You are on page 1of 41

Grupa nordica a Carpatilor Orientali (Carpatii Maramuresului si

Bucovinei)

Limite: de la granita de N a tarii pana la aliniamentul mai coborat: Culoarul


Bargaului-Depresiunea Dornelor-Pasul Mestecanis-Depresiunea Campulung
Moldovenesc
Caracteristici:
- altitudinile cele mai mari din Carpatii Orientali (2303 m in M-tii Rodnei);
- sunt formati din trei fasii paralele de roci: vulcanice (vest), roci dure – sisturi
cristaline (in centru) si sedimentare cutate – flis (est);
- muntii sunt dispusi sub forma unor culmi paralele;
- sunt fragmentati de vai si trecatori;
- orientarea culmilor muntoase este NV-SE;
- depresiuni intramontane mari;
- relief glaciar in muntii Rodnei;
Subdiviziuni:
- Muntii Oas - vulcanici - Muntii Maramures - cristalin
- Obcina Feredeu - flis
- Muntii Gutai – vulcanici - Muntii Rodnei (2303 m) – cristalin -
Obcina Mare - flis
- Muntii Tibles – vulcanici - Muntii Suhard – cristalin
- Obcina Mestecanis - cristalin
- Muntii Bargau – flis si eruptiv
- Depresiuni: - Maramures (pe Viseu si Iza)
- Dornelor (pe Bistrita)
- Campulung Moldovenesc (pe Moldova)

1
Clima - relieful prin altitudine si orientarea culmilor introduce modificari locale:
scaderi de temperatura si cresterea cantitativa a precip. o data cu nivelul
altimetric
- precip. sunt mai abundente pe fatada vestica (influente oceanice)in comparatie
cu fatada estica (influente est-europene)
- climat etajat in functie de altitudine
1. climat de munte
- temperaturi medii anuale de 0-6ºC
- precipitatii abundente (800-1200 mm/an)
- vanturi puternice
2. climat alpin (muntii Rodnei, Maramuresului)
- temperaturi medii anuale in jur de 0ºC
- precipitatii de 1200-1400mm/an, mai ales sub forma de zapada
- perioade de inghet de 7-8 luni pe an
3. climat de depresiune
- inversiuni de temperatura
Apele
- Suceva, Moldova, Bistrita (afluenti ai Siretului)
- Viseul, Iza, Somesul Mare (afluenti ai Tisei)
- lacuri glaciare: L.Lala, L. Ineu, L. Buhaescu (in M-tii Rodnei)
- lacuri formate in masive de sare: L. Ocna Sugatag
Vegetatia. Se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine.
Specifice sunt doua zone: cea de padure si cea alpina.
a) Padurea se extinde de la poalele muntilor pana la 1800 m. Etajul fagului urca
pana la peste 1200 m, iar in amestec cu rasinoase (etajul de amestec) urca pana
la 1400 m. Etajul coniferelor este compus din molid, brad, pin si pe alocuri
zada si se ridica pana la peste 1800 m.
b) Zona alpina (etajul alpin) se intalneste la altitudini peste 1800 m; mai este
numita si zona de „stepa rece” deoarece aici domina pajistile cu flori viu

2
colorate; la partea inferioara se gasesc tufisuri de ienupar si jnepeni sau alti
arbusti pitici, ca afinul si merisorul (etajul subalpin).
c) Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o
vegetatie specifica, de lunca, compusa din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de
salcii, plop, arin.
Soluri : spodosoluri

Grupa centrala a Carpatilor Orientali (Carpatii Moldo-Transilvani)

Limite: de la aliniamentul mai coborât: Culoarul Bargaului-Depresiunea


Dornelor-Pasul Mestecăniș-Depresiunea Câmpulung Moldovenesc până la
Valea Oituzului si Depresiunea Brașov
Caracteristici:
- altitudinea maxima este de 2100 m în M-ții Călimani
- sunt formați din trei fâșii paralele de roci: vulcanice (vest), roci dure – șisturi
cristaline (în centru) și sedimentare cutate – fliș (est);
- munții sunt dispuși sub forma unor culmi paralele;
- orientarea culmilor muntoase este NV-SE;
- sunt fragmentați de văi și trecători;
- sunt lipsiți de masivitate datorita mulțimii depresiunilor și văilor ce îi străbat;
- pe rocile vulcanice - relief vulcanic cu conuri și platouri vulcanice;
- relief carstic pe calcarele din munții Giumalău, Rarău (Pietrele Doamnei) și
Hășmașu Mare;
Subdiviziuni:
- M-tii Caliman (2100 m) - vulcanici - M-tii Giumalau-calcare M-
tii Ceahlau –flis M-tii Stanisoarei - flis

3
- M-tii Gurghiu – vulcanici M-tii Rarau- calcare M-tii
Tarcau –flis M- tii Gosmanu - flis
- M-tii Harghita – vulcanici M-tii Bistritei-cristalin M-tii
Ciuc –flis M-tii Berzunti - flis
M-tii Giurgeu- cristalin M-tii Nemira -
flis
M-tii Hasmas- calcare
In S - M-tii Perani – cristalin Depresiuni: -Giurgeu (pe Mures)
- M-tii Baraolt –flis - Ciuc (pe Olt)
- M-tii Bodoc- flis - Comanesti (pe Trotus)
Clima - relieful prin altitudine si orientarea culmilor introduce modificari locale:
scaderi de temperatura si cresterea cantitativa a precip. o data cu nivelul
altimetric
- precip. sunt mai abundente pe fațada vestica (influente oceanice)in comparatie
cu fatada estica (influente est-europene)
- climat etajat in functie de altitudine
1. climat de munte
- temperaturi medii anuale de 0-6ºC
- precipitatii abundente (800-1200 mm/an)
- vanturi puternice
2. climat alpin (muntii Calimani)
- temperaturi medii anuale in jur de 0ºC
- precipitatii de 1200-1400mm/an, mai ales sub forma de zapada
- perioade de îngheț de 7-8 luni pe an
3. climat de depresiune
- inversiuni de temperatura
Apele
- Muresul (cu Tarnava Mica si Tarnava Mare), Oltul, Bistrita, Trotusul
- lacul vulcanic L. Sf. Ana

