You are on page 1of 7

Nemultumirea Ca Obicei

http://www.roatamedicinei.ro/articole/nemultumirea-ca-obicei

Cum devine nemulţumirea un obicei?
Sunt un observator continuu al realităţii propriei vieţi şi ţin cont de toţi cei cu care ma intersectez.
Fiecare îmi reflectă un aspect din mine, prin modul în care îl percep. Sunt lucruri care ma intrigă, îmi
crează o stare de disconfort, alte siţuatii faţă de care rămân neutră, alte situaţii care mă stimulează într-
un sens pozitiv, creativ, mă inspiră. De fiecare dată, mă întreb despre ce îmi vorbeşte acea persoană,
ştiind bine că-i vorba doar despre mine.
Este destul de greu să ne dăm seama de felul “greşit” în care funcţionăm, pentru simplu motiv că aşa
am procedat de cand ne ştim sau începând cu un anumit moment “imemorial”. Ni se pare “firesc” să
avem anumite reacţii. Nici nu ne mai punem problema că ar putea fi şi altfel!
Exteriorul vine întotdeauna să ne arate ceea ce există deja în interior, ca o oglindă perfectă, în care
privim la reflexia propriului nostru chip. Este vorba despre ce procese se declanşează în noi asistând
sau participând la acele situaţii, ce amintiri inconştiente ne trezesc, şi, asociat amintirilor, ce emoţii ne
stârnesc. Pur şi simplu, ca sub efectul unei baghete magice, ca atunci când apăsăm pe un buton, totul
se schimbă în noi. Este ca un virus de calculator, care preia coamnda şi determină un comportament
bizar, haotic, nejustificat. Emoţiile comandă eliberarea anumitor hormoni, declanşează anumite reacţii
chimice în noi. De aceea întrebarea „despre ceîmi vorbeşte această persoană, eveniment, etc” ni se
adresează, pentru că este „despre noi” şi nu este „despre ei”.

Se spune că „Repetiţia este mama învăţăturii”. O anumită atitudine, repetată de nenumărate ori, trăită
şi devenită obicei, sfârşete prin a ajunge să fie un reflex, un automatism, un gest sau o reacţie
inconştientă. Ca să dau exemple: când eşti în faţa uşii, te ştergi pe picioare. Când intri în casă, te
descalţi. Când te trezeşti dimineaţa, te duci la baie. La fel se întâmplă şi cu emoţiile noastre. Ne
obişnuim cu anumite emoţii, declanşate fie de un anumit tip de evenimente, fie de anumite persoane
sau tipuri de persoane, fie de anumite locuri, sunete, cuvinte, obiecte, culori, etc. Ca un actor care
cunoaşte foarte bine rolul, intrăm pur şi simplu în „pielea” unui personaj în mod reflex, inconştient, de
cele mai multe ori însă, replicile/reacţiile actorului sunt complet nepotrivite cu situaţiile. Uneori, chiar
dacă ni se întâmplă să fim conştientienţi că am deviat iar într-o rutină distructivă, este „peste noi” să ne
corectăm, şi asistăm neputincioşi, ca nişte spectatori pasivi, la distrugerea relaţiilor noastre, a stării de
sănătate, a vieţii noastre!

De ce ne este atât de greu să ne modificăm obiceiurile? Răspunsul este simplu: creierul nostru
învaţă prin repetiţie (sunete, cuvinte, expresii, mişcări). El face mereu economie de energie. Ca atare,
îi este cel mai simplu să acceseze ceea ce cunoaşte deja! Repetăm cuvinte, fraze, care generează sau le
asociem cu anumite emoţii, care la rândul lor, eliberează anumiţi hormoni, o anumită chimie în
organism, toxică, dar de care devenim dependenţi. Astfel, ne-am obişnuit cu stări de anxietate,
depresie, dezamăgirea, nemulţumire, atitudinea critică, etc. Ele sunt pur şi simplu programe autonome,
de sine stătătoare, independente, adevăraţi viruşi pentru sănătatea noastră emoţională, fizică si psihică.
Fiind vorba despre o obişnuinţă, este ca şi când am instalat programul „beau cafeaua la ora 17” şi, în
fiecare zi la ora 17, corpul (de fapt creierul) îmi cere cafea. Creierul s-a obişnuit să elibereze acele
substanţe toxice în mod regulat, indiferent de ceea ce se petrece în exteriorul nostru. El cauta doar
„oglinda”, declanşatorul, motivul care să-i justifice acţiunea.

