You are on page 1of 88

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU ARSURI TERMICE

MOTTO:

" Viitorul atârnă de ceva mai sigur decât de geniu si talent - atârnă de munca
noastra, a fiecăruia."
Simion Mehedinţi

CUPRINS

CAP 1. Noţiuni de anatomie şi filozofie a pielii......................
 Ţesutul epitelial..............................................................
 Analizatorul cutanat.......................................................
 Pielea..............................................................................

CAP 2. Arsurile termice...........................................................
 Definiţie..........................................................................
 Timologie........................................................................
 Anatomie patologică.......................................................
 Diagnostic diferenţial......................................................
 Evoluţie clinică................................................................
 Complicaţii......................................................................
 Prognostic........................................................................
 Tratament.........................................................................

CAP 3. Rolul asistentei medicale în pregătirea pacienţilor cu arsuri termice
pentru examene clinice şi paraclinice.....................................................

CAP 4. Îngrijirile generale şi specifice acordate bolnavului cu arsuri termice.......

CAP 5. Prezentarea celor trei cazuri.............................................

CAP 6. Educaţia sanitară................................................................

BIBLIOGRAFIE..............................................................................

2

CAPITOLUL I
NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A PIELII

ŢESUTUL EPITELIAL
Ţesutul epitelial acoperă suprafaţa externă corpului si invelește suprafaţa internă
a organelor cavitare (tub digestive, căi respiratorii,c ăi urinare) Ţesutul epitelial
este alcatuit din :
 celule de forme diferite
 substanța intracelulară in cantitate redusă
Intre țesutul epitelial si țesutul conjunctiv există o strânsă legătură condiţionată
de faptul că ţesutul epitelial este lipit de vase si se hrăneşte prin inhibiţie, ţesutul
conjunctiv este bogat vascularizat.
Intre ţesutul epitelial si ţesutul conjunctiv se gǎseste o membranǎ bazalǎ formatǎ
dintr-o substanţǎ amorfǎ bogatǎ in mucopolizaharide şi din fibre foarte fine de
reticulinǎ vizibile la microscopul electronic . .
Clasificarea ţesutului epitelial:
 dupǎ modul de aşezare a celulelor
 ţesut epitelial unistratificat
 ţesut epitelial multistratificat
 dupǎ forma celulelor
 cubic
 pavimentos
 prismatic
 cilindric
 dupǎ funcţia indeplinitǎ
 de acoperire
 sensorial
 granular

ANALIZATORUL CUTANAT
Analizatorul reprezintă un grup de structuri care are ca funcţie principalǎ
integrarea organismului în mediul extern, precum si coordonarea activitǎţilor
unor organe interne.
Analizatorul cutanat are trei componente :
 un segment periferic (receptorul)
 dupǎ teritoriul de recepţie :
 interoreceptori
 exteroreceptori - de contact
 de distantǎ sau telereceptori
 proprioreceptori - receptori din vasele de sânge, muşchi, ligamente,
tendoane.
 in funcţie de natura excitanţilor :
 mecanoreceptori - recepţionează exitaţii produse de atingere, presiune,
lovire sau distensie a unor structuri
 termoreceptori - înregistreazǎ diferenţele de temperaturǎ
 algoreceptori - recepţionează excitaţii fizice şi chimice care produc durere
 chemoreceptori - înregistreazǎ exitaţii produse de diferite substanţe
chimice
 receptori electromagnetici - inregistreazǎ exitaţii produse de radiaţii
luminoase.
 un segment de conducere (intermediar)
alcǎtuieşte cǎi nervoase care conduc influxul nervos de la receptor către un
centru nervos.
 un segment central
este reprezentat de zone din scoarţa cerebralǎ care analizeazǎ informaţii primite
de la receptori pe care le transferǎ apoi in senzaţii specifice.

1

PIELEA (TEGUMENTUL) Tegumentul (pielea) este un organ conjunctivo-epitelial care acoperǎ corpul in intregime si care se continuǎ cu mucoase la nivelul orificiilor naturale ale organismului (cavitatea bucalǎ. b)pori sau depresiuni infundibulare  depresiuni care nu se vǎd cu ochiul liber  porii corespund orificiilor glandelor sudoripare si a foliculilor poli-sebacei Structura pielii: . culoarea fiind determinatǎ de cantitatea de pigment melanic. vagin). de sex si de regiunea anatomicǎ. Culoarea pielii variazǎ in funcţie de varstǎ si de regiunea anatomicǎ. aceste pliuri au o dispoziţie particularǎ la fiecare individ formând amprentele digitale. precum si de vascularizaţie. Suprafata tegumentara este neregulata. Tegumentul prezintă: a)cute sau pliuri  depresiuni care se vǎd cu ochiul liber  pliurile de pe faţa palmelor sau plantelor au aspectul unor şanţuri scurte care delimiteazǎ nişte proeminenţe numite creste papilare. cavitatea nazalǎ. anus. Grosimea pielii variazǎ in funcţie de varstǎ.

substanţa care conferǎ pielii proprietatea de impereabilitate.de supleţe şi de absorbţie selective  mai conţine celule cornoase si cheratinǎ.melanina care este depozitatǎ în celule cilindrice. b) un strat cornos :superficial.tonofibrile care conferǎ elasticitate si rezistenţǎ faţǎ de presiunea sau tracţiunea exercitatǎ pe suprafaţa pielii  mai conţine o substantǎ numitǎ keratohialinǎ care se transformǎ in eleidinǎ.plasmocitelor.gras şi moale  conţine melanocite (celule care secretǎ pigment melanic).limfocitelor  glande sebacee  canale de excreţie ale glandelor sudoripare  vase de sânge  nervi  corpusculi senzitivi(Meissner.de naturǎ epitelialǎ si este despǎrţit de derm prin membrana bazalǎ  este strǎbǎtut de tulpina firelor de pǎr si de canalele de excreţie ale glandelor sudoripare  conţine terminaţiile nervoase receptoare  are douǎ straturi: a) un strat mucos: profund.krausse) 3 . 2) Dermul  este o membranǎ conjunctivǎdensǎ  este situatǎ sub epiderm de care este despǎrţit de membrana bazalǎ contine:  substanţa fundamentalǎ care este formatǎ din mucopolizaharide  fibre conjunctive  celule de tipul mastocitelor.uscat si transparent  conţine eleidina.1)Epidermul  este stratul superficial al pielii.

3) Hipodermul este stratul profound al pielii.  dermul este alcǎtuit din douǎ straturi:  stratul papilar conţine :  nişte ridicǎturi conice care se numesc papile-creste papilare  fibre conjunctive ce se leagǎ de epiderm si stratul radicular  celule papilare. plasmocite  corpusculi senzitivi (Meissner. apoi se intinde pe suprafaţa pielii. limfocite. situat sub derm si care se continuǎ cu aponevrozele subiacente sau cu periostul oaselor este alcatuit din:  ţesut conjunctiv lax  celule grase care formeazǎ pediculul adipos  celule comune tuturor tipurilor de ţesut conjunctiv  vase de sânge  nervi  muşchi pieloşi  porţiunea secretorie a glandelor sudoripare  corpusculi senzitivi (Ruffini. glandele sudoripare . Vater-Paccini. Krausse).  stratul reticular conţine :  fibre de colagen si fibre elastice care se continuǎ cu cele din stratul papilar si din hioderm. Golgo-Mazzoni) Glandele pielii: Glandele pielii sunt de trei categorii: glandele sebacee  sunt nişte glande de tip acinos  au unul sau mai mulţi acini  sunt alcǎtuiţi dintr-un epiteliu pluristratificat aşezaţi pe membrana bazalǎ  secretǎ sebum care unge firul de pǎr.

termice si dureroase sensibilitatea tactila este determinatǎ de excitanţi macanici ce actioneazǎ prin presiune sau apǎsare.Paccin sensibilitatea de atingere .  porţiune dreaptǎ (canalul sudoripar)  strǎbate hipodermul si dermul. Funcţiile pielii: Funţia de organ de simţ este asigurata de corpusculii senzitivi exteroreceptorii cutanaţi recepţionează excitaţiile tactile.este determinatǎ de corpusculii Vater. 5 . prin atingere sau tact : sensibilitatea de apǎsare . fibrele dispuse in coşuleţul de la baza firului de pǎr. discurile Merckel. variazǎ de la individ la individ). temperatura mediului inconjurǎtor sau a corpurilor cu care vine corpul in contact: calitatea de rece este recepţionatǎ de corpusculii Krausse calitatea de cald este receptionatǎ de corpusculii Ruffini.este derminatǎ de corpusculii Meissner.  sunt glande tubuloase simple  un tip particular de glande sudoripare sunt glandele ceruminoase situate in conductul auditiv extern  sunt alcǎtuite din trei porţiuni:  porţiune secretorie (glomerularǎ)  conţine celule care secretǎ sudoarea si celule care determinǎ golirea de produsul elaborate. Sensibilitatea termicǎ este determinatǎ de excitanţii termici. Sensibilitatea dureroasǎ este determinatǎ de stimuli durerosi (pragul variaţiei dureroase.  porţiune in spiralǎ (traiectul sudoripar)  în care glanda se deschide la exterior printr-un orificiu numit por glandele mamare  intrǎ în constituţia mamelelor ca anexe ale glandelor feminine.

 în condiţii de temperaturǎ se eliminǎ 200 ml / 24 ore.  in stări patologice se eliminǎ 10 litri / 24 ore  99% este reprezentat de apǎ  1% : săruri minerale. membranei alveolo-capilare. Funcţia de protecţie Se realizeazǎ prin intermediul fibrelor sensitive rezistente şi prin intermediul ţesutului gras situate in hipoderm care atenueazǎ şocurile protejant organele situate subiacent stratul cornos oferă rezistenţa la acizii si bazele slabe. Funcţia de termoreglare Reprezintă totalitatea mecanismelor care asigurǎ menţinerea temperaturii corpului in limite fiziologice :  Termogeneza  constǎ in producerea de căldură care se face la nivelul tuturor ţesuturilor si organelor. acid uric.  Termoliza  constǎ in pierderea de căldură la nivelul tegumentelor. plǎmânilor. prin intermediul cǎrora se eliminǎ sudoarea. substanţe organice de tipul uree.  în condiţii de efort intens se. ammoniac. aminoacizi. dar nu şi la acizii puternici si bazele puternice corozive (hidroxid de sodium sau potasiu) la acţiunea agenţilor chimici se mai opune si stratul de grăsime de la suprafaţa tegumentului produs de glandele sebacee impotriva reacţiilor ultra-violete pielea este protejatǎ datoritǎ keratinei şi melaninei care absorb o parte din radiaţiile solare împotriva microorganismelor pielea este protejatǎ de sebum care are acţiune bactericidǎ prin descuamare continuǎ a epidermului. Funcţia de excreţie Alǎturi de rinichi şi tubul digestiv.eliminǎ 1000 ml / 24 ore. in special la cele cu metabolism crescut. pielea intervine în excreţia diferitelor substanţe prin orificiile glandelor sudoripare. urina si materii fecale .

 se realizeazǎ prin iradiere. cât si din transformarea glucidelor in lipide în hipoderm existǎ vase de sânge. o mare cantitate venind atât din alimente. Funcţia de depozit Grăsimile se depun in hipoderm. evaporare. convecţie. conducţie. 7 . o mare cantitate fiind distribuitǎ către organele centrale prin vasoconstricţie arterialǎ şi capilarǎ de la nivelul pielii. Funcţia de absorbţie Permeabilitatea pielii este importantǎ pentru anumite substanţe medicamentoase care sunt absorbite prin orificiile pilosebacei si sudoripari pielea este impermeabilǎ pentru apǎ din cauza keratinei si a grǎsimelor cel mai uşor este absorbitǎ lanolina.

radiaţii termice.  arsuri produse prin radiaţii: raze X. unele săruri minerale. baze. profunzimea si modul de evoluţie al leziunii locale. insolatii. Efectul patologic al arsurii depăşeşte cadru local de acţiune al agentului traumatic si se transformǎ intr-o boalǎ chirurgicalǎ deosebit de gravǎ. prognosticul vindecării depinzând de suprafaţa arsǎ.au anturaj.arsuri produse prin : electrocutare. lichide fierbinţi. faţǎ de familie s. determinatǎ direct de amploarea suprafeţei. gaze si vapori supraincǎlziţi. a intregului organism.arsuri produse prin substanîe chimice : acizi.arsuri produse prin : căldură. Clasificarea arsurilor : In funcţie de agentul traumatic care le-a provocat. electricitate etc.  agresiunea electricǎ. flamǎ electricǎ. raze infrarosii. . raze atomice.Arsura este o leziune cutanatǎ şi mucoasǎ produsǎ de căldură sau de agenţii fizici. ARSURILE TERMICE Etiologie Iese în evidenţǎ imprudenţa inexplicabilǎ a individului faţǎ de flinta proprie. raze ultra-violete. arsurile pot fi clasificate :  arsuri termice . precum si de diverse radiaţii.CAPITOLUL II ARSURILE TERMICE NOŢIUNI DESPRE BOALᾸ Definiţie ARSURA este un accident datorat acţiunii exercitate asupra corpului de către agenţii traumatici specifici.  arsuri chimice . dar şi de avuţia personalǎ sau aparţinând societǎţii. flacǎra. de profunzimea arsurii. de tipul agentului traumatic. de starea biologicǎ a accidentatului si de calitatea asistentei medicale acordate.Orice arsura poate fi urmatǎ de complicaţii deseori foarte grave si invaliditati importante. corpuri solide incandescente.

