You are on page 1of 11

A.

DEFINITIA SI CLASIFICAREA OSIILOR SI
ARBORILOR(desene,forme constructive)
OSIILE SI ARBORII sunt organe de masini avand rolul de a sustine alte elemente
care contribuie la transmiterea miscarii de rotatie.De obicei, osiile si arborii fac legatura
cinematica cu alte elemente de la care primesc, respectiv la care transmit miscarea de rotatie.

OSIILE SI ARBORII au rolul de a prelua fortele de la organele de masini montate
pe acestea si de ale transmite reazemelor (lagare cu rostogolire sau cu alunecare).

Osiile si arborii drepti sau lineari au axa geometrica longitudinala dreapta, comuna cu
axa de rotatie.

OSIILE, avand functia principala de sustinere a altor elemente cu miscare de
rotatie, nu transmit momente de torsiune, deci sunt solicitate numai la incovoiere. Solicitarea
la torsiune provine numai din frecare in lagare, de aceea este neglijabila in comparatie cu
solicitarea principala la incovoiere.

Desi pot avea diferite forme constructive, osiile se clasifica de obicei in: -OSII
FIXE, folosite ca reazeme pentru alte elemente care se rotesc liber pe ele. Rotile aflate pe
osii se rotesc in raport cu acestea. Si -OSII MOBILE, ce se rotesc in reazeme impreuna cu
celelalte elemente fixate pe ele (la vagoane). Osiile se rotesc impreuna cu rotile cu care sunt
solidarizate.

. FORMA CONSTRUCTIVA SI PRINCIPALELE PARTI ALE UNEI OSII
OBISNUITE SUNT INDICATE IN URMATORUL DESEN:

ARBORII, spre deosebire de osii ,au functia principala de transmitere a miscarii de
rotatie si a puterii, deci a momentului de torsiune.
Arborii, asigura miscarea de rotatie a lagarelor, ca elemente de sustinere si ghidare a osiilor
De obicei ARBORII sunt solicitati COMPUS LA TORSIUNE SI LA
INCOVOIERE . Deseori solicitarea principala este rasucirea.

Randamentul mecanic al unei masini este determinat in special de calitatea si precizia
zonelor prin care se asigura contactul dintre arbore sau osie si lagarul conjugat. Marea
diversitate a masinilor si mecanismelor necesita arbori si lagare deosebit de variate de la o
bucsa simpla pana la forme deosebit de complicate.

In general . compresoare. Arborele cotit este utilizat in special la motoarele cu abur si cu ardere interna. despartindu-le pe jumatate. Partile componente ale unui arbore sunt: 1. Aceasta insa nu este o regula.in mod popular este des folosit termenul . fiind presate din fabricatie pe arbore si neputandu-se desparti.numite si fusurile arbororelui. -corpul arborelui 2-. prin intermediul boltului piston si pendularea bielei in miscare de rotatie . ARBORELE COTIT (numit si Vilbrochen).. pe cand la arborele cotit de tip ambielaj. in componenta mecanismelor biela manivela. Alternativ . Autoturismul trabant folosea un astfel de arbore cotit.. in general la cele de motocicleta . pot exista si arbori cotiti cu biele nedemontabile si care sa nu isi schimba denumirea de vilbrochen. arborele cotit se mai numeste AMBIELAJ.-portiunile de reazem .ARBORE COTIT. aceste biele nu se pot demonta.Vibrochen . la pompe. fiind turnate dintr-o singura bucata. sau la drujbe compresoare ori alte utilaje. . prin intermediul unor piulite.zona de calare 3. DIVERSE FORME DE ARBORI: a. transforma miscarea rectilinie a pistonului. desi asa o gasim in dictionar . In ce priveste denumirea de . arborele cotit (vilbrochenul) este acela pe care se pot demonta biele. Portiunile de calare sunt zonele pe care se monteaza organele de masini. . motorete si scutere.. ARBORELE COTIT a primit aceasta denumire datorita configuratiei axei sale..Vilbrochen.arborele cotit transmite miscarea de rotatie (la compresoare cu piston) la biela. care coteste alternativ de la un fus palier la un fus maneton si inapoi la fusul palier. La motoarele cu ardere interna in doi timpi .