Cunoaştem cu toţii persoane dependente de ceartă, de o stare permanentă de iritare, de nemulţumire,
de suferinţă. „Explodează” din orice. Caută prin orice mijloace să ajungă în situaţii în care să sufere.

respingeam vehement sa fiu ajutata! Azi dimineata m-am trezit cu mult inainte ca alarma mobilului sa sune. Ele ne ruinează viaţa la propriu! Eu personal m-am confruntat cu astfel de stări pentru o lungă perioadă. „Ce emoţii doresc să instalez?”. in pofida tuturor feed-back-urilor pe care le primeam. 23 ian 2015. ca să schimbăm un obicei prost. sa inteleg! De nenumarate ori venise catre mine acest mesaj: “Ti se ofera ca sa ajuti la randul taupe altii”. pentru ca mai tarziu.. rezultatele fiind cele aşteptate! „Cere şi ţi se va da!” Ceea ce ceri. Întrebările care să ne ghideze de acum înainte sunt: „Ce pun în loc?”. fara conexiunea cu inima. si nu ma vedeam capabila sa intorc DATORIA. Ce faceam eu cu asta? Ma simteam umilita. zdrobita. . căutam ce NU-MI DOREAM. „Ce relaţii doresc să am cu cei din jur?” va urma . din familie. tu ce pui pe masa. vedeam pretutindeni doar surse de nemulţumire.. nici diavolul nu te poate mulţumi!”. Nu dau vina pe nimeni. Acest „program” mi-a irosit ani buni din viaţă pentru că. si. Tatăl meu obişnuia să-i spună cu năduf mamei mele. imediat incercand sa inapoiez ceea ce primisem. ca de obicei. necesită un efort conştient de voinţă şi determinarea de a face acele schimbări. Le preluăm de la anturaj. De fapt. multa auto-critica . cu o mare intrebare in minte: Tu ce valoare creezi. Ma simteam DATOARE fata de multe persoane. pentru ca atentia mea era indreptata exclusiv pe “cantitate”. de cele mai multe ori. fumat. etc. am realizat profund ce reprezinta pentru mine aceste cuvinte. din pacate.. „Ce doresc să experimentez de acum înainte în viaţa mea?”. iata cum nimic nu este intamplator!). Eram foarte de acord. ori de cate ori am putut. In capul meu. cu toata inima. Cu alte cuvinte. nu reuseam sa ies din imaginea sau relatia aceea de “chit pe chit”.Orice ai face sunt nemulţumite. În loc să caut ce-mi doream. având atenţia îndreptată către ce-i „greşit”. alcool. sex. cu sufletul! Cu toate ca am ajutat toata viata mea. dar il percepeam doar la nivelul mintii. „programe” distructive. un motiv de introspectie si.. copiere. aia primeşti! Aşadar. Starea de nemulţumire a fost învăţată încă din fragedă copilărie. ne tin prizonieri in propriile noastre vieti. Viata Este O Sarbatoare In Cinstea Fiecaruia Dintre Noi "DATORIE". tu cum ii ajuti pe ceilalti? Am trait ferma convingere ca insusi Dumnezeu ma intreba asta. va pot asista pentru a face lumina in framantarile voastre interioare ce decurg. asa cum am putut. si.. Aceste depentenţe sunt la fel de nocive ca cele faţă de droguri. rusinata. „Cum aleg să mă simt?”. citind un paragraf dintr-o carte pe care tot amanasem sa o termin (si din nou. nu ma vedeam si nu ma simteam capabila sa dau inapoi cat primisem . daca doriti. din societate prin mimetism. apoi mi- am vazut de rutina obisnuita.. "DATOR / DATOARE" Pe cine nu trece un fior din crestet pana in talpi doar citind aceste cuvinte? Emotiile si convingerile care se ascund dupa aceste cuvinte. totdeauna trebuia sa fie egal! Dar. Nici nu realizam în ce poveste mă aflam. o fire deosebit de critică: „Pe tine nici Dumnezeu. Sunt modalităţile prin care umplem hard disk-ul numit „creier”. Doar constat cum pur şi simplu învăţăm de timpuriu şi inconştient. DA! Subscriam la acest mesaj. fie cu bani. fie cu servicii. Divinitatea imi oferea un ajutor. niciodata nu reuseam sa vad “calitatea” ajutorului pe care-l ofeream. cu emotia. Traim cu frica de moarte dar de fapt murim de frica de a ne trai adevaratul potential! Va lansez o provocare. imi intindea o mana. Dar mai intai dau un exemplu: Azi. Am reflectat o vreme.

