You are on page 1of 40

CUPRINS

ARGUMENT

CAPITOLUL 1.Potentialul natural al Deltei Dunarii
1.1-Cadrul natural al Deltei Dunarii.................................................................3
1.2-Valorificarea complexa a resurselor naturale ale Deltei Dunarii si
posibilitati de optimizare...................................................................................................9
1.3-Protectia cadrului natural al deltei............................................................11
1.4-Populatia,asezarile omenesti si valorile culturale....................................17

CAPITOLUL 2.Baza materiala a turismului de delta
2.1-Transporturile si comunicatiile................................................................22
2.2-Cazare si alimentare.................................................................................25
2.3-Sport,agreement si distractie....................................................................29

CAPITOLUL 3.Formele turismului de delta si circulatia turistica in
Delta Dunarii
3.-Formele turismului de Delta......................................................................30

CAPITOLUL 4.Eficienta economica a turismului de Delta
4.1-Conceptul de eficienta economica in turism............................................32
4.2-Eficienta turismului international in Delta Dunarii..................................33

CAPITOLUL 5.Schita de proiect de amenajare turistica a Deltei
Dunarii
5.1-Zonarea turistica a deltei denarii..............................................................34
5.2-Obiectivele turistice din Delta Dunării.....................................................36

BIBLIOGRAFIE

Argument

1

Geografia turismului, prin domeniul său de studiu, respectiv mediul geografic,
prin prisma atractivităţii sale şi a fenomenelor social-economice, condiţionate de
valorificarea acestuia, se suprapune tuturor celor trei ramuri ale geografiei - fizică (prin
fondul natural), umană (prin factorul uman) şi economică (prin procesele de producţie
generate). Din acest punct de vedere, se poate spune că geografia turismului este printre
puţinele ştiinţe geografice integratoare, concurată fiind doar de geografia mediului
înconjurător sau de cartografia geografică.
Lucrarea de licență „Delta Dunării – diversitatea potențialului turistic” este
structurată pe patru capitole în aşa fel concepute încât să ofere un caracter cuprinzător
temei abordate. Prin aceste capitole am abordat cele trei principale aspecte ale disertației,
după cum apar şi în titlu: Delta Dunării, diversitate, potențeial turistic.
Turismul reprezintă astăzi unul dintre fenomenele care domină lumea
contemporană, unul dintre segmentele cele mai profitabile din economia mondială,
remarcabil prin dinamică, motivaţii multiple şi o mare diversitate a formelor de
manifestare. În ultimii ani, dezvoltarea durabilă a devenit o temă extrem de importantă
atât pentru mediul academic, cât şi pentru cel economic şi cel politic. Conceptul de
dezvoltarea durabilă și-a făcut de câțiva ani simțită prezența în sectorul turistic atât din
punct de vedere teoretic cât și practic, prin diferitele proiecte implementate pe
mapomond.
Metodologia de lucru utilizată urmăreşte să creeze o lucrare unitară, prin diferitele
metode şi principii abordate. Principiile şi metodele folosite stau la baza ideii de proiect
metodologic, sau cu alte cuvinte prezintă gândirea care stă în spatele lucrării de disertație
propriu-zise.
Cercetarea presupune doar un pas din munca realizării unei lucrări, teoria fiind
cea care dă formă şi sens materialului acumulat, pentru ca produsul final să fie o
prezentare coerentă şi solidă a unei idei geografice.
În stabilirea unei strategii de lucru, metoda geografică este în lucrarea de faţă metoda
cadru; ea conţine parametrii care condiţionează alegerea unor metode adecvate redactării
unui proiect cu valenţe geografice.

CAP.I. POTENTIALUL NATURAL AL DELTEI
DUNARII

1.1.CADRUL NATURAL AL DELTEI DUNARII

2

Delta Dunării este situauă la extremitatea sud-estică a Ucrainei şi se prezintă în forma
clasică a literei delta, avînd forma unui con plat cu vârful în punctul de separare a braţelor
fluviului în zona strâmtorilor dintre Orlovka şi Isaccea. La est de acest punct, valea se
lărgeşte marcând delta propriu-zisă care, înainte ca fluviul să se verse în Marea Neagră,
se extinde pe o suprafaţă de 100 km lungime x 100 km lăţime, iar de aici se continuă în
interiorul mării pe o distanţă de aproximativ 10-15 km.
Fiind înconjurată la nord de Podişul
Bugeacului, la vest de Podişul
Dobrogei de Nord şi parţial de Podişul
Bugeacului, iar la est şi sud-est de
Marea Neagră, zona de vărsare a
Dunării se individualizează net ca ca
unitate fizico-geografică aparte şi este
formată din Delta Dunării (inclusiv
zonele lacustre de la nordul şi sudul
deltei propriu-zise) şi sectorul maritim
din faţa deltei.
Sectorul maritim din faţa deltei este
zona în care se produce amestecul
apelor fluviale cu cele marine. El se
întinde în general până la izobatele de
20-25 m.
Delta Dunarii se formeaza in jurul
celor patru brate ale fluviului: Chilia
(la nord, cu o lungime de 115 km, o
adancime de 39 m), bratul Tulcea (19
km), care se desface la Ceatalul Sulina
in doua brate: Sulina (64 km lungime,
18 m adancime, ce strabate mijlocul
Deltei) si Sfantu Gheorghe (64 km
lungime, 26 m adancime, in sud). In
Delta Dunarii sunt incluse brate
secundare, garle si canale antropice:
Rusca, Litcov, Uzlina, Macovei,
Imputita, Dunavat si Dranov.

3

Delta Dunării - Landsat (2000)
45°10′N 29°18′E
In delta apar numeroase lacuri deltaice: Fortuna, Matita, Babina, Rosu (1.331 ha),
Gorgova, Isacov, Puiu, Uzlina, Rosulet, cu adancimi medii de 2-4 m.
Aproape 80% din suprafata Deltei este permanent sub apa, iar grindurile au o inaltime
intre 2,4 si 6,5 m. Cele mai importante sunt Letea, Caraorman, Saraturile, grindurile
continentale Chilia si Stipoc.
Acest tinut salbatic al apelor va face sa descoperiti multe lucruri uimitoare.
Inegalabilaflora a Deltei Dunarii este dezvoltata pe mai multe etaje, dintre acestea cele
mai raspandite fiind nufarul alb (Castalia alba), nufarul galben (Nuphar luteum). Apar si
plante riverane, cum sunt stuful - cele mai mari suprafete cu stuf din lume (240.000 ha) si
papura, care predomina, dar si macrisul, "Nu ma uita" (Myositis palustris).
Ecosistemele intalnite pe teritoriul Deltei Dunarii sunt unice in lume, printre cele mai
interesante sunt dunele de la Letea si Caraorman, acoperite partial cu o vegetatie tropicala
constituita din stejar brumariu, frasin, plop tremurator, ulm si cu liane, Periploca graeca,
Vitis silvestris, Hedra helix, care au determinat declararea acestei zone rezervatie
forestiera.
Aici este cea mai bogata fauna ornitologica, 327 specii. Din acestea cuibaresc 218 specii,
restul de 109 de specii fiind migratoare, cuibarind in Delta Dunarii toamna, iarna si
primavara. Specii rare de pasari sunt: pelicanul buclat, barza rosie, egreta mare, egreta
mica, gasca cu gat rosu, vulturul alb si cormoranul mic.
In regiunea Deltei trec sase drumuri de migratie ale pasarilor, un loc de popas pentru
pasarile migratoare, locuri de cuibarit fiind pe Insula Bisericuta, Insula Sahalin, coloniile
de cuibarit fiind una din principalele atractii ale Deltei Dunarii.
Pestii.
Multe dintre speciile de pesti întalnite aici au mare valoare economica: morun, nisetru,
pastruga, cega-purtatori ai icrelor negre. Cei mai raspanditi pesti sunt: bibanul, crapul
salbatic, salaul, somnul, stiuca, platica, guvidul de balta. Mamifere: herminele, pisicile

4

ferită de "progresul industrializării". Aici cuibareste in fiecare primavara cea mai mare colonie de pelicani din Europa.400 ha. Este o zona protejata integral.rezervatie faunistica.Luncavita. Delta Dunarii are 18 rezervatii naturale. Peisaje din Delta Dunării 5 . cu o suprafata de 15. o mica zona relictara de fagi. În 1990 UNESCO a inclus Delta Dunării.rezervatie faunistica în complexul lagunar Razim-Sinoe (3. Un ţinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci şi plante. cea mai nouă formă de relief din România. cele mai importante sunt: Rosca-Buhaiova- Hrescica . printre care colonii unice de pelicani) şi ihtiologică (reprezentată de cc 100 de specii. langa Isaccea. cu cea mai bogată faună ornitologică de pe continent (mai mult de 300 de specii. Delta Dunării este cea mai mare rezervaţie de ţinuturi umede din Europa.900 ha) unde se intalneste cea mai populata regiune cu pasari de coasta. printre rezervaţiile biosferei. Periteasca-Leahova .salbatice.681 km2. acoperind o suprafaţă de 2. de la care se obţine preţiosul caviar). broastele testoase de uscat. Padurea "Valea Fagilor" . accesata numai de catre specialisti. din care amintim heringul de Dunăre şi sturionii.

P. Ipoteza limanica emisa de Grigore Antipa si continuata de V. din care 732 Km apartin Ucrainei. dupa un traseu de 2860 Km. Delta Dunarii este situata in SE tarii. Moară tipică de la Letea Dunarea. 6 . Delta Dunarii apare ca o intindere de verdeata strabatuta de suvite argintii.o faza continentala cauzata de regresiunea marina cand tarmul era mult retras si bratele Dunarii au lasat canioane vizibile in actuala platforma continentala . suprafata ce creste annual cu 40m. adunand afluentii din zece tari si traversand patru capitale. Formarea Deltei. formeaza la varsarea sa in Marea Neagra o delta. Calmatarea continua a dus la actualul aspect. Delta Dunarii este traversata de paralela de 45° lat N si de maridianul de 29° long. "Locul unde se plamadeste un nou uscat" Privita de pe Dealurile Tulcei. Dunarea a adunat acest spatiu. Raportata la Romania. Delta propriu-zisa are o suprafata de 2540 Km. avand forma lirma literei grecesti "A" (delta) si fiind limitata la SV de pod.o faza de golf care a urmat unei transgresiuni. admite prezenta unui golf. Zencovici. iar la E cu Marea Neagra. E Suprafata sa. barat de catre cusentii marini prin grinduri transversale si transformat in liman. la N trece peste granita cu Ucraina. in conditiile unei mare reduse de ~70 cm. impreuna cu complexul lagunar Rasim-Sinoe este de 5050 Km. datorita celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de catre fluviu. Dobrogei. a inceput in cuaternar in glaciatia vurniana avand doua faze distincte: . izvorand din Germania.

