UNIVERSITATEA “BABES-BOLYAI” FACULTATE DE GEOGRAFIE

VALORIFICAREA RESURSELOR NATURALE IN SCOPUL AMENAJARII TURISTICE A UNEI STATIUNI MONTANE INTERNATIONALE
STUDIU DE CAZ : LOCALITATEA CUMPANA

1. DESCRIREA ZONELOR ADIACENTE LOCALITATII CUMPANA
Muntii Fagaras, patrimoniu turistic de o mare valoare, constituie o atractie permanenta pentru cei ce indragesc frumusetea privelistilor, vazute de sus de la peste 2000 m, pentru cei ce gasesc in linistea inegalabila a muntelui odihna adevarata. Sunt mai prapastiosi, mai semeti decat alte masive, este adevarat, dar pana si dificultatile traseelor constituie o ispita. Intregul versant sudic al Fagarasului de pe care isi aduna apele Argesul este o incantatoare zona muntoasa cu peisaje demne de admiratie, cu poteci care conduc spre creasta inalta, spre cel mai frumoase obiective de interes turisic din acest masiv. Majoritatea drumurilor au ca punct de plecare Cumpana, situata la coada lacului de acumulare Vidraru. Poteca ce pleaca de la Cumpana a fost inlocuita recent cu drumul foretier ce urmeaza valea raului Capra, intra in padure si urca pana la cantonul Braia langa care se afla si barajul si urmele fostului lac de acumulare Braia, a carui apa se folosea pentru transportul bustenilor.De aici, urmand poteca de pe stanga paraului Capra, pe versantul vestic al Muntelui Lipitorile se poate ajunge la cantonul de vanatoare Piscul Negru, la barajul si fostul lac de acumulare cu acelasi nume. Poiana de la Piscul Negru, larga, neteda si placuta imbie la odihna ; bine adapostita intre munti, ea ofera din plin posibilitatea admirarii peisajului din jur. Frumusetea peisajului din regiunile obarsiei Argesului rar isi gasesc pereche. Inaltimile masive ce imbraca si adapostesc caldarea si Lacul Caprei, fac din acestea o oaza atractiva, verde, insorita, relativ calda, ferita de vanturile reci ale nordului. Pe malulLacului Capra, in imparatia linistii si a caprelor negre, acolo unde de milenii vegheaza stancile nemiscate, peisajul tinde sa se schimbe. Ideea dezvoltarii turismuilui in Muntii Fagaras nu este noua ; ea ii anima de multa vreme pe cunascatorii si pe iubitorii de munte din tara noastra. Versantul sudic al Muntilor Fagaras este vitregit sub aspectul amenajarilor in scopuri turistice, ceea ce impune luarea unor masuri de dezvoltare, o data cu schimbarea peisajului natural din zona cheilor Argesului si amonte de acestea, zona in care s-ar putea construi statiuni complexe- baza a turismului de pe versantul sudic al acestor munti. 2

2. poate fi dispusa la poalele masivului. -turistii pot stabilii legaturi permanente cu alte zone si orase (excursii.) si organiza mai placut petrecerea timpului. In acelasi timp. masa si agreement. cu principalul sau fond de cazare. cum sunt: -posibilitatea de a asigura un caracter polivalent al statiunii si o exploatare continua atat in sezonul de iarna. O alta premisa a dezvoltarii turismului in aceasta zona ar fi si bogata retea de drumuri foresiere si de stravechi drumuri pastorale de pe versantul sudic al masivului in vederea transformarii lor trasee turistice de mare circulatie. Cumpana – Podragu. in amenajarea statiunilor se urmareste asigurarea unor modalitati diferite de sejur turistic. datorita in special posibilitatii de ascensiune a turistilor cu ajutorul transporturilor pe cablu. Cumpana – Capra. Pentru acest motiv se realizeaza in statiuni o gama variata de mijloace de cazare. Statiunea propriu-zisa.PRERZENTAREA PROIECTULUI DE AMENAJARE TURISTICA A LOCALITATII CUMPANA a. cat si in sezonul de vara . chiar in perioadele cand in masivul muntos conditiile climaterice sunt nefavorabile . Studiile efectuate cu privire la valorificarea potentialului turistic al unei zone de munte evidentiaza faptul ca statiunea poate fi conceputa ca o unitate centrala care ae multe subunitati in sfera sa de actiune. acestea oferind conditiile cele mai bune pentru stabilirea unor trasee turistice transversale pe directiile : Cumpana – Negoiu. -eficienta ridicata a investitiilor . la o altitudine de 600 – 700 de metri.De exemplu. Cumpana – Moldoveanu. vizite etc. alimentatie publica si agreement. Asezarea in acest fel prezinta o serie de avantaje. de suprafata posibila a fi ocupata cu constructii 3 . drept baza de plecare ar putea fi folosita localitate Cumpana. ale caror dimensiuni urmeaza sa se stabileasca in functie de posibilitatile de alimentare cu apa. Proiectul de investitii In localizarea statiunilor de muntese manifesta o tendinta de migratie catre altitudine. de pilda. -construirea unor sateliti ai statiunii.

In aceasta zona trei luni de iarna au temperatura medie lunara negativa. confera zonei posibilitati bune pentru continuarea sezonului estival. In afara de elementele generale mentionate privind clima.si fara a afectamediul inconjurator. cu orientare est-vest. Astfel. Precipitatiile atmosferice. forma de vale sau culme care conduce la schimbari climatologice insemnate pe spatii restranse. in primul rand se vor analiza conditiile topografice. Lunile mai si octombrie au temperaturi mai ridicate. ca urmare. iunie – septembrie. inclinarea versantilor. Acest fapt conduce la posibilitatea pastrarii stratului de zapada in conditii bune. Grosimea stratului de zapada inregistrata in ultima perioada a fost de 52 cm. cu influente alternante. Rolul acestor sateliti este de a intensifica circulatia turistica. Teritoriul propus a fi luat in considerare pentru organizarea unei baze turistice se va intinde pe o suprafata mare sic u esentiale diferente de altitudine. Cel mai mare numar de zile cu precipitatii se inregistreaza in luna iunie pentru perioada calda – 16. trebuie de asemenea avut in vedere schimbarile generale de altitudine. care se prezinta ca un lant prlung. iar lunile de vara. Temperatura medie ridicata in septembrie si in octombrie. adica orientarea. Acest masiv este format in totalitate din sisturi cristaline. 4 . geologice si geomorfologice. In vedera amenajarii unei statiuni montane. Statiunea va fi situata la poalele masivului si. Media anuala a precipitatiilor este de 700 – 900 de mm. care ii atribuie un mare grad de variabilitate. de a asigura cazarea si servirea mesei turistilor care se vor afla in zona si a turistilor aflati in statiunea de baza.9 zile. zona montana superioara – cuprinzand ecartul de altitudine dintre cota de 1700 si 2500 de metri. Zona este ferita de excese. In vederea expunerii conditiilor climaterice in acest teritoriu. zona montana medie – cuprinzand ecartul de altitudine dintre cota de 1000 de metri si 1700 de metri .4 zile si in luna decembrie pentru luna rece – 12. numarul mediu al zilelor cu precipitatii este de cca 150. fapt care confirma o dominanta a timpului uscat. Durata intervalului cu strat de zapada este de aproximativ 140 de zile. insotita de o micsorare constanta a precipitatiilor. iar lunie noiembrie si aprilie sunt mai reci si mai umede. Temperatura aerului. oceanice si continentale. vom imparti zona in functie de altitudine: zona montana inferioara – cuprinzand ecartul de altitudine dintre 600 si 1000 de metri . Este supusa conditiilor climatice ale masivului. numarul mediu de zile cu ceata si cu viscol fiind reduse. El este caracterizat printr-o clima temperata. depasesc temperatura de 13°C. statiunea va fi amplasata pe un masiv muntos.