nenumarate persoane mi-au spus ca prezenta mea. priviti la viata voastra. retrospectiv. raspunsurile pe care le-au primit prin mine. doream sa aduc apa din aval in amonte. pentru ca este in cinstea fiecaruia dintre noi! Daca lipsim din viata noastra este ca si cand am fi invitati la ziua unui prieten. ce aveti de oferit din plin. Practic. cu toata caroseria contorsionata in urma impactului frontal. iar aceasta. ancorele mele emotionale referitoare la datorie. implicarea mea fata de probelemele cu care s-au confruntat. urmariti-va emotia din corpul vostru cand ati facut ce v-a placut. “Lumea te asteapta sa stralucesti!” spune Robin Sharma. banesc. fara a scadea cu nimic facand-o. Vad aceste convingeri exact ca un accident monstruos de masina. Ceea ce vreau sa spun cu aceste lucruri este ca emotiile negative pe care le avem in legatura cu datoriile de orice natura. o generasem ajutandu-i pe ceilalti. dialogurile cu mine. ma opuneam ei. stavilare impotriva curgerii! Aruncasem nenumarate ancore emotionale in urma mea. ma impiedicau sa particip constient la valoarea pe care si eu. la randul meu. cream baraje. nu ceea cecredeti ca va place! Urmariti cu ochii mintii cum au fost primite actiunile voastre. impliniti? Descoperiti ce va place cu adevarat. ne impiedica sa vedem pur si simplu adevarata noastra valoare si cum putem genera mai multa valoare spre beneficiul comunitatii in care traim. toata lumea este prezenta. ce v- au spus acei oameni. orice stradanie faceam. de cele mai multe ori. urmarindu-va actiunile. Dar. Urmariti indeosebi sa vedeti cand. in felul nostru specific. dizolvand astfel ancorele emotionale distructive. fiind necesare echipe de descarcerare care sa taie. in ce fel contribuiti deja. zambitori si frumos imbracati. cu fiecare persoana sau situatie fata de care ma simtisem datoare si ma impotriveam curgerii.. sporim energia recunostintei. dar tocmai aniversatul lipseste . umple la loc ceea ce am primit de la “ceilalti”! Cream astfel resursele necesare pentru a inapoia si cantitativ ceea ce am primit. ce va spuneti voi insiva privind la realizarile voastre? In acest fel veti putea sa descoperiti care este darul pe care-l aduceti umanitatii.. sa rupa. In loc sa ma las curgand odata cu energia care se crease. entuziasmul. Ma simteam blocata in imposibilitatea de a returna. cititi emotia din ochii oamenilor cu care ati lucrat. sporim apele fluviului. Ajutorul meu. sa sparga pentru a ne extrage de sub mormanul convingerilor care nu ne mai sunt de niciun folos! Viata este o sarbatoare de la care nu merita sa lipsim. ochi pentru ochi”. felul in care ati raspuns incercarilor din viata voastra. In loc sa las fluxul sa curga mai departe. in ce situatii. facand “ce?” v-ati simtit fericiti. Asa cum nu recunosteam ceea ce primeam. nu reuseam sa recunosc nici ceea ce ofeream! Ramaneam blocata in acea imagine ca trebuie sa dau inapoi acei bani sauacel serviciu. calitativ mult mai important decat cantitativ. SPECTACOLUL TU IL CREEZI Mintea noastră este regizorul iar realitatea este ecranul pe care se proiectează filmul creat de regizor. al umanitatii in general. Chiar daca ofeream. nivelul de energie. le-au schimbat radical viata si perspectiva asupra ei! Eu nu auzeam aceste lucruri. care ne-au tinut sclavii unor convingeri demult perimate: “Dinte pentru dinte. sub forme nebanuite si neimaginate. . atentia mea fiind exclusiv indereptata catre cum imi sting eu datoriile!!! Nu incurajez neplata datoriilor! Dimpotriva! Este imperios necesar sa restabilim echilibrul. nu a fost de tip material. veseli si bine dispusi. Si chiar asa este! Ajutandu-i CONSTIENT pe ceilalti asa cum suntem noi mai apti sa o facem. nu ma vedeam compensand ceea ce primisem! Ceea ce am vazut si am inteles astazi a fost ca “inotam impotriva curentului”.