Agentul etiologic cel mai des intâlnit este lichidul fierbinte in 50-70% din cazuri. de ecran. cǎderea pe suprafeţe încinse a bǎtrânilor bolnavi. In cazul accidentelor colective generate de explozie. lipsiţi de asistenţǎ medicalǎ). adesea plătită scump. cât şi letalitatea ridicatǎ de 65-70%.la acţiunea agentului traumatic. este impresionant. contactul prelungit cu sursele de incǎlzire.clinic al plăgilor. improvizate. Pentru vârstnici rǎmân proprii atât condiţiile accidentării (incidental locuinţei incǎlzitǎ cu mijloace precare. Pielea are largi posibilitǎţi de apǎrare fatǎ de agenţi agresionali care acţioneazǎ asupra organismului. Numărul mare al copiilor arşi din neglijenţa si ignoranţa asociatǎ cu curiozitatea specificǎ vârstei. mai rar curentul electric. pielea joacǎ un rol important de barierǎ. anchetele şi expertizele aratǎ de fiecare datǎ neglijenţa şi incompetenţa condamnabilǎ a uneia sau mai multor persoane.Chiar in accidentele colective sau in catastrofele soldate cu un număr impresionant de accidentaţi.Accidentele din mediul industrial reprezintă 20-25% din totalul arsurilor.care acţioneazǎ asupra ţesuturilor. opunându-se pătrunderii in profunzime a căldurii. numărul victimelor poate fi important. are posibilitǎţi de ecranare mai 9 . paralizaţi. pentru leziunile tisulare considerate numai sub raportul reversibilităţii sau ireversibilităţii. apoi flacǎra si contactul cu resursele de incǎlzire sau suprafeţele încinse. arsura are loc la domiciliu in cele mai variate condiţii. Sunt rare acele situaţii când accidentul rezultǎ din cauza unor factori de neprevăzuţi care au aparut in plinǎ desfasurare a unor procese sau fenomene normale.  durata de expunere . comportǎ interes :  cantitatea de energie caloricǎ . Faţǎ de căldură ca agent agresional traumatic.Incidentul locuinţei constituie o eventualitate de excepţie. Desi natura agentului traumatic influenţeazǎ asupra aspectului anatomo. iar numărul victimelor poate fi important cu letalitatea consecutivǎ severǎ. Accidentele din mediul casnic rǎmân preponderente şi au fost întotdeauna majoritare. iar coafectarea cǎilor respiratorii este constatatǎ in 80% din cazuri. mai subţire. in peste 70% din cazuri.Pielea femeii şi a copiilor.

cu cât procesorul de expunere la căldură este mai lung si intensitatea căldurii mai mare.50°C). sǎ anuleze acţiunea patologicǎ a agentului traumatic si sǎ creeze o protecţie pentru restul organismului. astfel încât în urma contactului cu sursa de căldură sǎ nu se producă o leziune patologicǎ.Existǎ mari diferenţe de la individ la individ privitoare la factori de auto aparare faţǎ de efectele nocive a căldurii. pielea este capabilǎ sǎ ecraneze şi sǎ nu se producă o arsurǎ. In cazul acţiunii de lungǎ duratǎ a temperaturilor de peste 45°C. lǎsând energia sǎ pătrundă în profunzime spre alte zecimi de milimetru. unde condiţiile climatice permit expuneri mai rare la razele solare. in schimb contactul corpului de duratǎ lungǎ cu temperatura chiar mult sub 100°C (45°. au o piele mai sensibilǎ decât cei din tǎrile sudice care in mod normal au pielea mai pigmentatǎ. chiar la temperaturi de peste 100°C. locuitorii ţǎrilor nordice. straturile de piele (zecimi sau sutimi de milimetru) "cǎzând" unele dupa altele. De asemenea.redusǎ decât pielea bǎrbatului. fenomenul de producere a arsurii se realizeazǎ progresiv. pilea fiind capabilǎ sǎ absoarbǎ căldură din straturile ei superficiale. Dacǎ la un contact de foarte scurtǎ duratǎ. unde noul strat executǎ şi el pentru un timp funcţia de ecran profunzimea arsurii devenind cu atât mai mare. aceste straturi energice mor şi îşi pierd rolul de ecran. poate duce la leziuni foarte grave (limita de căldură nelezatǎ este de 45oC. in timp.Aceastǎ posibilitate de ecranare mai mare atunci cand durata de acţiune a căldurii este foarte scurtǎ. Dupǎ ce au exercitat pentru un anumit timp funcţia de ecranare. .

continuǎ sǎ acţioneze prelungit la o temperaturǎ extrem de ridicatǎ. C)Flacăra produsǎ de substanţe inflamabile sau de curent electric. procesul de distrugere evolueazǎ mult mai rapid. aponevrozele. întrucât rǎmânând mai mult pe suprafaţa corpului. deoarece muşchii. aderând chiar la acesta. B)Lichide fierbinţi şi corpurile solide lichefiate prin căldură modul de acţiune al acestora este similar cu cel descris anterior cu specificaţia ca acţiunea lichidelor fierbinţi şi mai ales a corpurilor solide lichefiate este extrem de dǎunǎtoare. articulaţiile si oasele au posibilitǎţi mult mai slabe de ecranare.dacǎ expunarea la soare nu se face progresiv se pot produce arsuri de gradul I sau chiar de gradul II. de apǎrare contra căldurii decât pielea. Repere anatomice ale profunzimii arsurilor Pǎtrunzând în straturile de sub piele. insoţite de tulburări generale dezagreabile sau chiar grave  insolaţie gravǎ. Sursele cele mai importante de căldură provocatoare de arsuri si modul lor particular de acţiune : A)Iradierea solarǎ este arsura prin raza solarǎ:  eritemul solar . poate da arsuri întinse şi deseori profunde benzna.neofalina si gazul metan sunt substanţe 11 .

D)Gazele şi vaporii supraîncalziţi rezultaţi din combustibili produc arsuri grave aceste accidente se produc prin explozia cazanelor de înaltǎ presiune. E) Reacţiile organismului faţă de agresiune 1)Inflamaţia este o reacţie completǎ de apǎrare a organismului declanşatǎ de pǎtrunderea unor agenţi patogeni în ţesuturile sǎnǎtoase în procesul inflamator au loc modificări celulare. 2)Reacţia imunologică defineşte capacitatea organismului de a răspunde adecvat la un "material" străin este o reacţie utilǎ. fie in industrie. limfocite. imunitar. metabolice.care determinǎ cel mai frecvent astfel de arsuri. 4)Edemaţierea edemul este creşterea cantitǎţii de lichid la nivelul unui ţesut datoritǎ insuficienţei circulatorii. reticulo-histiocitar şi a numeroşi produşi metabolici intensitatea reacţiei inflamatorii. zona interesatǎ. cu efect asupra organismului. cât şi proprietăţile reactive ale terenului respectiv. bolii renale sau prezenţei unor obstacole pe vasele sanguine sau limfatice. de protejare faţǎ de agentul agresor in aceastǎ reacţie intervin o serie de factori: anticorpi. inflamaţiei sau modificării compoziţiei plasmei . cu caracter de apǎrare şi cu caracter agresional procesul este dependent de sistemele : neuron-endocrin. de apǎrare. mai ales in anumite pǎrţi ale organismului. evoluţia şi modul sau de terminare sǎ fie puternic influenţate de natura şi proprietăţile agentului patogen. iar in spitale prin explozia autoclavelor rǎu intreţinute şi manevrate incorect. hematologic. vasculare. rar in tot organismul este produsǎ de factori inflamatori este un simptom şi nu o boalǎ. fie in gospodărie. macrofage substanţele străine organismului sunt denumite antigeni şi sunt capabile sǎ declanşeze apariţia unui anticorp cu care reacţioneazǎ în mod specific printr-o reacţie denumitǎ reacţie anticorp- antigen. 3)Congestia (hiperemia) este dilatarea activǎ a vaselor cu intensificarea circulaţiei sanguine. gravitatea leziunii celulare rezultate.

reabsorbind şi înlocuind porţiunea modificatǎ cu ţesut conjunctiv se datoreazǎ suprimării circulaţiei arteriale prin comprimarea sa într-un cheag la nivelul organelor în contact cu mediul extern necroza ia aspectul unei gangrene uscate şi a unei gangrene umede când porţiunea necrozatǎ se infecteazǎ şi supureaza. F) Criterii de apreciere a întinderii şi profunzime a unei arsuri gravitatea arsurii se apreciazǎ ţinându-se seama de doi parametri : întinderea de suprafaţǎ a arsurii si gradul de profunzime al arsurii. lichefiind. ţesuturi sau organe cu consecinţe inseminate asupra puncţionǎrii acestora hipertrofia este creşterea de volum a unui organ sau ţesut datorate unei stimulări a mai multor substanţe în celule şi pânǎ la urmǎ a întregului organism. Amândoi parametri au o mare inportanţǎ : întinderea arsurii determinând prognosticul vital.gangrena gazoasa. infecţia acestei porţiuni cu germeni anaerobi duce la descompunerea rapidǎ a teritoriului necrozat cu degajare de gaze . prognosticul ca şi atitudinea terapeuticǎ schimbându-se în acest caz. 5)Necroza reprezintă moartea unei porţiuni de ţesut sau organ in organismul viu. Aceşti parametri se calculeazǎ foarte atent şi se înscriu în documentele medicale ale pacientului. care reacţioneazǎ izolând. 7)Atrofia este o tulburare caracterizatǎ prin diminuarea volumului unor celule. în unul din cele douǎ tipuri principale de alergie cu apariţia rapidǎ a reacţiilor organice (câteva minute). 6)Dezvoltarea tumorală transformarea malignǎ reprezintă o alterare a diferenţierii celulare care are la baza multiple mecanisme.sanguine regiunea edemaţiatǎ apare umflatǎ şi la presiune digitalǎ lasǎ o urmǎ persistentǎ. dupǎ 13 . In cursul evoluţiei bolii. iar profunzimea arsurii determinând gradul de invaliditate al accidentatului. gradul de profunzime al arsurii este posibil sǎ se schimbe. 8)Erupţia alergică este termenul utilizat pentru cele mai variate modificări ale tegumentului se întâlneşte în alergia imediatǎ. o arsurǎ care la început pǎrea în anumite zone sǎ fie numai de gradul II poate continua şi sǎ evolueze şi sǎ se transforme într-o arsurǎ de gradul III sau chiar IV.

Wallace ia drept referinţǎ cifrei 9 ca procent si cu ajutorul cǎreia se poate face un calcul rapid a suprafeţei arse schema de calcul dupa regula "numărul 9" al lui A.cum şi infectarea arsurilor sau factorul biologic al individului pot schimba fundamental prognosticul bolii. pentru fiecare segment de corp. este deci o boalǎ generalǎ  arsurǎ care depăşeşte 10% din suprafaţa corpului poate sǎ determine o stare de şoc  arsurile care depǎşesc 30% din suprafaţa corpului pun mari probleme de reanimare şi de tratament ulterior  arsurile care ating 60-70% din suprafaţa corpului nu sunt compatibile cu viaţa. pot fi calculate cu aproximaţie proporţiile leziunii. se poate calcula prognosticul vital al bolnavului pentru a putea face calculul suprafeţei arse existǎ o serie de tabele de calcul în care se specificǎ. procentul reprezentat de aceasta din suprafaţa totalǎ a corpului schema de calcul al lui A. antreneazǎ toate celelalte organe. Wallace : pentru fiecare segment al corpului se specificǎ procentul acestuia fatǎ de suprafaţa totalǎ a corpului cunoscând cǎ suprafaţa unei palme reprezintă circa 1%. B. astfel:  capul si gâtul reprezintă 9%  fiecare membru toracic reprezintă 9%  fiecare membru pelvin reprezintă 18%  faţa anterioarǎ ca şi cea posterioarǎ a trunchiului reprezintǎ câte 18%  regiunea periniala reprezinta 1%  suprafata arsa trebuie calculata cat mai precis  se considerǎ cǎ leziunile incepând de la suprafaţa de 5%. un procedeu aproximativ il reprezintă "regula lui 9" care se bazeazǎ pe faptul cǎ fiecare parte a corpului poate fi evaluatǎ prin cifra 9 sau prin multipli ai acesteia. decât dacǎ s-a făcut un tratament . chiar dacǎ sunt numai de gradul II. 1) Suprafaţa arsă în afarǎ de profunzime la o arsurǎ intereseazǎ şi suprafaţa arsǎ in funcţie de mǎrimea suprafeţei şi profunzimea arsurii. B.

iar ulterior şi straturile subiacente gradul de profunzime se apreciazǎ în funcţie de cât de afectate sunt componentele structurale ale pielii normale (stratul germinativ bazal al epidermului. derm si hipoderm din punct de vedere al profunzimii arsurile se clasificǎ în patru grade. care ajung in epiderm. acestea nu sunt compatibile cu viaţa şi bolnavii mor. edem. In ceea ce priveşte arsurile care depǎsesc 80% din suprafaţa corpului. a) Arsura de gradul I : este cea mai superficialǎ se manifestǎ prin :  eritem  congestie tegumentarǎ  edem  căldură localǎ  senzaţie de usturime dureroasǎ  pigmentare pasagerǎ a pielii  vindecare fǎrǎ cicatrici :  tipicǎ este arsura de razele solare . coloreazǎ pielea în brun şi ajutǎ sǎ se creeze un ecran protector pentru straturile profunde (subepidermice) orice senzaţie dureroasǎ de usturime ca si apariţia de vezicule. afectând succesiv cele trei straturi ale pielii. 2) Gradul de profunzime pielea este alcatuitǎ din trei straturi suprapuse : epiderm. acestea elibereazǎ pigment melanic care. extrem de energic într-o unitate bine organizatǎ pentru tratamentul arsurilor. progresiv 15 . de obicei. fiecare din aceste grade având semen caracteristice. stratul dermic deservit de plexul capilar dermic intermediar care conţine foliculi pilosebacei şi conductele glandelor sudoripare. în timp.eritemul solar sunt interesate in aceastǎ arsurǎ celulele superficiale ale epidermului (pǎtura cornoasǎ şi o parte din cea germinativǎ) întrucât sunt iritate şi prelungirile melanocitelor. in primele ore paralel cu suprafaţa totalǎ trebuie calculate şi notatǎ si suprafaţa pentru fiecare grad de arsurǎ. înrosire marcatǎ dupǎ expunerea la radiaţiile solare aratǎ cǎ pielea nu a fost expusǎ la soare raţional.

fiind iritate. având drept conţinut plasma de culoare galbenǎ. b) Arsura de gradul II este. împreunǎ cu durerea care este rezultatul excitaţiilor puternice a terminaţiilor nervoase din derm. lǎsând integrǎ membrana bazalǎ energia calorica actioneaza direct asupra plexului capilar subepidermic sunt distruse toate straturile epidermice şi pe porţiuni variabile ca întindere. tipul cel mai frecvent intâlnit se manifestǎ prin :  arsurǎ superficialǎ. produc eliberarea de plasmǎ care despart straturile distruse de cele vii. apar leziuni caracteristice : flictenele de gradul II . şoc care este cu atât mai grav. . ca sǎ dea voie în timp pigmentului melanic sa creeze un strat protector fatǎ de radiaţiile solare şi cǎ arsura este pe cale sǎ se transforme intr-o arsurǎ de gradul II.flictena albǎ cu conţinut serocitrin.  arsura profundǎ prezintă toate manifestǎrile prezentate panǎ acum la care se adaugǎ durerea de intensitate mica se vindecǎ fǎrǎ cicatrice se produce când intensitatea căldurii este mare si straturile epidermice se distrug. prezintă manifestările de gradul I la care se adaugǎ flictenele . cantitatea de lichid care iese din vasele limfatice este şi ea foarte mare. transparent.lichidul flictenei se poate suprainfecta pentru care va trebui excizatǎ Arsura de gradul II corect îingrijitǎ se vindecǎ fǎrǎ nici o cicatrice dacǎ suprafaţa pe care s-a produs arsura este mare. clarǎ. extravazarea se produce rapid si forţa hidraulicǎ create separǎ straturile moarte de cele vii ca urmare. celulele din stratul germinativ bazal. ceea ce va înrǎutǎţi mult starea generalǎ a accidentatului aceastǎ cantitate de lichid din patul vascular în flictene. dintre arsurile patologice. cu cât suprafaţa interesatǎ este mai mare. se aflǎ la baza apariţiei şocului prin arsurǎ. precum şi terminaţiile nervoase subepidermice.flictenele albe care au aspectul unor pungi cu pereţi transparenţi. membrana bazalǎ a dermului rǎmânând intactǎ vasele limfatice. limpede. serocitrinǎ.

c) Arsura de gradul III numitǎ şi arsurǎ necroticǎ intereseazǎ tot epidermul si o parte din derm se manifestǎ prin :  flictenǎ roşie cu conţinut sanguinolent tulbure  necroze întinse care cuprind toate straturile pielii. se vor pierde suprafeţe foarte mari de piele normalǎ şi vor apǎrea cicatrici cu aspect neplăcut. Pericolul de infectare este foarte mare. Vindecarea se face prin granulare si grefare.In arsurile de gradul III din cauza cicatricilor vicioase ce urmeazǎ. sǎ se obţinǎ "restitution ad integro". urmate de mari deficiente funcţionale. nervii si vasele sanguine. muşchii. este distrusǎ toatǎ grosimea tegumentului şi apare escara de gradul IV. rezultând flictene de gradul III . Epitelizarea 17 . fapt ce poate duce la intoxicaţie generalǎ şi la un sfârşit letal d) Arsura de gradul IV intereseazǎ epidermul şi întreg hipodermul. vicioase. pielea sǎ se vindece fǎrǎ cicatrice şi sǎ-şi reia funcţia de organ de apǎrare şi epurare. oasele.durerea dispare. lezând plexul capilar dermic intermediar.Dacǎ în arsura de gradul II existǎ şansa ca printr-un tratament corect. Degajarea energeticǎ distruge întreg epidermul şi ajunge în grosimea dermului.dermul nu este deposit in profunzime si retrospectiv se constatǎ epitelizarea spontanǎ care nu apare niciodatǎ într-o leziune de gradul IV. care face ca arsura sǎ nu se infecteze.Mai grav este faptul cǎ.In acest caz vasele sanguine ca şi glandele pielii şi foliculii piloşi vor fi lezaţi şi îşi vor vǎrsa conţinutul în flictene dându-le o culoare sero- sanguinolentǎ.aceastǎ culoare roşiaticǎ a conţinutului flictenelor deosebeşte arsura de gradul II de cea de gradul III. dacǎ suprafaţa de piele arsǎ este foarte mare.flictena roşie . In zonele in care stratul dermic este foarte gros.Prognosticul arsurilor de gradul III este mai grav decât a celor de gradul II. capacitatea de epurare a substanţelor toxice din organism scade. tot ca leziune de gradul III.Culoarea escarei variazǎ de la alb la negru în raport cu gradul de temperaturǎ. se descrie escara .

