You are on page 1of 12

SCOR GLASGOW

RASPUNS OCULAR(. 0):

-,, DESCHIDE SPONTAN 4
'
, OESCHIDE LA COMANDA VERBALA 3
:,. .DESCHJDE LA DURERE 2
-,, PARA RASPUNS

RASPUNS ·vERBAL (V ):

-,, ORlENTAT ADECVAT 5
,. CONVERSATIE CONFUZA 4
-,, CUVINTE NEPOTRIVITE 3
-,, SUNETE NEINTELIGIBILE 2
-,, NU VORBESTE I

RASPlJNS MOTOR ( M):
-,, RASPUNDE LA COMENZI 6
, LOCALIZEAZA DUREREA 5
, RETRAGE LA DURERE 4
, FLEXIE 3
-,, EXTENSIE 2
-, FARA RASPUNS 1

SCOR GLASGOW= 0 + V + M J 3 - ISi
lnterpretllre (IN LIPSA SEDAR/I):

< 8: PROGNOSTIC REZERVAT.

< 6: INSUFICIENTA NEUROLOGICA.

4 CALCULAREA RISCULUI DE DECES (SCORUL CURB 65} FACTORUL DE RISC Puncte acumulate Prezent Absent C ( EONFUsief.AtfERAREA sfAfU-fU(U1 M°£Nf ALj 1 punct o puncte U ( UREA-NIVELUL SPORIT AL UREEI IN SER) 1 punct 0 puncte R (RESPIRATORY RATE. mediu .i. . rnalt-3-5 puncte.1-2 puncte.FRECVENTA RESPIRATORIE~30/MIN) 1 punct 0 puncte 8 (BLOOD PRESURE-TA SISTOLICA< 90mmHgSI/SAUTA 1 punct 0 puncte diastolica S 60mmHg) 65 (varsta ~ 65 ani) 1 punct 0 puncte NOTA: riscul este considerat mic atunci cand pacientul acumuleaza zero puncte.

5°C 37 I 6. DA SIMULTAN TERAPIEI ICD (> 1 ZI) .5 2.5 :52. NUME PRENUME FOCG PARAMETRU 0 PUNCTE 1 PUNCTE 2 PUNCTE VARSTA <60 ani 60-79 >80 ani ani TEMPERATURA s 37. LEUCOCITE <16000 16. >25000 (cel/mm3 } 25000 ALBUMINA >3. SCOR ATLAS- .6°C 38.5!.>C NR.5 (g/ dL J ANTIBIOTIC SISTEMIC NU -. ~38.6-3.

'~\\. . •1-. ffa1~\\r·i .:0 ~.: 6/9 Uscare prosop hartic inchidere robinet MAINI SIGURE cu prosopul de bartie 6./: ·l ~- j...3.-...·\TI-: -6... cu cantitatea de antiseptic necesara..:-'f!PHfricti. -·-~ : .. ..li·•·· . Aplicar~ produs aplicare produs palma peste palma ·.:~. ·)Ji )'J \ .----F. ~•ct\ --. -·-· . distrugerea ngcntilor patogeni din flora 1ranzitorie si rczid~ntu . conform prod11c111orul11 i..-. -1 ~ ~) ' ) \ ( Degetul mare rotire degete in palma MA IN I SIGUR. ~ ·'" P:1 \ ~i..re: • Se face pe mana spulutu si • Se aplica o cantilat 6n1iseptic. recomandata de producator • Timp de contact. X~ ----------------- lntre degte degete interpatrunse ~ .-n -.·-. ~-:. nstfel im:at pe toal!l du rata de l aplicare main 1e in permuncntn umecla\ • • Timp de tact.3-5 minute • Sc .3~ ~killa-u-mfli-11/10. I ~-. . .30 secunde ...~ . ~~ IGIENA MAINILOR .. Pag . 1 PL 106-02 l " Ed ..I minut • Scop:distrugerea agentilor patogen i tranzito_rii si a unui procent important di n tlora rezidenta ~ am /' lJF-~ ~~~/~ ~ :~1 l!!/1(·>r...3 Asepsia mainilor prin frictiwr e: • Se face pe mana spalata si uscata... ✓/ .·~·._ [Tj . . E USC.: 0 j Rev..

