You are on page 1of 43

NORMATIV

MIXTURI ASFALTICE EXECUTATE LA CALD .

CONDIŢII TEHNICE PRIVIND
PROIECTAREA, PREPARAREA
ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ

2

CUPRINS

CAP. I. GENERALITĂŢI
SECŢIUNEA 1. Obiect, domeniu de aplicare, prevederi generale
SECŢIUNEA 2. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice
SECŢIUNEA 3. Referinţe

CAP. II. MATERIALE. CONDIŢII TEHNICE
SECŢIUNEA 1. Agregate
SECŢIUNEA 2. Filer
SECŢIUNEA 3. Lianţi
SECŢIUNEA 4. Aditivi

CAP. III. PROIECTAREA MIXTURILOR. CONDIŢII TEHNICE
SECŢIUNEA 1. Compoziţia mixturilor
SECŢIUNEA 2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice
SECŢIUNEA 3. Caracteristicile straturilor gata executate
- Gradul de compactare şi absorbţia de apa
- Rezistenţa la deformaţii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice
- Elemente geometrice ale stratului executat
- Caracteristicile suprafeţei stratului executat din mixturi asfaltice

CAP. IV. PREPARAREA ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ
SECŢIUNEA 1. Prepararea şi transportul mixturilor asfaltice
SECŢIUNEA 2. Lucrări pregătitoare
SECŢIUNEA 3. Aşternerea mixturilor asfaltice
SECŢIUNEA 4. Compactarea mixturilor asfaltice

CAP.V. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR EXECUTATE
SECŢIUNEA 1. Controlul calităţii materialelor
SECŢIUNEA 2. Controlul procesului tehnologic
SECŢIUNEA 3.Controlul calităţii stratului executat din mixturi asfaltice
SECŢIUNEA 4. Verificarea elementelor geometrice

CAP.V. RECEPŢIA
SECŢIUNEA LUCRĂRILOR
1. Recepţia pe faze determinante
SECŢIUNEA 2. Recepţia la terminarea lucrărilor
SECŢIUNEA 3. Recepţia finală

ANEXA A (normativa ) – Harta cu zonele climatice
ANEXA B (normativa) – Determinarea absorbţiei de apa

3

C API TO LUL I

Generalităţi

SECŢIUNEA 1
Obiect, domeniu de aplicare, prevederi generale
Art.1. Prezentul normativ stabileşte condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească
mixturile asfaltice executate la cald în etapele de proiectare, controlul calităţii materialelor
componente, preparare, transport, punere în opera, precum şi straturile rutiere executate
din aceste mixturi.

Art.2. Normativul se aplică la construcţia, modernizarea, reabilitarea şi întreţinerea
drumurilor şi a altor structuri realizate cu mixturi asfaltice la cald.
Sunt definite cerinţele specifice, exprimate în conformitate cu cerinţele generale
cuprinse în normele europene care au stat la baza acestui normativ.
Aceste cerinţe se aplică pentru toate mixturile asfaltice care intră în componenţa
sistemului rutier.
Mixtura pentru uzura căii pe pod va avea aceleaşi performanţe cu cea din cale
curentă.

utilizaPe lângă
şi alte mixturile
tipuri enumerate
de mixturi în continuare,
în condiţiile în care auîncaalcătuirea
referenţialsistemului rutier
un standard se pot
european,
un agrement tehnic european, sau un document de evaluare şi certificare a caracteristicilor
conform reglementarilor în vigoare, şi au caracteristici fizico-mecanice care se încadrează
în prevederile din prezentul normativ.

Art.3. Modul principal de abordare a specificaţiilor privind mixturile asfaltice este
orientat spre cel fundamental menţionat în SR EN 13108 - 1, primordială fiind realizarea
performanţelor menţionate în normativ.
În aceasta etapă, în vederea asigurării îndeplinirii caracteristicilor fundamentale
enunţate, au fost introduse şi condiţii empirice conform SR EN 13108 - 1.
Condiţiile pentru materialele de bază sunt obligatorii, abaterile de la compoziţiile de
referinţă din acest normativ se vor face numai în cazuri justificate tehnic, cu acordul
proiectantului şi al beneficiarului.
Art.4. Mixtura asfaltică utilizată la execuţia straturilor rutiere va îndeplini condiţiile de
calitate din acest normativ şi va fi stabilită în funcţie de clasa tehnică a drumului, zona
climatică şi studiul tehnico-economic. Enunţurile din tabelele 1, 2 si 3 reprezintă nivelul
minim de cerinţe .

Art.5. Performanţele mixturilor asfaltice se studiază şi se evaluează în laboratoarele
autorizate sau acreditate - acceptate de către beneficiarul lucrării.

4

Art.6. La execuţia sistemelor rutiere se vor utiliza mixturi reglementate prin următoarele
norme europene :
- SR EN 13108 - 1 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Betoane asfaltice;
- SR EN 13108 - 5 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Mixtură asfaltică
stabilizată.
- SR EN 13108 - 7 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Mixtură asfaltică
poroasă (drenantă).

SECŢIUNEA 2
Definiţii şi terminologie
Art.7. Mixtura asfaltică la cald este un material de construcţie realizat printr-un proces
tehnologic ce presupune încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului, malaxarea
amestecului, transportul şi punerea în operă, de regulă prin compactare la cald.
Art.8. Mixturile asfaltice prezentate în acest normativ se utilizează pentru stratul de
uzură(rulare), stratul de legătură(binder), precum şi pentru stratul de bază.

Art.9. Îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate sunt alcătuite, în general, din două straturi:
− stratul superior, denumit strat de uzură;
− stratul inferior, denumit strat de legătură.
În unele cazuri, la propunerea proiectantului, îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată
se execută într-un singur strat, respectiv stratul de uzură.
Art.10. Stratul de bază din mixturi asfaltice intră în componenţa sistemelor rutiere la
drumuri, peste care se aplică îmbrăcăminţile bituminoase.

Art.11. Denumirea simbolică a mixturilor asfaltice se va face pe baza caracteristicilor
curbei granulometrice respectiv tipul de mixtură, mărimea granulei maxime şi clasa
tehnică a drumului. Pentru identificarea mixturii, se va specifica clasa de penetraţie a
bitumului în funcţie de zona climatică şi de trafic.
Art.12. La execuţia stratului de uzură se vor utiliza mixturi asfaltice performante care să
confere rezistenţa şi durabilitatea necesară îmbrăcămintei, precum şi o suprafaţă de rulare
cu caracteristici corespunzătoare care să asigure siguranţa circulaţiei şi protecţia mediului
înconjurător, conform
satisface cerinţele prevederilor
din acest normativ.legale în vigoare. Caracteristicile acestor mixturi vor
Pentru execuţia straturilor de uzură se vor avea în vedere următoarele tipuri de
mixturi asfaltice :
- BA - beton asfaltic conform SR EN 13108 - 1;
- MAS - mixturi asfaltice stabilizate de tip “stone mastic asfalt” SMA conform SR EN
13108-5,cu schelet mineral robust stabilizat cu mastic;
- MAP - mixturi asfaltice poroase cu volum ridicat de goluri interconectate care permit
drenarea apei şi reducerea volumului de zgomot, conform SR EN 13108-7;
- BAR - betoane asfaltice rugoase.

V Beton asfaltic :BA 8. III Beton asfaltic deschis : BAD 20. dimensiunea maximă a granulelor agregatului şi clasa tehnică a drumului. BA 12. Mixturile asfaltice prevăzute pentru execuţia stratului de bază. Pentru stratul de bază. ale căror caracteristici vor satisface condiţiile prevăzute în acest normativ. AB 25 Anrobat bituminos cu pietriş concasat si minim 35%criblură 2 III ABPCC 16. II. Tabelul 2 . Clasa a tehnică Stratul de legătură crt. V Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat : BADPC 25 Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat : BADPS 25 Art. 5 Acestea se notează conform tabelului 1. MAS 12. prezentul normativ prevede betoane asfaltice deschise de tip BAD conform SR EN 13108 . ale căror caracteristici vor satisface condiţiile prevăzute în acest normativ.Mixturi asfaltice pentru stratul de legătură Nr. Mixtură asfaltica stabilizată: MAS 8. Tabelul 3 . BAD 25 2 IV. rezistente şi durabile. Clasa tehnică a Stratul de uzură crt. La execuţia stratului de legătură se vor utiliza mixturi asfaltice performante.14. vor fi mixturi asfaltice performante. II. ABPCC 25 . III. Clasa tehnică Stratul de bază crt. Acestea se notează conform tabelului 2 şi sunt clasificate în funcţie de granulozitatea. dimensiunea maximă a granulelor agregatului şi clasa tehnică a drumului. Acestea se utilizează şi se notează conform tabelului 3 şi sunt clasificate în funcţie de granulozitatea. drumului Tipul şi simbolul mixturii asfaltice 1 I. a drumului Tipul şi simbolul mixturii asfaltice 1 I. Tabelul 1 .Mixturi asfaltice pentru stratul de uzură Nr.1. rezistente şi durabile. BA 16 Beton asfaltic cu pietriş concasat BAPC 16 Art.Mixturi asfaltice pentru stratul de bază Nr. BAD 25 Beton asfaltic deschis : BAD 20. dimensiunea maximă a granulelor agregatului şi clasa tehnică a drumului. prezentul normativ prevede betoane asfaltice de tip anrobat bituminos AB conform SR EN 13108 .5. MAS 16 Mixtura asfaltică poroasă : MAP 16 Beton asfaltic rugos: BAR 16 2 IV. Tipul şi simbolul mixturii asfaltice drumului 1 I.1.13. în funcţie de caracteristicile curbei granulometrice.5. Pentru execuţia stratului de legătură. Anrobat bituminos cu criblură: AB 16. II.

conform SR 179 şi SR 1120. Îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate pentru stratul de uzură şi legătură se aplică pe: − straturi de bază din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald. Pentru aplicarea acestui normativ se utilizează definiţiile corespunzătoare SR EN 13108 - 1. − SR EN 933-2 − Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. SR EN 13108 . Terminologia din prezentul normativ este conform SR 4032-1 şi standardelor europene SR EN 13108 . Pentru referinţele nedatate. − Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Determinarea granulozităţii. − îmbrăcăminte din beton de ciment existentă. stratul de bază poate fi închis printr-un strat de uzură. se recomandă executarea unui strat antifisură peste stratul suport.1. SR EN 13108 .5. în cadrul lucrărilor de ranforsare. dacă există capacitate portantă. − straturi de bază din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau lianţi puzzolanici. conform STAS 10473/1 şi reglementărilor tehnice în vigoare. − straturi de bază din macadam şi piatră spartă. dimensiunile nominale ale ochiurilor − SR EN 933-4 − Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrică. Analiza granulometrică. Art. Art. − îmbrăcăminte bituminoasă existentă.7 şi SR EN 13108 .20 SECŢIUNEA 3 Referinţe normative Următoarele documente de referinţă sunt indispensabile pentru aplicarea prezentului normativ. Stratul de bază din mixturi asfaltice se aplică pe un strat de fundaţie suport care trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de STAS 6400. 6 3 IV Anrobat bituminos cu pietriş concasat ABPC 25 4 V Anrobat bituminos cu pietriş sortat ABPS 25 Art. În situaţii deosebite. Coeficient de forma − SR EN 933-5 − Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale .16. Site de control.5.17.7 şi SR EN 13108 . SR EN 13108 .15. pe îmbrăcămintea din beton de ciment şi pe îmbrăcămintea bituminoasă existentă. În cazul îmbrăcăminţilor bituminoase cilindrate aplicate pe strat de bază din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici. Partea 4: Determinarea formei granulelor. SR EN 13108 . conform prezentului normativ. se aplică ultima ediţie a publicaţiei la care se face referire (inclusiv eventualele − SR EN 933-1 modificări).20.