Vindecarea arsurilor de gradul IV se însoţeşte de cicatrici vicioase cu invaliditǎţi grave. cu atât sunt mai grave. plaga rezultatǎ este granuloasǎ care necesitǎ aport de tegument prin gref cutanatǎ. fapt care îngreuneazǎ mult mersul bolii. iar plasmoragia nu se mai produce fiindcă dermul este carbonizat.O arsurǎ de gradul IV se poate vindeca prin epitelizarea spontanǎ numai dacǎ are o suprafaţǎ sub 5 cm2. din cauzǎ cǎ terminaţiile nervoase din derm sunt distruse.tot aici se încadreazǎ şi arsurile care merg mai în profunzime de piele afectând muşchii. oasele. minereu topit. care in afara flăcărilor şi a lichidelor fierbinţi mai pot fi : smoala. Aceste arsuri se produc.Tesuturile sunt necrozate şi dau naştere la escare care se suprainfecteazǎ. substanţe chimice. Dacǎ primele efecte.spontanǎ este imposibilǎ. Regiunile arse sunt insensibile datoritǎ faptului cǎ terminaţiile nervoase din derm au fost distruse. curent electric.Se poate spune in concluzie cǎ arsurile cu cât sunt mai puţin dureroase.necroza prin coagulare instalatǎ adesea instantaneu in cazul unei temperaturi ridicate sau alteori prelungite a agentului termic  leziuni tisulare indirecte consecutive reacţiei inflamatorii locale manifestate predominant prin lezarea sistemului capilar ce duce la alterarea regimului circulator in cadrul zonei traumatice. radiţie atomicǎ. prin acţiuni de lungǎ duratǎ sau extreme de puternice ale agentului cauzal. celelalte leziuni indirecte apar şi se dezvoltǎ în continuare şi dupǎ ce agentul termic şi-a încetat acţiunea sa distructivaǎ In raport cu precocitetea şi calitatea tratamentului local şi general aplicat aceste fenomene pot fî influenţate pozitiv. Anatomie patologică : Efectele căldurii asupra ţesuturilor vii pot fi divizate în :  leziuni tisulare directe de gravitate diferitǎ care merg de la leziuni minimale cu cert potenţial de reversibilitate pânǎ la leziuni grave constituie . leziunile directe sunt contemporane acţiunii agentului traumatice.Aceste arsuri sunt mai puţin provocate de şoc (imediat). . de obicei.

ca urmare a unor îndelungate studii de ordin experimental. De sensul evoluţiei acestor fenomene va depinde în ultima instantǎ de reversibilitatea sau ireversibilitatea leziunilor de ordin local. in funcţie de intensitatea reacţiei postagresive. Desfǎşurarea în lanţ şi în profunzime a acestor fenomene. cât şi în ţesuturile adiacente acesteia. Aceste fenomene amintite mai sus se reproduc într-o mǎsurǎ mai micǎ sau mai mare şi pe plan general. pe langǎ precizarea caracteristicii de bazǎ a leziunii postcombustionale.în afara celor propuse direct prin acţiunea căldurii. intensitatea leziunii fiind legatǎ de combinaţia valoricǎ respectiv . Existenţa acestei particularitǎţi a fost observatǎ de clinicieni abili încǎ din secolul trecut. Principalele fenomene de ordin local declanşate de acţiunea agresiunii termice. sunt bine cunoscute în prezent. situate perilezional şi sublezional.Plaga ars cu leziuni date de acţiunea directǎ a agentului termic. exprimând caracterul dinamic al proceselor patologice de ordin local.In suprafaţǎ şi profunzime arsurile se întind cu intensitǎţi diferite şi pe distanţe variabile faţǎ de plaga de arsura propriu-zisǎ.temperatura agentului termic şi durata contactului. dǎ şi posibilitatea întelegerii transformărilor pe care le încearcǎ masa de ţesuturi lezate. în funcţie de care apare perturbarea metabolismului celular.La periferia plăgii pe distanţe variabile în 19 . dar ea a fost pe deplin demonstratǎ experimental abia in ultimii 20 de ani. A apǎrut necesarǎ noţiunea de evoluţie dinamicǎ a proceselor patologice de ordin local care. în urma instalǎrii hipoxiei si acidozei metabolice . Schematic în cadrul unei zone arse putem distinge detalii legate de prezenţa mai multor leziuni.expresie a acestor leziuni biochimice sunt leziunile histopatologice prezente atât la nivelul plăgii arse. Ele sunt reprezentate prin:  alterarea marcatǎ a permeabilitǎţii capilare  modificarea indicilor hemodinamici locali. vine sǎ sublinieze o caracteristicǎ fundamentalǎ a acestei acţiuni.

1) Şocul este elementul cel mai important de care trebuie sǎ se ţinǎ seama în primele ore de tratare a unei arsuri. infecţia. activitatea enzimaticǎ persistǎ. modificări cu potential reversibil privind permeabilitatea reţelei capilare. deşi redusǎ.suprafaţa se găsesc acele porţiuni de ţesuturi în cadrul cǎrora modificările de ordin morfofuncţional sunt consecinţa acţiunii indirecte a agentului termic.Sub aceastǎ regiune apare "banda roşie" care reprezintă linia de democraţie şi mǎrturia unei graniţe histochimice între zona cu leziuni ireversibile situatǎ supraadiacent şi zona cu leziuni reversibile situatǎ subiacent. edemul postcombustional .Este un şoc traumatic şi hipovoleic tipic se datoreazǎ durerii termice pornite de la nivelul focarelor de excitaţie dureroasǎ din derm. invaliditatea. nişte mecanisme ce vor fi analizate mai departe. Evoluţia clinică In evoluţia arşilor atrag atentia trei elemente in mod deosebit: şocul. 2)Infecţia este suprafaţa întinsǎ şi neprotejatǎ de piele este un teren pentru dezvoltarea infecţiei urmările acesteia sunt deosebit de grave. In zona intermediarǎ reversibilitatea leziunilor depinde de rata existentǎ între procesele de alterare şi cele de regenerare celularǎ şi vascularǎ.in aceastǎ regiune au loc in funcţie de gradienţii verticali ai temperaturii subiacente.limitele acestui fiind în acelaşi timp nişte graniţe pentru sectorul III. In aceastǎ regiune şi banda roşie se aflǎ o altǎ porţiuneîin care leziunile sunt încǎ reversibile şi care. indicii hemodinamici locali şi metabolismul celuluar. Se distinge apoi o regiune profundǎ subdermicǎ care reprezintă substratul anatomic al sectorului III . Diagnostic diferenţial se face în baza anamnezei şi manifestǎri clinice. în zona profundǎ subdermicǎ se dezvoltǎ. se face în arsurile de diferite etiologii.la care se adaugǎ plasmoragia foarte mare atunci cand arsura este intinsǎ nu rareori arsura este urmarea unei explozii care prin traumatism este un element şocogen. deoarece toxinele .

Stadii evolutive in evoluţia unui ars se observǎ patru etape care diferă de la individ la individ şi nu pot fi strict delimitate. în loc de neoepiteliu apar muguri cǎrnosi exuberanţi (granulate) greu de tratat. insuficientǎ respiratorie  oligoanurie. ale cărui forţe de autoapǎrare se epuizeazǎ şi fǎrǎ mǎsuri energice acesta moare totodatǎ infecţia poat sǎ distrugă puţinele insule epiteliale cu posibilitǎţi regenerative care au mai rǎmas în piele distruge fire de pǎr.  Stadiul I .primele trei zile este perioada socului postcombustional se caracterizeazǎ prin mari dislocări hidroelectrolitice.Vindecarea se face numai cu cicatrice retractile în aceste cazuri.se poate agrava prin :  hipoxie  anemie  oligoanurie. insuficientǎ renalǎ  insuficientǎ hepaticǎ  insuficientǎ cardiacǎ Sindromul digestiv :  vărsături  hemoragii. glande sebacee şi glande sudoripare. 3)Invaliditatea este datǎ de cicatricele deformante.  Stadiul II .ce se resorb la acest nivel determinǎ o stare de intoxicaţie gravǎ a bolnavului. invalidante ce pot rezulta dupǎ arsurile de gradul III si IV. tulburări hidroelectrolitice  edem  hipoxie. mutilante.dismetabolicǎ când bolnavul este ieşit din şoc. dar 21 . poate sǎ aparǎ: Sindromul de dezhidratare:  hipovolemie.primele trei sǎptǎmâni (între zilele 4 şi 21) este perioada metagresionalǎ .

iar arsurile de gradul III cu escarele total eliminate sau în curs de eliminare.din punct de vedere chirurgical se pot aplica grefe (perioada chirurgicalǎ).  Stadiul IV la bolnavii corect trataţi echivaleazǎ cu convalescenţa.  Stadiul III . evoluţia este diferitǎ în funcţie de întinderea şi profunzimea arsurii. aceasta perioadǎ se mai numeşte şi perioada toxic-infecţioasǎ unde pot sǎ aparǎ urmǎtoarele complicaţii:  hepatice grave  digestive . când pot apǎrea complicaţii severe. ce pot sǎ ducǎ la septicemie sau la şoc toxic şi septic. persistenţa plăgilor granulare întise spoliazǎ organismul. in special invazia microbianǎ şi toxemicǎ. In cazul bolnavilor arşi care nu au beneficiat de un tratament corect şi precoce.ileus si hemoragie  tromboembolice  insuficientǎ renalǎ acutǎ care poate fi reversibilǎ Pot sǎ aparǎ complicaţii prin greşeli de tratament:  edem pulmonar acut prin supraâncarcare lichidianǎ  sindrom hemoragic Starea bolnavului poate evolua favorabil încât la sfârsitul acestui stadium bolnavul are vindecate leziunile de gradul I si II. Pentru arsurile severe existǎ o perioadǎ criticǎ determinatǎ de complicaţiile care pot surveni. epuizându-i rezervele biologice se instaleazǎ astfel tabloul clinic al şocului cronic.primele douǎ luni (intre zilele 22 si 66) este perioada catabolicǎ . Un organism aflat în aceastǎ situatie biologicǎ precarǎ este decompensat ireversibil la agresiuni minore datoritǎ absenţei rezervelor funcţionale în toate sistemele şi organele. Evoluţia arsurii este în funcţie şi de locul unde se produc :  arsurile din regiunea perinealǎ datoritǎ faptului cǎ se pot infecta uşor şi sunt greu de tratat .anabolicǎ a epitelizǎrii sau acoperirii chirurgicale in care şansele de vindecare cresc.

In schimb. Pierderile de suprafaţǎ rezultate prin ardere sau infecţii ulterioare. ingreuneazǎ respiraţia şi oxigenarea sângelui Grave sunt şi arsurile din regiunea gâtului care pot sǎ intereseze şi traheea. pe langǎ faptul cǎ este foarte incomod. mutilante sau invalidante ce pot rezulta. Complicaţiile depind de gravitatea arsurilor şi pot fi generale sau locale : 23 . dacǎ accidentul s- a produs într-un spaţiu închis şi bolnavul a inhalat fumul şi gazele produse în timpul incendiului. se pot vindeca uşor şi fǎrǎ cicatrici grave. Complicaţii cele mai frecvente complicaţii sunt:  infecţia  nefrita acutǎ  bronhopneumonia  embolia pulmonarǎ  hemoragia digestivǎ  escarele  intoxicaţia centrilor cerebrali  contuzii  pierderea conştienţei  paralizii Toate aceste complicaţii explicǎ bolnavul netratat chiar şi cu arsuri nu prea întinse (20-30%) poate fi pierdut.Nu trebuie neglijat faptul cǎ.Probleme foarte serioase pun şi arsurile din regiunea nasului. Deasemenea se pot produce complicaţii pulmonare.  arsurile din regiunea spatelui obligǎ bolnavul sǎ stea numai în decubit ventral ceea ce. el poate muri asfixiat cu monoxid de de carbon chiar înainte de a i se da primul ajutor. regiunea orbitalǎ sau cele din zonele în care oasele se aflǎ imediat sub piele (fata anterioarǎ a gambei unde osul rǎmâne descoperit şi se poate necroza). arsurile de gradul II şi III care nu intereseazǎ aceste zone. întunecǎ adeseori prognosticul anatomofuncţional al celor cu arsuri. ca şi cicatricele deformante.

cum ar fi:  septicemia  bronhopneumonie  infecţie urinarǎ  complicaţii digestive. mai rar : hemoragii. In funcţie de mǎrimea suprafeţei şi de profunzimea arsurii se poate calcula prognosticul vital al bolnavului .P. La arşii incorect ingrijiti pot sa apara escare de decubit si in regiuni neatinse de arsura care umbresc si mai mult prognosticul. din cauza unei intoxicaţii masive a organismului cu substanţe toxice resorbite din regiunea arsǎ. Se datoreazǎ leziunilor. hemoragia digestivǎ.indexulo de prognostic (I.1) Complicaţiile generale variazǎ în raport cu perioada evolutivǎ. Nefrita acutǎ. în general difuze.în perioada primelor trei zile pot apǎrea :  şocul irezistibil  oligoanurie  edem pulmonar  acidoza  coagularea intravascularǎ diseminatǎ Perioada primelor trei sǎptǎmâni apar aceleaşi complicaţii ca şi în perioada catabolicǎ-anabolicǎ (stadium III).) . Arsurile care depǎsesc 30% din suprafaţa corpului au prognosticul rezervat. Prognosticul depinde de gravitatea şi evoluţia leziunii locale. embolia pulmonarǎ. ulcere de stress  tromboembolie  complicaţii urinare  complicaţii hepatice  complicaţii neuropsihice 2) Complicaţii locale sunt reprezentate de sechele funcţionale şi cicatriciale de amploare variabilǎ. de apariţia sau nu a complicaţiilor şi de corectitudinea tratamentului. bronhopneumonia.

