You are on page 1of 92

CAPITOLUL 1

NOŢIUNI TEORETICE DESPRE ASIGURĂRI

1.1. Conceptul de asigurare

In contextul economiei de piata, asigurarile constituie un segment al serviciilor,
avand multiple valente. Rolul fundamental al acestora este cel de protejare a bunurilor si a
persoanelor impotriva diferitelor riscuri. Omul a fost intotdeauna preocupat de viitor, iar teama
combinata cu precautie l-a condus spre crearea asigurarilor inca din cele mai vechi timpuri.
În cele ce urmează vom prezenta mai multe moduri de definire a conceptului de
asigurare conform literaturii de specialitate, dintre care enumerăm:
Asigurarea exprimă în principal o protecţie financiară pentru pierderile suferite de
oameni sau companii datorate unor diverse riscuri.
Dictionarul de asigurari, editia 2002 precizeaza:”asigurarea este atat un transfer de risc,
cat si o combinare a riscurilor. Prin combinarea unui numar mare de unitati de expunere intr-un
grup, asiguratorul poate estima probabilitatea de dauna legata de evenimente nesigure cu un grad
rezonabil de exactitate pentru un grup ca intreg, impartind astfel dauna in mod egal la tot grupul.
Gradul de incertitudine pentru grup este redus, insa simpla combinare a unor persoane intr-un
grup nu modifica in nici un fel incertitudinea pentru o persoana. Prin cunostinte despre
probabilitatea de producere a daunei pentru grup, asiguratorul poate oferi fiecarei persoane
oportunitatea de transfer de risc. O persoana isi poate transfera riscul unei posibile daune mari
catre asigurator prin plata unei prime, transformand astfel incertitudinea unei posibile daune mari
intr-o certitudine a unui cost anual mai redus, dar fix. Nu toate riscurile sunt asigurabile” 1)
Asigurarea reprezintă „un sistem de relaţii economico-sociale, un proces obiectiv
necesar al dezvoltării economice şi sociale izvorât din acţiunea legilor economice obiective care
constă în crearea în comun, de către persoanele fizice şi juridice ameninţate de anumite riscuri, a
unui fond din care se compensează daunele şi se satisfac şi alte cerinţe economico-financiare,
probabile, imprevizibile”.2)

1

Conform legii 32/10.04.2000: „asigurarea este operaţiunea prin care un asigurător
constituie, pe principiul mutualităţii, un fond de asigurare, prin 1contribuţia unui număr mare de
asiguraţi, expuşi la producerea anumitor riscuri, şi îi indemnizează pe cei care suferă un
prejudiciu pe seama fondului alcătuit din primele încasate, precum şi pe seama celorlalte venituri
rezultate ca urmare a activităţilor desfăşurate”.
Contractul de asigurare sau polita de asigurare este contractul incheiat intre asigurat
si asigurator prin care asiguratul beneficiaza de protectie pentru riscurile pe care si le-a asumat
asiguratorul.Acesta, in urma semnarii contractului se obliga sa platesca contravaloarea dunelor in
cazul producerii unuia din riscurile asigurate.
Acordul de voinţă este primul principiu de bază care permite realizarea unui
contract între asigurat şi asigurător.
Un alt principiu pe care îl are asigurarea este principiul mutualităţii prin care fiecare
asigurat contribuie cu o sumă de bani, numită primă de asigurare, la crearea fondului de
asigurare din care asigurătorul acoperă daunele suferite de asiguraţi.
Contractul poate fi definit ca o înţelegere legată de o problemă juridică între două sau
mai multe persoane care au capacitatea de exerciţiu, deci capacitatea de a contracta, fiecare
3)
urmărind realizarea unor avantaje. Un contract va lua fiinţă după parcurgerea următoarelor
două etape preliminare:
1. o ofertă înaintată de una din părţi ;
2. o acceptare venită din partea celeilalte părţi.
Când aceste două elemente preliminare au apărut şi când pentru ambele părţi există un
avantaj, există un contract.
Anul 2004 a reprezentat un moment important pentru industria asigurarilor din Europa
si pentru sistemul de raportare financiara care guvereneaza aceasta industrie. In data de 31
martie 2004, Consiliul IAS (IASB) din Londra a publicat Standardul International de Raportare
Financiara 4 ‘Contracte de asigurare’.Un astfel de standard de asigurari reprezinta solutia
imediata pentru respectarea termenului limita 2005 la care societatile de asigurare si reasigurare
din tarile membre ale Uniunii
_________________________
3) Constantinescu Dan Anghel, Constantinescu Livia- Cadrul juridic si asigurarile,
Ed.Semne, Bucuresti

1)
C. Bennett- Dictionar de asigurari- sub egida UNSAR- carte aparuta la Financial Times,2002, pag.57
2)
Bistriceanu D. Gheorghe, Bercea Florian, Macovei Emilian - Lexicon de protecţie socială, asigurări şi reasigurări,
Ed. Karat, Bucureşti, 1997, pag.52

2

Europene vor raporta situatiile financiare in conformitate cu Standardele Internationale
de Raporare Financiara (IFRS).