Pentru evitarea unor omisiuni din apartea bolnavului. Trebuie precizat debutul (imprejurarile in care a evoluat boala. sexul. boli digestive. . Pentru a fi usor memorate. boli neuropsihice. seroprofilaxie. etc. ce medicamente a luat. Istoricul bolii incepe prin fixarea calendaristica a datei debutului si datei internarii in spital. de la comisie. traumetisme si interventii chirurgicale. ce 1-a determinat sa se interneze. Anamneza epidemiologica sumara este obligatorie peutru bolile transmisibile. S. bolnavul fiind chestionat activ. Perederi: . XXXIII. bineinteles. EXAMINAREA BOLNAVULUI Anamneza Convorbirea cu bolnavul trebuie efectuata calm. Candidatul deja orientat in timpul istoricului. Pentru fiecare etapa sunt afectate cate 20 de minute. VIATA MEDJCALA" Vol. va insista asupra antecedentelor care au legatura cu boala actuala sau organul afectat. timp care nu poate fi depasit. boll pulmonare. 7. bolile antecedente vor fi grupate: antecedente toxice. ce medicamente a luat (doze). Enumerarea de mai sus este. boll cardio-vasculare. Antecedentele vor viza pe scurt. domiciliul. vorbindu-se frumos. I. daca a primit gamaglobuline. apoi a motivelor internarii. Istoricul va fi urmarit in ambele perioade: de la debut pana la internarea in spital side la internare pana in momentul examinarii (anamneza trebuie dusa la zi!). M. vectori • Starea de imunitate: daca boluavul a facut vacciuarile obligatorii (data ultimei vaccinari).. prin intrebari scurte. examinarea bolnavului 2. cat a durat. boll metabolice si carentiale. modul de debut) apoi unnarita evolutia simptomelor. ce regim dietetic a urmat. boll infectioase. Angelescu. cum s-a tratat. Istoricul va fi completat cu evolutia bolii in spital: cum au decurs simptomele. anul 1986 PRO BA CLINICA pentru examene si concursuri medicale Desfasurarea probei clinice de examen comporta 3 timpi succesivi: 1. varsta. timpul de gandire 3. cat mai mult timp posibil prin intrebari dirijate. cbimioprofilaxie. etc. antecedente fiziologice si antecedente patologice heredo-colaterale si personale. manifestari alergice. in lipsa acestuia. expunerea. pentru a obtine o anamneza stransa. Bolnavul va fi chestionat asupra comportamentului pana la internare: cat timp a dus boala pe picioare. limitata. precise. profesiunea). referindu-se la: • Contact cu sursa de infectii • Existenta unei cai de trausmisiuue: alimeute. deja culese anterior. date asupra conditiilor de viata si de munca. La copii. la un bolnav cu ciroza: cand a fost. nr. de exemplu asupra unei hepatite acute. afectiuni uro-genitale si veneriene. datele de anamneza se obtin de la insotitor sau. daca a consultat medicul. analizele efectuate (rezultate). dar completa. antecedentele vor fl culese prin intrebari dirijate. Culegerea datelor de anamneza va incepe prin notarea datelor civile (initialele bolnavului. cat timp a stat la pat.