1984-1985. Amplitudinile medii zilnice reflecta diferentele mari datorate naturii suprafetei active : la Gorgova variaza între un maxim de 9 C (în iulie) si un minim de 3. Durata de stralucire a soarelui este mare. pe tarmul marii (Sulina). precum si al Marii Negre.84% la Gorgova si 89 85% la Sulina si Sfântu Gheorghe.4 C (în noembrie).Asemenea situatii s-au petrecut în anii 1928- 1929. iar în largul Marii Negre (Platforma Gloria).8 C (în iulie) si 1. de 360mm. Sumele anuale ale temperaurilor medii zilnice efective se apropie de 1600 C. Reţeaua hidrografică 7 . când apele marii lânga tarm au înghetat timp de 45 . 1941-1942. Sezoanele sunt distribuite foarte neuniform în spatiul Deltei Dunarii. Aceasta suprafata activa reactioneaza fata de radiatia totala receptionata si de circulatia generala a atmosferei rezultând un mozaic de microclimate. mediile pe 90 ani releva ca sunt 142 zile de vara si 60 zile de iarna. iar la Sulina. la Sulina si Sfântu Gheorghe. între 69 - 71% la Gorgova si 77 . Precipitatiile sunt reduse cantitativ si scad de la vest spre est datorita efectului suprafetei active specifice deltei. iar pe litoralul deltaic si cea mai mare parte a lagunelor. în delta fluviala (Gorgova).60 zile.5 Kcal/cmp înregistrat în lunile de iarna si un maxim de 17 Kcl. de 11. la Tulcea. La nivelul vârfului deltei (Tulcea) temperatura medie multianuala este de 10. La intrarea în Delta Dunarii (Tulcea) se înregistreaza o cantitate medie multianula a precipitatiilor de 450 mm. alcatuiesc o suprafata activa specifica deltei si lagunelor adiacente. Stratul de zapada este subtire si se mentine perioade scurte de timp. media multianuala fiind de 2250 ore.94 C. iar primaverile sunt mai lungi (122 zile) decât toamnele (83 zile). de 10. La intrarea în delta.96 C. zile de iarna geroase. zile de vara calde si uscate (când actionaza anticiclonii tropicali atlantici). cu vânturi puternice (când actioneaza anticiclonii nord-atlantici). Spatiile acvatice plane si foarte întinse. acoperite în diferite grade cu vegetatie.86 C. întrerupte de insulele nisipoase ale câmpurile marine. Vânturile dominante bat din sectorul nordic alternativ cu sectorul sudic. In functie de intesitatea activitatii centrilor barici principali se instaleaza conditii specifice de vreme : zile de iarna blânde (când activeaza centrul baric nord-est european). iar la statia Gloria între 2. Umezeala relativa a aerului variaza iarna între 88 .8 C (in decembrie). in luna iulie. zile de vara ploioase (când interactioneaza aerul din bazinul mediteranean cu cel rece din nord-vestul Europei).80%. Temperatura se distribuie neuniform pe suprafata deltei. Umezeala aerului înregistreaza cele mai mari valori de pe teritoriul României. la Sulina între 2. La Sulina aceleasi medii multianuale indica 145 zile de vara si numai 15 zile de iarna. 1953-1954. numai în iernile mai aspre. Radiatia totala variaza între un minim de 3.05 C. cu totul diferita de cea a stepelor pontice. cele mai intense accelerari de vânt înregistrându-se iarna si în sezoanele de tranzitie. dar poate ajunge la 2600 ore în anii cu nebulozitate redusa. Mediile multianuale indica cresterea temperaturii de la vest spre est. iar primaverile au durata aproape egala cu toamnele./cmp. iar vara. sub 350 mm.3 C (în iulie) si 1 C (în decembrie si februarie). de 11. Clima Delta Dunarii se încadreaza în spatiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice. In cea ma mare parte a deltei cad între 350 si 400 mm ploaie.

la Ceatalu Sfântul Gheorghe./ secundă la nivelele cele mai scăzute. Babina-Cernovca). La intrarea în deltă Dunărea are un debit mediu multi-anual de 6300-16 000 mc. Adâncimile ajung la 40 m. Apele prezintă pe Braţul Chilia adâncimi ce depăşesc 30 m. reprezentând principalii factori cu acţiune importantă şi permanentă în desfăşurarea proceselor morfohidrografice. lacurile. Sf.8%. Perivolvoca. desfăşurându-se pe o lungime de 13 km. Sireasa şi Şontea din Braţul Chilia. având o lungime de circa 19 km. care. Braţele Chilia şi Tulcea sunt primele două mari artere de apă rezultate din bifurcarea Dunării la Ceatalu Chilia. având în vedere debitul. care face parte din vechiul Braţ Sulina terminat în nordul buclei Maliuc. individualizează ostroave. o luncă asimetrică.5%. Braţul Tulcea se subdivide. iar lăţimea braţului de aproximativ 300 m. Lopatna. fiind prelungit în mare pe circa 7. legat de vechiul Braţ Sulina prin Canalul Eracle. După această primă separare. Păpădia. Sulina 17. Prezintă cea mai accentuată sinozitate care lungeşte mult cursul care va impune rectificarea lui în viitor Braţul canalizat Sulina are o lungime de circa 63 km. prin îndiguire şi înălţare a grindurilor. în braţele Sulina şi Sfântul Gheorghe care se varsă separat în mare. precum şi o serie de alte elemente de regularizare (trasarea unor noi canale. Acesta este braţul pe care se întreprind continuu acţiuni de întreţinere şi de amenajare pentru navigaţie. Tatarin. Gheorghe. depresiuni (1 Mai.Canalul Litcu-Puiuleţ-Puiu-Roşu care porneşte din Braţul Sfântul Gheorghe şi ajunge la Marea Neagră. canalele. În strânsă legătură cu acestea se află gârlele. mai ales în prezent. Braţul Sfântul Gheorghe depăşeşte înlungime 100 km. Gheorghe 19.). Reţeaua hidrografică de bază a acestei unităţi fizico-geografice este constituită din braţele Dunării. repartizat pe cele trei braţe principale. Lacurile sunt destul de numeroase şi cu mărime foarte diferită.).2 Sahalele (artere de apă afectate de colmatare) mai importante sunt: Ceamurlia.a. mlaştinile. mai în aval.7 %. încât imaginea hidrografică a Deltei Dunării s-a modificat permanent. Adâncimile apei ajung la 12 m. Braţul Tulcea este delimitat între cele două „ceatale”1(cum sunt numite ramificaţiile braţelor) Chilia şi Sf. 1 2 8 .Toate aceste componente au cunoscut numeroase modificări./secundă la nivele maxime si 1600 mc. considerat ca vechi braţ al Dunării legat spre sud de Canalul Perivolvoca. dintre acestea cele mai importante sunt: Magearu care se desprinde din vechiul braţ al Sulinei şi are o lungime de aproximativ 8 km ajungând în câmpul Letea. sahalele. Braţul Chilia. Periprava ş.5 km prin două diguri. la rândul lor. după cum urmează: Chilia 62. cel mai mare dintre cele trei braţe ale Dunării. Canalele sunt numeroase. lungimea (117 km) şi lăţimea (60-700 m) se ramifică în unele locuri în braţe secundare (Câşliţa. Albia este sculptată în aluviuni. desecări etc.

Harta Deltei Dunării - Delta Dunarii . Ideal ar fi . se deosebeste mult de alte regiuni ale tarii noastre . precum si actiunea de construire si de intretinere a cailor de navigatie . activitate ale carei venituri pot fi la fel de importante ca si ale celorlalte industrii bazate pe variatele bogatii ale deltei. Se dă o luptă neîncetată între apă şi uscat. este plină de farmec. cum numeau anticii Dunărea din părţile noastre. au ca scop punerea in valoare a “tezaurului “deltei . Apele mării şi-au restrâns domeniul şi s-a arătat uscatul. prin pozitia sa geografica.Specificul sau consta in peisajele cu care este inzestrata si in interesul turistic produs de ele .2. VALORIFICAREA COMPLEXA A RESURSELOR NATURALE SI POSIBILITATI DE OPTIMIZARE Delta Dunării „împărăţia apelor” şi a pământurilor plămădite de ape. Marea se retrage în timp ce uscatul ia forma unor degete de-a lungul cărora apele fluviului înaintează spre est. Bogăţiile naturale ale deltei: pământul şi apa. clădit sub ochii noştri din rocile fărâmiţate ale munţilor şi din solul fertil al câmpiilor. Prim plan. Actiunile de valorificare a stufului. flora şi fauna sunt de fapt componentele economice.Aspectul peisajelor este completat de cel al bogatiilor sale naturale care prilejuiesc dezvoltarea anumitor industrii. cu dăruire împrospătat de bătrânul Istru. de cultivare cu cereale si de impadurire cu arborii cei mai indicate a terenurilor de pe grinduri . Scopul vizitarii deltei nu consta in executarea vreunui tratament . in stil traditional dobrogean. de crestere a pestelui. atentia trebuie indreptata spre organizarea turismului in delta. ca din cultura forestiera a deltei sa se construiasca casutele de vacanta .1. dar şi turistice ale teritoriului şi peisajului geografic originar. ca in statiunile balneo-climaterice. un pământ tânăr.din care uscatul iese întotdeauna învingător. CAP. ci in surprinderea peisajelor in al 9 . fara a cauza modificari daunatoare cadrului biologic.

ca stârcul cenuşiu şi corcodelul. se pot vâna sitarii în pasaj. vulturul codalb). nu la marginea ei. si mesenii s-au saturat . cucuvelele. Observatul Păsărilor Ornitofauna Deltei însumează mai mult de 300 de specii din care 70 extraeuropene. vultur pleşuv. si o inmoaie in saramura din josul tavii . pescăruşul. Diferitele localitati din delta. sitarii nu trec prin deltă. cum sunt vulturii(albi. Din Asia vin în deltă: vulturul pleşuv brun. lebăda de vara. cufundacul popular. ţigănuş. Anumite păsări. sunand ca o invitatie si fiind in acelasi timp o promisiune pentru turistii aflati in excursie prin delta . O specialitate a pescarilor este asa numitul “bors pescaresc”. dotate cu instalatii sanitare si de apa potabila . mongolic(vulturul pleşuv. siberian (lebăda cântătoare. Este o succesiune continua de autoserviri. Drumurile străbătute de acestea sunt într-adevăr impresionante. mai ales după ploaie. cu trei picioare. se serveste zeama ramasa . fluierarul. 3 10 . cocorul). Sunt înregistrate 5 tipuri principale: mediteranean (stârc. piciorong. acvilele. hoinarul alb. adica borsul . Micile cabanute. stuful se poate folosi ca material de constructie. mereu de alt soi . cormoran mic. pot fi vânate tot anul. raţa roşie. bufniţele. Vânătoarea păsărilor din deltă impresionează prin varietatea speciilor ce pot fi întâlnite şi prin felul de comportare încă necunoscut al multora din ele. pot fi construite pe piloti. Letea şi Caraorman. lebăda mută. devenite sate turistice . Dupa ce bucatile s-au terminat . european (păsări cântătoare: privighetoarea de stuf. In privinta amenajarii piscicole. Oaspetii se pot aseza pe mici scaunele in fata unei mese rotunde si joase . pelican). chinez (egreta. călifar. Toamna. cormoranul mare. De aceea investitiile trebuiesc facute in interiorul deltei. egreta mare.caror prim plan se afla pasarile specifice locurilor. Excursiile se pot organiza in grupuri de max 20 de personae. şoimul dunărean). ci obişnuiesc să coboare atunci pe câmpiile deschise ori în pădurile din preajma dealurilor. Scena poate dura pana cand in fata fiecarui oaspete se strange un morman de oase si de capete de peste . Alte păsări rare carebeneficiază de acelaşi regim sunt: piciorongul. În pasajul de primăvară. care au darul de a mari pofta de mancare. huhurezii. ciocîntors. Marea majoritate a păsărilor deltei fac parte din categoria celor migratoare. ar trebui transformate in zone de agreement prin infiintarea de campinguri . raţa mandarin). Ei se adună în ierburile şi în tufişurile din raza pădurilor. suri. Vânătoarea se face „la sărite” sau „la pază”.3 Vânatul de baltă constituie o atracţie specială în Delta Dunării. preferând pajiştile mai umede de pe văile dintre dune. presura. vulturul pescar. cormoranul mare. se pot folosi 1260 de km 2 exclusiv doar pentru pescuit. ciocîntorsul. Se pot infiinta parcuri de reproducere specializate pentru anumiti pesti. Este interzisă vânătoarea unor specii rare de păsări. Deasemeni . bruni). Fiecare ia de pe tava cate o bucata de peste . rândunelele de mare. ciufii. Insusi tineretul localnic va fi indrumat si antrenat intr-o actiune specifica turismului in delta.

