You are on page 1of 4

CREATIVITATE. INVENTICĂ.

ROBOTICĂ

TENDINŢE ÎN UTILIZAREA MATERIALELOR
MODERNE LA COMPONENTELE AUTO
INTERIOARE

Drd. ing. Ovidiu Mihai TERCIU Prof. dr. ing. dr. h. c. Ioan CURTU
Universitatea „Transilvania” – Universitatea „Transilvania” –
Braşov Braşov

REZUMAT. Lucrarea prezintă o sinteză a informaţiilor privind cercetările şi tendinţele actuale în ceea ce priveşte materialele utilizate
pentru realizarea componentelor auto interioare. Sunt prezentate principalele tipuri de materiale compozite lignocelulozice, factori
de influenţă asupra rezistenţelor mecanice şi diferite aspecte ale utilizării materialelor compozite lignocelulozice în structura
componentelor auto interioare.

Cuvinte cheie: materiale compozite lignocelulozice, proprietăţi mecanice, componente auto.

ABSTRACT. This paper presents a summary of information on research and current trends in terms of materials used to make
interior car parts. Are presents the main types of lignocellulose materials, factors influencing the mechanical resistance and
different aspects of lignocellulose materials used in automotive interior structure.

Keywords: lignocellulosic composite materials, mechanical properties, auto parts.

1. INTRODUCERE noi materiale, în special cele compozite, cu impact redus
asupra mediului, care să utilizeze deşeurile rezultate în
Dacă se face o analiză a duratei de viaţă a noilor urma altor procese de fabricaţie şi care după încheierea
modele de automobile, se observă că perioada de timp ciclului de viaţă să fie uşor reciclabile şi biodegradabile,
până la apariţia unui nou model este din ce în ce mai care să asigure aceleaşi performanţe, dar să fie produse
redusă. Dacă acum câteva decenii, apărea un nou model întru-un mod cât mai posibil ecologic.
de automobil, al unei companii, la aproximativ 4-5 ani, În căutarea de soluţii viabile la aceste probleme,
în ultimul timp această perioadă s-a micşorat. Astfel ştiinţa şi industria la rândul ei, au luat în considerare
aproape toate companiile producătoare de automobile fibrele naturale. În ultimul timp, pe plan mondial se
scot pe piaţă câte un nou model, îmbunătăţit, la intervale urmăreşte reintroducerea materialelor lignocelulozice în
foarte scurte de timp. Această micşorare a perioadei de structura componentelor auto.
viaţă a noilor modele se datorează vitezei cu care tehno- Firme de mare renume din industria auto ca Ford,
logia avansează, cerinţelor de confort şi siguranţă impuse Mercedes, Volkswagen, grupul Audi, BMW şi Opel
şi concurenţei de pe această piaţă, a automobilelor. În folosesc în acest moment noi materiale compozite din
lemn şi mase plastice, sau ranforsate cu diverse fibre
afară de îmbunătăţirile aduse, noile modele trebuie să se
vegetale, pentru diverse aplicaţii [10].
diferenţieze de cele precedente atât prin designul exterior
cât şi interior. Astfel, pentru asigurarea unui număr mare
de componente interioare, diferite ca formă şi structură 2. MATERIALE COMPOZITE
de la un model la altul, este nevoie de un volum mare de
materii prime şi de tehnologii de fabricare flexibile.
LIGNOCELULOZICE UTILIZATE
Pe fondul necesităţii unei resurse sustenabile de ÎN INDUSTRIA AUTO
materii prime, precum şi a problemelor de mediu cauzate
de materialele plastice şi cele metalice, greu degradabile, Componentele principale ale materialelor compozite
producători de automobile sunt mereu în căutarea unor sunt fibre`le şi matricea. Fibrele asigură rigiditatea şi