P. tare organice (diabet. necesitǎ tratament general energetic alǎturi de tratament local corect.Indexul prognostic elaborate este o valoare matematicǎ care apreciazǎ viitorul evoluţiei şi care se poate calcula prin înmulţirea procentelor de suprafaţǎ corporalǎ arsǎ cu gradul de profunzime.P. (numai la adulţii tineri sǎnǎtoşi):  pânǎ la I.P. Exemplu : un ars cu 25% arsuri de gradul II are un I. sex.arsurile obişnuite  la I.arsurile au risc vital.toate cazurile sunt letale.P.  20% arsuri de gradul IV = 20 x 4 = 80 I. pentru cǎ la ei stările de 25 . între 160-250 . insuficienţa hepaticǎ. peste 60 . = 40 .P. deoarece apar fenomene de şoc.P. trebuie sǎ beneficieze de o asistentǎ medicalǎ imediatǎ şi completǎ pentru a preântâmpina constituirea şocului. organelor genitale şi conteazǎ foarte mult calitatea şi promptitudinea tratamentului aplicat.letalitatea creşte  la I.P.P. Valoarea generalǎ a I. localizarea sunt mai grave arsurile capului. insuficienţa cardiacǎ).P.cazurile de deces sunt frecvente  la I. arterita. In aprecierea gravitǎţii arsurilor se ţine seama şi de vârstǎ. la aceste categorii de arsuri evuluţiile complicaţiilor sunt frecvente  la I. Se considerǎ ca orice arsurǎ de gradul II sau de gradul III care depăşeşte 15% din suprafaţa corpului adultului şi 5% din suprafaţa corpului copilului. gâtului. peste 350 . 1) Indicele de prognostic FRANK se calculeazǎ înmulţind suprafaţa arsǎ cu gradul de profunzime :  20% arsuri de gradul II = 20 x 2 = 40 I. este 180.Pe loturi statistice mari au fost determinate limite valorice ale I.Foarte grave sunt arsurile la copii.P.supravieţuirea este foarte rarǎ  la I. între 100-140 . echilibrul fizic si psihic al bolnavului.P.cu tratament local corect arsura evolueazǎ fǎrǎ determinări generale şi fǎrǎ complicaţii . de 50.P.  20% arsuri de gradul III = 20 x 3 = 60 I. peste 160 .

Algocalmin. 3)Tratamentul medicamentos pentru a pune in repaus scoarţa cerebralǎ se administreazǎ : Morfinǎ. . intre 75-100 .Se vor face bolnavului:  oxigenoterapie  vitaminoterapie  antibiotice  anticoagulante : Heparina . Romergan. vitamine şi săruri minerale  regim hipercaloric. Mialgin.administrate cu grijǎ datoritǎ posibilelor hemoragii gastrice sau pulmonare. In afarǎ de prognosticul vital se mai poate aprecia prognosticul funcţional si estetic. 2) Indicele de prognostic BAUX se calculeazǎ prin adunarea suprafeţei arse cu vârsta accidentatului:  dacǎ I.la aceeaşi cantitate de apǎ fierbinte care s-ar vǎrsa pe un adult. 1)Tratamentul profilactic. copilul suferă o arsura printr-un procent de 10-20 de ori mai mare. monoglucidic sau hiperglucidic sau hipolipidic.Copii fac arsuri pe procente mari de suprafaţǎ . este sub 75 .P.  se face profilaxia antitetanicǎ  se începe profilaxia antipiocianicǎ : ser şi vaccine.posibilitatea de supravieţuire este de 50%  dacǎ I. Tratament Intregul tratament se va desfǎţoarǎ în perfecte condiţii de aseptie. bǎtrânii din cauza constantelor lor biologice defectuoase şi a reactivitatii lor deficitare au o evoluţie foarte grea. la indicaţia medicului.şoc se manifestǎ cu mare violenţǎ şi sunt mai greu de tratat .P.P. 2)Tratamentul igieno-dietetic:  va fi bogat in lichide. hiperproteic.posibilitatea supravieţuirii este cu atât mai mare.moartea este sigurǎ  la I. cu cât cifra e mai micǎ. Diazepam. este peste 100 .

bolnavul va face dializa. iar in cazuri foarte grave.deoarece germenii tegumentului invadeazǎ flictenele al căror conţinut este un excelent mediu de culturǎ dupǎ îndepǎrtarea flictenelor şi a ţesuturilor devitalizate se face o spǎlǎturǎ a pielii prin badijonare cu alcool 70° care are o acţiune triplǎ. de la un cap la altul. gât şi trunchi. devitalizate.Dacǎ plaga nu s-a infectat mai ales in arsurile de gradul II este posibil ca bolnavul sǎ se vindece în perfecte condiţii în 10-14 zile. eventualei insuficienţe renale si hepatice. Furosemid). starea tensiunii. a stării de şoc cronic.Toate arsurile se considerǎ infectate. 27 . Dacǎ plaga nu va ramâne descoperitǎ sau acoperitǎ doar cu fasǎ şi dacǎ victima a ajuns repede la spital existǎ şanse ca plăgile sǎ nu se infecteze. se îndepǎrteazǎ chirurgical flictenele sparte sau nesparte. 4) Tratamentul chirurgical A) Intervenţia operatorie pe masa operatorie se face reanimarea bolnavului prin adaptarea unei perfuzii. este recomandabil sǎ se foloseascǎ comprese foarte mari. La bolnavii arsi cu leziuni profunde şi circulare pe membre. timp in care pansamentul nu va fi schimbat. precum şi tegumentele sau alte ţesuturi necrozate. peste pansament se vor trage fese sterile.precipitǎ proteinele pielii limitând sau oprind procesul exudativ are acţiune anestezicǎ. siacţiune antisepticǎ se estimeazǎ indicele de prognostic si se aplicǎ pansament uscat foarte larg pentru ca sǎ nu se deplaseze in zilele urmǎtoare. la nevoie fixate cu agrafe. apariţia sau reapariţia stării de intoxicaţie septicǎ. se practicǎ de urgentǎ incizii de compresiune care traverseazǎ regiunea de escarǎ profundǎ.Se vor îndepǎrta complet corpii străini din plagǎ.Ulterior. când nici dupǎ tratament diuretic nu se reuşeşte. tratamentul va fi condus in funcţie de : constantele de laborator. la care se adaugǎ la nevoie transfuzare de sânge şi plasmǎ. In cazul în care nu se reuşeşte asigurarea unei diureze orare satisfǎcǎtoare se va administra un diuretic prescris de medic (Manitol. gradul de oxigenare. starea pulsului. depǎsind-o pânǎ în ţesutul sănătos în profunzime.

dar cu respectarea reţelei venoase.acoperirea cu grefe este obligatorie. . trebuie practicatǎ de urgentǎ traheostomia. la care existǎ arsuri ale cǎilor respiratorii. precoce sau secvenţialǎ sunt forme de tratament chirurgical agresiv. Alegerea variantei de tratament se va face dupǎ trecerea a 24 ore. prelucrarea primarǎ se va efectua în cel mai scurt timp.Leziunea propriu-zisǎ este o masurǎ din care se resorb enzime lizozomale. se constituie un edem care determinǎ fenomene ischemice la nivelul lojelor inexistibile. limitând excursiile toracice. timp in care bolnavul va fi reechilibrat biologic.Singura modalitate de a evita complicaţiile de mai sus o reprezintă inciziile de compresiune Principiile de efectuare a inciziilor :  incizia se face în axul segmentului  se practicǎ din ţesutul sănătos pânǎ în tesu  se practicǎ pe linie medianǎ a fiecărei loje interesate In mod curent. detersarea completǎ a escarelor de gradul IV cu grefarea cât mai rapidǎ dupǎ ziua 21 cu autogrefe tehnicile de excizie. endotoxine microbiene de aceea. tot la acest nivel au loc importante pierderi de lichide şi proteine. kinine.Plaga de arsurǎ reprezintă o largǎ cale de acces pentru germenii din exterior. respectiv leziuni de tip garou în cazul arsurilor circulare fenomenul se poate întâlni inclusiv la torace şi abdomen. incizia intereseazǎ epidermul şi dermul numai în arsurile profunde se poate ajunge in planul fascial (fasciotomii). dispnee la bolnavii cu leziuni profunde ale capului. B) Grefarea acest tratament este predominant conservativ cu epitelizare spontanǎ controlatǎ a leziunilor de gradul II şi de gradul III. grefare imediatǎ. Consecutive arsurii imediat subiacentǎ.Astfel apar fenomene de ischemie perifericǎ. Inciziile de compresiune. Prelucrarea primarǎ a leziunilor de arsurǎ : toaleta localǎ este una dintre cele mai importante mǎsuri de stocare. care poate permite supravieţuirea bolnavului. feţei şi gâtului anterior.

permiţând acoperirea nevoilor sale nutriţionale  amelioreazǎ mortalitatea  reduce durata spitalizarii  permite obţinerea unor cicatrici de o mai bunǎ calitate  reduce costurile  indicaţii:  arsurile profunde de gradul IV indiferent de localizare şi suprafaţǎ  arsurile intermediare.Tesutul granular este un ţesut conjunctivo-vascular. fǎrǎ secreţii sau fibrinǎ mijloace de acoperire : 29 . de consistentǎ fermǎ. profunde de gradul III cu precădere in zonele cu valoare funcţionalǎ sporita  contraindicaţii:  instabilitate hemodinamicǎ  anemie cu Hb sub 7g/dl sau Ht sub 25%  hipoproteinemie sub 4g/dl b) grefarea plăgilor granulare reprezintă o variantǎ de tratament chirurgical al arsurilor mai vechi. o plagǎ idealǎ granularǎ pentru grefat (eutroficǎ) trebuie sa fie roşie.grefare precoce constǎ în depǎrtarea escarei şi acoperirea patului viabil rezultat cu autogrefe (cazul ideal) sau substituienţi de piele. infectate. a) excizia . plaga granularǎ este rezultatul evoluţiei naturale a arsurilor de gradul IV sau a celor intermediare profunde. cu granulaţii plane.Inciziile de circumvalare :  sunt practicate pentru arsurile prezentate târziu. dar este o intervenţie care se practicǎ încǎ în ţara noastrǎ şi datoritǎ prezentării tardive la medic a multora dintre pacienţi cu arsuri profunde. lucioase.  avantaje:  reduce riscurile septice prin acoperirea rapidǎ a plăgilor  amelioreazǎ statusul metabolic al pacientului. cu capacitate proliferativǎ format din vase de neoformatie şi numeroşi fibroblaşti. neglijate.

care folosesc culture celulare in vitro  autokeratinocitele de culturǎ Piele artificialǎ formatǎ din derm rezultat prin cultivarea fibroblaştilor pe reţele rezorbabile sintetice sau în geluri de colagen asociate cu epiderm produs prin cultivarea in vitro a keratinocitelor provenite de la pacienţi.  clasice  autogrefele expandate sau nu  izogrefele (homogrefele provenite de la gemeni identici)  moderne. .

asigură tratamentul necesar. endoscopice. având ca scop promovarea sănătății prevenirea îmbolnăvirilor. posedând cunoştinţe tehnice necesare şi având un simţ al responsabilităţii foarte dezvoltat.  percuţia. ţinând cont de nevoile afective.  promovarea igienei spitaliceşti. participă la examinarea bolnavului. Funcţiile ei se concretizează în acordarea acestor îngrijiri competente persoanelor a căror stare o necesită. pentru obţinerea informaţiilor necesare privind starea prezentă de sănătate a pacientului se folosesc metode de investigaţie clasică:  inspecţia. la supraveghere bolnavii pentru examinările radiologice. .CAPITOLUL III ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN PREGĂTIREA PACIENŢILOR CU ARSURI TERMICE PENTRU EXAMENE CLINICE ŞI PARACLINICE GENERALITĂŢI Asistenta medicală este persoana care poate acorda îngrijiri calificate cu devotament. Rolurile asistentei medicale constau în:  rol de îngrijire. ajutorul vindecării şi recuperării.  educarea sanitară a pacienţilor şi persoanelor sănătoase.  palparea. spirituale şi fizice şi în observarea şi comunicarea către ceilalţi membri ai echipei de îngrijire a condiţilor ce exercită un efect important asupra sănătăţii pacientului. Asistenta medicală asigură toate îngrijirile prescrise. . Participarea asistentei medicale la examenul clinic În cadrul examenului general al bolnavului.  ascultaţia.

 să eticheteze imediat şi corect produsul recoltat.  Ascultaţia Se face cu ajutorul stetoscopului biauricular. iar rezulattele obţinute au o mare importanţă în confirmarea diagnosticului clinic.  să pregătească fizic pacientul ( regim alimentar. din a caror interpretare să reiasă informaţii asupra procesului patologic din regiunea explorată. Asistenta medicală trebuie:  să aplice măsuri stricte de asepsie.  să completeze cu atenţie şi în totalitate buletinul de analize.  Palparea Asistenta medicală ajută bolnavul să se dezbrace deoarece palparea prin îmbrăcăminte este lipsită de sens.  Percuţia Prin această metodă se obţin sunete. repaus la pat. Este metoda de investigaţie prin care se percep fenomenele acustice produse în interiorul corpului.  să respecte orarul recoltărilor. Rolul asistentei medicale în recoltarea produselor biologice Produsele biologice sunt recoltate de la pacient şi examinate la laborator.  să pregătească psihic pacientul. aşezare în poziţie corespunzătoare ). inspecţia oferă asistentei medicale cele mai mari posibilităţi de a-şi valorifica cunoştinţele şi spiritul de observaţie. iar când acesta este trimis spre altă unitate să-l ambaleze corect. .  Inspecţia Dintre metodele fizice de examinare.  să trimită imediat produsul recoltat la laborator.Aceste metode sunt practici efectuate de către medic dar nu trebuie să-i fie străine asistentei medicale. De aceea asistenta medicală care lucrează la patul bolnavului trebuie să aibă cunoştinţe teoretice precise şi să execute tehnica cu profesionalism.

Recoltarea sângelui venos: Se face prin puncţie venoasă. bacteriologice. biochimice.  sterile: . Locul puncţiei:  venele de la plica cotului  venele antebraţului  venele de pe faţa dorsală a mâinii  venele subviculare  venele femurale  venele maleolare interne  venele jugulare şi epicraniene. vacutainere. cilindru gradat.  terapeutice:  administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi a perfuziei recoltarea sângelui pentru transfuzie  executarea transfuzie  sângerarea 300-500 ml în EPA. hematologice. scopul puncției.  pregatirea pacientului.  psihică: .se așează pacientul într-o poziție confortabilă  se examinează calitatea venelor . HTA. mănuși. soluții perfuzabile. soluții medicamentoase. Pregatirea materialelor:  de protecţie: . seringi.  alte materiale: garou.ace. pernă pentru susţinerea braţului.se informează pacientul privind tehnica ce urmează a fi efectuată. eprubete.muşama aleză.pentru dezinfecția tegumentului tip I . serologice. tăviță renală.  fizică: . Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acees într-o venă prin intermediul unui ac de puncţie. Scop:  explorator:  recoltarea sângelui pentru examene de laborator. holdere.

 se așează brațul pe perniță în abducție și extensie maximă
 se dezinfectează tegumentul
 se aplică garoul la 7-8 cm deasupra locului puncției
 se recomandă pacientului să strângă pumnul.
Execuția puncției:
 asistenta îmbracă mănuși sterile și se așează vis a vis de bolnav;
 se fixează vena cu policele mâinii stângi la 4-5 cm de locul puncției
exercitând o ușoară compresiune în jos asupra țesuturilor vecine;
 se fixează seringa gradațiile fiind în sus, acul atașat cu bizoul în sus în
mâna dreaptă între police și restul degetelor;
 se pătrunde cu acul traversând ordine tegumentul respectând un unghi de
300 apoi peretele venos-înfingându-se o rezistență elastică până când acul
înaintează în gol.
 se schimbă direcția acului 1-2 cm în lumenul venei
 se controlează pătrunderea acului în venă prin aspirația de sânge
 se continuă tehnica în funcție de scopul puncției;
 se aplică tamponul înbinat în alcool pe locul puncției și se retrage brusc
acul;
 se comprimă locul puncției 1-3 minute, brațul fiind în poziție verticală.
Îngrijirea ulterioară a pacientului:
 se face toaleta locală a pacientului
 se asigură o poziție comodă în pat
 se supraveghează pacientul
Reorganizare:
 se strâng materialele folosite și se aruncă la gunoi conform
regulamentului.
Accidente:
 hematom prin infiltrarea sângelui în țesutul perivenos
 perforarea peretelui opus al venei
 amețeli palore lipotimie

Intervențiile asistentei:
 se retrage acul și se comprimă locul puncției 1-2 minute
 se retrage acul în lumenul venei
 se întrerupe puncția, pacientul se așează în decubit dorsal, se anunță
medicul.
Recoltarea secrețiilor din plagă pentru examen biologic
Recoltarea secrețiilor se realizează de pe suprafața tegumentelor, din plagi
supurate, ulcerații, organe genitale, conjuctivită oculară, leziuni ale cavități
bucale și din conductul auditiv extern.
Scop:
 explorator - depistarea florei microbiene și efecrtuarea antibiogramei
 terapeutic - evacuarea și tratarea colecțiilor purulente
Materiale:
 eprubete, ansă de platină
 2-3 lame de sticlă bine degresate

 seringi şi ace

 ser fiziologic
 alcool, iodat
 pipete Pasteur
 lampă de spirt, chibrituri.
Tehnică:
 se curăţă şi se dezinfectează suprafaţa veziculilor pustulilor, ulceraţiilor

 se sterilizează ansa prin încălzire la roşu şi se aşteaptă să se răcească

 se recoltează o mică porţiune de puroi, de sub crustă sau marginea

ulceraţiilor.
 materialul recoltat se pune pe o lamă de sticlă.

 se efectuează frotiu.

