You are on page 1of 11

PL'BLICISTICA TEATRALA. :.

\ LUI MIHAIL SEBASTIAN
DE
ALGEHIA
SIMOTA

o personalitate artistică originală. multiplă şi tr anzi torie în manifestări
a dezvăluit treptat, într-un surprinzător şi, doar aparent, debut iterativ,
pe eseist.şi romancier,pe criticul literar şi cel teatral, memorialistulşi drama-
turgul faţ.ete diverse ale unei structuri polare scindate intre modernitatea
conştiinţei, acutizate de problemeleintelectuale şi (steticc ale epocii, pe deplin
asumate, şi Iatalitatea unei sensihilităţi f'ragil-desuete,ultragiatc de duritatea
realităţii.
Publicistica teatrală şi dramaturgia lui Mihail Sebastian devin ele Însele
expresia acestei dualităţi ; persistă, astfel, dacă nu o contradicţie, în orice caz,
o inegală şi inconstantă corespondenţă int.reideile teoretice şi factura pieselor
sale, Între fermitatea, incisivitatea chiar, a unei voei scriitoriceşti, dintre cele
mai personaleşi autentice din perioada interbelică, în intervenţiile insistente,
angajate în apărarea teatrului ea inst.ituţ.iede primă importanţă a unei culturi
şi poetica evaziunii a creajjei sale dramatice. Apare în acea/tă discrepanţă
confruntarea însăşi a celor doi termeni esenţialmente opozanţi - realitatea
şi ficţiunea, viata şi arta. "H.aporturiledintre om şi mască'(metaforă emble-
mat.icăa teatrului, n.n.), sînt raporturile dintre realitate ş imaginaţie, dintre
luciditate şi vis, dintre adevăr şi feerie" 1.Valoareadeosebităşi particularizantă
a acestor scrieri despre teatru este dată de posibilitatea unei lecturi stratif icate,
ce oferă, desigur succint şi în limitele genului, mărturisiri proprii jurnalelor
confesive,prin scurte şi revelatoare inserţ.iiale "Hutentieităţji" scriitorului şi
ale reflecţiei moralistului, dezbaterea unor probleme de creaţie (legate, în
special, de specif'icu I literaturii dramatice, de chesl.iuneadramatizărilor] şi, în
mod acut, a celor referitoare la critica teatrală şi, nu in ultimul rind, fixarea
IIuei "croniei"a vieţii teatrale din epocă. Puhlicist.icateatrală a lui M. Sebastian
-- eseurile,a rticnleleteoretice, celepolemiee, cîteva studii apropiate ea obiect
de istoria literară, subliniind actualitatea în ipostază de cronicari dramatiei
a lui :U.Eminescuşi 1. L Caragiale(Iti care se revine eu interesul unei pasiuni
constante), cronicile teatrale propriu-zise eompun, în ansamblu, meditaţia

1 M.Sebastian,
Onl1J1
şi masca.In l ntilriir;culea/mi,Ingr.şi pret CorneliaŞtefănescu,
Irucureşti
, .Meridiane",
1969,p. 22.

. subminată de ironia excesivă a unei mini- malizări :"J1ezumată.. Sînt morţi.) Ai impresia că dacă ai apropia de buzele acestor eroi o oglindă.ed. atestat ă şi de particularitatea scriiturii."Masca e destinul schimbat". la data cînd saturaţia imitaţiilor discredita valoarea 2 Ibidem. cît şi În cel al creaţiei.ia.p. cit. ee corespunde mutaţiei valorilor estetice elin teatrul european petrecute în aproape jumătate de secol. critlcul dramatic se desolidarizează de formula "teatrului de idei" prin care era vizat în special Luigi Pirandello. Mult mai ataşat teatrului realist. a lui Sebastian... a cărui operă se resimte de lipsa conţinutului de viaţă: "Pirandello e un mare scriitor de teatru. o "experien- ţă" şi o "aventură".cit. 26. Ficţiunile lui sînt cerebrale.sînt revelatorii pentru concepţialui M. mecanice(. 32. dar nu mai puţin natural" 2. este tribut ară Într-o anumită măsură optieii momentului.).ed.. mult prea severă. Reducţia forţată a semnif'i- catiei dramaturgului la problematica.a poezieiin teatru . glosa acelaşi artist.neliniştea. dar se dovedeşte definitiv uzat în ideologieşi gîndire" 4. Dramaturgia lui Ibsen. Structura spirituală a lui M... Sebas- tian: "Masca (.infuzia. adică la "metafiziea" acestuia. 3 Ibsen. Ibsen. probată şi de publicistică. apreciereasuperlativă (şi subiectivă)a lui M.p. Teatrul este pentru M. în mare parte. Afirmaţii din aceleaşieseu. nu se dezminte nici În aprecierea finală.dar va dezavua patetismul. 36. de nuanţă carteziană. fenomene teatrale ce reţin mai mult atenţia lui Sebastian. pare în judecata. Arta lui vine "din cap" (.p. 5 Ibsen.) răspunde instinctului nostru de evaziune. se distinge prin raţionallsm.atrăgind.. disperarea şi iraţionalismul.p. Perisabile în teatru. actualitatea: "Hellrik Ibsen (. capabile a transforma vocaţia unui creator ..trăiristă". filozofia acestui doctor cu ochelari şi servietă era un adorabil raţionalism casnic.instinct sornptuar desigur. ( Teatrude idei.) rămîne mare în ceea ee avea uman şi pasional. se afirmă prin recnl faţă de gcneraj.unui scriitor pe ll1arg'ineaunei arte mereu fascinante. cele ale lui Ibsen (asimilate cu "tezele" acestuia) sau ale lui Pirandello. ca al setei..cit. 6 Comemorarea lui Ibsen.. şi prin moralitate. sînt mai ales "ideile".eâ. atit în planul existenţial. contemporană lui. Instinct ea al foamei. Sebastianîn cazul piesei Cindnoi marfii vomtnoia ee pă- rea să propună un nou cod teatral: "simholul este dramatic cît o acţiune. Importantă este arta lui Ibsen ee corespundeIntr-olatură a operei sale dezideratuluistabil al esteticii teatrale scbastieneşti . Se- bastian. 28.entuiui exaltat idealul unei vieţi supuse unor rigori exemplare: "Viaţa era acolo numai pe culmi şi adevăruri.. de la care va prelua şi distila în registru poetic . Nişte morţi inteligenţi". astfel.. care oferea adolesc.. care din nefe- ricire lucreazăÎntr-un groaznievid moral.cc6.. Şi se împuşcau"3. Oameniise mişcau pentru o idee. ea al iubirii .cel.cit. Literatura dramatică devine la rîndul ei "trăire" În entuziasmulresimtit la "puhertatea ideii" pentru opera luiH. Omulşi masca. eu revendicări temperate de sindioalismşi liberă cugetare"5.initiametaţizică. şi faptul nu rămîne străin de influenţa generaţiei căreia îi aparţine. Originalitatea scriitorului. Receptarea ihsenîsmului şi a pirandellismului. a-şi fi pierdut.. luxos şi scump.aventura. experienţa.reci.luciul ei nu 8--a1' aburi.. echivallnd eu o palingeneză.lnliiametafizică. Sebastian.

