You are on page 1of 3

Provocările fundamentale ce constrоng managementul şi dezvoltarea sectorului public оn

RM- ajustarea sistemului instituţional la noile priorităţi politice, consolidarea sistemelor
de luare a deciziilor pentru Guvern, aplicarea legislaţiei оntru guvernarea administraţiei
publice şi serviciului civil, obţinerea unei eficienţe оn alocarea resurselor financiare
publice, precum şi a altor resurse - au fost stipulate оn cadrul Strategiei privind Reforma
Administraţiei Publice Centrale. Provocările respective au fost consfinţite оn
documentele politice cheie ale Republicii Moldova: Strategia de Creştere Economică şi
Reducere a Sărăciei (mai 2004), Planul de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană
(februarie 2004), precum şi оn multe altele.

Pornind de la imperativele care necesită reformarea sistemului de control financiar de
stat оn condiţiile Republicii Moldova, perfecţionarea activităţii de control financiar
extern, considerăm că toate aceste constituie probleme actuale pentru managementul
finanţelor publice. Оncepвnd cu anul 1994, cвnd Curtea de Conturi a Republicii Moldova a
devenit membru cu drepturi depline al INTOSAI şi EUROSAI şi şi-a extins colaborarea оn
cadrul acestor două organisme internaţionale, activitatea de control financiar extern a
acesteia nu mai poate fi apreciată doar conform indicatorilor realizaţi оn baza
controalelor efectuate оn ţară dar şi ţinвnd cont de acţiunile şi politicile aplicate оn
activitatea instituţiilor supreme de control şi audit din alte state. Оn acest context,
potrivit prevederilor INTOSAI şi declaraţiei de la Lima asupra liniilor directorii ale
controlului finanţelor publice, instituţiile supreme de control şi audit, pe lвngă sarcina
tradiţională de a controla legalitatea şi regularitatea gestionării financiare şi contabile,
mai exercită şi un alt tip de control al finanţelor publice, importanţa şi semnificaţia
căruia este indiscutabilă. Acest tip de control este orientat spre performanţă,
eficacitate, economicitate şi eficienţă a administraţiei publice şi include nu numai
aspectele specifice ale gestionării ei, ci şi activităţile globale de management, inclusiv
sistemele de organizare şi administrare. Cu regret, astăzi trebuie să constatăm că
procesul de elaborare, adoptare şi implementare оn practică a acestui tip de control a
decurs lent оn Republica Moldova. Оn pofida faptului că legislaţia prevede auditul
performanţei, totuşi, este dificil de a-l aplica оn practică, pe motiv că autorităţile
publice centrale nu au elaborate criterii concrete de evaluare a eficienţei utilizării
mijloacelor publice planificate sau destinate executării bugetului pe programe.
Modalitatea de elaborare a bugetelor оn Republica Moldova are la bază principiul
transparenţei, deoarece elaborarea pe articole contribuie la posibilitatea direcţionării
resurselor bugetare conform destinaţiei. Dar este adevărat, că nu este prelucrată
metodologia de constatare a utilizării eficiente a acestor mijloace băneşti. Prin urmare,
am avea nevoie de indicatori concreţi, care ar sta la baza analizei eficienţei utilizării
banului public. Оn anul 2005, legislativul, prin Legea nr. 330-xvi din 16.12.2005, a operat
modificări şi completări la Legea nr. 312-xiii din 08.12.1994 "Privind Curtea de Conturi",
оn care pentru prima dată a fost expusă noţiunea de control (audit)
al performanţei. Conceptul control (audit) al performanţei este definit ca un proces de
evaluare sau examinare independentă a măsurii оn care o activitate, un program sau o
instituţie funcţionează оn mod eficient şi eficace, cu respectarea economicităţii (3E).
Auditul performanţei este examinarea faptului dacă entitatea оşi оndeplineşte
оnsărcinările şi responsabilităţile sale оntr-un mod corect, cu respectarea legislaţiei şi cu
minimizarea costurilor resurselor utilizate şi, оn acelaşi timp, cu menţinerea calităţii
corespunzătoare. Оn concluzie, baza auditului performanţei o formează cele trei E-
uri menţionate mai sus, iar aplicarea acestor principii presupune să se acţioneze оn

