DENSITATEA POPULAȚIEI

Concepte
Densitatea populației – raport intre numarul populatiei la un moment dat si suprafata
teritoriului locuit de aceasta.

Tipuri de densități:

a. Densitatea generală (medie) a populației

b. Densitatea brută – numarul populatiei raportat la perimetrul construibil al localitatii
( loc. / ha. )
c. Densitatea neta – numarul populatiei raportat la zonele de locuit ( loc. / ha. )
d. Densitatea agricola – numarul populatiei care lucreaza in agricultura raportat la
unitatea de suprafata cultivata.
e. Densitatea fiziologica – numarul populatiei pe unitatea de suprafata cultivabila.
f. Densitatea populatiei urbane – numarul locuitorilor unui oras raportat la suprafata
administrativa a acestuia.
g. Densitatea populatiei rurale – numarul locuitorilor unei comune raportat la suprafata
acesteia.
h. Densitatea circulatiei rutiere – numarul participantilor la circulatie ( vehicule, calatori
), la un anumit moment, pe unitatea de lungime a unei cai rutiere.
i. Densitate a constructiilor – raportul dintre numarul cladirilor si suprafata de teren
( ha ) pe care se afla acestea. Indica gradul de ocupare a terenului.
j. Densitate a localitatilor in teritoriu – raportul care exprima numarul de asezari umane
prezente pe o anumita suprafata. Poate fi : densitate a asezarilor urbane ( suprafata de
raportare este de 1000 km2 ), densitate a asezarilor rurale ( care se calculeaza la 100
km2 ).
k. Densitate a locuintelor – numarul de locuinte raportat la suprafata de teren ( ha ).
l. Densitate a retelei de transport – indicator care exprima lungimea cailor de
comunicatie pe o anumita suprafata.
m. Densitate a retelei de transport in comun – raportul dintre lungimea strazilor incluse
in reteaua de transport in comun si suprafata teritoriului localitatii respective.
n. Densitate a retelei stradale – indicator care exprima lungimea sau suprafata
carosabila raportata la suprafata teritoriului localitatii.
o. Densitatea robotica – indicator care exprima masura gradului de automatizare
industriala a unei tari, exprimat prin numarul de roboti industriali raportat la 10.000
de persoane angajate in industria prelucratoare.
p. Densitate a angajatilor – masura a densitatii muncitorilor in industrie obtinuta pentru
fiecare loc de munca, astfel : numarul obisnuit de locuitori / spatiul ocupat ( ha. ).

FACTORII CARE INFLUENŢEAZA REPARTIŢIA GEOGRAFICĂ A POPULAŢIEI

Factorii fizico-geografici – deosebit de importanti in repartitia geografica a populatiei ,
fapt usor constatat prin examinarea zonelor nepopulate sau slab populate ale planetei ,
acestea corespunzand aproape in toate cazurile unui mediu ostil sau putin favorabil
existentei umane .
Mediul natural – afecteaza repartitia geografica a populatiei , dar e greu de apreciat rolul
exact al acestuia . Rolul cel mai semnificativ : CLIMA si RELIEFUL .

CLIMA – cea mai importanta – impune limitele cele mai stricte .

Zonele de vid demografic de pe harta populatiei mondiale arata influienta a trei
elemente:

• temperaturile prea scazute

• temperaturile prea ridicate
• pluviozitatea

RELIEFUL
Densitatea se reduce in functie de relief – cauze :

~ pantele accentuate impiedica sau fac dificile anumite tipuri de exploatare a solului .
~ reducerea T°C o data cu cresterea altitudinii nu e favorabila anumitor culturi .

In cadrul acestuia exista doua relatii :

▫ relatia populatie - altitudine

▫ relatia populatie – relief

Factorii istorici – mult mai importanti decat factorii naturali – numeroase ratiuni istorice
pot explica in acest caz formarea densitatilor .
Ocuparea initiala a teritoriului depinde de vechimea popularii .
Curentele migratorii au afectat numarul populatiei , in sensul cresterii sau scaderii
acestuia in perioadele mai recente .