Flaubert.cii.939. p. Operatia. cu propria-i operă. Sebastian reţine drept una dintre cauze. el îl atrage prin simplul dar irezistihilul miraj al scenei către o dublă mjhfruntare si emotie: aceea eu publicul si. M. cel puţin Ia nivelul intentiilor (vizate de Gaston Baty). ei dimpotrivă o reîntoarcere a sa spre marile Întrebări.cii. care reţine şi distribuie teatrului (dintr-un reflex. această comedie nu va valora nici cît o pagină dar faţă de tea trul de astăzi va fi o adevărată descoperire.eâ. ce funcţionează şi drept remediu al crizei dramaturgiei.VI. în ciuda Iicţiunilor eu care lucrează. 67.3 PUBLTCISTJ1CA TEATRALA A LUIl\HHAH" SEBASTIAN 183 şi semnificaţia originalului. Dostoievski. 65. 37. Preocupat Ia rindul lui de existenţa şi de manifestărileunei crize generale a teatrului. Daudet.ctt: p. Tentaţia drarnatizării nu ocoleşte. Tolstoi ş.care îi poate da iluziacă se intllneşte CI]propriilelui plăsmuiri detaşate de el şi devenite în mod fizic autonome" 12. Ia noi. Interpretări mult mai tîrzii vor recunoaşte că inovaţiile esteticii teatrale pirandeIIienedenunţă "criza specta- colului" pentru care "dificultatea închegării rcprezentaţiei devine metaforă ontologică"9. "încercarea de a da teatrului un Nicolae Stavroghin sau o Emrna Bovary nu este cum s-a zis eu superficialitate o trădare a teatrului. este proliferareauneori hibridă şi excesivă a dramatizărilor după romane mai mult sau mai putin celebre. o anumită realitate tangibilă."Faţă de opera lui Proust.Se- bastian. nr. căci îi va dărui O nouă lume" 10. mult mai importantă pentru creator.ce fac posibilă şi verosimilă existenţa dramei de conştiinţă. Publicistica teatrală oferă un interesant spectacol de idei şi cuprinde.eâ.Daeii]" .ed. 12Notăla o piesădeGharlesMorgan. Zola. 8 NotădesprePirandello. departe de a scaudaliza prin caracterul ei de incompatihilitate. 1.care îl apropie de G.) preocupat de problemelestrict formale ale artei sale" 8. nici opere de complexitatea şi dificultatea ciclului romanesc proustian. Dramaiis personae. EI însuşi romancier şi dramaturg. a cărui valoare se reducea şi pentru M. 9 MariaVodă-Căpuşan. propriu unui raţionalism incor-ijibil. 10Notădeteatru. o critică de creator ee ref'lectează la arta lui. Teatrul reprezintă totdeauna o "experienl:ă" pentru rumancier . nici spirite acule ea liIl Camil Petrescu. poate restrictiv. asupra compara- ţiei celor două genuri de artă corespunzătoareunor estetici şi tehnici diferite. spre marile nelinişti" 11. Un fenomen simptomatic.. virtuală. cu re-găsireaei într-o formă devenită brusc sttăină şi inde- pendentă: "Există în teatru. declanşeazăanaliza disociativă a lui IVI.228. .ed. părea predestinată suspiciunii "filozofia"dramaturgului italian.enumerati de Sebastian Balzac. Sebastian la cea a unui "mare tehnician (. cea mai importantă din unghiul analizei sale. va Însemna îmbogăţirea scenei cu eroi complecşi. în mod surprinzător. eu ()insistenţă ee trădează o adevărată profesiunede credinţă. În parte.Sebastian revine În articolele sale... 1980.cit «. 11Notădeteatru. Fascinaţiei teatrului nu i s-au putut sustrage nici marii romancieri -.p. Indiferent de 7 Teatrude idei. .Noutatea teatrului lui Pirandello nu convinsese.a. Stendhal. IVI. 10.j).Apelul la marea literatură va echivala în teatru cu un eiştig de vigoare şi seriozitate. Cluj-Napoca.. Călinescuîn ideea raportării viabilităţii lui Proust la "halzacianismuI" intrinsec) o posibilă "comedie socială". situaţia crttică a literaturii dramatice. 40. cealaltă. "HevistaFundaţiilor Ilegale".p.