implementarea şi aplicarea оn practică a controlului (auditului) performanţei pune şi o serie de probleme conceptuale şi practice. оn mod special оn domeniul tehnologiilor informaţionale. . dispunоnd de un buget propriu de dezvoltare. Asistenţa din partea Oficiului Naţional de Audit din Suedia ( ONAS ) a fost elaborată ca fiind complementată cu suportul care va fi acordat prin intermediul Fondului Fiduciar creat de Banca Mondială şi se va axa. putem menţiona şi un şir de schimbări cu impact pozitiv asupra activităţii şi dezvoltării instituţionale a Curţii de Conturi spre atingerea scopului de obţinere a unei instituţii supreme de audit. Oficiul Naţional de Audit din Suedia (ONAS). implementarea auditului este оnsoţită de realizarea. asigurarea profesionalismului care include elaborarea noilor audite ale performanţei cu privire la implementarea politicilor guvernamentale. precum şi asupra comunicării interne şi externe. de comun cu experţi şi consultanţi străini.De asemenea . Оn scopul dezvoltării Curţii de . Оn acelaşi timp. Curtea de Conturi. Planul de Dezvoltare Strategică a Curţii de Conturi se bazează pe patru piloni principali: . printre altele. auditului performanţei şi managementului resurselor umane. prin intermediul Oficiului Naţional de Audit al Regatului Unit al Marii Britanii. 21. dezvoltarea personalului prin intermediul unor practici mai bune de resurse umane. cu asistenţa acordată de către Departamentul pentru Dezvoltare Internaţională(DFID).scopul atingerii unui raport cоt mai favorabil оntre obiectivele urmărite şi mijloacele folosite. Cu referinţă la implementarea controlului(auditului) performanţei. asupra consolidării cadrului legal. оntru realizarea transformării majore a organizaţiei оntr-o instituţie care să corespundă totalmente cu standardele internaţionale. Оn prezent. este important ca cetăţenii şi alte persoane interesate să obţină perspicacitate asupra conducerii şi rezultatelor diferitor programe şi activităţi guvernamentale. Deoarece auditul performanţei poate fi efectuat оn оntregul sector public. armonizării cadrului legislativ existent şi conformarea acestuia la acquis-ul comunitar. Banca Mondială. Оncepоnd cu luna iulie 2006. consolidarea instituţională a cadrului legal şi a resurselor. ONAS şi Curtea de Conturi au convenit asupra cadrului de management оntru coordonarea tuturor furnizărilor din partea donatorilor către Curtea de Conturi. Actualitatea problemei оn cauză este determinată de necesitatea perfecţionării relaţiilor dintre diferiţi participanţi оn procesul controlului financiar de stat. . elaborării unui audit financiar anual de atestare оn locul regimului curent de control extern.căreia i s-a acordat un suport din partea Departamentului pentru Dezvoltare Internaţională(DFID). a acceptat să acorde asistenţă tehnică Curţii de Conturi a Republicii Moldova. Departamentul pentru Dezvoltare Internaţională (DFID) a acordat asistenţă unor activităţi preliminare оn domeniul tehnologiilor informaţionale. a elaborat şi a aprobat оn aprilie 2006 un Plan de Dezvoltare Strategică pe perioada aprilie 2006 . iar experienţa internaţională poate fi implementată şi aplicată treptat оn concordanţă cu particularităţile cadrului legislativ existent şi tradiţiile societăţii noastre. instruiri mai eficace şi activităţi de dezvoltare. După modul complex de abordare. . Planul de Acţiuni Republica Moldova .decembrie 2010. informaţii complete şi veridice asupra performanţei entităţii supuse controlului (auditului). apelarea la practicile moderne de control financiar şi audit aplicate оn alte ţări nu poate оnlocui formarea propriului model de dezvoltare. dezvoltării instituţionale a Curţii de Conturi.Uniunea Europeană stipulează crearea şi funcţionarea adecvată a unei instituţii supreme de audit independente оn corespundere cu cele mai bune practici ale Uniunii Europene оn standarde de audit extern. a Planului de Dezvoltare Strategică a Curţii de Conturi. оntru furnizarea unui serviciu de audit eficace оn sec. acceptate pe plan internaţional. obţinerea unui impact mai mare asupra gestionării finanţelor publice. fiind un tip nou de control ulterior.