iar cele minime se concentreaza in perioada calda de vara in iunie – septembrie. treptat.Nebulozitatea si durata de stralucire a soarelui. Din caracterizarea prezentata privind regimul climatic al zonei propusa pentru amenajarea statiunii de munte ca clima are calitati favorabile atat pentru sezonul rece. Regimul eolian. ca element meteorologic. Muntii Fagarasului sunt printre cei mai inalti munti din tara noastra si se impun atat prin structura lor grandioasa. salbaticia versantilor abrupti. bradul. Acest fenomen se termina dupa 15 februarie. Vitezele medii maxime ale vanturilor inregistrate in zona se situeaza in perioada februarie – mai. cat si prin bogatia si varietatea peisajului. Vantul. seile inguste sunt elemente caracteristice peisajului fagarasan. Zona este strabatuta de curnti de creasta si curenti de vale cunoscuti sub denumirea de brize de munte. sezonul de iarna poate incepe de la 15 decembrie. Maretia si frumusetea Muntilor Fagarasului este completata prin bogatia florei si a faunei masivului. el imprimand mare parte din caracterul vegetatiei. jneapanul si. datorita acumularilor de aer racit de pe treptele inferioare la cele superioare . si al reliefului. Complexitatea formelor de teren. uneori. se stabilesc conditii ideale pentru schi si peste cota de 1500. prezinta mare insemnatate. cat si pentru sezonul cald al anului. Valorile turistice ale cadrului natural. situate in zona de padure. Cascadele formate prin revarsarea apelor alcatuiesc un punct de atractie pentru turisti. Conditiile bune pentru schi se gasesc in zona inferioara. cand se stabilizeaza conditiile meteorologice. avand nevoie de un strat subtire de zapada. 5 . Nebulozitatea totala maxima este de 7. Posibilitatea oferita de conditiile climatice pentru practicarea unor activitativarite si a unor sporturi difereite ii da statiunii un caracter polivalent. Vegetatia forestiera este foarte bogata si cupride fagul. Se poate trage concluzia ca este ferita de vanturi excesiva si din acest punct de vedere ofera conditii favorabile pentru activitatile in aer liber. unde partiile sunt mai ferite de excesele altitudinii. Odata cu cresterea stratului de zapda din vaile superioare. avand lungi perioade de calm. La acestea se adauga numeroase circuri glaciare pe fundul carora se gasesc razletite de-a lungul intregului masiv numeroase lacuri. Aceasta situaie este determinata si de intensificarea activitatii ciclonice care se produce deasupra Mediteranei. mai rar pinul si zada. In conditiile climatologice aratate. zimbrul. molidul. inversiunile termice formeaza nori stratiformi si ceturi.8 in decembrie si restul lunilor de iarna.

Elementele reprezentativeale acestora sunt : ursul. care sa-si confere o forta de atractie deosebit. In afara de valorile naturale ale zonei de munte. fata de accesul de mijloacele de transport aeriene. iar in zona alpina. Desigur. Domeniul schiabil se intinde de la cota 2315 m pana la poalele masivului. cu o deosebita pregnanta. o serie de trenuri internationale . zona turistica. existenta unui numar mare e monumente istorice mareste gradul de atractvitate a zonei monumentele culturale a o importnta artistica. Monumentele de arhitectura si arheologie. Vechile sate romanesti. vestigiile unui trecut bogat in evenimente constituie puncte de deosebit inters turistic. caile feroviare. ceea ce de asemenea contribuie in mod deosebit la reliefarea valorii turistice a zonei este seria unor manifestari cu caracter folcloric. pun in valoare. Valorile culturale ale zonei. caprioara. Mai rar sunt cerbii. ca monumente ale arhitecturii medievale constituie. sau ale desfasurarii unor evenimente importante adin trecutul sau. este necesar sa se ajunga la concluzia ca zona dispune de o suprafata corespunzatoare pentru practicarea schiului. caile rutiere – drumul national care va asigura o legatura a zoei cu regiunile tarii si cu exteriorul . cuprinzand caldarile glaciare si vaile lor. In aceasi imp. care sa se gaseasca cel mult la o departare de cca 10 – 15. istorice. vor circula printr-o gara apropiata de zona turistica .zona trebuie sa fie accesibila cailor ferate. reprezentand dovez ale dezvoltarii vietii materiale si culturale pe teritoriul patriei noastre. Cu ocazia evaluari potentialului turistic al zonei. cu o bogata traditie culturala. capra neagra. arhitectura populara specifica acestor asezari. 6 .Fauna masivului Fagaras este indeosebi variata in ce priveste mamiferele. isoria sau arheolgica. Pentru amenajarea unei statiuni montane este necesare sa existe urmatoarele posibilitati de acces: a. Din aceasta cauza. care leaga capitala tarii cu tarile situate in partea de vest sau de est a Romaniei. care va avea o pondere principala in statiune. b. Posibilitatile de acces. de cel mult 4 ore de mers cu autocarul. caile aeriene – o statiune trebuie sa se gaseasca la o departare. la cca 650 m. Lungimea si calitatea partiilor de schi. c. sport practicat de majoritatea vizitatorilor din statiunile montane. mistretul. cae mai importanta problema care trebuie examinata o constituie existenta si caracteristicile partiilor de schi. amplasata pe versantii masivului. Conditiile de relif si climatice ale zonei propuse pentru amenajarea statiunii favorizeaza activitatea turistica din sezonul de iarna. bisericile fortificate.km . regiunea in cre urmeaza sa fie amplasata statiunea trebuie sa aiba si esuse spirituale.

deci. alaturi de factorii naturali si culturali. Schiul detine ponderea cea mai mare intre activitatile desfasurate in statiunile montane. In dimensionarea capacitatilor de cazare este deci justificat sa se porneasca de la capacitatea partiilor de schi pe care le ofera domeniul schiabil al zonei. Piscu Negru. dintre care mentionam : asigurarea alimentarii cu apa la punctele care se preteaza pentru constructii la altitudine si care se realizeaza in mod anevoios . pentru a se oferi un climat de liniste turistilor. Promotorii activitatilor turistice trebuie sa manifeste o 7 . in construirea capacitatilor de cazare trebuie sa se evite fenomenul de manifestare. dar si influentele pe care le ar asupra eficientei activitatii de constructii si a activitatii de exploatare a viitoarelor obiective . care constituie un element de atractie dintre cele mai valoroase ale masivului. in special in perioada sezonului de vara. Dealtfel. elementele cadrului natural si de relief care determina anumite restrictii privind amplasamentul pe care se poate construi la altitudine. baza materiala prezinta o insemnatate de prim ordin. care sa poate raspunde cerintelor in continua crestere ale turistilor. cat si cu centrele econimice si administrative ale tarii. Capra ) trebuie sa se ia in considerare o serie de factori. Aceste hoteluri de capacitati reduse sa se creeze o atmosfera de apropiere intre turisti si sa se realizeze conditi de odihna. care nu pot fi realizate fara o echipare corespunzatoare a statiunii. Mijloacele de cazare sunt elementul primordial al bazei materiale si trebuie sa asigure cazarea vizitatorilor in conditii de confort si de igiena. In legatura cu realizarea consructiilor hoteliere trebuie sa se acorde o atentie deosebita rezolvarii urmatoarelor probleme : capacitatea hotelurilor nu trebuie sa fie prea mare. contribuie la crearea conditiilor necesare asigurari unui produs turistic de calitate. Amenajarea unui complex turistic polinuclear presupune. In statiunile de munte este necesar ca baza de cazare sa ofere iarna conditii bune de incalzire si sa fie situata cat mai aproape de locurile unde urmeaza sa se desfasoare sporturile de iarna. Rolul bazei materiale in statiunile de munte este determinat de influentele reliefului si ale factorilor climatici. construirea unei unitati centrale care sa fie situata la poalele masivului si care sa aiba legaturi cu bazele turistice satelit. In acelasi timp. constructiile realizate sa afecteze in cat mai mica masura elementele cadrului natural si ale peisajului. deoarece.In orice statiune turistica. posibilitatile practicarii schiului pe durata unei lungi perioade din decursul unui an au constituit una dintre conditiile de baza care au contribuit la alegerea unei zone pentru amenajarea statiunii. * In situarea capacitatilor de cazare in apropierea partiilor de schi ( ex.