1'1] lui înscarnnă. modern) sînt puse în evidenţă În procesul complicat şi riscat al dramatizărilor. excesiv. cu o nouă perspectivă asupra artei sale.) In viziunea de teatru este ceva instantaneucare simplificălucrurile de la punctul de plecare şi le grăbeşte (.) îi scapă.nr.Se- bastian "inferioritatea" teatrului se datoreşte mai ales procedeelor tehnice de care se prevalează acesta.cit"p.formulă ce conţinea în subsidiar un clasamental genurilor. trebuie să adopte o cadenţă diferită trecînd la dramă: "Distanţele În teatru sînt scurte. lVI. Semnalată de lVI..lules Henard în jurnalul său.etde a converti spreteatru () serie de proza- 1:)etanimt eatralăla "Acolo departc".iluz ia unei pasiuni . tehnica este obligatoriu schematică (. . DeloclntÎmplă- toare. pentru valoarea preceptelor conţinute de aceste memorii. rezumă. la care lVLSebastian. Atragerea scriitorilor spre teatru nu trebuie să.l9. ca şi la opera fraţilor Goncourt. spaţiul e limitat. deMirceaŞtcf'ănescu. adevărate "manuale" de artă dramatică.etl.Se- bastian.mediu unde predomină subiectivitatea.. efecte arbitrare ohţ.()treabă de vacanţă" pentru romancier. Facilitatea teatrului ea gen este recunoscută şi de .inleriorităţii teatrului.) Teatrul este o artă de conciziune. Considerindteatrul ..ianeste constant sensibilizat. violent suges- tive" 1".. ce nu omit efectele. la care concură sala şi scena.. incertitu- dinea în legătură cu Ull succes sau insucces: nE acolo o atmosferă de febră.susţinut cu ostentaţie dar neeonvingătorde dramaturgul român. false adevăruri şi false legi. de obicei unor dramaturgi dublaţi de romancieri: Jean Giraudoux. de cabot. psihologii simetrice. de care lVI. ed. apoi.imhogăţif.Sebastian prelua de fapt o formulă convenabilă de la Ch.184 ALGEH1A SIIVIOTA rezultate. "Averitura" tea [. procedeazăsumar" 13. rămînă la stadiul unui experiment avantajos pentru creatorul venit din alte genuri literare ei trebuie să devină un obiectiv principal al instituţfilor teatrale.Popa. Se- hastian.cit. pînă în ultimul moment..eleÎntre epic şi dramatic..El preeipită.!.ee trăda deseori daz.) Ceea ee este determinant 'in tehnica teatrului este cortina. tentativa lui Louis . lipsa de luciditate şi elecontrol propriu şi se menţine. Jumătăţ.cit. Deosebiriledar şi confluenţ. ce se confirmă din nou un adversar al teoriei "purităţii" genurilor (cum o făcuse şi în eseurile asupra romanului . reţinute de M.. Cortina trebuie să cadă" H. E o artă de procedee sumare. contraste tari. I' Cronicateatralăla Rămînem prietenide HenriUeansun.. 156.Hl. Pentru \11. în genere.a . Hornancierul..ii...ed..Sehast. "În comparaţie eu teatrul. de nelinişte.liric".p. uhstinat În ideea . recurge. "Teatrul e un instru- ment care nu înregistrează decît ceea ee este apăsat. publicul şi actor-ii. romanul este o artă generoasă (.ile de ton (. 16Cronicateatralăla "Apavie"de V.Iouv. "HevistaFundaţiilorRegale".Morgan. 10. care te Iac cu uşurinţă prizonierul lor şi te obligă să vezi totul prin prisma lor deformatoare"lH. Diferenta dintre un roman şi o piesă de LeaLrueste în primul rînd lina de ritm. fie şi în latura strict tehnică. un amestec de false ernoţ.inaj. Morgan. 14Notăla o pies«deCharlcsMorţjan. pătru ndereaintr-o amhianţă speci- Iică. categorie. d e care se va resimţi.VI. 172. Ch. de un gust îndoielnic. 200.ş..prezente în această artă..acomodat unei tehnici digresive..inuteprin des utilizatele "lovituri de teatru".p. mare admirator al acestuia şi al literaturii confesive. "experienţa"teatrului rămîne prof'itahilăpentru romancier. reuşitele apartin.