Factorii economici – au o influienta deosebita , insa numai acolo unde exista tehnici
pentru exploatarea acestora .
Acestia cuprind doua componente :

▪ resursele minerale si energetice

▪ progresul tehnic si inovatiile
Tabel nr.3. - Raspandirea populației pe regiuni geografice (1950 - 2012 - 2050) - %

anul Total Africa America America Asia Europa Oceania

mondial de Nord Latină
1950 100% 8,8 6.6 6.8 55.6 21.7 0.5
2012 100% 15.1 4.9 8.5 60.4 10.4 0.5
2050 100% 19.8 4.4 9.1 59.1 7.0 0.5
Evoluția densității generale (medii) a populației Terrei, în intervalul 1950 – 2010.

Tarile cu cele mai mici densitati , respectiv : Monaco , Singapore , Malta , Bahrein ,
Vatican , Maldive , Bangladesh , Uruguay , Guineea Ecuatoriala , Insulele Solomon ,
Vanuatu , Sudan , Paraguay , Finlanda , Noua Zeelanda , Zambia , Argentina , Omar ,
Algeria , Arabia Saudita , Somalia , Norvegia , Belize , Papua Noua Guinee ,
Turkmenistan , Mali , Nigeria , Congo , Angola , Rusia , Bolivia , Ciad , Republica
Central-Africana , Kazahstan , Gabon , Guyana , Canada , Libia , Mauritania , Islanda ,
Surinam , Botswana , Australia , Namibia , Mongolia ; au ca si cauze ale densitatii
scazute a populatiei : influienta factorilor naturali -clima si relieful ( spre exemplu
Rusia , Norvegia ) , razboaiele ( spre exemplu Libia ) , suprafata mica a statului ( spre
exemplu Maldive , Monaco , Malta ) , saracia ( spre exemplu Congo , Republica Central-
Africana ) , degradarea conditiilor de igiena ( in general in tarile din Africa ) ,
mortalitatea generala si infantila foarte ridicata , frecventa ridicata a anumitor parazitoze
sau afectiuni grave .

Tarile cele mai populate , respectiv : Barbados , Taiwan , Nauru , Mauritius , Coreea de
Sud , San Marino , Tuvalu , Olanda , Liban , Comore , Japonia , India , Insulele
Marshall , Rwanda , El Salvador , Belgia , Sri Lanka , Sf. Vicentiu si Grenadine , Israel ,
Filipine , Haiti , Burundi , Sfanta Lucia , Grenada , Vietnam , Jamaica , Marea Britanie ,
Germania , Liechtenstein , Trinidad-Tobago , Pakistan ; au ca si cauze ale densitatilor
mari ale populatiei : au o clima favorabila ( spre exemplu , Olanda , Filipine ) , suprafata
mare a statului ( spre exemplu India , Israel ) , bogatia ( Germania – care este cea mai
mare putere economica din lume ) , conditii de igiena foarte bune ( spre exemplu Marea
Britanie , Belgia ) .

DINAMICA PRINCIPALILOR INDICATORI GEODEMOGRAFICI

ÎN INTERVALUL 1950 – 2012
 CONCEPTE

a. MIŞCAREA NATURALĂ : Totalitatea modificarilor ce apar in numarul si

structura populatiei , ca urmare a nasterilor si deceselor , casatoriilor si
divorturilor .
b. Natalitate : Frecventa nasterilor de copii vii in cadrul unei populatii ,
intr-o anumita perioada de timp .
c. Mortalitate : Frecventa cazurilor de deces , aparute in cadrul unei
populatii intr-o anumita perioada de timp .
d. Spor natural : Diferenta dintre numarul de nascuti vii si numarul de
decese generale .