60 Buletinul AGIR nr. 1/2011 ● ianuarie-martie

PE. de dozare precisă. cât şi tendinţa de aglomerare din timpul formării. Mercedes a folosit. ştiinţă din acest domeniu au găsit diverse soluţii de Materialele compozite ranforsate cu fibre vegetale ameliorare a proprietăţilor compozitelor lignocelulozice. Alegerea tipului de fibră care compozite din lemn şi mase plastice (WPC) sau se foloseşte depinde de proprietăţile mecanice dorite. pentru Buletinul AGIR nr. fizice) şi ale celor- aşchiile sunt de asemenea folosite ca materiale de armare. care să permită obţinerea unui produs dar ele nu sunt atât de eficiente ca fibrele. rezultate prin înglobarea din particule foarte fine de lemn (făină de lemn). PVC etc. Materiale sunt alcătuite. În cadrul acestor componente s-au utilizat materiale sunt rigide şi rezistente.) şi diverşi coloranţi sub forma de pulberi. chimice. cu o structură unitară şi proprietăţi prestabilite.7]. Caracterul lor ecologic. acidul acetic. granule în matrice a mai multor elemente de natură organică sau de mase plastice (PP. prelucrabilitatea cu consum redus de energie. un volum mare de materiale cum ar fi industria auto sau industria construcţiilor. densitatea redusă şi existenţa unui număr mare de tipuri de fibre sunt factori foarte importanţi pentru acceptarea lor pe pieţele unde se cere Fig. compozite armate cu particule. după cum se poate observa în figura 1. biodegradabilitate. Încă din 1991 Daimler-Benz a propus ideea de a acidul acrilic. publicul larg acordă o Combinaţiile lemn . Fibrele lignocelulozice au un număr de avantaje şi dezavantaje în comparaţie cu fibrele tradiţionale de sticlă. plasticul. De asemenea. din cadrul Principalele fibre utilizate. de compozite ranforsate cu diverse fibre vegetale.mase plastice au menirea de a atenţie deosebită produselor fabricate din materii prime elimina unele dezavantaje pe care le prezintă atât regenerabile cum ar fi cele ecologice [2. oamenii de sării. apropiate de cele ale materialelor ranforsate cu sau cu monomeri de vinil [5. [2. rezistenţa redusă la atac foto- variaţia calităţi în funcţie de sezonul de creştere. fibre de sticlă de tip E şi deoarece există un volum şi o În ultimii ani există preocupări pentru producerea varietate mare de resurse pentru extragerea acestor fibre. PET. existenţa unor compatibilităţi între proprietăţile fibrelor tribuie eforturile când unele fibre se rup. natura neabrazivă. În septembrie 2000.7. siguranţa în manipulare. Daimler Chrysler a început să folosească fibre lignocelulozice pentru producerea componentelor auto. cum ar fi temperaturii. anizotropia. componentelor auto. folosite în compozite deoarece ele au greutate redusă. Compozite din lemn şi mase plastice (WPC) [11]. cum ar fi: reducerea rezistenţei cu creşterea Cu toate acestea anumite dezavantaje. TENDINŢE ÎN UTILIZAREA MATERIALELOR MODERNE LA COMPONENTELE AUTO INTERIOARE rezistenţa iar matricea leagă fibrele împreună permiţând componentelor auto. Studii aprofundate au pus în evidenţă foarte mult din potenţialul acestor fibre care urmează să faptul că lemnul contribuie la ameliorarea unor propri- fie utilizate ca materiale de ranforsare pentru polimeri etăţi fizico-mecanice ale materialului compozit obţinut. Pentru a elimina aceste neajunsuri. utilizarea cu posibilităţi variate ca material de umplutură. posibilitate reduce stabilitatea dimensională a materialelor com. 1. proprie- tăţile specifice importante. sunt. Particulele şi lignocelulozice (mecanice. 1/2011 ● ianuarie-martie 61 . În plus. caracteristicile mediului ambiant unde lucrează Materialele compozitele din lemn şi mase plastice structura compozită şi de costul fibrei [4]. agenţi de anorganică [1]. costurile reduse. pentru a reduce absorbţia de umiditate se nentelor auto deoarece asigură proprietăţi mecanice pot realiza tratamente cu substanţe chimice hidrofobe ridicate. în 1996. panouri de portiere bazate pe iută la modelele sale E-Class. Pentru realizarea acestora una din cerinţe este exterioare şi legături. înlocui fibrele de sticlă cu fibre lignocelulozice în industria peroxidul etc. proprietăţi poroase) duc la micşorarea proprietăţilor mecanice şi acustice superioare.a. Absorbţia de umiditate ridicată a fibrelor ligno.). pe plan mondial. scăderea rezistenţei la umiditate şi mensională. sarcini materiale. stabilitate unele defecte naturale ale lemnului ca: instabilitatea di- termică scăzută.6]. izocianaţi. flexibilitate sporită în timpul proce- pozite. lalte materiale. unor structuri din materiale compozite. din lemn sau fibre vegetale şi alte transferul tensiunii între fibre şi prin compozit.8]. rigiditate scăzută. reduc bio-chimic etc. [1]. de asemenea. modelare uşoară la cald. silanul. de asemenea. hidroxidul de sodiu. Fibrele sunt nou. permanganatul de potasiu. datorită următoarelor caracteristici fundamentale: densi- celulozice şi prezenţa de goluri la interfaţă (suprafeţe tatea redusă faţă de materialele minerale. foarte apreciate în domeniul compo- spre exemplu. matricea redis. costuri de fabricaţie reduse ş. costuri ridicate. cuplare (ex. În principal sunt utilizate fibrele liberiene deoarece acestea prezintă rezistenţa cea mai mare.