.p. înaintea unui sezonteatral. direcţie de scenă.inaj. 19HenriZalis. Nu există o atitudine critică acolo. de care nimeni nu se sperie (. cu atît mai rău pentru ea : nimeni nu o vede. În 1D3S. privirea lucidă devin eu atît mai necesareintr-un mediu dificil cum este teatrul. 13. Şi dacă există.Ion Cauta- Cuziuo.1980. 16La o llOL!ă directiea Teatrului National. 62. 95. cabot.este în realitate un şir de fotolii de treabă.. editorii noştrii încheie contracte eu scriitorii români.ed.Sebastian. Acesta lipseşte şi criticii dramatice profesioniste. . Criza dramaturgiei româneşti s-ar datora după M. rămas sub nivelul valoric al celorlalte arte. 21Ldeui. orgolii.. Sebastian.ed. nu mult diferită în realitate.atotală.5 Lori s-a soldat eu un mare cîştig al dramaturgiei franceze: consacrarea Iu Jean Giraudoux ca dramaturg original şi de mare valoare. PentruM. (. este aceeaa decalajuluidintre teatrul românescşi celelalte domeniicultu- rale: "Între teatrul nostru de astăzi şi celelaltearte (literatură. Sebastian. a cărui "psihologie" (invocată adesea de Sebastian) _..nr. imagine menită a incita spiritele şi a modifica'o situaţie. 10." 18 La o privire retrospectivă. Sebastian asupra unui "teatru cu puntile tăiate".XXXI. susţinută cu multă fervoare critică de M. "Banca11"saudespreo atitudine criticăIn teatru. Sebastian pare a inveutaria foarte drastic cauzele crizei generale a teatrului românesc.p. directorii de teatru îşi comandă repertoriul de la Paris sau de la Viena. amorf în toate sectoarele sale: literatură dramatică. teatrul românesc părea complet izolat de marea mişcare eultu rală interbelică.ice. ce]prezentat de M.) absolută a spiritului critic" 20. "Banca FI.. nu absenţei unor personalităţi scriitoriceşti. este o deosebirede nivel care echivaleazăeu scoatereateatrului din cultură". nimeninu i se supune" 21. 123.cu o severitate întemeiată.pe care o considerăÎn primul rînd "o criza:de ordin spiri- tual. ci condiţiilor nefaste. "înaintea unui sezon literal'.total Ineficientăîn ridicarea conştiinţei de sine a teatrului românesc.p.). timp zece ani.. criticul teatral constata. de care nu s-a dezis nici în urma interventiei voit atenuante a lui Pornpiliu Constantinescu.. nimeninu o simte."Steaua". «banca cea mai t emută de directori şi actori }i. situaţia Îngrijorătoare a (h'iHnaturgieiromâneşti.Literatură:WG .cit. ce vizează un amestec de subiectivitate. Într-o serie de articole eseist. 122.ce au fost considerate şi . plastică. în care nu debutase. artificii. ed. Iată ee de avem o bogată literatură epică. 20M.cit.din cadrul sistemului teatral.p.Controlulcritic. Iată de ce nu avem o literatură dramatică" 17. decît un singur scriitor . O idee frecventă.. Sebas- tian.5 PUBLICISTrCA TEATRALA A LUIMJHAIL SEBASTIAN 18. spirit eritie în "hancaH". Operaţia similară este recomandată teatrului românesc vinovat În plus de a-şi fi pierdut şi o parte din dramaturgii Importanţi. Pare un tablou intenţionat întunecat.•. muzică).iIllptomatolo- gice" 19. Şi simptomulei cel mai grav este carenţ. de ordin material şi organizatoric.interzice clarviziunea în auto- 11Notă101despreliteratura dramatică. . care renunţă a mai scrie piese (cazul lui CamilPetrescu). nepermeabil la inovaţiile estetice din epocă. Este vina instituţiilor teatrale şi mai ales a Teatrului Naţional (care se dezice astfel de una din funcţiile sale cele mai importante) de a neglija rolul decisiv al scriitorilorla crearea unei dramaturgii originaleşi de a se menţine în mediocritatea întreţinută de aportul aproape exclusiv al "oamenilor de spe- cialitate".MihailSebastiancriticşi eseist.cit. instalată pe poziţii coufnrtahile.

Holul lor. mult mai Iarg i-- pentrusituaţia similară. Una din puţinele cărţi de teatru la acea dată. 5430. Critica teatrală este responsabilă de lipsa unei tradiţii teatrale.Era finşte o doză de exagerare 0'1. Caragiale. era suficientă pentru a-l incita pe M.inalnţelegere a unor oameni. ea este totdeauna subordonată acestuia. Sebastian îl consideră o formă improprie. veniţi spre teatru din medii culturale exterioare . nume de o valoare exemplară: Beniamin Crerriieux.a menţine şi a trece mai departe anumite Învăţăminte" 2".recte naturalist.căruia i-ar fi dat o orientare nefastă. Davila. Acterian regenerarea teatrului românesc s-ar putea datora 11nei modificări a tehnicii dramatice. 126 23Banca.instrument autonom de text" 24 nu există.. Luînd'in discuţie teatrul "nareisist" -. a oamenilor de teatru.nr. pentru' M. 2>1 HatgActerian. în G'el1eraI.936."Ham pa" XIX. De lipsa acestei "memorii" a teatrului înscrisă Într-o bibliografie de specialitate. Sebastian). Sebastian îi face un rechizitoriu lipsit de menajamente: "Chipul în can se aseultă la teatru este un ad de inepţie colectivă (. unele confirmînd idei şi poziţii susţinute anterior. cît se poate de îndepărtată de esenţa propriu- zisă a teatrului: "Teatrului nu-i cerem să «reproducă» ei să creeze.eli.Nllavemcârfidelealru. meserie. econscrvator»în înţelesul strict al cuvîntului: rol de a conserva. interesante.de perindizare în legătură cu teatrul nostru.Roger Martin du Gard. Se- bastian la delimitări polemice.eit.cii. devenit "un caz" pentru.186 ALGEBrA SfMOTA 6 apreciere a celor care practică această. "- '" Conştiinţa"băncii H" nu poate fi activată atît timp cît ea rămîne închisă în 'cerculstrîmt al "specialiştilor"(fin irnnizaţi de M.193(\.teatrul românesc. în aria franceză.L.) Nu e vorha de pu(. unul foarte important. tehniea Însăşi ca . E put şi simplu prostia îndărătnică. ... 5 425.1. stupidă. 1. Acuzaţia adusă de II. se resimt totdeauna montărlle dintr-un repertoriu mai dificil (IVI. refradară şi bonomă a publi- 22"Banca.Teatrulel!puntilefăiate. Practicarea criticii teatrale de persoane eu un alt orizont. închisă.eit. este spulberată de M.care nu acceptă adoptarea unor personalităţi din alte domenii (estetică..Sebastian exemplifică prin piese de 1. descoperite în latura unei posibile dar inexistent. G.bănciiII") nu străină de o finalitate programatică. Dacă pentru H. a cărei măr-turietrebuia fixată în "cărPle de teatru". Albert Thihaudet. preocupaţi a-l atrage şi printr-o serie de concesiifăcute gustului minor.p. filozofie)şi ceea ce-i mai grav se desolidarizeazăcompletde eritica literară: "Niciun loc din Banca H nu-i revine criticii literare" 2". XIX. VI. Sebastian pe care i-o acordă oamenii de teatru. Sebastian renaşterea nu poate veni decît de la literatura dramatică. Nu vrem să ne dea iluzia vieţii.p. Se- bastian cu o argumentaţie nelipsită de incizii ironice prin care se Iae trimiteri la erori de cronologie.Sebastian semnalează. Actcrian lui Al.. Hauptmann). Complet nesatisfăcut de nivelul publicului român. 25Despreun teatru"narcisisi". Un alt simptom al crizeiteatrului îl confirmăsituaţia puhliculuişi atenţia exagerată după M. M.econfruntări cu spectacolemai vechi. Sebastian Însuşi ocupa un loc al ". este acela "de. ci dimpotrivă certitudinea iluziei"2". H" . "Hampa«. Acestea lipsesc sau sînt extrem de rare În teatrologia românească.FI. nr. Pretextepentru o drama- turgieromânească de Haig Acterian. eu interpreti diferiţi.ar contribui la restabilirealegăturilorteatrului cu direcţiilede manifestareale celorlaltearte. 127. accentuat naturalistă.