Rezervaţiile naturale Roşca – Buhaiova – Hrecişca şi Letea. protecţia pădurilor. au fost incluse în reţeaua mondială a rezervaţiilor biosferei. şi anume: în delta fluvială. în care acest ţinut este integrat de mii de ani. cu urmări directe pentru floră şi faună şi îndeosebi pentru păsările migratoare aflate în sistemul căilor de pasaj. lacurilor. ca o recunoaştere a importanţei ştiinţifice excepţionale a rezervaţiilor naturale româneşti. a bogăţiei şi variaetăţii elementelor de floră şi faună care 11 . Această decizie a fost luată în cadrul programului internaţional de studii “Omul şi biosfera” de pe lângă UNESCO. PROTECŢIA CADRULUI NATURAL AL DELTEI DUNĂRII Conservarea condiţiilor naturale şi a monumentelor culturale şi istorice se înscrie între preocupările de bază ale statului nostru: “Este necesar să luăm măsuri riguroase pentru combatarea noxelor industriale. În privinţa deltei. şi în complexul lagunar Razim-Sinoe. Un prim pas pe această linie s-a făcut prin delimitarea în cadrul teritoriului deltei a trei mari rezervaţii naturale. cu multe specii de animale şi vegetale rare.” Pornindu-se de la caracterul de unicat al Deltei Dunării s-au accentuat preocupările privind protejarea mediului înconjurător. relaţii care afectează un areal ce depăşeştecu mult limitele geografice proprii.3. echilibru ce se va menţine numai într-o protejare judicioasă a tuturor acestor factori. cuprinzând formaţiuni geologice şi geografice. Rezervaţiile naturale. ireversibile. şi anume: .poziţia cheie în viaţa avifaunei migratoare din Europa. munţilor. În cadrul continentului European. râurilor. utilizarea raţională a resurselor şi păstrarea echilibrului său ecologic. în mare măsură. biotopul natural având astfel o însemnătate excepţională sub raport ornitologic şi al factorilor morfologici şi climatici care au făcut din ea o însemnată rezervaţie. precum şi a unor refugii şi locuri de ciubărit şâi de popas pentru păsările migratoare. care ocupă circa o zecime din suprafaţa deltei. În scopul menţinerii cadrului natural al Deltei Dunării s-a stability prin mai multe acte normative. a lacurilor considerate monumente ale naturii. cercetările tehnico-ştiinţifice au pus în evidenţă două relaţii fundamentale din punct de vedere ecologic. Delta Dunării îşi păstrează. în suprafaţă de 41500 ha. preîntîmpinarea poluării apei şi aerului. respective ca zonă turistică de mare atracţie. care numără acum 177 de ecosisteme representative de pe toate continentele lumii.1. toate aceste modificări ar putea periclita echilibrul ecologic şi implicit potenţialul turistic al Deltei Dunării. Intervenţia excesivă asupra unuia sau altuia dintre ei poate duce în mod inevitabil la schimbări structurale importante. Cap. în delta maritimă. au fost delimitate în cele trei biotopuri diferite ale deltei. alături de Parcul naţional Pietrosu Mare al Rodnei. delta aflându-se la încrucişarea principalelor trasee de migrare a păsărilor.poziţia cheie pentru ecologia faunei piscicole din Lunca Dunării şi zona litorală a Mării Negre. În final. este în dependenţă de menţinerea în cadrul său a unui echilibru natural între toţi factorii care-l compun. ca întraga activitate de cercetare şi exploatare economică a acesteia săse facă prin respectarea cu stricteţe a echilibrului său ecologic. Dar existenţa deltei ca mediu natural inedit. . Aceste caracteristici au făcut ca delta să fie considerată absolutul originală în comparaţie cu toate zonele turistice de prim rang ale ţării noastre. asociaţii vegetale caracteristice.

în suprafaţă de aproape 8000 ha şi alcătuiesc locurile permanente pentru cuibăritul păsărilor 12 . pelicanul creţ. rezervaţia este înconjurată de o zonă de protecţie. Nucleul acestei rezervaţii îl constituie bălţile stuficole Roşca şi Buhaiova. precum şi partea estică a grindului Chilia. Rezervaţia Roşca – Buhaiova – Hrecişca este situată în delta fluvială. un cordon litoral de nisip ca un arc de cerc paralel cu ţârmul. în primul rând. iar iarna. ţigănuşi. şerparul şi şorecarul. la nordul ghiolului Matiţa. codalbul. pe nisipurile scăldate de apele mării sau ale lacului Razim. pescăruşi şi raţe. stârci albi. dintre care unele rămân şi pentru clocit. lacuri şi zone mlăştinoase. din care aproape jumătate este formată din luciuri de apă. şi ocupă o suprafaţă de 15400 ha. în mare parte înnămolite sau înnisipite. plauri plutitori sau fixaţi.au permis viaţa aici din timpuri imemorabile. Zonele de popas sau refugiile sunt teritoriile mai mici.În pădurea Letea clocesc buha. rezervaţia este înconjurată de o zonă-tampon de 1-2 km. toamna înnoptează mii de cocori. scoicari şi sitari de mal. Păstrarea acestui biotope şi. iar pe dunele de nisip poposesc cârduri de culici. pescăruşi. cum sânt lacurile Zătonul Mare şi Zătonul Mic. loc de maximă densitate pentru păsări în timpul iernii. între care s- au format bălţi cu o formă alungită. în jurul bălţilor se adună numeroase cârduri de păsări limnicole. Datorită aşezării. Rezervaţia Periteaşca – Leahov – Portiţa este situată in complexul lagunar Razim – Sinoe şi ocupă o suprafaţă de 3900 ha. şi ocupă o suprafaţă de 14200 ha. Acest fenomen se resfrânge asupra vegetaţiei şi faunei acvatice a căror dezvoltare este determinată de structura solului şi salinitatea apei. îăntre grindul Palade şi ţărmul mării. Din rezervaţie fac parte şi insula Sacalin. precum şi în timpul pasajului de primăvară şi toamnă. în rezervaţie cuibăresc cosarii. Pentru o cât mai bună izolare de zonele valorificate economic. lebede. acoperite cu stuff sau alte plante de mlaştină. s-a stabilit singura colonie de pelicani (Pelecanus anocrotalus) comuni din Europa. stîrci roşii. gholuri. care cuprinde perimetrul Babiţei din estul ghiolului Chilia şi ghiolul Merheiul Mare. aşa-numită zonă-tampon. În această rezervaţie se întâlnesc biocenoze dezvoltate pe nisipurile uscate ale grindului. În perioada de pasaj. o constituie întrepătrunderea apelor marine cu cele fluviale. în zătoane sau pe ţărmul mării. lebedele. rezervaţia adăposteşte numeroase păsări tot timpul anului. a florei şi faunei sale constituie obiectul principal al acestei rezervaţii. Locurile sărăturate sunt preferate pentru cuibărit de către cătăligă şi ciocântors. Rezervaţia Perişor – Zătoane este situată în delta fluvio-maritimă. în care se întălnesc în succesiune grinduri marine tinere. oferind condiţii optime de viaţă pentru păsările limnicole şi oaspeţii de iarnă. trăiesc cormoranii mici. Caracteristica acestei rezervaţii. iar în colonii mici sau mai mari şi moxte. precum şi biocenoze adaptate la lacurile cu variaţii mari de salinitate. Rezervaţia reuneşte biotopuri variate: mlaştini stuficole. care aici cunoaşte o dezvoltare deosebită. la estul depresiunii Dranov. grinduri fluviale. Pe plaur. piciorongi. Rezervaţia se află într-una din cele mai vechi zone ale deltei şi este alcătuită din dune de nisip. marginea vestică a grindului Letea. a capacităţii lor de a conserva echilibrul ecologic la parametrii iniţiali. Astfel. se adună cârduri de gâşte. în afara rezervaţiilor naturale. galbeni şi roşii. lopătarii. stîrci albi (egrete mari). stîrci galbeni. în zona Zătoanelor. lung de aproximativ 12 km şi cu o lăţime de 100-200 m.

curpenul de pădure. în căutarea hranei. . printr-e ele numărându-se: . . situat la sud de comuna Murghiol. iar căpriorul. care are statutul unei rezervaţii naturale şi este situată în partea de nord a lacului Razim. Aceste aspect este datorat atât existenţei arborilor falnici (stejarul pedunculat. situatla sud de localitatea Mahmudia. de pe braţul Sf. frasinul comun. şi anume: . precum şi interesul lor ştiinţific. în perioada premergătoare migraţiilor de toamnă. care găzduieşte una din cele mai mari colonii de Ardeide.refugiul Fundul Goloviţei adăposteşte colonii de egrete mari şi lopătari. sunt importante pentru numărul însemnat de colonii mixte care aici găsesc condiţii optime de dezvoltare sau pentru prezenţa unor anumite specii. Pădurea Caraorman are o suprafaţă de peste 3000 ha şi este un loc foarte bun pentru adăpostul avifaunei.refugiul Istria-Sinoe ocupă promontoriu din dreapta localităţii Istria şi este cel mai însemnat punct pentru cuibăritul călifarului alb.refugiul Uzlina. dar mai ales existenţei plantelorvolubile (hameiul. Rezervaţiile forestiere.lopătarul denumit astfel după obiceiul de a răscoli tot timpul cu ciocul în nămolul de pe fundul apelor. în timpul verii aici întâlnindu-se cel mai des cocorul.Insula Lupilor. mai ales în timpul pasajului de toamnă. Pădurea Letea se învecinează la vest cu rezervaţia Roşca – Buhaiova – Hrecişca. Gheorghe. bursucul şi vulpea sunt locuitorii frecvenţi ai pădurii. acestea au fost declarate monumente ale naturii sau ocrotite de lege. pe care cuibăresc califarul roşu şi alte păsări migratoare. cât şi ca număr de specii. plopul gigant). frasin şi stejar şi o vegetaţie de ierbacee de nisipuri. situate la nord-est de punctual Uzlina. zona 13 . Cea mai importantă dintre ele este insula Popina. Totodată. Califarul alb cuibăreşte în număr mare în jurul Istriei. . devine unul din locurile de maximă densitate a avifaunei. care. şerparul. uneori cu ramurile răsucite. . viţa de vie sălbatică). . ulii şi ereţii). Ea cuprinde alături de un variat arboret – şleau de luncă format din plop. . care adăposteşte o colonie mixtă importantă atât pentru numărul de indivizi. păsări mari. . predominante. Ea s-a dezvoltat pe dunele de nisip de pe grindul cu acelaşi nume şi este alcătuită dintr-o vegetaţie lemnoasă care aminteşte de pădurile subtropicale.pelicanii. păsările răpitoare (gaia roşie. Celelalte refugii. sunt re prezentaţi în delta prin două specii. respectiv pădurile Letea şi Caraorman.refugiul din vecinătatea ghionului Merchelu. avându-se în vedere raritatea unora dintre speciile de animale şi păsări care trăiesc în deltă.refugiul “Sărăturile”. alături de dunele semifixate. în special lopătari. în care cuibăresc cătăliga şi ciocântorsul.califarii poposesc pe falezele înalte de pe ţărmul mării ca şi pe întreg complexul lagunar Razim-Sinoe. mai puţin frecvente în celelalte sectoare ale deltei. .egreta mare şi egreta mică se remarcă printer altele prin frumoasele pene franjurate care le acoperă spatele în perioada de reproducere. înalţi.migratoare. În deltă au fost delimitate două rezervaţii forestiere. bune zburătoare. cu mişcări ritmice care amintesc pe cele executate de cosaşi. mărturie a vânturilor puternice. Pretutindeni în rezervaţia forestieră Letea se pot surprinde aspecte aparţinând unor zone geografice îndepărtate – pădurea cu arbori groşi. În coroana plopilor cuibăreşte codalbul.

În deltă. unde natura nu este numai primitivă ci şi primordială. În unele cazuri. indiferenţei sau comodităţii în gândire. un dezechilibru ecologic. dar cel mai adesea se datoresc nepăsării.respectivă fiind declarată refugiu de migraţie. Cu toate acestea. Realităţile zilelor noastre arată ca secolul XX este perioada celor mai mari descoperiri şi transformări ale civilizatiei omenesti. instalarea de corturi şi pătrunderea cu autoturismele în locuri neindicate. raţiunea ei fiind susţinută de toţi factorii responsabili ai lumii. din partea de nord a lacului Razim. dar şi cele mai complexe şi uneori nebănuite efecte asupra vieţii. este necesar ca omul să se oprească îndelung înainte de a face tot răul pe care îl poate face. Problema apropierii de natură se pune acum pretutindeni. Odată cu lucrările de amenajare efectuate pentru valorificarea resurselor. Ramurile de producţie specifice apelor şi grindurilor din deltă. Construirea în deltă a unui mediu artificial pentru plante şi totodată schimbarea rosturilor vieţuitoarelor sălbatice. în sens negative. ca urmare a exploziei demografice şi a dezvoltării fără precedent a tuturor ramurilor de activitate. iar exploatarea intensă a resurselor pamântului releva. Modificările. populând lagunele de pe ţărmul mării.cătăliga se recunoaşte uşor din mulţimea păsărilor datorită picioarelor deosebit de înalte. . Califarul roşu predomină în rezervaţia de pe Insula Popina. cum sunt păsările migratoare. cu efecte dezastruoase pentru vegetaţie. pescuitul şi exploatarea stufului. la întâmplare. Dacă ne referim la turism. agricultura şi chiar turismul.ciocântorsul însoţeşte deseori colonii de cătăligi. silvicultura. oamenii deltei au devenit conştienţi de bogăţia faunei pe care au învăţat să o păzească şi să o ocrotească. distrugerea de puiet sau de plante. Protejarea acestor teritorii ale deltei. tot mai evident. care circulă de la un pol la altul al Pământului. cu flora şi fauna ce le caracterizează. sunt: agricultura. a cărei descriere a fost făcută la începutul capitolului. În prezent. implică evidente modificări pe întregul glob. aceste consecinţe sunt rezultatul anumitor dificultăţi de ordin ethnic. . consecinţele sale negativeasupra propriei “substanţe de existenţă” se fac simţite în forme variate: aruncarea resturilor menajere şi a ambalajelor produselor de către turişti. Vastul spaţiu din ţara noastră reprezentat de Delta Dunării. Este foarte receptive faţă de schimbările produse în mediul pe care-l populează. asupra cadrului natural al deltei pot provoca şi construcţiile. Împotriva “poluării turistice”. spălarea acestora în gârlele. Pâna nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. viaţa în rezervaţie este influienţată de orice modificare importantă survenită în întregul sistem ecologic deltaic. generalizarea sentimentului de respect faţă de natură reprezintă direcţia principală de acţiune şi pentru aceasta merită o deosebită atenţie utilizarea sistematică şi intensivă a tuturor mijloacelor educative. Păstrarea echilibrului biologic al Deltei Dunării 14 . dar pătrunde şi în interiorul deltei. necesarul de materie primă şi energie pentru producţia de bunuri a crescut mult. canalele şi lacurile din deltă. suprasolicitarea unor locuri. a unor specii de animale şi păsări a făcut ca aici să se menţină în mare măsură echilibrul natural. şi resursele naturale numeroase ascunse în ea au prilejuit deschiderea unui larg câmp de activităţi economice. transporturile. nu numai de cei care au legătură cu biologia.