Recoltarea urinei:
Scop:
 explorator  informează asupra stării generale a rinichilor cât și a

întregului organism.
Pregatire materiale:
 urinar sau ploscă,mușama, aleză
 materiale pentru toaleta organelor genitale externe
 vas colector
 eprubetǎ
 lampă de spirt și chibrituri
Pregǎtire pacient:
Psihic:
 se anunță pacientul și se instruiește privind folosirea bazinetului
 să urineze fără defecație
 să verse imediat urină în vasul colector
 să nu urineze în timpul toaletei
Fizic:
 se protejează patul cu mușama și aleză
 se așează bazinetul sub pacient
 se face toaleta organelor genitale externe
 se îndepărtează bazinetul și se înlocuește cu altul curat
Execuție:
Recoltarea urinei pentru examen sumar: din urina obtinută se trimite un
eșantion de 100-150 ml
Recoltarea urinei pentru urocultură – la jumătatea micțiuni: urocultura
stabilește prezența bacteriilor în urină , se recoltează urină de dimineață primul
jet de urină se aruncă (50ml) apoi fără a întrerupe jetul se colectează într-o
eprubetă aproximativ 5 ml se flambeazǎ gura eprubetei înainte și după recoltare
se pune imediat dopul , se etichează și se trimite la laborator.

Recoltarea urinei prin sondaj vezical: se utilizează atunci când recoltarea urinei
la jumătatea micțiunii nu este posibilă și când se dorește să se evite puncția
vezicală.
Se folosesc sonde unidirecționale.
În caz de sondă vezicală permanentă, nu se recoltează urina din punga
colectoare, ci numai prin puncție în porțiunea proximală a sondei după o
dezinfecție atentă.
Recoltarea urinei prin puncție vezicală: se face numai în caz de vezică plină
când nu se poate recolta urina la jumătatea micțiunii sau prin sondaj vezical.
Tehnica este executată de medic.
Îngrijirea ulterioară a pacientului:
 este ajutat să se îmbrace
 este așezat în poziție comodă
 se aerisește salonul.
Reorganizarea locului de muncă.
Se strâng materialele folosite și se aruncă la gunoi conform regulamentului.

Rolul asistentei medicale în pregătirea explorărilor funcţionale
Asistenta medicală va pregăti psihic bolnavul explicândui că aceste examinări
nu-i fac rău şi sunt importante pentru confirmarea diagnosticului, pentru
instituirea unui tratament adecvat. Ea îi v-a explica în ce constă fiecare examen,
că va trebui să stea liniştit şi să colaboreze cu medicul în timpul desfășurării lor.
Îl va însoţi la sala unde au loc, îl va ajuta să se dezbrace şi să adopte poziţia
corectă (cerută de medic). La sfârşit îl va ajuta să se îmbrace şi să se întoarcă la
salon.

Pregătirea pacientului pentru explorarea radiologică a aparatului renal.
Această explorare este deosebit de importantă pentru stabilirea diagnosticului
îmbolnăvirilor.

ajutând ameliorarea rezultatelor obținute. medicale sau chirurgicale.De asemenea ea este un mijloc de evaluare a metodelor de tratament utilizate.  materiale necesar pentrau a efectua clisma evacuatorie Pregǎtire psihică a pacientului:  se anunță pacientul și i se aplică importanța tehnici pentru stabilirea diagnosticului.  i se explică pacientului modul de desfășurare a tehnici și regimul alimentar necesar pentru reușita acesteia. Aceastǎ explorare se realizeazǎ fǎ rǎ substanţǎ de contrast. pacientul v-a consuma un regim fără alimente ce conțin celuloză  în ziua precedentă examenului pacientul v-a urma un regim hidric (supe. limonadă. cavităților pielocaliccale ale acestora. Pregătirea medicamentoasă:  cu două zile înainte se administrează cărbune animal și triferment 2tb/x3zi  în seara precedentă se administrează 2 linguri ulei de ricin  în dimineața examinării se efectuează clismă evacuatorie cu apă caldă . Pregătirea materialelor necesare:  cǎrbune animal. ceai)  în seara precedentă pacientul v-a primi o cană cu ceai și pâine prăjită  înaintea examenului pacientul nu v-a mânca și nu v-a consuma lichide. Pregătirea alimentară a pacientului:  cu 2-3 zile înaintea examinării. Scop: Evidențierea conturului rinichilor. precum și ale căilor urinare.  ulei de ricin.

Scop: Studierea morfologică și funcționalității plămânilor. Pregǎtirea psihică a pacientului:  se explică pacientului condițiile în care se va desfășura examinarea (semiobscuritate)  pacientul va fi condus în serviciul de radiologie  se explică pacientului cum trebuie să se comporte în timpul examinării Pregătirea fizică:  se dezbracă pacientul în regiunea toracică. o clismă cu apă caldă Participarea la examen:  pacientul este condus in serviciul de radiologie  este ajutat să se dezbrace și așezat în decubit dorsal pe masa de radiologie Ingrijirea ulterioară:  după efectuarea radiografiei. se prinde părul  se așează pacientul în ortostatism cu mâinile pe șolduri și coatele aduse înainte cu pieptul apropiat de ecran Îngrijirea pacientului după radiografie: . pacientul este ajutat să se îmbrace și să se întoarcă în solar unde va fi așezat comod în pat  se notează examenul în F.  în dimineața zilei examinării. a modificărilor de volum și formă ale inimii. Pregătirea pacientului pentru examinarea radiologică a organelor toracice. se îndepărtează obiectele radioopace.O. pentru stabilirea diagnosticului. se efectuează.

comod.O. nemișcat Montarea electrozilor:  Pe membre:  membru superior drept-roșu  membru superior stâng-galben  membru inferior drept-verde  membru inferior stâng-negru  Precordial:  V1 spațiu 4 intercostal partea dreaptă a sternului-roșu  V2 spațiu 4 intercostal marginea stângă a sternului-galben  V3 la mijlocul liniei dintre V2 și V4-verde  V4 spațiu 5 intercostal pe linia medioclaviculară-maro  V5 spațiu 5 intercostal pe linia anterioară oxilară-negru .  pacientul va fi ajutat să se îmbrace. Pregătirea pacientului pentru E. Înregistrarea grafică a rezultatei fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.K.G. și va fi condus la pat  se notează examenul în F. Scop:  Studierea activității cardiace. Pregătirea psihică a pacientului:  se explică pacientului tehnica ce urmează a fi efectuată  se explică faptul că va trebui să stea nemișcat  se asigură un repaus fizic și psihic de 10-15 minute Pregătirea fizică a pacientului:  temperatura camerei va fi de 20-210 C  se dezbracă regiunea toracică anterioară  se așează pacientul în decubit dorsal. relaxat.

TGP.000u. ureesanguină. fortral pentru combaterea durerilor și evitarea șocului. hematocrit. TGO.A. hemogramă. glicemie. CAPITOLUL IV ÎNGRIJIRILE GENERALE ȘI SPECIFICE ACORDATE BOLNAVULUI CU ARSURI TERMICE Primele îngrijiri acordate imediat după producerea arsurii au caracter de urgență. Suprafețele de tegument nears se spală cu săpun. Se face profilaxie antitetanică prin administrare de A. Bolnavul este așezat pe masa de operație și i se administrează O2 se puncționează vena cea mai mică și mai distală și se recoltează probe de sânge.v. Bolnavul este apoi învelit într-un cerșaf steril și transportat la spital. Pregătirea bolnavului pentru toaleta locală și primară: bolnavul va fi dezbrăcat (sub analgezic) și va fi înbăiat (de preferat în cadă). . de rapiditatea și calitatea lor depizând de multe ori viața bolnavului. deaorece plăgile prin arsuri sunt foarte susceptibile să facă infecție tetanică.P.5 ml și ser antitetanic 3.. După sustragerea bolnavului de sub acțiunea agentului cauzal i se administrează imediat o fiolă de calmant: mialgin. grup sanguin. 0. atropină i. Rh. la bolnavul culcat. Îngrijirea bolnavilor în spital Combaterea durerii: dacă nu s-au administrat sedative sau dacă acestea mai sunt necesare vor fi administrate mialgin sau fortral. imediat după baie bolnavul este învelit într-un cerșaf steril și este transportat în sala de operații aseptice unde întreg tratamentul se face în perfecte condiții de asepsie.T.

peste pansament se trag cu atenție feși sterile.Fața nu se pansează.Dacă se observă semne de infecție locală pansamentul se face cu soluții antiseptice-cloramiră 4 % sau 1 % după ce s-a luat secreție pentru antibiogramă. După acesta medicul execută toaleta chirurgicală. se face apoi anestezie generală i. După îndepărtare flictenelor sau a sfacelelor se face o badijonare cu alcool de 70-900. Toaletă primară: se spală suprafața arsă cu ser fiziologic sau apă sterilă și soluție sterilă de săpun până la îndepărtarea completă a copilor străini de pe plagă. îndepărtează flictenele sparte sau nesparte și conținutul lor precum și tegumentul sau restul țesuturilor arse. Dacă se procedează în condițiile arătate există mari șanse ca plagile să nu se infecteze. se instalează totuși sonda vezicală (a demure) pentru urmǎrirea diurezei orare. iomogramă serică. depășind pe zone nearse circa 10 cm.P. ferit de infecții de vecinătate. Îngrijiri generale şi supravegherea bolnavului Temperatura încăperii trebuie să fie în jur de 24 0C și eventual să existe surse care să mărească la nevoie temperatura locală. peste 15 deși fără risc vital. prin tubul montajului de perfuzie cu un babituric sau ketalar. Salonul în care este amplasat . Bolnavii sunt transportați în salon rezervat.R. unde asistenta urmărește starea bolnavului până la trezire și în continuare.P. la indicația medicului asistenta instalează o perfuzie de glucoză 5 %.v. este recomandabil ca și regiunile perineale să nu se panseze. Aplicarea pansamentului: Inainte de a pansa se apreciază gradul de profunzime și întinderea și se estimează I. Instalarea sondei vezicale (à demeure) La bolnavi la care se estimează I. După recoltarea probelor de laborator.A. uscat. Se aplică pansament steril.

bolnavul trebuie să aibă cât mai puține paturi. oxigenul se administrează cu intermitență (după 20 de minute de administrare se face o pungă de 10 min.  frecvența.  ritmul. Patul bolnavului trebuie să fie confortabil și va fi pregătit cu un cearșaf steril.  creion de culoare verde. Materiale necesare:  ceas cu secundar.  foaie de temperatură. Intervenţiile asistentei:  se aşează pacientul în decubit dorsal.O. Arsul cu risc vital este instalat în pat cu perfuzie intravenoasă din sala de operație și cu sondă vezicală à demeure.  amplitudinea mișcărilor respiratorii. La 30 de minute). Asistenta medicală supraveghează funcțiile vitale cu multă atenție. bolnavul aflându-se în perioada șocului combustibional. Măsurarea respirației Evaluarea funcției respiratorii constitue un indiciu al evoluției bolii. fără a aplica tehnica ce urmează a fi efectuată  se plasează mâna cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui  se numără inspiraţiile timp de 1 minut  se consemnează valorile în F. În cazul bolnavilor enfizematoși. Printr-o sondă nasofaringiană în ritm de 4 L/min. Elemente de apreciat:  tipul repirației. al apariției unor complicații și al prognosticului. peste care se pune mușama și aleză tot sterile. .  aprecierea celorlalte elemente se face prin simpla observarea mișcărilor respiratorii.

femurală. pedioasă.artera radială.  amplitudinea. Materiale necesare:  ceas cu secundar  F. Locuri de măsurat: orice arteră accesibilă palpării și care poate fi comprimată pe un plan osos: . humerală.  frecvența. Măsurarea tensiunii arteriale: Scop:  evaluarea funcției cardio-vasculare Elemente de apreciat:  tensiunea arterială sistolică ( maximă ) – forța de contracție a inimi . tibiolă.  Pix de culoare roșie Intervențiile asistentei:  pregătește psihic pacientul  asigură repaus fizic și psihic 10-15 minute  reperează artera  fixează degetele palpatoare pe traiectul arterei  exercită o presiune asupra peretului arterial cu vârful degetelor  numără pulsațiile timp de 1 minut  notează valorile obținute în F.  ritmicitatea. carotică.O. temporală.O.  Valori normale 60-80 pulsați/minut.  Valori normale 16-18 respirații/minut Măsurarea pulsului: Scop:  evaluarea funcției cardio-vasculare Elemente de apreciat:  celeritatea.

vagin Materiale necesare: .  se dezinfectează olivele și membrana stetoscopului cu alcool . Intervențiile asistentei:  pregătește psihic pacientul  asigură repaus fizic și psihic timp de 15 minute  se aplică manșetă pneumatică pe brațul pacientului sprijinit și în extensie  se fixează membrana stetoscopului pe artera humerală sub marginea inferioară a manșetei  se introduc olivele stetoscopului în urechi  se pompează aer în manșeta pneumatică cu para de cauciuc până la dispariția zgomotelor  se decomprimă progresiv manșeta prin deschiderea supapei și se ascultă cu atenție pentru a repera primul zgomot arterial-sistola  se continuă decomprimarea și zgomotele devin tot mai puternice.O. plica inghinală. se reține ultimul zgomot – diostolică  se notează valorile obținute în F. alcool  pix roșu  F. cavitatea bucală.O.  Valori normale 110/75-140/95 mmHg Măsurarea temperaturii Scop:  evaluarea funcției de termoreglare și termogeneză  Locuri de măsurat: axilă.  tensiunea arterială diostolică ( minimă ) – rezistența determinată de elasticitatea și calibrul vaselor Materiale necesare:  aparat pentru măsurarea tensiunii  stetoscop biauricular  tampon de vată. rect.

Materiale necesare:  se pregătesc recipiente gradate cu gât larg spălate și clătite cu apă distilată și acoperite  vasul va avea o capacitate de 2-4l . se spală termometrul. alcool  lubrifiant  ceas  pix albastru Intervențiile asistentei:  pregătirea materialelor lângă pacient  pregătirea psihică a pacientului  se scoate termometrul din recipientul cu soluție dezinfectantă.  termometru maximal  tampoane de vată. se sterge.O.  Valorle normale 370C Măsurarea diurezei Reprezintă colectarea urinei pe 24 ore. se scutură și se introduce în soluție cloramică 1 %  se notează valoarea în F. se scutură  se așează pacientul în decubit dorsal sau șezând  se ridică brațul pacientului  se șterge axila prin tamponare cu un prosop  se așează termometrul cu rezervorul de mercur în centrul axilei paralel cu toracele  se apropie brațul de trunchi cu antebrațul flectat pe suprafața anterioară a toracelui  dacă este nevoie asistenta v-a menține pacientul în această poziție  termometrul se menține timp de 10 minute  se citește gradația.