L. În pieţe publice. in cadrul literaturii române: "L. 30:.:p. Shav nu au asupra publicului nostru efectul aşteptat. in ciuda timpului care trece. Mihail Muratov .. creează pentru criticul dramatic/ o situaţie inacceptabilă : "Un singur om nu poate fi UIl spectator (. a mulţimii ce asistă în săli.. fals.p. :154.cii.Sebastian.manipulate.. valoarea de mare clasic a acestuia..1. schimhîndu-Iedirecţia şi de a nu răspunde întrehărilor grave.185. linia mare a teatrului 2•. piesă ee Întru- neşte ambele'trăsăturijvMare admirator al lui Caragiale. Uneorisimpla intervenţie a unui regizor lipsit:de personali- tate .112. descurajat.iprofe- sionişti s-au găsit după spectacol calmi. Se- bastian.) Singura tragedie.e. Deşi Ilagelează. M. 1978. Nule va putea rupe. B. r O prohlemă importantă luată în discuţie de publicistica teatrală a lui M. Piesele "neplăcute.. sceptic in privinţa posibilităţii teatrului de a modela conştiinţele. Helatia public scenă declanşează observaţiile moraJistuluiM.pe fundamente estetice.iriculuiirlandez: "Intîl-· nirea trebuia să-mi descoperereactiunea delicventului denunţat (. decît murind" 30. 113.. o delimitare netă Între scenă şi viaţă persistă în re- fuzul oricărei comunicăria spectatorilor eu arta sat.deşi în spectacolul românesc se apelase la un colaborator.resuscitat.7 PUBLICISTH::A TEATHALA A LUIMIHAIL SI':.Teatrul românesc...gestde politeţe."Minerva ". Această origineîi fixează legile de viaţă.cd.p.) Spectacolul s-a născut pe stadioane. în arene.cit. .. Caragiale.fără reticenţă. Mai gravă este situaţia cînd teatrul însuşi escamotcază intenţionat reliefarea problemelorde conştiinţă.cit. Sebastian nu poate accepta nici un moment ideea absenţei acestui partener al spectacoluluiîn relaţia cu scena. prin mediocritate tehnicii.) Nu îl emoţioneazăgîndul. să estompezeadevărurile denuuţate de o dramă socială. E superiorşi suficient (.) Cortina a căzut peste o securitate integrală. Bucureşti. prefăcindu-se că nu le aude" 28. al lui C. llincredIntdwiz/fUle 1.. destul de obscur însă.. voI. Sebastian are În vedere "cazul" 1. M.ă de comedia de caracter (o obiecţie în realitate nejustificată pentru () scrisoarepierdută.. Sub pre- textul unei argumentaţii obiective.VII. Nu îI insultă imbe- cilitatea (..insel "inadllalităţi" a dramaturgului. 29ef.) Hamlet jucat pentru un singur om trebuie să fie de neînţeles.. Publlcul.. Stanislavski. 2RCroniea teatral!! la Aziluldenoaptede MaximGorki. imposihil (. la acea dată. ed.ed.Teatrul arc arta de a arnortiza loviturile periculoase."ale lui G. Anularea "mirajului" teatrului (şi nu lipsesc accentele sentimentaleîn invocareaIarrneculuiunor seri de spectacol)prin lipsi?!publicu- lui.p. Massoff. prin speculatiile din jurulpret. la care e sensibil.}1.. 1O).cit.. Sebastian recunoaşte fără ezitare geniul dramaturgului. alături de M. Noutatea adusă de televiziune (Societatea Philips făcuse demonstraţii asupra acestei descopeririîn Parcul Lihertăţii din Bucureşti. 27Meseriad-riciWarren s ('d. Eminescu. în iunie 193829) nu-i inspiră incredere.I. Tapeuri şi arnanţ.BASTIAN 187 eului. Caragiale rămîne.) Sînt un naiv (. Sensurileunei piese protestare ca Azilul de noapte de Maxim Gorki pot fi dcviat. se apela la falsa teorie a perisabilităţii comediei de moravuri faj.ea şi CarnilPetrescu. puhlicul._-< poate. puţin tulburaţi poate de primejdia care trecuse. e o femeiecare plînge"26. prin simple efecte regi- zorale: "Azilul de noapte este () piesă revoluţionară din care teatrul a făcut un spectacol confortabil. dar îrnhărhătati În strîngerea lor de mînă devenită în momentul acela mai mult:decît un.. un act de solidaritate" 27.