Echilibrul biologic al deltei a fost pierdut o dată cu intensificarea diverselor activităţi economice productive. Principii generale ale strategiei protecţiei mediului . Protecţia mediului este o problemă a tuturor. direcţiile . Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor 15 .evitarea poluării prin măsuri preventive . Peste tot formele de teren sunt în evoluţie. o bună parte a suprafeţei uscatului din deltă se acoperă cu o pânză de apă înaltă de 1-5 m. care au determinat amenajări stuficole. care nu a luat încă o formă finită. cine poluează plăteşte) . Exploatarea resurselor trebuie făcută cu stricta respectare a mediului ambiant. nu cele produse de mâna omului.conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor -dezvoltarea durabilă . în condiţiile conservării biodiversităţii.aplicarea principiilor de bază ale ecologiei mediului (ex. În comparaţie cu exploatarea stufului.conservarea biodiversităţii -conservarea moştenirii valorilor culturale şi istorice . pe lângă cele impuse de navigaţie. Într-o fază destul de lungă a unui ciclu care se repetă anual. unde natura este nouă. Tendinţa de a extrage din deltă cât mai multe bogăţii conduce la ruperea echilibrului biologic. dar în deltă intervenţia omului se produce într-un mediu în devenire. născându-se mereu în orice clipă. piscicole. este problema pe de o parte a dezvoltării societăţii. În comparaţie cu alte regiuni ale globului influenţate de mâna omenească. economica si sociala. există un continuu proces de Bogăţiile din Delta Dunării - sedimentare a aluviunilor. Schimbările ies cu putere în evidenţă în această regiune. pentru a nu micşora valoarea monumentului natural. modificările aduse stării naturale a deltei conduc la un dezechilibru biologic pronunţat. care se extinde pe aproape toată suprafaţa deltei. obiectivele şi criteriile de identificare a acţiunilor care sa conducă la o dezvoltare durabila. silvicultura şi navigaţia ocupă suprafeţe restrânse. spaţiu şi în costuri. conservării şi ocrotirii mediului. agricole şi forestiere. Delta Dunării prezintă importanţă ca fenomen geografic natural şi de aceea va fi păstrat ca atare. corespunzând unui anumit stadiu. agricultura. Armonizarea necesităţilor imediate cu strategia pe termen lung în RBDD înseamnă a defini în linii generale principiile.iar pe de altă parte a redresării.stimularea activităţii de reabilitare a ecosistemelor alterate. Parcelarea deltei în vederea recoltării planificate şi eficiente a stufului înseamnă o modificare a stării ei naturale. celelalte activităţi ca piscicultura. Programul de acţiune trebuie să conţină obiective şi sarcini concretizate şi cuantificate în timp. La baza dezvoltării turismului în deltă se află bogăţiile create de natură.

4 16 . Dezvoltarea durabilă . se dezechilibrează şi sistemele ecologice. a stabilităţii şi rezistentei lor la dereglări. datorită poluării. a resurselor naturale regenerabile cel puţin la nivelul celor existente pentru generaţia actuala. decât să repari. prin scăderea productivităţii unor specii. cat mai ales. care au un rol preponderent in redresarea mediului au devenit victima agresiunii antropice atât direct prin tăieri peste capacitatea de regenerare.conservarea biodiversităţii înseamnă eliminarea poluanţilor. adoptarea de măsuri de prevenire a poluării.dezvoltarea durabila înseamnă menţinerea posibilităţilor si condiţiilor de viata pentru generaţiile viitoare. indirect prin poluare .apele. prin dispariţia unor specii din regnul vegetal si din regnul animal.este mult mai uşor si mai puţin costisitor să previi poluarea. dar mai ales apele subterane si solul.condiţiile de viata trebuie îmbunătăţite prin acţiuni de : corectarea impactului negativ produs de unele activităţi. devin nefolosibile nu numai pentru generaţia noastră. înseamnă menţinerea ecosistemelor.-acesta este principiul suprem căruia trebuie sa i se subordoneze întreaga activitate economică şi sociala.poluarea afectează grav ecosistemele.flora. apar rupturi in lanţul trofic. precum si redresarea factorilor de mediu afectaţi de poluare Evitarea poluării prin masuri preventive . ci si pentru generaţiile următoare . apa.aplicarea unor tehnologii nepoluante în toate domeniile de activitate care urmează a fi dezvoltate reprezintă un principiu pe care trebuie să se bazeze strategia de ocrotire a mediului. respectiv să redresezi echilibrul ecologic . si fauna .degradarea mediului conduce la reducerea potenţialului existent de regenerare a naturii. a productivităţii şi adaptabilităţilor şi nu în ultimul rând utilizarea durabilă a resurselor naturale4. înrăutăţeşte calitatea si diminuează posibilităţile de refacere a factorilor de mediu: aerul. solul. întreaga strategie de ocrotire a mediului . apar malformaţii la speciile existente sau apar noi specii dăunătoare cu consecinţe asupra vieţii . a capacităţii lor de funcţionare.pădurile.exploatarea intensivă a resurselor naturale conduce la epuizarea acestora . folosirea unor tehnologii curate în toate activităţile. Conservarea biodiversităţii .

de cele mai multe ori. unde găseau adăpost. inclusiv a celei turistice în toate celelalte localităţi ale deltei. unde s-au ocupat cu pescuitul sau cu diferite ramuri ale agriculturii.6 O atracţie deosebită prin pitorescul ei o exercită înfăţişarea. numărul locuitorilor rămânând aproape constant. Din totdeauna. Aceasta nu a fost în interiorul ei loc de continue aşezări omeneşti. Evoluţia numerică a populaţiei din ultimele decenii nu reflectă natalitatea ridicată din această zonă şi scăderea substanţială a mortalităţii. unde unii au şi rămas. prin spiritul gospodăresc şi practic. cu turmele la iernat în deltă. a pisciculturii. deoarece dezvoltarea social- economică a municipiului Tulcea. agriculturii. a altor oraşe dobrogene şi a localităţilor limitrofe deltei. prin rezervorul ei nesecat de hrană. precum şi prin curăţenia şi gustul cu care sunt întreţinute locuinţele. Alţii au venit fugiţi de potere pentru nesupunere faţă de sarcinile feudale. industriei extractive şi prelucrătoare. ca una din căile principale de înlăturare a migraţiei. a determinat fără îndoială persistenţa pe marginile sale a unor numeroase centre locuite. În deltă se păstrează nenumărate denumiri vechi de locuri şi localităţi cu caracter românesc. având o densitate de 6. Crescătorii de vite au circulat în toate timpurile pe grindurile din deltă.1. stuficulturii.5 De aceea s-au stabilit măsuri şi au fost întreprinse acţiuni pentru dezvoltarea industriei. să locuiască în timpul şederii lor în deltă la localnici. o bună parte din strămoşii locuitorilor de azi ai deltei au venit din Ardeal.ASEZARILE OMENESTI SI VALORILE CULTURALE Locuitorii deltei de-a lungul timpului Datorită bogăţiilor sale. Evoluţia populaţiei în ultimele decenii a fost în general lentă. CAP. precum şi de ridicare continuă a nivelului ei de viaţă. POPULATIA. motiv pentru care mulţi turişti români. Aceştia sunt renumiţi pentru optimismul şi ospitalitatea lor. precum şi inundaţiile din ultima perioadă au generat migraţia populaţiei din deltă. Populaţia deltei în prezent Delta Dunării are în momentul de faţă o populaţie de 20 500 locuitori. de stabilitate şi creştere a populaţiei din această zonă. silviculturii.47 locuitori/km². preferă. viaţa de zi cu zi a majorităţii locuitorilor deltei.4. Pe grindurile interioare se refugiau şi cei de pe malul sudic al deltei. Delta Dunării a fost din cele mai vechi timpuri un loc căutat de oamenii care îşi găseau aici cu uşurinţă adăpost şi hrană. dar. 5 6 17 . lucru care demonstrează că românii au locuit dintotdeauna în regiunea gurilor Dunării şi a Mării Negre. atunci când erau în pericol de a fi atacaţi. transporturilor şi comerţului în oraşul Sulina.

Potenţialului natural al deltei i se alătură numeroase monumente istorice şi culturale.”7 Existenţa unor aşezări mai mari în estul deltei se explică prin prezenţa aici a oraşului Sulina. cu figuri zoomorfe din scândură traforată. au o formă alungită. numai Chilia Veche are peste 1 000 de locuitori. Cămaşa femeiască se caracterizează prin ornamente de mici dimensiuni. ceea ce creează un aspect ornamental ce reflectă gustul pentru frumos al gospodarilor. motivele ei purtând denumiri de „pui”. Satele sunt mici. din cele 14 aşezări. singurul oraş din deltă. ele constituind un important mijloc de educaţie pentru turiştii români şi un minunat prilej de cunoaştere a acestor pământuri. care este împletit la capătul superior. Sărăturile. Mila 23. şi a grindurilor maritime asociate: Letea. cu elementele sale specific nord-dobrogene: arhaismul pieselor principale (cămaşa femeiască şi bărbătească). dar de mare expresivitate. Sfântul Gheorghe s-au creat pentru concentrarea locuinţelor. din timpuri imemoriale româneşti.. obeluşe) sau complexitatea ornamentală a altora (pestelca). Condiţiile naturale şi istorice ale deltei ai influenţat şi structura aşezărilor omeneşti. care se realizează prin combinaţii de elemente 7 18 . ornamentate. ornamentaţia simplă a unora dintre piese (cămăşi. în localităţile Gorgova. Locuinţele populaţiei Deltei Dunării Casele sunt construite în cea mai mare parte din pământ (în paiantă. „oglindă” etc. cu potenţial de locuit ceva mai ridicat decât al grindurilor fluviale din vest. de către turiştii străini. reprezentate. pe malurile braţului Sfântul Gheorghe şi ale complexului lagunar Razim-Sinoe. restul fiind aşezări cu mai puţin de 500 locuitori. „Prin construirea de platforme peste cota de inundaţii. Majoritatea acestor obiective sunt concentrate în principalele localităţi limitrofe deltei. Distribuţia populaţiei pe teritoriul Deltei: Măiestria de necontestat a femeilor în realizarea portului popular românesc este vădită în menţinerea aspectului tradiţional. Aşezările rurale s-au dezvoltat. obiele. de regulă pe grindurile din lungul braţelor. precum şi pentru sistematizarea judicioasă a aşezărilor omeneşti. în special. Caraorman. „pisc”. Maliuc. ciamur sau chirpici) şi sunt acoperite cu stuf. datorită potenţialului de locuit mai ridicat al câmpului de loess Chilia. Deşi în delta fluvială aşezările sunt mai numeroase decât în estul deltei. Caraorman. rare. şesurile aluviale înalte şi pe grindurile Letea şi Caraorman. Împrejmuirile sunt în marea lor majoritate din stuf. prin obiective legate de trecutul istoric al patriei noastre. echilibrul culorilor tari cu cele mai slabe. cu frontoane laterale. ele sunt în majoritate mici ca număr de locuitori. cu o uşoară tendinţă de grupare a caselor.

Costumul bărbătesc reţine atenţia prin croiala simplă. da o rară sobrietate. 19 . dreptunghiuri sau linii frânte).geometrice (romburi. Porturi populare 8 . şi prin ornamentaţia sa redusă8.