precum si in locuri de mare afluenta a turistilor in anumite perioade. Din practica se stie ca asigurarea unei bucatarii originale si servirea exemplara constituie un factoe de atractie pentru vizitarea unei zone. trebuie avut in vedere ca fluxul turistic din zilele de varf se va conncentra. la un nivel calitativ corespunzator. in general. economisind timpul turistului destinat acestui scop . in mod justificat. Grija aceasta trebuie sa se refere si la sistemul de constructie si in amenajarea interioarelor. In ceea ce priveste amplasarea unitatilor de alimentatie. utilizarea de materiale fonoabsorbante. in care se construiesc. Reteaua de alimentatie publica este necesar sa dispuna de cca 5800 de locuri. servirea mesei intr-un inerval cat mai scurt. rulouri sau obloane pentru a asigura intunericul in camera. unitatile de alimentatie publica sa fie suficient de dezvltate si sa fie amplasate pe langa fiecare hotel. ceea ce. in deplina concordanta cu gusturile fiecarui turist.preocupare deosebita. In ceea ce priveste categoriile de confort pentru unitatile de cazare. statiunea va reusi sa satisfaca cerintele unei clientele externe si inerne foarte largi si sa contribuie la asigurarea unui produs turistic de calitate. Aceste unitati trebie s fie echipate cu grupuri sanitare la fiecare camera. Este total nefiresc ca intr-o statiune montana sa se construiasca hoteluri mari. sa se incadreze in mod fericit in peisajul zonei. Organizarea sectorului de alimentatie publica reprezinta o deosebita importanta in amenajarea unei statiuni. In acest context se inscrie si asigurarea unor meniuri dieteticespecifice recomandarilor facute de specialisti pentru turistii bolnavi . pentru ca hotelurile sa infatiseze o arhitectura specifica tinuturilor montane. la altitudine. dupa sistemul blocurilor de locuinte din marile centre urbane. Dintre cerintele carora trebuie sa le raspunda sectorul de alimentatie publica mentionam : asigurarea unor meniuri cat mai diversificate. accentuand chiar unele elemente de mare atractie. functiile lor caracteristice. stirbind din farmecul si pitorescul ei. Sa se realizeze conditii bune pentru odihna prin dotari cu paturi confortabile. In unitatile de cazare trebuie sa se asigure. saltele si perne moi. inalte. cele mai mari cerinte sunt pentru hotelurile de categoria I si unitatile de tip cabana(care au un prêt accesibil pentru o clientela mai larga). De asemenea. promovarea unor meniuri din bucataria nationala solicitate de catre turisti . Aceasta ar aduce urbanizarea in insasi inima statiunii. care vine in statiune tocmai in ideea de a scapa in mod vremelnic de conditiile citadine apasatoare. chiar 8 . Realzand o baza de cazare conforma exigentelor mentionate mai sus. ar determina indepartarea clientelei. tinand seama de capacitatea statiunii (cca 5000 de locuri de cazare ) si de afluenta turistilor fara cazare in zilele de varf.

De aceea este indicat ca in statiunea principala sa se amplaseze 3400 de locuri de alimentatie publica (fata de 4000 de locuri de cazare) iar la altitudine un numar de 2400 de locuri de alimentatie publica (fata de 1000 de locuri de cazare ). cum sunt : partii de schi si instalatii de urcat mecanice . organizatii de salvamont. Instalatiile mecanice de urcat constituie un complement indispensabil al partiilpor de schi. schi-joering sau motoschi . Statiunile montane de renume pe plan mondial sunt concepute si realizate ca centre complexe de odihna. retele intinse de poteci marcate. sarituri. baruri. ambarcatiuni variate . in special acoperite sau incalzite . de golf. unitati cmerciale si de deservire. unitati de informare a turistilor .si o parte din turistii cazati in statiunea de la poalele masivului prefera sa ramana la pranz in apropierea artiilor de schi sau a itinerarelor pentru turism. miniatur golf . Pentru a realiza in conditii bune functiunile ppentru care sunt create statiunile montane cuprind o multitudine de dotari. In ceea ce privaste schiul. In cazul statiunii de munte se au in vedere doua categorii de mijloaca mecanice de urcat : 9 . schi nautic in statiunile amplasate pe malul unor lacuri cum este cazul localitatii Cumpana ce este amplasata in apropiere de lacul Capra. unitati cu profil sanitar . manejuri pentru calarie . pentru a evita perturbarea linistii in timpul aglomeratiilor de turisti. piste pentru sanii . s-a vazut ca zona Fagarasului permite amenajarea a 30. dupa cum arata experienta statiunilor de renume. terenuri de fotbal . bazaruri. popicarii . ca magazine de amintiri. cazinouri. bine intretinute. Unitatile de alimentatie publica cu circuit deschis trebuie amplasate cat mai departe de hoteluri. cinematografe . magazine pentru articole de sport si turism. terenuri de tenis. piscine. cofetarii. florarii . unitati pentru inchirierea de echipament sportiv. sport si distractie. patinaj de toate genurile. Zona ofera urmatoarele posibilitati de practicare a sporturilor de iarna : schi alpin de toate genurile . care pot conduce alpinistii pe trase de escalade . alpinis . sali de jocuri mecanice dintre cele mai diverse . urmarindu-se ca termenul de asteptare al turistilor sa nu depaseasca 10.15 minute. patinoare naturale si artificiale. schi-bob . pentru plimbari pe jos. cabarete. Capacitatea de transport a instalatiilor. posturi de prim-ajutor. descoperite sau inchise . curling) . servicii medicale . uneori chiar asfaltate .300 metri de partii. bob-saniute . restaurante. snack-baruri. schi nordic si de promenada . jocuri pe gheata (hochei. formatii de ghizi alpini bine instruiti. se stabileste in functie de numarul de vizitatori din zilele de varf la sfarsitul saptamanii.

Pentru ca statiunea sa corespunda cerintelor clientelei externe si interne sunt necesare o serie de dotari. jocuri mecanice). b. pe care se va putea practica patinajul de agrement. discoteca. b. Zona ofera posibilitatea de amenajare de terenuri de patinaj naturale pe gheata lacului Capra. cu cabine mari. handbal . In acest fel se va putea practica hocheiul pe gheata. schiul nautic si canotajul de competitie . sala de jocuri mecanice. patinajul artistic si patinajul de viteza. canotajul de agrement . o sauna. vanatoarea si pescuitul sportiv . care va cuprinde o sala mare cu functiuni diverse (dans. baschet . Constructia complexului va fi amplasata in statiunea principala . o a doua categorie o constituie instalatiile usoare (telescaune. calaria . precum si distribuirea turistilor pe suprafata domeniului schiabil . care au menirea sa asigure transportul turistilor si legatura intre statiunea principala si celelalte unitati. tenis . precum si un bar de noapte . opiscina acoperita. turism sportiv si de promenada . Luand in considerare experienta statiunilor din tara si dotarile existente in statiunile montane de renume din strainatate se va tine seama de urmatoarele dotari de agrement : a. teleschiuri ). minigolful . volei. golful . In consecinta. un complex cu functiuni culturale si cu activitati care sa cuprinda o sala de spectacole. un grup de sali de jocuri ( bowling. care sunt destinate sa deserveasca partiile de schi. banchete. se are in vedere realizarea urmatoarelor dotari : o sala de sport. tirul cu arma calibru redus si cu arcul . spectacole) si deservita de anexele necesare. Masivul Fagarasului poseda suficiente resurse turistice pentru a oferi posibilitati diverse pentru sporturile de vara.a. bobul. natatia . fotbal . c. Zona va oferi urmatoarele posibilitati in domeniul sporturilor de vara : alpinism (trasee de vara ) .bazele turistice de la altitudine vor fi asigurate cu puncte de agrement 10 . partii pentru saniute si trambuline pentru sarituri. sali de bowling. Intr-o statiune de sporturi de iarna in care se practica schiul este necesara si organizarea unei scoli de schi. sariturile si alpinismul pe traseele de iarna. Patinajul ocupa locul doi in ordinea de preferinta a practicarii sporturilor din sezonul de iarna. o biblioteca. o prima categorie o reprezinta instalatiile grele. De asemenea se are in vedere amenajarea unui patinoar artificial in statiune pe care se va putea practica patinajul de agrement si patinajul artistic. care are rolul de a organiza si desfasura o larga activitate sportiva.cazinou cu bar in statiunea principala. In statiune se vor mai amenaja : o partie de bob.

umed sau uscat. Dotarile comerciale si de servire au o mare insemnatate in amenajarea unei zone prin serviciile pe care le asigura turistilor. contribuind la satisfacere cat mai deplina a cerintelor acestora.Desigur ca acest lucru presupune o evaluare a elementului produsului turistic gandita in functie de ofertele turistice semnificative ale altor tari. Pentru a aprecia reusita unei amenajari turistice.Din cele de mai sus rezulta ca elementele cadrului natural ofera conditiile necesare pentru ca in zona sa se poiata asigura o mare diversitate de dotari sportive si agrement. diferite ifrastructuri. Lungimea si calitatea partiilor de schi este variabila marketingului turistic cea mai importanta intr-o statiune montana internationala. urmatoarele : configuratia geografica. patrimoniul cultural si istoric. Factorii de marketing al produsului turistic specifici unei statiuni montane internationale Studiul prezentat ne conduce la concluzia ca invederea amenajarii unei statiuni turistice sa se aiba in vedere anumite elemente ce determina oportunitatea acestora aceste elemente sunt. conditiile politice( stabilitatea politica ca preludiu al dezvoltarii turistice). cat si pe plan intern. competitiva atat pe piata internationala. In concluzie. Pot fi luati in considerare urmatorii factori de marketing : 1. ele aduc un aport substantial la cresterea incasarilor valutare si in lei. trebuie conceputi o serie de factori de marketing pecifici unei statiuni montane internationale. care sa determine o calitate superioara a ofertei statiunii. luminozitatea soarelui. Totodata. in genere. luand in consideratie tendintele si caracteristicile cererii turistice internationale. b. nivelul si frecventa ploilor. deoarece majoritatea turistilor care 11 . accesibilitatea(asezare geografica ). care contribuie in mod hotarator la marirea fortei de atractie a unei zone turistice. oferta turistica " derivata" intr-o statiune montana internationala are un rol deosebit de important in asigurarea unui evantai larg de servicii turistice. conditiile meteorologice( climat cald sau rece. etc).

