You are on page 1of 6

Intoxicatia alimentara

Am ales sa vorbesc despre aceasta tema pentru ca este o broblema de actualitate si tot mai des
intalnita in randul copiiilor. Este un subiect care trebuie dezbatut pentru a stii cum sa ne ferim cat mai
bine de boli si paraziti mai ales ca noi suntem generatia fastfood . Fie pentru ca ne place mancarea deja
preparata , fie ca nu avem timp si negrabim , avem mereu tendinta de a cumpara alimente si gustari care
nu sunt tocmai benefice pentru organismul nostru.

Este o afectiune datorata consumului de alimente sau bauturi contaminate cu microorganisme
patogene precum bacteriile, virusurile sau parazitii. În timpul verii, din cauza temperaturilor
crescute, astfel de microorganisme se înmulţesc extrem de rapid în alimentele perisabile, iar
cum tentaţia de a ceda ispitei şi de a cumpăra de la vânzătorii ambulanţi alimente precum
gogoşi, porumb, grătar de peşte sau frigărui asortate de pui şi legume, este foarte mare, riscul
de a consuma un produs contaminat creşte considerabil. Riscul crescut de contaminare este
cauzat în principal de condiţiile improprii de igienă, gătirea, depozitarea şi conservarea incorectă
a alimentelor. sunt boli acute, ce apar sporadic sau epidemic în urma consumului de alimente
intens contaminate cu variate bacterii şi toxinele acestora , caracterizate clinic prin vărsături,
colici abdominali, scaune diareice, însoţite de fenomene toxice generale şi uneori de
febră.Denumirea de "toxiinfecţie" este adecvată, deoarece se referă atât la componenta toxică
cât şi la cea infecţioasă, prezentecon-comitent şi în proporţii variabile în cursul acestor boli.

O mare varietate de bacterii şi toxinele, produse de acestea, pot fi foarte periculoase pentru om
şi-i pot provoca boli grave, mai ales în cazul în care pătrund în interiorul organismului uman. Un
alt pericol pentru sănătatea omului îl prezintă unele produse toxice (de exemplu, ciupercile
otrăvitoare).

Principala cale pe care bacteriile, toxinele şi alte substanţe toxice pătrund în organismul uman
sunt alimentele şi apa. În interiorul corpului uman alimentele consumate rămân în stomac doar
1,5-2 ore, apoi ele trec în intestinul subţire, în care bacteriile pot să se reproducă rapid, iar
toxinele se absorb în sânge.

Adesea, produsele care cauzează otrăvirea, au un gust sau un aspect suspect, dar pot provoca
intoxicaţii şi produsele care arată obişnuit şi au gust perfect normal. Semnele sigure ale
alimentelor stricate şi ale unui risc real de contaminare pot fi următoarele fenomene:

-Mirosul rău al alimentelor

-Pete de “mucegai”
-Apariţia micilor bule de gaz sau a spumei în alimentele lichide (de exemplu, în supă)

-Apariţia unui strat lipicios umed pe suprafaţa produsului (de exemplu, pe carne)

-Capacul bulbucat (umflat) al borcanului cu conserve şi eliminarea gazelor în timpul deschiderii
acestuia

-Gustul straniu (de exemplu, amar sau acru), care nu este specific acestui produs.

Severitatea intoxicaţiei alimentare, de regulă, depinde de cantitatea alimentelor de proastă
calitate care au fost consumate. Totuşi, unii microbi (de exemplu, agentul botulismului) pot
produce toxine atât de puternice încât intoxicaţiile severe apar chiar şi în cazul în care
alimentele contaminate au fost ţinute în gură doar o perioadă scurtă de timp, iar apoi au fost
scuipate.

Simptome ale toxiinfecţiei alimentare

Majoritatea toxiinfectiilor alimentare sunt minore si se vindecă fără administrarea unui
tratament specific. Anumiți pacienți pot prezenta o boală severă care presupune internarea în
spital pentru a se efectua o hidratare mai agresiva si un tratament antibiotic. De regulă,
toxiinfecţia alimentară nu persistă mai mult de 2-3 zile iar simptomele dispar treptat. Există însă
şi cazuri de toxiinfecţie alimentară severă, care se manifestă prin simptome grave, ce ar trebui să
te alarmeze şi să te trimită de urgenţă la medic.

