You are on page 1of 2

Organizarea regimului de studiu

Durata lecţiilor facultative nu va depăşi în clasele V-IX - 2 ore, X-XII liceale - 3 ore şi se vor
petrece peste 40-60 min după terminarea orelor de studii de bază.
Se recomandă ca elevii să se ocupe 6 zile pe săptămînă. Se admite săptămînă de studiu de 5
zile.
La perfectarea orarului se va ţine cont de alternarea obiectelor de matematică, fizică etc. cu
cele de muzică, desen, muncă şi educaţie fizică. Lecţiile duble pot fi numai în clasele a X-XII şi,
inclusiv, a lecţiilor de laborator şi de muncă.
Elevii se vor ocupa numai în primul schimb. Durata recreaţiilor nu va fi mai mică de 10-30
min, în timpul recreaţiilor elevii se vor afla pe teren.
Durata pregătirii temelor pentru acasă în clasa întîia va fi de 1 oră, 1,5 ore în clasa a doua, 2
ore în clasele a III-IV, 2,5 -3 ore în clasele V-VII şi de 4 ore în clasele VIII-XII.

Igiena procesului de invățământ în școală


În prezent instruirea şcolară se află la o etapă nouă de dezvoltare, determinată de reorganizarea
procesului de învăţământ din 1984 cu scopul perfecţionării considerabile a instruirii, educaţiei
prin muncă şi a organizării profesionale. învăţământul mediu şi cel profesional au următoarea
structura: şcoala primară - clasele I - a IV-a; şcoala medie incompletă - clasele a V-a - a IX-a;
şcolile medii şi profesionale - clasele a X-a - a XI-a ale şcolilor medii; şcolile medii profesionale
polivalente, colegiile.

Planurile noi de învăţământ sunt orientate spre realizarea principiilor de bază ale învăţământului
la etapa actuală, diversificarea structurilor organizatorice şi ale conţinutului învăţământului,
formelor şi metodelor de activitate instructiv-educativă în scopul dezvoltării personalităţii
elevului.

O atenţie deosebită se acordă şcolii de 9 ani, obligatorie pentru toţi elevii, în care conţinutul
învăţământului are un caracter finit. Trecerea la acest concept se face treptat, începând cu clasele
I şi a V-a, astfel, ca pe parcursul următorilor 4 ani să fie încheiată trecerea la un nou conţinut al
învăţământului primar şi gimnazial (cl.a V-a - a VIII-a). Clasa a IX-a după 4 ani de tranziţie va fi
o clasă de absolvire, în care conţinutul învăţământului va constitui în cea mai mare parte un grup
comun de discipline, la care se vor adăuga şi anumite discipline opţionale ce vor contribui la
alegerea de către elevi a tipului de liceu sau filieră şcolară.

La treapta a doua în clasele a V-a - a IX-a se recomandă de a organiza instruirea pe clase de


acelaşi nivel sau omogene, având un contingent de elevi de aceeaşi vârstă, şi instruirea
diferenţiată - elevii din clasele cu pregătire generală şi intelectuală mai bună (clasele gimnaziale)
studiază materia de programă în mod intensiv, solicitând o activitate sporită de gândire.

Orele prevăzute pentru pregătirea opţională în clasele a X-a - a Xl-a au menirea de a contribui la
lărgirea orizontului general de cultură al elevilor, la dirijarea şi stimularea intereselor şi
capacităţilor lor, precum şi la orientarea profesională. Elevii îşi aleg un obiect de studiu dintre
disciplinele economice, logica, psihologia, sociologia, estetica, igiena etc.

Se propun planuri de studiere aprofundată a unor cicluri de obiecte - umaniste, fizico-


matematice, ştiinţe naturale, pregătire profesională. Instruirea diferenţiată, îndeosebi în clasele a
VIII-a - XI-a poate fi organizată în cadrul clasei sau în grup.
Procesul de învăţământ necesită din partea copiilor şi adolescenţilor o activitate încordată a
cortexului cerebral. Organizarea în condiţii bune a procesului de instruire contribuie la
promovarea sănătăţii în ansamblu, iar starea bună a sănătăţii, la rândul ei, reprezintă un factor de
bază în succesul activităţii, constituind astfel un mijloc de perfecţionare a procesului instructiv-
educativ. Respectarea principiilor medico-sanitare contribuie la realizarea condiţiilor optime
pentru o bună şi echilibrată dezvoltare somatopsihică, ce poate preveni efectele dăunătoare -
plictiseala, surmenajul, cauzate de activitatea şcolară neigienic organizată şi asigură eficienţa
maximă a procesului instructiv-educativ. Astfel, apare necesitatea stabilirii unei programe de
învăţământ, care ar prevedea anumite cerinţe fiziologice şi igienice.

Recomandările igienice în organizarea procesului de învăţământ trebuie să ţină cont, în primul


rând, de nivelul maturizării morfofuncţionale a organismului, de particularităţile de vârstă ale
activităţii nervoase superioare. Organizarea igienică a procesului instructiv nu trebuie limitată
numai cu respectarea condiţiilor igienice faţă de factorii microsodali (mobilierul, microclimatul,
iluminatul etc.), deoarece importanţă vasta au şi corelaţiile ce se stabilesc în noul colectiv de
copii.

In activitatea şcolară un rol de seamă cu consecinţe însemnate şi sub aspect medical îi revine
psihopedagogiei, care include metodele didactice aplicate de profesori în predarea materiei lor de
specialitate, atitudinea pedagogului faţă de copil, calităţile pedagogice şi trăsăturile personalităţii
lui, felul în care el reuşeşte să atragi şi să antreneze elevii într-o activitate intelectuală.

De exemplu, una şi aceeaşi materie poate fi predata în mod plictisitor, obosind elevii care devin
neatenţi şi nedisciplinaţi, pe când la un profesor care predă viu şi atractiv elevii însuşesc
cunoştinţele necesare, ascultând atent fară să obosească, rămânând după ore bine dispuşi. In
primul caz pe lângă faptul că va obosi, elevul va trebui să reia toată materia predată de profesor
în orele de meditaţie, lungind astfel timpul destinat pentru activitate, ceea ce-i va genera
suplimentar o repulsie negativă atât faţă de obiect, cât şi faţă de profesor.

O însemnătate mare are şi atitudinea părinţilor, educatorilor faţă de educaţia şi instruirea copiilor.
Rolul părinţilor nu trebuie să se limiteze numai la reglarea regimului zilei, la excluderea unor
momente negative, totodată fiind foarte importantă în special atitudinea lor faţă de învăţătura
copilului. Atât cerinţele insistente, neîntemeiate ale părinţilor de a obţine succese mari, cât şi
atitudinea lor negligentă faţă de elev, contribuie Ia dezorganizarea activităţii şcolare, acţionează
negativ asupra formării personalităţii copilului. Dirijată de pedagogi şi împreună cu părinţii,
elaborarea unei atitudini corecte faţă de învăţătura copilului creează condiţii optime de stimulare
a activităţii şcolare.