Lungimea instalatiilor mecanice de transport prezinta un deosebit interes. golf. tir cu arma si cu arcul. Volumul capacitatii de cazare ne indica imporatanta statiunii.o viziteaza (80%) practica schiul. De asemenea determina profilul zonei. Indicatorul metri partie pe loc de cazare reprezinta factoul care determina conditiile de facilitate ale accesului schiorilor pe partia de schi. practica schiul. Prima problema importanta va fi aceea a selectarii factorilor care detemina atractia turistica intr-o zona montana. cat si a partiilor de schi. originalitatea ofertei turistice si calitaea serviciilor oferite care se pot concretiza in frumusetea cadrului naural. nivelul serviciilor oferite. deoarece creeaza posibilitati comode si rapide de deplasare a schiorilor si turistilor pe inaltimi si la diferite unitati turistice. 12 . iar gradul de confort. Structura si diversitatea amenajarilor pentru practicarea sporturilor de vara trebuie sa ofere turistilor posibilitatea de a face turism de creasta si alpinism. potrivit rezultatelor anchetelor intreprinse. natatie. Indicatorul privind raportul intre metri-instalatii de transport si numarul locurilor de cazare reprezinta usurinta de utilizare a telefericelor de catre turisti. Ea determina profilul acesteia de statiune pentru sporturile de iarna. 3. pentru ca permite atat servirea marilor artere de circulatie din cadrul complexului. bowling. 2. minigolf. volumul si gradul de confort al capacitatii de cazare. handbal. Asigura afluenta turistilor. In modelul propus am selectat – tinand seama de experienta unor statiuni montane de renume mondial si de studiile facute in acest domeniu-urmatorii factori de marketing: a. O aglomerare excesiva de schiori pe partie va ingreuna posibilitatea de practicarea schiului. precum si alte discipline sportive ca : tenis. calarie. Numarul si calitatea tehnica a mijloacelor mecanice de transport au un rol important in asigurarea serviciilor turistice intr-o statiune de munte. care se realizeaza prin imbinarea fericita a elementelor naturale cu amenajarile aratate. Structura si diversitatea amenajarilor pentru practcarea sporturilor de iarna reprezinta un element important al ofertei turistice. Lungimea partiilor de schi este cea mai importanta variabila de marketing turistic intr-o statiune montana internationala. deoarece majoritatea oamenilor care o viziteaza. gradul de atractie al statiunii creste daca turistilor le sunt oferite servicii corespunzatoare cu un evantai larg de surprize. De asemenea. in nivelul si callitatea amenajarilor si dotarilor realizate intr-o statiune.

concretizat in numarul camerelor si apartamentelor cu confort ridicat. primul factor va fi relativ mai important decat al doilea in ceea ce priveste atractia turistica. PIATA Segmentele de piata carora li se adreseaza aceste servicii ale statiunii montane vizeaza in principal tinerii dar si grupele de varsta intre 40-60 ani. asigura conditii de sejur corespunzatoare turistilor cu venituri mai ridicate. Diversitatea amenajarilor pentru sporturile de vara este o variabila de marketing care influenteaza circulatia turistica si mareste in mod considerabil volumul incasarilor valutare. Numarul mijloacelor mecanice de transport creeaza conditii comode si rapide de deplasare a schiorilor si turistilor spre inaltimi si la diferite unitati turistice. Gradul de confort al cazarii. Capacitatea de cazare reprezinta numarul locurilor de cazare in functie de care se poate aprecia importanta unei statiuni. Posibilitatea de practicare a schiului va fi mult ingreunata de o aglomerare excesiva a schiorilor pe partii. f. e. 3. h. decat de conditiile de confort ale capacitatii de cazare. g. cu claritate ca unii dintre ei sunt mai iportanti decat altii.de statiune pentru sporturile de iarna. O alta problema esentiala va fi aceea a stabilirii importantei lor relative. c. Tinerii reprezinta principalii consumatori ai produsului turistic deoarece ei sunt principalii beneficiari ai 13 . care contribuie la valorificarea potentialului turistic al zonei si la atragera unui numar mai mare de turisti. Metri partie pe loc de cazare reprezinta factorul care determina conditiile de facilitate ale accesului schiorilor pe partia de schi. Cu cat mai multe genuri de sporturi de iarna se vor practica intr-o statiune. Originalitatea ofertei reprezinta de asemenea un factor de importanta decisiva. cu atat mai mult aceasta isi a spori forta de atractie asupra turistilor potentiali. b. daca turistii sunt atrasi mai mult de originalitatea ofertei unei statiuni. atractia principala a turistilor fiind practicarea acestora. d. Daca facem o analiza sumara a acestor factori rezult. posibilitatea de a fi vizitata de un numar mai important de turisti si de a desfasura o activitate rentabila. Diversitatea amenajarilor pentru sporturile de iarna reprezinta un element imporant al ofertei turistice. care mareste atractia turistica a unei statiuni. Astfel.

el fiind un sport practicat in marea majoritate de catre grupa de varsta tanara. la o ancheta efectuata de Institutul Proiect Brasov. o priveliste pitoreasca. distractie. 60% au evidentiat lipsa unei piscine cu apa incalzita.Exista de asemenea cateva scoli de schi. Susai. Schiul detine ponderea cea mai mare intre activitatile desfasurate in statiunile montane. cu nivelul de dotari cel mai ridicat. In Predeal exista 8 partii de schi iar transportul pe cablu este bine dezvoltat. trambulina de la Cioplea. Marele sau avantaj ramane existenta multiplelor posibilitati de practicare a schiului in localitate: partiile din Clabucet. cum sunt cazinourile. In legatura cu dotarile privind mijloacele sportive si de agrement. 68% au cerut terenuri de sport pentru vara (tenis. Azadar. patinajul. cinematograful. . Garbova. 73% au solicitat amenajarea si marcarea traseelor turistice. Trei Brazi. un loc unde poti petrece o vacanta de neuitat. alpinismul.47% au solicitat imbunatatirea activitatii comerciale. Prahova) intre statiunea 14 . 65% au mentionat lipsa unitatilor de divertisment. Poiana Secuilor. Astfel. 49% au cerutamenajari si pentru alte sporturi de iarna ca bob. Statiunea montana este conceputa si realizata ca un centru complex de sport. Zona unde urmeaza sa fie amplasata statiunea este un loc fascinant. etc. situatia existenta in zonele noastre montane. serviciile acestei statiuni nu se adreseaza numai unei anumite grupe de varsta ci tuturor celor care vor sa evadeze in natura. Orasul-statiune Azuga este situat pe Valea Prahovei (jud. Paraul Rece in jurul carora s-au creat nenumarate terenuri pentru schi. este de asemenea modesta. jocurile pe gheata. foarte aproape de oras se afla cabanele Trei Brazi. de aceea pentru a prelungi sezonul de schi cu pana la 50 de zile (in conditiile unei temperaturi si umiditate scazute) din Decembrie 2002 partiile din Predeal au fost dotate cu tunuri de zapada. sarituri. Schiul. trambulina etc. golf etc. In ceea ce priveste dotarea cu mijloace mecanice. Tunurile de zapada artificiala functioneaza pe partia Clabucet Sosire si Clabucet Varianta. Predealul s-a dovedit foarte potrivit pentru practicarea acestui sport. ca si in cazul capacitatilor de cazare. reprezinta activitatile ce ii atrag dar totodata si motivul principal pentru care au optat sa aleaga aceasta statiune. in acesta statiune 81% din cei anchetati au propus extinderea si amenajarea partiilor.mijloacelor de agrement. partiile de fond si biatlon din Polistoaca. Rasnoava. Chiar si Poiana Brasov. situatia in statiunile montane din tara noastra este susceptibila de dezvoltari continue. dar si odihna. minigolf. are din acest punct de vedere anumite neajunsuri. dotarea acestora cu locuri de popas. terenurile si partia de schi de pe Cioplea. de transport. Pentru sezonul de iarna un loc distinct in oferta de agrement a statiunii revine domeniului schiabil.).