o concediere. de o anumită capacitate. universul ei emoţional şi al celor care o înconjoară. fie erori mai lejere. absolut totul sunt „mâini” care modelează acea bucată de lut propaspăt care este foetusul. Ele pot fii: o mare pierdere materială. Mintea noastră este regizorul iar realitatea este ecranul pe care se proiectează filmul creat de regizor. o boală. Ca şi realitatea. Suntem expuşi influenţelor de mediu încă din momentul concepţiei noastre. neformatat. De regulă. o imobilizare. morală. cât putem să ducem în această viaţă. „Mie ce îmi place?”. toate ne sugerează o revizuire şi o schimbare de optică şi de atitudine. încă din viaţa intrauterină. evenimentele la care participă şi modul în care ea le percepe. „Înţelegerea mea personală care este?”. nu ce m-au învăţat ceilalţi să simt?”. o ruptură. un şoc afectiv- emoţional. La un moment dat HD-ul nostru dă semne de oboseală. Poate că aceasta începe cu mult înainte de naşterea propriu-zisă. iar Universul ne arată şi ne îndeamnă că se impune o corecţie de traiectorie. a unei persoane dragi. ca un foetus „adormit”. pentru că în mod reflex învăţăm „copierea” programelor în mod inconştient. mentalităţile ei şi ale celor din jurul său. toate. inimă. Şi. planul divin.Mintea noastră este regizorul iar realitatea este ecranul pe care se proiectează filmul creat de regizor. a lua totul de la zero. o agresiune. „Care sunt experineţele pe care vreau să le tăiesc?” . continuăm să implementăm continuu noi programe. puse în medii diferite. Mediul este cel care impune structura celulei. o privare de libertate sau de alte drepturi. din păcate. este necesar un crash de sistem pentru ca să ne „trezească” conştiinţa şi conştienţa până atunci adormite. a „rade” toată informaţia precedentă. identice. Ne dăm seama că am privit lumea. Ce simt eu cu adevărat. verbală. prin lentilele tuturor „celorlalţi”. o despărţire. un viol. mai puţin prin prisma noastră personală! Unde sunt eu in viata mea? Mie ce imi place? Apar pentru prima oară întrebări ca: „Dar eu unde sunt în tot acest conglomerat de opinii?”. venim ca un hard disk (HD) gol. Pornind de la părinţii biologici. Fie erori fatale de sistem. în care încă nu este trează conştiinţa şi conştienţa propriei persoane. Odată cu naşterea noastră începe formatarea HD-ului. conform programului divin pe care am subscris să-l implementăm. o violenţă fizică. Erori fatale de sistem sunt atunci când tot sistemul nostru de valori se prăbuşeşte pentru că ne-am abatut grav de la „proiectul iniţial”. fie ca HD-ul este plin şi nu mai poate lucra deloc. un atac. ţesut osos. „Încotro vreau să îndrept corabia vieţii mele?”. tot inconştient. o interdicţie. Este echivalentul unei reformatări. etc. corpul nostru este modelat de gândurile pe care le avem.etc. Primii care ne primesc la „sosire” încep şi formatarea noastră. Celulele stem. şi ca atare ne-am creat realitatea. modul de hrană al mamei. Aşadar începe formatarea HD-ului şi înscrierea de programe într-un mod inconştient. generează organe complet diferite: rinichi. Când ne naştem.