4
- lacul de baraj natural Lacul Rosu;- lacul de acumulare L. Izvorul Muntelui (pe
Bistrita)
Vegetatia. Se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine.
Specifice sunt doua zone: cea de padure si cea alpina.
a) Padurea se extinde de la poalele muntilor pana la 1800 m. Etajul fagului urca
pana la peste 1200 m, iar in amestec cu rasinoase (etajul de amestec) urca pana
la 1400 m. Etajul coniferelor este compus din molid, brad, pin si pe alocuri
zada si se ridica pana la peste 1800 m.
Etajele nu sunt strict delimitate, formand paduri de amestec.
b) Zona alpina (etajul alpin) se intalneste la altitudini peste 1800 m; mai este
numita si zona de „stepa rece” deoarece aici domina pajistile cu flori viu
colorate; la partea inferioara se gasesc tufisuri de ienupar si jnepeni sau alti
arbusti pitici, ca afinul si merisorul (etajul subalpin).
c) Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o
vegetatie specifica, de lunca, compusa din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de
salcii, plop, arin.
Soluri : spodosoluri

Grupa sudica a Carpatilor Orientali (Carpatii de Curbura)

Limite: de la Valea Oituzului (N) pana la Valea Prahovei (V)


Caracteristici:
- altitudini mai reduse decat in restul Carpatilor Orientali(maximum1954 m in
M-tii Ciucas);
- relief dezvoltat pe flis (cu munti dispusi paralel);
- forma curbata, cu directie NE-SV;

5
- sunt foarte fragmentati de vai transversale, trecatori si pasuri;
- in interiorul lor se afla cea mai intinsa depresiune intramnontana din
Romania ( Dep. Brasov)
Subdiviziuni:
- M-tii Vrancei - M-tii Intorsurii
- M-tii Buzaului (Penteleu, Podu Calului, Siriu) - M-tii Barsei
(Postavaru si Piatra Mare)
- M-tii Ciucas (1954m)
- Depresiuni: Brasovului (pe Olt)
Intorsura Buzaului (pe Buzau)
Clima - relieful prin altitudine si orientarea culmilor introduce modificari locale:
scaderi de temperatura si cresterea cantitativa a precip. o data cu nivelul
altimetric
- precip. sunt mai abundente pe fatada vestica(influente oceanice)in comparatie
cu fatada estica (influente est-europene)
- climat etajat in functie de altitudine
1. climat de munte
- temperaturi medii anuale de 0-6ºC
- precipitatii abundente (800-1200 mm/an)
- vanturi puternice
2. climat de depresiune
- inversiuni de temperatura
- temp. minima absoluta -38,5ºC la Bod, langa Brasov (25 ian. 1942)

Apele
- Buzaul (afluent al Siretului), Prahova (afluent al Ialomitei), Raul Negru si
Barsa (afluenti ai Oltului)
Vegetatia. Se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine.
Specifica este zona de padure

6
a) Padurea se extinde de la poalele muntilor pana la 1800 m. Etajul fagului urca
pana la peste 1200 m, iar in amestec cu rasinoase (etajul de amestec) urca pana
la 1400 m. Etajul coniferelor este compus din molid, brad, pin si pe alocuri
zada si se ridica pana la peste 1800 m.
Etajele nu sunt strict delimitate, formand paduri de amestec.
c) Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o
vegetatie specifica, de lunca, compusa din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de
salcii, plop, arin.
Soluri : spodosoluri

Carpatii Meridionali situati la est de Olt (grupele Fagaras si Bucegi)

7
Limite: Valea Oltului (E),Valea Prahovei (V), Dep. Transilvaniei (N),
Subcarpatii Getici (S)
Caracteristici:
- altitudini peste 2000 m; altitudinile maxime depasesc 2500 in M-tii Fagaras
(Vf. Moldoveanu-2544 m; Vf. Negoiu -2535 m) si in M-tii Bucegi (Vf Omu-
2505 m);
- sunt alcatuiti din roci dure (sisturi cristaline indeosebi), ce dau un aspect
masiv reliefului;
- relief carstic pe calcarele din M-tii Bucegi si M-tii Piatra Craiului;
- in Bucegi exista conglomerate, care dau un relief specific;
- relief glaciar pe crestele cele mai inalte alte muntilor Fagaras (circuri si vai
glaciare);
- masivitatea remarcabila si fragmentarea redusa sunt puse in evidenta de
numarul mic de depresiuni;
Subdiviziuni:
Grupa Bucegi Grupa Fagaras
- M-tii Bucegi (2505 m) - M- tii Fagaras (2544 m si 2535 m)
- M-tii Leaota - M-tii Cozia
- M-tii Piatra Craiului - M-tii Frunti
- Culoarul Rucar Bran - M-tii Ghitu
- M-tii Iezer
- Dep. Lovistei (pe Olt)
Clima - relieful prin altitudine si orientarea culmilor introduce modificari locale:
scaderi de temperatura si cresterea cantitativa a precip. o data cu nivelul
altimetric
1. climat de munte
- temperaturi medii anuale de 2-6ºC
- precipitatii abundente (800-1200 mm/an)

8
- vanturi puternice
- pe versantul nordic al Fagarasului – vantul mare (vant de tip foehn)
2. climat alpin
- temperaturi medii anuale in jur de 0ºC
- precipitatii de 1200-1400mm/an, mai ales sub forma de zapada
- perioade de inghet de 7-8 luni pe an
3. climat de depresiune
- inversiuni de temperatura
Apele
- Oltul (cu Topolog), Argesul (cu Dambovita), Ialomita (cu Prahova)
- lacuri glaciare: L. Balea, L. Caltun, L. Avrig (M-tii Fagaras)
- lacuri de acumulare: Vidraru (pe Arges), Scropoasa (pe Ialomita)
Vegetatia. Se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine.
Specifice sunt doua zone: cea de padure si cea alpina.
a) Padurea se extinde de la poalele muntilor pana la 1800 m. Etajul fagului urca
pana la peste 1200 m, iar in amestec cu rasinoase (etajul de amestec) urca pana
la 1400 m. Etajul coniferelor este compus din molid, brad, pin si pe alocuri
zada si se ridica pana la peste 1800 m.
Etajele nu sunt strict delimitate, formand paduri de amestec.
b) Zona alpina (etajul alpin) se intalneste la altitudini peste 1800 m; mai este
numita si zona de „stepa rece” deoarece aici domina pajistile cu flori viu
colorate; la partea inferioara se gasesc tufisuri de ienupar si jnepeni sau alti
arbusti pitici, ca afinul si merisorul (etajul subalpin).
c) Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o
vegetatie specifica, de lunca, compusa din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de
salcii, plop, arin.
Soluri : spodosoluri