Partea 1: Metoda RTFOT. Încercarea cu sulfat de magneziu − SR EN 12591 − Bitum şi lianţi bituminoşi. − SR EN 1426 − Bitum şi lianţi bituminoşi.Aprecierea fineţii. − SR EN 12697-2 − Mixturi asfaltice. Partea 9 . Partea 2: Metode pentru determinarea rezistenţei la sfărâmare . Metode de încercare pentru mixturi asfaltice . Determinarea rezistenţei la încălzire sub efectul căldurii şi aerului. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 6: Determinarea masei reale şi a coeficientului de absorbţie a apei. − SR EN 1097-2 − Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale agregatelor. − SR EN 12697-4 − Mixturi asfaltice. Partea 7: Determinarea conţinutului de elemente cochiliere. − SR EN 12697-5 − Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. − SR EN 12593 − Bitum şi lianţi bituminoşi.Los Angeles. Partea 1: Conţinut de liant solubil. Specificaţii pentru bitumuri rutiere. Determinarea rezistenţei la uzură(micro-Deval). Partea 5: Determinarea densităţii maxime. Determinarea echivalentului de nisip. − SR EN 1367-1 − Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice şi de alterabilitate ale agregatelor. − SR EN 933-7 − Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. − SR EN 1097-6 − Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale agregatelor. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. 7 agregatelor.asfaltice preparate la cald. − SR EN 1427 − Bitum şi lianţi bituminoşi. Partea 1. Determinarea punctului de rupere Fraass. Determinarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ − SR EN 1367-2 − Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice si de alterabilitate ale agregatelor. − SR EN 12607-2 − Bitum şi lianţi bituminoşi. − SR EN 933-8 − Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Determinarea punctului de înmuiere. Metoda cu inel şi bilă − SR EN 12607-1 − Bitum şi lianţi bituminoşi. şi aerului. Partea 2: pentru de încercare Metodamixturi TFOT. − SR EN 12697-6 − Mixturi asfaltice. Partea 4: Recuperarea bitumului: coloană de fracţionare. Partea 2: Determinarea granulozităţii. Partea 8: Evaluarea părţilor fine. Procent de cochilii în agregate. − SR EN 1097-1 − Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale agregatelor. Încercare cu albastru de metilen. Determinarea penetrabilităţii cu ac. − SR EN 933-9 − Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Determinarea rezistenţei la încălzire − SR EN 12697-1 − sub efectul Mixturi călduriiMetode asfaltice. Partea 5: Determinarea procentului de suprafeţe concasate si sfărâmate din agregatele grosiere.

Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. − SR EN 12697-34 − Mixturi asfaltice. Partea 17: Pierderea de material a epruvetelor din mixtură asfaltică drenantă. Partea 6: Determinarea densităţii aparente a epruvetelor bituminoase. Partea 19: Permeabilitatea epruvetelor. − SR EN 12697-22 − Mixturi asfaltice. − SR EN 12697-26 − Mixturi asfaltice. − SR EN 12697-23 − Mixturi asfaltice. − SR EN 12697-31 − Mixturi asfaltice. asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 30: Confecţionarea epruvetelor cu compactorul cu impact. Partea 25: Încercare la compresiune ciclică. − SR EN 12697-33 − Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. − SR EN 12697-11 − Mixturi asfaltice. Partea 31: Confecţionarea epruvetelor cu presa de compactare giratorie. − SR EN 12697-8 − Mixturi asfaltice. a conţinutului de apă şi a − SR EN 12697-30 − compoziţiei Mixturi granulometrice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 23: Determinarea rezistenţei la tracţiune indirectă a epruvetelor bituminoase. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 8: Determinarea caracteristicilor volumetrice ale epruvetelor bituminoase. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregătirea probelor pentru determinarea conţinutului de bitum. Partea 18: Încercarea de scurgere a liantului. Partea 33: Confecţionarea epruvetelor cu compactorul cu placă. Partea 27: Prelevarea probelor. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 26: Rigiditate. − SR EN 12697-19 − Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 24: Rezistenţa la oboseală. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice . − SR EN 12697-27 − Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 11: Determinarea afinităţii dintre agregate şi bitum. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. − SR EN 12697-24 − Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. − SR EN 12697-25 − Mixturi asfaltice. Partea 12: Determinarea sensibilităţii la apă a epruvetelor bituminoase. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. − SR EN 12697-12 − Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. − SR EN 12697-18 − Mixturi asfaltice. − SR EN 12697-17 − Mixturi asfaltice. − SR EN 12697-28 − Mixturi asfaltice. 8 preparate la cald. Partea 22: Încercare de ornieraj.

− SR 179 − Lucrări de drumuri. − SR EN 13108-21 − Mixturi asfaltice. 9 preparate la cald. Partea 7: Măsurarea denivelărilor straturilor de uzură ale îmbrăcăminţilor rutiere: încercarea cu dreptar. − SR 10969 − Lucrări de drumuri. − SR EN 13036-4 − Caracteristici ale suprafeţelor drumurilor şi pistelor aeroportuare. Condiţii generale de calitate.1 − Lucrări de drumuri. − SR 1120 − Lucrări de drumuri. Cadru pentru specificaţiile bitumurilor modificate cu polimeri. − SR EN 13808 − Bitum şi lianţi bituminoşi. − SR EN 13036-1 − Caracteristici ale suprafeţelor drumurilor şi pistelor aeroportuare. − SR 8877 . Partea 20: Procedura pentru încercarea de tip. Specificaţii pentru materiale. − SR EN 14023 − Bitum şi lianţi bituminoşi. Metode de încercare. Partea 7: Mixtură asfaltică poroasă. Determinarea ductilităţii. Mixtură asfaltică stabilizată. Încercarea cu pendul. − SR 61 − Bitum. Specificaţii pentru materiale. Specificaţii pentru materiale. − SR EN 13108-1 − Mixturi asfaltice. filer de cretă şi filer de var stins în pulbere. − SR 4032-1 − Lucrări de drumuri. − SR EN 13043 − Agregate pentru amestecuri bituminoase şi pentru finisarea suprafeţelor utilizate în construcţia şoselelor. − STAS 539 − Filer de calcar. Partea 1: Emulsii bituminoase cationice. Partea 21: Controlul producţiei în fabrică. Metode de încercare. Specificaţii pentru materiale. − SR EN 13108-20 − Mixturi asfaltice. − SR EN 13108-7 − Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Cadrul specificaţiilor pentru emulsiile cationice de bitum. a aeroporturilor şi a altor zone cu trafic. Partea 4: Metode de măsurare a aderenţei unei suprafeţe.2 − Lucrări de drumuri. Partea 2: Determinarea pseudo - vâscozităţii Engler a emulsiilor bituminoase. Condiţii de calitate − SR 8877 . Straturi de bază şi îmbrăcăminţi bituminoase de macadam semipenetrat şi penetrat. − SR EN 13108-5 − Mixturi asfaltice. Condiţii tehnice de calitate. . Terminologie. Macadam. Specificaţii pentru materiale. Partea 35: Malaxare in laborator. − SR EN 13036-7 − Caracteristici ale suprafeţelor drumurilor şi pistelor aeroportuare. Partea 1: Măsurarea adâncimii macrotexturii suprafeţei îmbrăcămintei prin tehnica volumetrică a petei. Partea 34: Încercarea Marshall. Determinarea adezivităţii bitumurilor rutiere şi a emulsiilor cationice bituminoase faţă de agregatele naturale prin metoda spectrofotometrică. − SR EN 12697-35 − Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Betoane asfaltice.

trecere pe ciurul inferior (dmin). Agregatele care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul normativ sunt conform specificaţiilor SR EN 13043.. max. Straturi din agregate naturale sau pământuri stabilizate cu ciment. Conţinut de impurităţi .7. Straturi de bază şi de fundaţie.063 mm. %. 10 − STAS 863 − Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminţi bituminoase executate la cald.0 0. max. Dimensionarea sistemelor rutiere. Încadrarea îmbrăcăminţilor la lucrări de construcţii noi şi modernizări de drumuri. Încadrarea îmbrăcăminţilor la ranforsarea sistemelor rutiere existente. − STAS 2900 . . − STAS 1338/1 − Lucrări de drumuri. %. Principii fundamentale. C A P I T O L U L II MATERIALE. pregătirea probelor şi confecţionarea epruvetelor. 2. Caracteristica determinată Tabelul 4. 2 SR EN 933-9 . max. 5 . Art.corpuri străine nu se admit vizual Conţinut în particule fine sub 0. 25 SR EN 933-4 3.. Condiţii tehnice generale de calitate. − STAS 1598/1-89 − Lucrări de drumuri. Condiţii tehnice generale de calitate. Prepararea mixturilor. Prescripţii de proiectare. 4. Prescripţii generale de proiectare şi de execuţie.5 SR EN 933-1 Calitatea particulelor fine (valoarea de 5. Elemente geometrice ale traseelor. %.5(16) 16-25 Conţinut de granule în afara sortului: SR EN 933-1 1. albastru). − STAS 1598/2-89 − Lucrări de drumuri. CONDIŢII TEHNICE SECŢIUNEA 1 Agregate Art. sort de încercare 4-8 8-12.18. − STAS 6400 − Lucrări de drumuri. max. %. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor trebuie să fie conform cerinţelor prezentate în tabelele 4. Coeficient de formă. Cribluri utilizate la fabricarea mixturilorMetoda asfaltice Condiţii de calitate pentru cribluri crt. 10 2. Prescripţii generale de proiectare şi de execuţie.0 1. − STAS 1339-79 − Lucrări de drumuri. max. Lăţimea drumurilor.rest pe ciurul superior (d max). Nr. − STAS 10473/1 − Lucrări de drumuri.19.89 − Lucrări de drumuri.

max.0 1. max.pierderea de rezistenţă (∆SLA). max. pentru nisipul natural 1 Conţinut de granule în afara sortului SR EN 933-1 .063 2. %max. 5 5 SR EN 933-1 max. %. 2 SR EN 933 -9 Tabelul 6 . Tabelul 7 . Caracteristica determinată Condiţii de calitate Metoda de încercare crt. clasa B 20 clasa C 24 7. max. max. Rezistenţa la uzură (coeficient micro-Deval). nu se admit vizual 4 Conţinut de particule fine sub 0. %. %. max. 11 6. coeficient la fragmentare %. 6 RezistenţaLA. . max.Nisip natural utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice Nr. . max. max. max.corpuri străine şi vizual 5 Conţinut în particule fine sub 0.Pietrişuri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice Nr. Caracteristica determinată Condiţii de Metoda de încercare crt. 8. 90 SR EN 933-5 (pentru cribluri provenind din roci detritice) Tabelul 5 . 3 Coeficient de formă. %.0 0. min. .5 SR EN 933-1 mm. Caracteristica determinată Pietriş sortat Pietriş concasat Metoda de crt. max. max.pierderea de masă (F). 4-8 8-16 16-25 4-8 8-16 16-25 încercare 1 Conţinut de granule în afara sortului: .Nisip de concasaj utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice Nr. 8 Sensibilitatea la îngheţ-dezgheţ . %. 10.0 0. calitate nisipul obţinut prin concasarea pietrei 1 Conţinut de granule în afara sortului SR EN 933-1 5 . %. 5 . 2 Granulozitate continuă SR EN 933-1 3 Conţinut de impurităţi: . max.rest pe ciurul superior (d ax).0 1. %. %max. max.corpuri străine. %. %. 2 Conţinut de particule sparte. 28 24 SR EN 1097-2 7 Rezistenţa la uzură coeficient 25 25 SR EN 1097-1 micro-Deval.rest pe ciurul superior (dmax). 25 25 SR EN 933-4 4 Conţinut de impurităţi nu se admit nu se admit SR EN 933-7 . 10 SR EN 933-1 5 Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru). %. max. %. %.rest pe ciurul superior (dmax). . Rezistenţa la fragmentare clasa A 18 SR EN 1097-2 coeficient LA.063mm. Sensibilitate la acţiunea sulfatului de 3 SR EN 1367-2 magneziu. SR EN 1097-1 %. 20 9. 90 90 90 SR EN 933-5 min. 3 . 3 3 SR EN 1367-1 Sensibilitate la acţiunea sulfatului 3 3 SR EN 1367-2 de magneziu.trecere pe ciurul inferior (dmin).5 2. Conţinut de particule total sparte. 20 . 10 10 %. . %.pierderea de masă (F). Sensibilitatea la îngheţ-dezgheţ la 10 cicluri de îngheţ-dezgheţ SR EN 1367-1 .