nu ştii ce vrei.. pentru că eşti incapabil să emiţi ceva valoros. învaţă şi iar învaţă! (memorează fără să trăieşti experinţa).. ţi se cere să ai iniţiativă.  cât stai la mine în casa faci ce şi cum spun eu! (înveţi să nu mai ai iniţiativă. apreciem.  fetele trebuie să fie rezervate faţă de tatăl lor (să nu se îmbrăţişeze. putere de decizie. păreri personale. . tendinţa este să-l „înghit” cu totul. să te măriţi fată mare! (nu te cunoşti.. ca să doveşti cine eşti.  nu-l ţine în braţe că-l înveţi cu nărav! (ori se cunoaşte cât de importante sunt îmbrăţişările . toate acestea în condiţiile în care ai fost învăţat să asculţi şi să execuţi ceea ce ţi se spune pentru că ai gândit alţii pentru tine. cunoaşterea. să-ţi fie ruşine de tine). Când iubim. iubirea noastră.  este ruşine să umbli gol prin casă! (ajungi să te respingi pe tine. ). fără repere).. . plin de frustrări şi resentimente. discriminare). doar de faţadă). să nu fie apropiaţi.  trebuie să te joci cu copiii de teapa ta! (caste. într-o judecată continuă a ta şi a celorlalţi. viaţa:  să nu ai încredere în stăini (interesant de analizat ce reprezintă „stăini”). Mă uit la modul în care am fost învăţată să privesc lumea.  trebuie să fii supus şefilor! Apoi. respingere.).  este ruşinos să vorbeşti cu băieţii! (separare. în viaţă. oamenii. acum stai cu el! (intri într-o fundătură ce pare fără ieşire. pentru că trebuie să fii recunoscator că eşti suportat acolo unde te afli.. părintele de acelaşi sex te învaţă dragostea de sine iar cel de sex opus te învaţă dragostea faţă de partener!)  a face dragoste este ruşinos! (no comment!)  comportă-te frumos pentru că te faci de râs! (complet neautentic. pentru că ceea ce faci/spui este lipsit de importanţă. cu bunele şi mai puţin bunele pentru noi.  trebuie să fii primul! (chiar dacă asta presupune să calci peste cadavre? competiţie!). fără să ştii nimic despre tine. de a crea!). încrederea. să nu te accepţi aşa cum eşti.  părinţii sunt singurii care te iubesc cu adevarat!.. din datorie şi nu din bucuria de a face. realitatea.Poate că este pentru prima oară când punem la îndoială tot ceea ce ne-au învăţat cei cărora le-am transferat integral autoritatea. devalorizare de sine).  înafară de mama şi de tata. teamă şi neîncredere in sexul opus). Trăieşti ca tras in ţiplă. să nu mai gândeşti si acţionezi pentru tine).  ce-o să zică lumea?! (oricum va continua să „zică” . ce-ţi place).  trebuie să fii cuminte. să nu vorbească chestiuni personale! Când de fapt.  te-ai măritat.  copiii se pupă doar în somn!. ca să te afirmi! (rezultatul a fost o muncă aproape silnică. despre viaţă). venerăm o persoană.  învaţă. ierarhii sociale. m-am simţit complet suspendată.  ce ştii tu ce-i bine pentru tine?! (te îndoieşti de tine insuţi). nimeni nu-ţi vrea binele (odată cu dispariţia lor.  trebuie să munceşti din greu. pentru că eşti un privilegiat al sorţii faţă de toţi ceilalţi nefericiţi care abia îşi duc zilele.  frumuseţea e trecătoare! (să nu te mai intereseze cum araţi.

