Fig. Se observa deci. si pentru uscarea aerului cu apa. spre exemplu de racire si uscare a aerului (fig. pe diagrama i-x din aproape in aproape curba de variatie a starii aerului la trecerea lui printr-o camera de pulverizare a apei. temperatura apei creste de la t ai la t af (de la D la C).proces politropic real este mai apropiata de starea finala a procesului ideal cu cat μ este mai mare. aerul de stare initiala A intra in contact cu apa cu temperatura initiala t ai (punctul B).

5. fie in centrala de ventilare sau chiar in canalele de aer. Intrucat aburul produs in cazanele centralelor termice este impur si are un miros specific. Este deci necesar ca aburul sa fie furnizat de generatoare speciale. Directia procesului de schimbare a starii aerului amestecat cu abur saturat este aratata in fig. IG – 13. se poate scrie: i 2 = i 1 + i va Δx [kcal/kg] deci 61 . din cercetarile experimentale facute rezulta ca. iar cresterea entalpiei Δi.a. Unele precautii sunt necesare pentru ca aburul sa fie lipsit de miros si sa fie saturat uscat pentru a nu produce picaturi care cazand pe partile metalice sa duca la oxidarea acestora. Daca starea finala a aerului este figurata prin punctul 2. IG – 12b). b – pulverizare in contracurent In realitate. Aerul avand in diagrama I-x stare initiala in punctul 1 primeste de la abur umiditate si caldura. deoarece in aparatele de climatizare nu se poate obtine o pulverizare a apei strict echicurent sau contracurent. Pentru acest lucru se injecteaza abur din (abur saturat direct) direct in locul unde este necesar. IG – 12. cresterea continutului sau de vapori fiind Δx. Constructia grafica a procesului politropic ideal a – pulverizare in echicurent. IG – 12. desfasurarea procesului de schimbare a starii aerului este mai apropiata de cea corespuzatoare echicurentului. practic. procesele politropice se reprezinta printr-o dreapta care uneste starea initiala a aerului cu punctul de pe curba de saturatie corespunzator tenperaturii finale a aepi (dreapta AR in fig. b. Tratarea aerului cu abur saturat uscat In practica curenta este adesea necesara umidificarea aerului fie in incaperea de lucru. Fig. a si respectiv dreapta AB in fig. el nu poate fi amestecat cu aerul ce urmeaza a fi introdus in incaperi. Ca urmare.

Aceste dependente se observa in mod clar din fig IG 14 in care sunt trasate in diagrame i-x pentru aer umed. curbele de saturatie in 62 . 6. Tratarea aerului cu substante desicante Micsorarea continutului de umiditate (uscarea) a aerului se poate obtine pe mai multe cai si anume cu baterii de racire (cu t BR <t τ ).44 (t ab – t) este foarte mica astfel incat se poate admite ca directia procesului decurge dupa ε = iv adica izoterma t care are acest coeficient ungiular.44 t + 597. lichide absorbante. cu substante solide absorbante.3 Comparand cu entalpia vaporilor de apa la temperatura t a aerului i v = 0. IG – 13.3 se constata ca diferenta: i va – i v = 0. Primele doua procedee au fost tratate la alte capitole iar in continuare se dau unele indicatii generale privind folosirea solutiilor si substantelor solide denumite „desicante”. de concentratia substantei din solutie si de temperatura acesteia. Ca urmare.Δi = i 2 – i 1 = i va Δx Directia procesului va fi: ε= Δi = i va Δx Fig. a. potentialul pe baza caruia se realizeaza transferul de vapori de apa (condensare) intre aer si apa este mai mare in cazul folosirii solutiilor absorbante – cu concentratie si temperatura favorabile – toate in cazul folosirii apei: (p v – p sol )>(p v – p a ) Presiunea partiala a vaporilor de apa de la suprafata solutiei este dependenta de natura substantei dizolvate. cu solutii. cu apa rece pulverizata (cu t a <t τ ). Umidificarea izotermica a aerului cu abur saturat uscat in care entalpia aburului de temperatura t ab este i va = 0. de-a lungul curbei de saturatie. la aceeasi temperatura (p sol <p apa ).44 t ab + 597. Tratarea cu solutii absorbante Folosirea pentru uscarea aerului a solutiilor de saruri dizolvate in apa se bazeaza pe faptul ca la suprafata acestora presiunea partiala a vaporilor de apa este mai mica decat cea de la suprafata apei pure. pe curba de saturatie si poate continua pana la starea 4. Daca debitul de abur este mare procesul de umidificare izotermica ajunge de la starea initiala 1 la starea finala 3.