Art. În cazuri excepţionale.063mm. moi. galben STAS 4606 5 Echivalent de nisip pe sort 0-4 mm.18% conform clasei A. friabile şi vacuolare.Utilizarea pietrişurilor concasate este admisă în proporţie de maxim 65% în stratul de bază la drumurile de clasa III.conţinut de humus (culoarea soluţiei de NaHO). 4. %.21.5%. 3.500 t pentru nisipul de concasare (obţinut prin concasarea agregatelor de carieră). având pante de scurgere a apei şi pereţi despărţitori. max. Art. Art. max. Fiecare tip şi sort de agregate trebuie depozitat separat în silozuri prevăzute cu platforme betonate.22. Agregatele vor respecta condiţia suplimentară de conţinut de granule alterate. Determinarea se face vizual prin separarea din masa agregatului a fragmentelor de rocă alterată.20. Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozităţii agregatelor naturale sunt conform SR EN 933-2. Fiecare lot de agregate naturale aprovizionat va fi însoţit de Declaraţia de conformitate cu performanţele produsului. la execuţia stratului de legătură la drumurile având clasa III de trafic. 10 SR EN 933-1 7 Calitatea particulelor fine. acesta se poate folosi cu acordul proiectantului şi al beneficiarului.Agregatele de balastieră folosite la realizarea mixturilor asfaltice. 12 2 Granulozitate continuă SR EN 933-1 3 Coeficient de neuniformitate. în care pietrişul concasat satisface în totalitate cerinţele de calitate pentru cribluri. Art. 85 SR EN 933-8 6 Conţinut de particule fine sub 0. %max. Masa granulelor selectată astfel nu trebuie să depăşească procentul de 5% din masa agregatului formată din minim 150 granule pentru fiecare sort analizat. .corpuri străine. trebuie să fie spălate în totalitate. %. min. . Pentru drumuri de clasa tehnica I şi II se admit numai cribluri care prezintă rezistenţa la fragmentare LA max. nu se admit SR EN 933-7 şi vizual . sub 0. max. 6 şi 7. * Coeficientul de neuniformitate se determină cu relaţia: Un = d60/d10 unde: d60 = diametrul ochiului sitei prin care trec 60% din masa probei analizate pentru verificarea granulozităţii d10 = diametrul ochiului sitei prin care trec 10% din masa probei analizate pentru verificarea granulozităţii Note : 1. friabile.125 mm (valoarea de 2 SR EN 933-9 albastru). In cazul murdăririi acestora la transport /depozitare acestea vor fi spălate înainte de utilizare.23. Silozurile vor fi acoperite pentru evitarea contaminării cu alte materiale şi menţinerea unei umidităţi scăzute. pentru evitarea amestecării şi impurificării agregatelor. moi. poroase şi vacuolare. . iar la stratul de legătura numai la drumurile de clasa IV şi V. 8 * 4 Conţinut de impurităţi: .200 t pentru nisip natural şi nisip obţinut prin concasarea agregatelor de balastieră. min. max.1000 t pentru cribluri. Fiecare siloz va fi inscripţionat cu tipul şi sursa de material pe care îl conţine. 2. sau pentru maxim: .500 t pentru pietriş sortat şi pietriş concasat. . Se vor efectua verificări ale caracteristicilor prevăzute în tabelele 5. pentru fiecare lot de material aprovizionat.

31.25. Lianţii se selectează în funcţie de penetraţie.30. Filerul se depozitează în silozuri cu încărcare pneumatică. La aprovizionare.30 bitumrespectiv modificatart. bitumul trebuie să prezinte condiţia suplimentară de ductilitate la 25 ºC (determinată conform SR 61): • mai mare de 100 cm pentru bitumul 50/70 şi 70/100 . şi anume: − pentru zonele calde se utilizează bitumurile 35/50 şi 50/70 şi bitumuri modificate 25/55 si 45/80 − pentru zonele reci se utilizează bitumurile 70/100 şi bitumuri modificate 40/100 − pentru mixturile stabilizate MAS( tip SMA).28. 50/70 şi 70/100. SECŢIUNEA 3 Lianţi Art. Art. filerul va fi însoţit de Declaraţia de conformitate cu performanţele produsului şi se va verifica obligatoriu granulozitatea şi umiditatea pe lot. clasa 4 (penetraţie 45/80) şi clasa 5 (penetraţie 40/100). Art.24.31. Art. . indiferent de zonă. Nota 1) Îmbătrânirea TFOT şi RTFOT se realizează conform SR EN 12607-2 şi SR EN 12607-1. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. • mai mare de 50 cm pentru bitumul 35/50. Nu se admite folosirea altor materiale ca înlocuitor al filerului (filer de calcar. se utilizează bitumurile 50/70 şi bitumuri modificate 45/80. Art.26. filer de cretă şi filer de var stins în pulbere). 13 SECŢIUNEA 2 Filer Art.bitum de clasa 35/50 . şi SR EN 14023 + Anexa Naţională NB. • mai mare de 25 cm pentru bitumul 35/50 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT1). sau pentru maxim 100 t. • mai mare de 75 cm pentru bitumul 70/100 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT1). Faţă de cerinţele specificate în SR EN 12591 + Anexa Naţională NB. Filerul (filer de calcar.29. filer de cretă şi filer de var stins în pulbere) trebuie să corespundă prevederilor SR EN 13043 şi STAS 539. Lianţii care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul normativ sunt: . • mai mare de 50 cm pentru bitumul 50/70 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT1).27. conform SR EN 14023+ Anexa Naţională NB şi art. Bitumurile tip 35-50 se pot utiliza în straturile de bază şi de legătură. în concordanţă cu zonele climatice din anexa A. cu polimeri: clasa 3(penetraţie 25/55). Art. conform SR EN 12591+ Anexa Naţională NB şi -art.

500 t.37.31. Art. pe tipuri de bitum. sau de asemenea polimeri. se aditivează cu agenţi de adezivitate. Se va lua în considerare adezivitatea cu valoarea cea mai dezavantajoasă.1 art. cu caracteristici declarate. Art. adezivitatea se va determina obligatoriu atât prin metoda cantitativă (conform SR 10696 şi/sau SR EN 12697-11) cât şi prin metoda calitativă. Bitumul rutier neparafinos şi bitumul modificat cu polimeri trebuie să prezinte o adezivitate de minim 80% faţă de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectivă. bitum/bitum modificat din acelaşi sortiment: . 14 Art.12 aditivul este ” un material component care poate fi adăugat în cantităţi mici în mixtura asfaltică. Art. bitumul modificat cu polimeri şi bitumul aditivat se depozitează separat.100 t. emulsie bituminoasă din acelaşi sortiment SECŢIUNEA 4 Aditivi Art. Pentru amorsare se utilizează emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidă conform SR 8877-1 şi SR EN 13808.34. cum sunt de exemplu agenţii de adezivitate sau aditivii de mărire a lucrabilităţii. Se recomandă ca la stocare temperatura bitumului să fie de 120 ºC….3. Conform SR EN 13108 . La aprovizionare se vor verifica datele din Declaraţia de conformitate cu performantele produsului. de exemplu fibre minerale sau organice. polimerii. respectiv specificaţiilor tehnice de depozitare ale staţiilor de mixturi asfaltice. . Adezivitatea se determină prin metoda spectrofotometrică conform SR 10696 şi/sau SR EN 12697-11.140 ºC iar cel modificat de minimum 140 ºC şi recirculare 20 minute la începutul zilei de lucru . pentru a modifica caracteristicile mecanice. Art.36.35. la nivelul cerinţelor. si se vor efectua verificări ale caracteristicilor produsului. evaluaţi în conformitate cu legislaţia în vigoare. cum sunt de exemplu fibrele minerale sau organice.32. 34 (pentru emulsii bituminoase) pentru fiecare lot aprovizionat.33. conform art. Art.1. fie în mixtura asfaltică. Aceşti aditivi pot fi adăugaţi fie direct în bitum. etc. Perioada şi temperatura de stocare va fi aleasă în funcţie de specificaţiile producătorului. În vederea atingerii performanţelor mixturilor asfaltice. 28 (pentru bitum şi bitum modificat) şi art. În caz contrar. lucrabilitatea sau culoarea mixturii asfaltice ”.. în conformitate cu specificaţiile producătorului de bitum. dar nu pentru mai mult de: . astfel încât caracteristicile iniţiale ale bitumului să nu sufere modificări la momentul preparării mixturii. Pentru agregatele de balastieră. conform Normativ NE 022-2003 în vigoare. se pot utiliza aditivi. Bitumul.

8-12. Beton asfaltic deschis cu criblură Nisip natural sort 0-4 Filer Pietriş concasat sort 4-8. Beton asfaltic cu pietriş concasat Nisip natural sort 0-4 Filer Criblură sort 4-8. Art. Tipul mixturii asfaltice Materiale utilizate Criblură sort 4-8.40.41. Aditivii utilizaţi la fabricarea mixturilor asfaltice vor avea la bază un standard.1. un agrement tehnic european (ATE) sau un document de declarare şi evaluare a caracteristicilor reglementat pe plan naţional. cum ar fi agrementul tehnic. crt. 16-20 sau 16-25 Nisip de concasare sort 0-4 5. 8-12. 8-16. Materialele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt: bitumul. Beton asfaltic rugos Nisip de concasare sort 0-4 Filer Criblură sort 4-8. Mixtura asfaltică stabilizată Nisip de concasare sort 0-4 Filer Criblură: sort 4-8. în acest normativ au fost consideraţi aditivi si produşii care se adaugă direct in bitum şi care nu modifica proprietăţile fundamentale ale acestuia. Materialele granulare care vor fi utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice pentru drumuri sunt prezentate in tabelul 8. Tabelul 8 Materiale granulare utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice Nr. Beton asfaltic Nisip natural sort 0-4 Filer Pietriş concasat sort 4-8. 8-16.39.5 sau 8. bitumul modificat. Tipul şi dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de către un laborator autorizat sau acreditat. Nisip de concasare sort 0-4 3. Art.38.5 sau 8-16. C A P I T O L U L III Proiectarea mixturilor asfaltice. 8-16 4. 8-16 2. 15 Faţă de terminologia din SR EN 13108 . Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat Nisip natural sort 0-4 Filer . aditivii şi materialele granulare. 16-25 Nisip de concasare sort 0-4 6.16 1. Condiţii tehnice SECŢIUNEA 1 Compoziţia mixturilor asfaltice Art. Art. agreat de beneficiar. fiind în funcţie de realizarea cerinţelor de performanţă specificate.