Arborele cu came il gasim in parte de sus a motorului . Pentru o mai buna utilizare a materialului arborelui si pentru reducere.este piesa principala care antreneaza mecanismul de distributie. uni arbori de distributie. de corectitudinea distributiei depinzand corectitudinea pozitiei si durata fazelor de admisie si evacuare din ciclul motor. Acest arbore nu are o solicitare mecanica importanta ci este o piesa static nedeterminata.) In timpul functionarii . fiecare are rolul sau in functionarea unui motor . Se folosesc curea si roata dintata deoarece nu este permisa patinarea curelei pe roata de curea . Totodata mai actioneaza si diferite agregate montate pe motor (pompa de benzina . impreuna cu care formeaza sistemul bila-manivelacare transforma miscarea liniara in miscare de rotatie. etc. avand rolul de a deschide la momentul potrivit supapele de admisie si evacuare. plus rezistenta agregatelor antrenate solicita arborele de distributie si la torsiune.obtinuta fie prin gaurirea pe toata lungimea arborelui fie prin turnarea semifabricatului sub forma tubulara. Aceleasi forte. Arborele cu came care se mai numeste si arbore de distributie . el fiind actionat de bielele pistoanelor . ARBORELE CU CAME este supus la incovoiere . datorita fortelor ce se transmit la came in momentul deschiderii. Diferenta intre abore si vilbrochen (sau arbore cotit ) este destul de mare. ne mai fiind respectate momentele de deschidere a supapelor . Arborele cotit il vom gasi in partea de jos a motorului . La capatul arborelui cu came este montata o roata dintata . rezultand coleziuni ale supapelor cu cilindrii. cei doi arbori trebuie sa fie perfect sincronizati. genereaza un proces intens de uzura a acestui cuplu.Aceasta va prelua miscarea si energia de la arborele cotit prin intermediul curelei dintate . Arborele cotit se confectioneaza prin doua procedee: prin turnare sau forjare arborele cotit turnat . si in conditiile frecarii semiuscate proprii cuplului cama-tachet. se confectioneaza din fonta aliata sau otel de calitate cu continut mediu de carbon. lucru care se realizeaza prin intermediul curelei sau a lantului de . in concordanta cu desfasurarea ciclului motor in fiecare cilindru . Pentru ca deschiderea supapelor sa aiba loc la momentul potrivit. b-ARBORELE CU CAME : ARBORELE CU CAME are rol de a asigura comanda deschiderii si inchiderii supapelor. distribuitorul si pompa de ulei. pompa de injectie . se confectioneaza de forma cilindrica . Aceasta ar duce la efecte catasrofale pentru motor. Fortele care actioneaza asupra camelor determina presiuni ridicate pe suprafetele acestora.

cei doi rotindu-se tot timpul la aceeasi turatie). .la arbori:torsiune. a turbinelor.la osii: incovoiere. agitatoarelor etc.rigizi .elastici In functie de tipul de solicitare: .inclinata. ARBORII DREPTI se regasesc in componentele cutiilor de viteze. dupa conditiile de functionare: In functie de modul de incarcare . torsiune si incovoiere In functie de pozitia in care lucreaza: . transmisiilor masinilor –unelte. . a reductoarelor.verticala: . dupa forma: Cu axa geometrica: . CLASIFICAREA ARBORILOR SI OSIILOR a.dreapta(arbori drepti) .cotita(arbori cotiti) Cu sectiune (constantavariabila) .static determinati (intre reazeme) .orizontala.static nedeterminati (in afara reazemelor) In functie de comportarea la vibratii a arborilor (turatie de regim/turatie critica) : . b. distributie (practic arborele cotit pune in miscare arborele cu came.