pierzi vremea  dacă visezi. dar nu-i pentru mine ..  m-am născut fără noroc!  recompensa nu-i pentru această viaţă!  te aşteaptă ziua Judecăţii ca să plăteşti pentru faptele/păcatele tale!  nu eşti bun de nimic!  nu meriţi! Astfel învăţăm :  să ne respingem pe noi si pe ceilalţi. gata oricând să ne auto-distrugem. să ne ajute să ne dezvoltăm. conştienţi însă de data aceasta. al minţii noastre. fără ca măcar să înţelegem infinitatea de posibilităţi pe care Dumnezeu ni le-a pus la dispoziţie! Un crash de sistem. Alegem ce personaje dorim să facă parte din călătoria noastră. fără să ne fii bucurat de noi şi de tot ceea ce ne oferă viaţa! Tăim limitaţi.. cine te crezi?!  nu am nicio putere să schimb eu lucrurile . nepopulat şi fără limite. noi suntem regizorii. iar realitatea vieţii pe care o trăim. Creez constient realitatea Acum. selectăm cu mult mai multă atenţie ce programe mai dorim să rulăm.. când totul este un imens decor alb.  alţi pot să facă asta. este ecranul pe care se proiectează filmul nostru. Abia acum constatăm imensul balast de lucruri inutile pe care le-am cărat dupa noi zeci de ani. cu multa sudoare  mai bine sărac şi cinstit!  faci avere doar dacă furi sau faci treburi ilegale  dacă te distrezi. este o adevărată binecuvântare prin curăţenia pe care o implică. alegem care să ne fie de acum înainte decorul în care să ne continuăm navigarea prin viaţă.  taci şi rabdă!  banii se câştigă din greu..  să ne îndoim continuu de capacităţile noastre. în acest spaţiu virtual gol al memoriei. oricât de dureros ar fi.  să ne reprimăm sentimentele. Cum spuneam la început.  să trăim un perpetuu sentiment de vină şi de incomplet.  să trăim gata morţi fără să fii gustat măcar cu adevărat viaţa. ce haine dorim să . într-o cutie de chibrituri. poate chiar toata viaţa! Acum când reformatăm HD-ul. eşti neserios  dacă te odihneşti.  să dorim lucruri şi persoanene care sunt departe să ne împlinească. eşti puturos  din hobbiuri nu te poţi întreţine  ce ai făcut azi toată ziua?!  câte probleme ai rezolvat azi?!  eşti prea tânăr/bătrân ca să faci asta!  eşti un mucos.

Atenţi fiind. ce rol dorim pentru noi. cu încredere. automatisme. Cum spuneam. care ne-au devenit reflexe. ascultându-ne pe noi înşine. emoţiile şi amintirile noastre inconştiente. ce experienţe chemăm să se manifeste în viaţa noastră. observând natura şi tot ce ne înconjoară. ce replici aşteptăm să rostească. ascultându-L pe El. preluate din timpuri imemoriale. proiectând asupra lor imaginile. . totul. ce emoţi dorim sa trăim. obiceiuri! Poate că informaţia este corectă şi doar interpretorul nostru de cod o traduce deformat. vom primi clar răspunsurile corecte. o infinitate de posibilităţi! Care este adevărul? Viaţa este despre a experimenta cu curaj. E timpul sa le folosim. .îmbrace. pentru că toată cunoaşterea este deja în noi! Avem nevoie doar să ne punem în contextul în care să ne reamintim.. Inteligenţa corpului nostru este cu mult mai mare decât a minţii. Creatorul ne-a înzestrat cu capacităţi uimitoare. Realizăm că pe acei oameni „buni” sau „răi” noi i-am îmbrăcat astfel. iubindu-ne ca pe adevăratele creaţii divine..