INDICATORI DE EVALUARE

a. Rata brută de natalitate (N) măsoară frecvenţa sau

intensitatea naşterilor în cadrul unei anumite populaţii şi se
calculează prin raportarea numărului de născuţi-vii (Nv) la
efectivul mediu al populaţiei (Pm) exprimându-se în promile.
Deşi la numitorul relaţiei este cuprinsă întreaga populaţie, nu
numai cea supusă riscului de a naşte, rata brută de natalitate este un indicator
des utilizat atât în statisticile naţionale, cât şi în comparaţiile internaţionale.
În mod obişnuit intensitatea natalităţii populaţiei se determină pentru
perioada anului calendaristic. Dacă anumite situaţii o cer ea se poateimpune
determinarea densităţii medii anuale a născuţilor vii prin multiplicarea
efectivului acestora cu raportul dintre durata calendaristică a anului (365
zile) şi durata perioadei pentru care se calculează rata natalităţii.

b. Rata generală de fertilitate (Fg) este expresia raportului

dintre numărul de născuţi vii (Nv) şi numărul populaţiei
feminine în vârstă fertilă .
Valoarea acestui indice este influenţată nu numai de fertilităţile
specifice după vârstă, ci şi de structura populaţiei feminine după vârstă.
Rata generală de fertilitate apropie în mod considerabil efectivul născuţilor
vii de unul din factorii determinaţi, care condiţionează potenţialul intrărilor
în sistemul populaţiei şi anume dimensiunea contingentului fertil feminin.
Între rata generală de fertilitate şi rata generală de natalitate există o
conexiune directă, în sensul că intensitatea fertilităţii determină nivelul de
natalitate.
 Bilanţul demografic natural

Analiza separată a natalităţii sau mortalităţii nu oferă posibilitatea înţelegerii

în toată complexitatea sa a procesului privind mişcarea naturală a populaţiei.
Acest lucru este posibil confruntând cele două fenomene demografice prin
sistemul bilanţului demografic natural (Bdn) care reprezintă diferenţa
dintre natalitate (N) şi mortalitate (M ) .
În funcţie de raportul dintre naşteri şi decese, bilanţul demografic poate fi:
- pozitiv, când N>M şi se numeşte spor sau excedent natural;
- nul, când N = M;
- negativ, când N<M, numindu-se deficit natural.

Bilanţul demografic natural reprezintă diferenţa dintre natalitate şi

mortalitate şi nu are nici o semnificaţie pentru puterea de reproducere a
populaţiei. Cu toate acestea, el este folosit pe scară largă, acordându-i-se o
importanţă pe care el nu o poate avea. El apare însă foarte util în aprecierea
tranziţiei demografice, mai cu seamă prin faptul că unul şi acelaşi bilanţ
natural se poate realiza la nivele diferite ale natalităţii şi mortalităţii.
De aceea, pentru analiza demografică este util să se determine rata
bilanţului demografic natural, ca medie pe perioade semnificative, din
punctul de vedere al istoriei demografice.
Bilanţul demografic natural ne ajută să descriem şi să înţelegem creşterea
demografică, şi nu reproducerea populaţiei. Mai mult chiar un bilanţ natural
pozitiv poate să camufleze perspectivele reproducerii populaţiei.
Dacă bilanţul natural, ne ajută să înţelegem creşterea demografică, aceasta.