Definitia contractelor de asigurare a fost modificata in cadrul IFRS 4, astfel incat acum
un contract de asigurare este definit ca acel contract in care o parte (asiguratorul) accepta un risc
asigurabil semnificativ de la alta parte (detinatorul politei de asigurare), acceptand sa
compenseze detinatorul politei in cazul in care acesta este afectat de un eveniment viitor nesigur
specific (evenimentul asigurat).
Contractul de asigurare este actul prin care o parte -asiguratorul- este de acord ca, in
schimbul primirii unei sume de bani agreate de la o alta parte -asiguratul- sa plateasca suma
asigurata sau echivalentul acesteia, la producerea unor anumite evenimente .4)
În continuare vom reda elementele constitutive ale Contractului de asigurare:
o data (anul, luna, ziua şi ora) la care începe şi la care expiră asigurarea ;
o stipulaţiunile esenţiale privitoare la risc;
o termenele de plată ale primelor de asigurare;
o sumele asigurate;
o limitele plăţii sumei asigurate sau a despăgubirii în cazul împlinirii riscului ;
o obligaţia asiguratului de a apăra şi conserva bunurile asigurate, de a lua măsuri
pentru prevenirea şi limitarea pierderilor, cazurile în care asigurătorul are
dreptul să refuze plata despăgubirii ori a sumei asigurate.
Sub aspect juridic contractul de asigurare prezintă caracteristicile unui contract:
o consensual datorită faptului că aceasta se încheie numai prin acordul părţilor;
o sinalagmatic prin faptul că fiecare parte are anumite obligaţii;
o aleatoriu reprezentat de faptul, că la încheierea asigurării asiguratul şi asigurătorul nu
cunosc efectele, avantajele, sau pierderile ce vor rezulta;
o adeziune prin acceptarea lui de către asigurat cu toate că a fost redactat de către
societatea de asigurări, asiguratul având posibilitatea de a respinge;
o oneros pentru că fiecare parte urmăreşte să obţină un avantaj sau o facilitate pentru
prestaţia pe care o face sau se obligă să o facă;
o succesiv datorită valabilităţii pentru o perioada mai lungă de timp prima se poate plăti în
mai multe rate, protecţia fiind continuă din partea asigurătorului;

3

în cazul în care deţinătorul poliţei va suferi un prejudiciu.Modalitatea de acţiune Asigurarea compensează financiar efectele unui eveniment nefavorabil.2) Asigurarea transferă riscurile şi totodată daunele unei persoane către o societate de asigurări oferind securitate financiară. Fondurile pentru compensarea financiară a asiguratului sunt create de asigurător din primele plătite de persoanele sau organizaţiile care au cumpărat asigurări. Metodele de asigurare s-au dezvoltat o dată cu nevoile de protecţie existente la un moment dat pentru oameni şi afacerile acestora. Astfel oamenii de afaceri au înţeles să folosească asigurarea pentru a micşora riscurile ce pot apărea în tranzacţiile comerciale şi cele legate de protecţia patrimoniului.2. Asiguratul prin despăgubirile primite este repus în situaţia financiară pe care a avut-o înainte de producerea unui eveniment asigurat.11 4 .1) La baza unui contract de asigurare stau urmatoarele principii: Principiile care stau la baza contractului de asigurare:  principiul despăgubirii – contractul de asigurare nu despăgubeşte peste valoarea pierderilor suferite de asigurat. pag. 2002. În schimbul primelor de asigurare alocate unor fonduri speciale. Transferul riscului prin distribuţie a fost determinat în antichitate de către navigatori şi transportatori ai bunurilor pe apă prin împărţirea mărfurilor pe mai multe nave. Bucureşti.Teoria şi practica asigurărilor. Economică . o bună .  principiul interesului asigurabil – o persoană are interes asigurabil dacă producerea unui eveniment asigurabil poate cauza o pierdere financiară sau un prejudiciu persoanei respective. Ed. Tănăsescu Paul . Procedee manageriale în economia asigurărilor . Bucureşti.credinţă care presupune ca executarea contractului să se facă cu bună credinţă de ambele părţi. compensarea pierderilor suferite şi nu obţinerea unui profit. 1) Dobrin Marinică. Ed. acesta fiind un mod de protecţie. asigurătorul acceptă riscul unor despăgubiri. 2003. 18 2) Tănăsescu Paul – Asigurări moderne de bunuri şi persoane. Acest lucru exprimă scopul principal al unei asigurări. ASE. pag.  principiul subrogaţiei – se aplică atunci când asiguratul este obligat prin poliţa de asigurare să despăgubească o daună produsă din culpa unei terţe persoane. 1.

1. Cheltuielile necesare reparaţiei unui bun asigurat sau înlocuirii acestuia pot cuprinde în limita sumei asigurate din poliţa. Relaţiile economice ce apar între participanţii la asigurare Observăm legătura dintre asiguraţi care plătesc prime de asigurare societăţilor de asigurări.1. Daunele materiale şi financiare sunt despăgubite de către societatea de asigurări a persoanei asigurate.1. prin securitatea financiară oferită de asigurare. titularului asigurării din fondurile special create prin primele de asigurare plătite de asiguraţi. iar acestea plătesc indemnizaţiile de asigurare. costul la data daunei al reparaţiilor. după cum urmează: Plătesc prime de asigurare Asiguraţi Asigurători Plătesc indemnizaţii de asigurare (despăgubiri sau sume asigurate) Fig. Despăgubirile se plătesc asiguratului în urma producerii unor pagube din riscuri asigurate ce au fost stipulate prin contractul de asigurare. restaurării. lucru ce nu poate fi realizat sub altă formă. Asigurarea este o metodă de transfer al riscului de la persoanele fizice şi juridice către societăţile de asigurări care îşi asumă riscul.3. recondiţionării sau înlocuirii părţilor avariate sau distruse.nr. Funcţiile asigurării Precizăm în continuare principalele funcţii ale asigurării : • distribuirea daunelor între mai mulţi deţinători de poliţe. refacerii. 1. 5 . În figura nr.1 vom prezenta relaţiile economice ce apar între între participanţii la asigurare. • reducerea efectelor şi a preocupărilor asiguratului. precum şi al manoperei.

Elementele tehnice ale asigurărilor În acest subcapitol vă prezentăm elementele tehnice ale asigurărilor. nici egale. dar organic legate între ele: constituirea fondurilor de asigurare şi distribuirea acestora. din fondurile special create prin contribuţia deţinătorilor de poliţe. 2. cât şi în controlul ce se efectuează asupra modului de formare şi repartizare a fondurilor de asigurare. Furnizarea unei protecţii Asigurarea nu poate înlătura riscul dar produce o distribuire a pagubelor produse anumitor persoane între mai mulţi cumpărători de poliţe. după cum urmează: 6 . Asigurarea reduce temerile asiguratului. deoarece fiecare deţinător de poliţă plăteşte o suma proporţională cu riscul introdus. Compensaţia financiară Această compensaţie este posibilă datorită faptului că a fost creat un fond de asigurare din primele de asigurare plătite de către asiguraţi. Distribuţia daunelor este echitabilă. astfel încât nici o persoana să nu suporte o daună. Asigurarea are rolul de a contribui la refacerea unei situaţii financiare în urma daunelor pe care le pot avea asiguraţii şi preluarea obligaţiilor de către societatea de asigurări faţă de unele evenimente pentru care aceştia sunt direct răspunzători. funcţia de control se manifestă atât în folosirea de către statul român a asigurărilor ca mijloc de depistare a unor cauze generatoare de pagube în economie. funcţia de repartiţie care se manifestă în procesul distribuirii şi redistribuirii produsului intern brut şi cunoaşte două faze distincte. Din punct de vedere economic asigurările îndeplinesc următoarele funcţii5): 1.Distribuţia daunelor Daunele materiale şi financiare ale asiguraţilor sunt distribuite între aceştia prin compensarea acelora care suferă pagube. Prin urmare riscurile nu sunt nici întâmplătoare. oferindu-i protecţie. 1. Aceasta oferă încredere şi eliberează deţinătorul unui contract de asigurare de o potenţială problemă financiară.4.

se obliga: sa acopere pagubele produse bunurilor asigurate de anumite calamitati naturale sau accidente. care in schimbul primei de asigurare incasate de la asigurat. capacitatea de muncă etc). Asiguratorul este persoana fizica sau juridica autorizata sa furnizeze asigurari 2).2002. sau o despagubire pentru prejudiciul de care asiguratul raspunde (legal) fata de terte persoane3) Asiguratul este persoana fizică sau juridică care.sub egida UNSAR. sa plateasca suma asigurata . pag.Dictionar de asigurari. În alte cazuri desemnarea beneficiarului asigurării se face în cursul executării contractului de asigurare prin declaraţie scrisă comunicată de asigurat societăţii de asigurare ori prin testament. soţul. 2003. ori persoana fizică ce se asigură împotriva unor evenimente ce pot apărea în viaţa sa. de nici un fel de risc. moştenitorii legali etc). beneficiarul asigurării poate fi desemnat şi prin condiţiile de asigurare (de exemplu. Beneficiarul asigurării este. Riscul asigurat este fenomenul sau evenimentul la producerea căruia societatea de asigurări este obligată prin lege sau contract să achite asiguratului sau beneficiarului asigurării despăgubirea de asigurare la bunuri sau suma asigurată în cazul persoanelor. asigurarea acestuia nu devine necesară. Bennett.în virtutea contractului sau a legii . îşi asigură bunurile împotriva anumitor calamităţi ale naturii sau accidente. Spre exemplu. De asemenea. beneficiar poate fi o terţă persoană căreia .carte aparuta la Financial Times.Este partea care a achizitionat asigurarea si va avea dreptul de a solicita depagubiri pntru o dauna prin polita. specificate nominal în contractul de asigurare. despăgubirile datorate de asigurat ca urmare a răspunderii sale civile faţă de o terţă persoană (patrimoniul din care ar urma să se plătească) sau un atribut al persoanei (viaţa. de persoane şi de transport) în care calitatea de beneficiar o pot avea şi alte persoane. 2) C. 7 . Prin obiectul asigurării se înţelege ceea ce s-a asigurat: anumite bunuri. Bucuresti.Adica acea persoana. Există categorii de asigurări (de exemplu.asigurătorul urmează să plătească indemnizaţia de asigurare la realizarea evenimentului prevăzut în contract (caz asigurat). in cazul asigurarilor de viata. deoarece dacă un anumit bun nu este ameninţat.100 3) Negru Titel – Asigurari si reasigurari – Sinteze si aplicatii. însuşi asiguratul. ci numai acela care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: 1) Producerea fenomenului să fie posibilă. Se constată în continuare că nu orice fenomen generator de pagube poate constitui un risc asigurat. Fundatia „Romania de maine”. ca parte la contract. în schimbul primei de asigurare plătită asigurătorului. de regula. precum şi persoana fizică sau juridică ce se asigură pentru prejudiciul pe care îl poate aduce unor terţe persoane de a cărui producere răspunde potrivit legii. adică valorile patrimoniale sau nepatrimoniale expuse pericolului. persoana care are dreptul de a incasa despagubirea.. Ed.