IG – 19b. 3 figuri KM = Admitand ca si in cazul ca procesul de schimbare a starii aerului se desfasoara dupa o dreapta (in realitate dupa o curba). procesul de uscare a aerului cu cresterea temperaturii va fi AB pe directia A-S 1 . Concentratia se poate exprima prin raportul dintre greutatea substantei dizolvate (G a ) si greutatea solutiei: Gs Ks = ⋅ 100 [%] G apa + G s sau prin concentratia molara: 10 K s M (1 + 0. datorita condensarii vaporilor de apa din aer concentratia substantei din solutie scade in timp ce in procesele de umidificare. tinand seama de coeficientul de eficacitate a camerei de tratare. 63 . Tratarea aerului cu solutii de saruri se face folosind camera de pulverizare similare celor in care se pulverizeaza apa. Din punctul de vedere al caldurii schimbate aceste procese sunt insotite de castig sau consum de caldura avand valori importante. In procesele de uscare a aerului.cazul solutiilor mai des folosite. deci punctul S 1 din diagrama. Pe aceeasi diagrama s-au mai trasat: procesul de uscare izotermica AC (in cazul t sol2 = t A adica in punctul S 2 ) si procesul de uscare cu scaderea temperaturii AD (in cazul t sol 3 <t A . atunci. de clorura de calciu si clorura de litiu avand diferite concentratii.01 K s ) in care M este masa moleculara a substantei dizolvate. In diagrama i-x din fig. In aceste aparate. adica punctul S 3 ). o parte din vaporii de apa din aer se condenseaza (Δx 1 ) fiind preluata de solutie a carei concentratie va scadea la K 2 . se dau diagramele temperatura – presiune – concentratie pentru solutiile de aceleasi substante. Existand conditia p v1 >p sol 1 . ambele putand fi izotermice sau cu cresterea respectiv scaderea temperaturii. poate fi urmarit procesul de uscare a aerului avand starea initiala reprezentata prin punctul A 1 tratat cu o solutie cu concentratia K 1 si temperatura t sol1 . in functie de starea initiala a aerului si de concentratia si temperatura solutiei se pot obtine procese de transformare a starii aerului foarte variate atat de uscare cat si de umidificare. concentratia creste datorita evaporarii partiale a apei din soltutie. In fig. IG – 15 si IG – 16. Concentratia solutiei se va modifica de la ' S 1 la S1 .

Procedeul de reconcentrare cel mai folosit este cel in care surplusul de apa este indepartat prin evaporare. IG – 17. IG – 18. Procese de uscare a aerului folosind solutii absorbante (reprezentarea in diagrama ix) Pentru procesele de umidificare folosind aceleasi solutii de saruri trebuie creata conditia p v <p sol . Procedeul de reconcentrare prin adaugarea de saruri are dezavantaje importante legate mai ales de necesitatea indepartarii solutiei excendentare si de problemele ce apar la evacuarea acesteia in sistemul de canalizare. Aceasta operatie se poate face prin adaugarea continua in solutie a unei cantitati de saruri.Fig. Reprezentarea in diagrama i-x a proceselor de umidificare a aerului folosind solutii de saruri Solutiile de clorura de calciu. clorura de litiu (sistem Kathabar) sau de alte saruri se folosesc de regula pentru uscarea aerului. reprezentarea in diagrama i-x. Pentru 64 . Dupa cum s-a aratat odata cu acest proces se produce si o scadere a concetratiei solutiei fiind necesara „reconcentrarea” ei. Fig. fiind aratata in fig IG – 18. prin evaporarea apei excendentare din solutie (egala cu cea provenita din condensarea vaporilor de apa din aer) sau prin racirea solutiei si indepartarea cristalelor de gheata formate.

concentratia solutiei scade de la K 1 la K 2 (de la S 1 la S 2 ). astfel incat prin pulverizarea ei in camera de regenerare sa piarda prin evaporare cantitatea de apa necesara reversarii in concentratia initiala K 1 ' (procesul de la S'2 la S1 ). b-reprezentarea proceselor in diagrama i-x b. cu concentratia K 1 este uscat pana la starea ceruta A 1 si poate fi folosit. Fig. se arata (calitativ) procesele de uscare a aerului si de regenerare a solutiei. In fig.aerul (A) tratat cu o solutie care are in stratul de la suprafata picaturilor starea S 1 . se arata o schema de principiu pentru reconcentrarea (regenerarea) solutiei de clorura de litiu. trasate in diagrama i-x. IG – 19b. IG – 19. .exemplificare in fig. in care evaporarea apei suplimentare se realizeaza folosind o camera de pulverizare a solutiei. IG – 19a. Instalatii de uscare a aerului cu regenerare simultana a solutiei: a – schema de principiu a instalatiei. 65 . cu temperatura considerabil aleasa. a. Pe scurt procesele din instalatie sunt urmatoarele: . si pentru regenerare este incalzita pana la S'2 .

Dupa cum rezulta din acest grafic capacitatea de adsorbtie scade cu cresterea temperaturii. IG – 20 graficul variatiei teoretice a continutului de umiditate x al aerului.10 la SiO 2 si a = 0.. au o structura deosebit de poroasa.000 m2. Aceasta se explica prin faptul ca prin condensarea vaporilor de apa din aer in adsorbant se degaja caldura latenta de vaporizare care este preluata de aer... b. Cantitatea maxima de umiditate retinuta la saturatia adsorbantului este a = 0. la aceeasi temperatura si in consecinta procesul de condensare este mult mai puternic.08.10 la Al 2 O 3 socotite din greutatea materialului uscat. presiunea partiala a vaporilor de apa de la suprafata lichidului din capilare este mai mica decat cea de la o suprafata plana de apa.aerul folosit pentru preluarea vaporilor de apa din camera de regenerare (in exemplu s-a luat tot aer de stare A) se umidifica pana la starea A 2 si este evacuat sau poate fi folosit.in continuare solutia este racita intr-un schimbator de caldura (racitor) ' cuapa rece ajungand la starrea initiala necesara uscarii aerului (de la S1 la S 1 ). Procesul de schimbare a starii aerului tratat cu substante solide adsorbante se poate considera ca se produce aproximativ in conditiile mentinerii constante a entalpiei aerului (ε ≅ 0) cu cresterea temperaturii.04. adica este un proces de uscare adiabatica. in calculele 66 .0. De obicei se flosesc granule de SiO 2 sau Al 2 O 3 cu dimensiuni de 1-3 mm. Uscarea aerului cu substante solide adsorbante Substantele adsorbante. iar din interiorul substantei se gaseste totdeauna o cantitate de apa. insa deoarece t 2 este mult sub 100°C. dintre cele mai folosite sunt silicagelul (SiO 2 ) si alumogelul (Al 2 O 3 ). prin trecerea aerului se produce o condensare (capilara) a vaporilor de apa. Cum fenomenul de adsorbtie este insotit de degajare importanta de cladura (circa 600 kcal/kg).0. . In realitate se demonstreaza. iar alumogelul de aproximativ 250.000 m2. analizand mai atent fenomenul. Astfel un kilogram de silicagel are o suprafata interioara de aproximativ 400. Din cauza concavitatii. atat aerul cat si materialul adsorbant se incalzesc.. iar temperatura materialului adsorbant nu trebuie sa depaseasca 35°C la SiO 2 si respectiv 25°C la Al 2 O 3 . Pentru exemplificare se da fig. ca ε = t 2 (t 2 – temperatura finala a aerului)..

in ore. IG – 21 se arata reprezentarea directiei reale (procesul 1-2) si conventionale (procesul 1-2’) a procesului de uscare adiabatica.5. Este necesar deci ca stratul adsotbant sa fie „reactivat”. Suprafata frontala a stratului de granule de adsorbant este data de relatia: L [m2] P= 3600 γ v Fig. in kgf/h.0) δ v2 [kgf/m2] Dupa cum s-a aratat. volumul stratului de adsorbant va fi: L Δx V= z [m3] a γa in care: a – este cantitatea limita de vapori de apa adsorbiti. γ – greutatea specifica a aerului. v – viteza aerului raportata la suprafata frontala a stratului care se ia intre 0. in kgf apa/kgf adsorbant.. IG – 21. ceea ce se realizeaza prin trecerea unui curent de aer cald sau 67 .. In aceste conditii grosimea stratului necesar de granule va fi: V 3600 Δx γ z v δ= [m] F a γa Pierderea de sarcina la trecerea aerului printr-un strat de granule de adsorbant se determina cu relatia: P = (3.grafice folosind diagrama i-x.15 si 0. in kgf/m3. In fig. z – timpul de adsorbtie. umiditatea adsorbantului creste peste limita propusa..50 m/s.4. γ a – greutatea specifica a adsorbantului in kgf/m3. Daca umiditatea extrasa din aer este L Δx. directia procesului de uscare cu adsorbanti solizi in care: L – este debitul de aer tratat. dupa un timp de functionare care poate fi destul de mic (de exemplu 10 minute – 8 ore. se accepta directia ε ≅ 0 (similar procesului de umidificare adiabatica). la saturatia adsorbantului. iar capacitatea de adsorbtie scade.

68 . dupa uscarea aerului cu adsorbanti lichizi sau adsorbanti solizi este necesar de cele mai multe ori ca aerul sa fie racit si unudificat prin metodele curent folosite (baterii de racire.240°C. camere de pulverizare). sub actiunea caruia apa acumulata in capilare se evapora. avand o temperatura de 180° . Timpul necesar reactivarii se poate lua egal cu cel de adsorbtie. Deoarece in procesul reactivarii stratul adsorbant se incalzeste pana la 100 . Pentru asigurarea continuitatii procesului de uscare a aerului se prevad de obicei doua agragate din care unul lucreaza ca adsorbant in timp ce celalalt este supus procesului de reactivare. Pentru a obtine in final parametrii ceruti.110°C este necesar ca inainte de refolosire sa fie racit prin trecerea unui curent de aer rece.de gaze arse. filtrate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful