You are on page 1of 4

Pas în doi ( 3 )

dacă mă mai iubeşti


pune-mi toamna în ochi
şi culege-mi gândul cu tine
din pomul cunoașterii
pomul dumnezeirii
am schimbat verdele frunzelor mele
pe bruma de pe tâmpla ta
și nu e bine

mă arunc ca-ntr-o fântână


în ochiul tău stâng
îmi las dorința sub pleoapă
la uşa sufletului tău
apoi umblu tiptil cu pașii mici
și mă tulbur mă înfior te respir
pe sub oase ți se-aprind licurici
acum știu
inima ta bate și pentru mine
sunt deja dependent

dacă mă mai iubeşti


lasă-mă să păşesc desculţă
pe nisipul pe iarba ta
să te iau de mână să plutim orbi
să ne lovim de lucruri de oameni de pomi
deschide-ți sufletul și lasă-mă să trec
cu hergheliile de fluturi
cu hoarda de îngeri beți

fără tine nu aș mai fi


îmi ești aer lumină și sânge
să ne-aruncăm din înalturi îți zic
unul în altul ținându-ne de mână
într-un vertij aiuritor
o, câtă spaimă ni se arată
parcă am zbura pe cai înaripați
și nu-mi vine să cred
că te ating pe suflet și mi se face frig

dacă mă mai iubești


spune-mi poveşti
despre zboruri căzute din stele
şi lasă-mă să mă ascund de mine însămi în tine
eu sunt o pasăre migratoare
dragostea mea

Adriana Popa & Petre Ioan Creţu