Altee monumente: Monumentul de la Smardan (in memoria marinarilor care s-au jertfit pentru independenţa ţării). de către o autoritate care viza zona de la Gurile Dunării. adâncă reflexie (1881-1913). Statuia lui Mircea cel Bătrân. poet cu o rară sensibilitate. Tulcea (închinată marelui voivod român. include un acvariu ce prezintă diferite specii de peşti din Delta Dunării dar şi exemplare exotice). Cetăţi.aici s-a născut. în a doua jumatate a secolului al XIV-lea. Cetatea fost construită în scop militar. creatoare de frumos din generaţie în generaţie. care a luptat pentru eliberarea Dobrogei de sub dominaţia otomană.istorie şi arheologie (valoroase exponate privind trecutul zonei). La sfârşitul secolului al XIV-lea în cetate exista o garnizoană instalată de domnitorul Ţării Româneşti Mircea cel Mare care organizează apărarea Dobrogei până în anul 1417 când o parte din teritoriul acestei provincii împreună cu cetatea de la Enisala. Cerna . îmbinările tonurilor tari cu cele calde. sculptor Ion Jalea). Bogăţia şi varietatea folclorului dobrogean au atras atenţia amatorilor şi a specialiştilor încă de multă vreme. Casa memorială "PANAIT CERNA". a copilărit Panait Cerna. Muzee Case memoriale Delta Dunării Muzeul Deltei Dunării.Alte muzee: Muzeul casei Lipovene. va fi cucerită de Imperiul Otoman. îmbinările de culori. Jurilocva. Combinaţiile de culori. pe un deal care domină zona lacurilor Razim şi Babadag. arta plastică (include o colectie grafică modernă şi contemporană). defensiv şi de supraveghere a drumurilor de pe apă şi de pe uscat. 1386-1418. situri arheologice Fortăreaţa medievală de la Enisala Ruinele fortăreţei medievale se află la 2 km de localitatea Enisala.etnografie şi arta populară. Monumente Delta Dunării Monumentul eroilor de pe colnicul Horei . Tulcea . întrepătrunderea motivelor constituie taina femeilor dobrogene. Fortăreaţa medievală de la Enisala 20 . Tulcea-înălţat în semn de omagiu eroilor căzuţi în Războiul de Independenţă din 1877-1878.cuprinde urmatoarele secţii: Ştiinţe naturale (înfăţişează flora fauna Deltei.

adică în formă triunghiulară. formată din plante şi al unei sălbăticii ascunse. raţe şi gâşte sălbatice. Primăvara este o explozie de viaţă. Stuful cu o rezervă de neegalat în Europa. Vara o vegetaţie luxuriantă se avântă din păienjenişul de canale spre lacurile cu apă adâncă şi limpede. canalele şerpuitoare şi lacurile sclipitoare populate în adâncul lor cu cele mai diferite soiuri de peşti. stârci. cormorani. anini. cu formă sa asemănătoare literei greceşti. Δ. Delta Dunării trezeşte în minte tabloul celui mai nou pământ al ţării. 9 10 21 . perpetuată de cârduri de lebede. deşteptarea naturii răscoleşte o goană a vietăţilor. Sulina şi Sfântul Gheorghe. lacurile completează paleta cu albastru. a grindurilor şi cordoanelor litorale. pădure verde-vânată de stuf. După trecerea iernii. într-un ţipăt amestecat de la răsăritul la apusul soarelui9. Oglinda apelor stătătoare se acoperă cu flori de nufăr. acoperit cu masive de stuf şi întrerupt de grinduri îndepărtate. portocaliu. arată că această împărăţie a bălţilor şi stufului. galben şi verde. al unei naturi primitive. pe care se împletesc liane). Toamna ia naştere o adevărată simfonie a culorilor: frunzele capătă diferite nuanţe de roşu. de formă triunghiulară cu trei braţe: Chilia. alcătuită din animale. stă alături de sălcii. tot ceea ce este viu reclamându-şi dreptul de a trăi.10 Imaginea deltei aşa cum o ştim. colindând peste tot. Sulina şi Sfântul Gheorghe. Farmecul turistic îl formează caracteristicile terenului: tărâmurile nou ieşite din apă.2.CAP. nemaivorbind de alte specii nemaiîntâlnite în alte părţi. care îşi împart cu pescarii mulţimea peştilor cu solzi de aur şi argint. toate ocrotite de un întins de ape. indigo şi violet. Pe grinduri se coc gutui parfumate şi dovleci gigantici.BAZA MATERIALA A TURISMULUI DE DELTA Delta Dunării sau „Ţara Apelor”. care ne-a pus la dispoziţie harta. „Grecii au dat numele de „Delta”acelei părţi a Egiptului cuprinsă între ramificaţiile Nilului în zona de vărsare în Marea Mediterană. asemănătoare celorlalte delte de pe glob îşi are fluviul ei care la vărsarea în Marea Neagră a dat naştere unei unităţi geografice de tip „delta”. Vegetaţia acvatică este şi ea unică aici. Ritmul zilnic alert te derutează şi te obligă să mai rămâi pentru a-i percepe sensul. Este locul preferat al păsărilor de baltă şi al celor răpitoare. o datorăm cartografiei. împrăştiată în 3 braţe: Chilia. către adăpost şi hrană. pe care cresc păduri de sălcii şi de plopi. pentru ca aceasta avea forme asemănătoare cu cea de a 4-a litera majusculă a alfabetului lor. plopi. de aici denumirea a fost generalizată de către oamenii de ştiinţă pentru toate unităţile geografice mai mult sau mai puţin asemănătoare ce iau naştere în zonele de vărsare ale fluviilor”. Delta are o geometrie unică: lungi canale cu apă limpede umbrite de vegetaţie (plaur plutitor. unele după altele. Viaţa faunistică n-o poţi înţelege decât stând aici o vreme îndelungată. apare la concurenţa cu albastrul cerului. Şi Delta Dunării. Iarna e o îngrămădire de zăpadă şi gheaţă de un alburiu cenuşiu în care pâlcurile de sălcii desfrunzite se văd împrăştiate la depărtări în aparenţă mari. pelicani. zăvoaie de sălcii bătrâne. De-a lungul unui an înfăţişarea deltei se schimbă după anotimp. Mamiferele se retrag în scorburi şi vizuini pentru odihna mai mult sau mai puţin profundă a hibernării.

în limitele prevăzute de lege. Pe braţele principale este posibilă cu acelaş tip de nave ca şi pe restul fluviului. Situarea deltei la extremitatea estică a ţării noastre a făcut ca legăturile de circulaţie cu restul teritoriului să se realizeze prin anumite localităţi situate periferic acesteia: Tulcea. Astfel. se foloseşte reţeaua hidrografică naturală reprezentată de braţele Dunării. • practicarea sporturilor nautice în condiţiile deosebite ale deltei. În acest scop. motivaţiile turistice principale care au determinat deplasarea turiştilor spre această zonă au fost11: • cunoaşterea unui cadru natural original cu caracter de unicat în lume. diversificarea serviciilor pe durata călătoriei ş. Canalele şi ghiolurile au valurile împietrite de stuful gerului. prin intermediul lor orice sector al acestei zone devenind accesibil. feroviare. rutiere şi fluviale. confortabile şi rapide a călătorilor la destinaţia dorită. prin amenajări corespunzătoare. • efectuarea curei balneo-medicale. pe el făcându-se întreaga circulaţie de mărfuri şi de pasageri dintre Marea Neagră(Sulina) şi Brăila. transporturile asigura deplasarea turiştilor la destinatie şi în timpul sejurului. • petrecerea unor sejururi complexe mare-deltă. Particularităţile cadrului natural al deltei a generat forme de turism specifice numai acestei zone. constituie un important punct de pătrundere în deltă. Dintre ele. o cât mai mare stabilitate a tarifelor pentru transport. lacuri.Transporturile şi comunicaţiile Factor de bază în evoluţia rapidă a circulatiei turistice. gârle. • petrecerea unor sejururi prelungite în acest mediu de viaţă aparte. fapt ce constituie una din atracţiile turistice cele mai importante. Canalul Sulina este amenajat pentru circulaţia vaselor maritime. accesibile pentru remorchere puternice şi hihrobuze. Tulcea. se asigura desfăşurarea navigaţiei şi pe timp de noapte. canale cu lăţimi de 11 12 22 .12 Circulaţia în deltă pe canale prezintă o importanta deosebită.2. canalele se clasifică astfel canale cu lăţimi de minimum 15 m şi cu adâncimi de ape scăzute de cel puţin 2m.întreruptă numai când se îmblânzeşte vremea. Principalele sarcini ce stau în faţa transporturilor turistice sunt: asigurarea deplasării sigure. CAP. care vin din interiorul ţării. pe măsura dezvoltării bazei materiale a turismului de deltă. După dimensiunile lor. precum şi de canalele executate prin dragaj pentru amenajări stufo-piscicole. specificul acesteia făcând ca circulaţia în interiorul ei să se facă aproape în exclusivitate pe apă. deoarece spre el converg principalele căi de comunicaţie aeriene. Condiţiile geografice ale deltei şi caracteristicile de navigaţie ale braţelor sale principale şi canalele secundare ce se desprind din aceste determina folosirea unor anumite tipuri de nave care să aibă acces în toate zonele. Jurilovca şi Murighiol. Incepand cu anul 1976. Transportul fluvial este calea cea mai importantă de pătrundere în deltă.a. • practicarea pescuitului şi a vânatului sportiv.

reglementate juridic. Brăila şi Galaţi. transporturile sunt: 23 . Pe plan mondial. Din Tulcea porneşte o reţea de drumuri judeţene care se îndreaptă spre celelalte localităţi ale judeţului. independentă în circulaţie. importante pentru turismul de deltă. accesibile numai pentru bărci. Constanţa. posibilitatea de a vedea mult într-un timp scurt. în special cele de importanţă turistică. acesta poate tracta o rulota. fiind drumurile care uşurează accesul la localităţile situate în lungul braţului Sfântul Gheorghe. printre acestea. Normele juridice în materia transporturilor de mărfuri şi persoane şi cele care vizează activitatea cărăuşilor în calitate de profesionişti fac parte din ramura dreptului comercial. transportul rutier se situeaza pe primul loc în deplasările în scopuri turistice. Lungimea ei pe teritoriul judetului este de 67 km. fapt ce impune patrularea constantă a navelor pe anumite trasee în scopul întreţinerii culoarelor libere pentru navigaţie. trenul este preferat de numeroşi turişti. mărfurilor şi persoanelor de către un transportator.50 m la ape scăzute. organizat şi profesional de către o întreprindere specializată.de asemenea în cazul automobilului. sunt suficient de adânci pentru a permite navigaţia cu hidrobuzele. atât în grupuri organizate cât şi individuale. asigurând un circuit facil (domiciliu – loc de sejur –domiciliu) şi condiţii de cazare şi masă pe timpul călătoriei si sejurului etc. Din aceste motive. se modifică sau se sting în procesul de organizare şi executare a transportului de mărfuri sau pasageri.Pentru ca activităţile de transport să fie considerate fapte de comerţ acestea trebuie să se desfăşoare în mod repetat.20-1. in special datorita sigurantei. accesibile pentru salupe cu putere medie şi remorchere mici până la 75 CP. canale şi gârle înguste. În funcţie de obiectul lor. confort. CLASIFICAREA TRANSPORTURILOR 1. Spre sfârşitul verii şi începutul toamnei. Lacurile din deltă. cost relativ mai redus. care îngreunează circulaţia.cele feroviare continua sa ocupe un loc de frunte. mai ales datorită avantajelor pe care le ofera: libertatea de mişcare. comparativ cu avionul de exemplu. transporturile sunt: a) transporturi de persoane b) transportul de lucruri (mărfuri) 2.maximum 15 m şi adâncimi de 1. spre Tulcea converg drumurile naţionale care o leagă de principalele localităţi din sud-estul ţării: Bucureşti. Transportul rutier este relativ dezvoltat. puternic colmatate şi invadate de vegetaţie acvatică. Dintre formele de transport. Obiectul activităţii de transport presupune deplasarea în spaţiu a bunurilor. în lacuri se dezvoltă o puternică vegetaţie acvatica de plaur. care se desprinde din magistrala feroviară Bucureşti-Constanţa. Transportul feroviar se realizează pe calea ferată Medgidia-Tulcea.Procesul apariţiei transporturilor ca ramură distinctă a economiei naţionale a început la sfârşitul sec XV-lea şi sa desfăşurat o dată cu revoluţia industrială. independentei aproape totale în raport cu condiţiile atmosferice şi capacităţii ridicate. Dreptul transporturilor este ansamblu normelor juridice care reglementează raporturile ce se stabilesc. În funcţie de căile de transport pe care se realizează. activitate care este o madalitate de înfăptuire a intereselor de natură socio-economică. Până la începutul sec al XIX-lea transportul se făcea numai pe căi de comunicaţii terestre şi pe căi navigabile.