pag. Bucureşti. Suma asigurată reprezintă limita maximă a răspunderii asigurătorului şi constituie unul din elementele care stau la baza calculării primei de asigurare. să o plătească asigurătorului. 1) Tănăsescu Paul – Asigurări moderne de bunuri şi persoane. stabilită prin lege.m. Prima de asigurare (PA) este. 2003. ASE. -Prima netă serveşte la formarea fondului necesar achitării indemnizaţiilor de asigurare. preţul plătit de asigurat pentru ca asigurătorul să preia riscul asupra sa.m. pentru finanţarea acţiunilor de prevenire şi combatere a unor evenimente producătoare de pagube şi pentru acoperirea cheltuielilor legate de administrarea asigurărilor. (SA) Norma de asigurare reprezintă suma de asigurare. Bunurile supuse evaluării trebuie să fie proprietatea personală a asiguratului. în baza contractului sau a legii. in cazul produceriifenomenului (evenimentului) pentru care s-a incheiat asigurarea. 2) Fenomenul (evenimentul) trebuie să aibă în toate cazurile un caracter întâmplător. Ed.m. ) Unde: -Suplimentul de primă serveşte la formarea resurselor băneşti necesare acoperirii cheltuielilor cu constituirea şi administrarea fondului de asigurare. Evaluarea in vederea asigurarii reprezinta operatiunea prin care se stabileste valoarea bunurilor in vederea includerii lor in asigurare. realizarea unui beneficiu. pe care asiguratorul urmeaza sa o plateasca. unităţi ( u.) Prima de asigurare este suma de bani pe care asiguratul este obligat. -Cotele de primă se stabilesc pe baza datelor statistice folosind diverse metode. etc. aşadar.14 8 . a fondurilor de rezervă. ) Prima brută = prima netă + suplimentul de primă ( u. Datele din evidenţa statistică referitoare la un anumit fenomen trebuie să permită stabilirea pe o perioadă cât mai îndelungată a frecvenţei şi intensităţii producerii acestuia.1)(fara nr) Suma asigurată este partea din valoarea de asigurare. (NA) SA = NA * nr. per unitate de obiect asigurat ( numai la asigurările de bunuri ). în schimbul garanţiei pe care acesta i-o acordă şi o foloseşte pentru constituirea fondului de asigurare. PA = SA * cota de primă tarifară ( u. 3) Acţiunea fenomenului (evenimentului) este necesar să poată fi înregistrată în evidenţa statistică. 4) Producerea fenomenului să nu depindă de voinţa asiguratului sau a beneficiarului asigurării.

1997.17 CAPITOLUL 2 PIAŢA ASIGURĂRILOR ÎN ROMÂNIA 2. atunci despăgubirea se suportă integral de către asigurător.52 Constantinescu Dan Anghel. dintre agenţii economici ce se desfăşoară într-un anumit spaţiu.1. În primul caz asigurătorul nu compensează procentul sau suma stabilită din cuantumul daunei. Macovei Emilian . ) Bistriceanu D.Asigurări şi reasigurări. În cel de-al doilea caz. în cadrul cărora se confruntă cererea cu oferta 9 . Fundaţia „România de Mâine”. Ed. Bercea Florian. Galiceanu Mihaela . Bucureşti. pag. Bucureşti. Semne.53 Dobrin Marinică .Lexicon de protecţie socială. despăgubirea nu se plăteşte dacă volumul pagubei se situează până la limita sumei franşizei.pag.Franşiza mai poate fi deductibilă şi atinsă. pag. Gheorghe. Caracteristicile pieţei asigurărilor În sens ştiinţific. asigurări şi reasigurări. Bucureşti. 2003. Karat. 2003. dacă acest volum depăşeşte suma franşizei. ci numai acea parte care depăşeşte franşiza. piaţa exprimă relaţii economice dintre oameni. Constantinescu Livia .Cadrul juridic şi asigurările. Ed. Ed.

Societatea şi-a creat un fond special alcătuit din veniturile din prime ale fiecărui membru. Ele îşi desfăşoară activitatea conform legii şi urmăresc realizarea de profit. Tănăsescu Paul . pag. Ed. 1) Mecu Constantin. susţinută de organizaţii specializate. din punct de vedere financiar. Pe această piaţă se întâlneşte cererea de asigurare. se desfăşoară într-un cadru pe care îl numim piaţă a asigurărilor. mărimea obligaţiilor pe care şi le pot asuma. după confruntarea ei cu oferta. după cum urmează: • Societăţile comerciale pe acţiuni şi cu răspundere limitată. Nici un contract de pe piaţă nu se poate încheia direct între părţi. ci numai prin intermediul brokerilor Lloyd's. datorită puterii de cumpărare precare a populaţiei şi a convingerii scăzute a acesteia în legătură cu utilitatea asigurării. Bucureşti. Cererea de asigurare se concretizează în contracte de asigurare. pag. realizate pe baze contractuale. Ed.1) Operaţiile de asigurare.vol. datorită populaţiei numeroase a României. care vine din partea persoanelor fizice şi juridice asigurabile şi oferta de asigurare. 2002. Pentru asigurările de viaţă există o companie distinctă a Lloyd's.Teoria şi practica asigurărilor. toate asigurările sunt subscrise în numele său de către anumiţi membri. Cererea potenţială este mare. • Sindicatele Lloyd's .Economie politică. se formează preţurile. Societăţile de capital: sunt constituite pentru a obţine profit pentru proprietari şi includ. Sunt obligate să respecte legislaţia în vigoare cu privire la mărimea capitalului social minim subscris şi vărsat. şi astfel societatea nu a fost pusă niciodată în situaţia de a nu putea plăti.1) 1. ci se comportă ca o piaţă. Oferta de asigurare: vine din partea societăţilor specializate. Piaţa reasigurărilor reprezintă o mare parte a pieţei Lloyd's. 2000 . Procedee manageriale în economia asigurărilor . Economică . a II-a. această piaţă a fost destinată asigurărilor maritime. fiind garantate cu întreaga avere personală a acestora. autorizate să funcţioneze în acest domeniu. 34 10 . să desfăşoare o astfel de activitate.de mărfuri. Existând un sindicat specializat în astfel de tranzacţii (Syndicate Reinsurance). au loc negocieri şi acte de vânzare-cumpărare. ed. Lloyd's of London nu reprezintă o societate de asigurări. autorizate să funcţioneze în acest domeniu şi capabile. rezervele de prime şi/sau daune pe care trebuie să şi le constituie. pentru a asigura securitate fiecărei poliţe subscrise pe piaţa Lloyd's. dar spre sfârşitul sec. Enache Constantin . Fundaţiei România de Mâine . al XlX-lea a început şi subscrierea riscurilor nemaritime. Cererea de asigurare: vine din partea persoanelor fizice şi juridice care doresc să încheie diverse tipuri de asigurări şi constituie un element hotărâtor în stabilirea dimensiunilor pieţei. 1. 45 1) Dobrin Marinică. dar cererea efectivă este redusă. în condiţii de concurenţă. Iniţial. Bucureşti.

• Alte societăţi cooperatiste. • Organizaţiile frăţeşti. prin continua perfecţionare a reasigurării pe care a inventat-o „excedent de daună". având la bază principiul mutualităţii. Sunt tipuri „noi" de societăţi de asigurare care fac asigurarea disponibilă pentru o anumită organizaţie sau grup de entităţi dintr-un anumit domeniu de activitate. Aceste societăţi includ: • Organizaţii de asigurare de tip mutual care efectuează operaţii pentru membrii lor. fie că sunt prea mari. 3. fiecare asigurare sau reasigurare achiziţionată la bursă este subscrisă de către membrii acesteia. • Tontinele sunt asociaţii constituite pentru o perioadă de timp determinată. fie că acestea se produc cu o frecvenţă prea mare. în funcţie de vârstă. şi de aceea se constituie aceste pooluri sau asociaţii.Activitatea pieţei Lloyd's rămâne un etalon pentru toate pieţele de asigurări şi reasigurări. dar şi prin publicaţiile periodice care oferă informaţii precise şi la zi în cele mai diverse domenii de interes pentru celelalte pieţe de asigurări şi reasigurări. ceea ce presupune întrajutorarea membrilor lor şi nu obţinerea de profit. în schimbul unor prime acceptabile. dar cu o singură deosebire. • Organizaţiile de schimb reciproc asemănătoare celor mutuale prin faptul că oferă membrilor lor asigurare la preţuri minime. asociaţii sau corporaţii. că riscul asigurării va fi transferat celorlalţi membri şi nu organizaţiei ca entitate individuală. care include toţi membrii poolului. Seamănă cu cele mutuale. formate din câţiva asigurători independenţi. Societăţile cooperatiste: acestea nu sunt constituite în general pentru a obţine profit. iar ta expirarea termenului suma rezultată va fi împărţită între membrii supravieţuitori. membrii pot fi indivizi. de obicei. Acestea subscriu în principal asigurări de viaţă sau medicale. Fiecare membru al unei astfel de organizaţii are o dublă calitate: de asigurat şi de asigurător. Aceste burse apar ca adevărate pieţe. numai ca ele combină rolul asigurărilor cu o funcţie socială sau cu una de investiţii. Când funcţionează ca sindicat. proprietarii acestora sunt deţinătorii de poliţe care primesc acoperire prin asigurare la preţuri minime. care cooperează pentru a asigura riscuri pe care membrii nu sunt dispuşi să le acopere singuri. el poate emite o poliţă mixtă. Poolurile pot funcţiona ca sindicat sau prin intermediul reasigurării. • Bursele de asigurări. 2. în timpul căreia membrii asociaţiei varsă o cotizaţie anuală la fondul comun. Poolurile şi asociaţiile: asigurătorii pot fi puşi uneori în situaţia de a nu putea acoperi daunele. Când funcţionează pe baza reasigurării. şi specifică partea din asigurare pentru care este responsabil fiecare membru. un membru al poolului 11 . astfel asiguratul are o relaţie contractuală cu fiecare membru al poolului.

persoanele fizice nefamiliarizate cu problemele asigurărilor nu realizează avantajele pe care i le poate oferi un contract de asigurare. pag. aşadar. printre care asigurarea autovehiculelor şi asigurarea locuinţelor. nu caracterizează o piaţă. considerăm că piaţa asigurărilor de persoane. Comportamentul de concurenţă imperfectă. celelalte sunt lipsite de omogenitate.97 2) Dobrin Marinică. nici pe cele ale terţilor. Transparenţa pieţei . Piaţa cu concurenţă imperfectă . următoarele caracteristici2): 1. De aceea. presupune existenţa unui număr mare de societăţi de asigurare pe piaţă. imperfectă . intervenţia directă a statului în economia asigurărilor. Libertatea de intrare-ieşire a participanţilor pe şi de pe piaţă 3. se aplică de societăţile de asigurări cu un volum de activitate redus. astfel asiguratul are o relaţie contractuală numai cu societatea care a emis poliţa. dar cu excepţia câtorva produse. Piaţa cu concurenţa perfectă . 2003. 5. Omogenitatea produsului de asigurare . Economică . de răspundere civilă este o piaţă impură.1) Piaţa asigurărilor . Tănăsescu Paul .atunci când cel puţin una din trăsăturile pieţei cu concurenţă perfectă. de bunuri. 2002. Bucureşti. prezentate mai sus. deoarece pentru convingerea unui solicitant despre utilitatea şi oportunitatea contractării unei asigurări este necesară adresarea la un agent de asigurare. 36 12 . Atomizarea pieţei – piaţa reuneşte un număr mare de ofertanţi şi de solicitanţi. Ed. În continuare vom reda cele 3 tipuri de comportament existente din partea societăţilor de asigurări aflate în concurenţă pe piaţa de asigurări: Comportamentul de concurenţă perfectă.o piaţă concurenţială perfectă sau una imperfectă? Pentru a afla cărui tip de piaţă aparţine piaţa asigurărilor vom reda o scurtă prezentare a celor două tipuri de pieţe existente. 4. preţul fiind determinat de cererea de asigurări existentă pe piaţă. iar ceilalţi membri reasigură o anumită parte din riscul asigurat. Bucureşti. ASE.emite poliţă. 1 1) Tănăsescu Paul – Asigurări moderne de bunuri şi persoane. Ed. 2. fiecare organizaţie de asigurare ia decizii în limitele capacităţii sale financiare. pag.Teoria şi practica asigurărilor. piaţa asigurărilor este aproape opacă pentru cei neavizaţi. Procedee manageriale în economia asigurărilor .se comercializează o paletă largă de produse constând în asigurări împotriva diferitelor riscuri. pentru a nu-şi prejudicia nici interesele proprii. Observăm aici.observăm. Descentralizarea deciziilor . Asigurători de stat (publici): în unele ţări au existat sau există asigurători de stat . dar trebuie să ţină seama şi de prevederile legale în materie. 4.

2.  Valoarea anuală a primelor de asigurare. Ed.Teoria şi practica asigurărilor. pag.  Ponderea în ocuparea forţei de muncă.  Numărul poliţelor în vigoare. care poate fi împărţită în trei etape distincte : 1 1) Dobrin Marinică. cum ar fi:  Numărul contractelor încheiate în perioada de referinţă. Se mai pot determina indicatori 1) care să cuprindă gradul de implicare al asigurărilor în viaţa economico-socială a unei ţări.  Cuantumul sumelor asigurate în perioada de referinţă. Procedee manageriale în economia asigurărilor . Economică . se practică în societăţile mari. 36 13 . Tănăsescu Paul . Evoluţia asigurărilor în România Activitatea din domeniul asigurărilor de bunuri.  Ponderea pe piaţa capitalului de împrumut. Comportamentul managerial.  Eficienţa folosirii capitalului şi a forţei de muncă. persoane şi răspundere civilă. 2002. Bucureşti. presupune recunoaşterea importanţei deciziilor luate de managerii societăţilor de asigurări.  Valoarea totală a angajamentelor asumate de societăţile de asigurări la un moment dat. cum ar fi:  Ponderea acestora în produsul intern brut (PIB) şi produsul naţional brut (PNB). Dimensiunea pieţei asigurărilor Se folosesc o serie de indicatori.2. se întinde pe o perioadă de peste 130 de ani. desfăşurată în ţara noastră.

Ghe. extinderea activităţii sale în asigurările de viaţă fără examinare medicală (asigurări populare) i-a adus bune rezultate. Ioanide. • 1881 cele două societăţi "Dacia" şi "România" au fuzionat şi au creat societatea "Dacia – România" care a devenit una din cele mai puternice societăţi de asigurare din tara noastră din acea perioadă. • 1882 a fost înfiinţată societatea de asigurări "Naţionala" cu un capital de 3 milioane lei. ajungând la 12 milioane de lei capital. Menelas Ghermani. • 1923. D. cu colaborarea băncii Marmorosch. Aceasta s-a bucurat de sprijinul unor personalităţi de prim rang: Beizadea D.C. I. • 1920.Societăţi de asigurări private • 13 martie 1871. N. C. Negroponte. Boerescu.F. Grigore Ghica. M. • 1873 a fost înfiinţată societatea de asigurări "România" cu un capital social de 2 milioane lei. Cantacuzino. Sturza. în 1936 a preluat portofoliul românesc al societăţii "Phoenix" din Viena. Brătianu şi alţii. în 1930 a fuzionat cu "Fonciera" . Filipescu. Grădişteanu. Porumbaru şi Alexandru Zissu. Marghiloman. St. devenind astfel "Agricola -Fonciera". P. T.1) Asigurările în perioada 1871 . G.1948 . aflată în lichidare. Deroussi.Societăţi de asigurări private 2) Asigurările în condiţiile economiei planificate 1949-1990 3) Asigurările după 1990 Asigurările în perioada 1871 . • 1907. Crissoveloni. sociale şi economice: B. majorând capitalul la 20 de milioane. Ştirbei. a fost înfiinţată societatea "Asigurarea Româneasca". B. Mehedinteanu. cu un capital de 2 milioane de lei. de cercurile comerciale din Brăila şi Galaţi. Conform datelor din acea perioadă. a fost înfiinţată societatea "Agricola". societatea "Generala". Th. V. Printre fondatorii societăţii se pot enumera: I. • 1897 a fost înfiinţată la Brăila. Elias. Teodor Rosetti.a fost constituită prima societate de asigurare "Dacia" cu un capital social de 3 milioane de lei şi având ca membrii fondatori personalităţi marcante ale vieţii politice. principele Al. Mihail Kogălniceanu. societatea se afla în anul 1937 în topul societăţilor de asigurări. care practica asigurări legate de agricultură şi alte tipuri de asigurări. Ioan S.1948 .Cluj. Blank & Co. Gh. J. C. care în 1932 a fuzionat cu "Ancora". 14 . cu un capital de 4 milioane de lei. Emil Constantinescu. Menelas Ghermani. s-a constituit societatea "Steaua României".

Pe teritoriul României a funcţionat un singur asigurător. În domeniul asigurărilor. care şi-a încetat activitatea pe data de 31 decembrie 1990. În anul 1991 a fost adoptată Legea nr. care a preluat activele aferente asigurărilor facultative de viaţă.1) Asigurările după 1990 În locul Administraţiei Asigurărilor de Stat. Societăţile de asigurări au trecut în proprietatea statului cu toate activele şi pasivele lor. cele aferente asigurărilor obligatorii. Crearea ADAS marchează instituirea monopolului de stat în domeniul asigurărilor. câte fiinţaseră în deceniile anterioare.ADAS. activitatea de asigurare a fost organizată pe baze noi.136 privind asigurările şi reasigurările. în locul multiplelor societăţi private de asigurări.R. când răspunderea revine unor asiguraţi la societăţi de asigurări din străinătate. pasivele corespunzătoare. În anul 1952. • Societatea "Astra S. UNITA S. stabilirea şi plata despăgubirilor în cazurile de pagube produse în România." a preluat activele societăţilor mixte. şi în limitele acestora. a fost organizată Administraţia Asigurărilor de Stat . cu capital integral român. cu participarea ADAS din străinătate.".47 privind constituirea şi funcţionarea societăţilor comerciale din domeniul asigurărilor iar în anul 1995 Legea nr. cele aferente asigurărilor şi operaţiilor de reasigurare în relaţiile cu străinătatea. instituţie specializată în operaţiuni de asigurări. asigurărilor facultative de autoturisme şi altor asigurări în sumă de 1 000 milioane şi.A." a preluat activitatea privind constatarea daunelor. incluse în capital. precum şi bunurile imobile aparţinând ADAS. pasivele corespunzătoare.A. în suma de 3 000 milioane de lei. au luat fiinţă trei societăţi comerciale pe acţiuni în domeniul asigurărilor: • Societatea "Asigurarea Româneasca S.ro 15 .L cu sediul la Timişoara.A.romasig. • Agenţia "Carom S. Instituţiile publice de asigurări au fost încorporate şi ele în noile structuri organizatorice ale economiei naţionale planificate. • În luna septembrie 1990 a fost înfiinţată prima societate cu capital integral privat din România. 1) www.Asigurările în condiţiile economiei planificate 1949-1990 Din iunie 1948. reasigurări şi comisariat de avarie. în limitele acestora. a fost creată societatea "Sovrom-Asigurare".

ROUMANIE ASSURANCE INTERNATIONAL. divizia de asigurări de viata şi pensie privată a companiei AIG. ASIGURĂRI ION ŢIRIAC . • În anul 1992 s-au înfiinţat societăţile AGRAS.ASIT care în anul 2000 a fost preluata de ALLIANZ . având capital integral de stat. • În anul 1994 s-au înfiinţat societăţile ASITRANS.) Numărul total al societăţilor de asigurare autorizate în conformitate cu prevederile Legii nr. SARA .3. fiind obţinută în 2002). GARANTA. • În anul 2001 s-a înfiinţat CSA . ASIGURARE REASIGURARE ARDAF. Această societate practică asigurări pentru credite la export împotriva riscului de neplată.ASIG (care în anul 1996 şi-a schimbat numele în SARA MERKUR).Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. GENERALA ASIGURARI. Piaţa asigurărilor în România Economia de piata contemporana este o forma moderna de organizare a vietii ecomonice. • În anul 1999 s-a înfiinţat AIG Life Asigurări România S. o societate (ABG 16 . • În anul 1997 s-a înfiinţat societatea Naţionale Nederlaneden Asigurări de Viaţă care în prezent are denumirea ING Nederlanden Asigurări de Viaţă.o societate (respectiv OMNIASIG ADDENDA SA)a obţinut autorizaţia de funcţionare în 2003 (autorizaţia prealabilã.. ŢIRIAC ASIGURĂRI. AIG .32/2000 de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA)-de la înfiinţarea sa (iulie 2001) şi până la iunie 2005-este de 54. • În anul 1994 a fost înfiinţată UNSAR . • În anul 1995 s-au înfiinţat societăţile ASIGURAREA POPULARĂ ROMÂNĂ.• Guvernul României a înfiinţat Banca de Export Import a României S.Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România. .American International Group a venit în România prin divizia de asigurări generale. • În anul 1994 cel mai mare grup de asigurări şi servicii financiare din lume.din care: 50 au obţinut autorizaţia de funcţionare în 2001 sau 2002.A. ATLASSIB SOCIETATE DE ASIGURĂRI.EXIMBANK. de constituire. caracterizata prin desfasurarea libera. autonoma si eficienta a activitatii in concordanta cu regulile si avantajele mecanismului pietei libere 1. • În anul 1993 s-au înfiinţat societăţile ASIGURAREA ANGLO . OMNIASIG. 2.ROMÂNĂ.A. • În anul 1996 s-au înfiinţat societăţile ASIBAN SOCIETATE DE ASIGURARE ŞI REASIGURARE.

9 7. I.INSURANCE SA)a obţinut.1 TOP 10 CLASAMENT GENERAL ASIGURĂRI PRIME BRUTE INCASATE DIN ASIGURARI DIRECTE GENERALE Criteriu: Prime brute subscrise Mld. ASIBAN 72.2006 1.1 6.A. ASTRA 61.Având în vedere faptul cã în prezent (iunie 2005) este autorizatã sã funcţioneze şi societatea OMNIASIG ADDENDA SA. UNITA 68.2677/05. La data de 30. urmând sã parcurgă cea de-a doua etapă prevăzută de Legea nr.2 10. Printeuro. Ploiesti 2003 Tabel nr.Bucur. ASIROM 136. _________________________ 1.06. Economie politica . doar autorizaţia de constituire. GENERALI 30.32/2000.12.) Prof.2.şi GRUPUL DE ASIGURÃRI ROMÂN-GRUP AS SA -Decizia nr.9 17 . în cursul anului 2005.2002. Ed. BT ASIGURARI 26.147/11.06.2002. EUR la 30. ). ARDAF 62. întrucât. ALLIANZ-TIRIAC ASIGURARI S. analiza capitalului social al societăţilor de asigurare se realizează pentru un număr de 54 de societăţi. CSA a retras autorizaţiile de funcţionare pentru douã societăţi (ADAS ASIGURARE ŞI REASIGURARE SA -Decizia nr.respectiv autorizarea funcţionarii.2005 existau 54 de societăţi autorizate sã funcţioneze ca asigurători.2 3.7 8.04. BCR ASIGURARI 60. 219 2. Dr.3 5. OMNIASIG 116 4. până în iunie 2003.4 9.

