You are on page 1of 5

ELABORAREA METODICĂ N 1

TEMA:Introducere. Scurt istoric. Tipuri de bonturi protetice utilizate în
tratamentul implanto-protetic.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL
1. Bont protetic. Noțiune. Criterii de clasificare.

Abutment-ul ( bontul protetic )
reprezintă acea parte a complexului
implantar, răspunzătoare atât de
stabilirea unei legături etanşe şi
stabile cu implantul dentar, cât şi
de agregare a restaurării protetice
prin cimentare sau înşurubare a
acestora pe bont.
Fiecare bont protetic prezintă o
porţiune trans-gingivală ce
contribuie la realizarea conturului
gingival peri-implantar şi o
porţiune supra-gingivală
răspunzătoare de forma şi
înclinarea bontului precum şi de retentivitatea restaurării protetice.

Criterii de clasificare:

1. Dupa generatia implantului utilizat
2. Dupa forma bontului protetic
3. Dupa axul bontului in raport cu implantul
4. Dupa numarul componentelor bontului protetic
5. Dupa materialul din care este confectionat bontul
6. Dupa modalitatea de agregare a restaurarii protetice finite.

2. Clasificarea bonturilor protetice după generația implantului utilizat

Bontul protetic al implantului de generatia I-a (implant one-stage) este
sudat sau solidarizat la corpul implantului, facind corp comun cu acesta din acest
motiv, implantul one-stage este destinat exclusiv incarcarii imediate a implantului.
Avantaje: nu mai necesită o etapă clinica de montare.

Avantaje: posibilitatea de prelucrare precisa a acestora in laborator. și de probabilitatea producerii unor inexactități în decursul acestei etape. Indiferent de tipul generatiei implantelor utilizate. bontul protetic este separat de implant și realizează legatura cu acesta prin intermediul unui șurub ce se înfiletează în interiorul corpului implantului prin intermediul unei chei speciale.  Mai mulți savanți au remarcat faptul că exista o legatura intre resorbtia osoasa periimplantara și topografia microspatiului in raport cu marginea gigivala. 3.Cilindrica .  Din cauza imposibilității curățării acestui microspatiu atit prin detartraj. obtiune insotita insa de neajunsuri estetice. La implantul de generatia a II-a.Sferica . In acelaș timp implantele de generația a II-a sunt astazi mult mai frecvente utilizate comparativ cu cele de generația I-a. unde se va acumula flora bacteriană ce va produce ulterior inflamația țesuturilor periimplantare. este indicata situarea supragingivala a acestuia. Dezavantaje:  Creshterea riscului de realizare a unui transfer imprecis din cavitatea bucala pe model  Imposibilitatea prelucrarii bonturilor protetice la paralelograf. facindu- se astfel obtinerea unei restaurari protetice cu adaptare precisa in cavitatea bucala. ele ramanind in cavitatea bucala  Necesitatea frezarii bonturilor protetice in cavitatea bucala. Bonturile protetice ale implantelor de generatia a II-a (implante two- stage) sunt mai diverse și mai complexe. Clasificarea bonturilor după forma bonturilor protetice. Insuficiența montării bontului în implant prin inșurubare incomletă a șurubului de fixare duce la crearea unui punct de minimă rezistență și a unui spațiu retentiv. Dezavantaje:  Este dat de necesitatea montării lor în implante. cit shi prin mijloace chimice cu solutii atibacteriene. bonturile protetice pot avea diverse forme: .Conica .