In timpul examinarii pot fi puse intrebari suplimentare bolnavului cu privire la simptomele subiective ale organului sau segmentului examinat. Examenul capului si gatului comporta: inspectia tegumentelor paroase. pot fi cerute o serie de date comisiei. menajandu-se psihicul si pudoarea bolnavului. de asemenea. apreciaza tipul constitutional. etc. cercetarea punctelor sinusale si otice (frontale. toracele. abdomenul. bolnavii nu vor fi dezbracati decat strictul necesar. posibilitatea de a fi omis examenul unui aparat este mai redusa. • examinarea decurge fara ca bolnavul sa fie tinut dezbracat tot timpul probei. presiunea tragusului. Aceasta metoda are. cu care ocazie bolnavul este ridicat in pozitie sezanda. Au fost candidati care. Examenul obiectiv Indiferent de afectiunea in cauza. fara brutalitate. Ajuus iu aceasta pozitie.segmente". avand diagnosticul in cursul anamnezei. 2. dupa examinarea aparatului respirator. au ridicat urechea inainte ca bolnavul sa-si temine respiratia. cei gravi vor fi stingheriti cat mai putin. dar numai dupa tenninarea explorarii organului respectiv (de exemplu. lnsistam asupra necesitatii unui examen complet. membrele inferioare. maxilare.. palparea ganglionilor laterocervicali si . fata de tehnica examinarii pe . starea generala a bolnavului. Consideram cea mai recomandabila examinarea pe . au examinat formal celelalte organe. facut cu toata seriozitatea. palparea glandelor parotide si submaxilare. semnele Chwosteck si Weiss. unnatoarele avantaje: • bolnavul este mai putin stigherit (fiind ridicat o singura data in pozitie sezanda). prin descoperirea succesiva a segmentelor examinate • in sfarsit. Prima manevra este cercetarea semnelor meningiene (redoarea cefei si semnul Kernig). in picioare in dreapta bolnavului (care sta culcat in pat). mastoidiene.aparate". care comporta explorarea clinica succesiva": capul si gatul.2. Examenul va fi efectuat cu blandete. bolnavul este dezbracat de camasa si se incepe examinarea pe segmente. etc. pozitiile particulare.. bolnavul va fi examinat complet. permeabilitatea foselor nazale. Bineinteles ca exista si situatii speciale: • copiii mici trebuie dezbracati complet • la bolnavii neurologici trebuie efectuat examenul complet al sistemului nervos. acordandu-se o atentie deosebita organului afectat. care comporta urmarirea mersului si statiunii • bolnavii chirurgicali sau de ortopedie necesita examen local deosebit. se poate cere radioscopia pulmonara). cercetarea reflexului fotomotor side acomodare. Vom expune ca model tehnica examinarii pe segmente a unui bolnav medical adult 1. Candidatul. membrele superioare. la examinarea plamanului grabindu-se. Astfel. a conjunctivelor si a sclerelor.