Prima emisie de urină se aruncă apoi începe colectare pe 24 ore păstrându-se și ultima emisie de urină. Reechilibrarea bolnavului ars se face cu lichide de substituție prin transfuzii cu plasmă sau soluții cristoloide. Astfel asistenta trebuie:  să respecte medicamentul prescris de medic  să verifice calitatea medicamentului  să respecte calea de administrare prescrisă de medic  să respecte dozele prescrise și orarul  supraveghează pacientul și observă efectele secundare ale medicamentului  respectă normele de asepsie. aminoacizi sau plasmă.Colectarea începe dimineața la o anumită oră și se termină a doua zi la aceiași oră să educă pacientul privind modul de colectare a urinei.In cazuri grave când nu se reușește nici după tratament bolnavul va fi pregătit pentru dializă.In cazul în care nu se reușește asigurarea unei diureze orare satisfăcătoare după introducerea sondei vezicale se va administra diureticul prescris de medic (manitol.oleculare. igienă pentru a preveni infecțiile nosocomide. Rechilibrarea hidroelectrică Asistenta medicală va administra prin perfuzie cantitatea de lichide care este calculată de către medic în funcție de greutatea bolnavului și suprafața arsă. Se administrează sânge total chiar de la început deoarece bolnavii cu arsuri sunt anemici și prin arsuri se distrug un număr mare de globule roșii. Asigurarea medicației Asistenta medicală pregătește și administrează medicamentele prescrise de medic trebuind să respecte unele reguli care pot avea efecte nedorite asupra pacientului.Restabilirea masei sanguine se impune de urgență și se face cu soluții macro. furosemid). Medicamentele prescrise de medic pentru pacientul cu arsuri sunt: .

nu se alimentează bolnavul pe gură. mucoasele vor fi îngrijite atent o atenție deosebită se va acorda regiunii perianale și organelor genitale unghiile vor fi tăiate scurt. eventual se vor fixa membrele superioare pentru a se evita scoaterea pansamentelor pansamentul se supraveghează zilnic de mai multe ori să nu se deplaseze sau să nu împiedice circulația sângelui schimbarea pansamentelor se va face cât mai rar pentru a proteja țesuturile nou formate . Alimentația bolnavului regimul alimentar va fi în raport cu starea generală a bolnavului ars bolnavul ars va fi alimentat pasiv în cazul în care are arsuri ale mâinilor cu limitarea mișcărilor setea se combate prin umezirea buzelor cu apă și ingerarea unor cantități mici de lichide imediat ce i se va permite bolnavului să ingere lichide. vitamine și săruri minerale după restabilirea diurezei se v-a relua alimentația printr-un regim hipercoloric. De asemenea nu se hidratează. Este interzisă la arși cu risc vital orice administrare per orală. B6  tonicocardiace  antibiotice  antialgice.  anticoagulante  heparina  vitamine  C. iar cantitatea de lichide introdusă pareneral va scade regimul va fi bogat în lichide. Pentru copii se vor folosi mănuși sau manșoane. B1. B2. normoglucidic sau hiperglucidic și hipolipidic. hiperproteic. se vor administra sucuri de fructe. Îngrijiri locale și toaleta bolnavului: igiena individuală va fi riguros păstrată regiunile indemne ale suprafeței corpului se vor spăla zilnic.

seara nu se va mai mânca și se va efectua clismǎ evacuatorie .suţinere psihicǎ în intervenţiile mutilante .se va observa existenţa foliculitei. ex amen urinǎ. bolnavul va executa sub controlul asistentei mișcări active în articulațiile membrului ars mișcările articulațiile pansate se vor face cu ocazia schimbării pansamentelor PREGĂTIREA PREOPERATORIE A) PREGATIREA GENERALĂ : . EKG. TS.alimentaţia în ziua precedentă va fi uşor digerabilă . gr sânge. Rh. în cancere .tratarea eventualelor infecţii cu antibiotice cf antibiogramei cu mai multe zile inainte de intervenţie și continuând și după aceasta . glicemie uree. fibrinogen B)PREGATIREA SPECIALᾸ: . temperatura a scăzut sub 380. dacă la nivelul plăgilor sunt lambouri de piele sau sfocele de țesuturi acestea vor fi îndepărtate de medic Prevenirea sechelelor: de îndată ce starea generală a bolnavului s-a ameliorat. timp Quick.baie generala în preziua intervenţiei dacǎ starea bolnavei permite .dezlipirea pansamentelor se face cu grijă pentru a nu provoca sângerări se pot introduce regiunile arse în băi cu soluție de permanganat de potasiu dacă suprafața arsă este mai întinsă se utilizează baia după baie se aplică din nou pansament steril flictenele se deschid cirurgical. TC.raderea și dezinfectarea zonei +pansarea înainte de intervenţie . a intertrigo .investigaţii obligatorii: HLG.în funcţie de vârsta se mai poate solicita de către medic: colesterol.cobaltoterapie pentru combaterea diseminării bolii. ex secrreţiei vaginale .bilanţul stării de sănătate . timp Howel. eczemelor.corectarea anemiei (cauza pt soc și tromboze) .

să aibă o bună circulaţie periferică .daca va creste frecvența și va scădea volumul circulant în primele ore după intervenţie.pacientul să își menţină funcţia cardio-circulatorie la un nivel corespunzator.Asistenta medicală va urmări: 1) FACIESUL:. pulsul. rujul .prezența zgomotelor respiratorii indică o obstrucţie .se va face spalatura vaginalǎ și se va monta sonda vezicalǎ SUPRAVEGHEREA POSTOPERATORIE OBIECTIVE -pacientul: .normal. pentru ca din a treia zi sǎ revină la normal -febra după ziua a treia indicǎ o infecţie 3) RESPIRATIA :. se va îndepărta lacul de unghii.să fie capabil să accepte noua imagine corporală .în dimineaţa intervenţiei se vor măsura. temp. exerciţiile respiratorii previn instalarea complicaţiilor respiratorii 4) PULSUL :.paloarea exagerata indica hemoragie intema. sǎ i se asigure o ventilaţie normalǎ pentru prevenirea complicaţiilor pulmonare . dupǎ care..mobilizarea precoce. este semn de hemoragie sau colaps .să elimine normal . a doua zi creste la 380C. tusea asistată.prezența tahipneei indică complicaţii pulmonare .sa aibă o respiraţie normalǎ.să îşi menţină în limite optime balanţa hidro-electrolitică .cianoza indică asfixie -buzele uscate indică deshidratare 2) TEMPERATURA:. după anestezie este amplă și rară. devine uşor accelerată apoi din cauza durerii şi anxietii -revine la normal în 2-3 zile . prabusirea circulatiei . tapotajul toracic. TA.normal este uşor scăzută după operație.

deoarece în intervenţiile pe micul bazin riscul tromboembolic este mai mare .primul semn emiterea de gaze. o hiperestezie superficială moderată şi durere . la indicaţia medicului se adminitreazǎ Miostin 8) RESTABILIREA TRANZITULUI: .balonarea se combate prin mobilizarea precoce și stimularea peristaltismului -la nevoie se va aplica tubul de gaze care nu se va menţine mai mult de 2 ore.infecţia urinară determinată de sondaj se previne prin respectarea condiţiilor de asepsie și antisepsie. prin aplicarea unui unguent cu antibiotice în jurul meatului urinar 7) STAREA ABDOMINALA: .se va supraveghea de asemenea aspectul venelor membrelor inferioare 5) TENSIUNEA ARTERIALA : . tegumente 6) DIUREZA :.la pacientul cu sondǎ se verificǎ permeabilitatea acesteia.prima micțiune apare după ~6 ore de la intervenţie . caz în care se anunţǎ medicul și se sondează bolnavul .este în directǎ corelaţie cu pulsul .retenția se evidenţiază prin absența micțiunii și apariţia globului vezical. după care se suspendă 2 ore.după 2-3 zile apare primul scaun. timp în care circulaţia la nivelul rectului se reface. unghii.. iar după îndepǎrtarea ei se verifică golirea vezicii la 4 ore .bolnavul prezintă în primele zile după operaţie: o uşoara stare de tensiune a peretelui abdominal. după perioada de pareză intestinală postoperatorie . apoi se reintroduce.se va observa culoarea extremităţilor: buze. după care alimentaţia poate fi mai consistentă și abundentă 9) COMBATEREA DURERII: .retenția urinară se poate instala de la început datorită dezechilibrului vagosimpatici sau mai tarziu (secundar) după îndepǎrtarea sondei .daca aceste apar în zilele următoare/trebuie să se facă corelaţia cu valorile temperaturii.

limonadă.se previn prin exerciţii respiratorii.se va face prudent . barbiturice la indicaţia medicului 10) SUPRAVEGHEREA PANSAMENTELOR : .la nevoie se va aşeza bolnava semişezând 2) COMPLICAȚIILE TROMBOEMBOLICE : .trebuie sa fie cât mai precoce. apă.la nivelul tuburilor de dren se urmăreşte permeabilitatea și cantitatea eliminată 11) RELUAREA ALIMENTAŢIEI : . carne fiartă . favorizează apariţia insomniei și determină incomfort .tuse asistată.se previn prin depistarea precoce.începe la ieşirea din salǎ .după apariţia scaunului: brânză de vaci.după încetarea vărsaturilor se vor administra lichide: ceai.în continuare alimentaţia va fi completă.vârsta înaintată sau intervenţia dificilă nu constituie o contraindicație PREVENIREA COMPLICAŢIILOR POSTOPERATORII l) COMPLICAȚIILE PULMONARE : . iar la nevoie cu anticoagulante 3) INFECȚIA: .durerea determină creşterea anxietații. masaj uşor.bolnavul va fi ajutat să se ridice din pat a doua zi.pentru calmare se asigură minim 8-10 ore de somn și se administrează anal getice. zeamă de compot. iaurt. progresiv. întrucat scade incidenţa trombozelor și escarelor precum și creşterea amplitudinii respiratorii . ascendent. până când capătă încredere în forţele proprii . tranchilizante.. vitaminizantă 12) MOBILIZAREA : . în total 300 ml . iar în următoarele zile să nu se umezească . variată. tapotaj .în ziua II: supă strecurată=lichide dulci 1000 ml total .se urmăreşte imediat după intervenţie să nu sângereze.

obiective realizate . caz în care se trece la reformularea obiectivelor și adaptarea la resursele fizice ale pacientului. a obiectivelor propuse și realizate: .se previne prin respectarea măsurilor de asepsie și antisepsie .Externarea bolnavului este un prilej de reflecţie pentru asistenta medicală care va face un bilanţ al îngrijirilor acordate. .tratament cu antibiotice la recomandarea medicului ETAPA V: EVALUAREA REZULTATELOR ÎNGRIJIRILOR APLICATE .obiective nerealizate . precum și la planificarea adecvată a manifestărilor de dependență prezente.manifestǎri de dependență care se menţin sau nou apǎrute.pacient satisfăcut . pacient nesatisfǎcut..manifestări de dependență absente sau ameliorate .

Se internează la o oră de la accident.01. Vârsta : 25 ani Sex: F Religie : ortodoxă Naţionalitate : română Profesie : studentă la Facultatea de Matematică Persoane care pot fi anunţate : părinţii. cu arsură la nivelul feţei şi a gâtului pentru tratament de specialitate. MOTIVELE INTERNĂRII Arsură de gradul II. număr 28. Prenume : G. prin flacără în regiunea feţei şi a gâtului.CAPITOLUL V PREZENTAREA CELOR III CAZURI PREZENTAREA CAZULUI I 1)CULEGEREA DATELOR (INTERVIU) Nume : S. Adresă : strada Neculai Gane.2011 este victima unui accident casica. . Iaşi. ISTORICUL BOLII Pacienta relatează că în ziua de 27. 5%.

normakinetic Aparat digestiv : abdomen suplu. preauricular. submandibular.65 cm Respiraţie : 18/minut Tensiune arterială : 120/70 mm col Hg Alte probleme de sănătate : simple răceli Intervenţii chirurgicale : nu Tratament în curs : nu urmează Alergii cunoscute : nu prezintă. edem postcombustional la faţă Fanere : părul de pe faţă ars . ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE Mama : aparent sănătoasă Tata : aparent sănătos. retroauricular Ţesut conjunctiv : nu interesează dermul. Aparat respirator : insuficienţă respiratorie Aparat uro-genital : normal reprezentat Sistem nervos : agitaţie psihomotorie Sistem endocrin: normal Sistem exocrin : scade secreţia salivară .se va regenera Sistem ganglionar : superficial facial . mobil cu mişsările respiratorii Aparat cardio-vascular : arie precordială normal conformată . arsură de gradul II Sistem muscular : normaton. 6) SIMPTOMATOLOGIA OBIECTIVĂ ÎN CURS Facies : flictene cu conţinut sero-citrin Tegumente şi mucoase : flictene la faţă şi gât. normatrof.ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE ŞI PATOLOGICE Greutate : 5 5 kg Înălţime : 1.

.alimentaţie pasivă . - normal 4.imobilizată la pat . A-şi menţine . A dormi şi a se . Nevoile fundamentale ale bolnavului după modelul conceptual al Virgin iei Henderson Nr. Nevoi Manifestări de Manifestări de Sursa de Crt. A fi curat şi a-şi .este dependentă .arsura tehnicilor de .imobilizată la pat de pericolele executarea .insomnie durere odihni anxietate stare de nelinişte 6. . A respira . A elimina .micţiuni şi tranzit .5°C corpului în limite normale 8.proces infecţios temperatura 39. fundamentale independenţă dependenţă dificultate 1. A se mişca şi a .arsura fetei mânca 3.obstrucţia căilor respiratorii superioare datorată arsurii 2.polipnee . A evita .se poate îmbrăca . A bea şi a. A se îmbrăca şi . - a se dezbrăca singură 7.febră moderată .durere datorită avea o bună arsurii postură 5.se poate îngriji proteja singură tegumentele 9.

A se realiza . la violente conditii optime administrez nivelul feţei şi la nivelul in salon 24oC. A se recrea .fǎrǎ apoi Piafen zgomot. .imobilizată la pat religia la acţiuni religioase 12.nu poate participa . .aer Mialgin1 gâtului arsurilor curat.imobilizată la pat 13. îngrijire 10. la . în intensitate ´. fǎrǎ fiolă -durerile scad curenţi de aer intravenos. este tăcută. nivelul de cât mai multe educaţie s detalii privind tratamentul şi recuperarea sănătătii PLAN DE ÎNGRIJIRE . 5 %. descurajare psihică interiorizată durere 11. arsură de cauzat de durerilor repaus la pat indicaţia gradul dureri -am asigurat medicului: II.v.bine 1 fiolă i.apatie . A comunica .I Probleme Obiective Interventii Intervenţii Evaluare autonome delegate -Disconfort . luminat -am educat . A-şi practica .pacienta doreşte . A învăţa .boala 14. calmarea -am asigurat .

respiraţia exercitii at de manifestată respiratorii hidrocortiz prin -urmǎresc on si dificultate in respiratia si o oxigen pe respiraţie şi notez în foaia de mascǎ.23 R/minut -Jenă oculară . pacienta sǎ adopte poziţii antalgice- .microclimat în medicului efectuează cu respiratorii poziţia bolnavei salon administrez mai multă superioare să fie semişezând -am invǎţat 200 mg uşurinţă datorită pentru a-i uşura pacienta sǎ facǎ hemisuccin 20 R/minut arsurilor.pacienta să aibă . consult -pregătesc şi -in urma jena ocularǎ oftalmologie însoţesc tratamentul diminuează pacientul la uiprescris secţia de de medicul oftalmologie specialist administrez Optryl 2 picături / zi -Perturbarea . la pacientul odihnei un somn indicaţia doarme linistit manifestată cantitativ şi administrez prin calitativ Diazepam 1 . la -Obstuţtia revină la valorile condiţii de indicaţia -respiraţia se căilor normale . respiraţia să -am asigurat . 4 polipnee observaţie litri /minut .