b) Dupa numarul componentelor bontului: . Forma cilindrica prezinta shi bonturile care pot fi prelucrate de tehnician prin frezare. Bonturile cilindrice : sunt indicate pentru situatiile clinice in care spatiul protetic disponibil este redus sau atunci cand se prefera realizarea unei restaurari protetice agregate prin insurubare. acest grad de conicitate fiind dat de suma ambelor versante ale bontului protetic.Alegerea unui bont protetic cat mai inalt posibil in situatia clinica respectiva . Clasificarea bonturilor după axul bontului în raport cu implantul și după după numărul componetelor bontului. sustinut pe doua implante. dar niciodata nu va depasi un unghi de 25◦.Sablarea suprafetei bontului protetic. 4. a) După axul bontului în raport cu implantul:  Bontul protetic poate corespunde ca si ax cu implantul in care se insurubeaza (bont drept) sau poate avea un ax diferit (bont angulat). fortele transmitandu-se paraxial fata de corpul implantului. in aceste conditii putandu-se alege un bont drept. lucrari protetice agregate prin cimentare sau insurubare). din cauza gamei largi de indicatii de utilizare (edentatii unidentare.  Daca implantul formeaza un unghi de o alta valoare cu planul de ocluzie sau exista o lipsa de paralelism accentuat intre implantul respectiv si celelalte implante sau dinti vecini. Pentru a creste retentia bonturilor conice se recurge de obicei la urmatoarele metode: . Bonturile protetice conice sunt cel mai frecvent utilizate. Bonturile sferice reprezinta indicatia de electie pentru situatiile in care se doreste realizarea unui overdenture inferior.  Situatia ideala o constituie existenta unui unghi de 90◦ intre implant si planul de ocluzie. cele din teflon care se pot turna direct si bonturile protetice provizorii.  Alegerea unui bont angulat este de ordin biomecanic.  Angulatia bontului variaza in functie de firma producatoare.Cresterea unor retentii aditionale pentru cresterea suprafetei bontului protetic . se va alege un bont angulat. Misch remarca faptul ca retentia coroanei scade rapid daca conicitatea bontului creste de la 6◦ la 25◦. pentru realizarea unor rapoarte intermaxilare adecvate. partiale sau totatale. in vederea incadrarii restaurarii protetice in ansamblul arcadei.

Poate fi de forma : . conica interna. Bonturile artificiale din alte material.sistem antirotational plasat in exteriorul corpului implantului. exista situatii in care se folosesc cu success 6. cu o rezistenta si o biocompatibilitate foarte buna si pot fi folosite pentru orice tipuri de restaurari protetice.in afara de titan si zirconiu. Se indica in special daca se vor executa lucrari dentare cu schelet de zirconiu aceste restaurari nu vor contine aliaje metalice c. Cu o estetica deosebita datorita culorii albe si transluciditatii caracteristice zirconiului. este indicat numai realizarii unor restaurari agregate prin cimentare  Format din 2 piese: are o componenta coronara a carei extremitate cervicala se angajeaza in conexiunea implantului (conexiune hexagonala externa sau interna. bonturile artificiale mai pot fi confectionate si din alte materiale : aliaje de aur. a. si are o latime de ~ 2mm.au aparut recent in implantologie. otel inoxidabil etc. Bonturile artificiale din zirconiu.) si o alta componenta reprezentata de un surub. b.. Conexiunea externă dintre implant și bont protetic. Bonturile artificiale din titan.  Format dintr-o singura piesa: are sudat surubul de infiletare in implant de portiunea coronara a bontului. Desi au indicatii mai restranse. 5. ce are rolul de a fixa bontul in implant. Conexiune externa. Conexiunea de la nivelul corpului implantului se afla pozitionata deasupra extremitatii cervicale a acestuia.sunt folosite pe scara larga datorita proprietatilor excelente ale titanului. Clasificarea bonturilor după materialul din care sunt confrcționate și după modul de agregare arestaurării proteticefinale.

Conexiune interna. imbinindu-se cu patricea de la nivelul extremitatii cervicale a bontului protetic Avantaje:  insertie mai facila a bonturilor protetice in cavitatea bucala  Asigurarea unei protectii mai superioare impotriva ruperii surubului  Asigurarea unei distributii mai buna a fortelor asupra implanturilor incarcate functional Dezavantaje:  necesitatea existentei unei forme mult mai evazate a implantului in regiunea crestala. ceea ce creeaza implanturi slabe cu pereti subtiri la acest nivel (0. necesara pentru a gazdui conexiunea interna.3 mm) . Conexiunea internă dintre implant și bont protetic.este plasata in interiorul axului implantului. pe o distanta de pina la 5. Conexiunea de la nivelul corpului implantului se afla in interiorul lui.  hexagonala  octogonala A fost conceputa cu scopul de a rezista la torsiunea aplicata implantului in timpul insertiei lui in os.5 mm. Dezavantaje :  imposibilitatea reproducerii cu exactitate a pozitiei bontului protetic  deteriorarea hexagonului implantului  tensionarea surubului de fixare a bontului protetic in implant 7.