Kernig. bolnavul este culact pe spate. fesele. mersul. cercetandu-se tegumentele. de varsatura. tensiunea arteriala. articulatiile. palpandu-se simultan si pulsul radial. semnele Bonnet. . (marginea superioara fiind deja determinata). punctele herniare. cantitate). melena. faringele. cadrul colic. la examenul genital la barbat. edemele maleolare. cercetarea vibratiilor vocale. ramanand cu toracele si abdomenul descoperite. Exame~ul to:~celui si abdomenului incepe cu inspectia spatelui (bolnavul fiind rama~ ~n poz1tie sezanda). fosa iliaca dreapta. onficml canalulm Stenon. durerea. se percuta (cu atentie in banuiala de ascita). ganglionii triunghiului lui Scarpa si poplitei. se palpeaza varful cardiac si aorta. se percuta marginea superioara a ficatului si se marcheaza usor cu unghia. percutia si ascultatia. la care se cerceteaza tegumentele. etc. se examineaza proba Romberg. Examenul membrelor inferioare si superioare: bolnavul este apoi acoperit pe torace si abdomen si se descopera membrele inferioare. de sputa (aspect. examinarea cavitatii bucale: Iimba dintii gmgule.). cu metoda bimanuala. coloana vertebrala (m?b1lit~~ea capul~ pe torace. Se cerceteaza secretia uretrala. Vor ti cerute. in groapa retrosternala. Se percuta apoi aria matitatii cardiace. Se percuta si se palpeaza splina (in decubit lateral drept). hipogastru.mostra" de urina (icter. Se trece apoi la examenul aparatului respirator care comporta: aprecierea formei toracelui. icter. etc). mucoasa jugala. motilitatea activa si pasiva. Cererea datelor de la comisie Pentru obtinerea acestor date candidatul isi va rezerva ultimele 5' ale examenului. piurie. 0 data terminata examinarea plamanilor. Se cerceteaza lojele renale. candidatul va cere sa i se arate o . Se palpeaza ganglionii inghinali. unghiile. s~b~axil~. reflexele bicipitale si stiloradiale. 1. se face inspectia atenta. Cifrele obtinute vor fl notate imediat deoarece. tuseul rectal. sunt uitate foarte repede. lombele (punctele renale). Bolnavul este anuntat ca se poate imbraca. Se examineaza apoi membrele superioare: tegumentele. ' examenul sumar al nervilor cranieni. urmatoarele date: • Curba febrei. Se palpeaza marginea inferioara a ficatului. orificiul anal. greutatii. ganglionii axilari si epitrohleeni. numan1l de scaune. palma. forta musculara segmentara. amigdalele. Se trece apoi la abdomen: se cerceteaza reflexele cutanata abdominale. consistenta. focarul pulmonar si aortic. pulsul tibialei posterioare si pedioasei. 3.. se palpeaza cu blandete epigastrul. diurezei. Dupa caz. hematurie. pulsul. 4. reflexele rotuliene si reflexul cutanat plantar. apreciindu-se marimea. socul rotulian. testicolele. articulatule sacro-1hace. de scauue (diaree. forma. Se examineaza mamelele. ~alparea gla~dei tiroide. indif7rent de boala. degetele. La femeie se cere comisiei. 3. percutarea vertebrelor). mobilitatea articulatiilor. datorita starii emotive. Daca starea bolnavului permite. zonele anexiale. Lassegue si Brudzinski controlateral. Se trece la examenul organelor genitale. pe loc. Se asculta inima la varf.

EXPUNEREA UNUI CAZ Dupa examinarea unui bolnav. radiografie pulmonara. examen ORL. glicemie. VSH. fie se va intoarce la bolnav. VDRL. datele si analizele de laborator s1 recap1tularea smtetlca a observatiei bolnavului) 2. mterventi1 chu-urgicale.. Se vor nota numai reperele. corlizon. frazarea lor unnand a se alcatui liber in timpul expunerii. Se vor culege analize pentru diagnosticul complicatiilor si al bolilor asociate. II. istoricul. ci. ideile de dezvoltat. fie va mai reflecta asupra eventualelor omisiuni. in care timp va fixa diagnosticul si va pregati planul de expunere. ca reflectand buna pregatire practica si teoretica a candidatului.seroterapie. este bine totusi ca explorarea de laborator sa fie ceruta cat mai complet. digitalizare. Analizele vor fi cerute in dinamica. anamnaza epidemiologica sumara. 3. 2. antecedentele. mentionand apoi pe cele ajutatoare sau de exceptie. luind informatii suplimentare. Sustinerea diagnosticului pozitiv 3. Pentru cliagnosticul diferential se cer acele analize care vor fl folosite pentru diferentierea bolilor asemanatoare de afectiunea in cauza . in urmatoarea succesiuue: 1. Rezumatul observatiei bolnavului (date civile. Primul act consta in stabilirea. Pentru precizarea stadiului si evolutiei bolilor. ele~entel~ pozitiv~ ale . Diagnosticul diferential 5.cu o expunere libera- din cauza emotivitatii si starii de tensiune nervoasa riscul de a fl omis un capitol intreg al expunerii exista. Elaborarea unei expuneri frumoase depinde de puterea de concentrare si sistematizare a candidatului in camera de gandire. motivele internarii. iu ordine logica. cu spatii intre le. examenului obiectiv. incepand cu cele uzuale si care dau relatii directe. sumar de urina. • Date 8 a~u~ra 1 evolu~~i s~ trat~entului in cursul spitalizarii: ce complicatii an ':11:7en_ t.gamaglobuline) • Explorarile si analizele de laborator curente ce se fac de obicei oricarui bolnav: hemoleucograma. deoarece in lipsa planului. formularea si notarea diagnosticului complet al cazului dupa care candidatul va insera {pe foile obtinute in acest scop de la comisie) titlurile diverselor capitole ale expunerii. evolutie si prognostic 6. Credem ca redacterea unui plan de expunere scris este absolut necesara. Pentru diagnosticul pozitiv vor fi cerute analizele vizand boala in cauza. Tratament . Timpul limitat nu permite insa o redactare amanuntita: in 20' nu pot fl scrise decat maxim 3 pagini care ar acoperi numai 5-6" de expunere. examen genital la femei. nu se va grabi sa incheie proba. desfasurarea probei clinice pentru concursuri comporta expunerea cazului. uree. candidatul are ladispozitie 20 de minute. tratamente deosebite (antibiotice. Daca candidatului ii mai ramane timp. Analiza particularitatilor cazului 4. Pentru pregatirea expunerii. Fara a se abuza de 1m numar excesiv de analize.

