AVIZAT

INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN MEHEDINTI

INSPECTOR SCOLAR GENERAL
PROF. DR. ANTONICA MATEESCU

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

CLASELE V-VIII

PROBE DE EVALUARE

(AUXILIAR CURRICULAR)

PROFESOR EMILIA MIHUŢESCU

 2007

Evaluarea - pas important in procesul instructiv- educativ

Programa de limba si literatura romana prevede ca probele de evaluare sa

respecte :
- stabilirea si formularea unor obiective concrete in functie de perioada didactica in
care se aplica;
- includerea in probele de evaluare a acelor secvente de continut esentiale,
prevazute de programa si concretizate in manualele didactice in uz;
- acoperirea progresiva a domeniilor principale ale studierii limbii si literaturii
romane, care se regasesc in obiectivele specifice de la fiecare clasa;
- alegerea itemilor, urmarindu-se exersarea continua a deprinderilor fundamentale
testate (cunoasterea, intelegerea, analiza, comparatia, sinteza si generalizarea);
- controlarea si aprecierea respectarii exprimarii corecte, clare si precise;
- cunoasterea si folosirea constienta a normelor de ortografie, ortoepie si punctuatie;
- rezultatele probelor si concluziile, desprinse de profesor din analiza acestora,
trebuie sa constituie factori importanti care sa asigure ameliorarea activitatii de
predare si invatare, a stilului didactic prin aplicarea feed-back-ului in proiectarea,
desfasurarea si evaluarea lectiilor.
Evaluarile rezultatelor scolare sunt de mai multe feluri:
- evaluarea initiala, realizata la inceput de semestru, capitol prin probe de evaluare
scrise, orale sau practice;
- evaluarea sumativa / cumulativa efectuata periodic prin lucrari de verificare la
incheierea unui semestru sau a unui an scolar. Ea are in vedere obiectivele finale,
verificand nivelul reintegrarii capacitatilor obtinute in capacitati complexe, prin
realizarea obiectivelor operationale;
- evaluarea continua / formativa desfasurata pe tot parcursul procesului instructiv
- educativ in cadrul lectiilor si la terminarea unui capitol. Ea urmareste verificarea
unor obiective operationale exprimate in termeni de comportament observabil si
precizand parametrii performantelor standard minimale. Are caracter predictiv,
deoarece indica lacunele si erorile. Notele acestei evaluari nu sunt obligatoriu
inscrise in catalog, ea fiind un instrument de reglare a procesului de invatamant,
de adaptare permanenta la obiectivele urmarite, avand valoare diagnostica.
Sistemul verificarii rezultatelor scolare consta in chestionarea orala, probe
scrise si practice, teste de cunostinte si deprinderi, examinare, etc. Notarea trebuie
sa fie continua, ritmica si obiectiva.
 Testarea si notarea continua trebuie sa contribuie la cunpoasterea
randamentului scolar real, la clasificarea fiecarui elev in functie de achizitiile la
fiecare lectie, capitol. Elevii isi dau seama mai repede de ceea ce stiu si ceea ce nu
stiu la notarea pe baza de test, pentru ca nu mai sunt raportati la performantele
colegilor de clasa, cum se intampla in cazul lucrarilor obisnuite. Notele lor se
stabilesc in functie de performanta raportata la obiectivele fixate in predare si
evaluare.
In elaborarea testelor profesorul trebuie sa tina seama de obiective, continut,
structura logica a continutului, formularea itemilor, fixarea punctajului.
Evaluarea este foarte importanta in masura in care asigura controlul procesului
de invatare, permite inbunatatirea strategiilor didactice si a competentei
pedagogice a profesorilor, contribuie la perfectionarea continutului limbii si
literaturii romane, a repartizarii corespunzatoare a a acestuia pe lectii, subcapitole,
capitole.
Practicata sistematic, evaluarea contribuie la schimbarea atitudinii elevilor fata
de invatatura, a rezervei fata de profesor, asigurand formarea unei atmosfere
deschise, favorabila in raporturile dintre elevi si profesori.
 Evaluare iniţială
Clasa a V-a

Partea I ( 70 de puncte) :
 Citeşte cu atenţie textul următor:
“ Cum o văzu, el se duse să o ia ca să-şi aline foamea cu dânsa. Ştiuca îi
zise:
- Nu mă omorî , Făt- Frumos, ci mai bine dă-mi drumul în apă , că mult bine
ţi-oi prinde când cu gândul n-ăi gândi.
Aleodor o ascultă şi o dete în apă. Atunci ştiuca îi mai zise:
- Ţine acest solzişor, şi când vei gândi la mine , eu voi fi la tine.”
( Aleodor împărat )
 Ţi se cere:
1. a). să găseşti câte un cuvânt cu acelaşi înţeles pentru: a alina ( foamea), a
omorî. (6p.)
b). să alcătuieşti propoziţii cu ortogramele: ia \ i-a , mai \ m-ai . (8p.)
c). să analizezi cuvintele : el , ( în) apă , zise , vei gândi . (20p.)
d). să alcătuieşti propoziţii în care substantivul Aleodor să fie : nume predicativ
şi
atribut .(6p.)
e). să dezvolţi propoziţia “ Ştiuca zise.”, adăugându-i un complement şi două
atribute.
Realizează schema relaţiilor dintre cuvinte.(10p.)

2. f). să povesteşti fragmentul citat mai sus . (10p.)

g). să-ţi imaginezi o scurtă continuare ( circa 5 rânduri ) a fragmentului de mai
sus . (8p.)
h). să numeşti personajele care apar în textul citat. (2p.)

Partea a II-a (20 de puncte):

 Într-o compunere, de 8 – 10 rânduri, realizează un autoportret. În redactare vei
ţine
cont de: -înlănţuirea logică a ideilor ;
- regulile de exprimare corectă ;
-folosirea corectă a semnelor de ortografie şi de punctuaţie.
 NOTĂ :
 Toate subiectele sunt obligatorii .
 Timp de lucru : 60 de minute .
 Se acordă 10 puncte din oficiu .

Evaluare iniţială
Clasa a VI-a

1. Se dă textul: (5p.)

„Cucoşul, cum scăpă din mâinile moşneagului, fugi de-acasă şi umbla pe

drumuri, bezmetec. Şi cum mergea el pe un drum, numai iată găseşte o punguţă cu
doi bani. Şi cu o găseşte, o şi ia în clonţ şi se întoarnă cu dânsa înapoi către casa
moşneagului. Ne critică şi propriii noştri copii. Repetarea aceleiaşi greşeli este
supărătoare.”

a) Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate;

b) Conjugaţi verbul a crea la indicativ prezent;
c) Daţi sinonime pentru cuvintele: greu, captivant, a arăta, grai;

2. Construiţi câte un enunţ pentru fiecare cerinţă: (2p.)

a) subiect, numeral ordinal;

b) Atribut adjectival, adjectiv
c) Atribut subst., subst. În G.;
d) Nume predicativ, subst.

3. Despărţiţi în silabe: funcţie, subofiţer, descrie, jertfă.(1p.)

NOTĂ :
 Toate subiectele sunt obligatorii .
 Timp de lucru : 60 de minute .
 Se acordă 2 puncte din oficiu .
 Evaluare initiala
Clasa a VII-a

Citiţi textul cu atenţie şi rezolvaţi cerinţele:

,,Noaptea s-a lăsat pe vale şi cătunu-i adormit.