Tabel nr.1 - Evoluția ratelor natalității, mortalității și sporului natural în

intervalul 1950 -2012 și perspectiva 2050

Tabel nr.1

Ambele
Nasteri pe Sporul
Perioada sexe Perioada
an natural
combinate
Perioada
ambele 1950- 1 558 1950- 1.62
sexe 1955 1955
combinate
1950- 3 994 1955- 1 682 1955- 1.70
1955 1960 1960
1955- 4 336 1960- 1 820 1960- 1.36
1960 1965 1965
1960- 4 200 1965- 1 944 1965- 0.98
1965 1970 1970
1965- 3 613 1970- 1 978 1970- 0.90
1970 1975 1975
1970- 3 370 1975- 1 941 1975- 0.96
1975 1980 1980
1975- 3 379 1980- 2 051 1980- 0.96
1980 1985 1985
1980- 3 649 1985- 2 183 1985- 0.99
1985 1990 1990
1985- 3 870 1990- 2 260 1990- 1.00
1990 1995 1995
1990- 3 965 1995- 2 354 1995- 1.18
1995 2000 2000
1995- 3 884 2000- 2 455 2000- 0.99
2000 2005 2005
2000- 4 081 2005- 2 522 2005- 0.89
2005 2010 2010
2005- 4 243 2010- 2 647 2010- 0.85
2010 2015 2015
2010- 4 351 2015- 2 776 2015- 0.80
2015 2020 2020
2015- 4 469 2020- 2 931 2020- 0.74
2020 2025 2025
2020- 4 550 2025- 3 133 2025- 0.67
2025 2030 2030
2025- 4 608 2030- 3 392 2030- 0.61
2030 2035 2035
2030- 4 724 2035- 3 672 2035- 0.56
2035 2040 2040
2035- 4 877 2040- 3 909 2040- 0.52
2040 2045 2045
2040- 5 002 2045- 4 067 2045- 0.48
2045 2050 2050
2045- 5 093
2050

Factorii care au influențat evoluția natalității, mortalității, sporului

natural

Factorii care determina evolutia natalitatii sunt :

○ factorii economici – nivelul general de dezvoltare economica , conditiile de viata .

○ factorii politici – fiecare stat isi elaboreaza propria politica demografica : incurajare a
nasterilor ( pronatalista ) ; limitare a acestora ( antinatalista ) ; neutra, care nu intervine
deloc in evolutia normala a natalitatii .
○ factorii socio – culturali – statutul femeii in societate , religia , climatul psihologic
general si varsta populatiei .

Factorii care determina evolutia mortalitatii sunt :

◊ Nivelul general de dezvoltare economica – progresul tehnico-economic , ameliorarea

conditiilor de viata ale populatiei , imbunatatirea alimentatiei , cresterea mijloacelor de
lupta impotriva unor maladii , reducerea timpului de lucru si salariile mai ridicate au
contribuit in tarile avansate la scaderea ratei natalitatii .
◊ Sistemul de ingrijire medicala – calitatea serviciilor , gradul de pregatire al personalului
medical , infrastructura si echipamentele sanitare.
◊ Nivelul general de instruire a populatiei – dieta , limitarea consumului de alcool ,
renuntarea la tutun, un anumit comportament fata de maladii , exercitatea anumitor
meserii comporta riscuri ce ridica nivelul .
◊ Structura pe grupe de varsta si sexe – o populatie cu un numar ridicat de varstnici se va
caracteriza printr-o rata a mortalitatii ridicata , in timp ce tarile cu o populatie tanara
numeroasa ar trebui sa prezinte rate ale mortalitatii mai reduse . Diferentieri pe cele doua
sexe : o supramortalitate masculina in tarile dezvoltate ; o supramortalitate fenomen in
tarile islamice , in subcontinentul indian si in statele cu civilizatii agrare traditionale .
Cauze : activitatii dificile la care sunt supusi barbatii , accedentele de munca ,
accidentelor rutiere , maladiilor datorate consumului de alcool si tutun . Cu cat nivelul de
dezvoltare economica este mai ridicat , cu atat supramortalitatea masculina tinde sa
creasca .
◊ Bolile incurabile – cardiace ischemice , cerebrovasculare ( atacuri cerebrale -
hipertensiunea), infectii ale sistemului respirator inferior ( pneumonie , bronsite acute ,
abcese pulmonare , pneumonii ) , infectioase ( HIV / SIDA ) , pulmonare obstructive
cronice ( gradul inalt de poluarea din anumite orase ) , diareica , tuberculoza, malaria ,
cancerul ( de toate tipurile dar in special cel de trahee/ bronhii / plamani ) .
◊ Accidentele rutiere – au cel mai mare impact mediatic cand vine vorba despre cauzele
deceselor .