. Hepatita acuta cu virus hepatitic B posttransfuzionala. bolile cu care se face diagnosticul d1ferent1al. complicatiile si bolile asociate. scotand in relief datele esentiale si estompandu-le pe cele ma1 putm semnificative.. . in perioada de declin.. punandu-se in situatia medicului care dupa examinarea unui bolnav pune un diagnostic si indica un tratament. candidatul primeste o foaie de hartie. deoarece pot fi uitate cu usurinta. lungind inutil expunerea.. el va vorbi despre bolnav si nu despre boala. stadiul bolii (evolutiv sau functional). candidatul trebuie sa fie calauzit tot timpul de principiul ca proba clinica este o proba practica la patul bolnavului si nu expunere orala asupra bolii respective. .1. in formularea expune:ii se va folosi linia personala de expunere: . Iata exemple de formulare corecta: . istoricul afectiunii.bolnavul examinat are febra.lnsuficienta aortica sifilitica (boala Hodgson) cu hipertensiune arteriala si insuficienta ventriculara stanga" sau . forma clinica. schema indicatiilor la plecare. 0 serie de elemente ca datele calendaristice ~teced~ntele. Dupa parearea noastra. candidatul. 7• Criteriile elib~ra~iddin spital.. pe care trebuie sa inscrie diagnosticul (deja formulat in camera de gandire si notat pe planul de expunere). 2. rezultatele analizelor de laborator.. ' Dup~ incheierea ac~stor puncte (necesara pentru a nu fl omis un capitol important) can~1datul va nota 1n dreptul fiecarui capitol in spatiul lasat liber. necomplicata. Dupa predarea fisei cu diagnosticul. s1 nu cea impersonala: .. . emiterea unei teorii patogene.. Vor fi expuse in mod succint datele civile. Diagnosticul va cuprinde boala. forma·icterigena.se da". Consemnarea diagnosticului 0 data iesit din camera de gandire.. Metroanexita stanga cronica". medie. etc.insuficienta cardiaca". junghi.. . fiind anuntate apoi elementele pozitive patologice ale examenului obiectiv si rezultatele analizelor de laborator. trebuiesc punctate si nu lasate pe baza memoriei.. timp de 20" isi sustine proba in urmatoarea ordine: 1. dozele terapeutice. . Formulari lapidare ca: . vorbind ~usti~ut si nuantat..unii spun ca" . in alcatuirea expunerii. prezinta totusi o formulare incompleta a diagnosticului. indicatiile curativo-profilactice ulterioare aprecieri asupra capac1tatn e munca.eu voi da". Formularea pripita. in ultiriml moment in fata comisiei prezinta riscul consemnarii unui diagnostic incomplet. evitand consideratiile teoretice. Mentionarea a ceea ce este normal din foaia de observatie l trebuie evitata. subpunctele ce vdr servi la dezvoltarea expunerii. etc. In acelasi sens.. De asemenea se va vorbi despre bolnavi .. Prezentarea obsecyatiei bolnavului. In consecinta.pleurezie".eu cred ca este necesar"." etc.. desi pot fi corespunzatoare ca sindrom. antecedentele si ancheta epidemiologica sumara. Candidatul va expune controlandu-si vocabularul si frazarea. etc..meningita". datele experimentale.

