You are on page 1of 8

CENZURAT.

Anul LV Caransebeş, 17 Noemvrie 1940 Nr. 46

Foaia Diecezană
Organul oficial al eparhiei ortodoxe române a Caransebeşului

Preţul abonamentului: APARE DUMINECA Preţul inserţiunilof:


Pe u n an 240 Lei Pentru p u b l i c a ţ i u n i o f i c i o a s e , c o n c u r s e
Pe j u m ă t a t e de an 120 Lei edicte etc. p u b l i c a t e de S ori, dacă
M a n u s c r i s e l e n u s e înapoiază şi s e a d r e s e a z ă redacţiunii „Foaia Diecezană".
Pe u n pătrar de an 60 Lei conţin p â n ă l a 150 de c u v i n t e 120 Lei,
Iar banii pentru abonamente şi inseraţiuni se trimit administraţiunii p â n ă l a 200 de c u v i n t e 180 L s l , de
Un număr 5 Lei
Pentru străinătate p e u n an . . 300 Lei
„Tipografia şi Librăria Diecezană" în Caransebeş aci î n s u s 200 L e i '•

Biserica şi Ajutorul Legionar. cu fapta porunca milei trupeşti şi a celei sufle­


teşti încă de când eram în faşă ?
Da, Biserica tocmai prin opera ei caritatîvă
s'a afirmat trainică, demnă de dragostea şi ali­
Una din cele mai frumoase realizări ale pirea tuturor; prin milostenie ea a spart zidurile
Mişcării Legionare este fără îndoială Ajutorul păgânătăţii în suflete, prin binefacerea de tot
Legionar. Acesta se bazează pe cuvintele Căpi­ felul a cucerit inimile, fanatizându-le pentru
tanului „ajută-ţi fratele căzut în nenorocire, nu-1 {dealurile ei. .
lăsa" şi se justifică azi prin nota adânc românească
a Mişcării. Ajutorul Legionar nu face astăzi decât reac­
tualizează bunele şi vechile practici creştine,
Românul, deşi învecinat uneori cu străinii, prin cari odinioară s'a răspândit şt s'a umplut
împrejmuit în afară numai de ei, totdeauna a de faimă creştinismul ortodox. La o cotitură
excelat prin altruismul său, prin caracterul său grea a vieţii noastre ca popor, Ajutorul Legionar
de popor blând, iertător şi darnic. Străinului pri­ întinde braţul acestei vânjoşenii creştineşti care
păşit pe sate îi şi zice invariabil vecine (amintind purcede din proverbialadbunătate românească.
pe acel hospes roman, pe care firea acestora
î-a transformat în hostis), iar faţă de vecin Nu din prisos, căci noi nu suntem din
Românul este gata la ajutor, este săritor chiar neamul îmbuibaţilor — trei pătrimi din locuitorii
după însăşi plasticitatea expresiei. români ai României umblă opt luni pe an des­
culţi — ci din puţinul nostru să dăm, cum atât
Cum să stea dar apatic şi cu manile în de potrivit ne cere apelul legionar. Iar noi ştim
sân astăzi când mii şi mii de fraţi români suferă. din mărturiile Scripturii ce grad de înălţime a
Căci răul s'a abătut asupra noastră în cele. mai frumosului moral atinge ofranda săracului, a
crunte forme: sfâşieri de hotare cu fraţi alungaţi văduvei şi a orfanului — căci văduve şi orfani
dela vetrele lor, cutremure de pământ cu dărîmări suntem şi noi.
de case, distrugeri de bunuri deci şi de vieţi ca Slujitori ai altarelor, luaţi pe buzele voastre
un corespondent sinistru la oraşe al sărăciei, din jăratecul biblic şi aprindeţi inimile cari cunosc
pe care cel mai neroditor an o flutură deasupra văpaia durerii dar nu cunosc măsura întinderii
satelor noastre. ei în familia românească! Faceţi să ardă la un
Anul 1940 rămâne în istoria vieţii noastre loc spre a topi scoarţă indiferenţei la cei cari
ca neam şi ca popor cel mai ingrat, moştenirea mai ezită sau fac să întârzie izbânda bunului
lui fiind una din cele mai grele. îndemn. O haină, o bucată de lemn şi tot ce
ese din modestele sălaşe va creşte în ochii
Dar, precum fierul în foc se căleşte, aşa Celui ce vede şi judecă toate, cântărind nu
calităţile şi virtuţile unui popor se verifică la dania ci isvorul din care ea a pornit.
strâmtorări: aci prestau ele examenul vredni­ Sfântul Apostol Pavel când a umblat să
ciei la vieaţă a poporului. cucerească lumea pentru Adevăr a orânduit şi
Şi cine altul mai mult ca Biserica strămoşilor adunarea de ajutoare. Voi nu aveţi astăzi decât
noştri a stat alături de popor în împrejurările să daţi la o parte spuza: focul dragostei creştine
grele de vieaţă, cine a propovăduit cu vorba şi arde acolo în inimi de două mii de ani! . f
Vieaţa Naţiunilor? . După Malthus populaţia creştea într'o pro:
gresie geometrică. Ipoteza era că excedentul
Problema Spaţiului Vital. natura! al populaţiei orc constant, adică în fiecare
De Pr. ION RACOVEANU-NERA. an populaţia creştea c u acelaşi piocent, de pildă-
un sat cu o populaţie de 1000 locuitori în anul
De vreo câţiva ani încoace, o chestiune următor cu un excedent de 1 5 % , în anul urmă­
nouă, care se agită foarte mult şi în numele tor va avea 1 0 1 5 ; în celălalt 1030 şi aşa mai
căreia se creiază nelinişti şi războaie, este în departe. După această constatare populaţia ar fi
veci nerezolvata problemă a spaţiului vital. Şi trebuit să crească foaite mult. El singur s'a
este interesant cum se naşte, dar mai ales cum speriat de presupusul său fenomen şi s'a străduit
încearcă a se rezolva această nouă preocupare. să afle o împăcare între progresia reală a popu­
Conducătorii de state îngrijoraţi de prolifici­ laţiei şi aceea a hranei.