sunt cele de: bumbac. 4. transversal. termo- Agentul de cuplare îmbunătăţeşte adeziunea dintre mecano-chimice etc. umiditatea. cercetători evidenţiază Fig. cum ar fi: S-au stabilit diferite tehnologii de realizare şi pre- tipul agentului de cuplare. formare în curent de aer. la compozitele din lemn şi mase plastice. ROBOTICĂ ranforsarea acestor compozite. e.  densitatea de volum sau suprafaţă. dat fiind faptul că Criteriile de apreciere a noilor materiale compozite există o diferenţă de polaritate între materialele ligno. banan. cristaline etc).a. Cercetările au evidenţiat  valorile limită ale rezistenţelor la diferite solicitări faptul că cu cât aceste particule sunt mai mici. după cum se observă în figura 4. în cazul compozitelor armate cu fibre în mediu uscat. c – iută.  dimensiunile fibrelor sau particulelor lignocelulozice ş. cânepă. care includ diferite vegetale sau de lemn. 62 Buletinul AGIR nr. procentajul de fibre. 2. procen. Studiile experimentale. după cum se pot observa şi în figura 2. prin valorile modulului de elasticitate longitudinal şi De asemenea. a altor materiale.  tipurile şi caracteristicile adezivilor utilizaţi. joacă un rol  proprietăţile fizice specifice materialelor pe bază important asupra rezistenţelor la tracţiune. chimice. sisal. b – cânepă. În figura 3 se observă că. Exemple de fibre vegetale de ranforsare a materialelor compozite utilizate pe plan mondial: a – in. până la 75µm. tehnologii tajul de fibre. d. Fig.  compatibilitatea dintre acestea. dimensiune particulelor de lucrare a materialelor compozite cum ar fi prin: presare. realizate în acest domeniu. 3. lignocelulozice sunt de regulă: celulozice (puternic hidrofile. anumiţi factori care influenţează proprietăţile mecanice ale materialelor compozite lignocelulozice. cele două materiale constituente. extrudare. b. CREATIVITATE. chenaf. c. Influenţa variaţiei procentajului de fibre asupra rezistenţei la tracţiune [3]. În literatura de specialitate. Fig. ajungând mecanice. f – lemn. tratamente termice. un parametru foarte important este dimen. gradul de penetraţie a dife- acest domeniu pentru a optimiza aceste materiale atât ritelor substanţe. exprimate lemn şi matrice este mai puternică. INVENTICĂ. la compozitele armate. conţinutul în substanţe din punct de vedere al compoziţiei. absorb apa) şi cele  gradul de valorificare a materiei prime lemnoase şi polimerice (materiale hidrofobe). in. semiuscat şi umed. iută. a. au urmărit aspecte referitoare la compoziţia structurală a materialelor lignocelulozice. f. mai mari. d – banan. e – sisal. pentru a obţine rezistenţe mecanice cât primă. Influenţa variaţiei dimensiunilor particulelor lignocelulozice asupra rezistenţei la încovoiere [9]. de lemn (coeficientul de umflare şi absorbţia de apă în Toţi aceşti factori implică o cercetare amănunţită în diferite medii şi perioade. etc. cu atât adeziunea dintre particulele de  rigiditatea şi elasticitatea produselor. turnare. termo-chimice. 1/2011 ● ianuarie-martie . siunea particulelor de lemn. respectiv:  proporţia dintre elementele componente. cât şi al structurii. lemn de răşinoase etc. ramie. în cazul compozitelor din  randamentele de utilizare a resurselor de materie lemn şi plastic. lemn.