) 3. 2.Dupa prezentarea aualitica a cazului care sa cuprinda foarte pe scurt elementele caracteristice de anamneza. Diagnosticul diferential trebuie argumentat. severa) 6 . ' Sustinerea va viza toate componentele diagnosticului si se va baza pe: 1. lipsa unor simptome comune. opunand apoi datele clinice si de laborator ale aceleiasi afectiuni care pledeaza impotriva si care determina eliminarea din cauza. convalescenta. etc. aratandu-se pentru fiecare boala datele anamnestice. cu atat se vadeste mai bine maturitatea medicala a candidatului. Diagnsoticul diferential trebuie sa reflecte dificultatile reale in recunoasterea bolii respective si nu insusirea scolastica livreasca si nenuantata a unui numar mare de diagnostice diferentiale. complicatii neobisnuite. Datele ce precizeaza stadiul bolii. existenta altora rar intalnite. decompensat). declin) sau functional (compensat. Se va face mai intai un diadnostic diferential clinic si apoi diagnosticul diferential etiologic. . cu cat aceasta va fi mai bine realizata. fapt care duce la o teoretizare rupta de practica. discutarea si eliminarea bolilor cu care poate fi confundata afectiunea bolnavului examinat. Daca descrierea bolii in carti este asemanatoare. etc. Sustinerea diagnosticului pozitiv comporta indicarea tuturor datelor anamnestice clinice. La bolnavii la care diagnosticul diferential poate fi restrans. insuficienta aortica. Diagnosticul diferential trebuie nuantat. insuficienta aortica sifilitica. evolutia ei mai deosebita.. si care va fi unnata de enuntarea verbala a diagnosticului pozitiv complet.ice si de laborator prin care bolnavul s-ar putea incadra in afectiunea discutata. din. bolnavii se deosebesc totdeauna unii de altii prin anumite particularitati. Particularitatile cazului Analiza particularitatilor cazului se refera la aspectele deosebite etiopatogenice. Date ce sprijina coexistenta unei boli asociate 3. Diagnosticul diferential consta in enumerarea. insistand asupra bolilor asemanatoare mai frecvente si eliminandu-le mai repede pe cele rare.incarcarea lui" in aceste situatii devine inutila. clinice si de laborator pe care le prezinta bolnavul examinat. legate de boala initiala 5. etc. hepatita posttransfuzionala cu VHB. influentarea bolii de terapeutica. probleme de diagnostic ridicate. examen obiectiv. evolutiv. in functie de terenul pe care a survenit boala.) 2. evolutie si examene de laborator. 4. . epidemiologice. Datele ce vin in sprijinul sindromului sau bolii respective (pneumonie. pana se ajunge la diagnosticul in cauza. pneumonie pneumococica. (debut. medie. Datele ce sprijina etiologia cazului ( de ex. Este ceea ce se numeste individualizarea cazului. hepatita epidemica. Date ce vin in sprijinul unei complicatii. radiologice si de laborator care vin in sprijinul diagnosticului stabilit. stare. Date ce precizeaza fonna clinica (usoara. 4. restrangand treptat sfera diferitelor afectiuni.