situand-o alaturi de statiuni ca: Le Corbier (Franta) cu 26.10 m/ loc.Exemple in acest sens pot fi date statiunile: Kitzbuhel (Austria).Transylavanian Alps). indicatorul ar putea atinge 6.05 m/loc. localitatea fiind situata pe cea mai circulata vale transcarpatica a Romaniei.max. altitudinea 1. teritoriul sau grefandu-se in nord si vest pe muntii scunzi ai Clabucetului Predealului (alt. Este o asezare tipic de munte.si partia de schi-fond) dotate cu telescaun.06 m/loc. Clabucetul Azugii 1586 m ) iar in sud si est pe muntii Baiului sau Gabrovei care in Azuga ating altitudini de peste 1700 m ( Vf. sau Le Corbier (Franta) cu 6. Indicatorul metri-partie pe loc de cazare se prezint in statiunea Davos (Elvetia) cu 6. 15 . Amenajarea statiuni pe o suprafata mai mare. Badgastein (Austria) cu 30. Sinaia 12 km. depasind statiuni ca Zakopane din Polonia sau alte statiuni din tarile Europene. Stevia 1901m). Busteni 4 km. In partea de sud-est a orasului Azuga pe pantele nordice ale plaiului Sorica. In cazul statiunii propuse in Muntii Fagarasului. Noua partie se numeste Cazacu si are instalatie pe cablu si masini de intretinere a zapezii. Se gaseste situata la un nivel superior fata de multe statiuni din Europa Centrala si de Est dar si din Europa de Vest cum ar fi statiunea Zell am See din Austria unde partia masoara 19800 de metri. Cazacu 1753 m. teleschi si masini pentru amenajarea partiilor de schi.4 locuri cu cabina inchisa si cu scaune incalzite.110 m. sub aspectul altitudinii. Azuga este la piciorul muntilor Bucegi (Carpati .800 de metri. a fost amenajat si dat in exploatare un perimetru schiabil. De asemenea asigura o exploatare pe o perioada mai indelungata si o sporita eficienta economica. Va exista o instalatie pe cablu ”TELE-GONDOLE” . Vf. respectiv pe DN1/E60 si magistrala feroviara dubla electrificata Bucuresti Brasov la circa 135 km de aeroportul Otopeni si 36 km de Brasov. Valea Prahovei.00 m/loc. partia de schi insumeaza 30.internationalã Sinaia (la 12 km) si statiunea de ski Predeal (aflatã la 6km).Sunt 38 km pana la Poiana-Brasov si 147 km pana la Bucuresti.000 metri.coborare. In statiunea propusa.200 de metri. in Badgastein (Austria) cu 6. Aici va puteti bucura de cele doua partii de schi (partia de schi alpin . Fata de localitatile invecinate distantele sunt reduse : Predeal 6 km.Poiana Calinderului in ianuarie 2004. ofera garantii in ceea ce priveste posibilitatea de a schia in anii cu mai putina zapada. La Busteni se va da in folosinta partia Boncu . Azuga se poate mandri cu alta partie cu teleferic pe langa partia olimpica de la Sorica. Saint-Gervais (Franta) sau Brunica (Italia). Pozitia si accesibilitatea sunt avantaje pentru Azuga.

2 km. Spre exemplu. Roua Vila **** . Davos (Elvetia) cu 24. Este asigurat transfer cu microbuzul hotelului de / pana la gara( cu rezervare). aici predomina in special hotelurile si vilele de doua sau trei stele la acestea adaugandu-se numeroase pensiuni.300 m. In ceea ce priveste structura si diversitatea amenajarilor pentru practicarea sporturilor de iarna.Corbu Vila ** . parcare.Lungimea instalatiilor mecanice de transport prezinta un deosebit interes. radio. lift. PREDEAL Hotel ** . SELECT Vila *** . tennis de masa. trambulina. sauna. Zell am See) amenajarile permit practicarea a cel putin opt genuri de sporturi de iarna (partii. telefon. aici predominand in 16 . Toate camerele sunt dotate cu baie. FULG DE NEA Cabana ***. Unele camere au balcon. statia de skibus se afla la cca.850m. schi nordic. Spre exemplu. cu instalatii in lungime de 19. 50 m. trei si patru stele. solariu. EDEN Hotel ***. TV sat. SPERANTA Vila *** . In statiunile europene capacitatea insumeaza un numar ridicat de locuri de cazare. uscator de par. bar. hotelurile de renume din Europa dispun de restaurant. mentionam doar ca in statiunile de renume (Davos. EDEN Hotel ***. in statiunea Sautens. piscina acoperita. TREI BRAZI Cabana ***. Dispun de restaurant .) Trebuie de asemenea luat in considerare volumul si gradul de confort al capacitatii de cazare. masaj. schi-bob. Toate camerele sunt dotate cu dus / WC. Predeal Holidays Vila ***. ELISA Pensiune ** .peste 16 ani In general. iar camerele au un grad ridicat de confort. In Austria au aparut foare milte spatii de cazare sub forma pensiunilor dar avand un grad ridicat de confort. statiunea propusa are 22. bowling. Fata de statiuni de renume ca Chamrousse (Franta). Pista de ski se afla cca. cafenea. Instalatiile pe cablu se afla cca. majoritatea spatiilor de cazare sunt reprezentate de vile si pensiuni de doua. salon TV. rustice situate in centrul statiunii Sautens. in statiunea Predeal. TV sat. MILENIUM Motel *** . pensiunile sun linistite.In aceasta statiune exista peste 70 de spatii de cazare. Le Corbier (Franta) cu 9500 m sau Zell am See (Austria) cu 9200 m. patinaj etc. CLABUCET SOSIRE Cabana ***.intre 13 si 15 ani • 15% . In ceea ce priveste spatiile de cazare din Romania. PARAUL URSULUI Pensiune ** .sub 12 ani • 30% . CAPRIOARA . Reduceri copii: • 100% . etc. internet. statia de skibus este in fata hotelului.000m. dintre care enumeram cateva cum ar fi :PENSIUNEA DRAGULUI Pensiune ***. Oana Vila ** . parcare. 600 m. saniute. Este asigurat transfer de/ pana la gara ( cu rezervare). Si Azuga se poate mandri cu o diversitate de spatii de cazare.

bucatarie. HOTEL BRADUL***. VILA CLARIS*** . grup sanitar propriu 900 000lei/cam/zi VILA SERANA** 22-24 loc/ 11 cam camere duble. HOTEL MIRUNA ****. Acestea pot fi definite plecand de la elementele de baza ale vectorului de crestere. Pretul fiind variabila comerciala principala a mixului de marketing care serveste rentabilizarii intregii activitati. grup sanitar propriu si TV. STRATEGIA DE MARKETING In adoptarea strategiei de piata. in primul rand. HOTEL SPORT **** . a. living. Obiectivul fundamental al strategiei de pret a interprinderii este obtinerea rentabilitatii. PENSIUNEA VICTORY***. 900 000lei/cam/zi In ceea ce priveste Poiana Brasov. VILA PAJURA**** . 4. CASA VINGA***. VILA PETUNIA***.salon mare (peste 10 persoane) 700 000lei/cam/zi PENSIUNEA CASABIANCA *** 14-17 loc/ 7 cam camere duble. de 4 locuri. modalitatile de atingere a acestui obiectiv se concretizeaza. posibilitati inchiriere la cheie modular. VILA ZORILE **. PENSIUNEA ANDREI***. negociabil VILA ANDREI ** 8-12 loc/ 4 cam camere duble. triple. 3 500 000lei/vila/zi PENSIUNEA BRAD ** 14-16 loc/ 7 cam camere duble. living. VILA MOLIDUL *** . terasa. VILA PADINA *** . Strategia de pret este modalitatea in care acest obiectiv poate fi atins. 1 camera de 4 locuri. asigurarea recuperarii costurilor si realizarea de profit. CENTRUL DE CALARIE HOTEL TIROL*** .curte.CONACUL" 8-12 loc/ 4 cam camere duble.strategia de pret Pentru a fundamenta politica preturilor este necesara. bar.. restaurant la parter. mai intai. PENSIUNEA . sauna. VILA . doua living-uri.echipament de schi. intrepriderea are de ales intre diferite alternative de dezvoltare..special vilele si pensiunile. stabilirea cu exactitate a strategiei de pret a intrprinderii. spatiile de cazare sunt reprezentate in special de vile si hoteluri de trei sau patru stele. 17 .VIO" HOTEL EUROHOTEL****. in fixarea strategiei de pret si apoi in determinarea politicilor si tacticilor de pret.curte. VILA MESTEACANUL*** . 2 bucatarii. cu grup sanitar propriu si TV color.