9
Carpatii Meridionali situati la vest de Olt (grupele Parang si Retezat-
Godeanu)

Limite: Valea Oltului (E), Cularul Timis-Cerna (V)


Caracteristici:
- altitudini peste 2000 m; altitudinile maxime depasesc 2500 m in M-tii Parang
(2519 m) si M-tii Retezat (2509 m Vf. Peleaga);
- aspect masiv datorita rocilor dure (sisturi cristaline);
- sunt foarte putin fragmentati;
- se desprind radiar din zona centrala;
- au cea mai mare intindere;
- relief carstic pe calcarele din muntii M-tii Mehedinti, Cernei si Valcan;
- relief glaciar in muntii Parang, Retezat, Godeanu (circuri si vai glaciare);
- exista o depresiune intramontana (Petrosani);
Subdiviziuni:
-Grupa Parang Grupa Retezat-Godeanu Depresiuni
- M-tii Parang (2519 m) - M-tii Valcan -Dep. Lovistei
(pe Olt)
- M-tii Sureanu - M-tii Mehedinti - Dep.Hateg (pe Strei)
- M-tii Candrel - M-tii Cernei - Dep. Petrosani
(pe Jiu)
- M-tii Lotrului - M-tii Godeanu
- M-tii Capatanii - M-tii Retezat(2509 m)
- M-tii Tarcu

10
Clima - relieful prin altitudine si orientarea culmilor introduce modificari locale:
scaderi de temperatura si cresterea cantitativa a precip. o data cu nivelul
altimetric
1. climat de munte
- temperaturi medii anuale de 2-6ºC
- precipitatii abundente (800-1200 mm/an)
- vanturi puternice
2. climat alpin
- temperaturi medii anuale in jur de 0ºC
- precipitatii de 1200-1400mm/an, mai ales sub forma de zapada
- perioade de inghet de 7-8 luni pe an
3. climat de depresiune
- inversiuni de temperatura
Apele
- Timisul, Cerna, Jiul (cu Motru si Gilort). Oltul (cu Cibin, Lotru si Oltet)
- lacuri glaciare: L. Bucura, L. Zanoaga (M-tii Retezat), L. Galcescu (M-tii
Parang)
- lacuri de acumulare: Vidra (pe Lotru)
Vegetatia. Se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine.
Specifice sunt doua zone: cea de padure si cea alpina.
a) Padurea se extinde de la poalele muntilor pana la 1800 m. Etajul fagului urca
pana la peste 1200 m, iar in amestec cu rasinoase (etajul de amestec) urca pana
la 1400 m. Etajul coniferelor este compus din molid, brad, pin si pe alocuri
zada si se ridica pana la peste 1800 m.
Etajele nu sunt strict delimitate, formand paduri de amestec.
b) Zona alpina (etajul alpin) se intalneste la altitudini peste 1800 m; mai este
numita si zona de „stepa rece” deoarece aici domina pajistile cu flori viu
colorate; la partea inferioara se gasesc tufisuri de ienupar si jnepeni sau alti
arbusti pitici, ca afinul si merisorul (etajul subalpin).

11
c) Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o
vegetatie specifica, de lunca, compusa din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de
salcii, plop, arin.
Soluri : spodosoluri

Carpatii Occidentali de la sud de Mures (M-tii Banatului si M-tii Poiana


Rusca)

Limite: Dunarea (S), Culoarul Timis-Cerna (E), Mures (N), Dealurile de Vest
(in V SI N)
Caracteristici:
- cele mai mici altitudini din Carpatii Occidentali (1446 m in M-tii Semenic);
- roci mai dure (asemanatoare celor din Carpatii Meridionali), care dau forme
masive;
- suprafete netede la mari inaltimi;
- depresiuni putine si de intindere mica;
- pe calcare s-a dezvoltat un relief carstic (in M-tii Aninei);
- sectore de chei (Cheile Nerei);
Subdiviziuni:
Muntii Banatului
- M-tii Semenic (1446 m) Depresiuni: Bozovici (Almaj)- pe Nera
Muntii Poiana Rusca

12
- M-tii Almaj Caras-Ezeris- pe Caras -
M-tii Poiana Rusca
- M-tii Locvei -
Culaorul Bistrei (S)
- M-tii Aninei -
Culoarul Muresului (N)
- M-tii Dognecea
- Defileul Dunarii (S)
Clima - relieful prin altitudine si orientarea culmilor introduce modificari locale:
scaderi de temperatura si cresterea cantitativa a precip. o data cu nivelul
altimetric
- influente oceanice
1. climat de munte
- temperaturi medii anuale de 2-6ºC(muntii inalti) si 6-10ºC (muntii scunzi)
- precipitatii abundente (800-1200 mm/an)
- vanturi: austrul
3. climat de depresiune
- inversiuni de temperatura
Apele
- Timisul, Nera, Cerna (afluenti ai Dunarii), Bega (afluent al Tisei)
- lacul de acumulare de la Portile de Fier I
Vegetatia. Se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine.
Specifica este zona de padure
a) Padurea se extinde de la poalele muntilor pana la 1800 m. Etajul fagului urca
pana la peste 1200 m, iar in amestec cu rasinoase (etajul de amestec) urca pana
la 1400 m. Etajul coniferelor este compus din molid, brad, pin si pe alocuri
zada si se ridica pana la peste 1800 m.
Etajele nu sunt strict delimitate, formand paduri de amestec.