90 C manifestat corpului în limite sǎ schimbe şi prin febră normale lenjeria de câte antiinflamat 39. la -pacienta nu o stare de bine fizic şi psihic indicaţia mai este .m.50 C ori este nevoie orii: -am menţinut Ampicilinǎ tegumentele 500 mg la 6 intacte şi curate ore i. -am aplicat Aspirinǎ comprese reci pe 3 tab/zi oral frunte Aminofeno -am mǎsurat zǎ2 sup/zi temperatura -am încǎlzit pacienta cu pǎturi la apariţia frisoanelor -am educat pacienta sǎ consume fructe -am calculat bilanţul ingesto- excreta Anxietate -pacienta sǎ aibǎ -am pregǎtit .insomnie satisfăcător tabletă seara Alterarea -pacienta să-şi -am aerisit -am pacienta este echilibrului păstreze salonul -am administrat afebrilǎ termic temperatura educat pacienta antitermice T/36.

Risc de Pacienta sǎ fie -am notat zilnic -am -pacienta este deshidratare echilibratǎ hidro.A. are spitalizǎrii -am asigurat un administrez toate climat de linişte anxiolitic : cunoştinţele şi securitate Xanax 1 despre boalǎ -am încurajat comprimat -pacienta nu pacienta sǎ-şi mai este exprime temerile anxioasǎ -am oferit informaţii despre boalǎ şi tratament -am facilitat contactul cu familia . psihic pe perioada pacienta medicului agitatǎ.R.cantitatea de administrat echilibratǎ electrolitic pe lichide ingerate Ser hidro- toatǎ perioada şi eliminate fizilogic electrolitic spitalizǎrii -am cântǎrit 1000 ml în pe perioada zilnic pacienta PEV şi spitalizǎrii -am Glucoza -pacienta supravegheat 5% prezintǎ bilanţ funcţiile vitale 250 ml în ingesto- P.T. perfuzie cu excreto -am menţinut complex de corespunzǎtor integritatea vitamine B tegumentelor prin educarea bolnavei sǎ aibǎ .T.

7C va avea loc - prelevarea grefei TA=120/65mm radere a Hg pilozităţii. 5 %. valori II. o igienǎ riguroasǎ -am calculat lichidul ingesto- excreta Arsură de -pregătirea pentru -efectuez -ajut -pacient gradul grefǎ pregătirea fizică medicul la liniştit. la şi psihică a efectuarea ale funcţiilor nivelul feţei pacientei intervenţiei vitale în limite şi gâtului -pregătesc normale: regiunea de unde -T=36. - toaletă şi R=18respiratii/ aseptizare cu minut betadină - -explic pacientei P=80pulsatii/m necesitatea inut intervenţiei şi - obţin diureza=1500/ consimţământul 24ore EPICRIZA : .

ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE ŞI PATOLOGICE Greutate : 70 kg .Bolnava este externată pe data de 10 . Adresa : strada Vasile Lupu. Prenume : M. mama. aflată la domiciliu. Iaşi Vârsta: 36 ani Sex: F Religia : ortodoxă Naţionalitatea : română Profesie : casnică Persoane care pot fi anunţate : soţ. cu recomandările pe care le-a prescris medicul. număr 85. frate. MOTIVELE INTERNĂRII Arsură de gradul III-IV prin flacără in regiunea fesieră şi a coapselor posterior.02.01. ISTORICUL BOLII Victima relatează că în data de 15.2011.2011. Bolnava este sfătuită : să respecte regulile de igienă pentru a se vindeca complet să evite traumatismele şi factorii care pot cauza procese infecţioase la nivelul fetei să vină la schimbarea pansamentelor să vină la control după 7 zile PLAN DE INGRIJIRE II 1) CULEGEREA DATELOR (INTERVIU) Nume : B. este victima unui accident prin aprinderea hainelor. in stare favorabilă. soldată cu arsură la nivelul feselor şi coapselor posterior.

flictene hemoragice in regiunile afectate Fanere : părul este distrus complet Sistem ganglionar : ganglionii inghinali Ţesut conjunctiv : distrus Sistem muscular : acidoză metabolică.67 cm Alte probleme de sănătate : nu prezintă Interventţii chirurgicale : apendicectomie Tratament în curs : nu urmează Alergii cunoscute : nu prezintă. fundamentale dependenţă dificultate . Nevoi Manifestări de Sursa de Crt. Nevoile fundamentale ale bolnavului după modelul conceptual al Virginiei Henderson Nr. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE Mama : aparent sănătoasă Soţ: aparent sănătos Frate : aparent sănătos SIMPTOMATOLOGIA ÎN CURS Facies : edem facial Tegumente şi mucoase : edem postcombustional. scade forţa contractiei Aparat digestiv : tranzit intestinal fiziologic Aparat cardio-vascular : tahicardie.Înălţime : 1. ritm sinusal 104 bătăi / minut Aparat respirator: polipnee Aparat uro-genital: oligurie Sistem nervos : nedureros pentru că sunt interesate şi terminaţiile nervoase Sistem endocrin : normal.

imobilizată la pat 13.imobilizată la pat imposibilitatea de a se dezbrăca mişca prezenţa pansamentelor 7.imobilizată la pat religioase 12. A evita pericolele .imobilizată la pat . A învăţa .boala 14. obstrucţia căilor respiratorii 2. A bea şi a mânca .polipnee . A se mişca şi a .1.proces infecţios temperatura corpului în limite normale 8. .arsură 4.apatie 3. A dormi şi a se . A se îmbrăca şi a se . A se realiza .apatie . A-şi practica religia .alimentaţie pasivă .dependentă de executarea imobilizare la pat tehnicilor de îngrijire arsură 10.5°C .febră moderată 38.apatie descurajare psihică durere 11. A se recrea .apatie .igiena este asigurată de imposibilitatea deplasării proteja tegumentele către cadrele medicale pansamente prezente pe regiunile arse 9. A respira . A comunica .nivelul de educaţie . arsură la nivelul avea o bună membrelor inferioare postură 5.oligurie . A fi curat şi a-şi . A elimina .insomnie durere odihni anxietate stare de nelinişte 6.nu poate participa la acţiuni . A-şi menţine .

PLAN DE INGRIJIRE II Probleme Obiective Interventii Interventii Evaluare autonome delegate Obstrucţia -respiraţia -am asigurat -la indicţtia -respiratia se cǎilor sǎ revinǎ la condiţii de medicului efectueazǎ cu respiratorii valori microcliat in administrez mai multǎ superioare normale salon 200mg usurintǎ20respir manifestat -poziţie -am invǎtat hemisucinat aţii/minut prin semisezând pacienta sǎ facǎ de hidrocortizon polipnee.22 pentru a exercţii si oxigen pe R/minut favoriza respiratorii mascǎ respirţia -urmǎresc .apoi posterior arsurilor farǎ curenţi de Piafen intravenos -stare generalǎ aer si bine alteratǎ luminat -am asigurat repaus la pat -am educat pacienta sǎ .aer curat intravenos.4l/minut respiratia şi o notez in foaia de observaţie Disconfort -calmarea -am asigurat -la indicatia -arsura de cauzat de durerii condiţii optime mediculu gradul III-IV in dureri in i administrez regiunea fesierǎ violente la salon:temperatur Mialin 1 fiolǎ şi a coapselor nivelul a 240C.

am notat in foaia de observatie Alterarea -pacienta sǎ -linistirea -la indicatia P=102pulsaţii/m ritmului aibǎ ritmul pacientului medicului inut cardiac cardiac in -pregǎtirea administrez manifestat limite pacientului tonice prin normale pentru efectuarea cardiace:Nifedipi tahicardie -efectuarea electrocardiogra n 1 tabletǎ electrocardi mei ogramei -supravegherea si monitorizarea functiilor vitale Perturbarea -pacienta sǎ -am asigurat un -la indicaţia -pacienta .medicului am alteratǎ inadecvate eliminare excreta recoltat urina T=38·C cantitativ adecvatǎ -am cantǎrit pentru examene TA=100/60mm manifestat -pacienta sǎ zilnic pacienta chimice si Hg prin oligurie nu prezinte -am corectat bacteriologice P=103pulsaţii/m complicaţii dezechilibru -am ajutat inut urinare hidric medicul la R=22respiraţii/ -am mǎsurat montarea minut functiile sondei vezicale Diureza=800ml/ vitale:T.P.d zi iureza.TA. adopte pozitii antalgice Eliminǎri -pacienta sǎ -am fǎcut zilnic -la indicatia -stare generalǎ urinare aibǎ o bilanţul ingesta.R.

usor de imbrǎcat.-am aerisit -am administrat -temperatura .odihnei aibǎ un mediu ambiant medicului doarme linistitǎ manifestat somn corespunzǎtor administrez prin odihnitor -temperatura Diazepam1tablet insomnie încǎperii sǎ fie ǎ/searǎ de 24oC -patul sa fie confortabil - Dificultate -pacienta sǎ -am ajutat -pacienta se -pacienta se în a se poatǎ sǎ se pacienta sǎ se deplaseazǎ fǎrǎ îmbracǎ fǎrǎ imbrǎca ş i îmbrace fǎrǎ îmbrace dificultare dificultate dezbrǎca dificultate -sugerez datorat aparţinǎtorilor pansamentel sǎ-i procure or imbrǎcǎminte lejerǎ.cu mod de incheiere simple -fac zilnic exerciţii de motricitate fine cu pacienta descriind gestica îmbrǎcarii -încurajez pacienta sǎ se îmbrace singur Alterarea -pacienta sǎ.

apoi -efectez toaleta pansament steril -pansament plǎgilor în steril condiţii de neinfiltrant asepsie -lenjerie de pat si . Hg 38.echilibrului şi pǎstreze salonul antitermice si corpului termic temperatura -am schimbat antiinflamatorii: se remite la37oC manifestat corpului in lenjeria corpului Ampicilinǎ - prin febrǎ limite ori de câte ori a 500mg/6ore TA=120/60mm moderata normale fost nevoie intramuscular.5C -am menţinut Aspirina3 tablete - tegumentele /zi oral R=20respiraţii/ intacte şi curate Aminofenoza minut -am aplicat 2supozitori/zi P=80pulsaţii/mi comprese reci pe nut frunte Diureza=1000m -am calculat l/zi bilanţul ingesta- excreta -am supraveheat funcţiile vitale si le-am notat in foaia de observatie Alterarea -pacienta sǎ -efectuez toaleta -evolutia tegumentelo nu devinǎ -efectuez plǎgii cu soluţie plǎgilor r datorate surǎ de pregǎtirea de cloraminǎ şi favorabilǎ arsurii infectii psihicǎ a aplicaţii de nosocomiale pacientei Cicatrol.

climat de linişte medicului am diminuatǎ şi securitate administrat -am încurajat Diazepam 1 fiolǎ pacienta sǎ-şi intravenos exprime temerile- -am facilitat contactul cu familia Risc de . corp sterila -schimb poziţia pacientei din 2 în 2 ore pentru prevenirea escarelor -frecţii alcoolizate pe regiunile predispuse si pudrez cu talc -colaci de cauciuc. -am notat zilni -am administrat -pacienta este dezhidratare reechilibrare cantitǎţile de ser echilibratǎ .inveliţi în tifon şi îi aşez la nivelul zonelor predispuse Anxietate -combaterea -am asigurat un -la indicatia -anxietate anxieǎţii.

8oC prin schimbarea P=70 lejeriei ori de pulsatii/minut câte ori este R=18respiratii/ nevoie minut -am calculat Diureza=1500m bilantul ingesta. -pacienta -am cântǎrit glucozǎ5%250m prezintǎ bilant zilnic pacienta l în perfuzie cu ingesto-excreta -am complex de corespunzator supravegheat vitamina B -stare generalǎ funcţiile buna-functii vitale:T. şi-a arsurilor cunostintǎ toate insuşit modificǎrile cu cunostintele privire la despre arsuri evoluţia arsurilor in limita .d vitale in limite iureza fiziologice.TA.: -am menţinut TA=120/60mm integritatea Hg tegumentelor T=36. hidroelectrol lichide ingerate fiziologic1000ml hidroelecrolitic iticǎ şi eliminate /zi.R.P. l/zi excreta Lipsa -pacienta sǎ -evaluez -pacienta are -pacientul a cunostintelo aibǎ capacitatea cunoştinţe despre inceput sǎ r cunostinţe pacientului de a boalǎ colaboreze cu cu privire la înţelege echipa de evoluţia -aduc la îngrijire.

apartament 13. bloc H. număr 121. MOTIVELE INTERNĂRII . Iaşi Vârsta : 21 Sex : M Religie : ortodoxă Naţionalitate : română Profesie : mecanic auto Persoane care pot fi anunţate : părinţii. întelegerii sale -favorizez discuţiile de grup EPICRIZA : Pacienta se externează pe data de 28. Prenume: C. fratele. Recomandările medicului : respectarea regulilor de igienă controlul pansamentelor în caz de necessitate băi zilnice cu apă şi săpun repaus la pat revenirea la control după 10 zile PREZENTAREA CAZULUI-III CULEGEREA DATELOR (INTERVIU) Nume : V.02. etaj 5. Adresa : strada Ciurchi.2011 în stare ameliorată şi evoluţie post operatorie bună. scara A.