de tehnologia de executie adoptata pentru acestia. 13CrNi30 AUT40. -turnare. c.plina . se utilizeaza fontele cu grafit nodular sau fontele maleabile. In general se utilizeaza oteluri carbon obisnuite OL42. ce trebuie respectate sunt : -Predimensionarea: se face prin calculul de rezistenta la rupere sau la deformatii (functie de solicitarile din exploatare). dupa tehnologia de executie: -laminara. 21MoMnCr12. -forjare-matritare. dupa pozitia axei de sprijin: -fixa(arbori de sprijin) -variabila(arbori flexibili) B. Astfel. materiale plastice etc.inelara. Pentru solicitari importante si gabarite reduse se recomanda otelurile aliate de imbunatatire: 41 MoCr 11 . . OL50. OLC45. Fontele de calitate superioara se utilizeaza cand osiile sau arborii nu sunt puternic solicitati . se folosesc alte materiale metalice (alama . 18MoCrNi13. Deoarece fontele au rezistenta mecanica mai scazuta decat otelurile. Pentru a satisface aceeasi rezistenta dar la gabarite si la greutati mai mici se vor folosi oteluri carbon de calitate (la care se vor aplica tratamente termice adecvate pentru cresterea rezistentei in zona de sprijin) OLC25. comportare magnetica .MATERIALE PENTRU OSII SI ARBORI Materialele din care se confectioneaza arborii si osiile se aleg in functie de scopul urmarit si conditiile impuse in functionare. ETAPELE PROIECTARII ARBORILOR SI OSIILOR cu axa geometica dreapta.). OL60. . Cand sunt necesare alte proprietati fizice (conductibilitatea. OLC35. dar au o sesibilitate mult mai mica fata de efectul de concentrare al tensiunilor si o capacitate mai buna de amortizare a vibratiilor.). 41 CrNi12. d. bronz) sau nemetalice (textolit. posibilitatea de izolare etc. vor fi recomandate la executia arborilor de dimensiuni mari sau a arborilor cu forma complicata. .

pornind tot de la semifabricat laminat.cu sectiune plina b. avand de exemplu raportul diametrelor Dd=2. Cand se construiesc cu sectiunea inelara . Partile principale ale arborilor sunt: fusurile. Zona de sprijin pe lagare se prelucreaza foarte ingrijit prin rectificare. slefuire.cu sectiune inelara Sectiunea plina este insa mai utilizata.TEHNOLOGII DE EXECUTIE PENTRU OSII SI ARBORI In general. iar capacitatea de rezistenta scade numai cu 6. . Arborii si osiile de dimensiuni medi se executa prin turnare sau chiar prin sudare . cromare etc. -Efectuarea verificarilor de rezistenta la oboseala. C. Operatia de forjare pregateste semifabricatul in vederea prelucrari prin aschiere. Se porneste de la profiluri laminate. deoarece se executa mai usor. deformatii. pentru constructia osiilor si arborilor se recomanda utilizarea elementelor standardizate. In cazul arborilor cotiti fusurile intemediare se numesc manetoane. -Adoptarea solutiei constructuve: pornind de la rezultatele obtinute si luand in considerare conditiile de executie si de montaj. zonele calare si tronsoanele intermediare. apoi se supun prelucrarilor mecanice. Se mai pot executa prin forjare. Aceste elemente se construiesc cu sectiunea plina sau cu sectiunea inelara. In mod obisnuit arborii si osiile se executa prin strunjire. vibratii etc.25%. care apoi se strunjesc pe toata lungimea. greutatea lor scade cu 25% . Osie cilindrica: a.

loviri sau urme de coroziune.daca sunt fixati corect in corpul lagarului. Indiferent de forma geometrica a arborilor sau a osiilor. Montarea propriu-zisa consta in executarea urmatoarelor operatii: -verificarea cuzinetilor. Trecerea de la o sectiune la alta a arborilor sau a osiilor se face cat mai lin. insa ele se recomanda si la montare . . In general. Asamblarea arborilor 1. verificarea acestora in special a fusurilor si a partilor de calare care trebuie sa fie netede. aceste verificari sunt efectuate la receptia arborilor la terminarea prelucrarii lor. -ajustarea cuzinetilor dupa fusurile arborilor . necesare fixarii pieselor pe arbore. conice sau sferice. loviturile se elimina prin ajustare fina. cu raze de racordare corespunzatoare reducerii maxime a efectului de concentrare a eforturilor unitare.verificarea montarii Pregatirea montarii arborilor necesita studierea desenului cu schema de montaj. Apoi. Forma constructiva a arborilor: .arbore drept cu forma obisnuita Canalele de pana. urmata de o finisare cu panza abraziva. zgarieturile. Montarea arborilor drepti Montarea arborilor necesita trei faze importante: -pregatirea -montarea propriu-zisa . Se aseaza arborele in lagare cu ambele fusuri si se monteaza capacele lagarelor. Bavurile. pentru aceasta. se sterg cu o carpa uscata fusurile si apoi se acopera cu un strat subtire de vopsea .se invarteste usor arborele cu scopul de a se realiza tusarea cuzinetilor. fara zgarieturi. fusurile sunt cilindrice. se recomanda a fi executate in acelasi plan si cu aceasi latime cand este posibil . Se demonteaza capacele lagarelor si se executa ajustarea cuzinetilor acolo unde apar proeminentele indicate de vopsea.