tăţi a naţiunilor ce le stăpânesc şi de excedentul Mai târziu, o echipă de demografi ca bel­
natural mereu crescând caută din vreme să gianul Verlust, Gompertz şi alţii, au reluat "şi
asigure loc de trai şi teren de muncă generaţiilor cercetat legea lui Malthus modificându-o.
noui. Şi o fac pe drept cuvânt în numele unei
legi fireşti care dă drept de trăit sub soare na­ Cercetătorul care a ajuns la o formulă reală
ţiunilor mergând până într'atât chiar că cele este savantul american Pearl, care susţine că
mai numeroase, mai puternice, mai vivace şi împotriva neliniştilor şi temerilor privitoare la
mai impulsive să se lăţească în hotare peste situaţia şi destinul omenirii, că adică odată şi
acelea care n'au reuşit să-şi umple albia şi să- odată populaţia s'ar îmuiţi până într'atât că
şi stăpânească economiceşte îndeajuns întinderea n'ar mai încăpea pe Glob, a precizat următoarele:
teritorului. oricât ar creşte lumea, nu se va putea nicicând aco­
peri jumătate de metrii pătrat cu un om !
Pe tot întinsul globului mai este o însem­
nată făşie de pământ nestăpânită şi neexploatată Logistica lui Pearl nu admite o creştere'a
care ar rezolva uşor această problemă dificilă şi populaţiei fără limită. Poate fi un popor oricât
beligerantă a spaţiului vital, dar atenţia puterilor de tânăr şi cu un excedent natural oricât de
expansive în loc să le vizeze pe acestea îşi ridicat (oricât de prolific) creşte, creşte până la
îndreaptă mai totdeauna privirile spre surplusul o limită, un plafon să-i zicem aşa, pe care li­
şi bunurile teritorului vecinilor mai paşnici şi mită dânsul o numeşte asimptotă, de unde apoi
nepregătiţi pentru luptă. începe să descreascâ, Aşa cum ar ursa cineva
o movilă ca să ajungă pe podiş' şi apoi pe
Problema spaţiului vital.e veche, de când
cealaltă versantâ egală cu cea a suişului se va
lumea numai n'a căpătat o definiţie atât de con­
coborî la acelaşi nivel da unde a pornit.
turată ca acum mai nou. De ea s'au lovit şi
triburile răsleţe disputându-şi întâietatea pentru Această creştere după Pearl se numeşte
petecul de pământ cel mai productiv ori pentru creştere asimptotică. El o explică prin faptul că
colţul de pădure cu arbori mai roditori si ani­ orice naţiune tânără cu o prolificitate oricât de
male mai numeroase. ridicata, îmbătrânind, îi va scădea implacabil
Şi pentrucă rezolvarea acestei probleme excedentul natural şi apoi va stagna, iar mai
implică soluţionarea unei cauze economice care pe urmă va începe declinul.
S t ă la bază, oamenii de ştiinţă au căutat ca Pentru întărirea afirmaţiunilor sale el dă
pentru înlăturarea conflictului dintre părţi să ca exemplu populaţia Statelor Unite ale Americii
aducă argumente de puterea descoperirilor făcute căreia după studii îndelungate i-a fixat asimptota
în studiul lor. la 197 milioane de locuitori. Populaţia va creşte
Cel dintâiu savant care s'a ocupat de si­ încontinuu, dar nicicând nu va depăşi acest
tuaţia economică a procesului de desvoltare şi număr. Este ca şi când pornind cineva la drum
creştere a populaţiei a fost Malthus. El a căutat cu un ţel bine definit s'ar împotmoli în cale
să răspundă problemei: care va fi evoluţia econo­ îără să-şi ajungă ţinta.
miei în proporţie cu ridicarea numerică a capitalului Din cercetările acestea rezultă că populaţiile
uman şi astfel implicit s'a trezit părăsind do­ apar în ceeace priveşte creşterea lor. destul de
meniul economiei şi ajuns în acel al demogra­ organizate, deşi oamenii nu se nasc şi nu mor
fiei. Malthus nu era demograf ci economist. după legi. Cu toate acestea creşterea şi descreş­
Din această întâmplare a cercetării lui Malthus terea populaţiei este exactă. Este deci o organizare
putem vedea cât sunt de legate una de alta biologică şi în această privinţă dar e inconştientă.
problema economicului de aceea a vieţii omeneşti! (Va urma)
Războiul Arhanghelului. cuprinde. „De aceea bucuraţi-vă ceruri şi vai
vouă pământ şi mare. Căci diavolul s'a pogorît
Şi s'a făcut războiu în cer: la voi". (Apoc. 12. v. 6-12).
Mihail şi îngeiii lui au pornit
războiu cu balaurul.