Limitele procentelor de agregate naturale şi filer din cantitatea totală de agregate pentru mixturile destinate straturilor de uzură şi legătură sunt conform tabelului 9 pentru mixturile tip beton asfaltic şi în tabelul 11 pentru mixturile asfaltice stabilizate. 8-16. iar în tabelul 12 pentru mixturile asfaltice poroase. în tabelul 11 pentru mixturile asfaltice stabilizate.35% sort 4-8 . 8-16. 8-16 8 Mixtura asfaltica poroasa Nisip de concasare sort 0-2 sau 0-4 Filer Criblura sort 4-8. va fi cuprinsă în limitele prezentate în tabelul 10 pentru mixturile tip beton asfaltic. ABPS16. Anrobat bituminos ABPC 16. 8-16 şi/sau16-25. ABPCC25.45. Anrobat bituminos AB 16. pentru fiecare tip de mixtură asfaltică. Din amestecul total de nisipuri. Art. BAD25 şi BAD PC 25. Conţinutul optim de liant se stabileşte prin studii preliminare de laborator. Art. În cazul în care din studiul de reţetă rezultă un dozaj optim de liant în afara . ABPS 25 Nisip natural sort 0-4 Filer Art. BAD PS 25. 16-25 7. ABPC 25 Nisip natural sort 0-4 (raport 1 :1 cu nisip de concasare) Filer Pietriş sortat sort 4-8. 12. AB 25 Nisip natural sort 0-4 (raport 1 :1 cu nisip de concasare) Filer Criblura:min. 8-16. Curba granulometrică a amestecului de agregate naturale.44. ABPC16. ABPS25 vor respecta următoarele prevederi generale : .ABPCC25 Nisip natural sort 0-4 (raport 1 :1 cu nisip de concasare) Filer Pietriş concasat sort 4-8. Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat Nisip de concasare sort0-4 Nisip natural sort 0-4 Criblura 4 -8. BA 16 − 50% pentru BAD 20. La betoanele asfaltice destinate stratului de uzură şi la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legătură se foloseşte nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural. 8-16 şi/sau 16-25 Nisip de concasare sort 0-4 Pietriş concasat sort 4-8. 8-16 şi/sau 16-25 Nisip de concasare sort 0-4 11. Anrobat bituminos ABPS 16. ABPCC16. AB25.42. 16-25 10.43. Anrobat bituminosABPCC 16. 16-25 Nisip de concasare sort 0-4 9. 16 Pietriş sort 4-8.filer şi fracţiuni din nisipuri sub 0. BA 12.agregate cu dimensiunea peste 4 mm 37…66 % Art. nisipul natural este în proporţie de maxim: − 25% pentru BA 8. de către un laborator de specialitate autorizat sau acreditat ţinând cont de recomandările din tabelul13.5. Limitele procentelor de agregate naturale şi filer în cazul mixturilor tip anrobat bituminos AB16.1mm 3…12% . ABPC25.

Reţeta de fabricaţie va cuprinde verificarea caracteristicilor validarea acestuia materialelor pe baza testelor componente iniţiale (Sectiunea1).51. Art. În cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferiţi aditivi. în kg/m3 şi se determină conform SR EN 1097-6. Art. stabilirea amestecului şi Art. termenul filer în acest context reprezentând fracţiunea 0. Aceste studii comportă încercări pentru cinci conţinuturi de liant repartizate de o parte şi de alta a conţinutului de liant recomandat(calculat).650/d. Stabilirea compoziţiei mixturilor asfaltice în vederea elaborării reţetei de fabricaţie se va face pe baza prevederilor acestui normativ. unde “d” este masa volumică reală(declarată de producător şi verificată de laboratorul Antreprenorului) a agregatelor inclusiv filer (media ponderată conform fracţiunilor de agregate utilizate la compoziţie). aceştia se utilizează conform agrementelor tehnice precum şi reglementărilor tehnice în vigoare pe baza unui studiu preliminar de laborator. dar nu în afara limitelor recomandate cu mai mult de 0. împreună cu rezultatele obţinute. 17 limitelor din tabelul 13. ceea ce constă în verificarea respectării reţetei la staţie. şi va fi susţinută de studiile şi încercările efectuate. Art. Art. sunt prezentate în tabelul 13 şi au in vedere o masă volumică medie a agregatelor de 2.liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse în prezentul normativ este conform tabelului 14.. Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor. În execuţie. verificarea compoziţiei şi a caracteristicilor mixturii realizate. .50. de tip (tabelul 28) .. Raportul filer . acesta nu va putea fi acceptat decât cu aprobarea proiectantului şi a beneficiarului. Formula de compoziţie (reţeta) va fi stabilită pentru fiecare categorie de mixtură. este obligatorie transpunerea reţetei pe staţie.1mm.2%. Art. Limitele recomandate pentru conţinutul de liant la efectuarea studiilor preliminare de laborator în vederea stabilirii conţinutului optim de liant.47. conform Tabel 28.0.49.650 kg/m 3. limitele conţinutului de bitum se calculează prin corecţia cu un coeficient a = 2.48.46.

. ...5 i A 4 5 rt P 0 .. 5 2 2 0 7 5 6 0 9 5 2 2 iş D 2 C 0 9 8 6 5 3 3 2 1 7 3 9 C S 0 1 A 3 et B C P P 0 . ...-3 2 arl ab d d i a i en a en at u s 3 n in n u im fr im as c tu T 9 iu ţc d ţic d isp d c att a n i n u l a fr a cu i cu co r o u N r iş ri iş n ri ş s tae i E F u l u l ir .4 ..2 . 2 .. ...3 .. 3 2 8 0 .. 0 2 reip 2 C P 5 i 2 D 9 .. . .5 m . t ri b 1 es n n m B 0 5 3 2 1 1 8 7 a l u us .t ... .. . .. . p et ea a 1 % m m r u 0 . ..2 ..r ... .. - P 1 2 7 0 1 3 2 d u A B B 0 5 3 2 1 8 5 te t a 5 2 c B A A A 9 n rt 2 8 7 et ce is S D … .. .8 ...7 . . m m ea es n n 0 8 5 2 5 5 t l m ) 4 n p u is o 8 0 7 5 4 3 2 4 1 a ta b u m 4 et siu n Z .6 ... ..3 . 0 în 5 2 A B 9 9 0 tăa D l 6 1 3 1 4 A u al 3 el C 1 B P ă . . .. … 1 B 7 4 3 m A a B 4 căi 8 4 1 4 rt A B … … 2 . …………… - …… tae B ar A P B B B 1 9 0 4 7 2 7 2 4 0 … 5 3 2 1 1 4 3 2 g tă A A A 5 re 2 8 p g a ă r C P 8 - 5 ... .9 r u P 1 .. .. . L B 5 B . . .6 . . .. .. . .. ..4 .. 0 6 2 0 2 8 1 8 7 1 1 .1 .. 5 elet . .… . 0 1 .7 ce D 2 S 0 0 0 1 5 5 2 0 0 m . . . 0 3 0 8 . . . . . ..3 1 . 0 0 0 5 5 0 n 0 0 9 0 ree c 2 0 . ..0 0 . .. - A … … 6 B 8 4 3 r 1 o C li P 0 0 5 6 0 2 5 5 3 0 r A 0 . erl 5 2 8 5 if S 8 5 2 5 5 P … . . et u A 0 0 2 5 4 8 5 8 7 5 3 2 an m B 9 % . ... . ... lo e B .1 1 l 1 .. .....8 . . .. . et m es r p el m % .5 .. h c erl erl t rt er oR i ib r i ib r ei m ei g m S m F C F C P m P % A 4 a e m m . . 0 1 . 6 0 2 8 1 . .1 . ir rfo m m m 5 3 N rc 1 2 3 4 5 6 7 ă n m . . A 0 1 9 6 4 3 3 3 2 .... 3 2 0 7 4 2 2 1 1 5 .. ..0 1 .. . 0 . .0 Mo c m 3 2 2 1 1 8 4 2 1 0 0 0 0 0 . .. 0 .. . 8 z u A M 2 5 ti 1 R 1 0 9 1 9 6 3 2 7 2 1 8 1 1 1 8 7 1 e d ec A t it B a r 8 l asfa t S 6 1 1 3 5 .... D 1 ..8 ..5 3 0 2 0 6 1 5 0 6 2 .. p m e u i 0 9 g er u ce p is ae 0( ae d i si d 1 g t i n ae n n e u c l ea esm in siu n u ţic siu cu imd e elu tei. .. .1 . .3 3 3 0 2 2 7 1 .. ...1 .5 8 u t B .6 ..3 .5 . . 0 .. r o C C P P 0 .i .. .7 6 1 1 1 fi 1 6 tli D 0 1 .... .6 .. ... p 6 . m ri … … b a A 8 n â 5 1 B p p T ţa x e ...% şi g % .6 .2 1 . - A 3 … o B 5 r p 5 irn .2 1 1 . .. % se 8 g a m .1 n et o s 2 … ea e . ... . 4 ....3 ... .4 .. A 1 ..4 . . - fas A B 9 7 4 2 2 1 B 4 a n o te 6 0 4 3 0 1 5 5 1 1 b 0 ă 0 5 .... . ..5 ..1 . .. . . … . . 0 5 6 0 8 8 m 0 6 0 2 o 2 .. . i 6 9 6 4 3 2 1 1 A . 4 5 3 R A … 8 D … 7 .1 . e 5 . . ..8 .. ri u t D … … u i 6 1 6 6 e ă A 3 9 3 h 6 1 1 0 5 6 8 6 d g el B c 1 C S 0 0 1 .1 . 2 4 4 x ... . ... . . .. .. 0 .

5 min..2. BA 16 5.063 mm 2. Granulometrie . Fracţiuni de agregate naturale din amestecul total 1. 13…20 Sita de 0. 9…14 - Sita de 0. % Diferenţa până la 100 1.25 1 mm 4.15 0. 10…14 Sita de 0.5mm .2 BA12.063 10.ConţinutConţinut asfaltice recomandat de liant de liant.3. % 16mm 90…100 8 mm 10…20 2 mm 5. 100 Sita de 16 mm 100 100 90…100 Sita de 12....125mm . 90…100 - Sita de 8 mm 90…100 50…70 44…59 Sita de 4 mm 40…55 27…40 25…37 Sita de 2 mm 20…30 20…28 17…25 Sita de 1 mm 15…22 16…22 16…22 Sita de 0.6... Filer şi fracţiuni din nisipuri sub 0..1….12 Tabelul12 .Caracteristici granulometrice ale mixturilor asfaltice stabilizate Nr..63 mm 13…20 .Zona granulometrică a mixturilor asfaltice poroase MAP 16 Site cu ochiuri pătrate Treceri. Filer şi nisip fracţiunea 0.1 mm.0 MAS16 min.9 uzură(rulare) BAR 16 5. 6.1.5 MAS 16 1. % 11…14 8…13 10…14 1.2 mm 12…16 . % 45…60 60…73 63…75 2. Strat de uzură Caracteristica crt.. 6..1 mm 11…14 . 19 Tabelul 11.5 MAS12.4 mm. .10 Tabelul Tipul mixturii 13 . Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm. treceri pe site cu ochiuri pătrate. 11…15 Sita de 0. 5.7…6.5. % Sita de 25 mm .5 BA 8.7…6. Tipul stratului % in mixtură MAS 8 min.0…7. MAS 8 MAS 12.2 .12 8…12 9.