aceste compozite ligno. 2000.. modification – jute polypropylene composites. epuizarea combustibililor fosili şi Engineering. garniturile celor 6 stâlpi. în structura componentelor auto s-a constat că acestea Editura Universităţii Transilvania Braşov. Bledzki.  biodegradabilitatea controlată şi reciclabilitatea etc. Editura Lux Libris. Buletinul AGIR nr.  reduc preţul componentelor. Ovidiu M. Materiale compozite din lemn. 655–661..bayferrox. S. Yu.  reduc energia consumată şi timpul de prelucrare. sunt următoarele: panourile de ACKNOWLEDGEMENT portiere. ISBN 978-973-635- oferă o serie de avantaje faţă de materialele utilizate în 951-4. Rhee.. W. durabile şi biodegradabile cu efecte minime  natura mai puţin abrazivă a materialului.. Curtu.. [4] Cerbu.2010. This paper is supported by the Sectoral Operational Programme Human Resources Development (SOP HRD). Hyun J. Marque. Fig. J. Green composites as Panacea? Socio-economic aspects of green materials. cu succes. Camacho. creşterea preţurilor produselor petroliere au declanşat [11] http://www. [7] Kim.. 2006. oferă o alternativă pentru acest domeniu fiind o eventualele neajunsuri date de caracterul hidrofil al resursă regenerailă.. pentru realizarea tura materialelor compozite. Fabrication of din compozite lignocelulozice. Stan. osite _materials/. 2003.. Long and Discontinuous Natural Fiber Reinforced Polypropylene Biocomposites and Their Mechanical Prin utilizarea materialelor compozite lignocelulozice Properties. Hagstrand. C. Yoon. P.. 5.. CONCLUZII Part A 39. T. Mecanica materialelor compozite.. 1/2011 ● ianuarie-martie 63 . Baltazar-Y-Jimenez. 2010. 2009.-H. după cum se observă şi în figura 5. Y.. utilizarea fibrelor lignocelulozice în struc- celulozice pot fi utilizate.O... Lee. I..5/S/59321 BIBLIOGRAFIE [1] Barbu.A. Applied  oferă o mai bună izolare termică şi fonică. 2003. Kim.. Y. C.-P. A. A.. A.. [10] Terciu. J. Cerbu. Composites Science and Technology 63 (1). B. materii prime. (3)..de/ipg/en/applications/other/plastic/comp interesul pentru resursele regenerabile. pasagerilor. Development and Sustainability 8 (3). 2008. Journal of Applied Polymer Science 89 (9).. mod uzual: [5] Espert. Composite Materials 7 (5–6).. thermomechanical properties of biocomposites made from  îmbunătăţesc proprietăţile de amortizare şi siguranţa modified cellulose and recycled polypropylene. Deoarece industria auto necesită un volum mare de În structura autovehiculelor. Mun. accesată la data de 20.E. Braşov. din habitaclu. Sarlkakis. deoarece materia Wood–polyethylene composites using ethylene–vinyl alcohol primă este mult mai ieftină.. L. Manson. Thermal and  reduc greutatea componentelor. S. diferite elemente ale scaunelor etc. Novel pulp fibre reinforced thermoplastic  se pot realiza produse biodegradabile cu impact composites. financed from the European Social Fund and by the Romanian Government under the contract number POSDRU/88/1. consola centrală. [8] Lundquist. ce pot fi realizate din aceste materiale lignocelulozice. 373–385. J. 2006. Fabrication and interfacial modification of wood/recycled plastic composite materials.. 137– scăzut asupra mediului. 2350–2353.1999. 445–463. 494–499.. 152. Curtu. Karlsson.05. viitor.K. Marius. planşa de bord. Woong R. 83-90. 2007. TENDINŢE ÎN UTILIZAREA MATERIALELOR MODERNE LA COMPONENTELE AUTO INTERIOARE  proprietăţile ecologice (emisia de substanţe toxice Compozitele lignocelulozice sunt materiale de etc). asupra mediului. copolymer as adhesion promoter. [9] Cui. G. The XI-th Problemele legate de creşterea volumului de deşeuri International Congress on Automotive and Transport la nivel mondial. J. J.. evitându-se astfel auto. Componentele principale.. Stephen. Composites: 3. C. ISSN 2069-0401. L. Bioresource Technology 97  sunt uşor de reciclat. I.-M. Fibers and Polymers 10(1).-S. principalele componente interioare ce pot fi realizate [3] Byong H. Possibilities to improve the  măresc rezistenţa componentelor la variaţii extreme properties of natural fiber reinforced plastics by fiber de temperatură.. K. tableta spate. format electronic. Leterrier. Volume VI. Lignocellulosic composites for automotive industry.-P. din cadrul componentelor componentelor interioare. Lee. fibrelor lignocelulozice. [6] Gassan. Environment. A. [2] Bismarck.