You are on page 1of 5

Blocul atrioventricular

Autor: ROmedic

 Clasificare
 Cauze
 Tablou clinic
 Diagnostic
 Evolutie si prognostic
 Tratament
 Cardiostimularea temporara - pacingul cardiac
 Cardiostimularea permanenta - pacemaker-ul permanent

Blocul atrioventricular apare atunci cand impulsurile de la nivelul atriilor catre ventriculi sunt
intarziate sau nu sunt transmise.

Impusurile electrice de la nivelul camerelor superioare ale inimii (atrii) sunt conduse catre camerele
inferioare (ventriculi) printr-un tesut cardiac specializat, numit tesut de conducere. Astfel se
realizeaza contractii succesive intre atrii si ventriculi, regulate, care mentin circulatia sangelui in
organism. Blocul atrioventricular nu presupune si blocarea vaselor sanguine.

Clasificare
Blocul atrioventricular de gradul I se instaleaza atunci cand impulsul elecric traverseaza nodul
atrioventricular mai incet decat in mod normal.

Blocul atrioventricular de gradul II se instaleaza atunci cand unele impulsuri de la atrii nu se
transmit la ventriculi.
Este de doua tipuri:
 tip 1: Mobitz I (Wenckerbach)
 tip 2: Mobitz II (bloc de grad inalt, avansat): doua sau mai multe impulsuri nu sunt conduse la
ventriculi

Blocul atrioventricular de gradul III (bloc atrioventricular complet) se instaleaza atunci cand
niciunul dintre impulsurile atriale nu se transmite la ventriculi.

Indivizii cu bloc AV grad I nou diagnosticat pot fi sanatosi (de exemplu la sportivii de performanta). la 20 de ani aceasta este de 0. Blocul atrioventricular de grad II tip 1 poate fi intalnit la indivizii sanatosi (1-2%). care se remit rapid Bloc atrioventricular cronic  congenitale  dobandite  cardiopatia ischemica cronica  afectiuni ale muschiului cardiac (cardiomiopatii)  afectiuni sistemice: sclerodermie. dar daca blocul este de grad inalt. . iar la 60 de ani peste 5% . Ritmul si frecventa cardiaca sunt normale. simptomatologia este aceeasi ca si in blocul atrioventricular complet. difterie  postoperatorii  medicamentoase: digitala.000 de nasteri). Acesta poate fi descoperit intamplator cu ocazia efectuarii unei electrocardiograme de rutina. prezent la aproape o jumatate dintre pacientii cu bloc atrioventricular complet. betablocante. lupus  boli infiltrative: sarcoidoza. Cauze Bloc atrioventricular acut  infarct miocardic  infectioase sau inflamatorii: reumatism articular acut. boala Lenegre  la sportivii de peformanta Tablou clinic Blocul atrioventricular de gradul I este in general asimptomatic. in special in timpul somnului. care sufera de boli ale inimii (in special ischemie cardiaca).5-2%. fiind de aproximativ 5-10%. insa mortalitatea ajunge la 20%. iar inima poate fi sanatoasa. Blocul AV de grad II tpi 2 (avansat) se intalneste rar la indivizii sanatosi. amiloidoza  boli tumorale cardiace  boli degenerative care afecteaza tesutul specializat de conducere: boala Lev. iar incidenta sa creste cu varsta: astfel. Blocul atrioventricular de gradul III (bloc complet) determina o simptomatologie caracteristica: sindromul Adam-Stokes. 60% dintre copiii cu bloc AV de grad III congenital sunt de sex feminin. Blocurile atrioventriculare se intalnesc in mod special la persoanele peste 70 de ani. Blocul atrioventricular de gradul II poate determina palpitatii. Blocul atrioventricular de grad III congenital este rar (1 caz la 20. amiodarona  fara etiologia clara. insa trebuie avut in vedere si faptul ca un bloc AV de grad I poate reprezenta primul semn al unei boli degenerative a tesutului cardiac. Incidenta blocului AV de grad III creste dupa aceasta varsta.Blocul atrioventricular de gradul I se poate in talni la adultii sanatosi.