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determină pe corpuri de probă confecţionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor optime şi pe probe prelevate de la malaxor sau de la aşternere pe parcursul execuţiei. AB 25. 20 BAPC 16 5. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuţiei lucrărilor.2 2.3…1.8 Mixtura asfaltica stabilizata 1.5 BAD PC 25 BAD PS 25 bază AB 16.53. minim 4.55. ABPC 25.52. se efectuează conform SR EN 12697-27.7…1. 17 şi 18. precum şi din straturile îmbrăcăminţii gata executate.7…7. Art. Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport crt. Art.0 MAP 16 4…6 BAD 20 BAD 25 legătura (binder) minim 4. precum şi din stratul gata executat. ABPS 25 Tabelul 14 – Raportul filer-liant Nr. ABPS 16. bază Anrobat bituminos 0.2…2.1…2.8 Betoane asfaltice 1.3 Mixtura asfaltică poroasa 1.4 3. Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determină conform SR EN 12697-6 şi SR EN 12697-34 şi vor respecta condiţiile din tabelul 15.3…1. ABPCC 25. legătura (binder) Betoane asfaltice deschise 0.5 ABPCC 16. filer – liant Betoane asfaltice rugoase 1.54. Absorbţia de apă se va efectua conform metodei din anexa B la acest normativ.4…1. Art. 16. uzură(rulare) Beton asfaltic cu pietriş concasat 1.8 1. . Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic trebuie să se încadreze în limitele din tabelele 15. ABPC 16.7…1.5 SECŢIUNEA 2 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice Art.

AB 25. dispozitiv mic în aer. crt.5.. determinate prin încercarea la compresiune ciclică triaxială pe probe cilindrice din mixtură asfaltică. 21 Tabelul 15 ..5... BAPC 16 IV…V 6..5.13 3..6 7. mm. ABPCC 25.. 17.0.6 AB 16.13 3.5 I…II 8..Caracteristici fizico-mecanice determinate prin încercări pe cilindrii Marshall Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall Nr.. fie prin celelalte din cadrul metodelor reglementate de SR EN 12697-24 . 19 şi 20.5.. vol. BADPS 25 IV…V 4..5. ABPC 16... conform SR EN 12697-31. BADPC 25 III…V 4. determinate prin încercarea de ornieraj pe epruvete confecţionate în laborator sau prelevate prin tăiere din stratul realizat (carote).15 3. BA 12...anexa E.. conform SR EN 12697-25.0. determinat pe epruvete confecţionate la presa de compactare giratorie.5.0 4.0 1..56. la 60 ºC.5 2. BAR 16 III 8. curgere. o Viteza de deformaţie şi adâncimea făgaşului.0 1.15 2.15 3.0 4.5..5 2. anexa C.5 1. determinat prin încercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din mixtură asfaltică. metoda B.5 3. ABPCC 16. − Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate.. − Rezistenţa la oboseală. conform SR EN 12697-22.5 3.13 3.5.5 2.. KN.0 1.6 8.5 3.. determinată conform SR EN 12697-24.13 3..13 3. BAD 25 I…V 5. (maxim) (minim) 1.5 3.5. I.. conform SR EN 12697-26. Absorbţia Stabilitate de apă (% S.. ABPS 25 Art. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice determinate prin încercări dinamice se vor încadra în valorile limită din tabelele 16.5 1. Încercările dinamice care se vor efectua în vederea verificării caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice reglementate prin prezentul normativ sunt următoarele : − Rezistenţa la deformaţii permanente (încercarea la compresiune ciclică şi încercarea la ornieraj) reprezentată prin: o Viteza de fluaj şi fluajul dinamic al mixturii asfaltice.5 1.0 6.0. − Modulul de rigiditate.5.0. BA 8 IV-V 6.5. ....6 4.5 ABPC 25..5. asfaltice drumului KN/mm.5 5.0 - 6 BAD 20.... 18. ABPS 16.0 1...15 3.. BA 16 II…III 8. I…V 6.5. fie prin încercarea la întindere indirectă pe epruvete cilindrice . procedeul B.5 3. Tipul mixturii Clasa tehnică a Indice de Raport S/I.13 3.. BA 16.0 4. 9.5..0 - 5 MAP 16 I…II 8.

viteza de deformaţie la 50 ºC. 300KPa şi 10000 impulsuri. Rezistenţa la deformaţii permanente (fluaj dinamic) .2. 200KPa şi 10000 impulsuri.2.0 6. 300KPa şi 10000 impulsuri.deformaţia la 50 ºC. maxim 1 2 1. pentru stratul de crt. Volum de goluri.deformaţia la 40 ºC. maxim 20 000 30 000 .5 1. epruvete trapezoidale sau prismatice Deformaţia ε6 la 106 cicluri. 22 Tabelul 16 – Caracteristicile mixturilor pentru stratul de uzură determinate prin încercări dinamice Mixtură asfaltică Nr. Rezistenţa la deformaţii permanente (fluaj dinamic) .% maxim 7. 200KPa şi 10000 impulsuri. la 120 giraţii. Volum de goluri la 80 giraţii . Rezistenţa la oboseală.1.0 1. maxim 20 000 30 000 .% maxim 9.2. Caracteristici pe cilindrii confecţionaţi la presa giratorie 1. 200KPa şi 10000 impulsuri. minim 4600 4100 2.deformaţia la 40 ºC. Caracteristici pe cilindrii confecţionaţi la presa giratorie 1. 200KPa şi 10000 impulsuri. µm/m/ciclu. pentru stratul de Caracteristica crt. la 120 giraţii. % din grosimea iniţială a probei 4 6 Tabelul 17 – Caracteristicile mixturilor pentru stratul de legătură determinate prin încercări dinamice Mixtură asfaltică Nr. pentru stratul de crt.5 1. % maxim 5. 10-6 200 250 Tabelul 18 – Caracteristicile mixturilor pentru stratul de baza determinate prin încercări dinamice Mixtură asfaltică Nr.7 .3 Modulul de rigiditate la 20 ºC.5 8. µm/m. 60 ºC (ornieraj) . µm/m. 124 ms. maxim 1. Rezistenţa la deformaţii permanente (fluaj dinamic) .1.viteza de deformaţie la 40 ºC. Caracteristici pe plăci confecţionate in laborator sau pe carote din îmbrăcăminte 2. MPa. Rezistenţa la oboseală.viteza de deformaţie la 40 ºC. maxim .5 0. minim 5000 4500 1.4. µm/m. Caracteristici pe cilindrii confecţionaţi la presa giratorie 1. 124 ms.Adâncimea făgaşului. Modulul de rigiditate la 20 ºC.1 Rezistenţa la deformaţii permanente. 2 3 µm/m/ciclu.5 10. Caracteristica baza I-II III-IV 1. 2 3 µm/m/ciclu. Volum de goluri.Viteza de deformaţie la ornieraj. maxim 20 000 30 000 . uzură I-II III-IV 1. mm/1000 cicluri 0. Caracteristica legătura I-II III-IV 1.1.3. proba cilindrică solicitată la întindere indirectă : Număr minim de cicluri până la fisurare la 150C 400 000 300 000 2. MPa.

58.4 Rezistenţa la oboseală. 10-6 100 150 Art.4 Sensibilitate la apa.3 Modulul de rigiditate la 20 ºC. 23 1. Tabel 20 – Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice poroase Nr.3 Test Shellenberg. epruvete trapezoidale sau prismatice Deformaţia ε6la 106 cicluri. Tabel 19 – Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice stabilizate Strat de uzură Nr. conform SR EN 12697-31. Rezistenţa la oboseală.. Caracteristicile specifice ale mixturilor poroase se vor raporta la limitele din tabelul 20..1 Volum de goluri la 80 giraţii % 2.. Art..2 Volum de goluri umplut cu bitum. Caracteristicile specifice ale mixturilor stabilizate se vor raporta la limitele din tabelul 19.59.1-4 5 Permeabilitate verticală SR EN 12697-19 10 m/s -3 0.2 1..5 3. SR EN 12697-12 metoda A % minim 80 80 Art. conform %. Testul Shellenberg se efectuează conform SR EN 12697-18. SR EN 12697-12 metoda A % minim 70 3 Pierdere de material. Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se determină conform SR EN 12697-8. 1 Volum de goluri la 80 giraţii . Caracteristica MAS 8. Caracteristica MAP 16 crt. MAS 12.57. % minim 14 2 Sensibilitate la apa. maxim 0.2 0. proba cilindrică solicitată la întindere indirectă : Număr minim de cicluri până la fisurare la 150C 500 000 400 000 2.. % 77. Pentru mixtura asfaltică stabilizată. 124 ms.1-4 . SR EN 12697-17 % maxim 30 4 Permeabilitate orizontală SR EN 12697-19 10-3 m/s 0. se determină pe epruvete confecţionate la presa de compactare giratorie.83 77. minim 6000 5600 1.83 1. volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate.5…3. MPa.6 1.5 crt. MAS 16 1.

Încercările de laborator efectuate pentru verificarea compactării constau în determinarea densităţii aparente şi a absorbţiei de apă pe plăcuţe (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 mm netulburate.5. vor fi conforme cu valorile din tabelul 21. Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt: gradul de compactare şi absorbţia de apă rezistenţa la deformaţii permanente elementele geometrice ale stratului executat caracteristicile suprafeţei îmbrăcăminţilor bituminoase executate Gradul de compactare şi absorbţia de apă Art.Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice Absorbţie Grad de Nr. BADPS 25 3…8 96 5. Tipul stratului de apă*. Art. compactare.61. Art. BAPC 16 2…5 97 4. Beton asfaltic BA 8. Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a mixturii asfaltice compactate în strat şi densitatea aparentă determinată pe epruvete Marshall compactate în laborator din aceeaşi mixtură asfaltică.63. Condiţiile tehnice pentru absorbţia de apă şi gradul de compactare al straturilor din mixturi asfaltice. minim 1. Beton asfaltic rugos BAR 16m 4…7 97 BAR 16 3. % vol. 2…10 96 * Metoda de determinare a absorbţiei de apă este prezentată în Anexa B. Nota: Densitatea aparentă se determină conform SR EN 12697-6. Art.64. .60.62. omologate. BA 12. Mixtură asfaltică stabilizată 2…6 97 2. BA 16. 24 SECŢIUNEA 3 Caracteristicile straturilor gata executate Art. crt. Beton asfaltic deschis BAD 20. la minim7 zile după aşternere. %. Densitatea aparentă a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat sau prin măsurători in situ cu echipamente de măsurare adecvate. BAD 25. cuprinse în prezentul normativ. BADPC 25. Anrobat bituminos. Tabelul 21 .