Cerurile s'au curăţit, pământul a rămas cu
(Apocalipsul c. 12 v. 7). lumina şi întunerecul „căci noi n'avem de luptat
împotriva cărnii şi sângelui, ci împotriva căpe­
Zorii zilei se arată, e sărbătoarea Arhan­ teniilor, împotriva stăpânitorilor întunerecului
ghelului, clopotul bisericii se aude, mă scol şi acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii. (Efe-
plec la slujba dimineţii. Pe diurn se aud paşi. seni 6 v. 12).
Da ! Sunt paşii a câtorva tineri, bătrâni şi bătrâne Niciodată pare-că lumea omenească n/a fost
cu câte un nepot sau nepoată de mână, copii aşa de stricată ca mai ieri. Satana pare-că a
de şcoală, alergând să aseulie slujba dimineţii adormit. Par'că am ajuns în puterea diavolului.
în cinstea Arhanghelului. Lupta trebuia să'nceapâ şi s'a ş i ' nceput împo­
Departe do a mă gândi ia Arhanghel, cum triva căpetenilor, stăpânitorilor întunerecului şi
stăteam după sfârşitul slujbei de dimineaţa, duhurilor răutăţii. Lupta a fost mare ca şi a
privind afară pa fereastra joasa a bisericii, mi-se Arhanghelului,, dar ne-am luptat ca buni ostaşi
înfăţişează natura cu toate ale sale, minunea alături de El şi cu sabia Lui, câştigând „darul
minunilor lui Dumnezeu. de biruitor" şi „cununa vieţii" (Apoc. 2 v. 7-10).
Vâzut-am şi lumina — soarele — apărând Iată, dar pentruce Arhanghelul ă fost şi
de dup-ă deal. Sunt întrerupt. Mă întreabă. Ii este patronul şi ocrotitorul Legionarilor. Pentrucă
răspund. Da ! Azi e sărbătoare/i Arhanghelului sabia iui s'a alăturat la sabia noastră de luptă,
Mihail, patronul şi ocrotitorul Legionarilor şi glasul lui a fost şi glasul nostru, ne-a rnârttuit,
ziua numelui M. S. Regelui nostru Mihai I. ne-a dat o biruinţă, o biruinţă deplină legionară.
Ocrotitorul patronul Legionarilor ? Da ! Şi atunci, să ne gândim la Dumnezeu,
Căci Arhanghelul a învăţat în trecut pe Căpitan Hristos, Arhanghel şi la Căpitanul Neamului,
şi pe ai .săi, în prezent pe ceiace au rămas, că viaţa şi cuvântul nostru să fie ca şi a lui,
trebuie să trăim într'o credinţă, în unire o vieaţă aşezata, închinată toată lui Dumnezeu.
de luptători şi biruitori. Caiea binelui s'o urmăm, Iar Arhanghelul care ne-a dus la biruinţă
calea răului cu sabia Arhanghelului s'o tăiem. să ne fie tuturor călăuzitor spre lumină şi adevăr.
Toată Iurhea creştinească ortodoxă şi Legi- , Pr. Atirelian Şt. Chepic.
onară, praz nu ieste lumea cetelor — îngereşti —
cereşti, în fruntea cărora stau Arhanghelii. Şi
pentruce ? Pentrucă Mihail şi îngerii lui au por­
nit războiu cu balaurul. munisfl, lîiflBlsfflpiwi.
Balaurul sau diavolul a fost şi e! o făptură De. Petru P. Boieriu.
a lui Dumnezeu ; la început a fost o făptură (Continuare)
bună, pentrucă tot ceeace a făcut Dumnezeu a
fost bun. Dar diavolul a căzut din starea aceasta Aceste „păreri" bune în aparenţă pentru
pentrucă voia să fie asemenea lui. Dumnezeu. csi eclipsaţi în judecată sunt continuate de ur­
Atunci Dumnezeu dă împuternicire Arhanghelului maşi — proşti sau interesaţi.
şi îngerilor Iui să alunge pe satana şi îngerii Pe urmele părinţilor Socialismului de speţă
lui din cer. Si s'a făcut războiu mare în cer, democrată şi a comunismului—Ferdinand Lassalle
satana a fost alungat •— aruncat, — pe pământ şi Karl Marx — păşesc şi continuă ca pe o
împreună cu îngerii lui . . . Despre această cădere legitimă moştenire — pentrucă făuritorii comu­
şi Mântuitorul Iisus Hristos a zis : „Vazut-am nismului sunt jidovi — Lenin, Trotzky (cel
pe satana ca un fulger căzând din c e i " ( L u c a 10. asasinat, cu „insignele partidului") Zinovief,
v. 10). Kamanef în Rusia, Bella Kuri, Tibor Szammely
în Ungaria, Kurt Eisner, Rosa, Luxemburg în
Satana a rămas conducătorul şi căpetenia Germania, iar în Spania Şeful şi deslărîţuitorul
îngerilor căzut'. Sf. Scriptura îl şi numeşte războiului ucigător de fraţi şi părinţi au fost
„Domnul dracilor" (Mateiu 12. v. 23). Belzebul Heinz Neuman şi în România Pauker, Blumenfeld
(Luca 11. v. 15). Lucifer, etc . . . etc. etc. Toţi au avut şi au un singur scop,
Aihanghelul cu sabia sa a învins şi a scă­ ideal pentru ei, destrămarea tuturor ţărilor prin
pat cerurile de puterea întuneivcului. Azi acolo stăpânirea bunurilor materiale şi negaţia valorilor
sălăşlueşte lumina-şi întunerecul nu o mai poate spirituale.