De remarcat faptul ca la montarea arborilor in lagare trebuie sa se respecte jocurile – radiale si axiale –prescrise in documentatia tehnica. Montarea arborilor cotiti Montarea arborilor cotiti. inclusiv a lagarelor. . Se considera ca motajul a fost corect executat daca. cu toate ca este mult mai pretentioasa decat a arborilor drepti. Cuzinetii lagarelor trebuie sa adere etans pe suprafetele fusurilor. se usuca cu aer comprimat si ung cu unsoare . Verificarea motari arborilor. iar ciocanire sa emita un sunet clar metalic. lagarele nu se incalzesc mai mult de 60. In general.verificarea montarii Pregatirea montarii consta in controlul fusurilor ca sa nu prezinte zgarieturi. daca contine 15 25 de pete de vopsea pe o suprafata de 25x25 mm patrati . Verificarea aderarii se face cu vopsea. necesita respectarea celor trei faze distincte : -pregatirea montarii . se considera ca suprafata este corespunzatoare.70 grade celsius. . Pe suprafata de lucru a stratului de compozitie nu se admit zgarieturi sufluri. 2. Acestea se indeparteaza prin slefuire cu panza de slefuit. -se spala fusurile si cuzineti . statificari etc. se executa o data cu probele de functionare a masinilor. pentru a se asigura o ungere buna in timpul functionarii. Se verifica calitatea compozitiei de lagare : stratul de compozitie turnat trebuie sa adere bine la suprafata cuzinetului (bimetalic). folosindu- se o pensula .se monteaza definitiv arborele in lagare . Suprafata de aderare trebuie sa fie repatizata uniform si sa reprezinte cel putin 6070 % din suprafata activa.In cazul unei aderarii necorespunzatoa-re executa razuirea. in timpul functionari. Operatiile de ajustare se repeta pana cand numarul petelor de contact de pe suprfata cuzinetului corespunde preciziei impuse la asamblare.montarea propriu-zisa .

. Montarea arborilor cap la cap. Pentru preintampinarea pierderilor de presiune a uleiului din lagare intre baia de ulei si marginea cuzinetului trebuie sa ramana o distanta de 1520 mm.2 mm pentru 100mm din lungimea fusului. adica in patru poziti. In cazul in care se folosesc garnituri de reglere intre cuzineti. alama sau aluminiu. 3. cuplaj conic cu stift.001 mm. Verificarea montarii se executa o data cu proba de functionare a masinii. Deplasarea axiala a arborelui cotit pe lagare se verifica prin rotirea acestuia la 180 de grade si masurarea jocului cu un comparator. acestea se executa dupa conturul planului de separatie. Jocul dintre cuzinetul superior si fusul arborelui nu trebuie sa depaseasca 0. Abaterile de la paralelism intre axele fusurilor manetoane si axele fusurilor palier nu pot depasi 0. Materialul acestor garnituri poate fi textolit.zisa a arborilor consta in asezarea acestora in lagare si rotirea lor de cateava ori. Montarea arborilor compusi din mai multe bucati Arborii compusi din mai multe bucati pot fi: . Atunci cand pe fusurile de capat ale arborilor sunt prevazuti rulmenti. Tehnologia de montare a arborilor cap la cap nu difera de cea a arborilor drepti. Cuzinetii superiori trebuie sa adere deasemenea foarte bine. Imbinarea arborilor compusi din mai multe bucati se poate realiza prin : . masurarea se face la fiecarea 90 de grade. fara caneluri si cu stift. la care arborele cotit nu trebuie sa prezinte batai radiale ce se pot transmite pistoanelor. cotiti Fiecare tip de arbore se monteaza in mod deosebit.1 mm. cuplaj cu manson si arbore canelat. . iar lagarele sa nu se incalzeasca peste 6070 grade C. Valoarea jocurilor este stabilita in documentatia de montaj in functie de conditiile de lucru si de felul masinii la care se monteaza arborele cotit.cap la cap . ca de exemplu la compresoare cu un piston. incat la sfarsitul montajului. Pozitia orizontala a fusurilor manetoane se verifica tot cu ajut nivelei. . arborele sa lucreze ca un arbore dintr-o singura bucata. cuplaj cu manson cilindric. Montarea propriu. Se verifica pozitia arborelui cu ajutorul unei nivele de 0. O atentie deosebita trebuie sa se acorde executarii imbinarii. Asezarea cuzinetului inferior dupa fusurile arborelui se verifica cu vopsea (negru de fum diluat si petrol lampant).