În funcţie de ruta parcursă în interiorul ţării sau transfrontaliere: a) trafic intern sau local b) trafic internaţional care la rândul lor pot fi: . distingem: a) transportul combinat care are ca obiect o singură partidă de marfă ce este deplasată la o singură destinaţie utilizându-se cel puţin două mijloace de transport diferite şi la care se va elibera un singur document de transport b) transportul multimodal care se realizează cu cel puţin două modalităţi de transport diferite Funcţie de interesul satisfăcut prin executarea transportului. 24 . pe grinduri sau pe coronamentul digurilor existente. adică transportul se efectuează pe teritoriul unui stat numai în trecere .transportul de peage.locul de expediere şi cel de destinatie se află pe teritoriu aceluiaş stat însă parcursul transportului străbate un stat vecin 4.navale c) transporturi aeriene 3. de obicei. sunt cunoscute: a) transporturile publice efectuate de persoane juridice specializate şi autorizate în acest scop în temeiul unui contract de transport b) transporturi efectuate de persoane fizice în scopul satisfacerii unui interes personal. În funcţie de utilizarea succesivă a unor mijloace de transport diferite. în mică măsură şi pe drumuri de pământ. care permit accesul la pădurea Letea. uzând de mijloace proprii de transport În deltă. De cele mai multe ori. circulaţia între diferitele aşezări omeneşti se face.transporturi în trafic internaţional de tranzit.pe cale ferată . care sunt amplasate. aceste drumuri devin impracticabile la ape mari şi la ploi. Pentru turism prezintă interes drumurile de pe grindul Letea.rutiere b) transporturi pe apă . propriu.a) transporturi terestre .

 numărul mic al vaselor de transport utilizabile în scopuri turistice şi insuficienta lor diversitate  gradul redus de utilizare a mijloacelor de transport În prezent toate acestea nu mai prezintă nici o problemă. cabane. Cazare Turismul de deltă nu a dispus de o capacitate de cazare sufiecientă de cazare fiind necesar construirea de hoteluri. radio. deoarece efectuarea dragărilor se făcea numai în funcţie de planul de exploatare a stufului şi deci nu ţinea seama de necesităţile turistice.Circulaţia în interiorul deltei a prezentat în anii din urmă. Pe lângă toate acestea multe hoteluri asigura o gama foarte largă de servicii suplimentare (intreţinerea unor obiecte de uz personal. spaţii pentru dormit. 2. 5 stele. Gradul de ocupare a capacitatilor de cazare existente în localităţile Deltei Dunării şi limitrofe deltei este încă mic în comparaţie cu cererea turistică. structurată în forme de bază sau principale şi forme complementare.2. Componenţa principală a bazei tehnico-materiale a turismului o formează reţeaua de cazare. în special în timpul sezonului dar nu numai. Ulterior capacitatea de cazare a început a creşte prin construirea şi darea în folosinţă a altor hoteluri. atât din punct de vedere al activităţilor economico-sociale. Numărul şi structura unităţilor. îndeosebi în vârf de sezon. gama de produse şi servicii sunt mult diversificate. instalaţii sanitare. mai multe probleme. dotate cu instalaţii diverse (baie.) în funcţie de gradul de confort asigurat. posibilitatea de agrement şi o gamă mai largă sau restrânsă de servicii. dar în mod deosebit al turismului. respectiv:  modificarea permanentă a canalelor şi gârlelor pe care se putea circula. dacă este necesar. 3. turismul este în plină activitate. băuturi şi. televizor. Cea mai răspândită formă de cazare de pe glob o reprezintă hotelul.ALIMENTARE. În localităţile din delta şi limitrofe deltei există unităţi comerciale cu amănuntul şi de alimentaţie publică care satisfac în mare măsură din punct de vedere al calităţii şi diversităţii sortimentelor necesităţile turistilor. oricărui călător care se prezintă şi vrea să plătească o sumă adecvată pentru serviciile şi facilităţile oferite şi care se află într-o stare corespunzătoare pentru a fi primit. telefon etc. fără vreun contract special. posibilitatea de servire a unei mese. a unui complex turistic cu o capacitatea de 400 de locuri la Sfântul Gheorghe. iar mijloacele de transport sunt un mijloc principal de deplasare a turiştilor şi a locuitorilor din zona CAP.2 CAZARE. ”Hotel Proprietors Act” din 1956 dă o definiţie clară a unui hotel: un stabiliment pus la dispoziţie de către proprietar spre a oferi preparate culinare. Hotelurile pot fi de: 1. Structura locurilor de cazare pe tipuri de unităţi se prezintă astfel:13 -hotel.este o unitate formată dint-o clădire sau ansamblu de clădiri care asigură cazarea. fiind o construcţie sau un ansamblu de construcţii care asigură cazarea în camere cu 1-2-3 paturi. 4. asistenta 13 25 .

D. până în zilele noastre fiind restaurate sau reconstruite pe locurile de odinioară. salupe rapide. staţiuni. autorizatii. au apărut şi campingurile – popasuri turistice.meniu dietetic si vegetarian (precomanda). Politia de frontiera. concursuri de pescuit Hotel plutitor Anda 2 detine o baza de agrement proprie completata de o serie de servicii puse la dispozitia clientilor pentru a permite organizarea si desfasurarea excursiilor si activitatilor in cele mai bune si sigure conditii. în parte.Anda 2 Agrement: Barci cu rame. În paralel cu dezvoltarea spectaculoasă a turismului automobilistic. All Inclusive: cazare (copii pana la 10 ani beneficiaza de gratuitate in camera cu parintii) 3 mese / zi croaziera in Delta Dunarii cu hotel plutitor barcile cu rame la dispozitia clientilor barci cu motor apa minerala si cafea. banana agrement. corturi.momeli pescuit bar non-stop (Bauturi alcoolice si racoritoare). barci cu motor. Servicii si Dotari Hoteluri Plutitoare 26 . remorci etc. închirieri de automobile ş. Hotel plutitor 4 stele + . amenajate de regulă pe terenuri neaccidentate în apropierea unor artere rutiere sau unor centre urbane. Ca şi capacitate are în medie. Birdwatching: ghizi specializati. taxe portuare)barci cu motor si salupe rapide.D. sky nautic . transport silentios . amplasat fie în oraşe sau târguri.). propunere programe teambuilding. Sunt folosite de turişti ca popasuri pentru o singură noapte.ustensile pescuit.taxe (A. Pescuit: echipament pescuit. Ele reprezentând doar 5% din totalul locurilor de cazare din România. O formă tradiţională de cazare este hanul turistic. ghizi . rulote.medicală. 20-60 de locuri. obiective turistice.B. cazarea lor asigurându-se în căsuţe. Teambuilding: organizare logistica. fie pe trasee sau la intersecţia unor importante artere de circulaţie.R.asigurare medicala.a. schimb valutar. Hanurile s-au păstrat. pana la 108 locuri de cazare pe pontoane de 4 stele si 4 stele+ . închirieri de materiale sportive şi echipamente de agrement. reţinerea de bilete pentru spectacole sau pentru mijloace de transport. momeli naturale si artificiale.

taxe portuare) 27 . . Program Turistic Weekend .D.programul (4 zile si 3 nopti) este destinat grupurilor de 18 sau 36 persoane (18 pers pe un hotel plutitor).R. In materie de divertisment. catamarane fiind insotiti de marinari si /sau ghizi specializati in functie de tipul excursiilor. Fiecare hotel plutitor detine o baza de agrement proprie completata de o serie de servicii puse la dispozitia clientilor pentru a permiteorganizarea si desfasurarea excursiilor si activitatilor in cele mai bune si sigure conditii.D.Servicii incluse: cazare (copii pana la 10 ani beneficiaza de gratuitate in camera cu parintii) 3 mese / zi croaziera in Delta Dunarii cu hotel plutitor barcile cu rame la dispozitia clientilor barci cu motor 15-40 cp combustibil consumat apa minerala si cafea ustensile pescuit taxe (A. Politia de frontiera. barci cu motoare electrice pana la salupe rapide. pentru putina adrenalina aveti si posibilitatea de a inchiria o banana sau de a face sky nautic. Pentru transport si plimbari pe canale se pot folosi de la simple barci cu rame.B.

la Mila 23.-SPORT.grupuri compacte beneficiaza de reduceri in functie de numarul de persoane.Super Oferta Cazare Pescuit Cazarea se va face pe hotelurile plutitoare Anda 1 (4****) si Anda 2 (4****+) stationar.programul este destinat grupurilor de 4 . CAP.DISTRACTIE 28 .2. . PE SCURT: . .3.36 persoane.inscrieri individuale se pot face din timp pentru a forma un grup mai mare si a beneficia de reduceri.Martie. .AGREMENT.perioada propusa: orice perioada intre Noiembrie .

a. în celelalte localităţi din zonă existau. la Muringhiol şalupe şi unelte de pescuit. lărgirea şi adoptarea activităţilor cultural educative în vederea petrecerii cât mai plăcute a timpului liber de către toţi turiştii care participă la acţiunile turistice organizate în Deltă. dotări sportive. indicator de mare însemnătate în aprecierea activităţii turistice. zonă sau punct turistic”14. Serviciile oferite de baza de agrement sunt principalul furnizor pentru creşterea încasărilor medii pe zi/turist. Ministerul Turismului etc. în diferenţierea unui produs faţă de altul. s-a constituit un colectiv de coordonare a turismului de deltă. din care fac parte reprezentanţi din unităţile de pe plan local. extinderea zonelor de agrement şi recreative. a spaţiilor verzi în localităţile şi amplasamentele de pe litoralul Mării Negre. terenuri de sport etc.3. dotări cultural artistice ş. Concomitent cu dezvoltarea economică dar şi cea socială în Tulcea au crescut posibilităţile de sport. s-au organizat pentru desfăşurarea unor acţiuni specifice ca : focuri de tabără. o bună corelare a activităţii de transport cu programul de lucru al unităţilor productive. organizarea corespunzatoare a transporturilor în zilele de odihnă şi sărbători către Delta Dunării şi în interiorul deltei prin zonele de agrement. precum şi în localităţile limitrofe deltei în vederea sporirii numărului de turisti români şi străini care îşi petrec în mod activ timpul liber. în creşterea competitivităţii în conturarea produsului turistic. Casa ştiinţei şi tehnicii tineretului. unde există muzeul „Delta Dunării”. agrement şi distracţie pentru turismul de deltă. Colectivul de coordonare elaborează propuneri de măsuri care să asigure : dezvoltarea bazei materiale ale turismului de deltă în concordanţă cu cerinţele turismului intern şi internaţional. “constituie sarea şi piperul activităţii dintr-o staţiune. staţiuni sau zone turistice. Pentru ca sejurul unui turist să fie cât mai complet. a început dotarea bazelor de cazare cu jocuri etc. Casa de cultură a sindicatelor.FORMELE TURISMULUI DE DELTA 14 29 . Totodată în deltă au fost organizate formele de agrement caracteristice zonei: puncte de închiriat bărci (Crişan şi Maliuc). ale Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. CAP. întreceri sportive. în anul 1980 existau patru case de cultură şi toate cu dotări corespunzatoare. În afară de municipiul Tulcea. În centru atenţiei prestatorilor de servicii turistice agrementul şi animaţia au un rol esenţial în mărirea fortei de atracţie a unei localităţi. ajungând ca fantezia sa nu aibă limite. dezvoltarea bazei materiale a activităţii sportive în localităţile Deltei Dunării. pe lângă cazare şi masă acesta mai are nevoie şi de distracţii. de divertisment la locul de petrecere a timpului liber. precum şi dotarea corespunzătoare a acestor zone nou create. Agrementul închide totalitatea posibilităţilor şi dotărilor menite să asigure cele mai variate gusturi în materie de distracţie ale turiştilor. Ministerul Agriculturii. În vederea asigurării condiţiilor corespunzatoare practicării turismului intern şi internaţional în Delta Dunării. Serviciile de agrement pot fi la rândul lor grupate după motivaţiile turistilor în excursii.