În bordei sărac, la vatră, suflet trist şi chinuit,
Fără somn, tânăra mamă copilaşu-şi ţine-n poală,
Şi plângând îl netezeşte pe obrajii arşi de boală.
De cu sară mititelul încetase să mai ţipe:
Se ducea, văzând cu ochii, viaţa-i fărâmită-n clipe.
Peste ochii mari şi tulburi cad pleoapele-obosite,
Somnu-l biruie - adoarme. Suflări repezi, ca gonite
De al morţii frig, din urmă, trec mai slabe, mai curmate…
Ea tresare; cum le-ascultã, şir de fulgeri îi străbate
Întunericul din suflet.- Pe păreţi, în bezna rece,
Fâlfâind ca o aripă, para focului se trece.”

(Alexandru Vlahuţă, La icoană)

1. Încadraţi textul într-un gen literar. 0,50

p
2. Ce sentiment este exprimat în text? 0,50
p
3. Identificaţi, în text, o comparaţie. 0,50
p
4. Transcrieţi un cuvânt derivat din al treilea vers. 0,50
p
5. Despărţiţi în silabe cuvintele: bordei, obrajii. 1p
6. Identificaţi un omonim în versul al treilea şi alcătuiţi propoziţii cu alt sens al
acestuia. 1 p
7. Citiţi afirmaţiile de mai jos şi încercuiţi litera A, dacă este adevărată, şi litera F, dacă
este falsă:
1p
a) Cuvântul rece este, în text, adverb. A F
b) Verbul încetase este la timpul perfect simplu. A F
c) În cuvântul tânăra există trei vocale. A F
 d) Adjectivul mare are o terminatie. A F
7. Rescrieţi, din text, un substantiv în cazul genitiv.
0,50 p
8. Selectaţi, din text, o propoziţie simplă. 0,50 p
9. Scrieţi, din text, câte un verb pentru fiecare conjugare. 1p
10. În structurile cătunu-i adormit şi viaţa-i cuvântul i este, în ordine: 1p
a) verb copulativ, pronume personal;
b) pronume personal, verb copulativ.
11. Indicaţi funcţia sintactică a substantivului pleoapele.
0,50 p
12. Identificaţi, în al doilea vers, un cuvânt care conţine un diftong.
0,50 p

NOTĂ :
 Toate subiectele sunt obligatorii .
 Timp de lucru : 60 de minute .
 Se acordă 1 punct din ofici
 Evaluare initiala
Clasa a VIII-a

Citeşte textul şi rezolvă cerinţele:

„Acum iată că din codru şi Călin mirele iese,

Care ţine-n a lui mână mâna gingaşei mirese.
Îi foşnea uscat pe frunze poala lung-a albei rochii,
Faţa-i roşie ca mărul, de noroc i-s umezi ochii;
La pământ mai că ajunge al ei păr de aur moale,
Care- i cade peste braţe, peste umerele goale
Astfel vine mlădioasă, trupul ei frumos îl poartă,
Flori albastre are-n păru-i şi o stea în frunte poartă.“

(M. Eminescu, Călin, file din poveste)

1. Încadrează textul într-un gen literar. 0,5 p

2. Scrie un epitet şi o comparaţie din text. 1p
3. Indică sinonimele cuvintelor: gingaş, noroc. 0,5 p
4. Scrie antonimele cuvintelor: lung, frumos. 0,5
p
5. Găseşte, în text, un omonim şi alcătuieşte un enunţ cu alt sens. 1p
6. În structurile din codru şi Călin şi are-n păru-i şi o stea cuvântul şi este: a)
conjuncţie, conjuncţie; b) adverb, conjuncţie; c) conjuncţie, adverb.
1p
7. Precizează cazul substantivului mirese. 0,5 p
8. Indică funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate: ajunge al ei păr de aur. 1 p
9. Scrie, din text un cuvânt cu diftong şi unul cu hiat hiat 0,5 p.
10. Transcrie un cuvânt compus. 0,5 p
11. Indică valoarea morfologică din text a cuvântului frumos. 0,5 p
12 Scrie o propoziţie în care pronumele personal lui să aibă altă funcţie sintactică decât
cea din text 1p.
13. Desparte în silabe cuvintele: foşnea, ajunge. 0,5 p

NOTĂ :
 Toate subiectele sunt obligatorii .
 Timp de lucru : 60 de minute .
 Se acordă 1 punct din oficiu
 TEST DE EVALUARE
CLASA A V-A

Citeşte cu atenţie textul dat:

“ Pe verdea margine de şanţ

Creştea măceşul singuratic,
Dar vântul serii nebunatic
Pofti-ntr-o zi pe flori la danţ.
Întâi pătrunse printre foi,
Şi le vorbi cu voce lină,
De dorul lui le spuse-apoi,
Şi suspină cum se suspină....”
(Al. Macedonski - Valţul rozelor)

Redactează, pe baza textului dat mai sus, răspunsuri pentru fiecare dintre următoarele
cerinţe:
A. Limba română (36puncte)
1. Desparte în silabe cuvintele date: singuratic, nebunatic, danţ, pătrunse. (4p)
2. Menţionează un sinonim pentru cuvintele: singuratic, (a) pătrunde. (4p)
3. Precizează valoarea morfologică din text a cuvintelor subliniate : „pe verdea margine
de şanţ”, „întâi pătrunse printre foi”(4p)
4. Menţionează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate la punctul de mai sus. (4p)
5. Scrie propoziţii în care cuvintele „vântul” şi „flori” să aibă alte funcţii sintactice
decât cele din text.(4p)
6. Ordonează alfabetic următoarele cuvinte: serii, nebunatic, lină, dorul, măceşul, foi,
margine.(4p)
7. Transcrie din text trei cuvinte care conţin diftongi .(4p)
8. Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului „floare”.(4p).
9. Scrie doi termeni din câmpul lexical al cuvântului „ verde”. (4p)

B. Înţelegerea textului literar(14puncte)

10.Transcrie din text două structuri care conţin figuri de stil învăţate.(2p)
11.Transcrie din text un vers care să conţină o imagine vizuală cromatică. (2p)
12.Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul aparţine unei opere lirice.
(2p)
13.Realizează personificarea cuvântului „dorul”.(2p)
14.Precizează felul rimei din primele patru versuri.(2p)
15.Explică semnificaţia următoarelor versuri:” Dar vântul serii nebunatic / Pofti-ntr-o zi
pe flori la danţ.” (4p)
 TEST DE EVALUARE
Clasa a V-a

1. Conjugaţi verbele următoare respectând cerinţele din paranteze:

a) a manca (ind, imperfect, pers a III a, sg) ……………………………….
b) a alerga (ind, m. m. ca perf., pers I, pl) ………………………………...
c) a dormi (ind. perf. simplu, pers a II. Sg) ……………………………….
d) a merge (ind. perf. compus, pers a II a pl) ……………………………..
e) a fugi (ind. viitor, pers I, sg) ………………………………………….
f) a scrie (ind, perf. simplu, pers a III, pl) ………………………………..
g) a vedea (ind. imperfect, pers I, pl) ……………………………………..