pacientul nu are puls perceptibil. Disociatia atrioventriculara din blocul AV complet (adica atriile si ventriculii bat cu frecvente diferite si independent unele de altele) trebuie diferentiata de o disociatie AV in care nu este prezent blocul AV. Hisiograma este o explorare invaziva care utilizeaza niste catetere introduse in interiorul inimii si care ajuta la localizarea blocului la nivelul tesutului de conducere cardiac. Blocul AV de grad II tip inalt are un risc crescut de a evolua la bloc complet. iar auscultatia cordului releva fie absenta zgomotelor cardiace (asistolie). Hisiograma ajuta si in luarea unei decizii terapeutice. Blocul AV de grad I nu are consecinte clinice. In sincopele prelungite pot aparea convulsii. sau un nivel toxic al vreunui medicament (de exemplu digitatla). Alte simptome in blocul AV de grad III pot fi: oboseala sau ameteli. cauzata de asistolia ventriculara (lipsa contractiei ventriculului cu oprire circulatorie) sau de bradicardia severa.Sindromul Adam-Stokes apare ca urmare a lipsei de oxigen (anoxie) la nivelul creierului. care poate surprinde pacientul in oricare pozitie. Acest sindrom se manifesta printr-o pierdere subita a starii de constienta (sincopa „fulger”). Sincopa poate fi de durata scurta (10-15 secunde) sau prelungita (peste 20 secunde). precum si diferentierea tipurilor de blocuri intre ele. Blocul AV de grad III aparut in urma unui infarct miocardic anterior are un prognostic mai rezervat. Se utilizeaza la pacientii cu sincopecare sunt suspicionate a fi determinate de un bloc AV. fie apare din cauza bradicardiei severe (inima bate cu frecventa foaret mica) din timpul blocului. se vor efectua analize de laborator specifice pentru acea boala. se pot doza enzimele miocardice. Daca este prezent un bloc AV de grad II sau III care poate fi o manifestare a unui infarct miocardic acut. Evolutie si prognostic Evolutia naturala a blocurilor atrioventriculare depinde de gradul de bloc. In timpul sincopei. e asimptomatic si nu influenteaza mortalitatea si morbiditatea. fie bradicardie. daca se suspicioneaza un nivel crescut al potasiului seric. Diagnostic diferential Este important a diferentia blocurile AV acute de blocurile AV cronice (deoarece conduita terapeutica difera). de sediul acestuia la nivelul tesutului de conducere si de reversibilitatea lui (care depinde de etiologie). Electrocardiograma poate evidentia incetinirea sau lipsa transmiterii impulsurilor electrice de la nivelul atriului la nivelul ventriculului. Diagnostic Analize de laborator Pot fi utilizate in cazul unui bloc AV de grad II tip inalt sau in cazul unui bloc AV complet. lupus). Daca examenul clinic sugereaza existenta unei boli sistemice (infectie. relaxarea sfincterelor. . Pacientii cu bloc AV de grad III pot prezenta si simptome de infarct miocardic acut care fie cauzeaza blocul.

acesta se intrerupe (de exemplu digitala). Cardiostimularea temporara se realizeaza prin introducerea printr-o vena a unui electrod-cateter si plasarea acestuia in interiorul inimii. Blocul AV de grad II tip inalt si blocul AV de grad III necesita de obicei cardiostimulare temporara sau permanenta.pacemaker-ul permanent Indicatii de cardiostimulare permanenta:  bloc AV complet/ de gradul II care determina bradicardie simptomatica. Electrodul-cateter este conectat cu un generator de impulsuri electrice aflat in exteriorul corpului. Cardiostimularea poate fi:  temporara (pacingul)  permanenta (pacemaker-ul permanent) Cardiostimularea temporara . Tratamentul medicamentos se foloseste de obicei in cazul aparitiei unor blocuri AV acute. Scopul principal al unui pacemaker este de a mentine o frecventa cardiaca adecvata. Cardiostimularea permanenta . blocurile AV cu bradicardie severa (frecventa cu care bate inima foarte scazuta) sau care determina aparitia crizelor Adam-Stokes. sau cand bradicardia se instaleaza brusc si poate fi de cauza reversibila (de exemplu toxicitatea medicamentoasa). au indicatie de cardiostimulare temporara de urgenta. insuficienta cardiaca. asistolie  fibrilatie atriala permanenta cu ritm lent  bradiaritmie sinusala  sidrom de hipersensibilitate a sinusului carotidian Scopul acestui tratament este ameliorarea calitatii vietii si prelungirea duratei acesteia.Indiferent de factorii de evolutie si prognostic mentionati.pacingul cardiac Un pacemaker artificial este un dispozitiv medical care utilizeaza impulsuri electrice ce determina contractia muschiului inimii in mod regulat si sustinut. decat daca produc simptome ce au o cauza reversibila: in cazul unei supradoze de medicament. Cel mai bun tratament pe termen lung al blocurilor AV este insa cardiostimularea. Tratament Blocul AV de grad I si blocul AV de grad II tip 1 nu necesita de obicei tratament. Cardiostimularea temporara se poate realiza si prin stimulare transtoracica (electrozii sunt plasati pe toracele pacientului). . Se folosesc medicamente care cresc frecventa cardiaca si amelioreaza simptomele. urmata de implantare de pacemaker permanent. Cardiostimularea temporara se foloseste de obicei pentru a stabiliza pacientul inaintea cardiostimularii permanente.

Astfel. De evitat dupa implantarea unui pacemaker permanent:  expunerea la campuri elecromagnetice care pot deregla pacemaker-ul (linii de inalta tensiune. asigurand prin socuri electrice o frecventa cardiaca normala. pentru evaluarea functiei pacemaker- ului.Cum se realizeaza Implantarea dureaza aproximativ 15-30 de minute Se introduc pe cale venoasa electrozii de stimulare. pacemaker-ul intervine atunci cand este nevoie. care e conectat cu electrozii de stimulare. pentru a evita competitia intre activitatea cardiaca spontana si activitatea cardiaca initiata de catre generatorul de impulsuri. Generatoarele sunt dotate cu baterie. generatorul de impulsuri electrice. sudare cu arc electric)  in ceea ce priveste practicarea sporturilor de contact. Cum functioneaza Pacemaker-ul isi poate intrerupe activiatatea in prezenta unui ritm cardiac spontan. Dispensarizare Pacientii cu pacemaker permanent necesita controale de rutina. zona in care este implantat pacemaker-ul trebuie protejata pentru a evita traumatismul acestuia. La nivelul toracelui se face o incizie si se introduce subcutanat (sub piele. . in interiorul corpului). care vor fi plasati la nivelul ventriculului drept sau la nivelul atriului drept (functie de modalitatea de stimulare). cu durata de viata variabila (cativa ani). in functie de modalitatea de stimulare.