Această formă de turism nu este coordonată de organizaţiile de turism. astfel: Turismul nautic este o formă de turism deosebit de interesantă şi instructivă. care dă posibilitatea unei mai bune cunoaşteri a deltei. Pescuitul sportiv este o formă de turism interesantă pentru turiştii români şi străini. plimbări cu bărcile pe canalele şi gârlele din jurul locurilor de cazare. astfel: Excursii pentru vizitarea deltei cu durata de o zi cuprind la început vizitarea Muzeului „Delta Dunării” Tulcea şi apoi cu vasul. Cazarea se face în hoteluri. Excursiile cu hidrobuzele sunt foarte interesante pentru că au plecări şi din satul Murighiol. pentru formarea unei imagini asupra acestui mediu de viaţă cu totul original. O atracţie deosebită a prezentat-o organizarea unor competiţii internaţionale. istoria şi obiceiurile lor. oferă turiştilor atât posibilitatea unei cure heliomarine. În cadrul concepţiei de organizare a turismului de deltă şi ţinând seama de motivaţiile turistice principale. În vederea practicării acestei forme de turism s-au folosit mijloacele de transport şi bazele de cazare existente în deltă prin măsurile luate de îmbunătăţirea condiţiilor de confort ale acestora. indicate în special pentru reumatismele cronice. două sau mai multe zile cu turişti români şi străini la odihnă în staţiunile de pe litoral sau cu cei ce se deplasează la Tulcea cu diverse mijloace de transport. prin organizarea turismului nautic şi a partidelor de vânătoare şi pescuit sportiv. din această zonă. în special de români. Turismul balneo-medical se realizează prin valorificarea însuşirilor curative ale nămolurilor sapropelice de la Murighiol. Pentru accesul turiştilor în localităţile preferate se utilizează în special navele rapide. iar pentru navigaţia pe canale şi lacuri se folosesc bărcile proprii ale localnicilor. permiţând vizitarea unui sector mult mai pitoresc decât cel prezentat în excursiile cu plecarea din Tulcea şi fără a parcurge de două ori canalul Sulina. de necesitatea creşterii eficienţei economice a acestei activităţi şi de păstrarea echilibrului ecologic. lacuri şi locuri pitoreşti ale deltei. În acest sens. gârlele şi pe lacurile deltei. care s-au desfăşurat şi se 15 30 . Localităţile de pe litoralul Mării Negre. oferta turistică a acestei zone a fost orientată spre următoarele forme de turism15: Turismul de cunoaştere este forma particulară practicată şi care va continua să deţină ponderea principală în fluxul turistic. locurile şi oamenii. în delta maritimă. Turismul sportiv este cel care conferă specificul activităţilor turistice în deltă. vizitatorii căutând să cunoască într-un timp scurt frumuseţile naturii deltei. datorită condiţiilor naturale pe care le oferă zona. popasuri turistice. vizitarea unor canale. Excursii pentru vizitarea deltei cu durata de mai multe zile permit cunoaşterea mai intimă a acestei zone. este foarte mult preferat de turişti. Excursii pentru vizitarea deltei cu durata de două zile care cuprind întâi vizitarea Muzeului „Delta Dunării” Tulcea şi apoi vizitarea unor locuri pitoreşti din deltă. generată de bogăţia piscicolă a deltei. pensiuni şi la localnici. cât şi vizitarea mai lesnicioasă a deltei. Turismul de odihnă. din care cauză nu se poate face nici o înregistrare riguroasă a turiştilor. pe trasee mult mai scurte. întrucât din această localitate se pătrunde pe canalele. sunt organizate excursii scurte pentru vizitarea deltei cu durata de una. promovat în localităţile din Delta Dunării şi de pe litoralul Mării Negre. dar care cere turiştilor o mai bună pregătire sportivă pentru parcurgerea deltei cu ambarcaţiuni mici.

Vânătoarea sportivă este o formă de turism care prezintă interes nu numai pentru turiştii români. ceea ce contribuie la folosirea mijloacelor de transport şi a bazelor de cazare din deltă şi în afara sezonului turistic de vară. Caraorman. Sulina.16 CAPITOLUL 4. EFICIENTA ECONOMICA A TURISMULUI DE DELTA Din cauza bazei materiale. ci şi pentru străini şi se organizează în conformitate cu prevederile legii privind economia vânatului pe fondurile de vânătoare Razim. Uzlina. Mila 23. Crişan. delta nu poate fi sediul unei şederi îndelungate într-un singur loc. ca şi a caracteristicilor geografice. toamna şi iarna păsări şi animale sălbatice. Gorgova. îmbunătăţind astfel exploatarea bazei materiale a turismului de deltă în sfera sezonului turistic clasic. Pentru cunoaşterea şi formarea unei imagini de ansamblu asupra deltei se pot organiza. unde se vânează primăvara. floristice şi a monumentelor naturii. Bineînţeles că în acest scop s-au dezvoltat şi se dezvoltă bazele de cercetare şi în acelaşi timp condiţiile de desfăşurare a unor manifestări ştiinţifice cu caracter naţional şi internaţional. suprafaţa sa constituind prin excelenţă o 16 31 .desfăşoară periodic în extrasezon. Turismul tehnico-ştiinţific de organizare ca urmare a cadrului natural al deltei şi îndeosebi a rezervaţiilor sale naturale. pentru toate categoriile de turişti. zboruri de agrement deasupra deltei cu avioane şi elicoptere.

Eficienţa are un conţinut larg. să fie aducătoare de profit. se impune să aibă şi regimul unui muzeu. Unitatea dialectică a cantităţii şi calităţii activităţii este o măsură a dezvoltării socio- economice. iar efectul ca o consecinţa a procesului. Fiind una din regiunile cele mai neobişnuite. Eficienţa în orice activitate presupune ca aceasta să asigure recuperarea cheltuielilor sociale. materiale şi finanaciare. Delta Dunării. care definesc acest „templu al naturii”. pretenţiile turiştilor sunt cu totul speciale. Delta Dunării este caracterizată de diferitele grinduri precum şi de ghiolurile adânci şi limpezi cu flora şi fauna lor unice. Din punct de vedere turistic. ocupă unul dintre primele locuri preferate de turişti. ca în staţiunile balneo-climatelice. de comercializare. al toate componentele de activităţi: de producţie. În patrimoniul turistic al ţării noastre. generate de „sentimentul de venerare” şi „impresia de grandoare”.4.1. determinarea calitativă. ceea ce face necesar un studiu bine orientat la faţa locului. să fie rentabilă. Delta în întregimea ei este un monument al naturii şi. eficienţa trebuie înţeleasă ca proces. umane. atribuie dezvoltării producţiei. în accepţiunea cea mai largă. CAP. datorită caracteristicilor sale. În vederea creşterii mişcării turistice trebuie ca delta să-şi recapete integral atributele unei autentice rezervaţii naturale. la care se adaugă plaja marină dintre localităţile Sulina şi Sfântul Gheorghe şi apele calde ale mării din acest sector. Scopul vizitării deltei nu constă în executarea vreunui tratament. determinarea cantitativă. bogate în peşti valoroşi. acţiune. de servire. CONCEPTUL DE EFICIENTA ECONOMICA IN TURISM Conform opiniei specialiştilor eficienţa. rezultat al unui ansamblu de evenimente tehnico-economice.zonă de circulaţie. Astfel putem vorbi despre eficienţă totală (agregată) determinată de : Eficienţa de utilizare a factorilor de producţie Eficienţa de alocare a resurselor Eficienţa de distribuţie Rezultatele activităţii de turism îmbracă simultan doua aspecte. ca expresie a legii economiei timpului. având caracteristicile unui muzeu în aer liber. referinduse-se la modul de utilizare a tuturor categoriilor de resurse: naturale. a acţiunii. ci în surprinderea peisajelor în al căror prim plan se află păsările specifice locurilor. la aspectele lor cantintative şi calitative. economice şi sociale. care se intercondiţionează şi se întrepătrund reciproc: − eficienţă economica − eficienţă sociala. 32 . În excursii se aleg cele mai reprezentative trasee. iar prin forma socială a producţiei şi folosirii resurselor în general. În general însă. directe şi indirecte. cu interdicţiile şi restricţiile respective.

Alături de alte destinaţii binecunoscute. De aceea Delta Dunării a cunoscut de-a lungul timpului o importantă dezvoltare economică datorită turismului şi a reuşit să se clasifice printre cele mai importante zone turistice din România.5. cu rezultatele (efectele).2. forţei de muncă şi atracţiilor naturale şi folosirea integralăa capacităţilor de cazare.deduse din utilizarea fiecărui factor de producţie sau asociate fiecărui proces dconstitutiv al domeniului în ansamblul său -Efecte indirecte –induse de turism asupra altor ramuri sau sectoare ale economiei. fiind un motiv bun pentru o staţionare de lungă durată în această regiune. CAP. ci şi peste hotare. în condiţii bune de promovare. de alimentaţie. din componenta turistică şi culturală a brandului de ţară al României. concretizate sub forma producţiei. Din raportul dintre latura economică şi cea socială rezultă obşinerea unor efecte ale eficienţei turistice: -Efecte directe . Delta Dunării are un mare prestigiu nu numai la noi în ţară. EFICIENTA TURISMULUI INTERNATIONAL IN DELTA DUNARII Potrivit proiectului de strategie post-aderare al Guvernului României. Eficienţa turismului înseamnă în primul rînd. indiferent de anotimp. gospodăria raţională a materiilor prime. Dunărea ar putea face parte. La nivel macroeconomic aceasta este influenţată de modul de alocare a resurselor în economie – între consum şi investiţii.SCHITA DE PROIECT DE AMENAJARE TURISTICA A DELTEI DUNARII 33 . cît şi asupra acesteia. ci se conservă şi se păstrează până la o uşoară îmblânzire a vremii CAP. între domeniile care avantajează ţara noastra în competitia pe piaţa Uniunii Europene. de transport. numeroşi turişti străini sunt atraşi de încântătoarele peisaje ale acesteia. etc. Delta Dunării ne rezervă surprize în orice perioadă a anului. Printre principalele trăsături ale eficienţei se numără compararea eforurilor exprimate prin intermediul valorii resurselor consumate. combustibilului şi energiei. natura nu „moare” nici în sezonul rece. pe baza cărora va fi construit brandul de ţară se evidenţiază în mod deosebit şi turismul. 4.

cât şi grindul Letea cu floră şi faună specifică. Cuprinde lacurile Rosca-Buhaiova. care înglobează. Proiectul îşi propune să identifice potenţiale destinaţii turistice. se pot face numeroase trasee turistice in functie de timpul disponibil. Un alt factor cheie este acela că veniturile obţinute în urma turismului trebuie să rămână în cadrul comunităţilor locale. ce asteapta sa fie valorificat in toate valentele.1. ceea ce înseamnă limitarea la capacitatea de suport a ecosistemului.400 ha. pot avea beneficii economice din turismul intern şi internaţional. aflată în zona nordică a deltei maritime. Rezervaţiile turistice din Delta Dunării Rezervaţia Letea-Matiţa-Roşca. Delta Dunarii reprezinta un potential turistic si economic de o deosebita valoare.ZONAREA TURISTICA A DELTEI DUNARII Avand in vedere cele expuse. nu să fie direcţionate către investitori din exterior. cât şi flora şi fauna pădurii Letea. atât o zonă de luciu de apă. atât coloniile de pelicani din zonă(Roşca- Buhaiova).cum ar fi Prutul Inferior . aflata in nordul lacului Matita. să ofere sesiuni de instruire şi consultanţă pentru dezvoltarea unei strategii de turism durabile. cu siguranţă. 5. încât orice tip de turism trebuie să fie durabil. Scopul acestei rezervaţii constă în a păstra. obiective urmarite si preocuparile grupului sau turistului solicita trasee. In suprafata de 15. Delta Dunării este cea mai cunoscută atracţie turistică din cadrul CVDI. Succesul acestui sector depinde de implementarea adecvată a dezvoltării în agricultură şi navigaţie şi poate avea un impact pozitiv asupra acestor domenii. 34 . Regiunea este atât de valoroasă din punct de vedere al resurselor naturale. dar există şi alte zone importante . Este inconjurata de o zona in care se inscrie lacul Babita (pe unele harti trecut Babina). lacuri. Desi au aparut numeroase amenajari turistice si posibilitati pentru deplasare.Aici se afla biotopuri diferite (mlastini stuficole.care. plaur plutitor sau fix).