Factorii care determina evolutia sporului natural sunt :

♦ Pozitiv – cand numarul nascutilor este mai mare decat numarul decedatilor .
♦ Negativ – daca nivelul natalitatii e mai redus decat nivelul mortalitatii – in acest caz
preferandu-se insa termenul de dificit natural ori cel de declin demografic .
♦ “ 0 “ – cand valoarile ratei natalitatii sunt egale cu cele ale ratei martalitatii .

DIFERENŢIERI TEMPORALE ŞI SPAŢIALE ALE MORTALITĂŢII

INFANTILE, SPERANŢEI DE VIAŢĂ ŞI VÂRSTEI MEDII
 CONCEPTE

Mortalitate infantilă = frecvenţa deceselor în primul an de viaţă la o mie de copii

născuţi vii.
Speranța de viață este durata medie a viaţii unui individ sau numărul mediu de ani viaţă
rămaşi la o anumită vîrstă. Speranţa de viaţă depinde foarte mult de criteriile utilizate
pentru a selecta grupul. În ţările cu mortalitate infantilă ridicată, speranţa de viaţă la
naştere este foarte mult influenţată de rata mortalităţii în primii ani viaţă. În aceste cazuri,
se măsoară de exemplu speranţa de viaţă la vîrsta de 5 ani.

INDICATORI DE MĂSURARE

Rata mortalitatii infantile – indicator statistic care indica numarul copiilor decedati in
varsta sub un an la 1000 de nascuti vii intr-o anumita perioada de timp , in general un an
calendaristic .

Rata de mortalitate infantila pe medii – se calculeaza : numarul de decese a copiilor de

pana la 1 an de viata raportat la numarul de nascuti vii , la o populatie de 1000 de
locuitori .

Rata de mortalitate infantila pe sexe – numarul de decese a copiilor de pana la 1 an de

viata , de sex masculin sau femin raportat la numarul de nascuti vii , de sex masculin sau
feminin , la o populatie de 1000 de locuitori .

Rata neonatala precoce – decesele copiilor intre 0-6 zile de la nastere / numarul de
nascuti vii , la 1000 de locuitori .

Rata neonatal tardiva – decesele copiilor intre 7-27 zile de la nastere / numarul de nascuti
vii , la 1000 de locuitori .

Rata neonatal – decesele copiilor intre 0-27 zile de la nastere / numarul nascutilor vii , la
1000 de locuitori .

Rata postneonatala – decesele copiilor 28-364 zile de la nastere / numarul de nascuti vii ,
la 1000 de locuitori .

Rata perinatala – numarul copiilor nascuti morti plus decesele intre 0-6 zile de la nastere /
numarul de nascuti vii , la 1000 de locuitori .
Factorii care au influenţat evoluţia mortalităţii, infantile
speranţei de viaţă, vârstei medii

Factorii de risc ai mortalitatii infantile Conditionarea multifactoriala a mortalitatii

infantile a impus clasificarea factorilor de risc. Dintre clasificarile intilnite in literatura de
specialitate retinem clasificarea intr-o viziune sistemica, clasificare convenabila atit
pentru practica curenta cit si pentru cercetare. Aceasta clasificare tine seama de integrarea
biosistemului mama-copil in alte biosisteme: familia, populatia, mediul (fizic si social),
fiecare nivel de integrare necesitind interventia unui sector social. 1. Biosistemul mama-
copil: Factori endogeni: -care tin de mama: -virsta (sub 19 ani, peste 35 ani); -paritate;
-avorturi in antecedente; -patologie generala si obstetricala; -accidente in timpul nasterii;
-interventii obstetricale. -care tin de copil: -greutate mica la nastere; -sexul masculin;
-rangul nou-nascutului; -virsta (primul trimestru); -handicapuri biologice (malnutritie,
rahitism, anemie, malformatii, infectii in interferenta cu factori exogeni). Factori exogeni:
50 -intoxicatii; -accidente; -factori de mediu (inclusiv asistenta medicala). 2. Factorii care
tin de familie: -starea civila a mamei (mama celibatara); -familie dezorganizata; -nivelul
scazut de instructie; -venitul familiei; -conditii de locuit nesatisfacatoare; -familii cu
domiciliul nestabil; -alcoolismul; -vagabondajul; -tinerele familii in primul an de la
constituirea lor. 3. Factori demografici: -variatii in evolutia natalitatii si a fecunditatii;
-planificarea familiala.