conforme cu standardele internaţionale şi cu cele mai bune tehnici din domeniu. care va asigura: . Sdandardele generale de audit ale Curţii de Conturi. un impact pozitiv are alinierea la acţiunile şi politicile comunitare şi internaţionale оn domeniul controlului financiar şi auditului. оnstruirea şi dezvoltarea profesională a angajaţilor.proiect susţinut de către Banca Mondială şi Proiectul de Asistenţă Tehnică pentru Managementul Financiar Public. Оntr-o perioadă scurtă de timp au fost elaborate şi aprobate. alinierea cadrului legislativ existent la normele Uniunii Europene şi la cele internaţionale.(2) din Constituţia Germaniei (оn vigoare din 12. care reglementează controlul financiar extern şi argumentarea necesităţii armonizării acestuia la acquis-ul comunitar sau la standardele legislaţiei europene. metodologiei. iar оn competenţa Curţii de Conturi nu se include verificarea eficacităţii administraţiei. Implementarea auditului este оnsoţită de realizarea Planului Strategic a Curşii de Conturi . . inclusiv a controlului (auditului) performanţei şi a componentelor ei juridice. incluzоnd auditele performanţei cu privire la implementarea programelor guvernamentale. este dezvoltarea posibilităţilor analitice şi instituţionale ale instituţiei. оn conformitate cu scopurile stabilite. condiţia de bază pentru realizarea obiectivelor propuse la transformarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova оntr-o instituţie de audit extern. оnsuşirea şi implementarea celor mai moderne tehnici şi metode de audit. la etapa de raportare şi standardele de audit speciale. Schimbări importante au fost operate оn vederea оmbunătăţirii eficienţei controlului financiar de stat. . la etapa procedurilor de audit. pe plan internaţional.1969).asigurarea accesului acesteia la resursele relevante. elaborarea şi aprobarea metodologiei. performanţă. conform art.De asemenea . eficacităţii şi transparenţei managementului financiar public.3 milioane dolari SUA). Curtea Federală de Conturi verifică atоt contabilitatea. . оn baza acordudilor de cooperare оncheiate cu acestea.05. de către Curtea de Conturi. identificarea cadrului legislativ naţional. care stabilesc orientarea minimă pentru control(audit) şi determină principalele etape de realizare a acestuia şi alte instrucţiuni şi acţiuni. Luоnd оn consideraţie argumentele enunţate. De exemplu. standardele aplicabile la etapa de planificare. avоnd drept scop : sporirea eficienţei. care trebuie desfăşurate оn procesul controlului(auditului) оn mod sistematic şi rezonabil. Controlului de Stat al Letoniei şi ale altor instituţii supreme de control şi audit.114 alin. Analizоnd cadrul legislativ naţional referitor la acest aspect. cоt şi eficienţa şi regularitatea executării bugetare şi a gestionării fondurilor publice.Conturi este şi modernizarea sistemelor pentru managementul financiar public . Obiectivul de dezvoltare a Curţii de Conturi constă оn consolidarea capacităţii instituţionale a ei оntru realizarea unor audite mai eficace ale finanţelor publice. eficienţă. finanţat de către donatori(finanţarea totală fiind de circa 15. prin оntroducerea celor mai bune realizări din experienţa şi practica Curţii de Conturi a Romăniei. . оn special aplicarea tehnologiilor informaţionale. putem menţiona că оn Constituţia Republicii Moldova nu găsim o definiţie juridică pentru conceptual de audit.