iepurele. grindul Chilia este folosit pentru agricultură şi creşterea vitelor. care împreună cu grindul Chilia formează un unghi drept. viţa de vie sălbatică). Cea mai nordică pădure subtropicală din Europa. În deltă au fost delimitate două rezervaţii forestiere. Teritoriul rezervatiei este pe alocuri strabatut de dune de nisip. Pădurea Letea se învecinează cu rezervaţia Roşca-Buhaiova-Hrecişca. Zona e străbătută de grinduri maritime tinere. Mergând prin pădure treci printr-o uluitoare schimbare de peisaj. Fauna sălbatică a zonei cuprinde: porcul mistreţ. pescăruşi şi sitari de mal. În Pădurea Letea se găsesc 500 de specii de plante şi peste 3000 de specii de animale. Pădurea Letea. vidra ş. 35 . şerparul. cormorani mari şi mici. aflată la sud de localitatea Sfântul Gheorghe. Mai rar poate fi vazut piciorongul si ciocantorsul. grindul Letea fiind considerat de specialisti drept unul din cele mai interesante medii naturale din România 5. în partea estică a depresiunii Dranov.2. în condiţii de amenajare. adică peste 70% din speciile de animale din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD). iar bursucul şi vulpea sunt locuitori frecvenţi ai pădurii. Acest aspect este datorat atât existenţei arborilor falnici. Toamna vin spre această zonă grupuri de cocori. un peisaj de poveste.Rezervaţia Perişor-Zătoane se află în delta maritimă. de la pădure subtropicala la deşert în numai 2-300 de metri. în zona Zătoanelor şi a grindului Palade. lebăda de vară. De asemenea. Iarna întâlnim mii de gâşte şi raţe.În coroana plopilor cuibăreşte codalbul. Ornitofauna care vine să petreacă iarna pe malul mării cuprinde.a. formată pe grindul nisipos Letea din fasii de pădure dezvoltate printre dunele de nisip. care vine din tundra siberiană. Din rezervaţie face parte şi Insula Sacalin. între altele. Rezervaţia Periteasca-Leahova-Portiţa Ea s-a dezvoltat pe dunele de nisip de pe grindul cu acelaşi nume şi este alcătuită dintr-o vegetaţie lemnoasă care aminteşte de pădurile subtropicale. cu fauna ei specifică. dintre care mai mult de 2000 sunt insecte. intre care se intalnesc lacuri de diferite. tot aici poate fi văzută gâsca cu pieptul roşu. o pădure ca în legendele cu zâne. precum si de o retea de garle si canale mlastinoase invadate de vegetatie stuficola. şi specia gâsca gulerată care cloceşte în Siberia şi Groenlanda. ulii şi ereţii). păsările răpitoare (gaia roşie. Avifauna zonei cuprinde colonii de stârci cenuşii. Rezervaţia Periteaşca-Leahova-Portiţa Specificul acestei rezervaţii îl constituie zona litoralului marin. respectiv pădurile Letea şi Caraorman. Un alt obiectiv de vizitat este grindul Stipoc. dar mai ales existenţei plantelor volubile(hameiul.Obiectivele turistice din Delta Dunării Chilia Veche cuprinde o serie de obiective turistice printre care se numără o unitate de exploatare piscicolă intensivă.

cu ape puţin sălcii. la Dunărea Veche. În apropierea acestui loc se afla pe atunci gura de vărsare în Marea Neagră a braţului Chilia.a. Comerţul reprezintă o componentă importantă a economiei municipiului. Fauna pădurii Letea oferă posibilitatea de a cunoaşte la faţa locului o serie de specii de mamifere şi păsări: şorecarul. ca poziţie. Drumul străbătut până acolo le oferă turiştilor un peisaj mirific. coada calului. Trecutul aşezării se leagă de prezenţa în aceste locuri a unei cetăţi genoveze. prin coloritul florilor lor o imagine de un pitoresc rar întâlnit. pe trunchiurile copacilor. pe marginea stufăriilor se pot admira feriga de apă.a. putând fi folosită ca punct de plecare spre diferite locuri pitoreşti. Periprava se întinde şi în adâncime. O altă importanţă deosebită. oferind în schimb.XIII-XIV). hameiul. plante de apă care creează un cadru pitoresc aparte17. Satul apare cu gospodării nu prea mari şi este singura localitate care poartă denumirea celui mai mare grind din deltă. Letea-aflată la circa 4 km de comuna C. fazanul ş. Tulcea fiind cunoscută din cele mai vechi timpuri ca un principal vad comercial în această parte a ţării. împreună cu curpenul de pădure. cu excepţia Chiliei Vechi. dornici să cunoască frumuseţile şi bogăţiile acestui colţ al patriei noastre. Periprava are Biserica Sf. fiind poarta de acces dintre Delta Dunării a numeroşilor turişti din ţară şi de peste hotare. care laolaltă cu trandafirii sălbatici împiedică uneori complet circulaţia prin pădure. la limita nordică a grindului Letea. De aici se poate vizita pădurea Letea. Un loc de atracţie îl constituie lacul Nebunu. Nicolae din Periprava importanţă turistică. Rosetti este aşezată pe un teren nisipos.vâscul de apă. iar în drum spre aceasta se trece pe lângă Grădina lui Omer. De la Letea se poate pleca într-o excursie cu barca cu motor pe lacul Merhei. ale căror case şi uliţe se aflau pe un singur rând. Săpături arheologice efectuate în partea de sud a lacului Nebunu au scos la iveală dovezi materiale ale unei aşezări din perioada bizantină(sec. care se află în partea de sud a localităţii.18 17 18 36 .Periprava se află la 23 km depărtare de Chilia Veche şi la 103 km de Tulcea. Farmecul pădurii Letea îl constituie nu numai arborii înalţi . iar de aici pe canalul Dovnica-Dunărea Veche spre Matiţa sau înspre sud. dar şi a lianelor care caută să urce cât mai mult spre lumină şi soare. peştişoara ş. unde apare caracterul luxuriant al vegetaţiei. Spre deosebire de alte localităţi.A.

ridicat în 1899 prin contribuţia cetăţenilor oraşului.În Tulcea se găsesc câteva monumente de artă printre care: Monumentul Independenţei de pe Colnicul Hora. istorie-arheologie. geamia catedrală „Azzizie”. Gheorghe (biserica cu ceas). bustul lui Spiru C.19 Poartă a Deltei. înălţat la partea superioară a stâncii care se ridică aproape vertical din malul drept al braţului Tulcea - Oraşul prezintă el însuşi obiective şi locuri turistice interesante între care lacul Ciuperca situat în partea de vest a oraşului care oferă vizitatorilor numeroase posibilităţi de agrement. Faleza portului Tulcea 19 37 . „Liceul a pus bazele celei dintai biblioteci din oras care incearca sa raspunda setei de cunoastere a elevilor si populatiei”. plimbări cu barca. sediul Institutului de cercetări şi proiectări „Delta Dunării”. impunătoarea clădire a liceului „Spiru Haret”.clădirea liceului fiind constituita in stilul arhitecturii romanesti. biserica Sf. Haret statuia ecvestră a domnitorului Mircea cel Bătrân situat în Piaţa Civică. Peisajul urbanistic al Tulcei este întregit de numeroase obiective ale arhitecturii vechi şi noi: biserica catedrală „Sfântul Nicolae”. Un interes deosebit îl are Muzeul Delta Dunării organizat pe trei secţii: ştiinţele naturii. artă plastică şi etnografie. Monumentul de la Tulcea. practicarea unor sporturi nautice. oraşul Tulcea constituie pentru tot mai mulţi turişti din ţară şi străinătate un ultim punct de escală al itinerarului spre originalele peisaje deltaice.

operaţiuni financiar-bancare. portul de tranzit. Ceva mai la sud. Murighiol aflat la 45 km depărtare de Tulcea. Situat la 37 km de Tulcea.cumpărarea expertizarea şi repararea de nave. Sulina stârneşte interesul vizitatorilor datorită plajei sale destul de întinse. digul ce pătrunde adânc în mare. Sulina îndeplineste o importanţă funcţiune industrială. capabilă să ofere turiştilor privelişti încântătoare şi să ia contacte cu numeroase monumente şi locuri istorice. precum şi alte operaţiuni specifice porturilor şi zonelor libere. vânzarea . sortarea. În partea de nord-vest a lacului Murighiol s- au descoperit urme hallstattiene şi elenistice. campingul „Doi iepuraşi”. rezervaţia naturală „Haşmacul Mare”. mausoleul lui Ail-Gaza-Paşa. iar la sud de lac şi de localitate se află un cimitir geto-dac (inventarul mormintelor de aici este expus la secţia arheologică a muzeului Deltei Dunării din Tulcea). Totodată oraşul oferă turiştilor numeroase obiective: vechiul şi noul far. în actuala delimitare teritorială a oraşului Sulina se efectueaza activităţi cum sunt : manipularea. comuna este situată în dreptul marelui cot al braţului Sf. cât şi faptul că este foarte accesibilă în lunile de vară. depozitarea. prelucrarea. iar la nord-vest de depresiunea Nalbantului. sărăturile şi satul pescăresc Caraorman. la est şi sud-vest de colinele împădurite Koium- Baba (Tatăl oilor) şi Carada. reprezintă o valoroasă regiune turistică. în partea de stângă a şoselei Murighiol-Dunavăţ întâlnim urmele unei cetăţi romane. Palatul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos. testarea. Roşuleţ. frumosul chei încadrat de spaţii verzi. cu nisip foarte fin. fabricarea.Trecutul localităţii este atestat de rezultatele cercetărilor mai vechi şi mai noi. comercială şi portuară. condiţionarea. Casa de Cultură etc. cu întinsele sale păduri de stejar şi tei. În împrejurimile Sulinei pot fi vizitate pădurea Letea şi vecinătăţile ei. marcarea. Prin construirea de noi obiective industriale şi portuare. iar de aici dunele de nisip. expunerea. Puiu. ambalarea. Lumina. care constituie un agreabil loc de odihnă. care începe în faţa Mahmudiei. oraşul Babadag este mărginit la nord-est de lacul ce-i poartă numele. Gheorghe. Prin instituirea regimului de port liber20. Zona Babadagului. lacurile Roşu. 20 38 . Puiuleţ. Oraşul oferă câteva interesante obiective turistice între care: muzeul de artă orientală.

editura Publirom 21 22 39 . restaurant. Gheorghe a furnizat şi parte a materialului aluvionar necesar construirii grindului marin Chituc. Un alt lac mai mic din apropierea localităţii este folosit pentru tratamente.. Lacurile care înconjoară localitatea sunt Murighiol 1. alimentate din braţul Sf. Din acest complex fac parte lacul Razim. lacul Babadag şi altele de mai mică întindere.22 Lacul Razim-Sin BIBLIOGRAFIE 1. Tot braţul Sf. plimbări de agrement cu bărci conduse de localnici pe canalele din apropiere. grup sanitar şi de un câmp vast pentru corturi.Fragmente de ceramică prefeudală au fost descoperite în zona nord-vestică a lacului şi localităţii Murighiol. Colina şi Uzlina. Dunavăţul de Sus. Situat pe terasa Dunării. Murighiol 2 ambele cu apă dulce. lacul Zmeica. care a izolat golful de mare şi a dat naştere la complex. fiind înconjurată de acestea aproape din toate părţile. cunoscut şi frecventat de turiştii din ţară şi de peste hotare. prin aşezarea acesteia într-o zonă bogată în lacuri. Plopul. ieşiri în braţul Sf. Gheorghe. Gheorghe. La sud şi la sud-vest de localitate este situat Lacul Sărat ş. pe al cărui mal se află campingul „Pelican”. bungalouri. în tratarea unor afecţiuni ginecologice şi reumatice21. ca şi de loc de parcare. cu apă şi nămol. Dunavăţul de Jos. Complexul lagunar Razim-Sinoe este cel mai întins lac din România. comuna Murighiol se deosebeşte de celelalte aşezări din apropiere. La aluvionarea şi conturarea complexului Razim-Sinoie şi-a adus contribuţia braţul Sf. Sărăturile de la Murighiol au fost declarate în mod special zonă ecologică pentru a cruţa piciorongul. lacul Sinoie. Andrei Ştefan. acesta dispune de căsuţe. acesta oferă posibilităţi de plajă. cuprinzând pe teritoriul său şi satele Sarinasuf.a. Gheorghe etc. specie rară. Ghidul Turistic al României.

ro/caraorman/Caraorman.caraorman. 1967 11. Era Socialistă.. “Exigente actuale ale pregatirii şi utilizarii fortei de munca”. studii şi comunmicări de ştiintele naturii. Ioan C. Economia turismului. Oradea.16/1977. editura „Scrisul Românesc”.Natura. Tufescu Victor. Editura Ştiinţifică. Delta Dunării. Istrate Ioan. Univ. Bucureşti. Cristureanu. Bucureşti. 5. Giurescu Constantin C. Cristiana. Panighiant Eugen. Bădulescu Alina. Economia şi politica turismului internaţional. Tulcea. editura Sport – Turism.html 40 . Muzeul Delta Dunării. editura Ceres. Turismul în Delta Dunării. Editura Abeona. Prep.un fenomen în mişcare. Delta Dunării şi Complexul Lagunar Razelm. om.geneza şi evoluţie. Craiova. 7. 2. 2006. Editura Sport-Turism. 3. 1988. Niţu Marin. 1971 . 1974 12. Bucureşti 1977. Delta Dunării. Bucuresti. Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri pânâ astăzi. 6.1975. Petre. Editura Sport- Turism. “Peuce”. Cotet V. România. Turismul . 1992. Bucuresti. 4. Editura Universităţi din Oradea. economie. Dorin Bâc. 1982 10. 9. Petrescu Ioan Gheorghe. 8. nr. Petre. http://www.