Elemente geometrice Art. sunt prezentate în tabelul 16.strat de bază 6.0 2 Lăţimea parţii carosabile Conform STAS 2900 ± 50 mm 3 Profilul transversal . minim: minus faţă de grosimea . Rezistenţa la deformaţii permanente a stratului de uzură executat din mixturi asfaltice se verifică pe minim două carote cu diametrul de 200 mm prelevate din stratul executat.0 mm faţă de cotele .0 . Tabelul 22 .0 pentru fiecare strat cu granule de minim12.0 . Rezistenţa la deformaţii permanente pe carote se măsoară prin determinarea vitezei de deformaţie la ornieraj şi/sau adâncimea făgaşului. Art.Declivitate. cu condiţia respectării pasului de proiectare adoptat * Declivităţi mai mari pot fi prevăzute numai cu acordul beneficiarului şi asigurarea măsurilor de siguranţă a circulaţiei.65.în aliniament sub formă acoperiş ± 5.0 cu granule de maxim 25mm 6.0 mm faţă de cotele .nu se admit abateri în compactat. Valorile admisibile.strat de legătură constituie motiv de respingere a lucrării cu granule de maxim 20mm 5. (min. la cel puţin 7 zile după aşternere.strat de uzură minima prevăzută în proiect cu granule de maxim 8 mm 3. . la temperatura de 60 ºC..cazuri speciale pantă unică 4 Profil longitudinal ± 5. % maxim ≤7* profilului proiectat. Elemente geometrice admisibilitate admise la elementele crt. cm.66. 25 Rezistenţa la deformaţii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice Art. Caracteristicile suprafeţei straturilor de uzura executate din mixturi asfaltice şi condiţiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite sunt conform tabelului 23. în funcţie de trafic. conform SR EN 12697-22.Elementele geometrice şi abaterile limită pentru straturile executate din mixturi asfaltice Condiţii de Abateri limită locale Nr.5 mm 4. cm) geometrice 1 Grosimea minimă a stratului . Caracteristicile suprafeţei straturilor executate din mixturi asfaltice Art.68.67.abaterile în plus nu .în curbe şi zone aferente conform STAS 863 profilului adoptat . Elementele geometrice şi abaterile limită la elementele geometrice trebuie să îndeplinească condiţiile din tabelul 22.

zone poroase.0 .8 0. mm: SR EN 13036-7 .drumuri de clasa tehnica IV-V ≥ 0.drumuri de clasă tehnică IV…V ≤ 5. drumuri de clasă tehnică IV…V +3.6 Adâncimea medie a macrotexturii. drumuri de clasă tehnică III ≤ 1. .drumuri de clasă tehnică I…II ≥ 1. (pata de nisip): SR EN 13036-1 . Condiţii de crt.1.5 .35 cu un debit de apa de 11 litri/min 5 Omogenitate.drumuri drumuri de de clasă clasă tehnică tehnică III IV. Tabelul 23 . drumuri de clasă tehnică I…III +2.drumuri de clasă tehnică III ≤ 4.V ≥≥ 0.drumuri de clasă tehnică I…II ≥ 80 .. Echipamente electronice mm/m omologate sau metoda . drumuri de clasă tehnică V ≤ 3.2.drumuri de clasă tehnică IV.0 3 Uniformitatea în profil transversal.3.. m/km: privind măsurarea indicelui de .adâncime medie profil exprimată în coeficient de Reglementări tehnice în vigoare. drumuri de clasă tehnică IV ≤ 2. Aderenţa suprafeţei . drumuri de clasă tehnică I…II ≤ 1.Caracteristicile suprafeţei straturilor bituminoase Nr. mm 4.drumuri de clasă tehnică III ≥ 0. .Încercarea cu pendul( SRT) .41 Măsurători efectuate la 50 km/h . frecare (µGT): cu aparatul de măsura Grip . Caracteristica admisibilitate Metoda de încercare 1 Planeitatea în profil longitudinal Reglementări tehnice în vigoare Indice de planeitate.unităţi PTV SR EN 13036-4 .0 şablonului.0 planeitate..69. Aspectul suprafeţei Vizual: Aspect fără degradări sub formă de exces de bitum. şlefuite . IRI.drumuri de clasă tehnică III ≥ 75 .0 2 Uniformitatea în profil longitudinal Denivelări admisibile măsurate sub dreptarul de 3m.0 4 Rugozitatea suprafeţei 4. Acestea nu vor depăşi 5mm .drumuri de clasă tehnică I şi II ≤ 3. 4.V ≥ 70 Adâncimea medie a macrotexturii.2 -. Determinarea caracteristicilor suprafeţei straturilor de uzură executate din mixturi asfaltice se efectuează în termen de o lună de la execuţia acestora.45 Tester . Art. înainte de recepţia la terminarea lucrărilor.0 ..drumuri de clasă tehnică I…II ≥ 0. 26 Verificări ale uniformităţii în profil transversal şi longitudinal se vor face prin sondaj şi în cazul straturilor de bază şi legătură.5 . metoda volumetrică MTD. .adâncime textura. SR EN ISO 13473-1 metoda profilometrică MPD:. fisuri. înainte de aşternerea stratului superior. deschise.

C A P I T O L U L IV Prepararea şi punerea în operă a mixturilor asfaltice SECŢIUNEA 1 Prepararea şi transportul mixturilor asfaltice Art.... fie prin măsurarea denivelărilor sub dreptarul de 3 m.10 m între ele.Temperaturi la prepararea mixturii asfaltice Tipul liantului Agregate Bitum Mixtura asfaltică la naturale ieşirea din malaxor Temperatura. Se recomandă efectuarea inspecţiei tehnice a instalaţiei de producere a mixturii asfaltice la cald de către un organism de inspecţie de terţă parte.. Mixturile asfaltice se prepară în instalaţii prevăzute cu dispozitive de predozare..180 160. 175 bitum modificat cu polimeri 170.. Art. în puncte situate la un metru de marginea părţii carosabile (pe urma roţii) şi la o jumătate de metru de ax (pe urma roţii). 27 NOTA 1 Planeitatea în profil longitudinal se determină fie prin măsurarea indicelui de planeitate IRI. 0C bitum rutier neparafinos 170. precum şi dispozitiv de malaxare forţată a agregatelor cu liantul mixturii asfaltice se facebituminos. observaţia că conform tabelului temperaturile din 24partea (sau superioară a intervalului se utilizează la execuţia îmbrăcăminţilor rutiere bituminoase în zone climatice reci. organism acreditat conform normelor în vigoare.70. pentru care se determină rugozitatea. În caz de litigiu se determină aderenţa cu pendulul.180 .. Controlul producţiei în fabrică se face conform SR 13108-21.. uscare. apariţia făgaşelor şi se face cu echipamente electronice omologate sau metoda şablonului. aderenţa suprafeţei se determină cu aparatul cu pendul alegând 3 sectoare reprezentative pe km/drum.190 170. Tabel 24. Aderenta se determina cu metoda cu pendulul SRT.. Determinarea adâncimii macrotexturii se face în aceleaşi puncte în care s-a aplicat metoda cu pendul. Dacă nu există alte precizări în caietul de sarcini.71. dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului şi filerului. de tipul liantului.. Temperaturile agregatelor naturale.170 160. Certificarea capabilităţii instalaţiei privind calitatea fabricaţiei şi condiţiile de securitate prevăzute de Directiva 89/655/CEE se face cu respectarea tuturor standardelor şi reglementărilor naţionale şi europene impuse. resortare şi dozare gravimetrică a agregatelor naturale.. Pentru fiecare sector se aleg 5 secţiuni situate la distanţa de 5. NOTA 3 Adâncimea texturii se determină prin metoda volumetrică sau metoda profilometrică. NOTA 2 Planeitatea in profil transversal este cea prin care se constată abateri de la profilul transversal.180 170. ale bitumului şi ale mixturilor asfaltice la ieşirea dinspecificaţiilor confom malaxor se stabilesc în funcţiecu producătorului).. Verificarea în mod periodic funcţionării de către instalaţiilor personal de specialitatedeconform producere unuia program de întreţinere specificat de producătorul echipamentelor şi programului de verificare metrologic al dispozitivelor de măsura şi control...

trebuie să fie suficientă pentru realizarea unei anrobări complete şi uniforme a agregatelor naturale şi a filerului cu liantul bituminos. să fie minime.73. în procesul tehnologic. fie prin frezare. Durata de amestecare. Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste valorile specificate în tabelul 24. Art. conform prevederilor din proiectul de execuţie. acoperite cu prelate speciale. acesta se curăţă şi se mătură. Art. În cazul în care stratul suport este constituit din straturi executate din mixturi asfaltice existente. În cazul în care acest strat nu se protejează sau nu se acoperă imediat cu stratul următor se impune curăţarea prin periere mecanică şi spălare. cantităţi Trebuie Art. Benele mijloacelor de transport vor fi curate şi uscate.75. După curăţare se vor verifica cotele stratului suport. de bitumevitată de maiîncălzirea multe ori. atunci este necesară determinarea penetraţiei acestuia. stratul suport trebuie bine curăţat. SECŢIUNEA 2 Lucrări pregătitoare Art. Mixturile asfaltice executate la cald se transportă cu autobasculante adecvate. iar dacă este cazul se remediază şi se reprofilează. 28 Art. care trebuie să fie conform proiectului de execuţie. aducerea acestuia la cotele prevăzute în proiectul de execuţie se realizează. Mixtura asfaltică preparată cu bitum modificat cu polimeri se transportă obligatoriu cu autobasculante cu bena termoizolantă şi acoperită cu prelată.74.76.78. după caz. Când stratul suport este realizat din mixturi asfaltice deschise. în funcţie de tipul instalaţiei. în scopul evitării modificării caracteristicilor liantului.prelungită Dacă totuşia din bitumului sauvedere punct de reîncălzirea aceleiaşi tehnologic nu a putut fi evitată reîncălzirea bitumului. Materialele neaderente. imediat după încărcare urmărindu-se ca pierderile de temperatură pe tot timpul transportului. praful şi orice poate afecta legătura între stratul suport şi stratul nou executat trebuie îndepărtat. Art. Dacă penetraţia bitumului nu este corespunzătoare se renunţă la utilizarea lui. se va evita contaminarea suprafeţei acestuia cu impurităţi datorate traficului. În cazul stratului suport din macadam. Pregătirea stratului suport înainte de punerea în operă a mixturii asfaltice Înainte de aşternerea mixturii. Art. fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtură asfaltică.77.72. . Temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor trebuie reglată astfel încât în condiţiile concrete de transport (distanţă şi mijloace de transport ) şi condiţiile climatice să fie asigurate temperaturile de aşternere şi compactare conform tabel 25.

se întrerup pe vânt puternic sau ploaie şi se reiau numai după uscarea Art. În cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii mixturii rămasă necompactată aceasta va fi îndepărtată. pe fiecare strat şi pe toată lungimea unei benzi programată a se executa în ziua respectivă.80. a zonei acoperite cu mortare cu geogrile sau sau mixturi asfaltice geosintetice.3…0. În cazul în care stratul suport de beton de ciment prezintă fisuri sau crăpături pronunţate se grosime (antifisură) în recomandă acoperirea minimă totală de 2 cm. în grosime constantă. pe o suprafaţă uscată.81. Amorsarea stratului suport se realizează uniform cu un dispozitiv special. în faţa finisorului la o distanţă maximă de 100 m. stratuluiLucrările Art. Aşternerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat. Suprafaţa stratului suport trebuie să fie uscată. Art. care poate regla cantitatea de liant pe metru pătrat în funcţie de natura stratului suport.82. În funcţie de natura stratului suport.79. pe o suprafaţă uscată. Grosimea acestora va fi determinată funcţie de preluarea denivelărilor existente.5) kg/m2. rămasă după aplicarea amorsajului. cu repartizatoare . Mixtura asfaltică trebuie aşternută continuu.finisoare prevăzute cu sistem încălzit de nivelare automat care asigură o precompactare.84. suport. Amorsarea La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorsează stratul suport şi rosturile de lucru cu o emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă.83.economice. când grosimea totală a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mică de 15 cm. La straturile executate din mixturi asfaltice realizate pe strat suport de beton de ciment sau macadam cimentat. trebuie să fie de (0. sau altă soluţie propusă de proiectant în urma unei analize tehnico . In cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri aşternerea se face la temperaturi ale stratului suport de minim 15oC. cantitatea de bitum pur. rosturile se acoperă pe o lăţime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. Această operaţie se face în afara . Aşternerea mixturilor asfaltice se face la temperaturi ale stratului suport de minim 10oC . Art. Amorsarea se va face pe suprafaţa curăţată şi uscată. Art. SECŢIUNEA 3 Aşternerea mixturii asfaltice Art. 29 Stratul de egalizare va fi realizat din acelaşi tip de mixtură ca şi stratul superior. în aşa fel încât aşternerea mixturii să se facă după ruperea emulsiei bituminoase.