Producatorii in astfel de situatie. Alte tipuri de rabaturi ce pot fi utilizate in industria turismului sunt rabaturile oferite pentru acivitatile promotinale. deoarece nu numai ca acestea nu pot furniza avantaje. eventual. nu este recomandata sub nici o forma. mai exact. devine posibila si atragerea segmentelor de piata care sunt sensibile la pret. Practicarea unor strategii de pret intermediare. Firma poate sa reduca pretul initial cu mai multa usurinta. intrucat s-a dovedit ca este mult mai dificil de marit un pret initial. comparativ cu practicarea unor preturi mai scazute. agentiilor de turism care se acorda acestorapentru distributie si vanzare. respectiv veniturile consumatorilor si puterea lor de cumparare. Strategia pretului inalt prezinta avantage certe deoarece valorifica unicitatea unor servicii a caror atractivitate pentru consumatori face ca cererea sa fie putin elastica iar pretul perceput ca avand o mica insemnatate. Aceasta strategie este menita sa valorifice existenta unor categorii de consumatori care sunt dispusi sa plateasca preturi mai ridicate decat alti cumparatori pt servicii de calitate si care ii intereseaza in mod deosebit. care se concretizeaza in reduceri calculatela preturile de baza. obtinerea de profit. respectivpentru realizarea serviciilor in procesulu schimbului. O componenta practica importanta a politicii preturilor oreprezinta rabaturile. adica serviciile firmei le sunt adresate tuturor cumparatorilor. In cazul investitiei luate in calculse pot aplica rabaturi oferite intermediarilor. Aceasta strategie poate conduce la segmentarea pietei in functie de criterii strict economice si controlabile. Preturile initiale ridicate pot fi folosite pentru echilibrarea cu eforturile de investitii ale intreprinderii in capacitati de productie. Acest avantaj este notoriu.In cazul nostru consider ca analiza strategiilor de preturi este bine pusa in evidenta de strategia pretului inalt. Segmentul cel mai important este cel al consumatorilor care sunt insensibili la pret si cu reactie pozitiva fata de caracterul distinctiv al serviciilor. care s-a dovedit prea mic pentru acoperirea costurilor si. profit. recurgand la scaderea pretului initial. Preturile mai ridicate inca de la inceputul prezentei pe piata a unui serviciu genereaza. dar ar induce toate dezavantajele ambelor strategii fundamentale de pret. daca reactia pietei este favorabila. acorda reduceri sub forma procentuala calculata la pretul de baza. Politica preturilor include si practicarea unor preturiin functie de gama de servicii 18 . cu conditia ca acestia sa suporte o parte din cheltuielile de promovare a serviciilor. indiferent de pozitia lor geografica fata de producator. si implicit. deoarece a pornit de la un pret ridicat. in faza introducerii pe piata a serviciului. care suntreducerile practicate de producatori in favoarea distribuitorilor. mai multe venituri. O alta componenta a acestei arii problematice o constituie aspectele concrete ale politicii preturilor in functie de pozitia geografica a clientilor. Ulterior.

alcatuiesc ceea ce in terminologia marketingului se numeste "canal de distributie". In cazul statiunii propuse. Intrepriderea producatoare redobandeste in forma baneasca resursele investite in producera serviciilor. Politica preturilor pune uneori un accent deosebit pe reducera temporara a preturilor unor servicii. vanzarile fizice vor spori. Exista si canale fara intermediari. pentru servicii asemanatoare. Cei doi formeaza punctele extreme – de intrare si de iesire. strategia de distributie Conceptul de distributie se refera. care sa fie percepute ca atare de consumatori. producatorul. Prin pozitia pe care o ocupa in ansamblul preoceselor economice. la "traseul" pe care il parcurg marfurile pe piata. are loc schimbarea proprietatii asupra lor. se finalizeaza activitatea economica a intreprinderilor si se incheie ciclul economic al produselor. conceptie. iar consumatorul intra in posesia bunurilor necesare. Este vorba de un itinerar in circuitul economic al marfurilor. iar masa profitului va fi mai mare. Pe ansamblu. Exista diferente evidente de stil. Preturile orientate dupa competitie reprezinta o alta componenta a politicii preturilor. In toate cazurile. si proprietati ale produselor. producatorii ofera o gama sortimentala diversificata. In cazul nostru se poate aplica alinierea la preturile firmelor concurenteceea ce presupune practicarea nor niveluri de pret aproape identice. denumit canal de distributie. Una dintre functiile esntiale ale distributiei o constituie realizarea actelor de vanzarecumparare. si consumatorul. un canal de marketing cuprinde producatorul sau consumatorul. cu scopul de a atrage mai multi consumatoricare sa cumpere incusiv servicii cu preturi care nu au fost reduse. iar preturile diferentiate urmaresc sublinierea acestei complementaritati. mai inai. respectivtransferarea succesiva a dreptului de proprietate de la producator la consumator. Prin intermediul distributiei.ca activitate de intermediere intre producator si consumator. b. pana ajung la consumatori. In pozitia 19 . ei fiind interesati sa fie stimulata vanzarea tuturor componantelor gamei. care are menirea de a alinia strategia de pret a firmei la realitatea concurentiala existenta pe piata.ale unui canal de distributie. intermediarii (agentiile distribuitoare de servicii turistice). Se recurge la o astfel de politica de pret deoarece serviciile oferite sunt bine diferentiate fata de servicii similare aleconcurentei.oferite. prin intermediul carora. precum si un procent ridicat de fidelitate a acestora.distributia indeplineste un rol economic important. impreuna cu un profit pentru activitatea desfasurata. Productia si consumul nu mai sunt practic posibile fara prezenta distributiei.

acestor verigi intermediare se afla firme. Dstributia pe piata interna. acesta fiind reprezentat in cazul nostru. adica de la producator. in primul rand. ci si de piata. In mod firesc. Distributia internationala. ei isi vor putea planifica vacantele mult visate fara prea mult efort. putine sunt cazurile in care se vor distribui servici turistice pe piata internationala fara intermediari. Acest tip de canal este specific. Distributia pe Internet. acestia nefiind nevoiti sa apeleze la distrbuitor pentru cumpararea anumitor servicii. distributiei serviciilor. specializate in activitati de distribuire a srviciilor turistice. in cazul nostru agentii de turism. Este adresat in special turistilor care vin sa viziteze statiunea pentru o perioada scurta de timp. Se considera ca in primul deceniu al secolului XXI.acesta din urma nefiind nevoit sa se prezinte la producator pentru a cumpara anumite servicii. tipurile de canale vor fi in buna masura diferite in functie nu numai de categoriile de servicii existente. adica cu un singur intermediar. de regula. numarul celor care vor utiliza Internetul pentru distributia de bunuri si servicii va cunoaste o crestere 20 . un turist strain nu va veni sa viziteze statiunea doar pentru o singura zi. de regula. ca de exemplu vizitarea unor muzee sau a unui parc de distractii din statiunea respectiva sau utilizarea partiei de schi pentru o perioada limitata de timp. respectiv al World Wide Web.interne sau externa. Canalele fara intermediari sunt mai putin utilizate deoarece. Serviciile turistice se pot distribui pe piata interna prin doua tipuri de canale de distributie : producator-consumator si producatorintermediar. ci va putea face acest lucru direct de la agentia intermediara situata chiar in localitatea sa. consumatorul poate cumpara servicii direct de la sursa.unde se realizeaza distributia acestora. Si pe piata externa se pot distribui servicii turistice prin cele doua canale de distributie. Rolul intermediarului este de a facilita munca clientului. Este adresat inspecial turistilor care doresc sa petreaca o vacanta de cateva zile in statiunea respectiva. Deci. In primul caz. A. Prin intermediul acestora.consumator. Cea mai recenta formula de distributie utilizata astazi pe plan mondial este distributia realizata prin intermediul Intenetului (Inernational Network). sunt cele mai utilizatepe piata externa. Agentiile de turism sunt principalii intermediari intre turistii straini si producatorul serviciilor turistice. Cel de-al doilea tip de canal de distributie este denumit si canal scurt deoarece are un singur intermediar. B. actul de vanzare cumparare realizandu-se adesea concomitent cu producerea si consumarea lor. cel mult o zi. de o agentie de turism. Canalele scurte.