69. Sebastian În două spectacole diferite. indt. deci. românesc(. pentru că.farsa este un joc şi inteligenţa LoLun joc este" "2..t'd.. Ambele cronici retin si scot în ovidcnţă. puţ.observaţia IIIaigenerală a criticii literare este rcaluată În stilul specificeseului lui Sehastian : "Fiecare nume caracteri- zaaz. de a reabilita.p..p.iilorlui Caragialeeste pusă de iVLSebastian in strînsă relaţie eu Încer- carea. Bazindu-se pe "invenţie".îleă o dată valoarea textului dramatic. trimite săgeţ. "mişcarea"vieţii îllifraLă în el : "Caragialee îu esenţa lui dramatic . cit.. 33.deloc neglijahileSÎIltnumele personajelor. "6Caragialecronicardrama.Sebastian reţine valoarea criticii de directie practicate de Caragiale Intr-o perioadă nu prea Îndepărtată de începuturile teatrului românesc. Miscarea autorului nu mai ţine de regizor.textul piesei nu poate Ii falsificat de un om care ştie să citească. sprijinindu-se pe iroIli textelor caragialeşti. la exagerările interprc!ilor. Caragiale.iade scenă şi presa teatrală).. L.al căruimerit principal este de a fi un adevărat "scriitor de farse".ed. care "prin însăşi firea genului de artă care il preocllpa.Acestearelevă spiritul crit.Problemele teatrului din vremea lui Caragiale (referitoare la repertoriu..iîn direclia contemporanilor şi mediteaza eu seeptieislll: "E o 31 Ultimaconvorbire cu.d iile lui Caragiale. Ibidem. Eseistul descoperăin farsă un gen dificilşi. este au toru1 unei aristocraţii. Actualitatea lui Caragialepare a se fi păstrat neschimbatăşi în domeniul scrierilorsale despre teatru.Calităţile de farsă ale pieselor lui Caragialesînt cele recomandate a fi puse în valoare de regie. într-un mic eseu teoretic.in gustat de publicul ohisnuit. farsa solicită (iinagina!..ii"dramaturgului.p.cii. 7(. 3.iva tineri actori._M. O scrisoare pierduti! este văzută de NI. o grirnă care creeazăcomicul.Hezistcnţa corned. :H.iar mai t. nici teatrul corespunzător nu-l poaLeîmpiedicape Caragialesă fie la fel de pătrunzător critic" :16. foarte convingătoare. eil. în 192\)este fascinat. dar după cum ridicola producţie poetică a timpului nu l-a impie- dicat pe Maiorescusă fie UIlcritic adevărat. anticipare şi coincidenţă cu sensul unor montări de mai tîrziu. puşr !n valoare de studioul Teatrului National. .tic.gensuperiordear/il.ballcali".p.ia. fiindcă ei sînt scnsibrli la miracol (.1. Sebastian lc regăseşte în perioada interbelică.) Ne dăm seama eu terţiică aici este filonul nostru dramatic original si că numai prin el teatru românesc există ea valoare de creaţie" :11. valoarea estetică il Iarsei... A1'i5 tocraţia iutelectuală a farsei" 3>l. condus de Camil Petrescu. p.Sebastian accentuează elementelede farsă din corue.eanu. M. 3 ldem...) Pe oameni inteligenţi.de aceea ea amuză rnai mult copiii şi . a "actualiLăţ. din această cauză.ical dramaturgului şi intormează asupra condiţ.văzînd tu ele o garanlie a suc- cesuluicontinuu şi.iilorteatrului epocii sale. 44 :l Farsa.ă: e o mască sintetică.cit..îrziu admiră cîţ.asemenigrimei clovni- lor la circ" "".cii. "" Scrisoarea pierdull1. 1'.. Speo- tacolelela care se referă cronicarulteatral: "sint cu mult sub limiLaunei obser- vaţii critice.) trăieşte pe hîrtie în aşa fel... încît altmiteri nu e posibil să înţeleagă cineva" "'. Piesa (. Printre mijloacelecormculuiutilizate de 1. la direcţ. mai ales. ed. de "miracolul" interpretării lui Ion 131'e- z. oamenii inteligenţi : "Pe copii. a cronicilordramatice propriu-zise.