temperaturile prevăzute în tabelul 25. Art. Art. longitudinal şi/sau transversal. se vor utiliza temperaturi cu 10 0C mai mari decât cele prevăzute în tabelul nr. Art. sau urmează a se aşterne. 30 zonelor pe care există.89. Măsurarea temperaturii va fi efectuată în masa mixturii. Aşternerea se va face pe întreaga lăţime a căii de rulare. Capătul benzii întrerupte se tratează ca rost de lucru transversal. 88.88. tip: început sfârşit 35/50 150 145 110 50/70 145 140 110 70/100 140 135 100 bitum modificat cu polimeri . Grosimea maximă a mixturii aşternute printr-o singură trecere este cea fixată de proiectant.4 m/min.91. viteza la aşternere poate fi de 2. pentru a se evita total întreruperile în timpul execuţiei stratului şi apariţiei crăpăturilor / fisurilor la suprafaţa stratului proaspăt aşternut. bitum rutier neparafinos. Mixturile asfaltice trebuie să aibă la aşternere şi compactare.25. min. în buncărul repartizatorului. La reluarea lucrului pe aceeaşi bandă sau pe banda adiacentă. în funcţie de tipul liantului. Art.90. necesară pentru a se evita o răspândire neuniformă a materialului. Tabelul 25 – Temperaturile mixturii asfaltice la aşternere şi compactare Temperatura mixturii Temperatura mixturii Tipul liantului asfaltice la aşternere asfaltice la compactare o o C. se taie pe toată grosimea stratului. mixtură asfaltică. conform prevederilor de la art.5. . Pentru mixtura asfaltică stabilizată.87. min. astfel încât să rezulte o muchie vie verticală . dar nu mai mare de 10 cm. se stabileşte prin proiect şi se supune aprobării beneficiarului lăţimea benzilor de aşternere şi poziţia rosturilor longitudinale ce urmează a fi executate.86. zonele aferente rostului de lucru. Art. C. trebuie să existe în permanenţă suficientă mixtură.. longitudinale şi transversale. clasa: 25/55 165 160 120 45/80 160 160 120 40/100 155 160 120 Art. Funcţie de performanţele finisorului. În buncărul utilajului de aşternere. La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice. Atunci când acest lucru nu este posibil. Art. o atenţie deosebită se va acorda realizării rosturilor de lucru. Viteza optimă de aşternere se va corela cu distanţa de transport şi capacitatea de fabricaţie a staţiei. cu respectarea metodologiei prezentate în SR EN 12697-13.85.. care trebuie să fie foarte regulate şi etanşe.

tăierea nu mai este necesară. cu alternarea lor. pe o constantă o grosime lungime variabilă în a acestuia. Atunci când există şi strat de bază bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic. astfel încât sădinsestratul obţinăvechi. rosturile de lucru ale straturilor se vor executa întreţesut. până la nivelul superior al ambelor straturi (nou şi existent). când benzile adiacente se execută în aceeaşi zi.5%. noul strat h stratul rutier existent se decapează h h Racordarea în profil longitudinal a stratului nou cu stratul existent Axa drumului 45 0 45 Marginea părţii carosabile Racordarea în plan a stratului nou cu stratul existent . cu panta de 0. liniile de decapare se recomandă să fie în formă de V.92. Art. Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafeţei. Rosturile de lucru longitudinale şi transversale ale stratului de uzură se vor decala cu minimum 10 cm faţă de cele ale stratului de legătură. În plan. urmată de aşternerea şi compactarea noii mixturi asfaltice. 31 În cazul rostului longitudinal. Legătura transversală dintre un strat de asfalt nou şi un strat de asfalt existent al drumului funcţie desegrosimea va face noului după decaparea mixturii strat. la 45 o.

Operaţia de compactare a straturilor executate din mixturi asfaltice se realizează cu compactoare cu rulouri netede şi/sau compactoare cu pneuri.93. pe un sector experimental. SECŢIUNEA 4 Compactarea mixturii asfaltice Art. Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut se determină. Art. Art. Tabelul 26 – Compactarea mixturilor asfaltice. toate încercările pe care le va considera necesare. nefiind lăsat neprotejat sub trafic. realizat din beton asfaltic deschis. Compactarea se execută pe fiecare strat în parte. numărul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate. vor fi efectuate sub responsabilitatea unui laborator autorizat. astfel încât să se obţină gradul de compactare conform tabelului 21.98. care să asigure caracteristicile tehnice şi gradul de compactare prevăzute pentru fiecare tip de mixtură asfaltică şi fiecare strat în parte. Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut. utilizând mixturi asfaltice preparate în condiţii similare cu cele stabilite pentru producţia curentă. Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu şorţuri de protecţie . care să efectueze în acest scop. în funcţie de performanţele acestora. Ateliere de compactare A B Tipul stratului Compactor cu pneuri Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri de 160 kN netede de 120 kN netede de 120 kN Număr de treceri minime Strat de uzură 10 4 12 Strat de legătură 12 4 14 Strat de bază 12 4 14 .99.94. Această experimentare se face înainte de începerea aşternerii stratului în lucrarea respectivă. Metoda de compactare propusă va fi considerată satisfăcătoare dacă se obţine pe sectorul experimental gradul de compactare minim menţionat la tabelul 21. de tipul şi grosimea straturilor executate din mixturi asfaltice. Art. acesta nu se va lăsa neacoperit în anotimpul rece pentru evitarea apariţiei degradărilor. Stratul de bază va fi acoperit imediat cu straturile îmbrăcăminţii bituminoase. numărul minim de treceri recomandat ale compactoarelor uzuale este cel menţionat în tabelul 26. Încercările de etalonare a atelierului de compactare şi de lucru al acestuia. Art. Număr minim de treceri.96. La compactarea straturilor executate din mixturi asfaltice se aplică tehnologii corespunzătoare.97. 32 Art. prevăzute cu dispozitive de vibrare adecvate.95. Art. Având în vedere porozitatea mare a stratului de legătură (binder).

Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice: .101. Compactarea se execută în lungul benzii.100. . C A P IT O LU L V CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR Controlul calităţii lucrărilor de execuţie a straturilor de uzură.funcţionarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau dozare volumetrică : la începutul fiecărei zile de lucru. Art. pentru a evita vălurirea stratului executat din mixtură asfaltică şi nu se vor îndepărta mai mult de 50 m în spatele repartizatorului.temperatura liantului la introducerea în malaxor: permanent.pregătirea stratului suport: zilnic. SECŢIUNEA Controlul 1 calităţii materialelor Art.104.temperatura agregatelor naturale uscate şi încălzite la ieşirea din uscător: permanent.temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor: permanent. Controlul calităţii materialelor se face conform prevederilor prezentului normativ. Art. Controlul procesului tehnologic de execuţie a stratului bituminos: . cu o viteză mai redusă la început. 33 Art. . se compactează cu maiul mecanic. prima trecere se face cu utilajul de compactare în urcare. Controlul reglajului instalaţiei de preparare a mixturii asfaltice: . de legătură şi de bază din mixturi asfaltice se efectuează pe faze.102. Art. în special în lungul bordurilor. . în jurul gurilor de scurgere sau ale căminelor de vizitare.105. Pe sectoarele în rampă. primele treceri efectuându-se în zona rostului dintre benzi. Locurile inaccesibile compactorului. . SECŢIUNEA 2 Controlul procesului tehnologic Controlul procesului tehnologic constă în următoarele operaţii: Art. Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri. Suprafaţa pe suprafaţa stratului stratului se controlează executate din mixturiînasfaltice permanentă. apoi de la marginea mai joasă spre cea ridicată.funcţionarea corectă a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic. la începerea lucrării pe sectorul respectiv.103. vor fiiar micile denivelări corectate după primacare apar trecere a rulourilor compactoare pe toată lăţimea benzii.

0 Bitum +0. .20…0. Abateri faţă de compoziţie Abateri admise faţă de reţeta. .compoziţia mixturii asfaltice (compoziţia granulometrică şi conţinutul de bitum) prin extracţii.063 +1. Verificarea respectării compoziţiei mixturii asfaltice prestabilită. funcţie de tipul de mixtură şi clasa tehnică a drumului sunt prezentate în tabelul 28.2 Art. 34 .1 +1. prin analize de laborator efectuate de un laborator autorizat pe probe de mixtură asfaltică: 1 probă / 400 tone mixtură fabricată.63 +3 0.106.modul de execuţie a rosturilor: zilnic.1…0.granulozitatea amestecului de agregate naturale şi filer la ieşirea din malaxor.compoziţia mixturii asfaltice. Tipurile de încercări şi frecvenţa acestora. . faţă de compoziţia prestabilită (reţetă): zilnic sau ori de câte ori se observă o calitate necorespunzătoare a mixturilor asfaltice.5 +5 16…25 +5 8…16 +5 m e m 4…8 +5 t .108. . pe probe de mixtură prelevate de la malaxor şi aşternere: zilnic. . înainte de adăugarea liantului . în corelare cu SR EN 13108-20. număr de treceri): zilnic Art. Verificarea calităţii mixturii asfaltice.tehnologia de compactare (atelier de compactare.caracteristici fizico-mecanice trebuie să se încadreze în limitele din prezentul normativ Tabelul 27. care trebuie să se încadreze în limitele din prezentul normativ si să corespundă compoziţiei stabilite prin studiul preliminar de laborator. care va determina: . prin analize de laborator efectuate de laboratorul de şantier: . dar cel puţin una pe zi.temperatura mixturii asfaltice la aşternere si compactare: cel puţin de două ori pe zi la compactare cu respectarea metodologiei impuse de SR EN 12697-13. .063…0. Art.aceasta trebuie să se încadreze în limitele de toleranţă admise.conţinutul minim obligatoriu de materiale concasate: la începutul fiecărei zile de lucru.2 +2 0. % 25…31. abaterile admise faţă de reţeta aprobată fiind cele indicate în tabelul 27. a a g e e n 1…4 +4 r u iţ g A c a r F 0.107.5 0……0.

III. II. de legătură şi .frecvenţa 1 set carote pentru fiecare solicitare . IV.Tipul şi frecvenţa încercărilor realizate pe mixturi asfaltice Nr. legătură şi bază. indiferent (validarea în laborator) epruvete Marshall. adâncimea făgaşului. 2 20 000 m executaţi Toate tipurile de mixtură asfaltică Verificarea stratului la 5. deformaţii permanente: Rezistenţa la deformaţii permanente destinate stratului de uzură. indiferent de clasa tehnică a drumului Modul de rigiditate.absorbţia de apă.frecvenţa 1 set carote pentru fiecare 20000 m2 executaţi IV.gradul de compactare. prevederilor din acest normativ pentru clasa tehnică a drumului I. II.gradul de compactare clasa tehnică a drumului I. deformaţia la oboseală Conform Tabel 20 Mixturi asfaltice poroase Volum de goluri determinat cu presa de compactare giratorie. 35 Tabelul 28 .compoziţia mixturii. în cazul staţiilor cu productivitate ≥ 80 tone/ora. test Schellenberg Rezistenţa la deformaţii permanente Mixturile asfaltice stabilizate conform (fluaj dinamic. de uzură. Încercări iniţiale de tip Caracteristici fizico-mecanice pe Toate mixturile asfaltice. pentru stratul de uzură. Natura controlului/încercării Caracteristici verificate Tipul mixturii asfaltice crt. legătură şi de bază tone/oră. Volum de goluri Mixturi asfaltice poroase 4. de clasa tehnică a drumului Caracteristicile: Volum de goluri. acest normativ pentru clasa tehnică a Rezistenţa la deformaţii permanente drumului I. şi frecvenţa încercării 1. Mixturile asfaltice destinate stratului Rezistenţa la deformaţii permanente de legătură şi de bază conform (fluaj dinamic). vor (validarea în producţie) Idem punctul 1 fi prelevate probe pe care se vor reface toate încercările prevăzute la punctul 1 din acest tabel. adâncimea făgaşului. frecvenţa cel puţin 1 proba Volum de goluri. 6. rata de ornieraj). Verificarea calităţii Caracteristicile: Toate tipurile de mixtură asfaltică stratului executat. Rezistenţa la oboseală. IV . pentru (adâncime făgaş. III. Modul de rigiditate.frecvenţa 1/400 tone Toate tipurile de mixturi asfaltice mixtură asfaltică în cazul Caracteristici fizico-mecanice pe destinate stratului de uzură. de bază . .absorbţia de apă. prevederilor din acest normativ rata de ornieraj). de legătură şi în timpul execuţiei: de bază. . de staţiilor cu productivitate < 80 epruvete Marshall. test Schellenberg Mixtura asfaltică stabilizată / zi. . pentru . 2 Încercări iniţiale de tip La transpunerea pe staţia de asfalt a dozajelor proiectate în laborator. . carote: . II şi III.IV (fluaj dinamic. . Verificări suplimentare în Rezistenţa la deformaţii permanente situaţii cerute de comisia Caracteristicile: Mixturile asfaltice destinate stratului de recepţie (beneficiar): .o verificare pentru fiecare . II. III. drumurile de clasă tehnică I. Mixturile asfaltice destinate stratului de uzură conform prevederilor din Rezistenţa la oboseală. 3 Verificarea caracteristicilor Compoziţia mixturii Toate tipurile de mixtură asfaltică mixturii asfaltice prelevate pentru stratul de uzură. rata de ornieraj) Volum de goluri determinat cu presa de compactare giratorie. Modul de rigiditate.