2. Alcătuiţi propoziţii în care substantivul “elev” să îndeplinească următoarele

funcţii sintactice:
a) Subiect (în cazul N)
b) Nume predicativ (în cazul Ac)
c) Complement direct / indirect în cazul AC/D
d) Atribut substantival genitival (în cazul G)
e) Atribut substantival prepoziţional (în cazul Ac)
3. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din enunţurile de mai jos:
a) Mihai merge la film.
b) Cartea Mariei este pe bancă.
c) Maria, treci la tablă.
d) Dau copilului o carte.

4. Analizaţi morfo-sintactic cuvintele subliniate din textul de mai jos:

“La ziua mea au venit douăzeci de invitaţi. Trebuia să împrumutăm zece scaune de
la un vecin. Făcusem împreună cu mama câteva prăjituri. Al doilea prieten sosit a
fost Andrei. Când a intrat al cincelea, noi dansam şi aproape că nu l-am observat

TEST DE EVALUARE
Clasa a V-a

I. Răspunde cu adevărat (A) sau fals (F):

 1. Pronumele personal are forme diferite pentru masculin şi feminin la toate
persoanele.
2. În textul:” Mi-a plăcut să cânt frumuseţile limbii şi puterea vie a imaginilor”
pronumele personal mi- este în cazul dativ şi are funcţia sintactică de
complement.
3. În propoziţia: Vestea despre ei am primit-o abia ieri. pronumele personal în
cazul acuzativ, precedat de prepoziţia despre are funcţia sintactică de
complement.
4. În propoziţia: Răspunsul lui este corect. pronumele personal lui este în cazul
genitiv şi are funcţia sintactică de atribut pronominal genitival.
5. Toate cuvintele subliniate în exemplul de mai jos sunt pronume personale:
„Atenţiunea mea a făcut mare plăcere amicei mele şi mai ales copilului, pe
care l-am găsit îmbrăcat ca maior de roşiori, în uniformă de mare ţinută” .

II. Completează spaţiile libere cu pronume personale potrivite:

Astăzi …………… vei pleca împreună cu sora ta…………. este bucuroasă pentru
acest lucru………….vom fi încântaţi……………vom da de veste şi………………..

III. Notează în spaţiul dat, formele neaccentuate potrivite ale pronumelui

personal:
Pe mine…………vede. Ţie…………..spune totul. Mie………..place a citi. Pe
noi………ascultă toată lumea. Mie………-e dor de vacanţă. Ţie…………dăruiesc
totul. Pe voi………..laudă mereu. Nouă……..-a plăcut spectacolul. Pe tine ………-a
dus la spectacol? Vouă……….-a povestit totul.

IV. Subliniază forma corectă dintre cele două cuvinte date:

priveştemă / priveşte-mă privil-aş / privi-l-aş
spunei-aş / spune-i-aş dăle-o / dă-le-o

V. Pune, în spaţiul liber, forma potrivită de genitiv a pronumelui personal:

Povestea ………..(pers. a III-a, sg., feminin) o ştiu. Sosirea …………(pers. a III-
a, sg., masculin) este binevenită. Problema………….(pers. a III-a, pl., masculin) este
rezolvată. Feţele……….(pers. a III-a, pl., feminin) erau pline de încântare.

VI. a)Completează spaţiile punctate cu pronumele personale potrivite

întrebărilor din paranteză:
Eu plec (cu cine?)………………..la şcoală.
Lasă-…………(pe cine?) să plec la mama.
Vreau să-……..(cui?) arăt şi lui ultima carte.
Cartea (a cui?)……….este pe bancă.
Spune-…….(cui?) că (pe cine?)……..-am văzut la patinoar.
b) Indică funcţia sintactică a fiecărui pronume folosit.
 VII. Se dau textele:
„ – Ionel! Strigă iar mama, şi se scoală repede să meargă după el. Dar pe când vrea să iasă
pe uşe, apare micul maior de roşiori cu sabia scoasă şi-i opreşte trecerea, luând o poză
foarte marţială. Mama ia pe maiorul în braţe şi-l sărută…”

„– Apoi ce trebuinţă îi face unuia ca dânsul poveştile mele? a răspuns femeia, rădicând spre
noi mila ochilor ei castanii…Ce să facă cu dânsele?”

Analizează pronumele personale din textele date, completând tabelul de

mai jos:

pronume persoana gen număr caz forma funcţie

sintactică

VIII. Alcătuieşte trei propoziţii în care cuvântului lui să fie:

a) pronume personal în dativ;
b) pronume personal în genitiv;
c) articol hotărât antepus unui substantiv propriu, nume de persoană.

IX. Subliniază, dintre pronumele date, numai pronumele personale de politeţe:

dânsa; voi; ai noştri; ţie; dumitale; dumnealor; ai voştri; ele; dânsele;
dumneavoastră.

X. Completează spaţiile libere cu formele abreviate ale pronumelui personal de

politeţe:

a) dumneata ………………….
b) dumneavoastră ………………….
c) dumnealui ………………….
d) dumneaei…………….
e) dumnealor…………….
f) dumitale……………
g)
XI. Alcătuieşte trei propoziţii în care un pronume personal de politeţe să fie, pe
rând, subiect, atribut pronominal genitival şi complement în dativ.
 TEST DE EVALUARE
CLASA A V-A

Citiţi cu atenţie textul următor:

„ Acum vreo trei sute şi mai bine de ani, trăia la curtea vestitului domn al Moldovei,
Vasile Lupu, o tânără preafrumoasă, dalbă domniţă, pe care o chema Ruxandra. Ea
era fiica cea mai mică şi cea mai iubită dintre cele două fiice ale domnului
Moldovei...
Frumoasă erau amândouă fiicele lui Vasile Lupu, dar cea mai frumoasă, fără
asemănare era Domniţa Ruxandra!...
Părea o zână neasemuita din basme, venită de pe tărâmuri de vis, spre bucuria
şi uimirea celor ce nu se mai săturau privind-o...când apărea bogat înveşmântată, în
minunatele straie împărăteşti, ţesute din fir de aur şi brocard scump şi bătute în
nestemate... iar la gât purta podoabe de preţ, şiraguri de mărgăritare ori giuvaeruri
rare, împodobite cu pietre peţioase din care avea bogatul domn-tatăl ei-nenumărate
sipete pline.” (E. Bogdan Domniţa Ruxandra )

1. Ce fel de portret este cel din textul de mai sus?

(1p)
2. Precizaţi modul de expunere folosit de autor în textul de mai sus. (1p)

3. Prezentaţi trăsăturile morale şi trăsăturile fizice ale domniţei. (2p)

4. Alcătuiţi propoziţii cu : un adverb de loc,

un adverb de timp şi
un adverb de mod. (1,5p)

5. Construiţi propoziţii în care cuvântul „o” să fie pe rând: numeral

cardinal, pronume , articol nehotărât şi interjecţie.
(2p)
6. Precizaţi funcţia sintactică a adverbelor în propoziţiile următoare:
a) Mi-am uitat caietul sus, în bancă.
b) Vorbeşte bine limba franceză.
c) Mâine va ploua.
(0,75p)

7. Prin derivarea cu sufixe formaţi adverbe de la substantivele:

bărbat, iepure şi un verb de la interjecţia miorlau! (0,75p)

Se acordă un punct din oficiu

TEST DE EVALUARE
 CLASA a V-a

Citeşte cu atenţie următorul text pentru a rezolva cerinţele:

“Era un om bine făcut, puţin chel în vârful capului, cu ochii foarte blajini.
Când zâmbea ,se arătau sub mustaţa tunsă scurt nişte dinţi lungi,cu strungă mare la
mijloc.Când ne învăţa cum să spunem poeziile eroice , vorbea tare şi înălţa în sus
braţul drept. Când trebuia câteodată, sâmbăta după-amiază să ne cetească din
poveştile lui Creangă, ne privea întâi bland, cu un zâmbet liniştit ,ţinând cartea la
piept în dreptul inimii şi în bănci se făcea o tăcere adâncă, ca într-o biserică.
Tu bagi de seamă că nu-ţi vorbesc de gramatică şi de aritmetică.Acestea se făceau
bine;băieţii învăţau după puterile lor ;dar sunt nişte lucruri aşa de neînsemnate ,pe
lângă învăţătura cealaltă , sufletească, pe care ne-o da Domnul.”
(Mihail Sadoveanu-Domnu Trandafir)
PARTEA I .Limba română (4 puncte)
1. Desparte în silabe cuvintele:”mustaţa”,”făceau”.
2. Precizează sinonimul cuvântului “blajin”.
3. Numeşte doi termeni din familia a cuvântului “ a citi”.
4. Transcrie, din text, un cuvânt care să conţină un diftong.
5. Extrage,din text, un verb la modul indicativ.
6. Stabileşte valoarea morfologică a cuvintelor:”o tăcere adâncă”
7. Alcătuieşte un enunţ în care adjectivul “lungi” să aibă funcţia sintactică de
atribut.
8. Alcătuieşte un enunţ în care substantivul”poezie” să fie subiect.

PARTEA a II-a .Înţelegerea textului ( 2 puncte)

9.Numeşte profesia personajului prezentat în textul citat.
10.Precizează modul de expunere care predomină în acest fragment.
11.Transcrie propoziţia în care este realizat portretul fizic al personajului.
12.Transcrie un cuvânt cu valoare de epitet.

PARTEA a III-a ( 3 puncte)

Alcătuieşte rezumatul fragmentului în 6-7 rânduri.

Se acorda 1 punct din oficiu

TEST DE EVALUARE
CLASA aV-a

Citeşte cu atenţie textul pentru a rezolva cerinţele:

Văl de brumă argintie Peste creştet de dumbravă
Mi-a împodobit grădina, Norii suri îşi poartă plumbul,
Firelor de lămâiţă Cu podoaba zdrenţuită
Li se uscă rădăcina. Tremură pe câmp porumbul.
( Octavian Goga – Toamna )
PARTEA I. Limba română ( 4 puncte)
1. Desparte în silabe cuvintele:”brumă”, „dumbravă”.
2. Extrage,din text, un cuvânt care să conţină un diftong şi altul cu hiat.
3. Câte litere şi câte sunete sunt în cuvântul„argintie”.
4. Precizează sinonimul cuvântului „zdrenţuită”.
5. Transcrie un cuvânt derivat cu sufix.
6. Numeşte doi termeni din familia lexicală a cuvântului „grădină”.
7. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor: „tremură”, „porumbul”.
8. Extrage, din text, un adjectiv cu funcţia sintactică de atribut.

PARTEA a II-a. Înţelegerea textului (2 puncte)

9.Numeşte două elemente terestre descrise în poezia „Toamna” de O.Goga.
10.Numeşte un element cosmic prezent în textul citat.
11.Numeşte modul de expunere folosit de poet.
12.Extrage,din text, două figuri de stil. Numeşte-le.

PARTEA a III-a( 3 puncte)

Comentează , în 5-6 rânduri, versurile lui O . Goga,având în vedere:
- Tema descrierii;
- Elementele descrise (terestre, cosmice);
- Imaginile artistice (exemple) ;
- Figurile de stil (exemple).
Se acordă 1 punct din oficiu.
TEST DE EVALUARE
CLASA a V-a

Citeşte cu atenţie textul pentru a rezolva cerinţele:

„Şi după ce turba de cap hăt bine, mă striga să-l ascult, că ştie.Luam eu cartea
din mâna lui şi-l întrebam:” Ce este gramatica, măi Trăsne?” Iar el,închizând ochii,
răspundea iute ,iute şi mormăit, cum cer calicii la pod:
 - Ce este gramatica română,este...ce este,este...şi celelalte după obiceiu,
schimonosind cuvintele şi îndrugându-le fără nici o noimă, de-ţi venea să-i
plângi de milă!
- Nu aşa , măi Trăsne!
- Dar cum?
Şi se opintea el într-o privire ,să răspundă bine, dar degeaba; se încurca şi mai
rău, începea a ofta şi-i venea să-şi spargă capul.” ( Ion
Creangă- Amintiri din copilărie )

PARTEA I .Limba română ( 4 puncte )

1. Desparte în silabe cuvintele : „luam”, „răspundă”.
2. Extrage, din text, un cuvânt care să conţină un diftong şi altul cu hiat.
3. Câte litere şi câte sunete sunt în cuvântul „celelalte”.
4. Oferă un sinonim contextual cuvântului „iute”.
5. Numeşte doi termeni din familia lexicală a cuvântului „a plânge”.
6. Subliniază verbele din enunţul:” mă striga să-l ascult „.
7. Precizează ce funcţii sintactice au pronumele personale din enunţul „ mă striga
să-l ascult”.
8. Alcătuieşte un enunţ în care substantivul „privire” să aibă funcţia sintactică de
subiect.
PARTEA aII-a ..Înţelegerea textului( 2 puncte)
9.Numeşte materia la care învăţa Trăsnea.
10.Cine îl ajuta pe Trăsnea să repete ce „a învăţat”?
11.Transcrie un grup de cuvinte din care se desprinde felul în care încerca Trăsnea
să înveţe.
12.Numeşte sentimentul pe care crezi că-l trăieşte Trăsnea în timp ce „învaţă”.

PARTEA a III-a(3 puncte)

Redactează, în 5-6 rânduri, rezumatul fragmentului citat.

Se acordă 1 punct din oficiu.

TEST DE EVALUARE
CLASA a V-a

Citeşte cu atenţie următorul text pentru a rezolva cerinţele:

Crivăţul de miazănoapte vâjâie prin vijelie
Spulberând zăpada-n ceruri de pe deal, de pe câmpie,
Valuri albe trec în zare şi s-aşază-n larg troian,
Ca nisipurile dese din pustiul african.
Viscolul frământă lumea!...Lupii suri ies după pradă,
Alergând,urlând în urmă-i prin potopul de zăpadă.
Turmele tremură;corbii zbor vârtej, răpiţi de vânt,
Şi răchiţile se-ndoaie lovindu-se de pământ.
( Vasile Alecsandri – Viscolul )

PARTEA I .Limba română ( 4 puncte)

1. Desparte îîn silabe cuvintele: „crivaă tţul”, „vaî rtej”.
2. Transcrie douaă cuvinte care saă contţinaă diftongi.
3. Precizeazaă caî te litere sţ i caî te sunete sunt îîn cuvaî ntul „ ceruri”.
4. Oferaă un sinonim cuvaî ntului „zaă padaă ”.
5. Numesţ te doi termeni din familia lexicalaă a cuvaî ntului „alb”.
6. Transcrie douaă verbe la modul indicativ,timpul prezent.
7. Subliniazaă adjectivele din versul :” Valuri albe trec îîn zare sţ i s-asţ azaă -n lung
troian”.
8. Precizeazaă functţia sintacticaă a cuvintelor subliniate din versul:”Sţ i raă chitele
se-ndoaie lovindu-se de paă maî nt.”

PARTEA a II-a .Înţelegerea textului (2 puncte)

1.Transcrie un vers care contţine o imagine vizualaă .
2. Transcrie un vers îîn care existaă o imagine auditivaă .
3.Identificaă o personificare.
4.Numesţ te o figura de stil identificataă îîn versurile:”Valuri albe trec îîn zare sţ i
s-asţ azaă -n lung troian / Ca nisipurile dese din pustiul african.”

PARTEA aIII-a (3 puncte)

Imagineazaă -tţi caă iarna staă de vorbaă cu prieteniiei cei mai apropiatţi : viscolul
sţ i gerul.
Alcaă tuiesţ te un dialog de 6-7 replici care saă redea discutţia lor.

Se acordă 1 punct din oficiu .

 TEST DE EVALUARE
Fonetică – clasa a V-a

I. Încercuieşte afirmaţiile adevărate:

1. Sunt scrise corect afirmaţiile din seria:
a) pîine, vânt, început, reînălţat, cântând, aruncând
b) salutând, câine, reânălţat, subînţeles, coboară, amândoi
c) scânteie, coborând, nemaiavând, urî, reîncălţat, vânzător.
2p
2. Seria care conţine vocale în hiat este:
a) vie, foarte, colivie, pălărie, steaua, fiinţă
b) alee, coopera, muzeul, poet, ştiinţă, auxiliar
c) soţie, noul, fiindcă, respectuos, voios, poem.
2p
3. Conţin numai diftongi cuvintele din seria:
 a) poiană, plouă, ceafă, cheamă, pai, pâine
b) ceafă, coală, iepure, două, trei, cheamă
c) ne-am, miere, viaţă, foaie, plouă, dai.
2p
4. Conţin numai triftongi cuvintele din seria:
a) suiau, de-au, leoaică, voiai, dădeai, leoarcă
b) lăcrămioară,de-ai, poleiască, ceainic, nouă, lupoaică
c) voiai, doreai, sorbeau, poiană, duduiau, ocoleau, le-ai.
2p
5. Sunt corect despărţite în silabe cuvintele din seria:
a) e-mo-ţi-e, a-fec-tu-os, fi-i-că, a-gro-nom, lap-te, con-junc-ţi-e
b) floa-re, co-lec-ţi-o-nar, somp-tu-os, a-pri-li-e, con-struc-ţi-e
c) e-rou, bu-nă-ta-te, at-let, a-tri-but, ni-cio-da-tă, car-te.
2p
II. Selectaţi din următoarea înşiruire, numai cuvintele care conţin diftongi
ascendenţi:
floare, tăi, ceară, dai, vouă, ied, iarbă, întâi, poiană, deal, ce-au, nuiaua, troian,
taifas, boier.
10p
III. Subliniaţi forma corectă:
alee/alee, fiică/fică, cias/ceas, cooperativă/coperativă, piuneză/pioneză,
poiezie/poezie, creaţie/crieaţie, somptuos/somptos, Alexandri/Alecsandri,
exerciţiul/exerciţul.
10p
IV. Despărţiţi în silabe, explicând regula:
capră, margine, printre, arctic, scaun.
30p

V. Arătaţi câte sunete şi câte litere au cuvintele:

chior, chimir, cerere, xerox, gherghef, ceafă, înnopta, watt, zoologie, ghiocel.
20p
Se acordă 20 de puncte din oficiu.
 TEST DE EVALUARE
CLASA A VI-A

SUBIECTUL I ( 50 puncte )
„ Dulce zumzet somnoros şi ireal
Să ne cheme spre poienele din deal.
Taina liniştei înalte să ne fure
Prin cotite luminişuri de pădure
Şi la umbră să ne-mbie mai târziu
O clopotniţă de aur străveziu,
Legănând deasupra creştetelor noastre
Licuricii înălţimilor albastre.” ( „ Sfârşit de vară”- G. Topârceanu )

A. ÎNŢELEGEREA TEXTULUI ( 14 puncte )

►1. Găseşte un epitet în inversiune şi un epitet dublu. – 2 p.
►2. Identifică două epitete cromatice(diferite din punct de vedere morfologic). - 2 p.
►3. Rescrie două versuri care să conţină o imagine vizuală, respectiv, una auditivă.
-2 p.
►4. Precizează două argumente că textul dat este un pastel. - 2 p.
►5. Comentează primele două versuri. - 6 p.

B. LIMBA ROMÂNĂ ( 36 puncte )

♥6. Găseşte două cuvinte care să conţină vocale în hiat şi alte două cuvinte care să
conţină diftongi. - 4 p.
♥7. Precizează patru termeni din familia lexicală a cuvântului „taină”. - 4 p.
♥8. Menţionează valoarea morfologică a cuvântului „dulce”. Alcătuieşte un enunţ în
care acest cuvânt să aibă altă valoare morfologică decât cea din text. - 4 p.
♥9. Indică pentru următoarele verbe conjugarea: să cheme, legănând. - 4 p.
♥10.Identifică, în text, un adverb la un grad de comparaţie învăţat. Precizează
gradul pe
care l-ai identificat. - 4 p.
♥11.Menţionează valoarea morfologică a următoarelor cuvinte: legănând, deasupra,
noastre, albastre. - 4 p.
♥12.Precizează funcţia sintactică a următoarelor cuvinte: din deal, liniştei, de aur,
legănând. - 4 p.
♥13.Scrie cazul cuvintelor următoare: somnoros, înalte, străveziu, noastre. - 4 p.
♥14.Alcătuieşte patru enunţuri în care cuvântul „pădure” să îndeplinească
următoarele
funcţii sintactice: subiect(N), nume predicativ(Ac), complement indirect(D),
atribut
genitival(G). - 4 p.

SUBIECTUL II ( 40 puncte )
♣ Scrie o compunere de 1-2 pagini, în care să motivezi că opera literară
„Greuceanu” este un basm.
 TEST DE EVALUARE
CLASA A VI-A

SUBIECTUL I ( 50 puncte )
„Un zarzăr mic, în mijlocul grădinii,
Şi-a răsfirat crenguţele ca spinii
De frică să nu-i cadă la picioare
Din creştet, vălul subţirel de floare.

Că s-a trezit aşa de dimineaţă

Cu ramuri albe-şi se poate spune
Că-i pentru-ntâia oară în viaţă
Când i se-ntâmplă-asemenea minune.” ( „Rapsodii de primăvară”- G. Topârceanu )

A. ÎNŢELEGEREA TEXTULUI ( 14 puncte )

►1. Găseşte un epitet şi o comparaţie. – 2 p.
►2. Identifică o personificare. - 2 p.
►3. Rescrie două versuri care să conţină o imagini vizuale. -2 p.
►4. Precizează două argumente că textul dat este un pastel. - 2 p.
►5. Comentează primele două versuri( prima strofă ). - 6 p.

B. LIMBA ROMÂNĂ ( 36 puncte )

♥6. Găseşte patru cuvinte care să conţină diftongi. - 4 p.
♥7. Precizează patru termeni din familia lexicală a cuvântului „floare”. - 4 p.
♥8. Menţionează valoarea morfologică a cuvântului „asemenea”. Alcătuieşte un
enunţ în care acest cuvânt să aibă altă valoare morfologică decât cea din text. - 4 p.
♥9. Precizează conjugarea verbelor: a răsfirat, să nu cadă, a trezit, spune. - 4 p.
♥10.Scrie modul şi timpul următoarelor verbe: a răsfirat, să nu cadă. - 4 p.
♥11.Menţionează valoarea morfologică a următoarelor cuvinte: s-, aşa, şi, când . - 4
p.
♥12.Precizează funcţia sintactică a următoarelor cuvinte: ca spinii, de frică, din
creştet,
spune. - 4 p.
♥13.Scrie cazul cuvintelor următoare: mic, grădinii, vălul, albe. - 4 p.
♥14.Alcătuieşte patru enunţuri în care cuvântul „crenguţe” să îndeplinească
următoarele
funcţii sintactice: subiect(N), nume predicativ(G), complement indirect(Ac),
atribut
prepoziţional(Ac). - 4 p.

SUBIECTUL II ( 40 puncte )
♣ Scrie o compunere de 1-2 pagini, în care să motivezi că opera literară „D-l Goe”
este o schiţă.
 TEST DE EVALUARE
CLASA A VI-A
LITERATURA POPULARĂ. PRONUMELE

Se dă textul:

„Că-mi venea, măre, venea -D-alei, Tomo Alimoş,

Stăpânul Haiduc din Ţeara-de-Jos,
Moşiilor Nalt la stat,
Şi domnul Mare la sfat,
Câmpiilor, Pe la mine ce-ai cătat?
Manea, slutul Copile
Şi urâtul; Mi-ai înşelat,
Manea, grosul Florile
Ş-arţăgosul; Mi le-ai călcat,
Venea, măre, ca vântul, Apele mi-ai turburat,
Ca vântul şi ca gândul, Livezi
Cu părul lăsat în vânt, Verzi
Cu măciuca de pământ. Mi-ai încurcat,
Pân’ la Toma când sosea, Păduri
Din guriţă mi-i grăia: Mari
- Bună ziua, verişcane! Mi-ai dărâmat.
- Mulţumescu-ţi, frate Mane! Ia să-mi dai tu mie samă,
Ia să-mi dai pe murgul vamă!”

Cerinţe:
1. Scrieţi titlul operei literare şi numele autorului fragmentului de mai sus.

2. Numiţi genul şi specia literară cărora le aparţine fragmentul de mai sus.

3. Identificaţi în acest fragment trei moduri de expunere diferite.

4. Numiţi personajele care apar în acest fragment.

5. Stabiliţi rima şi măsura versurilor 10-13.

6. Indicaţi forma literară a următoarelor cuvinte: încălica, ai junghiat, se-

mpăinjena, îşi dedea.

7. Identificaţi şi rescrieţi din fragment un diminutiv şi un augmentativ.

8. Găsiţi sinonimele următoarelor cuvinte: a cuvânta, să isprăvească.

9. Explicaţi cum s-au format următoarele cuvinte: burduşel, răsucea.

10.Figura de stil care constă în exagerarea unor trăsături, situaţii, personaje, cu

scopul de a spori expresivitatea exprimării, se
numeşte ....................................................... .

11.Precizaţi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din următoarele

enunţuri:

Li s-a spus adevărul. (..........................................................................................)

Dragostea de sine l-a făcut egoist. (.....................................................................)
Străbat mereu acelaşi drum. (...............................................................................)
Ai voştri sunt mai mari. (.....................................................................................)
„Să-i spui lui vrâncean...”. (................................................................................)

12.Corectaţi formele greşite din enunţurile:

Aceia s-a opus plecării tale. ............................................................................

M-a căutat un coleg de-ai mei. .......................................................................
I-am spus celeilante soluţia. ...........................................................................

13.Construiţi enunţuri cu următoarele ortograme:

cele .......................................................................................................................
ce le ......................................................................................................................
cel .........................................................................................................................
ce-l ........................................................................................................................

14.Construiţi două exemple, în care forma mă să reprezinte:

a) un pronume personal
...............................................................................................................................
b) un pronume reflexiv
...............................................................................................................................

TEST DE EVALUARE
CLASA A VI-A

Citeşte cu atenţie următorul text pentru a rezolva cerinţele:

„Lizuca se simţi puţintel înfricoşată.
-Ce ne facem noi, Patrocle?întrebă ea pe căţel. Drumul nu se mai cunoaşte.
Prin uşoara întunecime viorie , căţelul îi atinse mâinile cu botul şi o privi amical.
Cu Patrocle lângă dânsa, n-avea de ce se teme. Asta o vedea foarte bine duduia
Lizuca.
- Patrocle, îi zise ea, eu ştiu că tu eşti căţel vrednic şi viteaz; dar ce ne facem noi
dacă ne-om rătăci în
pădure? Acu ar fi mai bine să cioplim o toacă de lemn de tei şi s-o aninăm într-un
vârf de copac. Când bate vântul , toaca sună şi bunicii ne caută şi ne găsesc. Dar nu
putem face toaca, pentru că n-am luat cuţit de-acasă.”
(Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată )

PARTEA I
A.Limba română ( 4 puncte )
1. Desparte în silabe cuvintele:” înfricoşată”, „ întunecime”.
2. Transcrie două cuvinte care să conţină diftongi diferiţi.
3. Selectează, din text, două cuvinte derivate.
4. Precizează câte litere şi câte sunete sunt în cuvintele:” rătăci”, „ cioplim”.
5. Oferă sinonime cuvintelor: „înfricoşată”, „vrednic”.
6. Numeşte doi termeni din familia lexicală a cuvântului „ a face”.
7. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunţul:”Când bate
vântul toaca sună”
 8. Stabileşte funcşia sintactică a cuvintelor subliniate : „ Lizuca se simţi puţintel
înfricoşată”.
B.Înţelegerea textului (2 puncte)
1. Precizează genul literar căruia îi aparţine fragmentul citat.
2. Numeşte două argumente în sprijinul afirmaţiei pe care ai făcut-o la
punctul 1.
3. Precizează modurile de expunere întâlnite în textul citat.
4. Transcrie două epitete.
PARTEA a II-a (3 puncte)
Într-o compunere de 8-10 rânduri, imaginează-ţi o ieşire din situaţia dificilă în
care se află cele două personaje.
Se acordă 1 punct din oficiu.
TEST DE EVALUARE
CLASA A VII-A

Citeşte cu atenţie textul următor pentru a rezolva cerinţele:

„Hassan, de mirare, e negru-pământ; –„Stai, paşă, o vorbă de-

aproape
să-ţi spun
Nu ştie de-i vis, ori aieve-i Că nu te-am găsit
nicăierea”–
El vede cum zboară flăcăii Sucevei, Dar paşa-şi pierduse şi
capul, şi firea!
El vede ghiaurul că-i suflet de vânt Cu frâul pe coamă el fuge
nebun,
Şi-n faţă-i puterile turcilor sunt Că-n gheară de fiară şi-n gură de
tun
Tăriile plevei. Mai dulce-i pieirea.

(George Coşbuc, Paşa Hassan)

PARTEA I. Limba română. (4 puncte)

1. Desparte în silabe cuvintele: „ puterile”, „tăriile”.

2. Identifică în text un cuvânt care conţine diftong şi unul care conţine vocale în
hiat.
3. Menţionează două consecinţe ale folosirii cratimei în structura „şi-n gură de
tun”.
4. Precizează doi termeni din familia lexicală a cuvântului: „dulce”.
5. Menţionează valorile morfologice ale lui „i” din structurile: „de-i vis” şi „-n
faţa-i”.
6. Transcrie, din strofa a II-a, un verb la imperativ şi un pronume reflexiv.
7. Identifică un substantiv care, în fragmentul dat, nu are funcţie sintactică.
8. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: „El vede ghiaurul că-i
suflet de vânt”.

PARTEA A II-A. Înţelegerea textului (2 puncte)

1. Menţionează cărui gen literar îi aparţine citat.

2. Transpune în vorbire indirectă următorul fragment: „–Stai, paşă, o vorbă de-
aproape să-ţi spun / Că nu te-am găsit nicăierea „.
3. Transcrie, din textul dat, o metaforă şi o hiperbolă.
4. Explică din perspectiva cărui privitor este conturat portretul ghiaurului.

PARTEA A III-A. Literatura română (3 puncte)

Argumentează, într-o compunere de 10 – 15 rânduri, că versurile date sunt un

fragment de baladă cultă.

Se acordă un punct din oficiu

 TEST DE EVALUARE
CLASA A VII-A

I. (30 de puncte) La alegere:

1. Argumentaţi, într-o compunere de 1-2 pagini, că primul tablou al
fragmentului studiat de voi din poemul Călin (file din poveste) de Mihai
Eminescu este o descriere artistică în versuri.

2. Argumentaţi, într-o compunere de 1-2 pagini, că o poezie studiată în acest

semestru este un imn.
Veţi primi punctajul maxim dacă aveţi în vedere:
a. precizarea a patru caracteristici ale speciei literare;
b. exemplificarea caracteristicilor pe baza textului ales;
c. evidenţierea rolului mijloacelor artistice;
d. exprimarea unei opinii despre semnificaţiile textului
e. respectarea normelor gramaticale, de ortografie şi de punctuaţie,
aşezarea în pagină.

II. (54 de puncte)

Se dă textul:
Deşi îl ascultau respectuos, cu gâturile întinse spre el şi cu ochii mari, deodată
se răsuciră toţi spre uşă, care se deschise brusc, trântită de perete.
 Petru Dumitriu – Cronică de familie

1. Construiţi două enunţuri în care cuvintele respectuos şi brusc să aibă altă

valoare morfologică decât cea din text, indicând şi valoarea din text. 10 puncte

2. Arătaţi ce părţi de propoziţie sunt următoarele cuvinte din text şi prin ce

sunt exprimate: 16 puncte
îl:______________________________; întinse: __________________________;
toţi: ____________________________; care: ____________________________

3. Analizaţi sintactico-morfologic primele două predicate din text.

10 puncte
4. Construiţi enunţuri în care să existe: 18 puncte
a. O interjecţie predicativă;
b.Un verb la modul supin cu funcţia de complement circumstanţial de scop:
c. Un substantiv în cazul genitiv cu locuţiune prepoziţională, având funcţia
sintactică de complement circumstanţial de cauză:
d. O apoziţie simplă;
Un atribut pronominal exprimat prin pronume posesiv:
d.Un complement indirect exprimat printr-un pronume negativ.
III. (6 puncte) Definiţi nuvela.

TEST DE EVALUARE
CLASA A VIII-A

Citeşte cu atenţie următorul text:

„A trecut întâi o boare
Pe deasupra viilor.
Şi-a furat de prin ponoare
Puful păpădiilor.

Cu acorduri lungi de liră

I-au răspuns fâneţele.
Toate florile şoptiră,
Întorcându-şi feţele.”

Scrie răspunsul la fiecare cerinţă:

1. Precizează rima şi ritmul versurilor (întrebare structur.)

…………………………….......6 p.

2. Indică strofa în care există numai imagini auditive (întrebare structur.)

…………………4p.
3. În primele două strofe ale poeziei există:
a) trei propoziţii;
b) patru propoziţii;
c) cinci propoziţii (item cu alegere multiplă) … 6p.

4. Sinonimul cuvântului boare este, în text, acela de:

a) adiere;
b) mireasmă;
c) parfum. (item cu alegere multiplă) … 6p

5. Încercuieşte litera A, dacă o consideri adevărată, sau litera G, dacă o consideri

greşită:
A G Cuvântul subliniat este verb auxiliar: „…Şi-a furat de prin ponoare…” (item cu
alegere duală).. 6p.

6. Încercuieşte litera A, dacă o consideri adevărată, iar dacă o consideri greşită,

litera G şi scrie, în spaţiul rezervat afirmaţia corectă:
A G Substantivul „viilor” („A trecut întâi o boare/ Pe deasupra viilor”)este în cazul
dativ. (item cu alegere duală care solicită modificarea variantei false) … 6p.

7. Scrie din spaţiul liber din dreptul fiecărei cifre romane litera care corespunde
valorii morfologice a cuvântului/ cuvintelor subliniat/ e:
I. o boare:___ A. pronume reflexiv
II. i-au răspuns:___ B. adverb simplu
III. s-au zburlit:___ C. articol nehot.
IV. cică:__ D. verb auxiliar
V. vocea lui:___ E. conjuncţie comp.
VI. ca să:___. F. pronume personal, (itemi pereche – de asociere)
……………… 6p.

8. Scrie câte un antonim pt. sensul din text al fiecăruia dintre cuvintele: târziu,
depărtare. (item cu răspuns scurt) …………………………………. 6p.
9. Forma verbală au răspuns devine la infinitiv______________ (item de
completare)….6p.

10. Scrie o compunere de una-două pagini, în care să analizezi versurile de mai

sus, ţinând seama de următoarele cerinţe:
- încadrarea textului, cu ajutorul argumentelor, în genul potrivit;
- relevarea modului de expunere dominant şi a trăsăturilor acestuia, identificabile în
text;
- prezentarea mijloacelor artistice folosite de autor;
- exprimarea unui punct de vedere personal, referitor la semnificaţia textului.
Notă! Ordinea integrării cerinţelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pt. conţinut
vei primi 24 puncte (câte 6 puncte pt. rezolvarea corectă şi completă a fiecărei
cerinţe), iar pt. redactare vei primi 23 puncte, numai dacă te încadrezi în limita
minimă de spaţiu precizată (unitatea compoziţiei: 4p.; coerenţa textului: 4p.;
ortografia: 4p.; punctuaţia; 4p.; registrul de comunicare, stil şi vocabular adecvate
conţinutului compunerii: 4p., aşezarea corectă a textului în pagină, încadrarea în
spaţiul acordat, lizibilitate: 3p.)……………………………… 47p.
Din oficiu ………………………….

Timp efectiv de lucru: 50 minute

TEST DE EVALUARE
CLASA A VIII-A

 Citeşte cu atenţie textul următor şi răspunde la cerinţele de mai jos.

« Hai în codrul cu verdeaţă, Acolo-n ochi de pădure, Şi mi-i

spune-atunci poveşti
Und-izvoare plîng în vale , Lîngă balta cea senină Şi
minciuni cu-a ta guriţă,
Stînca stă să se prăvale Şi sub trestia cea lină Eu pe-un
fir de romaniţă
În prăpastia măreaţă. Vom şedea sub foi de mure. Voi cerca
de mă iubeşti. »

( Mihai Eminescu- Dorinţa)

Partea I ( 46 de puncte)
A. Întelegerea textului :
1. Transcrie, din text, o personificare şi un epitet.
2 puncte
2. Selectează o structură care contribuie la realizarea unei imagini vizuale.
2 puncte
3. Precizează rima versurilor şi măsura primului vers din strofa a treia.
2 puncte
4. Explică semnificatia versului “ Lîngă balta cea senină “ .
2 puncte
5. Argumentează că textul citat aparţine genului liric.
2 puncte
B. Limba Română :
6. Desparte în silabe cuvintele : prăpastia, balta, trestia, cerca.
4 puncte
7. Extrage, din text, două cuvinte derivate.
4 puncte
8. Găseşte cîte un sinonim pentru cuvintele măreaţă şi senină.
4 puncte
9. Alcătuieşte un enunţ în care cuvîntul lin să aibă altă valoare morfologică decît
cea
din text.
4 puncte
10. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor din versul: “Eu pe-un fir de
romaniţă”. 4 puncte
11. Alcătuieşte enunţuri în care cuvîntul trestie să fie atribut în genitiv şi
complement
direct.
4 puncte
12. Realizează expansiunea cuvîntului măreaţă şi precizează rezultatul obtinut.
4 puncte
13. Alcătuieşte o frază în care conjuncţia că să introducă o subordonată
subiectivă. 4 puncte
14. Scrie două consecinţe ale folosirii cratimei în structura “Und-izvoare plîng...”
4 puncte

Partea a II-a ( 10 puncte)

Te numeşti Ion \ Ioana Oancea şi locuieşti în Buzău , pe strada Victor Babeş , la
numărul 45 . Eşti elev \ elevă în clasa a VIII-a la Şcoala Generală “ Vasile
Voiculescu” şi vrei să te înscrii la cea mai importantă bibliotecă din oraşul tău .
Redactează , pe o pagină distinctă a lucrării, o cerere de înscriere , adresată
directorului Bibliotecii Municipale din localitate, în vederea consultării unor cărţi
rare.
Atenţie ! Nu folosi alte nume decît cele indicate în cerinţă ! Data redactării
cererii este 26.01.2007.

Partea a III-a ( 34 de puncte)

Alege o schiţă dintre cele studiate de tine la clasă. Motivează , într-o compunere
de 1-2 pagini, că opera literară aleasă este o schiţă.În redactarea compunerii tale
vei avea în vedere:
 Precizarea a patru caracteristici ale schiţei , ca specie literară; 4
puncte
  Exemplificarea carcteristicilor pe opera literară aleasă; 4
puncte
 Prezentarea personajului principal şi a modalităţilor de portretizare; 4
puncte
 Identificarea ipostazei naratorului în opera pentru care ai optat. 4
puncte

TEST DE EVALUARE
CLASA A VIII-A

Cititi cu atentie textul de mai jos si rezolvati cerintele formulate:

„ Intâlnite-n varful crucii; Din apus la răsărit

Faţă-n faţă, steaua, luna, Toată iarba de pe cer,
Se privesc şi, câte una, Mică-n bob cât un piper,
Stelele deşteaptă nucii. A-nflorit si-a tresărit.

Si pe-al cerului pieptar Si pe cand imbătrâneste

Scapără frumoşii teferi Lumea jos, intre coteţe,
Sumedenii de luceferi, Intr-o noua tinereţe
Plini de voie şi de har. Zilnic cerul noptii creşte.

(Tudor Arghezi – Miez de noapte)

Partea I ( 50 de puncte)
A. Limba româna
1. Selecteaza două exemple diferite de cuvinte care contin diftongi
2. Gaseste sinonime pentru cuvintele: har, apus, sumedenie
3. Gaseşte antonime pentru cuvintele: cer, tinereţe, a-nflorit, creste
4. Precizeaza numarul de sunete si de litere din cuvintele: luceferi, cerul, cruce
 5. Precizeaza cazul cuvintelor subliniate din versurile: Se privesc si, cate una,/
Stelele desteaptă nucii
6. Identifică un verb de conjugarea a IV-a si precizeaza functia lui sintactica;
7. Alcatiueste un enunt in carea adjectivul noua sa aiba functia sintactica de nume
predicativ
8. Transcrie o propozitie subordonată si precizati felul ei
9. Transcrie o propozitie principală din text, apoi transform-o intr-o propozitie
simplă
B. Inţelegerea textului
10.Stabileşte doua argumente, care să demonstreze că fragmentul reprodus
aparţine unei descrieri literare
11.Transcrie două figură de stil diferite.
12.Precizează măsura şi rima primei strofe
13.Explică, in cel mult patru enunturi semnificaţia ultimei strofe
14.Selectează un cuvântul/ o sintagma care sugerează o imagine vizuală

Partea a II-a ( 10 puncte)

Te numesti Marina/Marian Nedelcu, iar fratele tau, Valeriu este plecat intr-o tabara
de creatie, la Sinaia si iti trimite o scrisoare cu un text de 15-20 de randuri in care iti
descrie programul unei zile de tabara. Reprodu textul acestei scrisori.
In redactarea scrisorii trebuie să ai in vedere :
- respectarea conventiilor unei scrisori (data, locul, semnatura, formele
specifice) ;
- exprimarea ideilor in spatiul acordat;
- adaptarea stilul de comunicare la destinatar si la situatia imaginata;
- respectarea normelor exprimarii corecte, de ortografie si de
punctuatie.
Atentie ! Nu folosi alte nume decat cele indicate in cerinta ! Data redactarii
scrisorii este 20.07. 2007

Partea a III-a ( 30 de puncte)

Caracterizeaza intr-o compunere de maximum doua pagini, un personaj
masculin dintr-o comedie studiată la clasa.
In realizarea compunerii vei avea in vedere :
- precizarea a patru trasaturi caracteristice ale personajului ales;
- exemplificarea acestor trăsături in opera aleasă;
- prezentarea succinta a actiunii, evidentiind portretul personajului, atât
moral cât si fizic;
- modurile de caracterizare folosite