.avertiza În nIt loc criticul rOlnan. nota de "jurnalism"jUclUSlîn piesa lui J. vai 1. spectacolela regia cărora colahorasein mare măsură si directorul.. . 101.ilepoetice dar şi "caraeterul epigramatie" al textului. tl UIl discurscălremorţi. eului" 8". 50. M. Multe speranţ. :.p.ţ.. dar... II[lelea creat tinerilor actori şanse de afirmare prin distr-ibuireaju roluri principale.pornea pericolul alunecării în formulă şi poneif). th{ loc aparte In publicisticalui 1\'1. nI. Camil Petrescu a precnnizat Ynnoiriale viziunii regizorale prin introducerea conceptului de "regie concretă" în experimentareaStudioului Naţicnal. actori) şi în special..) era nesfîrşitmai sus de teatrul timpului său".cit. poetul eare"prin sensibilitatea artistică i prin marile ambiţii dramatice(. ]VI.Sebastianîl ocupă artieolt}ieşi cronicile dedicate unor oameni de teatru francezi (dramaturgi. Ohservaţii de Illare fine1:eeonjjn cronicile la spectacolelecu ipieselelui .Sehastian distinge nu numai ealită1. Giraudoux(trăsătură de la care -.dramaturgi ce consacră Leatrulpoetic. Un rnoment important pentru teatrul interbelic l-a constituit numirea lui CarnilPetrescu la conducereaTeatrului Naţional.38 EminescuÎnsemnao supcriorrtatede talent. Sebastian.ieera situată pe linia unui spirit raelieal..pentru care oboseala este aproape un stil (. împotriva istoriei eu panaş" 41. Sehastian continuă apoi 37ldelll. td._. La spectacolulcu La (Juerrede Troien'au/'u pas /ieu. Act..111'."RevistaFundaţiilor Hegale".p. Alecsandri).VI. mai ales. Piesa în diseuţ. Din jale se inirupează Electra -"-şi consacră cronici dramatice tuturor pieselorjucate în acea perioadă la Teatrul Naţional şi în studioul acestuia.'i- raudoux şi P. C. M. Eminescu.ualitateacriticii teatrale practicate de un scriitor clasic.1. Directoratul lui Camil Petrescu a Însemnat in primul rînd fixarea unui repertoriu elecalitate. Sebastian a fost printre cei care au primit cu satisfacţie această numire subliniind "sensuImoral" ce-l inculca: "Este 'victoriaunei activităţi intelectuale care nu s-a trădat niciodată pe sine" 40. tu Carniil'drescadirector al 1'ealrulai . VI. mai mult de partea actorilor decît de partea puhli- . fiind receptati ea atare de publie. 9 PUBLICISTLCA TlA'IRALA A LlUNlIHA1L SEBASTIAN 189 lumiHaLede veac la mijloc 1.) împotriva minciunii de Stat. făcute de VI.aise". Comentariullui M. O'Neil. ClaudeI..eazul lui Jaeques Copeau revistă de spiritul căreia scriitorul rorrlb'll1 Jmwseinfluenţat. cii. mult prej. introducerea în repertoriu a capodnpereilui E. Streinu şi respectiv Emil Gulian.. Schastia11 (J descoperă şi la M.cronicar dramatic.Naţional.1Il 3(l. J'm!Jogăţillacapitolul pieselorstrăine cu traduceri şi prelucrări încredinţate unor scriitori de talent.e ale lui S.cii.a unui artist îndrăgostit de Leatru : "Niei- odată nu avea acea obosealăde spectator blazat caracteristică de ohicei croni- carilor dramat..thastiaus...e o artă care nu îmhătrîneştc" a7. personalităţilor afirmate la "Nol1vclleHevue Fran(. 39[dem. de conştiinţă artistică (mărturie fiind observaţiile polemice la adresa pieselor româneşti de care nu fusese scutit nici V.uit de M.p.iau semnalează implinirile programului lui Camil Petrescu l..raduccrile de COl'- neille şi Racine. 7.ici.) EI era mai mult pe scenă decît În sală. Sehast. regizori. 3REmillfscu.au îndreptat spre schimbările decisivepropuse i'n instituţie de autorul celei mai interesante doctrine estetice româneşti a teatrului. Teatrul.îndreptat "împotriva irnportan!ilol'(..

Iacques Copeau este pentru Sebastian o "personalitate morală" eu dublă deschiderespirituală. Teatrul poetic al lui Giraudoux parc a fi cel mai apropiat afinităţ. •6 Ibidem.Această inovaţie "ia actorului şi poetului orice posibilitate de a trişa.. în 1940. apoi.le treieaunu practicată in teatrul lui Copcau.p.-. Pitoeff.cit.p. 3 Cevadespreteatrullui Giraudou». Sebastiancînd susţine drept remediu al crizei teatrului infuzia de poezie.iată un gest de curaj care poate însemna ruina tuturor industriilor de eroism" it. implicate sau ferm exprimate.·ar spune că desprinşi dintr-un conformism apăsător şi zilnic. Baty) şi spre teatrul satiric (G. resuscitare a vechilor filoane dramatice ale artei teatrale o realizează drama- turgia lui Paul Claudel. 47Idem. la Bucureşti ---M. la Vieux-Cnlornbier. ea. şi. ale criticului teatral 'VI. care ii lipeşte pe oameni de pămînt. că programul acestuia ar restitui teatrului "demnitatea pierdută". . 4U. cit. Sebastianeste cucerit doformulascenntehnică.Copeau.. O. U Notădespreteatrulfrancezcontemporan.Il 51. S.. Neacceptind platitudinea teatrului natu- ralist. . modestia tehnicii teatrale subordonată poezieiv.ed. 1:lb. Ch. O autodef'inire confesivă se întrevede in comentariul eseistic dedicat scriitorului francez: "Giraudoux aduce pe scenă un filon de poezie.Cunoscîndu-lmai de aproape - Copeau venise.p. Franţa însăşi păstrează Iorrriele clare ale teatrului şi opune rezistenţă la "isteria reformatoare a ceea ce s-a numit expresionism"46. 45J acquesCopeau. într-o perioadă în care teatrul era supus unor formule şi experimente regizoraleextrem de variate. format În cercul unor mari scriitori.R.erpretării lui Louis ..iiloI'clasice. Pe scinduragoală nu mai e loc decît pentru lumina poeziei şi pentru flacăra dramei" 47. cU. Sebastian este încredinţat încă o dată.tradiţ.cultu1valorilor eterne. de sensibilitate şi de visare. Datorită lui Copeau. ale cărei calităţi poetice au fost transpuse În traducerea lui Ion Pillat. de fantezie" 43.ilor structurale ale dramaturgului şi principiilor estetice. Sehastian descoperăcu satisf'actie la Copeau afirmarea . Sebastian. S-ar spune că dincolode rampă Înceteazăpentru el legeagravitaţiei. O finalitate similarăare în vedere M.suflulliric ce-l străbate. Cîteva principii ale omului de teatru francez I-au atras Iără Iudoială pe Sebastian: subordonarea activităţii teatrale unei literaturi dramatice şi apărarea supremaţiei textului în faţa regiei. errticul teatral vede o singură soluţie pentru schim- 42Idem. amintit de Sebastian ee distingea aici două direcţ.iide manifestare: spre () formă de spectaoolfeeric (L. de invenţie.Copeaujoacă în teatrul francez rolul unui şef de şcoală din tradiţia căreia descindpersonalităţilegrupate în numitulLe Cartel.190 ALGERIA STNJOTA 10 in margineacalităţii Iut. vine spre teatru ca şi M. 8:1.spectacolulromânesccu piesa Ingerula vestitpe Moria. mediocritatea proliîerantă a pieselor hulevardiere. oamenii intră acolo într-o zonă de libertate.p. ed. În fruntea teatrului Vieux-Colornbier..F. Dul- lin). pune in lumină valoarea textului claudelian..- eu o anumită neîncredere de natură literară.Iouvct. G. spre literatură şi spre teatru. care "descindeca spirit din vechile mistere franceze" . 82. M.Iouvet care transformă "diseursul către morţi" într-o "laudă a vieţii . cu Lotul neconvins de agitatia avangardistă. prin rolul jucat la direcţia N. Sebastian .