5. va fl analizat apreciind o serie de factori a caror pondere difera de la boala la boala si de la bolnav la bolnav. 6. etc. particularitatile agentului etiologic (de exemplu streptococ rezistent la toate antibioticele. cat mai completa si rationala. boli anterioare). dozele precum si durata tratamentului. In prezenta unor complicatii sau a unor boli asociate se va face diagnosticuI diferentiaI al acestora. Eliberarea din spital: indicatiile curativo-profilactice si expertiza capacitatii de munca. 3. In functie de datele clinice (stadiul si forma clinica a bolii) se va aprecia evolutia cazului. In bolile transmisibile se vor indica tratamentele de . Candidatul se va fixa pe o schema terapeutica personala. asociatii morbide. ingrijirile igienice. Criterii de laborator: indicatii ce le furnizeaza uonnalizarea unor probe de laborator . reducerea capacitatii de munca). regimul alimentar. criteriul epidemiologic (in bolile transmisibile) tixat de legile sanitare in vigoare privind durata izolarii si conditiile de externare a bolnavilor contagiosi 2. rolul profilactic al tratamentului. sechele.. neadaptata la caz. Prognosticul imediat. precum si insusirea nediferentiata de diverse incercari terapeutice. In aprecierea momentului eliberarii bolnavului din spital se va tine seama de urmatoarele criterii: 1. Astfel vor fi luate in consideratie: cifrele cunoscute privind mortalitatea sau potentialul de evolutie spre cronicizare si sechele ale bolii respective. terenul pe care evolueaza afectiunea (varsta. starea de nutritie. orice indicatie terapeutica fiindjustificata. fiziopatogenica si simptomatica corespunzatoare. prezentata in timp si indicand repaosul. cat si eel indepartat (cronicizare. Vor fi precizate medicamentele. in prezenta unei scarlatine in descuamatie si nu cu cele eruptive). izolat din sange la o endocardita lenta). posibilitatea unei evolutii cronice. Evolutia si prognosticul. cum si incidentele ce ar putea determina sau favoriza aparitia complicatiilor. Candidatul va preciza atitudinea curativa si profilactica fata de complicatiile bolii si va face aprecieri asupra posibilitatii terapiei in prevenirea cronicizarii sau sechelelor. specificandu-se criteriile de apreciere a eficientei tratamentului.Diagnosticul diferential va fi orientat in functie de stadiul si fonna clinic a bolii (de exemplu. Tratamentul trebuie individualizat in functie de stadiul de boala. complicatiile si bolile asociate existente.sterilizare" a purtatorilor de germeni si metodele de prevenire a starii de purtator convalescent. existenta unor complicatii. 7. indicandu-se modalitatea evolutiva cea mai probabila. Va fi evitata o expunere livreasca. criteriul clinic: elementele subiective si obiective care indica convalescenta sau trecerea unei afectiuni din stadiul decompensat in stadiul compensat. medicatia etiologica. recaderi. forma clinica prezentata de bolnav. incidentele si accidentele posibile precum si rezultatele ce se asteapta de la tratament.

precum si instructajul sanitar ce trebuie facut oricarui bolnav potential infectios pentru colectivitate. complicatiilor si cronicizarilor. chn1c) s1 normalizarea VSH (cn'tenu · de Iaborator) . etc. . (cntenu .). control ulterior. o h~p~tlta ~p1dem1<:3. punandu-se in postura medicului care intocmeste un act de eliberare din spital: indicatii de regim alimentar. etc. In cazul bolilor transmisibile va fl aratata conduita fata de purtatorii convalescenti (evidenta. . vor ti facute aprecieri asupra capacitatii de munca a pacientului si asupra conditiilor de reintegrare in munca..cu VHA dupa dispparitia icterului si hepatomegaliei (criterii cluuce) s1 normahzarea transaminazelor (criteriu de laborator). accentuand asupra ansamblului de masuri terapeutice si educativ sanitare. control periodic. dispensarizare. repaos (concediu medical la salariati). Candidatul va indica apoi recoinandarile ce vor fi date bolnavului la parasirea spitalului. tratament medicamentos.De e~.s1 artralgnlor . menite sa contribuie la profilaxia recaderilor.: ~n boln~~ cu re~m~tis~ poli~rticular acut se poate elibera dupa disparitia febre1 .