astfel incat axele sa fie in prelungire. cap la cap. Bratul se preseaza separat pe arbore. urmeza presarea bratului pe fusul arborelui. fara caneluri. ca pentru pozitia respectiva a arborelui fata de manson. fara caneluri. Uneori se poate intampla. rotindul cu cateava caneluri. cu suruburi solicitate la forfecare . se vor distanta arborii intre ei si se va schimba pozitia masonului. montarea este mai simpla si se face. Montarea arborilor cotiti. verificarea paralelismului boltului cu arborele si perpendicularitatea acestora pe brat. dupa montarea definitiva a acestuia. Din cauza fortelor mari care apar in timpul functionarii arborilor cotiti. Se verifica perpendicularitatea si paralelismul ansamblului . Fusul se preseaza in alezajul din brat. Montarea unui arbore cotit la care imbinarea se face cu strangere se executa in ordinea urmatoare : boltul se monteaza prin presare in alezajul bratului. Deoarece. prevazut cu comparatoare. In cazul arborilor cu lungimi si diametre mai mici. Montarea arborilor de dimensiuni mari. montarea se face in conditi mai bune prin incalzirea prealabila a mansonului. Pentru montarea cuplajului-manson se folosesc adeseori ciocane cu cap moale. pe prisme – suport. cu flanse stranse cu suruburi. printr-un cuplaj-manson. In acest scop se recomanda folosirea prismelor cu inaltime reglabila. Apoi se monteaza mansonul pe unul din capetele canelate ale arborelui. Alezajele de arbori destinate pentru stifturi se executa corespunzator dimensiunilor din manson. Pentru un ajustaj aderent pe diametrul de centrare al canelurilor. mansonul se va incalzi in ulei fierbinte. cu mansonul canelat. apoi se verifica paralelismul intre axa alezajului si axa boltului. Dupa montarea defnitiva a mansonului canelat se vor verifica dimensiunile l si l1 care determina pozitia mansonului canelat fata de canelurile arborilor. pentru inregistrarea abaterilor de la coaxilitate ale arborelui fata de manetoane si abaterile de la perpendicularitete ale bratelor arborelui cotit. iar capatul celuilalt arbore se introduce in celalalt capat al mansonului. . Pentru ca mansonul sa nu se deplaseze axial se fixeaza cu ajutorul unui surub de blocare. In acest caz. Imbinarea ambelor subansamblul se relizeaza prin presarea fusului in alezajul din brat. se foloseste adeseori ajustaj blocat sau chiar presat usor. canelurile si plinurile din arbore si manson sa nu coincida. iar presarea lor se face cu presa manuala sau cu ciocanul. asamblarea lor se face prin strangere. la imbinarea cu arborii cuplajului-manson. Controlul final al arborilor cotiti asamblati se face cu un dispozitiv special. . inainte de montare. Montarea unui arbore compus cu ajutorul mansonului canelat se incepe prin asezarea si fixarea celor doua parti unu si doi ale arborelui. se realizeaza in aceeasi succesiune ca si in cazul folosiri unui cuplaj. cu ajutorul stifturilor. dupa care ansamblul se monteaza pe fusul arborelui. de obicei. . Stifturile folosite la aceste imbinari sunt cilindrice. prin presarea mansonului la presa sau prin lovituri de ciocan. dupa care se va efectua din nou montarea.

3 arbore.1 boltul . 2 bratul.1 fusul.1 fusul. c. 2 piulita . Imbinarea arborilor cotiti: a . 2 bratul b. 4 bratul. 5 arbore.