13
c) Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o
vegetatie specifica, de lunca, compusa din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de
salcii, plop, arin.
Soluri : spodosoluri

Carpatii Occidentali situati la nord de Mures (M-tii Apuseni)

Limite: Muresul (S), Barcaul si Somesul (N), Dep. Transilvaniei (E), Dealurile
si Campia de Vest (V)
Caracteristici:
- altitudini reduse; altitudinea maxima depaseste 1800 m (1849m in M-tii
Bihor);

14
- mozaic petrografic (roci cristaline, roci sedimentare, roci vulcanice);
- aspect palmat;
- Dealurile de Vest si Campia de Vest patrund sub forma unor depresiuni-golf
pana la poalele muntelui (in V);
- masivitate redusa: discontinuitati intre grupe, formate din culoare largi de vai
si depresiuni;
- pe calcare – relief carstic(Pest. Scarisoara, Pest. Ursilor – in M-tii Bihor);
- relief vulcanic pe rocile vulcanice;

Subdiviziuni:
Grupa centrala Grupa sud-estica Muntii Crisurilor (V)
- M-tii Bihor (1849 m) - M-tii Metaliferi - Mtii Zarand
- Muntele Gaina - M-tii Trascau - Dep. Zarand (pe Crisul Alb)
- M-tii Vladeasa - M-tii Codru Moma
- M-tii Gilau - Dep Beius (pe Crisul Negru)
- Muntele Mare - M-tii Padurea Craiului
- Dep. Vad (Borod) (pe Crisul Repede)
- Mtii Plopis
- M-tii Meses
Clima - relieful prin altitudine si orientarea culmilor introduce modificari locale:
scaderi de temperatura si cresterea cantitativa a precip. o data cu nivelul
altimetric
- mase de aer foehnizate patrund in Culoarul Alba Iulia Turda si pe Valea
Ariesului
- influente oceanice
1. climat de munte
- temperaturi medii anuale de 2-6ºC(muntii inalti) si 6-10ºC (muntii scunzi)

15
- precipitatii abundente (800-1200 mm/an)
- in M-tii Vladeasa precip de 1400 mm/an
- vanturile de vest
3. climat de depresiune
- inversiuni de temperatura
Apele
- Somesul Mic, Barcaul, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb
Vegetatia. Se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine.
Specifice este zona de padure
a) Padurea se extinde de la poalele muntilor pana la 1800 m. Etajul fagului urca
pana la peste 1200 m, iar in amestec cu rasinoase (etajul de amestec) urca pana
la 1400 m. Etajul coniferelor este compus din molid, brad, pin si pe alocuri
zada si se ridica pana la peste 1800 m.
Etajele nu sunt strict delimitate, formand paduri de amestec.
c) Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o
vegetatie specifica, de lunca, compusa din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de
salcii, plop, arin.
Soluri : spodosoluri

16
Subcarpatii Moldovei

Limite: Valea Moldovei (N), Valea Trotusului (S),Carpatii Moldo- Transilvani


(V), Podisul Moldovei de care este despartit prin Culoarul Moldova-Siret(N si
E)
Caracteristici:
- altitudini cuprinde intre 150-200 m (pe culoarul vailor principale) si 911 m
(Culmea Plesu);
- sunt dealuri inalte situate la exteriorul Carpatilor Orientali;
- s-au format prin cutarea si inaltarea unor strate sedimentare;
- sunt alcatuiti dintr-un singur sir de depresiuni;
- la exterior depresiunile sunt inchise de dealuri;
- depresiunile comunica intre ele prin inseuari largi;
- in subsol sare si hidrocarburi;
Subdiviziuni:
Subcarpatii Neamtului Subcarpatii Tazlaului
- Dep. Neamt (pe Neamt) - Dep. Tazlau-Casin (pe Trotus)
- Dep. Cracau-Bistrita (pe Bistrita) - Culmea Pietricica
- Culmea Plesu (911 m)
- Dl. Corni
Clima - relieful prin altitudine si orientarea culmilor introduce modificari locale:
scaderi de temperatura si cresterea cantitativa a precip. o data cu nivelul
altimetric si apropierea de munte
climat de dealuri
- temperaturi medii de 6-7ºC pe culmile inalte si 9-10ºC la exterior si in
culoarele de vale
- precip de 600-800 mm/an
- inflente de ariditate
Apele

17
- Moldova, Bistrita, Trotusul (afluenti ai Siretului)
Vegetatia. Se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine.
Specifica este zona de padure
a) Padurea Dominant este etajul stejarului (sub 500 m) alcatuit din: cer, garnita,
stejar pedunculat (la partea inferioara) si gorun (la partea superioara). Se adauga
alte specii: carpen, ulm, tei.Etajul fagului apare la peste 500 m si la contactul cu
muntele; format din fag.
Etajele nu sunt strict delimitate, formand paduri de amestec.
c) Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o
vegetatie specifica, de lunca, compusa din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de
salcii, plop, arin.
Soluri : cambisoluri

18
Subcarpatii Curburii

Limite: marginesc Carpatii de Curbura; Trotusul (N) si Dambovita (S)


Caracteristici:
- altitudini generale mai mari (700-1000 m);
- sunt dealuri inalte situate la exteriorul Carpatilor Orientali;
- s-au format prin cutarea si inaltarea unor strate sedimentare;
- sunt cei mai complecsi Subcarpati;
- alcatuiti din doua siruri de depresiuni (subcarpatice si intracolinare) si doua
siruri de dealuri;
- in exterior se limiteaza direct cu campia (ceilalti cu podisuri);
- in cadrul lor patrund pinteni din zona montana;
- in subsol sare si hidrocarburi;
Subdiviziuni
- Subcarpatii Prahovei
- Subcarpatii Buzaului
- Subcarpatii Vrancei
Clima - relieful prin altitudine si orientarea culmilor introduce modificari locale:
scaderi de temperatura si cresterea cantitativa a precip. o data cu nivelul
altimetric si apropierea de munte
climat de dealuri
- temperaturi medii de 6-7ºC pe culmile inalte si 9-10ºC la exterior si in
culoarele de vale
- precip de 600-800 mm/an

19
- inflente foehnale
Apele
- Dambovita (afluent al Argesului), Ialomita-cu Prahova, Buzaul, Trotusul
Vegetatia. Se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine.
Specifica este zona de padure
a) Padurea Dominant este etajul stejarului (sub 500 m) alcatuit din: cer, garnita,
stejar pedunculat (la partea inferioara) si gorun (la partea superioara). Se adauga
alte specii: carpen, ulm, tei.Etajul fagului apare la peste 500 m si la contactul cu
muntele; format din fag.
Etajele nu sunt strict delimitate, formand paduri de amestec.
c) Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o
vegetatie specifica, de lunca, compusa din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de
salcii, plop, arin.
Soluri : cambisoluri

20
Subcarpatii Getici

Limite: in S Carpatilor Meridionali, intre Valea Motrului (V) si Valea


Dambovitei (E)
Caracteristici:
- altitudini asemanatoare dealurilor ; DL. Bran (333 m) -cel mai mic deal
subcarpatic; Dl. Chicioara (1218 m) – cel mai mare deal subcarpatic;
- sunt dealuri inalte situate la exteriorul Carpatilor Meridionali;
- s-au format prin cutarea si inaltarea unor strate sedimentare;
- alcatuiti din doua siruri de depresiuni (subcarpatice si intracolinare) si doua
siruri de dealuri;
- spre sud exista o legatura stransa cu Piemontul Getic;
- in subsol sare si hidrocarburi;
Subdiviziuni
1.Subcarpatii Olteniei (intre Motru si Olt)
- Subcarpatii Gorjului
- Subcarpatii Oltetului
- Subcarpatii Valcii
- Dep. Targu-Jiu – Campu Mare
2. Muscelele Argesului ( intre Olt si Dambovita)

21
- depresiuni : Campulung si Curtea de Arges
Clima - relieful prin altitudine si orientarea culmilor introduce modificari locale:
scaderi de temperatura si cresterea cantitativa a precip. o data cu nivelul
altimetric si apropierea de munte
climat de dealuri
- temperaturi medii de 6-7ºC pe culmile inalte si 9-10ºC la exterior si in
culoarele de vale
- precip de 600-800 mm/an
- inflente submediteraneene (S-V Subcarpatilor Getici)
Apele
- Jiul (cu Motru si Gilort), Oltul (cu Oltetul si Topologul), Argesul (cu
Dambovita)
Vegetatia. Se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine.
Specifica este zona de padure
a) Padurea Dominant este etajul stejarului (sub 500 m) alcatuit din: cer, garnita,
stejar pedunculat (la partea inferioara) si gorun (la partea superioara). Se adauga
alte specii: carpen, ulm, tei.Etajul fagului apare la peste 500 m si la contactul cu
muntele; format din fag.
Etajele nu sunt strict delimitate, formand paduri de amestec.
c) Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o
vegetatie specifica, de lunca, compusa din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de
salcii, plop, arin.
Soluri : cambisoluri

22
Depresiunea Colinara a Transilvaniei

Asezare: in centrul tarii, fiind inconjurata de lantul Muntilor Carpati


Limite: Dealurile de Vest si grupa nordica a Carpatilor Orientali (N-V), Carpatii
Orientali (E), Carpatii Meridionali (S),
Muntii Apuseni (V).
Caracteristici:
- altitudini medii de 500-700 m, mai ridicate in E (1080 m in Dl. Becheci din
Subcarpatii Tarnavelor);
- relieful dezvoltat pe roci moi (argile indeosebi);
- sunt frecvente alunecarile de teren in Campia Transilvaniei si Pod.
Tarnavelor;

23
- exista o zona de depresiuni si dealuri submontane pe margine si o zona de
podis in mijloc (Pod. Transilvaniei);
- in centru stratele sunt boltite sub forma de domuri (ce contin gaz metan);
- pe marginile din E si V, in cutele diapire apare sare;
- comunica cu exteriorul prin vaile Oltului, Muresului si Somesului;
Subdiviziuni
1. Depresiuni si dealuri submontane
In vest In sud In
est -Subcarpatii Transilvaniei
- Culoarul Alba Iulia-Turda (pe Mures si Aries) - Dep.Fagaras
(pe Olt) - Subcarpatii Lapusului
- Dep. Iara - Dep.Sibiu (pe Cibin) -
Subcarpatii Bistritei
- Dl. Feleac -
Subcarpatii Muresului
- Dep. Almas (pe Almas si Agrij)
- Subcarpatii Tarnavelor
- Subcarpatii
Homoroadelor
2. Podisul Transilvaniei

- Podisul Somesan (dincolo de culoarul celor doua Somese)


- Campia Transilvaniei (intre Mures la S si Culoarul celor doua Somese la N)
- Podisul Tarnavelor (la sud de Mures)
Clima climat de dealuri
- temperatura medie de 6-10ºC
- precip. de 500-700 mm (centru) si 800 mm/an (E)
- influente oceanice
Apele

24
- Oltul , Muresul, Somesul
- lacuri formate in masive de sare: L. Ursu (langa Sovata), L. Ocna Sibiului, L.
Ocna Mures, L. Ocna Dej
- iazuri: L. Geaca, L. Zau de Campie
Vegetatia. Se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine.
Specifica este zona de padure
a) Padurea Dominant este etajul stejarului (sub 500 m) alcatuit din: cer, garnita,
stejar pedunculat (la partea inferioara) si gorun (la partea superioara). Se adauga
alte specii: carpen, ulm, tei.Etajul fagului apare la peste 500 m si la contactul cu
muntele; format din fag.
Etajele nu sunt strict delimitate, formand paduri de amestec.
c) Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o
vegetatie specifica, de lunca, compusa din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de
salcii, plop, arin.
Soluri : argiluvisoluri

25
Podisul Moldovei

Limite: in nord granita cu Ucraina, in est Valea Prutului, in vest grupa nordica
a Carpatilor Orientali (Obcinele Bucovinei) pana la Valea Moldovei si in
continuare Subcarpatii Moldovei,de care este despartit prin Culaorul Siretului; in
sud Campia Romana.
Caracteristici:
- altitudini intre 200 m (in sud si Campia Moldovei) si 500-600 m (Pod.
Sucevei)
- cel mai mare podis al Romaniei;
- strate inclinate spre S si S-E;
- reliefuri asimetrice numite cueste sau coaste, la baza carora se afla vai
asimetrice (Bahluiul, Barladul);
- alunecari de teren in Campia Moldovei;
Subdiviziuni
1. Podisul Sucevei – in NV 2. Campia Moldovei
in NE
La vest de Siret - Campia Baseului (N)
- Podisul Falticeni - Campia Bahluiului (S)

- Podisul Dragomirnei 3. Podisul Barladului


- Depresiunea Radauti (pe Suceava) - Podisul Central Moldovenesc (N)
La est de Siret - Colinele Tutovei (la V de Barlad)

- Culmea Siretului (cu Dl. Mare, Dl. Bour, Dl. Ibanesti) -


Dealurile Falciului
- Pod. Covurlui
Clima climat de dealuri si de campie
- temperatura medie intre 6-10ºC

26
- precipitatii medii de 400-500 mm/an in sud si 500-700 mm in N-V
- vanturi – crivatul (iarna-geros si uscat)
- influente baltice (Pod. Sucevei) si est- europene (de ariditate)
Apele
- Siretul cu Suceva, Moldova (pe dreapta) si Barladul (pe stanga); Prutul cu
Baseul si Jijia(cu Bahlui);
- lacul de acumulare de la Sanca Costesti (pe Prut);
- iazuri: in Campia Moldovei L. Dracsani;
Vegetatia. Specifica este zona de padure
a) Etajul stejarului (sub 500 m) alcatuit din: cer, garnita, stejar pedunculat (la
partea inferioara) si gorun (la partea superioara). Se adauga alte specii: carpen,
ulm, tei. Etaj de amestec stejar-fag.
c) Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o
vegetatie specifica, de lunca, compusa din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de
salcii, plop, arin.
Soluri : argiluvisoluri

27
Podisul (Piemontul) Getic
Limite: Subcarpatii Getici si Podisul Mehedinti (N), Campia Romana (S),
Dambovita (E), Dunarea si Campia Romana(V);
Caracteristici: Subdiviziuni
- altitudini de 500-700 m in N SI 200-300 m in S; - Platforma
(Podisul) Strehaiei
- este un piemont; - Platforma (Podisul)
Oltetului
- este o regiune de acumulare la baza unei regiuni mai inalte; -
Platforma (Podisul) Cotmeana
- este alcatuit din roci sedimentare (predomina pietrisurile); -
Platforma (Podisul) Candesti
- culmile au aspect neted;
- stratele inclina usor spre S;
Clima climat de dealuri
- temperaturi medii anuale de 8-10ºC
- precip de 500-700 mm/an
- vanturi – austrul (cald si uscat vara, ploios iarna)
- inflente submediteraneene (V) si de tranzitie de la cele oceanice si
submediteraneene la cele de ariditate

28
Apele
- Jiul cu Motrul si Gilortul, Oltul (cu Oltetul), Argesul cu Dambovita
Vegetatia. Specifica este zona de padure
a) Etajul stejarului (sub 500 m) alcatuit din: cer, garnita, stejar pedunculat (la
partea inferioara) si gorun (la partea superioara). Se adauga alte specii: carpen,
ulm, tei. Etaj de amestec stejar-fag.
c) Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o
vegetatie specifica, de lunca, compusa din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de
salcii, plop, arin.
Soluri : argiluvisoluri

Podisul Mehedinti
Limite: la poalele Muntilor Mehedinti, intre vaile Motrului (E) si Dunarii (V)
Caracteristici:
- inaltimi de 500-650 m
- unitate de tip carpatic ramasa neinaltata printre podisuri;
- alcatuit din sisturi cristaline si calcare;
- relief carstic pe calcare;
- inaltimile sale si netezimea culmilor il plaseaza in categoria de podis
climat de dealuri

29
- temperaturi medii de 6-7ºC pe culmile inalte si 9-10ºC la exterior
- precip de 600-800 mm/an
- inflente submediteraneene
Apele: Motru (afluent al Jiului) si Dunarea
Vegetatia. Specifica este zona de padure
a) Etajul stejarului (sub 500 m) alcatuit din: cer, garnita, stejar pedunculat (la
partea inferioara) si gorun (la partea superioara). Se adauga alte specii: carpen,
ulm, tei. Etaj de amestec stejar-fag.
c) Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o
vegetatie specifica, de lunca, compusa din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de
salcii, plop, arin.
Soluri : argiluvisoluri

Dealurile de Vest

Limite: Carpatii Occidentali (E), Campia de Vest (V), Somes (N), Dunarea (S)
Caracteristici:
- altitudini reduse (200-300 m);
- in dreptul Muntilor Zarand fasia dealurilor se intrerupe (muntele intra in
contact direct cu campia);
- dealurile sunt formate din roci moi;
- din loc in loc apar maguri mai inalte, alcatuite din roci dure;
- sunt o bordura deluroasa de contact intre munti si Campia de Vest;
- au aparut inaintea Campiei de Vest;
Subdiviziuni

30
1. Dealurile Sivaniei (intre Barcau si Somes) 2. Dealurile Crisurilor
3. Dealurile Banatului
- Dep. Baia Mare (pe Somes) - Dealurile Oradei
- Dealurile Lipovei
- Dealurile Salajului - Dep. Oradea-Vad (pe Crisul
Repede) - Dealurile Buziasului
- Dealurile Crasnei - Dealurile Ghepisului
- Dealurile Oravitei
- Dep. Simleu (pe Crasna) - Dep. Beius (pe Crisul Negru)
- Dep. Oravitei pe Caras
Clima climat de dealuri
- temperaturi medii anuale de 8-10ºC
- precipitatii de 700-100 mm/an
- vanturi dinspre V si S-V (austrul)
- inflente oceanice
Apele
- Somesul, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Muresul, Bega
Vegetatia. Specifica este zona de padure
a) Etajul stejarului (sub 500 m) alcatuit din: cer, garnita, stejar pedunculat (la
partea inferioara) si gorun (la partea superioara). Se adauga alte specii: carpen,
ulm, tei. Etaj de amestec stejar-fag.
c) Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o
vegetatie specifica, de lunca, compusa din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de
salcii, plop, arin.
Soluri : argiluvisoluri

31
Podisul Dobrogei

Asezare: situat in S-E Romaniei si este delimitat de Dunare (V si N), de Marea


Neagra (E), de granita cu Bulgaria (S).
Podisul Dobrogei de Nord
Limite: Dunare (V si N), Marea Neagra (E)

32
- altitudinea maxima depaseste 400 m;
- este format din resturi de munti hercinici;
- supusi unei indelungate eroziuni si fragmentari tectonice, fostii munti au in
prezent inaltimea unor dealuri;
- relief dezvoltat pe granite in M-tii Macin;
- spre est exista un relief litoral jos cu plaje largi si cordoane de nisip ce inchid
lacuri de tip lagune;
- este inclinat de la Dunare spre mare;
Subdiviziuni
- M-tii Macin (467 m) - Dep. Nalbant (pe Telita si Taita)
- Podisul Niculitel - Pod. Babadag
- Dealurile Tulcei
Apele: Dunarea, Telita, Taita
L.Babadag (liman maritim), L. Razim (laguna)
Podisul Dobrogei Centrale
Limite: Dunare (V), Marea Neagra (E)
- podis de peneplena;
- este cel mai vechi relief la zi din Romania;
- este alcatuit din sisturi verzi precambriene;
- relief carstic in apropierea varsarii raului Casimcea in L. Tasaul (Pestera Gura
Dobrogei)
Subdiviziuni: - Pod. Casimcei
Apele: Dunarea, Casimcea
L. Tasaul (liman maritim); L. Sinoie (laguna)
Podisul Dobrogei de Sud
Limite: Dunare (V), de Marea Neagra (E), de granita cu Bulgaria (S)
- altitudini sub 200 m;
- platouri netede;
- este acoperit pe cea mai mare intindere a sa cu loess;

33
- de-a lungul Vaii Carasu se afla partea cea mai joasa (folosita in construirea
canalului navigabil Dunare-Marea Neagra);
- inclina de la mare spre Dunare;
- la contactul cu marea este un tarm inalt, cu faleze si plaje inguste intrerupte de
prezenta limanelor maritime;
Subdiviziuni:
- Pod. Medgidiei - Pod. Negru Voda
- Pod. Oltinei - zona litorala inalta
Apele: Dunarea, L. Techirghiol, L. Mangalia (limane maritime)

Clima climat de dealuri joase (N), climat de campie (S) si de litoral


- temperatura medie anuala de 10-11ºC
- precip medii de 400-500 mm/an (N) si sub 400 mm/an (S si pe litoral)
- vanturi: crivatul; brizele marine (pe litoral)
- inflente est-europene (de ariditate) si pontice
Vegetatia. Specifice sunt zonele: stepa, silvostepa si zona de padure.
a) Stepa, apare in Podisul Dobrogei de Sud si Centrale. Silvostepa – cu palcuri
de stejar pufos si stejar brumariu.
b) Padurea Etajul stejarului apare in Masivul Dobrogei de Nord, fiind alcatuit
din: cer, garnita, stejar pedunculat (la partea inferioara) si gorun (la partea
superioara). Se adauga alte specii: carpen, ulm, tei.
c) Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o
vegetatie specifica, de lunca, compusa din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de
salcii, plop, arin.
Soluri : cernoziomuri (in stepa), cernoziomuri levigate (in silvostepa) si
argiluvisoluri (in zona de padure).

34
Campia de Vest

Limite: situata in V tarii; in est Dealurile de Vest si pe alocuri este in contact


direct cu Carapatii Occidentali (M-tii Zarand); in nord lantul vulcanic al
Carpatilor Orientali; in sud granita cu Iugoslavia; in vest granita cu Ungaria si
Iugoslavia;
Caracteristici:
- altitudini de 80-180 m;
- s-a format prin acumularea sedimentelor intr-o mare;
- este acoperita cu loess in portiunile mai inalte;
- patrunde sub forma de depresiuni-golf pana la poalele Carpatilor Orientali;
- peste jumatate din teritoriul sau era mlastinos inainte de a fi drenat;
- campii de subsidenta: C. Somesului; C. Crisurilor; C. Timisului;
Subdiviziuni
- C. Timisului C. Aradului C. Carei
- C. Vingai C. Crisurilor C. Somesului
Clima climat de campie
- temperatura medie anuala 10-11ºC
- precipitatii de 500-700 mm/an
- vanturi: austrul (S) si vanturi dinspre V
- influente oceanice
Apele: Somesul, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Muresul, Bega,
Timisul
Vegetatia. Specifice sunt zonele: stepa, silvostepa si zona de padure.
a) Stepa, apare in extremitatea vestica, la S de Mures. Silvostepa – cu palcuri de
stejar pufos si stejar brumariu.

35
b) Padurea Etajul stejarului apare la contactul cu dealurile, fiind alcatuit din: cer,
garnita, stejar pedunculat (la partea inferioara) si gorun (la partea superioara).
Se adauga alte specii: carpen, ulm, tei.
c) Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o
vegetatie specifica, de lunca, compusa din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de
salcii, plop, arin.
Soluri : cernoziomuri (in stepa), cernoziomuri levigate (in silvostepa) si
argiluvisoluri (in zona de padure).