astfel: carote Φ 200 mm pentru determinarea rezistenţei la ornieraj carote Φ 100 mm sau plăci de min.111. prin încercări nedistructive sau prin încercări de laborator pe carote. al beneficiarului şi al consultantului sau a dirigintelui. efectuate la 1 m de marginea stratului de bază.- Epruvetele se prelevează în prezenţa delegatului antreprenorului. pe minimum 10% din lungimea traseului. iar la aprecierea comisiei de recepţie. Art. Încercările de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactării constau în determinarea densităţii aparente şi a absorbţiei de apă.se face în axă. conform prevederilor STAS 6400. . încheindu-se un proces verbal.112. Celelalte încercări constau în măsurarea grosimii stratului. în funcţie de datele înscrise în rapoartele de încercare întocmite la încercarea probelor din stratul de bază executat. cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment sau cu o grindă rulantă de 3 m lungime. SECŢIUNEA 4 Verificarea elementelor geometrice Art. Tabel 21 şi conform Tabel 22. privind compactarea stratului trebuie să se încadreze în Art. se efectuează prin determinarea gradului de compactare in situ. a absorbţiei de apă şi a compoziţiei (granulometrie şi conţinut de bitum). Verificarea compactării stratului. a gradului de compactare si absorbţiei.( 400 x 400) mm sau carote de Φ 200 mm (în suprafaţă echivalentă cu a plăcii menţionate anterior) pentru determinarea grosimii straturilor.verificarea grosimii stratului. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese din sectoarele cele mai defavorabile. pe plăcuţe (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm. la aproximativ 1 m de la marginea părţii carosabile.110.109. se face conform STAS 6400 şi constă în: .verificarea cotelor profilului longitudinal: . prin maximum două sondaje pe kilometru. Verificarea elementelor geometrice ale stratului şi a uniformităţii suprafeţei. în care se va nota grosimea straturilor. Verificarea calităţii stratului se efectuează prin prelevarea de epruvete. omologate. limiteleRezultatele din tabelulobţinute 21. . verificarea se va face pe probe ce se iau pentru verificarea calităţii îmbrăcăminţii. netulburate. precum şi a compoziţiei – la cererea beneficiarului.verificarea profilului transversal: .se face cu echipamente adecvate. 36 SECŢIUNEA 3 Controlul calităţii straturilor executate din mixturi asf altice Art. .verificarea îndeplinirii condiţiilor de calitate pentru stratul suport şi fundaţie. .

C A P I T O L U L VI RECEPŢIA LUCRĂRILOR SECŢIUNEA 1 Recepţia pe faze determinante Art. Comisia de recepţie examinează lucrările executate faţă de documentaţia tehnică aprobată şi de documentaţia de control întocmită în timpul execuţiei.114. Abaterile în plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrării. Art. . SECŢIUNEA 2 Recepţia la terminarea lucrărilor Art.113. Abaterile limită admise la panta profilului transversal sunt de +1 mm/m . stabilite în proiectul tehnic. Recepţia pe faze determinante. Toleranţa pentru ecarturile constatate.115. aprobat cu HG 273/94. Recepţia la terminarea lucrărilor de către beneficiar se efectuează conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor în construcţii şi instalaţii aferente acestora. privind uniformitatea suprafeţei si gradul de compactare. elaborată de MLPAT si publicată în Buletinul Construcţiilor volumul 4 din 1996. cu condiţia respectării prevederilor prezentului. de legătura şi de bază se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii aprobat cu HG 273/94 şi conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuţie determinante. Abaterile limită locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de +10 mm cu condiţia respectării pasului de proiectare adoptat.5%. 37 Nu se admit abateri în minus faţă de grosimea prevăzută în proiect. respectiv în profilul transversal tip.112. este de +2. privind straturile de uzură. Abaterile limită locale admise la lăţimea stratului faţă de cea prevăzută în proiect pot fi cuprinse în intervalul +50 mm pentru lăţimea căii de rulare si de +25 mm pentru lăţimea benzii de urgenţă la autostrăzi. în raport cu cotele prescrise. Verificarea elementelor geometrice ale stratului şi uniformităţii suprafeţei de rulare se face conform art.

toate eventualele defecţiuni ce vor apare se vor remedia de către Antreprenor.117.118. 115 se vor prezenta şi măsurători de capacitate portantă. În perioada de garanţie. Art. precum şi construcţii noi de drumuri şi autostrăzi. în vederea Recepţiei Finale se vor prezenta măsurătorile de planeitate. Pentru lucrările de ranforsare. în plus faţă de prevederile art. care se vor compara cu măsurătorile prezentate la Recepţia la Terminarea Lucrărilor. Recepţia finală se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 după expirarea perioadei de garanţie. reabilitare. 38 Art. reabilitare. precum şi construcţii noi de drumuri şi autostrăzi. rugozitate si capacitate portantă. Art. SECŢIUNEA 3 Recepţia finală Art. urmare a verificării comportării în exploatare a lucrărilor.116. 119. . pentru lucrările de ranforsare. În vederea efectuării recepţiei la terminarea lucrărilor.

ec ) i a at itv m a il m c o r el e (n n 9 3 A a zo x e cu n ta A ar H .

Epruvetele astfel pregătite pentru încercare se cântăresc în aer ( mu). Vidul se întrerupe după 3 ore . B1 Aparatură a) Etuvă... b) Balanţă hidrostatică cu sarcină maximă de 2 kg cu clasa de precizie III. se scot din apă. Diferenţa dintre aceste două cântăriri raportată la densitatea apei reprezintă volumul iniţial al epruvetei: m1 − m 2 V = (cm3) ρw Epruvetele sunt introduse apoi în vasul de absorbţie (exsicatorul de vid) umplut cu apă la temperatura de 20 ºC ± 1 ºC se aşează capacul de etanşare şi se pune în funcţiune evacuarea aerului astfel ca după circa 30 minute să se obţină un vid între 15. la temperatura de 20 ºC ± 1 ºC. dar epruvetele se menţin în .. vacuummetru cu mercur. B2 Modul de lucru Determinarea se efectuează pe epruvete sub formă de cilindri Marshall confecţionate în laborator. la menţinerea în apă sub vid şi se exprimă în procente din masa sau volumul iniţial al epruvetei. Confecţionarea epruvetelor se realizează conform SR EN 12697-30. Epruvetele din îmbrăcămintea bituminoasă se usucă în aer la temperatura de maxim 20 ºC până la masă constantă. c) Aparat pentru determinarea absorbţiei de apă alcătuit dintr-un vas de absorbţie (exsicator de vid).20 mmHg după circa 30 minute. precum şi pe plăcuţe sau carote prelevate din îmbrăcămintea bituminoasă. Notă: Masa constantă se consideră când două cântăriri succesive la interval de minim 4 ore diferă intre ele cu mai puţin de 0.20 mmHg.. Pompa de vid trebuie să asigure evacuarea aerului în aşa fel încât să se realizeze o presiune scăzută de 15. în apă. după care se menţin timp de 1 oră. vas de siguranţă şi tuburi de legătură din cauciuc între părţile componente. se şterg cu o ţesătură umedă şi se cântăresc în aer (m1) şi apoi în apă ( m2). pompă de vid (trompă de apă).1%. 40 Anexa B (normativă) Determinarea absorbţiei de apă Absorbţia de apă este cantitatea de apă absorbită de golurile accesibile din exterior ale unei epruvete din mixtură asfaltică.

se poate calcula în două moduri cu următoarele formule: a) În cazul în care volumul iniţial (V) al epruvetelor este mai mare ca volumul final (V1): . 41 continuare în apă la temperatura de 20 ºC ± 1 ºC timp de 2 ore la presiune atmosferică.Absorbţia de apă (Av) raportată la volumul epruvetei: {(m 3 −mu ) − [(m3 − m4 ) − (m1 − m2 )]} / ρ w Av = ⋅ 100 (%) ( m1 − m2 ) / ρ w . Absorbţia de apă (Am) raportată la masa epruvetei: m 3−mu Am = ⋅ 100 (%) mu . se şterg cu o ţesătură umedă şi se cântăresc în aer (m3) şi în apă (m4). Epruvetele se scot apoi din apă. exprimată în procente.Absorbţia de apă (Am) raportată la masa epruvetei: (m 3 − mu ) − [(m3 − m4 ) − (m1 − m2 )] Am = ⋅ 100 (%) mu .Absorbţia de apă (Av) raportată la volumul epruvetei: ( m 3 − mu ) / ρ w Av = ⋅ 100 (%) (m1 − m 2 ) / ρ w b) În cazul în care volumul final ( V1) este mai mare ca volumul iniţial ( V): . Diferenţa între aceste două cântăriri raportată la densitatea apei reprezintă volumul final al epruvetelor: m3 − m4 V1 = (cm3) ρw B3 Calcul Absorbţia de apă.

m4 masa epruvetei după 3 ore în vid şi alte 2 ore la presiune atmosferică. cântărită în apă. cântărită în aer. ρw densitatea apei. calculată cu formula: 7. cântărită în aer. este temperatura apei.32 × t 2 ρW = 1. în grame.00025205 + ( ) unde t.59 × t − 5. m3 masa epruvetei. 42 în care: mu masa epruvetei după uscare. în grame. 10 6 Abaterea valorilor individuale faţă de medie nu trebuie să fie mai mare de ± 0. în grame pe centimetru cub. cântărită în apă.5% (procente în valoare absolută). . în grame. m2 masa epruvetei după 1 oră menţinere în apă . după 3 ore în vid şi alte 2 ore la presiune atmosferică. în grame. cântărită în aer. în grame. m1 masa epruvetei după 1 oră de menţinere în apă.

CCLDNA Marian Peticila Sef birou CLR Ruxandra Nicoleta Nechita Laborator drumuri CESTRIN Vasilica Beica Laboratoare rutiere DRDP 1-7 Brasov Carmen Groza Bucuresti Nela Dobre Cluj Mariana Pop Constanta Mirela Stancu Craiova Emilia Badea Iasi Camelia Bulau Timisoara Anca Ghihor Izdraila . 43 Colectiv elaborare: Directia Calitate CNADNR: Director Doru Calinescu Sef serv.