70 cm Tensiune arterială : 120/70 mm col Hg Alte probleme de sănătate : simple răceli Intervenţii chirurgicale : simple răceli Tratament în curs : nu urmează Alergii cunoscute : nu prezintă.alopecie Sistem ganglionar : edem cutanat postcombustional . ambele mâini. sunt distinşi şi foliculii piloşi .ischemie şi infecţii Ţesut conjunctiv : leziuni distructive datorită arsurii de gradul III. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE Mama : aparent sănătoasă Tata : aparent sănătos Fratele : aparent sănătos 6) SIMPTOMATOLOGIA OBIECTIVĂ ÎN CURS Facies : placard eritematos cu edem si flictene cu conţinut clar Tegumente şi mucoase : flictene cu lichid sero-citrin Fanere : leziuni distructive postcombustionale cu implicarea dermului (gradul III). aflându-se la domiciliu a explodat butelia din încăperea în care se afla.2011.01.distruge dermul Sistem muscular : acidoza metabolică scade din cauza contracţiei musculare . antebraţ şi braţ drept parcelar. ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE ŞI PATOLOGICE Greutate : 72 kg Înălţime : 1. ambele member pelvine. ISTORICUL BOLII Pacientul relateazǎ că în ziua de 23.Arsură de gradul II-III prin flacără la faţă. arsură de penis şi regiune scrotală.

emboli. creşte ADH-ul imediat. edem toracic . delir Sistem endocrin : cresc glucocorticoizii.sondaj urinar Sistem nervos : tulburări de comportament (hipoxie cerebrală şi aminemie). leziuni ischemice şi necrotice intestinale Aparat cardio-vascular : scade apetitul de oxigen tisular: instabilitate cardio- vasculară. tromboflebite. scade fracţia ejecţiei cordului (insuficienţă cardiacă) Aparat respirator : hipoxie. scade testosteronul Hematologic : hemoliză. "scade volumul plasmatic.insuficienţă respiratorie. creşte insulina. scade cantitatea de surfactant Aparat uro-genital: renal: scade filtrarea glomerulară scade diureza: urini hiperconcentrate (creşte ADH-ul) hemoglobinurie (hemoliză) genital: durere foarte mare . fundamentale dependenţă dificultate . tendinţă la hipercoagulabilitate. agitaţie psihomotorie. Nevoile Manifestări de Sursa de Crt. Aparat digestiv : hemoragii digestive superioare. Nevoile fundamentale ale bolnavului după modelul conceptualal Virginiei Henderson Nr.

alimentaţie pasivă .igiena este asigurată de imposibilitatea deplasării proteja tegumentele către cadrele medicale pansamente prezente pe regiunile arse 9. A se mişca şi a avea o . A bea şi a mânca .imobilizat la pat . A se îmbrăca şi . interiorizat descurajare psihică durere . A elimina . A-şi menţine . 2. A fi curat şi a-şi .proces infecţios temperature corpului în limite normale 8. A respira . A evita pericolele .insomnie durere anxietate stare de nelinişte 6. A dormi şi a se odihni .arsură la nivelul membrelor bună postură inferioare 5. A comunica .oligurie arsură la nivelul membrelor pelvine.8°C . penisului şi regiunii scrotale sondă vezicală 4.arsura mâinii şi a feţei 3.obstrucţia căilor respiratorii superioare de către arsură.este tăcut. imobilizat la pat şi arsura membrelor inferioare dezbrăca imposibilitatea de a se mişca arsura braţului drept parcelar prezenţa pansamentelor 7. este dependent de imobilizare la pat executarea tehnicilor de arsură îngrijire 10.polipnee .febră moderată 38.1.

A învata . Nevoile Manifestări de Sursa de Crt.nu poate participa la -imobilizare la pat acţiuni religioase 12.nivelul de educaţie multe date în ceea ce priveşte tratamentul şi recuperarea sănătăţii PLAN DE INGRIJIRE III Probleme Obiective Interventii Intervenţii delegate Evaluare autonome Obstrucţia -respiraţia sǎ -am asigurat -la indicatia medicului -respiraţia se cǎilor revinǎ la valori condiţii de administrez 200mg efectueazǎ respiratorii normale microclimat în hemisucinat de cu mai multǎ superioare -poziţie salon hidrocortizon si oxigen usurinţǎ manifestat semisezând -am invǎţat pe masca. fundamentale dependenţă dificultate 13.pacientul doreşte cât mai . A-şi practica religia .imobilizare la pat Nr. A se recrea .boala 14. . A se realiza .apatie .4l/minut 20respiratii/m .11.

modul 85mg% de efectuare a .am recoltat urina pentru generalǎ inadecvate adecvatǎ excreta şi notez examene chimice si alteratǎ cantitativ -pacientul sǎ nu diureza în foaia de bacteriologice - manifestat prezinte observaţie -am ajutat medicul la diureza=800m prin oligurie complicaţii -am cântǎrit zilnic montarea sondei l/zi urinare pacientul vezicale -am corectat dezechilibru hidric Dificultate în -pacientul sǎ -am educat -la indicaţia medicului -pacientul a se deplasa poatǎ sa se pacientul cu recoltez sânge prin poate sǎ se datorat deplaseze singur privire la modul puncţie venoasǎ deplaseze farǎ arsurii -prevenirea de folosire a ajutor membrelor complicaţiilor mijloacelor Hb:17g% inferioare auxiliare pentru -Ht:42% schimbarea -L:10000/mm pozţiei şi -glicemie deplasare.prin polipnee pentru a favoriza pacienrul sǎ facǎ inut respiraţia exerciţii respiratorii -urmǎresc respiraţia şi o notezîin foaia de observaţie Eliminǎri -pacientul sǎ -am fǎcut zilnic -la indicaţia medicului -stare urinare aibǎ o eliminare bilanţul ingesta.

susţinând fǎrǎ datorat fǎraǎdificultate membrul afectat dificultate pansamentel în timpul or îmbrǎcǎrii.începîn d îbrǎcarea mai întâi cu membrul afectat şi apoi cu cel sǎnǎtos şi dezbrǎcareaîin mod invers -sugerez aparţinǎtorilor sǎ-i . unor mişcǎri fǎrǎ a prejudicia procesul de vindecare -am respectat mǎsurile de asepsie pentru a evita complicaţiile Perturbarea -pacientul sǎ -am asigurat un -la indicatia medicului -pacientul odihnei aibǎ un somn mediu ambiant administrez doarme liniştit manifestat odihnitor corespunzǎtor.tem Diazepam1tabletǎ/searǎ prin peratura încǎperii insomnie sǎ fie de 24oC -patul sǎ fie confortabil Dificultate în -pacientul sǎ -am ajutat -pacientul se a se îmbrǎca poata sa se pacientul sǎ se îmbracǎ şi dezbrǎca îmbrace îmbrace.

procure îmbrǎcǎminte lejerǎ.cu mod de încheere simple -fac zilnic exerciţii de motricitate fine cu pacientul descriind gestica îmbrǎcǎrii -încurajez pacientul sa se îmbrace singur Alterarea -pacientul sa-si -am aerisit salonul -am administrat -temperatura echilibrului pastreze -am schimbat antitermice si corpului termic temperatura lenjeria corpului antiinflamatorii: se remite manifestat corpului in limite ori de câte ori a Ampicilinǎ 500mg/6ore la37oC prin febrǎ normale fost nevoie intramuscular.Aminofenoza2supo intacte şi curate zitori/zi -am aplicat comprese reci pe frunte -am calculat bilantul ingesta -excreta Jenǎ ocularǎ Consult -pregǎtesc şi -în urma tratamentului --jenǎ ocularǎ .uşor de îmbrǎcat.Aspirina3 ridicatǎ 39oC -am menţinut tablete /zi tegumentele oral.

climat de liniste si am administrat diminuatǎ securitate Diazepam 1 fiolǎ -am incurajat intravenos pacientul sa-si exprime temerile- -am facilitat contactul cu familia Risc de -reechilibrare -am notat zilnic -am administrat ser -pacientul este dezhidratare hidroelectroliticǎ cantitǎţile de fiziologic1000ml/zi.glu echilibrat lichide ingerate si cozǎ5%250ml in hidroelecroliti eliminate -am perfuzie cu complex de c cântǎrit zilnic vitamina B -pacientul pacientul -prezintǎ -am supravegheat bilantţ funţtiile ingesto- . oftalmologic însotesc pacietul prescris de medicul diminuatǎ la secţia de specialist administrez oftalmologie Optryl 2 picǎturi/zi Alterarea -pacientul sǎ nu -iau mǎsuri de -efectuez toaleta -evoluţia tegumentelor devinǎ sursǎ de prevenire a plǎgilor cu Cloraminǎ şi plǎgilor datorate infecţii infecţiilor aplicaţii de favorabilǎ arsurii nosocomiale -lenjerie de pat si Cicatrol.apoi pansament -pregǎtire pentru corp sterilǎ steril grefǎ -pregǎtesc psihic -medicul efectueazǎ pacientul şi oţin grefarea consimtǎmântul pentru intervenţia chirurgicalǎ Anxietate -combaterea -am asigurat un -la indicaţia medicului -anxietate anxietatii.

vitale:T.P. Bolnavul este sfǎtuit de medic: -sǎ respecte regulile de igienǎ pentru a se vindeca complet -repaus la pat -bǎi zilnice cu apǎ şi sǎpun -sǎ evite traumatismele fizice. respiratii/min excreta diureza=1500 ml/zi EPICRIZA: Bolnavul este externat in stare amelioratǎ cu recomandǎrile pe care le-a prescris medicul.R excreta -am menţinut corespunzǎtor integritatea T=370 C tegumentelor prin TA=110/60m schimbarea mHg lejeriei ori de cate P=80 ori este nevoie pulsatii/min -am calculat R=19 bilantul ingesta.psihice si alcoolul -sǎ vinǎ la schimbarea pansamentelor -sǎ vinǎ la control dupǎ 10 zile .TA.

anularea factorilor de risc comportamentali. la scurtarea acestuia. Restabilirea bolnavului impune suprimarea cauzelor care au putut determina sau favoriza îmbolnǎvirea. se fac recomandǎri pentru .CAPITOLUL VI EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE Educaţia sanitarǎ constituie o parte integrantǎ a complexului de mǎsuri de ordin curativ si profilacti fiind menitǎ sǎ contribuie la creşterea eficienţei tratamentului. în primul rând al abaterilor de la comportamentul igienic. Concomitent se aplicǎ tratament dietetic. fizioterapie. Tratamentul unui bolnav nu se reduce la administrarea medicamentelor. la prevenirea complicaţiilor şi recidivelor ceea ce se obţine prin informarea şi convingerea bolnavilor privind importanţa terapiei medicamentoase şi igieno-dietetice.

Educaţia sanitarǎ cu bolnavii în stare gravǎ sau cu cei cu prognostic sever se limiteazǎ la o influenţǎ psihoterapicǎ. ea trebuie sǎ îndrume organizarea regimului igieno-dietetic. bazinetele.ameliorarea unor condiţii nefavorabile ale mediului extern. urinarele. urmǎrindu-se totodatǎ influenţarea in sens pozitiv al psihicului bolnavului. WC- ul. Efectul psihoterapiei care acţioneazǎ pozitiv asupra funcţiilor sistemului nervos radicând tonusul neuropsihic al bolnavului este. De aceea. Asistenta are sarcina ca prin activitatea de educaţie sanitarǎ sǎ contribuie la mǎrirea eficienţii mǎsurilor terapeutice şi la vindecarea bolnavilor. sǎ-1 ajute pe bolnav pentru a deveni un factor activ în propria vindecare prin îndeplinirea conştientǎ şi corectǎ a recomandărilor. Cuvântul este un mijloc care poate avea o mare influentǎ terapeuticǎ asupra bolnavului.la crearea unei stǎri de linişte.de încredere. de asemenea bine cunoscut. Influenţa directǎ pe care o exercitǎ asistenta asupra bolnavului. cum ar fi inevitabilitatea complicaţiilor sau limitele medicinii in ai reda sǎnǎtatea. a ideilor greşite pe care le are uneori bolnavul despre boala sa. Educaţia pentru sǎnǎtate a bolnavilor spitalizaţi şi mai ales a celor arsi trebuie efectuatǎ in acelaşi timp pentru prevenirea şi contaminarea şi apariţia complicaţiilor. Utilizând corect mijloacele de educaţie sanitarǎ. obiectele personale de toaletǎ. . Asistenta medicalǎ trebuie sǎ urmareasc o serie de obiecte in realizarea instruirii bolnavului. Procesele de restabilire a organismului bolnav sunt legate in mare mǎsurǎ şi de felul cum este folosit cuvântul ca factor curativ. Asistenta medicalǎ instruieste bolnavul asupra felului cum trebuie sǎ foloseascǎ : lenjeria de corp. lenjeria de pat. se mai realizeazǎ şi prin combaterea şi înlǎturarea părerilor şi credinţelor eronate. scuipătoarele. câştigarea încrederii bolnavului în cadrul medical şi in justeţia intervenţiilor aplicate are o mareînsemnǎtate. pe calea utilizării cuvântului ca factor terapeutic.

se recomandǎ însǎ. iar acest interes justificat de către asistenta.  adoptarea unui mod de viatǎ sanogen. nu numai din necesitatea formǎrii unui comportament igieno-dietetic corect. asistenta medicala trebuie sǎ realizeze in paralel un diagnostic cultural sanitar şi sǎ stabileascǎ un tratament educativ-sanitar care- iva da posibilitatea sǎ individualizeze urmările sale. când cadrele medicale vin in contact şi discutǎ cu bolnavii. Bolnavului i se explicǎ de ce şi cum trebuie sǎ respecte mǎsurile de prevenire a recidivelor si/sau a complicaţiilor. se ivesc atâtea prilejuri pentru o influenţare activǎ. deoarece bolnavul se poate adresa unor persoane necompetente sau se poate informa din lucrări de specialitate ceea ce conduce. la concluzii nu totdeauna lipsite de urmări nefericite. . corectǎ a bolnavului în sensul dorit.  eliminarea factorilor de risc. In acest mod asistenta medicalǎ va putea informa şi sfătui corect bolnavul în ceea ce are de făcut pentru a grăbi însǎnatoşirea şi a evita recidivele. Bolnavii sunt foarte receptivi la orice sfat privind afecţiunea de care suferă.  modificări conceptuale privind modul de viatǎ. In cadrul diagnosticul.In cazul bolnavilor mai puţin gravi şi în special în cazul convalescenţilor. efectuarea sistematicǎ a educaţiei sanitare. Pe parcursul principalelor momente ale activitǎţii medicale (anamneza. ci şi din faptul cǎ în general bolnavii sunt foarte interesaţi de boala lor. aprecierea rezultatelor de laborator. adesea. examen clinic. stabilirea dignosticului şi a prognosticului). importaţa acestora şi va cǎuta sǎ înlǎture frica bolnavului. Obiectivele unui sistem educaţional complex în profilaxia bolilor : obiective directe:  ridicarea nivelului de culturǎ sanitaraǎ al grupelor de populaţii integrate în sistem. Asistenta medicalǎ va informa bolnavul despre investigaţiile care trebuie făcute. Importanţa educaţiei sanitare adresate acestor categorii de bolnavi derivǎ.

Tehnica îngrijirii bolnavului. Vasiliu A. 1990.B. 1995. Condor.  creşterea vigorii şi capacitǎţii de muncǎ. BIBLIOGRAFIE Aldea A. Ed. Medicală. . manual pentru şcoli sanitare. Ed. Militară. Mihăilescu ML.Chirurgie pentru cadre medii. Bucureşti.-ul in chirurgie. Bucureşti. Ivanovici G.Chirurgie pentru cadre medii.Educaţie pentru sănătate. Ionescu A.. obiective indirecte:  reducerea morbiditǎţii. . Medicală. Dorobanţi I. 1985. Rădulescu V. Ed. Mozeş C. Medicală. Ed.. Liga liberilor cigetători. Medicală. Mihăilescu M. Medicală. 1970. . . Bucureşti. Bucureşti.Boli chirurgicale. Ed.Arsurile. Bucureşti. Idem . Bucureşti. 1979.. Didactică şi Pedagogica. . .Interpretarea anlizelor de laborator. Ed.A. Bucureşti. Daşchievici D. 1991.C.  scǎderea numărului de zile cu incapacitatea temporarǎ de muncǎ. Ed. . Bucureşti. Aldea H. Ed. 1999..

. 1995. Bucureşti. Ştiinţifică. Viaţa medicală românească. Ranga V. Bucureşti. Mozoş Gh. . Manual pentru şcoli sanitare postliceale. 1989.Breviar de explorări funcţionale. Idem . Bucureşti.Anatomia şi fizionomia omului.1990. 1998. Bucureşti.1969. . Ed. Idem . Ed. 1997. Ed. . Viaţa medicală românească. Ed. Ianculescu Al.Compendiu de anatomie.Tehnici de nursing. Titircă L. . Medicală. Viaţa medicală românească. Bucureşti. Vasile D.. Viaţa medicală românească. 1995. Medicală. Idem .Manual de îngrijiri acordate bolnavilor de asistenţii medicali. Bucureşti. Idem .. Bucureşti. Ed.Urgenţe medico-chirurgicale.Ghid de nursing.Grigoriu M. Didactică şi Pedagogică. Ed. Bucureşti. Ed.Chirurgie şi specialităţi înrudite. Ed. 1998.