de catre orice sustinator. De asemenea. respectiv 19%. care urmareste stimularea cererii potentiale prin informarea publicului in legatura cu aparitia si prezenta pe piata a serviciilor turistice ale statiunii ce urmeaza a fi amenajata. drept criterii esentiale de delimitare. exista deosebiri in privinta cumpararii online.). radio. c . raporturile intre emitatorul mesajului si destinatarii acestui mesaj nu sunt directe. c) relatiile publice. publicitatea poate contribui efectiv la stimularea cererii de marfuri si de servicii. In cazul de fata se va folosi publicitatea serviciilor. ci se stabilesc prin intermediulunui canal de comunicatie de masa (presa. ci unui intreg grup. Publicitatea. Aceasta reprezinta forma cea mai familiara si cea mai frecvent utilizata in practica publicitara. o mare varietate sub raportul continutului. Cu o frecventa mai mare sunt retinute. in esenta. variabila importanta a politicii promotionale a intreprinderii moderne. formei de realizare etc. b)promovarea vanzarilor. ea urmareste stimularea cererii de consum pentru srviciile turistice. Romania se afla printre tarile cu cele mai mici ponderi in cumparaturile online. Factorii principali care determina aceasta tendinta sunt avantajele pe care la ofera clientilor potentiali : comoditatea efectuarii actelor de cumparare a servicilor . Pentru promovarea serviciilor turistice. in functie de aceste criterii. posibilitatea obtinerii intr-un timp real a unui volum important de informatii despre serviciile dorite a fi cumparate. sa-l convinga si sa-l determine in efectuarea actului de cumparare. in perioada actuala. Cu alte cuvinte. Publicitatea cuprindetoate actiunile care au drept scop prezentarea indirecta –orala sau vizuala-a unui mesaj in legatura cu un produs sau serviciu. se pot folosi doua forme particulare ale publicitatii de serviciu si anume: publicitatea de informare. Pe segmente de varsta. si uneori cu un pret mai accesibil etc. prin actiunile publicitare intreprindera urmareste sa asigure o cuprinzatoare informare a publicului in legatura cu activitatea desfasurata. televiziune etc. strategia de promovare Activitatea promotionala cunoaste. reprezinta unul dintre mijloacele cele mai utilizate in activitatile de piata. activitatile promotionale se pot structura astfel: a) publicitatea. d) manifestarile promotionale. O 21 . Mesajele publicitatii nu sunt transmise unui singur individ.notabila. mai mult sau mai putin numeros. de persoane. cu produsele si serviciile sale. Segmentul de utilizatori de Internet in varsta de 30-39 de ani se caracterizeaza prin cea mai mare pondere a cumparaturilor online. rolului. natura si rolul lor in sistemul comunicational al intreprinderii.

cinematograful. Publicitatea internationala va fi folosita pentru promovarea serviciilor turistice si in afara granitelor. la care se adauga cea efectuata prin tiparituri (cataloage. Publicitatea nationala urmareste sa creeze o cerere pentru serviciile proprii fara a da importanta locului de unde sunt ele achizitionate. in unele tari. ea asigura selectivitatea socio-profesionala a mesajului transmis si o receptivitate in general sporita a destinatarului vizat. brosuri. pliante. publicitatea va fi una de natura factuala. in functie de ora transmiterii si de programul difuzat). punandu-se accentul pe reliefarea caracteristicilor clare ale servicilor.*** Radioul. 22 . publicitatea exterioara si cea directa. presa.a doua forma particulara ce se poate folosi pentru promovare estepublicitatea comparativa. aria vasta de difuzare. utilizarea radioului ca ″ media″ de publicitateprezinta insa dezavantajul ca mesajul nu poate fi prezentat decat sonor. de psihologia celor carora se adreseaza etc.la ea se recurge. Presa cotidiana ramane cel mai folosit ″ media″ de publicitate in majoritatea tarilor lumii. agende si calendare). la randul ei. prestigiul de care se bucura un anumit cotidian. posibilitatea de a stapani si dirija expunerea anunturilor. Presa periodica ofera. Mesajul publicitar care urmeaza a fi difuzat se exprima in forme extrem de variate. De asemenea. in ordine. Intre avantajele oferite. costurile moderate.reprezinta in prezent ″ media″ principal de transmitere a mesajelor publicitare. televiziunea. in mod subtil. numeroase si variate posibilitati de vehiculare a mesajelor publicitare datorita diversitatii sale. Aceasta forma este relativ recenta si se poate utiliza pentru compararea directa cu celelalte servcii oferite de statiunile concurente. aceasta forma de publicitate este interzisa prin lege. Intrucat se adreseaza unor segmente bine determinate de cititori. Mesajul publicitar va fi transmis la nivel national si chiar international. prospecte. Mediile majore de transmitere a mesajelor publicitare includ. Presa –atat cea cotidiana cat si cea periodica. infunctie de tipul serviciului. ascultatorii facandu-si doar o imagine partiala si numai de moment asupra obiectului mesajului. ca urmare a utilizarii lui in masa. radioul. iar atunci cand este corect folosita are un randament excelent. flexibilitate si mobilitate. se pot mentiona: selectivitatea (diferentiera pe categorii de ascultatori. constituie un alt ″ media″ de publicitate care acopera in mod rapid si cu regularitate cea mai mare parte a publicului. datorita avantajelor pe care le ofera si anume : flexibilitatea. care permit o mai buna scoatere in relief a mesajelor. La acestea se adauga o calitate de regula superioara a reproducerilor si utilizarea culorilor.

sa mentina interesul publicului si sunt considerate eficiente in aglomerarile urbane cu intensa circulatie pietonala sau auto. Publicitatea directa implica actiunea de comunicatie avand ca obiectiv informarea si atragerea clientului potential spre un loc de vanzare.urmaresc sa stimuleze interesul cititorului la o parcurgere integrala. Ea asigura o combinatie unica a sunetului. sa-l incite in efectuarea actului de cumparare. prospectul si brosura reprezinta alte suporturi publicitare incluse in sfera publicitatii realizate prin tiparituri si utilizate pe o scara larga in activitatile promotionale ale intreprinderii moderne. ca mijloace publicitare. Agendele si calendarele. Catalogul constituie un suport publicitar. Aceste suporturi au avantajul de a comunica idei simple si concise menite sa stimuleze vanzarea de servicii. fiind si unul dintre cele mai recente ″ media″ de publicitate. modalitatile de executie ale acestor suporturi sunt extrem de variate iar oferirea lor este legata de anumite evenimente. nu numai ca largesc continutul informationalpromotional al mesajului publicitar transmis. in cazul de fata. folosit ca instrument de prezentare a activitatii statiuni turisice. a carui durata este pana la 30 de minute.Televiziunea reprezinta suport publicitar care a cunoscut expansinea cea mairapida in zilele noastre. se numara printre avantajele efectuate prin televiziune. 23 . si filmul publicitar propriu-zis. in majoritatea cazurilor. posibilitatea unei difuzari repetate la ore de maxima audienta. flexibilitatea satisfacatoare. Costurile de realizare sunt relativ ridicate. utilizand ca suport de comunicare expedierea unei scrisori personale. de dimensiuni variabile. dar prin elemente specifice anuntului publicitarilustratie. dar modest. transmitera la sediul ori la domiciliul clientului potential a unor brosuri sau prospecte. cu un continut special sau general. imaginii si miscarii-combinatie ce nu poate fi realizata de alta suporturi. prin distribuirea de pliante in locurile de vanzare etc. text si slogan. Publicitatea exterioara include utilizarea in scopuri publicitare a afiselor. semnificatia de cadou publicitar. Cinematograful ocupa un loc aparte. in ansamblul mijloacelor publicitare. au. Aceste suporturi. cu o durata de pana la 5 minute. prin stabilirea unui contact telefonic. panourilor publicitare si insemnelor luminoase. Publicitatea gratuita se concretizeaza in orice forma de noutate cu semnificatie comerciala in legatura cu un produs sau serviciu dar neplatita de agentul respectiv. Mesajele publicitare sunt transmise prin intermediul a doua categorii de filme: filmul de documentare comerciala. Pliantul. la care se adauga spoturile publicitare cu o durata de cateva secunde. Impresia de contact cu destinatarul mesajului.