In vremurile noastre comunismul este so­ Scopul urmărit de ei ar fi: a) Deslipirea
cotit ca o doctrină. „Nu pentru o lăture sau sufletului de Cer şi b) Desrădăcinarea din pă­
1
aport constructiv, ci pentru vâltoarea socială mânt al omului ), pentru aceasta se servesc de
prea mare, dibuirile după un numitor comun următoarele idei dizolvante:
şi, încercările de legătură cu cei dintâiu teori- I. In ordinea ştiinţifică: Darwinismul.
ticieni au dictat o ideologie, eşită nu din reali­ II. In ordinea filosofică: Pozitivismul şi
tatea şi posibilitatea lucrurilor prin inducţie, ci III. In ordinea politică: Marxismul.
din nevoia de a avea o teorie. Comunismul
socotit în faţa religiei şi în faţa adevărurilor Darwinismul. Celebra teorie a lui Darwin,
descoperite în genere, ar putea candida pentru teoria transformismului biologic, complectat de
locul de poli-erezie, dar nici până aci nu poate teoria Heckeliană, au încercat să dea o lovitură
ajunge, pentrucă este executat ca doctrină, de — trecătoare — religiei creştine.
teologia naturală, odată cu nemernicul grup de Haeckel, susţinând teoria generaţiei spontanee
atei". (Vestul No. 23 G. S.) înlătura existenţa facerii omului de către eternul
In acest punct teolog de neclintită convin­ creator. El susţine că tot ce se vede este rezul­
gere este vrednicul ţăran, care o viaţă întreagă tatul unor modificări organice operate în decursul
citeşte dovezi pentru existenţa lui Dumnezeu, în timpului sub imperiul forţelor naturale concurente.
cartea cu cele mai variate pagini: natura cu tot Natura creiază dar creaturile sunt supuse modifi­
ce are întrânsa mărturiseşte pe făcătorul ei. cărilor capriciosulu creator, (Natura) şi că prin
Deci cu un fundament doctrinar atât de greşit, aceste transformări se ajunge la forme mai
inexistent, comunismul ar trebui să dispară. desăvârşite.
Se menţine însă, din cauză că el e monstrul Darwin cu teoria transform ismului şi Haeckel
ce n'are nevoie de teorie doctrinară. El n'are o cu aceia a generaţiei spontanee se părea că ău
ideologie pozitivă, creatoare care să explice o ajuns la descoperirea adevărului, iar adevărului
realitate. creştin se credea că i-s'a dat irevocabilul verdict.
Creaţiunea Biblică era înfăţişată ca un basm.
Patria comunismului — oficial recunoscută
Pasteur înzadar arată falsitatea teoriei transfor-
— azi e Rusia, habotnica Rusie a marilor ţări
mismului şi a generaţiei spontanee. Dar un lu­
sprijinitori de credinţă şi ctitori de aşezăminte
cru neadevărat piere dela sine. Darwinismului îi
sfinte. Acolo, ateismul ca sens ultim al siste­
dă lovitura de graţie profesorul român, Nicolae
mului de filosotie şi ca sens interpetativ al
Paulescu, care arată totala falsitate a Darwinis­
rezultatelor ştiinţei experimentale e obligatoriu.
mului şi Haeckelismului, demonstrând că ele se
„Filozoful şi savantul se conformează concepţiei
plasează în domeniul incontrolabil al fanteziei,
de stat. Ei simulează ateismul'oficial, poate cu
iar opera profesorului francez Louis Vailletou:
desgust lăuntric nemărturisit, poate cu frenezia
„L'origine des etres vivants" pune lespedea
diabolică a perversităţii ce se satisface în sacri­
funerară peste iluzia transformistă.
legiu şi în caricaturizarea lucrurilor nepermise.
Nemuritorul scriitor rus Dostoievschi, a demons­ II. In ordinea filosofică: Pozitivismul.
trat că sufletul omenesc în misterioasa lui sub­ Tatăl pozitivismului, caricaturistul religiei
stanţă e religios şi ateismul e o apariţie psiholo­ este Auguste Comte, originar din Montpellier şi
gică de ordin secundar, e o stare de revoltă, urmaşul unei credincioase familii catolice. El
care tocmai prin negaţia ce vrea să o ridice, este un mistic eronat, al cărui elan refuzându-se
afirmă fără voie existenţa lui Dumnezeu". (Ni­ cerului, se resfrânge asupra pământului ca fumul
chifor Crainic). greu al jertfei lui Cain.
Istoria ne dovedeşte că Statul ateu nu Religia pozitivistă se coboară la o simplă
poate dura, ci trebuie să cadă în compromisul antropolatrie (Prof. Nichifor Crainic) iar omul
perfid al laicismului, întărind adevărul afirmaţiei rupt din legăturile lui cu cerul, rămâne singur
că ateismul este o frabricaţie artificială ce nu cu memoria morţilor.
poate să se menţină în faţa puterilor credinţei
Misticismul său umanitarist 1-a derutat pe
religioase. Acestui spirit anti-creştin i-am găsi
omul modern din calea lui Hristos spre templele
analogie doar în revolta titanilor împotriva cerului.
caricaturii religioase, spre francmasonerie.
Titanii moderni, ca: Darwin, Auguste Comte, De oarece francmasoneria este, adică a fost
Karl Marx, s'au bucurat de o celebritate asemănă­ un element disolvant al societăţilor umane, ne
toare marilor vedete cinematografice actuale, sau oprim puţin şi asupra acestei chestiuni.
cu aceia a „celebrului" Albert Einstein, pe cari
nimeni nu-1 înţelege, dar toţi îl admiră, 1 ) Vezi „Titanii Ateismului" i e Nichifor Crainic.