utaţiilorsurprinse în scrrsihilitatea.ol\seience artisLîque. leurecli. D'ailleurs.nrde poezie.tbscntcduthMtre 1'0111113i11ei sUl'lout l'assoupissemcnt de l'espriLeritiquc"desspeeiaJistlls". procesede creaţie care în poeziesau în epică sint mai lente.Seulela poesiepourraitsauverle the:Hre.. .uaîtreslitller<jcel art sa "digllit6 pndlle". ceea ee îi amplifică răspunderileşi îl plasează in avan- garda m. 4\'Nolridespreliteraturadramatică.elornchuloase. şi denunţase excesele ce ameuiuţau să altereze valorile genului. espriteletincsse. mi!iLalltiLHaporLaLla cadrul' larg al culturii şi societăţii.eut.Eminescu . nu visiblcdC\:a)nge cull'Cle lheâtreel 1'evolutioll esLhetique de la cullnrcl'ollmaine de l'epoque. Criticuldramatic analizase in detaliu situaţia teatrului.Sebastian manifesta eonslmnmenl sesaffinil.ardcnleel.în manifestărilede criză a teatrului.A A MIHAIL SEBASTIAN 191 barca situaţiei: "singuri]poezia un suflu răscolit.ricllce". l'espaecdesexcesfonne]s. funcţiile şi privilegiile unei sinteze a artelor.. mai ascunse.9.Sehast. a elem. derutanta. celuiei desavouant cependan! leurs"idi.heâtreestCOIl({lI eomrnc une"exp{.polemiql1c . Eu portantun!'.elese definesc eu cortina ridicată" 9.moire" . El nu Întîrzie a recunoaşte Leatruluirolul de artă sintetică. la precarit6dela dramaturgie el dela thl'âtrologic "lami.. tin aut]'e repereclassique.ţţan CIIfait res- ponsabIl'.la eriselhe. 1936. Claudel el il ş'atlaeha:mxprincipes estheLiqlles de J. " MIHAIL SEBA. L'artdut. luai greu de recunoscut. într-un efort lucid de semrialare a pericolelor itleipiente. 48Cronica teatralăla ln(lel'lll a vetilpe.Mariade PaulClandel.ulla (:Ollf] ueneeepique ." des genrcsIitteraires.ia li observeplul.1la foi" ScduiL par le th(.iltreJ'ran<.drarnatique.ais. Copeau. Adversai re de la theori«de la "purdi.STIANCHITIQUE DHAMATIQUE HESUNlE L'etucle proposc uneradiographie del'activitede Mihui l Sebastian.oJ'ic de la farse.e.cit.Seba. Caragiale aboutit.M. DUdeclinulgenului ci sensul unei noi orientări. c'est.11 PUBLICISTICA TEATRAL.tpasvnecamme un pheno!11l:J1cdedeclindugenrc.. III.Sebastiandistinge.1\1.rUrale n'e. îessiondefoi de sa generation.3CCllsatioil polemiqllc il la crisclheâLra!p.. Revoluţ.". :VI.dontla difIicuHi:eLla valeurcsthetique garantisscnl "l'aetualitl'"du grandclJ'fvnutm·ge.mais uucmanifestatiol1 desllnrltiples rnuLatiol!S decelart synthetique et militant.braJite exccssivedansIndoclrineel Ia tcchnique Lheiltl'ales. dansleqllclil!voitnucc. toate procedeele mecanice singură poezia e în stare să salveze teatruI4'.. NI. cd.biencultive elinct-Ia nt essayistc. nu mai puţin.ii: ea aduce în lumină cu claritate. uneori cu violenţă.p.1nncth{. I'undesplusimpor- t311tS critiquesdramutiqucs dela Iit. în epocă.conştiinţa şi estetica unei epoci : "Scena precipită marile explicaţ.{:s Hvee le thMLre poeLique de J. "RevistaFundaţiilor HegaleQ. C'estla propenşioll deM.chl'oniqucl' drarnatiquc.Ilr. integratoare şi.tcrature roumaine. 11110"aventure" frticheel pro. 206. teatrul dobîndeşte importanţa. toate poneifeleactoriceştî.Sehastian pOliI"lesvaleursplutOL elassiqucs quile renelmefiant del'avantgarde thCâlrale. CesontIbsenel Pirandello lesdenx phcnomenes dramn tiqucs quiincitcntl'inliTctde Sebastian.iilesi rezistent.care să doboare la pămînt toate reţetele de tehllidi. quip. L'admiration constantepourLL. Gil'aurloux et de P.