In multe cazuri. concursurile promotionale vizeaza participarea unor specialisti. Concursurile promotionale constituie o modalitate ofensiva de popularizare a ofertei unor firme comerciale. pe o perioada limitata de rimp. reducerea tarifelor pentru serviciile turistice in extrasezon). prin crearea in jurul lor a unor atmosfere de interes in randul publicului. in cadrul unei game de servicii. Ea poate fi avuta in vedere in situatii diferite : ca mijloc e eliminare a retinerilor de la cumpararea anumitor categorii de consumatori. in cele mai multe cazuri. In unele cazuri. 24 . Aceasta posibilitate de manevra trebuie insa folosita cu iscusinta pentru a nu afecta sau chiar compromite imagine si prestigiul intreprinderii in randul clientelei prin posibile asocieri cu situatii de faliment. fiind considerata ca un act de bunavointa din partea ofertantului si ca o dovada ca detine o pozitie solida in cadrul pietei. Dupa continutul si modul de organizare a lor. Vanzarile grupate reprezinta ansamblul de tehnici promotionale ce vizeaza vanzarea simultana sau succesiva a doua sau mai multe produse la un pret global inferior celui rezultatprin insumarea preturilor individuale. Aceasta modalitate ofera o serie de avantaje atat producatorului. ia forma unor pachete complete de servicii. primul isi vinde. care ii ofera posibilitatea sa manevreze cu suplete politica sa in domeniul preturilor. tinand seama de obiectivele comerciale ale intreprinderii si cu scopul de a castiga un avantaj temporar fata de concurenta. mentinera vanzarilor la un nivel normal de eficienta in perioadele cand se constata un reflux al cererii (de pilda. cat si consumatorului. in cazul turismului. oferite la un pret inferior celui la care acestea pot fi obtinute apelandu-se la fiecare serviciu in parte. folosirea oportunitatilor oferite de anumite conjuncturi ale pietei. contribuind astfel la la intregirea si intarirea imaginii si prestigiului in cadrul pietei. Reducerea preturilor (tarifelor) are un efect promotional incontestabil. pentru care pretul este considerat prea ridicat.PROMOVAREA VANZARILOR Promovarea vanzarilor corespunde unui ansamblu de tehnici prin care se urmareste ″ imbogatirea″ ofertei prin adaugarea unei valori suplimentare la nivelul serviciului. in timp ce consumatorului. contraatacarea actiunilor concurentei. si pe acelea care sunt mai putin solicitate. tehnica ofertarii unor pachete de servicii se poate corela cu actunile de reduceri de preturi si tarife. care sa favorizeze procesul de vanzare. Tehnicile de promovare pot servi si scopului de a completa si actiunile publicitare. Decizia de reducere a preturilor si trifelor are. Exista o gama larga a tehnicilor de promovare utilizate in practica. Dintre acestea se detaseaza numai cateva in cazu promovarii serviciilor turistice. o asemenea oferta ii permite realizarea unor economii banesti. al pretului si al distributiei. un efect psihologic cert.

O alta modalitate de a realiza acest tip de publicitate.In cazul nostru. privelisti pitoresti cu statiunea respectiva cu motivatia de a atrage cat mai mult ochiul potentialilor clienti.De notat ca aparitia si extinderea merchandisignului se explica prin intervenite in metodele de vanzare si in structura aparatului de distributie. se pot organiza concursuri promotionale la care vor participa clientii care cumpara un anumit tip de pachet turistic. prin intermediul presei etc. oferind srviciicuprinse in pretul de vanzare al unui produs sub forma unei sume modice. De exemplu. sa pastreze fidelitatea consumatorilor. pentru a atrage. ca de exemplu la radio. este impartirea de fluturasi. Publicitatea la locul vanzarii (PLV) cuprinde ansamblul de tehnici de semnalare. continand ofertele promotinale. acestea avand datoria de a informa populatia despre anumite oferte turistice chiar la locul vanzarii. de asemenea. atenuarea sezonalitatii vanzarilor. actiunile de publicitate la locul vanzarii urmaresc sa transforme motivatia de cumparare in act de cumparare efectiv. care se refera la prezentarea in cele mai bune conditii (materiale si psihologice) a serviciilor oferite pietei. depistarea de noi adrese pentru publicitatea directa. descoperirea de argumente specifice ce pot fi utilizate in actiunile de promovare. publicitatea cu ajutorul merchandisignului se poate realiza in turism. acest lucru este posibil prin intermediul agentiilor de turism. existand astfel mult mai multi participanti si facandu-se totodata publicitate firmei. Astfel de concursuri se pot organiza si prin intermediul mijloacelor de comunicare in masa. privesc facilitatile pe care comerciantul intelege sa le acorde cumparatorului. Acestea din urma vor expune in interiorul lor imagini fermecatoare. Merchandisignul cuprinde un manunchi de de tehnici utilizate in procesul comercializarii. ele urmaresc sa atraga atentia asupra unui produs sau serviciu si sa obtina simpatia si adeziunea publicului. utilizand mijloace auditive pentru a anunta o oferta promotionala. In majoritatea cazurilor. prin intermediul agentiilor intermediare de turism. in turism. Cadourile promotionale folosite ca mijloc de vanzare sau ca subiect de publicitate. in fata agentiei. orienta si dirija iteresul clientelei catre un anumit produs sau oferta. 25 . stimularea distribuitorilor..sa realizeze aceste puncte de contact ale ofertantului ci consumatorul potential. contraatacarea actiunii promotionale a concurentilor care organizeaza concursuri. ele pot fi oferite in perioade precis determinate (cu ocazia unor sarbatori).Diferentiate dupa modalitatile de distributiesi donatie.concursurile pot avea ca obiective: cresterea consumului. In cazul turismului. incitand in acest fel oamenii sa afle cat mai multe informatii despre acest lucru fara prea mult efort. unde vor putea castiga excursii gratuite in diferite locatii. Utilizand o serie de tehnici distincte.in cadrul unor concursuri. la televizor.

participarea la diverselor actiuni sociale si de interes public. In acelasi timp prin actiunile de relatii publice adresate publicului conducerea poate cunoaste opiniile si sugestiile propriilor clienti. activitatea derelatii publice contribuie la realizarea a numeroase obiective cum ar fi : sporirea increderii consumatorilor. Mijloacele utilizate in activitatea de relatii publice sunt foarte variate: editarea de brosuri sijurnale de intreprinderi. completarea si intarirea campaniilor de promovare a vanzarilor. crestrea prestigiului intreprinderii si a ofertei sale prin atragerea de sponsori in activitatile de natura promotionala. extinderea fortei publicitatii si a variatelor forme de promovare.In cadrul turismului. In concluzie. crearea sau mentinerea interesului consumatorilor pentru o categorie de servicii. initierea ai sustinerea diferitelor opere filantropice si de caritate. expozitii si saloane. Manifestarile cu caracter expozitional se realizeaza prin organizarea de targuri.de genul congreselor clocviilor. Obiectivul principal al activitatii de relatii publice este de a instaura. revitalizarea repozitionarea si relansarea serviciilor pe piata. 26 . au fost organizate targuri unde s-au prezentat diferite oferte turistice ale unor anumite locatii. intrunind totodata si veritabile atribute promotionale. in andul unei cat mai mari parti a publicului. influentarea si atragera liderilor de opinie. informarea consumatorilor in legatura cu largirea posibilitatilor de utilizare a serviciilor. relatiile publice se inscriu intre instrumentele cele mai moderne ale politicii de comunicatie in societatea comntemporana.RELATIILE PUBLICE Ca domeniu distinct de activitate al agentilor economici. punerea la dispozitia publicului a unor linii telefonice directe pentru a oferi noutati si informatii despre evenimentele importante ce voer avea loc. seminariilor-. acordarea de interviuri si publicarea de articole. informarea. in capacitatea ei de a satisface trebuintele si exigentele diferitelor categorii de consumatori si utilizatori. un climat de incredere in firma respectiva. Alte mijloace publicitare pot fi considerate si manifestarile promotionale ce se concretizeaza in manifestari cu caracter expozitional si sponsorizari. completarea mesajelor publicitare. crearea si difuzarea de filme documentare.organizarea unor conferinte de presa intalniri cu reprezentanti ai mass media. organizarea de manifestari.

VALOAREA TOTALA A INVESTITIEI Cheltuieli privind amenajarea cailor de acces-3.000€ Cheltuieli privind amenajarea bazelor sportive pentru sezonul de iarna-1.000.000€ Cheltuieli privind amenajarea altor baze de agrement-1.000€ Cheltuieli privind amenajarea partiilor de schi-5.000€ Cheltuieli privind serviciile de promovare-3.000.000.500.000.500.000€ Alte cheltuieli-5.500.500.000€ 27 .000.000€ Cheltuieli privind serviciile de distributie-2.000€ Cheltuieli privind amenajarea bazelor sportive pentru sezonul estival-1.5.000€ Cheltuieli privind construirea bazelor de cazare si alimentatie publica-20.000€ Cheltuieli privind amenajarea mijloacelor mecanice de urcat-800.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful