You are on page 1of 8

Organul eparhiei ortodoxe române a Caransebeşului

APARE DUMINECA

'reţul abonamentului: /Manuscrisele nu se înapoiează şi s e Preţul inserţiunilor:


Pe un an 160 Lei adresează redacţiunii «Foaia Diecezana"; Pentr;i pubh'caţiuni oficioase, c o n c u r s e ,
Pe jumâtaite de an 80 „ iar banii pentru a b o n a m e n t e şi ¡nser(¡uni edicte i'tc. publicate de 3 ori, deică conţin
Pe un păt:rar de an 40 „ se tn'mit adniinistraţiunii „TIPOGRAFIA şi
Un număr 3 Lei. până ia ¡50 de cuvinte 120 Lei, piină la 200
Pentru str ăinătate pe un an . . . 260 Lei. LIBRĂRIA DIECEZANĂ" în Caransebeş. de ci: vin te 180 Lei. de aci în sus
5 200 Le

Contribuabilii cari n u stau în c o m u n ă pot c e r e


PARTEA OFICIALA. înscris să-i treacă în aceste declaraţiuni d â n d u ^ e decla­
raţiunile necesare. Acei cari voesc, pot însă s ă facă
Nr. 5 1 3 5 E ex 1927. declaraţiuni individuale chiar pentru proprietăţile agricole
rurale p e formularul Nr. 3 şi în acest caz vor preda
Cătră On. Oficii parohiale din eparhia declaraţiunile pe a lor răspundere direct la percepţie.
ort. rom. a Caransebeşului. In declaraţia colectivă se vor trece şi proprietăţile
clădite rurale dacă proprietarul n u ar da declaraţie
Prin legea pentru complectarea unor dispoziţiuni
individuală.
din Legea de Unificare a contribuţiunilor directe, publi­
T o a t e aceste declaraţiuni colective şi individuale,
cată în Monitorul oficial din 15 Noemvrie a. c. s'a
în ţinuturile Ardealului vor putea fi date şi la notarii
abrogat legea pentru revizuirea impozitului pe venitul
comunali şi cercuali, cari vor da dovadă de primire şi
proprietăţilor agricole şi clădite din 31 Decemvrie 1926.
le vor î n m â n u a comisiunilor la data începerii lucrărilor.
Durata actualului period de recensământ încetează
Declaraţiunile individuale pentru venitul proprietă­
la 31 Decemvrie 1927.
ţilor agricole şi clădite urbane se fac p e formularul Nr.
Valoarea locativă ce serveşte la aşezarea impune­
3 pentru fiecare proprietate în parte în cazul când pro­
rilor proprietăţilor agricole şi clădite, s e stabileşte potrivit
prietarul are mai multe proprietăţi şi se dau la percepţia
normelor cuprinse în legea pentru unificarea contribuţi­
la care aparţine proprietatea.
unilor directe.
Se atrage atenţia, că pentru clădirile închiriate
Pentru clădirile locuite de proprietarii lor şi stăpâ­
venitul ce se declară este cel realizat la facerea decla­
nite dinainte de 15 August 1916 în vechiul regat şi din
raţiei. E l e se d a u chiar pentru imobilele cari se b u c u r ă
1 August 1914 în celelalte ţinuturi, valoarea locativă
de scutire, în vedere că a t e s t e venituri vor fi cuprinse
nu v a putea depăşi p e cea din 1914 luată de 9 ori.
în venitul global al contribuabilului.
In conformitate c u dispoziţiunile art. 8 7 , alin. 1
art. 9, alin. 2 şi art. 19 din legea pentru unificarea Dacă contribuabilul face această declaraţiune indi­
contribuţiunilor directe şi înfiinţarea impozitului pe venitul viduală pentru proprietăţile agricole cari n ' a u fost trecute
global, prin deciziunea publicată în Monitorul oficial din în formularul Nr. 1 poate prevedea într'o singură decla­
15 Noemvrie 1927 s'a stabilit ca termen de predarea raţiune toate proprietăţile ce a r e în aceeaş c o m u n ă
declaraţiunilor individuale pentru proprietăţile agricole şi rurală, ele u r m â n d a fi impuse deodată cu celelalte
clădite, 20 zile începând dela 15 Noemvrie şi expirând proprietăţi din c o m u n ă .
la 5 Decemvrie 1927 inclusiv, iar pentru declaraţiunile Declaraţiunea se face de cătră contribuabil, iar
colective din comunele rurale terminul începe tot dela pentru persoanele morale de cătră cei ce le reprezintă,
15 Noemvrie şi expiră cu 3 zile înainte de începerea fiind aemnate de cătră contribuabil s ' a u de către cel ce
lucrărilor de recensământ în comună, lucrări ce vor reprezintă legal s a u de împuternicitul s ă u .
avea loc după 5 Decemvrie 1927. Contribuabilii cari n u fac declaraţiune s a u le vor
Declaraţiunile s e fac pe formulare oficiale pentru face incomplecte, ori neexacte, vor fi impuşi din Oficiu.
fiecare categorie de venituri. Aceste formulare se pot Comisiunile de recensământ încep lucrările lor în
procura dela debitele de tutun, percepţie, administraţii ziua de 10 Decemvrie 1927, constatarea veniturilor la
financiare şi prin orice organ fiscal pe preţul lor de cost. clădiri şi impunerea lor se face pe loc, comisiunile
Ele vor fi complectate de cei în drept şi se vor preda mergând din casă în casă.
în termen la percepţiile fiscale, u n d e se vor înregistra, Contribuabilii vor trebui deci să fie prezenţi la
depunătorul primind dovadă cu Nrul înregistrării. impunere c u actele ce a u a prezenta în ziua impunerii,
o

Declaraţiunile colective se fac pe formularul Nr. 1, pentru scăderea dobânzilor la sarcinele ipotecare s a u
prin îngrijirea primarilor, cari a d u n ă toate declaraţiunile privilegiate, din care să rezulte existenţa daioriei.
verbal dela toţi contribuabilii din comună şi le înscriu In comunele rurale, comisiunile lucrând la primărie,
în formular s u b s e m n ă t u r a lor. contribuabilii vor fi de faţă în zilele fixate pentru fiecare
Dacă într'o c o m u n ă u r b a n ă majoritatea locuitorilor c o m u n ă cu actele de cari trebue să se servească.
sunt agricultori şi terenurile cultivate se află în mare Comisiunile de recensământ fac impunerile fără
parte în comună, se vor face declaraţiuni colective ca citarea contribuabililor. Zilele de lucru ale comisiunilor
şi în comunele rurale prin îngrijirea primăriei. se vor afişa la timp la primării şi percepţii.
Pentru impunerile veniturilor comerciale, profesio­ de 70.000 lei, nu ne rămâne decât încassarea
nale şi global, se vor da declaraţiuni în conformitate cu fără cruţare.
art. 90 în termenul ce se va publica la timp de Minis­
terul finanţelor, impunerea lor făcându-se potrivit art.
Altă încunoştiinţare nu vor primi aceia pe
75, alin. 2 de cătră comisiunile anuale. cari îi priveşte, neputând admite, ca personalul
Comunicăm On. Oficii parohiale dispoziţiunile de nostru să-şi piardă vremea cu corespondenţă
mai sus ale legii şi instrucţiunilor ministeriale spre strictă inutilă.
observare şi spre a le împărtăşi credincioşilor noştri, ca Caransebeş, din şedinţa consiliului eparhial,
să fie informaţi cu privire la depunerea declaraţiilor de
impunere.
ţinută în 4 Noemvrie 1927.
Caransebeş, la 17 Noemvrie 1927. Episcdpul Diecezan :
Dr. Iosif Tr. Badescu.
Filaret Musta
Arljiereu, Vioariu episcopesc.

Nr. 4889 E ex 1927. Cuvântarea


P. S. Episcop Grigorie al Aradului ţinută la
Cătră On. Oficii parohiale din eparhia Congresul preoţesc din Lugoj în 10 Nov. 1927.
ort. rom. a Caransebeşului.
Prea Cucernici Părinţi!
Adunarea eparhială, cu concluzul prot. Nr.
Noi cari suntem slujitori al lui Christos şi
28 ex 1927 a învitat consiliul nostru eparhial
să ia severe măsuri, ca restanţa în abonamentul ispravnici ai tainelor lui Dumnezeu, în vâltorile
la „Foaia Diecezană" să se încasseze în timpul acestei lumi am fi poate ispitiţi să credem, că
cel mai scurt posibil. ajunge să predicăm altora iar nouă să nu ni
In urma acestei invitări am dispus, prin se predice. Cei cu asemenea socotinţi să-şi aducă
circularul nostru de sub Nr. 2577 E ex 1927, aminte de mitropolitul Antim Ivireanul, care în
publicat în Nr. 30/1927 al „Foaiei diecezane",
predicile sale mustra şi preoţii neglijenţi. Dar
ca On. oficii parohiale ale comunelor bisericeşti
restanţiere să stărue, ca restanţa în preţul de mai bine să ne aducem aminte de unele cuvinte
abonament pentru organul nostru eparhial să se ale Sf. Apostol Pavel. Acest apostol zicea către
achite cel mult până la 1 Oct. 1927, observând guvernatorul Felix: „Drept aceea mă şi străduesc
că pentru neplătirea abonamentului restant facem să am faţă de Dumnezeu şi de oameni un cu­
responzabili pe conducătorii oficiilor parohiale. get pururea fără vină" (Fapte 24 v. 16).
Văzând că sunt încă multe oficii parohiale,
cari nu s'au conformat, cu circularul nostru Nr. Dar să luăm unele cuvinte ale Sf. Evan­
4238 E ex 1927, p u b l i c a m Nr. 40 al „Foaiei ghelist Ioan: „Iubiţilor, de nu ne va arăta pe
diecezane", am arătat motivele cari ne silesc să noi vinovaţi inima noastră, îndrăznirea avem
încassăm preţul de abonament restant, comuni­ către Dumnezeu" (I. Ioan 3 v. 21). Prin urmare
când, că pe conducătorii oficiilor parohiale a preotul să-şi dea seama cum îşi îndeplineşte
acelor comune bisericeşti, cari comune până la
rolul de slujitor al lui Christos şi ispravnic al
1 Oct. 1927 nu şi-au achitat preţul de abonament
la „Foaia diecezană" îi vom pedepsi cu aceea, tainelor lui Dumnezeu. Căci zice prorocul Iere-
că din competinţele lor se va detrage suma cu mia: „Blestemat este cel ce face lucrurile
care datorează comunele bisericeşti în abona­ Domnului cu lene". (48 v. 10).
mentul la „Foaia diecezană". Lucrurile Domnului se pot săvârşi nu
Deoarece dela data de mai sus au trecut numai cu lene, dar cu nepăsare, cu indiferenţă,
6 săptămâni fără ca să fi întrat restanţele din
ba se pot lua în decădere. Mare păcat săvârşeşte
chestiune dela multe comune bisericeşti, sub
datul şi Mrul de faţă am dispus, ca acelea să preotul neglijent mai ales în legătură cu taina
se detragă din competinţele preoţeşti pe luna Sf. Euharistii. Cel neglijent comite greşeală şi
Noemvrie a. c. ale respectivilor Conducători ai chiar greu păcat faţă de această taină, mai ales
oficiilor parohiale. din trei puncte de vedere.
De încheiere ţinem să accentuăm, că asupra 1. Preotul neglijent păcătueşte împotriva
dispoziţiei noastre de faţă nu vom mai reveni
iubirii divine nemărginite.
nici în general, nici în cazuri speciale, pentrucă
dacă după atâtea consideraţiuni şi provocări nu Imaginaţi-vă că un rege pământesc şi-ar
se achită preţul de abonament restant, care în deschide porţile palatului cu scopul ca şi cei
urma nepăsării a trecut de suma considerabilă mai umili să poată întră şi să stea cu regele
la masă! Imaginaţi-vă că unul din slujbaşii tinii corpul şi beau sângele Domnului şi zice
regelui ar ţinea calea celor chemaţi de rege şi apoi, că prin acest dar şi prin alte daruri ale
numai cu greu li-ar da voe să între. Ce aţi zice celorlalte taine, preotul este mai puternic decât
de un asemenea slujbaş? Că el nu iubeşte pe un monarh asupra supuşilor săi. Acelaş sfânt
rege, că nesocoteşte inima lui bună. Ei bine, părinte arată că mare e răspunderea preoţilor în
astfel procedează şi preotul care nu administrează legătură cu această putere.
taina sfintei împărtăşiri cu destulă vrednicie. 3. Dar mai este pentru preot o mare răs­
Căci Christos este de taţă în taină, dar slujitorul pundere faţă de cei cari vin să se împărtăşească.
nevrednic oarecum ar voi să oprească darul ce Prin lene, negrijă sau prin mânie putem scan­
se dă prin taină şi vatămă iubirea nemărginită daliza pe credincioşi. Mulţi credincioşi se vor
a lui Dumnezeu. feri a se cumineca din mâinile preoţilor pe cari
Nu. uita deci preotule şi nu nesocoti iubirea îi socotesc nevrednici. Ei nu vor înţelege că
divină. Mântuitorul sub chipul pâinei şi al venirea darului nu atârnă dela starea personală
vinului voieşte să fie de faţă în toate locurile a preotului. Ei nu cunosc toţi cuvintele dela
unde sunt oameni, spre a-i cerceta şi a-i hrăni Tit. 3 v. 5 : „Nu din lucrurile cele întru dreptate
cu hrană divină. Iisus voieşte ca la orice timp care am făcut noi, ci după a Lui milă ni-a
să fie între noi ca să-1 primim. Şi preotul e cel mântuit pe noi".
mai fericit că în taina Cuminecăturii ţine în Preotul slab de înger va îndepărta pe creştini,
manile Sale pe Mântuitorul la altar; e mai fericit iar cel bun va face pe credincioşi să se cuminece
decât Simeon, care numai odată a ţinut pe Iisus cât mai des, cum făceau creştinii din veacurile
în braţe, dar e cel mai nefericit preotul, dacă primare ale creştinismului.
săvârşeşte taina cu nevrednicie.
De aceea e bine, ca preotul fie el cel mai
Fericit era Zacheu că a primit pe Iisus în bun, să aibă în vedere toate acestea. Sf.^Pavel
casa sa şi a stat cu El la masă, dar mai fericit zicea că el este cel dintâiu păcătos. (I. Tim. 1 v.
e preotul că poate aduce pe Iisus în fiecare zi 15). Aşa să zicem şi noi şi niciodată să nu ne
pe Sf. Altar. De aici se poate vedea însă şi credem prea buni ca preoţi. Atunci ne vom feri
nefericirea preotului care aduce pe Iisus cu mai bine de scăderi. Şi mai este ceva. Să ne
nevrednicie. gândim că prin sf. împărtăşire se dă credincio­
2. Adevăratul preot îşi dă seama că în şilor merinde sufletească trainică, durabilă, care
taina Sf. Cuminecături cinsteşte şi puterea ne­ le păstrează darurile suprafireşti. Aşa cugetând
mărginită a lui Dumnezeu. Sfântul Ambrozie nu vom păcătui.
zice că mari minuni a săvârşit Dumnezeu când Cea mai mare dorinţă a mea în aceste clipe
a făcut lumina, când a făcut să răsară iarbă este ca să nu ne zică Domnul nici unuia ca
din sânul pământului, dar iată că acelaş Dum­ jui Iuda: „preotule ai inimă să te apropii de
nezeu zice la binecuvântarea pâinei şi a vinului: mine şi să mă vinzi cu o sărutare". Să nu
„acesta este trupul meu, acesta este sângele rostim cuvinte sfinte cu buze păcătoase, ca sa
meu". Aceasta este cea mai mare minune din ne deosebim de Iudeii cari batjocureau şi scuipau
care fiecare creştin se împărtăşeşte. Dacă Dum­ pe Mântuitorul. Să nu călcăm cu picioarele Sf.
nezeu ar crea milioane de oameni ca din senin Cuminecătură, să nu prefacem paharul binecu­
dacă ar crea cer şi pământ nou, totuşi prefacerea vântării în pahar al mâniei cereşti. Noi toţi, cari
pâinei şi a vinului în sângele şi trupul Domnului ni-am adunat la acest congres, de sigur, suntem
este mai mare minune. El, Atotputernicul la pătrunşi de aceste adevăruri, dar cuvintele prin
dorinţa noastră se coboară din cer şi ne hrăneşte cari le-am reamintit, ne vor face să fim şi mai
în sf. Euharistie. Iată dar că orice gând necurat, convinşi de adevărul că preotul adevărat va
orice nevrednicie a preotului, umblă să nesoco­ avea vieaţă vecinică.
tească puterea nemărginită a lui Dumnezeu.
AMIN.
Sf. Ioan Gură de Aur în cartea a treia
despre preoţie zice, că prin preoţi mănâncă creş­
Reformă agrară asupra pământului, pe care îl îngraşă şi-1 lucra
după bunul său plac, fără vreo restricţie, fiind
înainte cu 3 0 de ani. liniştit, că dacă îşi plăteşte regulat ratele, nimeqea
nu-1 va molesta sau îl va scoate din pământ pe
In anul 1893 a cumpărat dieceza noastră
el sau pe următorii săi legali, ceeace nici nu
dela marele -proprietar Dr. George Secoşan bunul
s'a întâmplat în nici un singur caz cu vreun
său din comuna Visag în estensiune de circa
cumpărător, care şi-a purtat la timp ratele.
2000 jugere, împreună cu un castel, ridicat în
Dupăce ţărănimea noastră în urma împre­
mijlocul unui parc, şi cu diferite edificii eco­
jurărilor vitrege de atunci se înglodase tot mai
nomice, cari erau zidite pe teritoriul acestui
mult în datorii, la parcelarea unor complexe
domeniu.
săvârşită ceva mai târziu a mers eparhia noastră
Pământul nu forma un singur complex, ci
şi mai departe cu înlesnirile făcute, învoindu-se
era situat aproape în toate ţinuturile comunei
ca preţul de cumpărare să se plătească în timp
şi anume în câteva parcele mai mari şi în o
de douăzeci de ani, socotit dela iscălirea
mulţime de parcele mici de câte 1—7 jugere,
contractului.
cari erau răsfirate printre pământurile locuitorilor
Incassarea ratelor scadente se făcea foarte
din acea comună.
greu, pentrucă oamenii erau peste măsură de
Aceste parcele răsleţe se numiau „vacanturi" îndatoraţi şi abia puteau suporta carnetele, ce
şi dădeau mult de lucru în urma faptului, că trebuiau să le plătească astfel, că sumele în-
vecinii mereu ocupau din pământ, încât trebuia cassate anual erau de tot neînsemnate.
să stai cu ei tot la judecată. Schimbându-se însă referinţele valutare în
Neajunsurile din jurul acestor parcele mă­ cursul răsboiului în lavorul ţărănimei, care
runte a determinat eparhia noastră, ca să le ajunsese să-şi valorizeze bine productele agricole,
vîndă în pierit, rămânându-i numai parcelele ţi era mai mare dragul să vezi pe cumpărătorii
cele mari, cari se puteau administra şi controla noştri din Visag cum se prezentau rând pe rând
mai uşor. la cassa diecezană cerând să li-se facă socoteala,
Cum însă reflectanţii nu dispuneau de parale, cât mai au să împace din preţul de cumpărare
li-s'a făcut înlesnirea de a plăti preţul de cum­ chiar şi dacă nu erau ratele scadente.
părare în curs de zece ani, în zece rate anuale Intr'un timp „praştia" ţăranului se umpluse
egale pe lângă o d o b â n ^ , corespunzătoare tim­ de bani, făcându-i posibil să-şi plătească datoriile;
pului de atunci. în cazul de faţă întreg preţul de cumpărare fu
Se înţelege, că acesta a fost un favor achitat, încât parcelele cumpărate putură fi
extraordinar de mare pentru bieţii cumpărători, transcrise fără nici o greutate la cartea funduară
lipsiţi de bani, care favor s'a potenţat prin aceea, ca proprietatea cumpărătorilor.
că administraţia domeniului n'a forţat plătirea Spre a le veni ţăranilor în timpuri grele
regulată a ratelor preţului de cumpărare, dând întru ajutor, la unii li s'a făcut şi uşurarea
cu mână largă respiriu cumpărătorilor în anii aceea, că îndată ce au plătit jumătate din preţul
cu recoltă slabă în schimbul solvirei şchiopătate de cumpărare li-s'a dat contract definitiv, tran­
a unor interese de întârziere. scris la cartea funduară pe numele cumpărăto­
Procedura urmată de dieceză faţă de ţăranii rului, întabulându-se restul preţului de cumpărare
cumpărători a fost, că îndată ce a subscris ca sarcină asupra pământului cumpărat cu obli-
contractul, au şi întrat în posesiunea pământului, gamentul a-1 plăti încetinel în curs de mai
primind la mână contractul compus în regulă, mulţi ani.
dar fără clausula de întabulare, care se intro­ Multă vreme ţăranii din Visag, cari au
ducea ulterior pe contract, numai după achitarea cumpărat pământ din domeniul diecezan de
deplină a preţului de cumpărare şi a accesoriilor acolo, nu şi-au dat seamă de marea binefacere,
stipulate în contract. de care au fost împărtăşiţi prin atâtea înlesniri,
Avantajul acestei proceduri a fost, că în urma cărora li-s'a făcut posibil, ca să poată
cumpărătorul din capul locului se ştia stăpân cumpăra pământ.
Astăzi însă după ce sunt stăpâni la cartea aaoncoonoDonoaoooDDODanonnnDrjODoanQDnoa
funduarâ pe pământul cumpărat, nu pot în destul un an
Q f i T Yt T S D D
g
mulţumi pentru cumpărarea a t â t de avantajoasă
înainte cu 30 de ani. a n ' • n
anoQDDDaoDoonoQ • • • • • • • • • • • • • • • • • oaaaaon
Şi dacă ne întrebăm, ce a fost parcelarea
P e r s o n a l e . P. S. Sa Episcopul nostru
"şi vinzarea aceasta de pământ, trebue să răs­
pundem în limba timpului de astăzi, că aceea diecezan Dr. Iosit Tr. Badescu a plecat Marţi
ce a făcut dieceza noastră acum 30 de ani nu în 15 cor. la Bucureşti unde va lua parte la
a fost alta, decât: reformă agrară, a cărei notă desbateriie legei pentru noul regim al Cultelor.
caracteristică era întărirea clasei de mijloc ţără­
Biserica noastră din Zgribeştî a fost sfinţită,
neşti, care clasă slăbise în urma deselor împărţiri
in mod provizoriu, Dumineca trecută, în 13 1. c , prin
a puţinului pământ ce-1 avea, ori de câte ori
delegatul arhieresc, preotul-prof. Filip Pop şi diaconul
se răznea câte un membru al familiei, cum este
episcopesc T e o d o r Roşea. Biserica aceasta a fost dete­
obiceiul la ţăranii noştri.
riorată pe u r m a unui trăznet ce i-a ars întreg acoperişul,
Aşadară dieceza Caransebeşului a făcut i-a stricat şi afumat toate zidurile. In urma stăruinţei
reformă agrară într'un timp, când mulţimea nu preotului nostru de acolo R. Şandru, bine secundat de
^tia ce este această reformă, cu care se ocupau simţul jertfei credincioşilor din Zgribeşti, în vara acestui
pe atunci numai oamenii de ştiinţă socială, cari an s'au şi făcut — în ciuda tuturor chekuelilor şi greu­
preconizau această reformă în interesul masselor, tăţilor — toate lucrările de reparare.
care interes nu era prea băgat în seamă de
La serviciul de sfinţire a participat lume multă,
latifundiarii cu extensiuni enorme de pământ.
din loc şi din jur. La sfârşitul sflnţirei, preotul F\ Pop
Această reformă agrară înfăptuită pe o parte
a rostit o potrivită cuvântare, arătând însemnătatea faptei
însemnată a domeniului diecezan din Visag s'a
lor, concretizată în sfântul lăcaş, u n d e ei se ridică, ca
făcut spre mulţumirea eparhiei, care prin această
dintr'o vale a plângerilor în zile de Dumineci şi sărbători,
reformă a ajutorat mult pe credincioşi, cât şi
s ă stea în apropierea Celui Prea înalt. A lăudat totodată
spre mulţumirea celor împărtăşiţi de această
zelul şi m u n c a lor statornică întru săvârşirea grabnică
reformă, cari în repeţite rânduri şi-au exprimat
a lucrărilor ce s'au făcut.
mulţumită lor pentru binele ce li-s'a făcut prin
La solemnitatea sfinţirei au luat parte şi credincioşii
aceea că li s'a dat circa 800 jugere de pământ
gr. cat. din c o m u n ă , dimpreună cu preotul lor, ceeace
pe lângă condiţiuni atât de uşoare.
n'a putut decât să ne bucure.
Aurel Moaca. Un premiu american. Un milionar din
Springfeld (America) a instituit un premiu pentru
Comunicări de interes obştesc. oraşul în care s'a născut. Premiul este destinat
Conform legii pentru Casa Culturii poporului, aceluia, care poate dovedi că a împlinit 21 de
în fiecare comună este a se înfiinţa un cămin ani şi n'a înjurat niciodată şi nici n'a scos din
cultural, care se bucură de drepturile unei per­ gură vorbe de ocară. Acela dintre tinerii din
soane juridice. Primăria comunală respectivă are Ludova, care este lipsit de acest cusur, ducând
datorinţa numai să sprijinească realizarea sco­
vieaţă întocmai, va fi premiat cu un ceas de
pului, de expl. să decidă relativ la cedarea
terenului, acordarea unui ajutor bănesc, punerea aur, în seara anului nou.
la dispoziţie puterii publice, rămânând de atri­ Nu merg mulţi la Palestina. După o
buţia comitetului local a se îngriji de întocmirea statistică pe care o publică Ministerul Muncii,
planului şi devizului, de verificarea lor şi de în care se găsesc date despte câţi străini şi câţi
darea în întreprindere a lucrărilor, cari se execută Români ies şi se întorc în România, aflăm că,
sub controlul serviciului tehnic judeţean. în anul 1926, au emigrat dela noi în Palestina
-* 824 de persoane (se înţelege Evrei). Dar în
acelaş an s'au întors 154. Deci nu se duc toc­
In baza ordinului ministerului domeniilor
mai mulţi, iar unii iarâş se întorc.
cu Nr. 87087/1927 se vor urmării toţi acei lo­
cuitori cărora le mor animale şi cari nu numai Sinuciderile se înmulţesc pe zi ce trece,
că nu anunţă autorităţilor comunale, dar nu în Ungaria şi în deosebi în Capitala ei în Bu­
îngroapă animalele conform măsurilor legale de dapesta. Spre a opaci furia acestei epidemii —
a împiedica lăţirea virusului contagios, ci în care numără până şi 20 de cazuri în altă zi —•
locul de păşune, prin ceeace infectează păşunele guvernul ungar a încuviinţat scoaterea unui ziar
şi dau ocazie la mari pagube prin mortalitatea care şi-a angajat stârpirea sau cel puţin domo­
animalelor. lirea acestui rău.
CONCURS. Marele pedagog este şi bun cunoscător al
frumoaselor obiceiuri ţărăneşti, deaceea magii
săi sunt întocmai după cum îi ştie poporul dela
Nr. 5050 B. ex. 1927. tară . . . Este constatat cu multă durere că
• minunatele obiceiuri dela Crăciun se schimbă,
Pe baza statutului organic § 63 combinat cu § 23 se răresc, ba pe alocuria dispar cu totul. Şi e
punct 5 şi a §-lui 7 din „Regulamentul pentru proce­
păcat şi nespusă pagubă sufletească pierderea
dura la alegerea de protopresbiter", Consiliul eparhial
publică concurs 'pentru întregirea postului de protopres­ acestor obiceiuri! De aceea pierderea ior trebue
biter în tractul Mehadiei cu sediul in Mehadia. prevenită şi cu multă grijă alimentată strădania
Recurenţii la acest post de protopresbiter au să
dovediască, că a u caulificaţiunea prescrisa în concluzul celor cari se mai muncesc cu îngrijită lor
Nr. protoc. 111 al Congresului naţional bisericesc din culegere şi tipărire. Dr. Petru Barbu s'a dovedit
anul 1888. şi prin această mică publicaţie a fi tot acela pe
Emolumentele împreunate cu acest post s u n t :
1. Dotaţiunea dela parohia protopresbiterală din care îl ştiam : iubitor al datinilor şi moravurilor
Mehadia, care dotaţiune constă din : noastre străbune atât de frumoase şi austere.
a) Sesiunea parohială constatatoare din 48 j u g e r e ;
b) cuartir liber şi g r ă d i n ă ;
Deaceea recomandăm tuturora cu căldură „Magii
c) taxele stolare u z i t a t e ; dela răsărit", ce au apărut în editura Librăriei
d) salariul parohial dela comuna bisericească în diecezane. Preţul Lei 2.
s u m a de 200 L e i ;
e) interesele după capitalul solvit d e societatea
cailor ferate pentru exproprierea unor parcele din sesiu­
nea parohiei protopresbiterale;
2. Birul protopresbiteral dela preoţii tractuali con­ Şcoala Normală de băieţi din Caransebeş.
form punctului 32 din rescriptul declaratoriu illiric;
3. Desdăunarea pentru sedulele de cununie în
s u m a votată anual de către Adunarea eparhială şi care APEL
sumă face a c u m 200 Lei şi se solveşte din cassa pentru monumentul lui HOREA, CLOŞCA şi CRIŞAN.
diecezană.
4. Pauşalul de călătorie ce se solveşte din partea Două sunt momentele inspiraţiilor sublime : unul
cassei diecezane, în s u m a votată anual de către Adu­ e cultul momentelor de mărire din trecut şi altul e
narea eparhială şi care de prezent este de 250 Lei.
cultul nădejdilor pentru viitor. Din aceste două se
5. Pauşalul pentru spesele cancelariei protopresbi­
terale, în mărimea votată anual de a d u n a r e a protopres­ plămădeşte, conştiinţa naţională, de care n u poate
biterală şi aprobată de Consiliul eparhial şi care de abzice decât un neam care s'a destinat pe sine mizeriei
prezent face 6471 Lei. şi servilismului.
Din considerare la probalitatea unei eventuale noui
Să facem cultul momentelor de mărire din trecut,
arondări a protopresbiterateló*^ alegândul protopresbiter
va trebui să consimţiască la n o u a arondare a protopres- este via noastră dorinţă atunci, când apelăm la toată
biteratelor fără a forma vre-o pretensiune materială. românimea conştie să contribue cu toţii pentru ridicarea
Reflectanţii la acest post vor înainta petiţiunile lor, monumentului legendarilor eroi ai n e a m u l u i : Horea,
provăzute cu documentele autentice prescrise despre Cloşca şi Crişan.
cualificaţiunea şi ocupaţiunea lor de până acum, Consi­
liului eparhial, în termen de 30 de zile dela prima Glasul răsleţ al unei comune din Munţii Apuseni,
publicare în „Foaia diecezană". care a făcut primul apel în aceasta chestiune, r ă m â n â n d
Caransebeş, din şedinţa Consiliului eparhial ţinuta glasul celui ce strigă în pustie, am. luat noi buciumul
în 12 Noemvrie 1927. românismului şi facem un călduros apel cătră toţi cei
Consiliul eparhial. buni ai neamului să-şi dea obolul pentru cultul marilor
eroi, a premergătorilor marei revoluţii franceze, a acelora
cari prin supremul lor sacrificiu au ridicat demnitatea
• oaononoDODODODonooonoDoaoao aonon orjoaao
naţională şi au revendicat drepturile călcate ale poporului.
Contribuirile să se trimită Direcţiunii şcoalei Normale
¡4 BIBLIOGRAFIE > | de băieţi din Caransebeş.
o • * a o
aoaonoDonoaoDODODOooDorjODODODDooDonoDoD Profesorii şi elevii şcoalei Normale de băieţi din
„Magii dela răsărit" este intitulată o Caransebeş au contribuit pentru m o n u m e n t cu s u m a de
5.222 Lei.
broşură mai nouă a părintelui director de teologie
Numai u n neam care ştie aprecia pe marii săi
Dr. Petru Barbu. Broşura aceasta de 16 pagini
bărbaţi, a meritat să-i aibă.
cuprinde, după cum numele arată, steaua sau
Cnransebeş, la 10 Noemvrie 1927.
vicleiemul, care este purtat în ziua Naşterii
Domnului din casă în casă de copilaşii dela sate. Corpul profesoral.
Corpul Portăreilor, Tribunalul Caransebeş întrucât mobilele s u p u s e licitaţiei s'au mai sechestrat
şi înainte şi după această fixare de licitaţie şi din partea
Nr. 611 Port. 1926. altor creditori şi aceştia au drepturi câştigate de aco­
perire asupra licitaţiei în baza art. 120 al legii LX din
Publicaţiune de licitaţie. 1881: deci se va efectua şi în favorul acestora.
Subsemnatul Portărel pe lângă Tribunalul din Caransebeş, Ia 24 Octomvrie 1927.
Caransebeş, în baza art. 102 din legea LX. din 1881: Portărel: M. Guran.
şi în baza art. 19. din legea XLI din 1908. prin aceasta
public, că în urma decisului Judecătoriei mixte din
Caransebeş de sub Nr. 1607/1924 efeptuindu-se execu-
ţiunea la 17 Decemvrie 1926 în favorul urmăritorului ,SFATUL NEGUSTORESC" Caransebeş.
Simion Rotescu reprez. prin advocatul Dr. losif Horvath
pentru suma de 266 Lei 66 bani capital şi acces, mobilele
sechestrate şi suprasechestrate- cari s'au preţuit în 3000 Convocare
Lei — bani şi anume: Trei mii Kgr. fân, se vor vinde Membrii „Sfatului Negustoresc" prin aceasta sunt
prin licitaţie publică. Deci în urma decisului Nr. invitaţi şi rugaţi a participa la
5693/1926 G. al Judecătoriei mixte din Caransebeş, pentru
încasarea pretenziunei de 266 Lei 66 bani capital, şi
spesele de 751 Lei — bani staverite până în prezent, se A d u n a r e a g e n e r a l ă extraordinara
fixează terminul de licitaţie pe ziua de 23-lea care se va ţinea Duminecă la 27 Noemvrie 1927 ora
Noemvrie 1927 la orele 3 p. m. în comuna 11 a. m. în sala Primăriei.
Voislova la locuinţa urmăritului şi toţi aceia cari
au voe de a cumpăra, sunt invitaţi cu aceea observare,
Ordinea de zi:
că mobilele menţionate mai sus, în baza art. 107, 108 1. Constituirea biroului ad. hoc.
din legea LX din 1881, se vor vinde celor cari vor 2. Raportul Comitetului.
oferi mai mult, pe lângă solvirea în bani gata şi în 3. Reorganizarea şi alegerea Comitetului.
caz necesar şi sub preţul de strigare. Cu stimă, Comitetul.
întrucât mobilele supuse licitaţiei s'au mai sechestrat
şi înainte şi după această fixare de licitaţie şi din partea
altor creditori şi aceştia au drepturi câştigate de aco­
perire asupra licitaţiei în baza art. 120 al legii LX din
1881: deci se va efectua şi în favorul acestora. AVIZ!
Caransebeş, la 4 Noemvrie 1927.
Portărel: M. Guran. Se p r i m e s c pentru
reparare tot felul de

Corpul Portăreilor, Tribunalul Caransebeş G a l o ş i , Sosoni


No. 393/1927 şi al t e l % pe lângă
Publicaţiune de licitaţie. p r e ţ u r i convenabile
Subsemnatul Portărel pe lângă Tribunalul Caran­ PETRU CRISTA. Str. Târgului No. 26
sebeş, în baza art. 102 din legea LX. d i n ^ l S S l : şi în
baza art. 19 din legea XLI din 1908. prin aceasta public, C A R A N S E B E Ş .
conform deciziunei judecătoriei urbane din Timişoara
de sub Nr. 19101/1926 efectuindu-se execuţiunea la
4 Iulie 1927 în favoarea urmăritoarei Firme Carol Rott-
mann şi Comp. reprezentat prin advocatul Dr. Bela
Kalman subst. prin Dr. Iacob Deri advocat Caransebeş
pentru suma de 5739 Lei'— capital şi accesorii mobile
sechestrate şi suprasechestrate cari s'au preţuit în 7500 : FasTl artlflcaU £
Lei'— şi anume 1. Diferite motche albe de lână, 2. Una
maşină de cusut „Singer", 3. Un pult, 4. Un stelaj cu • •
lădiţe se vor vinde prin licitaţie publică. Deci în urma • •
decisului Nr. 3956/1927 G. a Judecătoriei mixte din
• din ceară curată se află permanent în •
Caransebeş, pentru încasarea pretenziunei de 5739
Lei — capital, cu 1 2 % interese din 16 Februarie 1926 • depozit şi se pot comanda la •
şi spesele de 4111 Lei — bani staverite până în prezent, • •
se fixează terminul de licitaţie pe ziua de 22-lea • Fabrica eparhială de lumânări

Noemvrie 1927 la orele 2 p. m. în comuna Marga • •
la locuinţa urmăritului şi toţi aceea cari au voe de
• de ceară din Caransebeş •
a cumpăra, sunt invitaţi cu aceea observare, că mobilele
menţionate mai sus, în baza art. 107, 108 din legea LX • •
din 1881, se vor vinde celor cari vor oferi mai mult, • ) Comenzile se execută urgent. | •
pe lângă solvirea în bani gata şi în caz necesar şi • •
sub preţul de strigare.
Aducem la cunoştinţa O n . public cetitor, că

C A L E N D A R U L

pe anul 1928 AAA


L
anul al XL-lea a apărut şi se află
7

de vânzare la L i b r ă r i a noastră
Diecezană pentru preţul de 32 Lei.
Calendarul Românului este
9^1 mai vechi şi mai bine redactat
calendar din părţile b ă n ă ţ e n e ,
care şi de astădată apare cu un
bogat material literar, şematismul
d i e c e z e i n o a s t r e , târgurile din
B ă n a t şi A r d e a l etc.
• TX |•ATATATAYATATATATATA | • • •

Tipografìa şi Librăria Diecezană din Caransebeş