MIȘCAREA NATURALĂ
EVOLUȚIA FERTILITĂȚII ȘI A REPRODUCERII NETE

CONCEPTE
Vârstă fertilă : vârstă în limitele căreia femeia sau bărbatul sunt apţi pentru procreare.
Fertilitate : capacitate de reproducere a unui organism. si raportul dintre numărul
copiilor născuţi vii şi cel al femeilor la vârsta de procreare
Reproducere netă : fenomen demographic de inmultire, in genere , pentru un cuplu
casatorit care va continua cuplul parental ; o generatie inlocuieste generatia precedenta .
Reproducerea in demografie se calculeaza in functie de numarul de fiice , chiar daca se
crede ca 2 copii inlocuiesc cuplul care i-a adus pe lume . Reproducerea poate fi asigurata
doar din momentul in care fiicele respective ajung si ele la varsta la care dau nastere
propriilor urmasi . Intervine , nu numai numarul de copii ssau descendenta finala , ci si
factorul de mortalitate . Daca mortalitatea este redusa sunt sanse foarte mari ca
descendenta sa ajunga la varsta de reproducere , aducand pe lume copii necesari .
Observarea longitudinala fiind destul de dificil de realizat , demografia recomanda o
metoda simplificata , observarea transversala si indicii obtinuti p baza ei . Se calculeaza
mai intai rata totala de fertilitate ( RTF ) , ca suma a ratelor specifice de fertilitate dupa
varsta din perioada respectiva . Se aplica apoi raportul de feminitate la nastere , cca.
0,488 pentru a evidentia numarul de nasteri feminine ( fiice ) , se folosesc apoi
probabilitati de supravietuire pana la 49 de ani . In felul acesta se obtine rata totala de
fertilitate ( numarul de copii ) , apoi rata bruta de reproducere ( RBR ) , ca numar de
fiice , fara sa se ia in considerare efectul viitor al mortalitatii si rata neta de reproducere .
Pentru inlocuirea simpla a generatiilor , rata neta de reproducere trebuie sa fie 1 , adica o
fiica supravietuitoare care inlocuieste pe mama ei . O rata supraunitara inseamna o
reproducere ingustata , si deci , in perspectiva , declinul demografic . S-au conturat cateva
tipuri de reproducere a populatiei , din cele mai vechi timpuri pana in prezent :
reproducere traditionala , reproducere exploziva si reproducere in declin .

Reproducere demografica in declin : tip de reproducere cunoscuta si sub denumirea de

criza demografica specifica tarilor dezvoltate economic . Acest tip de reproducere se face
simtit odata cu inceputurile muncii industriale , respective ale revolutiei industriale . Se
caracterizeaza prin natalitate in faze moderat reduse , mortalitate si respectiv spor natural
moderate si marcheaza scaderea constanta a natalitatii , trecerea , de catre majoritatea
tarilor din aceasta categorie , de la reproducerea largita la reproducerea 0 si regresiva .
Orientativ reproducerea in decline este marcata de un spor natural de sub 10 ‰ .
Reproducere demografica traditinala : Tip de reproducere specifica perioadei
premergatoare secolului a XIX – lea , cand toate statele au o natalitate foarte mare
decompensata de mortalitate , de asemenea , foarte accentuata , iar sezultatul fiind un
spor natural redus . Asemenea evolutii se desfasurau in conditiile unei durate a vietii de
25-35 de ani , caracterizata prin conditii grele de viata si generata de conditiile
necorespunzatoare de igiena sanitara si de un nivel de cultura redus . Imaginile unei
asemenea reproduceri sunt si astazi prezente la o serie de popoare ramase mult in urma
atat din punct de vedere economic , cat si cultural .
Reproducerea demografica exploziva : Tip de reproducere caracteristica tarilor care
pana la cel de-al doilea Razboi Mondial se distingeau prin evolutia specifica tipului
traditional . Acest tip de reproducere se distinge printr-o natalitate “ forte “ si o
mortalitate moderata , relative redusa , ceea ce finalizeaza un spor natural ridicat si foarte
ridicat . Asemenea evolutii , in present , caracterizeaa tarile in curs de dezvoltare ( ale
Africii Occidentale , Orientale , Asiei de Sud-Vest si Americii Centrale ) care au
beneficiat de un avans economic , social-sanitar in conditiile unei independente politice si
economice . Reproducerea demografica exploziva se distinge printr-o natalitate care
ajunge pana la 50-55 ‰ ceea ce corespunde in medie unui numar de 10-12 nasteri la o
femeie . Orientativ , valoarea medie a natalitatii in cadrul acestui tip de reproducere este
de 31 ‰ cu o valoare medie a mortalitatii de 12 ‰ , un spor mediu natural deci de 23
‰ . Specificul vietii in tarile mentionate este dat de durata medie a vietii de pana la 55
ani , de faptul ca femeia participa nesemnificativ in productie , gradul lor de ocupare
nedepasind 5 % . Tot aici casatoriile inca se mai practica de foarte timpuriu , la 14-16
ani , in unele tari chiar mai devreme ; exemplu : in India pana la obtinerea independentei ,
casatoriile se practicau la varsta de 12-13 ani , dupa care s-au legiferat la 15 ani , iar in
present la 18 ani . Reproducerea exploziva confirma trecerea de la reproducerea
traditionala la “ explozia demografica “ .

INDICATORI DE MĂSURARE

Rata bruta a natalitatii – masoara frecventa sau intensitatea nasterilor in cadrul inei
anumite populatii si se calculeaza prin raportarea numaruluio de nascuti vii la efectivul
mediu al populatiei exprimandu-se in promile ( ‰ ) .

Rata fertilitatii generale – indicator calculat prin raportarea numarului total de nasteri la
populatia feminina de varsta fertila .

Rata totala de fertilitate – reprezinta numarul mediu de copii pe care l-ar naste o femeie
( o generatie de femei ) in conditiile unui model de fertilitate specifica pe varsta si in
absenta mortalitatii .

IBR – numarul mediu de fetite pe care le-ar naste o femeie in conditiile unui model de
fertilitate specifica pe varste in absenta mortalitatii .

Calendarul fertilitatii – distributia ratelor de fertilitate pe grupe de varsta . Iar perioada de

fertilitate a femei este impartita in 7 grupe cincinale : 15-19 , 20-24 , ... , 45-49 .

Factorii care au influențat evoluția fertilității și a

reproducerii nete

Factorii demografici – distributia pe sexe , structura populatiei , in special a populatiei

feminine pe grupe de varsta , nuptialitatea si divortialitatea .
Factori medico-biologici – sterilitatea primara si secundara , sterilitatea masculina ,
patologia genitala , igiena sexuala .

Factorii sociali – prelungirea scolarizarii , gradul de angajare a femeilor in activitatile

socio-economice .

Migratia populatiei – ca fenomen de masa determinata de factori sociali , politici ,

economici , culturali

Factorii legislativi – prevederile codului muncii si codului familial , sistemul de alocatii

pentru copii , programe de protectie materno – fetale .

Factorii subiectivi – atitudinea fata de copii , numarul de copii doriti , numarul de copii
realizati , metode si mijloace contraceptive

Factorii locali – traditionali – nivelul cultural , obiceiurile locale , religie .