Ea este, după cum spune Părintele Prot. întâia parte a acestei afirmaţii poate fi uşor
Bobiu Gheorge, „O societate care îşi ascunde contrazisă, dacă ţinem seama că în ştiinţă în
adevăratele ei scopuri şi, care lucrează în aşa general se admite valabilitatea principiului cauza­
fel, că numai mai târziu îţi dai seama că a fost lităţii dincolo de limitele ei, legile generale, ipo­
mâna ei". Societatea francmasonică este organi­ tezele şi diferitele operaţii logico - matematice nefiind
5
zată pe ascuns, însă organizată foarte bine, dar fapte de experienţă ). Şi dacă în ştiinţa însăşi
nu în sens ideal creştin ci în scopul de a dis­ raţiunea depăşeşte observaţia şi experienţa, acest
truge organizaţia socială creştină, întrebuinţând drept nu-i poate fi răpit nici când ea argumen­
pentru aceasta toate mijloacele chiar şi cele tează existenţa lui Dumnezeu, pe baza princi­
6
mai imorale sau criminale. Părintele Erhan piului cauzalităţii ). Cu atât mai mult, că la
arată într'o broşură a sa cât sunt de ingenioase însuşi Kant noumenul produce fenomenul, ori
mijloacele de atragere. In sânul ei se găsesc cu alte cuvinte fenomenul este efectul noumenului,
„cei simpli şi necunoscători ai religiei; toate ceeace însemnează că noumenul transcendent se
elementele duşmănoase Bisericiii şi instituţiilor supune categoriei cauzalităţii şi deci sistemul
creştine, toţi ambiţioşii de onoruri, literaţii şi criticist e contrazis în acest punct chiar de au­
7
savanţii setoşi de renume". torul lui ).
(Urmează) Totuşi Kant, prin structura lui sufletească,
adânc religioasă, dar şi legată nemijlocit de
impulsul cunoaşterii critice, a ţinut neapărat să
Cosmogonia biblică şi teoriile ştiinţifica. aplaneze prin armonizare, conflictul religiei
8
cu ştiinţa, ) armonizare pe care o vedea el posi­
De Pr. I. Firea. bilă printr'o strictă delimitare a terenului ştiinţei
(Continuare) şi credinţei. Stabilind precis limitele ştiinţei el.a
7. Concluzii asupra raportului dintre tins să pună ştiinţa la adăpostul iluziilor ce nasc
religie şi ştiinţă. în mod firesc din depăşirea acestor limite şi în
acelaşi timp să apere credinţa de atacurile la
A. Domeniu diferii. Omul de ştiinţă nu poate cari e supusă din partea ştiinţei ce ar transgresa'
ajunge niciodată în conflict real cu teologul, ostil în domeniul credinţei. Prin aceasta Kant ă
domeniile lor fiind separate; din contră, preo­ socotit, că deşi credinţa nu va mai avea în ştiinţă
cupările unuia şi ale celuilalt se pot foarte bine uri aparent sprijin-, va rămâne însă fortăreaţă
I
întregi, permiţând o vedere de asamblu ) . Aşa, inaccesibilă oricărui alt atac al ştiinţelor. Iar rămâ­
ştiinţificeşte poate fi dovedită valoarea obiectivă nând fiecare pe terenul său propriu, atât religia
a ideii de Dumnezeu; religia va lămuri însă cât şi ştiinţa sunt pentru ^tdeauna asigurate în exis­
conţinutul mai apropiat al acestei idei şi tot ea tenţa lor, şi neameninţându-se una pe alta,,
va răspunde şi la ultimele întrebări în legătură armonia dintre ele va putea dăinui la nesfârşit»).
2
cu menirea omenirei ). Fixându-se dar cadrele
şi marginile acestor două terenuri de validitare Căci ştiinţa şi credinţa sunt două funcţiuni
ale sufletului omenesc şi ţinându-se seamă de cari au loc una lângă alta, amândouă fiind înăs-
această delimitare, atât de cultivatorii ştiinţei cât cute în natura omului. A da fiecăreia dreptul
şi de adepţii religiei, conflictul e înlăturat. ei,ştiinţei contra scepticismului \\x\Hume, credinţei
împotriva negaţiunei dogmatice a materialismului,
Kant şi Boutroux au încercat o asemenea 10
aceasta a fost năzuinţa lui Kant )
împăcare printr'o critică prealabilă a cunoaşterii.
Kant de ex. a aşezat pe Dumnezeu într'o lume Tot aşa vede şi Pauhen „putinţa păcei între
suprasensibilă, la care raţiunea nu poate ajunge ştiinţă şi credinţă" prin „o separaţie lămurită a
11
şi din acest motiv în filosofia lui, existenţa lui problemelor )". Delimitarea acestor probleme
Dumnezeu nu poate fi demonstrată pe baza desigur că se face prin anumite graniţe, pe cari
principiului cauzalităţii, care — susţine e l — î ş i însă nu religia le-a impus ştiinţei cum crede
găseşte aplicare numai în lumea fenomenală ). 3
Paulsen, ci le-au recunoscut ca fireşti şi existând
îndată ce intelectul nostru încearcă să pătrundă în realitate înşişi reprezentanţii ştiinţei.
dincolo de domeniul fenomenelor, raţiunea cade (Urmează)
4
în ireductibile contradicţii ).
5) cf. I. Todoran, op. cit. p. 155.
6) Ibid.
1) Isidor Todoran, Probi, cauzalit. în argum. cosmol. p. 154. 7) Ibid p. 170. cf. I. G. Savin: „Apologetica Vol. II. Existenţa
cf. A. Michel, Science, în Dict. de Theol cathol. t XIV col. 1596-97. lui Dumnezeu. Partea I. Proba ontologică, Bucur. 1940. p. 15. sc|.
2) Cf., Mocsonyi, Relig. şi ştiinţă, p. 44. 8) Alex, de Mocsonyi, op. cit. pp. 26-27.
3) Cf."Todc:an, op. cit. pp. 166 167. 9) Cf. ibid p. 27.
4) Immanuel Kant: Prolegom. la orice Metafiz. viitoare . . . 10) Fried. Paulsen, întrod. în Filps. p. 31,
patr. Mihail Antoniade, nota introductivă a traducătorului, p. 11. U) Ibid. p. 29.
R e ç e n zî i. care au primit puterea prin hirotonia în succe- ,
siune apostolică şi sinodului ecumenic asistat '
Diac. Br.. HaralaiBlle Oejăoiri: Este primat»! de Sf. Duh trimis de Domnul. Intre articolele
lui P a t r u m prl¥i!eaio i e i # I M i a É p i de credinţă fixate până în • sec. IX nu gâsinT
nieiunul despre primatul lui Petru. Ca atare'nu "
l o i T a s f s î R e n î ? ŞIHIii 1 9 4 0 . . i se po.de concede lui Petru decât cel mult o '
întâieiate de onoare. în urma faptului că P e t r u "
A apărut de curând în Sibiul culturii teo­ era cei mai vârstnic dintre apostoli şi manifestă
logica ardelene în seria de dense monografii, de m zel fierbinte pentru Mântuitorul, care adesea
probleme teologice a arhiepiscopiei de acolo &l însă era cam deplasat. De aceeaşi cinste şi poate
18-lea volum din acest şir purtând titlul.de mai de unii mai mare se bucurau şi fraţii Boanerghes
sus. E s t e .o carte de muit aşteptată în literatura şi mai ales sf. ap. Ioan. In baza acestor doiSă
teologică, românească, despre care nu mû îndoesc principii generale deci autorul va demonstra,
câ a fost primit! cu bucurie de iniţiaţi. E:>te cercetând în mod ştiinţific toate textele--Noaliăi
închinată' I. P. S. S. Dr. Nicolas B&ten meuopo- Testament că despre un primat de juris'dîcţie; a '
litul Ardealului care a sprijinit moral şi nnterial lui Petru şi mat ales despre infailibilitatea: hiî -
apariţia acestei cărţi c-are îi fece cu adevărat cinste. nu poate fi vorba necum să fi întemeiat el la
In prelată (p. V-VIII) autorul, un tânăr Roma o dinastie papală suverană a î n l r e g i i .
teolog român, cu solide studii în ţară şi străină­ ricî creştine. - • > .•
tate, explică cititorului gravitatea problemei pe
In capitolul I ( p : 13-31) întitulat: Iîi#$fv
care o .tratează precum şi felul cum a ajuns
şi B serica autorul demonstrează în primul rând
să-.şi formuleze subiectul lucrării. Arata pe .drept
că Biserica a fost întemeiată nu pcntoica Petru
cuvânt apo', necesitatea lucrării pentru teologia
şi urmaşii săi s ă ' d e v i n ă capii ei supremi ci
românească, care în afara de traducerile din W.
pentru ca sub forma • unei instituţii văzute închi­
Guettée" şi ele încă vreo două-trei mici lucrări
puind împărăţia lui Dumnezeu pe pământ să.ser­
originale în româneşte nu d'spunea de un studiu
vească ia mântuirea sufletelor credincioşilor;-. In
mai.solid de sinteză în această limbă. Este toc­
'scfcpur acesta Mântuitorul a dat Biserica o în văr
mai' meritul, tânărului nostru teolog de a li înzes­
ţătură adevărată, o morală absolută, mijloace de
trat literatura noastră bisericească cu aeest bine
sfinţire şi o conducere spirituală a cărei pqrpe"
închegat studiu.
tuitate este asigurată prin taina hirotonirii trans­
După prefaţă urmează bogata bibliografie a misă de apostoli urmaşilor lor.
chestiunii înşirată pe 70 pagini (1X-LXXVIII)
Capitolul al doilea (p. 32-71) intitulat: .Iisus
indusă în mod sistematic:. I Partea generală :
1. Golecţiuni de texte-; 2. Dicţionare, enciclopedii este capul suprem al Bise*cii, demonstrează
şi reviste; II Partea specială: 1. Opere patristice acest adevăr în mod cu totul evident. Conducerea
şi 2. Literatura .subiectului. După tabla de materii văzută Ei a încredinţat-o celor 12 apostoli Tu­
începe apoi "expunerea lucrării propriu zise. turor celor 12 le-a acordat în egală măsură cele
(p.' 1—408). trei puteri depinzând de taina hirotoniei, puterea
' I n introducere (p. 1 —12) autorul expune sacerdotala, cea învalătorească şi cea jurisdicţt-
problema în mod schematic, contu:ând-o în onală. Atunci când din nepriceperea încă a raisjU
câteva linii generale bine " schi tute. Caracteristica unii lui Iisus unii din ucenici cer întâietate, ca
Bisericii creştine a fost şi trebue să lie unitatea. lacob şi Ioan, şi când pe această chestiune se
Această." imitate s'a sfâşiat însă în 1054 în mod nasc de mai multe ori discuţii/Mântuitorul le
grav, 'iar în sec. XVI prin ivirea protestantismului arata că în Biserică „cine vrea să fie cel dintâiu
în sânul ' uneia, din părţi s'a produs o nouă să fie cel din urma şi tuturor slugă". Principiul
1

spărtură. După doctrina nerăstâîmăcitâ a Bisericii dragostei, supremul în creştinism exclude .cu
primare, Mântuitorul, care a întemeiat Biserica, desăvârşire primatul de jurisdicţie al lui Petru,
este capul ei suprem şi puterva de a o conduce cs*;e niciodată n'a amintit de. un astfel de drept
în mod văzut. Ei a delegat-o însăşi Bisericii al său.
care a exercitat-o la început prin apo.stoît şi mai. In cap III. întitulat: Iisus şi primatul lui
târziu prin urmaşii acestora, episcopii. Aceasta Petru (p. 72-195) sa cercetează în primul rând
însemnează că atât apostolii cât' şi episcopii au câteva texte în cari Petru are un rol principal
fost şi sunt egali între ei şi deasupra lor nu din cari nu se poate deduce decât, că lui Petru
există de drept divin nici un grad ierarhic mai i se cuvine o întâietate de cinste cu toate că în
înalt, cum pretinpe papa. Ei nu sunt supuşi unele caracterul lui Petru apare de o mobilitate .
deci decât lui Iisus Hristos capul suprem dela externă care nu cadrează în. nici un caz cu
Nr. 46 FOAIA DIECEZANA Pagina •' 7

atribuirea infalibilităţii. in a doua grupă de texte


ACI» ,
în care e vorba de Petru, îacob şi loan o^upă
m
o situaţie'. cu totul specială faţă de Petru. Aceasta
se poate constata mai ales din Evangelia după
loan din care se constată că canide- doctrine-1 Ni 767 B i x 1940.
creştine au fost încredinţate lui loan şi nu lui Domnul Ministru al Educaţiunii .Naţionale,
Petru. E! e ucenicul iubit căruia i s'a încredin­ Cultelor şi Artelor a dat următoarea .
ţat grija Sf. Fecioare, el « primul care aleargă
la mormânt şi crede în învierea Iui lisus Hristos DECIS1UN.E,:
şi el e cei dintâiu .cure îl recunoaşte în Galileia. Noi, Profesor Trai an Brăileanu, Ministru
.. • (Urmează) Secretar de Stat la Departamentul Educaţiei
;
Naţ onale, Cultelor şi Artelor,
DECIDEM:
Aviz. Cucernicii preoţi din parohiile trecute
la eparhia, Timişoarei cari doresc să ii se trimită Ait. I. — In eoniormitate cu dispoziţiunile
•Calendarui Românului, să ne avizeze pnnlr'o art. 8 din Decretuî-Lege No. 3123 din 14 Se­
cartă poştală. ptemvrie 1940, preoţii, diaconii şi cântăreţii biseri­
Deasamsnea sunt rugaţi să auizeze şi cei ceşti, pensionari ai Stalului, judeţului sau comunei,
din eparhia noastră- cari doresc un stoc mai nu mai pot ocupa posturile frn caie luncţiQnea,zâ
mare ca cel din anul trecut. actualmente. , '
Art. II. Toţt aceia care intră în -cate­
goria prevăzută la art. I din Decizia de faţă,
au însă dreptul ca în termen de 15 .zile dela
publicarea acestei decizii să opteze pentru"pensie
sau pentru funcţiunea pe care o deţin în prezent,
interdicţia de a cumula deia 1 Decemvrie, Î94'0.
Hirotonire. S â m b ă t ă şi Dumineca trecută Prea Acei ce au renunţat la pensie pot să func­
Sfinţitul Părinte Episcop a binevoit a hirotoni întru
preot pe candidatul Gheorghejurj pentru parohia Luncani. ţioneze în actualele posturi de preot, diacon sau'
cântăreţ până iă împlinirea limitei de vârstă
- Mare cutremur de pământ s'a abătut asupra pentru punerea în retragere din- oficiu, conform
ţării noastre în noaptea de Sâmbătă 9 spre Duminecă
10 Noemvrie. In Bucureşti cutremurul a făcut multe
legii generale de p e n s i u n i *
victime şi pagube, d ă r â m â n d mai multe case. In Moldova Art. III. — Toţi clerici, cari. vor <fi optkt ;

oraşe întregi au căzut pradă cutremurului, astfel oraşul


pentru pensie dela Stat, judeţ sau comună,','şe
Panciu şi Focşani sunt complect distruse. D u m n e z e u ne
cearcă din greu ! bucură dela acelaş regim ca şi preoţii şi diaconii
puşi în retragere din oficiu, pentru limită, de
Cununie. Duminecă în 10 Noemvrie 1940, la vârstă Ia 70 de ani, sau ca aceia pensionaţi
ora 4 d. m. s'a oficiat în biserica ortodoxă din comuna
Glimboca, cununia religioasă a ficei decedatului preot facultativ la 65 ani, potrivit dispoziţlunilor art.
•Gh.-Frăţilă a n u m e a. D-şoarei Aurora Frăţilă, cu candi­ 2 din legea, generală de pensiuni şi ale regula­
datul de preoţie d-1 Pavel Luca. mentului aceleaşi legi.
Cu această ocazie s'a constatat că mulţi credincioşi
au luat parte, semn că dragostea faţă de răposatul preot Art. IV şi ultim. — Domnul Director sl
Gh. Frăţilă încă dăinueşte în sufletele acelora cari au Cultelor şi Domnul Director al Contabilităţii.
ştiut sâ-1 aprecieze. Personalului şi Controlului financiar sunt însăr­
Tinerei perechi în u r ă m multă fericke, iar tânărului cinaţi cu aducerea la îndeplinire a prezentei
mire Dumnezeu să-i dea putere a fi un u r m a ş demn a decizii.
fiertatului Gh. Frăţilă, în a cărui familie a întrat.
f Preotul Teodor Munteanu din Delineşti a Dată în Bucureşti la 7 Noemvrie 1940.
adormit în Domnul în al 79-lea an al vieţii şi al 58-lea Ministru! Educaţiei N a ţ i o n a l e , '
al preoţiei, fiind unul din preoţii hirotoniţi de episcopul al Cultelor si Artelor
restaurator loan Popasu. S'a d u s a c u m să dea socoată
despre lunga şi trudnica lui slujire.
fssj Traian Brăileanu
Dumnezeu să-i facă parte de răsplata cerească!
Ceeace se aduce la cunoştinţa tuturor preo­
Ritribuţiuniie preoţeşti pe luna Octomvrie s'au
ridicat dela Stat şi se lichidează la Casieria eparhială ţilor pe care îi priveşte, spre conformare.
în orele de oficiu. Caransebeş, la 16 Noemvrie 1940.
Episcopul : Consilier referent:
Achitaţi abonamentul restant la Foaia Diecezană. f V A S ! LE Prot. R. G. Ancuşa
Comunicat. Dosar Nr. 196/1940.

Nr. 5736 S c ex 1940. Publicaţie de licitaţie Nr. 1483/1940


Ca şi în anii trecuţi Librăria Diecezană va
In baza procesului verbal execuţional de escon.
(
trimite săptămâna aceasta fiecărui Oficiu paro­
tentare efectuata în ziua de 7 August 1940 pe baza deci­
hial câte un stoc de calendare pe cari, cu aju­
sului judecătoriei mixte Caransebeş cu No. 2 2 7 6 / 1 9 4 0
torul Epitropiei parohiale, le va distribui între
obiectele sechestrate în-procesul verbal de execuţie No.
credincioşi.
G. -II. 6248 şi anume: 3 scroafe Iorcsir de 1 şi 2 1/2
Costul calendarelor se va trimite pe adresa ani, o garnitură de trăierat firma: Eiso Mâgy. Gep. şi
Librăriei până la 31 Ianuarie 1941. Motor preţuite în suma de lei 65.000 cuprinsă în favo­
Caransebeş, în 13 Noemvrie 1940. rul firmei Britania soc. de asig. Bucureşti reprezentat
Consiliul eparhial. prin Dr. Gneorghe Dragu advocat din Caransebeş pentru
suma de 4062 lei capital interese dela 1 Iunie 1940
precum şi spesele stabilite până în prezent 2718 lei se
Concurs vor vinde la licitaţie publică în Sacul No. 8 6 în ziua de
28 Noemvrie 1940 la ora 15 d. m. conf. art. de
lege IX §-lui 107 şi 108 din anul 1881 al legii exe-
In baza ordinului Venerabilului Consiliu Eparhial cuţionale.
Nr. 3573 B. ex. 1940 din 27 Iulie 1940, se publică
concurs, cu termen de 30 zile delà prima publicare în Această licitaţie se va ţine şi în favorul altora cari
„Foaia Diecezană", pentru postul de preot la parohia s'au câştigat drept execuţional.
de clasa I-a din comuna Glimboca protopresbiteratul
Caransebeşului. L u g o j , la 29 Octomvrie 1940.
Şef - Portărel: indescifrabil
I. B e n e f i c i i :
1. Sesiunea parohială în estindere de 44 jugăre
1553 stj.
2. Birul parohial uzitat.
3. Veniturile parohiale uzitate.
4. Casa parohială cu grădina şi intravilan de 3GI Aducem la cunoştinţă On. public
stj. cu supraedificatele economice necesare.
II. îndatoriri: cetitor, că
Preotul ales este obligat a-şi împlini toate datorin-
ţele preoţeşti şi pastorale; a predica regulat în fiecare
Duminecă sau sărbătoare şi a catehiza la şcoala primară,
fără nici o altă remuneraţie.
Toate impozitele după beneficiile ee mai sus cad
în sarcina preotului ales.
Ceice doresc să ocupe acest post, întrucât vor
avea cvalificaţiunea cerută pentru parohii de clasa I-a,
precum şi binecuvântarea P. S. S. Episcopul diecezan,
să-şi înainteze cererile, adresate consiliului parohial ort.
rom. din GMmboca, prin Prea. On. Oficiu Protopopesc Pe anul
al Caransebeşului.
Reflectanţii se vor prezenta, pe lângă prealabila
încunoştiinţare a Prea On. Domn protopresbiter tractual, va apare în curând
în vreo Duminecă sau" sărbătoare în sf. biserică spre
a-şi arăta dexteritatea în cântare, tipic şi oratorie, însă (Cel mai vechi calendar din Banat.)
nicidecum în ziua de alegere.
G l i m b o c a , din şedinţa consiliului parohial, ţinută Cu un material literar frumos, bogat şi ilustrat,
la 1 Septemvrie 1940.
precum şi şematisrnul diecezei noastre.
Preşedinte, Secretar,
Pr. Cornel Piţigoi Pavel Năslău. Prenotări se pot face deacum la Librăria Die­
adm. parohial.
cezană Caransebeş.
In conţelegere cu oficiul protopresbiteral.
Caransebeş la 20 Septemvrie 1940. -
1—3 Pr. Isaia Suru
adm. protopopesc.