Primele simptome ale toxiinfecţiei alimentare apar la câteva ore de la consumul alimentului
contaminat, fiind cauzate de microorganismele care „trec prin stomac şi ajung la nivelul
intestinului subţire unde se ataşează de pereţii acestuia şi încep să se multiplice“. Unele
microorganisme rămân în peretele intestinal, altele produc toxine, care sunt eliberate în
circulaţia sanguină, iar altele invadează ţesuturile şi organele. Diareea şi vărsăturile sunt, de
fapt, un mecanism de apărare a organismului, care încearcă astfel să elimine microorganismele
după câteva zile de la debutul bolii. În cazul în care durerea abdominală puternică se asociază cu
oprirea tranzitului intestinal - lipsa scaunelor şi gazelor – este necesar un consult chirurgical de
urgenţă pentru a elimina posibilitatea apariţiei unei ocluzii intestinale sau perforaţii intestinale.
Pacienţii care prezintă simptome severe ale toxiinfecţiei alimentare, trebuie să efectueze, la
recomandarea medicului, coprocultura, teste de sânge, teste pentru toxoplasmoză. Pentru a
preveni deshidratarea, care apare în cazul pacienţilor cu toxiinfecţie alimentară, este
recomandat consumul a cel puţin doi litri de apă plată pe zi şi evitarea băuturilor carbogazoase
şi a sucurilor de fructe. În momentul în care simptomele se ameliorează, bolnavul poate să
consume orez fiert, pâine prăjită, biscuiţi, compot de mere. Cel puţin trei zile de la dispariţia
simptomelor, persoana care a avut toxiinfecţie alimentară trebuie să evite produsele lactate,
alcoolul, cafeaua, alimentele condimentate. De asemenea, se recomandă evitarea abuzului
medicaţiei antidiareice pentru că „se stopează curăţirea intestinului de microorganisme“.

Copiii şi persoanele în vârsta sunt cel mai frecvent afectate de intoxicaţiile alimentare, însă şi
gravidele, persoanele cu boli cronice asociate şi cele cu sistemul imunitar slăbit .Principalele
simptome apărute în intoxicaţia alimentară sunt: diareea, greaţa, vărsăturile şi durerile
abdominale. Intensitatea acestor simptome pot varia de la caz la caz, luându-se în considerare
factori precum vârsta, starea generală de sănătate şi tipul microorganismului care a cauzat
infecţia. Epidemiile au un caracter brusc şi masiv, inscriindu-se graficcu o pantă rapid
ascendentă , care scade tot atât de rapid, deoarecenu apar cazuri secundare de contact .
Epidemii de toxiinfecţii alimentare pot apare şi în spitale ,avioane, în cursul voiajelor
intercontinentale, după alimentele servite în avion . În ultimul timp apariţia toxiinfecţiilor
alimentare este legatămai ales de alimentaţia colectivă sau publică.

Cum sunt contaminate alimentele?

În general , toxiinfecţiile alimentare apar tot timpul anului dar au şi un caracter sezonier,
incidenţa maximă întâlnindu-se vara,anotimpul călduros fiind factor favorabil pentru
dezvoltarea optimă în alimente . Abaterile de la normele sanitar-uzuale , lipsa de suprave-ghere
sanitar-veterinară a animalelor supuse tăierii , a condiţiilor deigienă din abatoare şi întreprinderi
alimentare, cantine, lipsa unui control medical al personalului din sectorul alimentar, deficienţa
înstarea culturală şi educaţia sanitară a populaţiei reprezintă cauzeimportante ale apariţiei
toxiinfecţiilor alimentare

Alimentele pot fi contaminate prin urmatoarele metode:

-pe parcursul procesului de preparare. În mod normal, organele şi ţesuturile animale pot fi
colonizate pe diferite tipuri de microorganisme (în special la nivelul intestinelor), astfel că
acestea pot contamina persoana care manevrează carnea;

- pe parcursul creşterii, în cazul fructelor şi legumelor, care pot fi contaminate mai ales dacă sunt
folosite îngrăşămintele naturale sau dacă este folosită irigaţia cu apă dintr-o sursă contaminată;

- în timpul procesului de preparare a alimentelor şi anume, în cazul persoanelor care sunt
purtătoare a unui tip de microorganism (de exemplu stafilococ) sau în cazul persoanelor
bolnave, care, de asemenea, pot contamina alimentul;

- prin contaminare din mediul înconjurător, cu microorganisme patogene care se pot găsi în praf,
pământ, apă. Dintre aceste microorganisme amintim Cryptosporidium parvum (un parazit),
Clostridium botulinium (bacterie care provoacă botulismul) sau Clostridium perfringens (o
bacterie care în cazuri grave poate provoca diaree sanguinolentă)

Simptome care trebuie să te trimită la medic
COMPLICAŢIILE:
- Hipertermie.

- Deshidratare acută.

- Dezechilibrele metabolice şi electrolitice.

- Hipoglicemie.

- Colaps, şoc.

- Insuficienţă hepatică acută.

- Insuficienţă renală acută.

- Comă.

- Moartea cardiacă subită (in cazuri foarte rare)

Tratamentul. Repausul la pat, regim alimentar hidric si un tratament cu antivomitive,
calmante, antiseptice intestinale etc. sunt indicate in formele medii si usoare. Antibioticele nu se
recomanda decat in anumite forme grave de boala. In asemenea forme severe se va urmari
rehidratarea organismului prin perfuzii cu glucoza.

Măsuri de prevenire a toxinfecţiei alimentare
- evitarea preparării alimentelor cu mai mult de 2-3 ore înaintea consumului, în cazul în care nu
se pot asigura condiţiile de temperatură necesare păstrării alimentelor preparate;

- asigurarea păstrării alimentelor la temperaturi de 4-8 grade Celsius, în cazul alimentelor ce vor
fi consumate la mai mult de 2-3 ore de la preparare (refrigerare);

- consumarea alimentelor pregătite pentru sugari imediat după prepararea lor, fără a fi
reîncălzite sau păstrate la frigider;

- în cazul alimentelor gătite, asigurarea unei temperaturi de preparare de peste 70 grade
Celsius;

- evitarea contactului între alimentele nepreparate şi cele preparate;

- spălarea atentă a recipientelor în care se realizează prepararea alimentelor, înainte de fiecare
masă şi după folosirea toaletei;

- spălarea repetată a mâinilor, nu numai după utilizarea toaletei şi înainte de masă;

- întreţinerea curăţeniei tuturor suprafeţelor bucătăriei

- evitarea preparării alimentelor de către persoane care prezintă vreo leziune sau infecţie
(panariţiu) la nivelul mâinilor/degetelor; în cazul în care acest lucru nu este posibil, trebuie
folosit un pansament steril, care să izoleze complet leziunea/infecţia de exterior;

- spălarea atentă a fructelor, zarzavaturilor şi verdeţurilor înainte de consumarea lor;

- păstrarea în condiţii de maximă igienă a tuturor suprafeţelor destinate preparării alimentelor;

- asigurarea condiţiilor necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului şi
insecte sau animale; folosirea doar a surselor de apă potabilă pentru prepararea alimentelor şi
consumul uman; o atenţie deosebită trebuie acordată apei folosite la prepararea alimentelor
pentru copii;

- fierberea apei este obligatorie, în cazul în care există îndoieli asupra calităţii surselor de apă
potabile ce sunt folosite pentru consumul uman şi prepararea alimentelor;

- evitarea consumării alimentelor vândute pe stradă, precum îngheţată, prăjituri, produse de
patiserie, hot-dog, mici, hamburger;

- fierberea laptelui, în cazul în care acesta nu este pasteurizat.
Bibliografie:

http://www.csid.ro/health/sanatate/intoxicatia-alimentara-cauze-simptome-masuri-de-prim-ajutor-
13052223/

http://sfatnaturist.ro/toxiinfectia-alimentara-simptome-si-tratament/

http://ziarullumina.ro/toxiinfectia-alimentara-cauze-si-tratament-65481.html

http://www.referat.ro/referate/Toxiinfectii_alimentare_a9c83.html

https://biblioteca.regielive.ro/referate/industria-alimentara/toxiinfectii-alimentare-255752.html

http://www.romedic.ro/toxiinfectia-alimentara

https://www.scribd.com/doc/46955715/TOXIINFECTII-ALIMENTARE

http://www.terapiamedicala.ro/toxiinfectia-alimentara

http://www.scritub.com/medicina/Toxiinfectia-alimentara1328112320.php