MIGRATIILE INTERNATIONALE

CONCEPTE
Flux migratoriu – numarul total al deplasarilor efectuate de populatie in cursul unei
perioade ( zi , ora , luna , an , etc. ) de la o zona de origine comuna spre o zona de
destinatie comuna , din diferite motive . ( Erdeli & C.O. , pag. 129 ).
Migratia internationala – migratie ce are loc in afara granitelor unui stat . Accentuarea
curentilor migratorii , a fortei de munca mai ales , are la baza marile decalaje economice
intre tari . Fluxurile migratorii se orienteaza dinspre tarile slab dezvoltate spre cele cu un
nivel ridicat de dezvoltare economica .
Migratia selectiva – proces prin care cei care migreaza sunt selectati pe criterii de varsta ,
aptitudini si alte caracteristici personale ; in cazul migratiei internationala , tara gazda
decide conditiile privind varsta , sanatatea , ocupatia , moralitatea etc. imigrantilor.
Migrant activ – migranti care cauta destinatii convenabile , care sa ii garanteze
prosperitatea viitoare .
Migratie neta – proces prin care persoanele isi schimba locul de rezidenta in mod
definitiv sau temporar . Elementele : timp si spatiu sunt integrate conceptului ,
inpunandu-se relevarea lor in analiza . Trebuie facuta diferenta dintre circulatie si
migratie , care implica schimbarea resedintei . Din punct de vedere geografic , scara
spatiala la care se efectueaza migratia este foarte importanta si poate fi : intraurbana ,
rurala spre urbana , urbana spre urbana , interregionala , internationala etc. . De asemenea
migratia poate fi centripeta caz in care populatia se deplaseaza spre centrele urbane din
zonele rurale inconjuratoare si centrifuga , caz in care populatia se deplaseaza din zonele
centrale ale oraselor spre arealele rurale inconjuratoare sau spre orasele mai mici din
imprejurimi .
Rata de migratie – indice care masoara intensitatea migratiei sau a mobilitatii spatiale
prin raportarea valorii migrantilor la numarul mediu al populatiei se calculeaza : numarul
total al migrantilor / numarul mediu al populatiei , la 1000 de locuitori .

Factorii care au influientat migratia internationala

De obicei oamenii isi parasesc locurile natale din motive economice, plecand in cautarea
unor locuri de munca mai bine platite sau pur si simplu , pentru a scapa de saracie .
Desigur , multi altii se deplaseaza in arii geografice noi ca urmare a unor persecutii
culturale si religioase , sau datorita unor conditii politice adverse . Oricum , dintre toti
factorii care influienteaza fluxurile migratorii cei economici raman determinanti :
foamete , somaj , lipsa terenurilor agricole . Se intelege ca fluxurile migratorii
determinate de asemenea cauze sunt prin structura lor voluntare . Exista , insa cauze
involuntare : transferare fortata a unor populatii dintr-un continent in altul , razboaiele ,
expulzare , calanitati naturale de proportii etc. Astfel , intre 1500 si 1850 negustorii de
sclavi au transferat fortat din Africa in America , aproximativ 9.5 milioane de oameni , in
principal pentru a servi drept forta de munca gratuita in agricultura . Dupa primul razboi
mondial , datorita unor restrictii puse de SUA in calea imigrarii , aceasta tara a continuat
sa gazduiasca strainii , intr-un ritm mult mai mic , respectiv in jurul a 600.000 de
persoane pe an .
Dupa cel de-al doilea razboi mondial , migratia internationala a continuat , cauzele fiind
diferite – A continuat migratia spre America de Nord , Astralia si Africa de Sud ; razboiul
din Vietnam a dat nastere unui val de refugiati ; s-au intensificat fluxurile migratorii
dinspre America Latina spre Statele Unite ale Americii ; migratia evreilor spre Israel , in
special din Europa Centrala si din Rusia , mai nou , migratia est – europenilor este
Europa de Vest si S.U.A. . Toate aceste miscari de populatie nu reprezinta decat o parte a
unui tablou global , care nu poate fi descris in toate detaliile sale , pentru ca nu sunt
suficient de bine cunoscute proportiile migratiei ilegale .
In general , migreaza generatiile tinere cu o pregatire profesionala superioara .