36
Campia Romana

Limite: Dunarea (V, S si E), Pod. Getic, Subcarpatii Curburii si Pod. Moldovei
(N);
Campia Olteniei
Asezare geografica: Campia Olteniei este situata in Campia Romana (in V), si
reprezinta una din subunitatile principale ale acesteia.
Limite: in sud si vest se invecineaza cu Dunarea; in est Oltul o desparte de
campia dintre Olt si Arges; in nord limita conventionala cu Podisul Getic.
Caractere generale: Subdiviziuni:
- altitudini de 60-130 m; - Campia Blahnitei
- campie de terase si tabulara; - Campia Bailesti
- acoperita in mare parte cu nisip si loess; - Campia Romanati
- dunele sunt fixate prin culturi de vita de vie si salcami; Apele:
Dunarea, Oltul, Jiul
- coboara in trepte de la N la S;
- vai largi si lunci;

Sectorul central al Campiei Romane (Campia Teleormanului)


Asezare: cuprinsa intre Campia Olteniei si sectorul estic al Campiei Romane
Limite: Oltul (V), Dunarea (S), Argesul (E);
Caractere generale:
Subdiviziuni:

37
- cele mai mari altitudini din Campia Romana (300 m in Campia Pitestilor)
- Campia Pitesti
- campii piemontane in N, mai inalte, acoperite cu pietrisuri – C. Pitesti;
- Campia Boianului
- campii tabulare, netede, foarte intinse, cu loess gros, ridicate mult deasupra
luncilor; - Campia Gavanu-Burdea
- inclina de la N spre S; -
Campia Burnas
- spre lunca Dunarii exista un abrupt; -
Campia Vlasiei
- vai largi si lunci; Apele:
- raurile isi schimba directia; -
Dunarea, Oltul,Argesul, Vedea
Sectorul estic al Campiei Romane
Limite: in vest sectorul central (pana la o limita dreapta de la varsarea
Argesului spre N); in sud Dunarea;in est Baltile Dunarii; in nord Subcarpatii si
Podisul Moldovei;
Caracteristici:
- altitudini mai mici decat in restul Campiei Romane; altitudinile cele mai mici
(6 m) la varsarea Siretului in Dunare;
- formata prin umplerea unui lac cu sedimente aduse de rauri;
- campii piemontane in N, mai inalte, acoperite cu pietrisuri;
- campii tabulare, netede, foarte intinse, cu loess gros, ridicate mult deasupra
luncilor – C. Baraganului;
- campii de subsidenta (coborare), cu rauri divagante (revarsari si schimbari de
cursuri) – C. Siretului Inferior;
- vai largi si lunci; vaile curg de la vest spre est; raurile se curbeaza spre
Campia Siretului Inferior;
- cea mai intinsa si neteda campie (C. Baraganului);

38
- loessul ajunge la cea mai mare grosime (40 m);
- crovuri in Campia Baraganului;
Subdiviziuni: Apele: Argesul, Dambovita,
Ialomita, Prahova, Siretul, Dunarea
- Campia Baraganului;
- Campia Brailei;
- Campia Siretului Inferior;
- Valea Dunarii cu Balta Ialomitei si Balta Brailei;

Clima climat de campie


- temperatura medie de 10-11ºC
- temperatura medie a lunii iulie 22-23ºC
- temperatura medie a lunii ianuarie -3ºC
- temperatura maxima absoluta 44,5ºC la Ion Sion, langa Braila (10 aug. 1951)
- precipitatii de 400-500 mm (E) si 600 mm in rest
- vanturi: crivatul (E), austrul (V)
- influente submediteraneene (C. Olteniei), de tranzitie (centru) si de ariditate
(E)
Vegetatia. Specifice sunt zonele: stepa, silvostepa si zona de padure.
a) Stepa, apare in estul Campiei Romane. Silvostepa – cu palcuri de stejar pufos
si stejar brumariu.
b) Padurea Etajul stejarului apare la contactul cu dealurile, fiind alcatuit din: cer,
garnita, stejar pedunculat (la partea inferioara) si gorun (la partea superioara).
Se adauga alte specii: carpen, ulm, tei.
c) Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o
vegetatie specifica, de lunca, compusa din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de
salcii, plop, arin.
Soluri : cernoziomuri (in stepa), cernoziomuri levigate (in silvostepa) si
argiluvisoluri (in zona de padure).

39
Delta Dunarii

Pozitia geografica: in partea de est a tarii, in nord-estul Dobrogei, la varsarea


Dunarii in Marea Neagra;
Limite: are forma unui triunghi, cu latura de est vecina cu M. Neagra; in sud
Pod. Dobrogei; in nord granita cu Ucraina;
Cauze ale formarii Deltei Dunarii:
 Delta s-a format datorita depunerii aluviunilor aduse de Dunare intr-un fost golf
al Marii Negre;
 Lipsa mareelor (flux si reflux) a favorizat depunerea aluviunilor;
 Un rol important l-au avut si curentii circulari ai Marii Negre care au construit
grindurile maritime;
 Formarea Deltei a fost favorizata de faptul ca aluviunile depuse erau in cantitati
foarte mari;
Caracteristici:
- altitudini de la -2 la 12 m;
- este cea mai joasa regiune a tarii;
- s-a format cel mai recent in timp;
- este o campie fluvio- marina;

40
- la niveluri obisnuite numai 13% este uscat, restul fiind acoperit cu mlasini,
lacuri, garle;
- suprafetele mai inalte se numesc grinduri;
- exista portiuni asemanatoare uscatului, care au existat anterior deltei –
grindurile continentale (Chilia si Stipoc)
Subdiviziuni: Letea, Caraorman, Saraturile (grinduri marine), Chilia;
Clima: climat de campie
- temperatura maedie anuala 11ºC
- precipitatii sub 400 mm/an
- vanturi: crivatul si brizele marine
- inflente pontice si est-europene(de ariditate)
Apele: cele trei brate: Chilia (cea mai mare cantitate de apa), Sulina (navigabil),
Sf. Georghe; lacurile: Fortuna, Matita, Merhei, Isac, Puiu, Puiulet, Rosu
Vegetatie: de lunca (azonala); de padure, cu etajul stejarului (pe grinduri)
Soluri : cernoziomuri si soluri balane (pe grinduri). Soluri azonale: lacovistile
(soluri hidromorfe) si soluri aluvionare de lunca.

41