a ocupat si in 2005 locul intai fiind urmata ca si in 2004 de Asirom(locul ll) si Omniasig(locul lll).A. TABEL NR. BCR Asigurari s-a miscat foarte repede in anul 2005. CEC. Fata de anul 2004 topul primelor 10 societati realizat in functie de primele brute incasate din asigurari directe generale . clasandu-se in 2005 pe locurile 5 si respectiv 6. Asiban si BT Asigurari au urcat .9 milioane de euro pe asigurari generale in 2005. Ardaf a coborat de pe locul 5 pe locul 6. Unita . primele doua cate o pozitie.7 milioane euro pe asigurari generale. Banca Transilvania). Se remarca faptul ca urcarile cele mai spectaculoase le-au avut companiile de asigurari care au bune relatii cu bancile sau sunt chiar detinute de banci : Asiban (controlata de BRD. urcand pana la a saptea pozzitie.2 TOP 10 CLASAMENT asigurări DIRECTE DE VIATA 18 . BCR.2. celelalte doua societati au urcat patru si respectiv cinci pozitii. Un salt spectaculos l-a facut BT Asigurari care a intrat in Top 10 cu afaceri de 26. BT Asigurari (Banca Transilvania ) si BCR Asigurari. clasandu- se in 2005 pe locurile 4 si 10. BCR Asigurari.se prezinta astfel: Allianz – Tiriac Asigurari S. Astra de pe locul 4 a trecut pe locul 8. Generali a ramas pe locul 9. cu afaceri de 60.

0 9. TABEL NR. BCR ASIGURARI 21. AIG LIFE 30 3. ASIROM 23. GRAWE 11. de 351. Cea mai amre crestere din primele zece companii de asigurari de viata.06.INTERAMERICAN 6.2 Comparativ cu situatia din 2004. in crestere cu 165.6 miloane euro. OMNIASIG 17.2. ocupand in 2005 locul 5. ING NEDERLANDEN ASUGURARI DE 108 VIATA 2. ALLIANZ-TIRIAC 19. ALLIANZ –TIRIAC si AVIVA au coborat cate o pozitie. GRAWE a ramas pe locul 9.ro 19 . care a urcat cinci locuri in top. cand a ocupat locul 6 in clasament.0 5.3 TOP 10 CLASAMENT ASIGURăRI NON-VIAţă1) 1) www. a fost inregistrata de BCR Asigurari. Asiban a urcat pe locul 3 cu afaceri de 24.0 7. ajungand pe pozitia 5. BCR Asigurari a avut o urcare spectaculoasa de 5 pozitii.6 4. ASIBAN 24. topul realizat in 2005 in functie de primele brute incasate din asigurari de viata are urmatoarea structura : ING Asigurari de Viata a ramas si in 2005 lider de piata fiind urmata de AIG Life si Asiban care au devansat Asirom. Criteriu: Prime brute subscrise Mld EUR la 30. aceasta ocupand in 2005 doar locul 4.0 8.5 10.3% fata de anul 2004.2006 1. ocupand locurile 7 si 10.1asig. AVIVA 17.7%.3 6.

Asirom şi Omniasig. UNITA 539 9. Tabel nr. OMNIASIG 2.502.P.28 2. nu si primele brute subscrise Remarcăm.052. METROPOL 2.049 4. GENERALI 805 7.49 9. Criteriu: Prime brute subscrise Mld LEI la 30.2. GRUP AS 2.2002 Mil.830. AGI ROMANIA 289 * au evidentiat în contabilitate numai primele brute încasate.085.34 3. GENERALI 1.12. în clasamentul asigurărilor non-viaţă pe primele 3 locuri se află Allianz-Ţiriac . ASIROM 9.363.198.586 3. dominând piaţa asigurărilor.39 4.01 10. ALLIANZ-TIRIAC 3. ARDAF 830 6. 6.323. UNITA 1.27 6. ASTRA 912 5.61 7.ro 20 .196 2. ALLIANZ TIRIAC 87. ASIBAN 722 8.585. AIG ROMANIA 425 10.60 8.R. ASIROM* 2.779. A.romasig.53 5.00 1) www. ARDAF 21.4 Clasament asigurări de credite şi garanţii1) Criteriu: prime brute încasate la 31. că la sfârşitul anului 2005. ANGLO-ROMANA 3.06 2006 1.928. OMINIASIG 103. LEI 1.

a.000.ardaf 100.allianz tiriac 120.generali * sursa: www. reprezintă o creştere de peste 60%. ca urmare a evoluţiei primelor de asigurare pe segmentul viaţă. firme de consultanţă şi audit. Creşterea a provenit. Comparativ cu totalul primelor brute încasate în 2002. cu mici variaţii de la o firmă la alta.romasig.grup as 20.romana 40. p.00 7.00 6.asirom 80. r.000. la nivelul întregului an. certifică valoare totală a pieţei asigurărilor în 2003. cel al asigurărilor de incendiu şi alte bunuri.00 3. de 478. rezultatele transmise de societăţile de asigurări indică un total al primelor brute subscrise de peste 12.00 4. CLASAMENT ASIGURĂRI DE CREDITE ŞI GARANŢII 1.000 de miliarde de lei.00 8.000. Evoluţia pieţei asigurărilor Pentru primele şase luni ale anului 2003. conducea Omniasig urmată îndeaproape de Allianz-Ţiriac. 60. asigurărilor auto 21 .omniasig 2.unita 10. iar estimările specialiştilor din piaţă. la sfărşitul anului 2002.ro Precizăm că în clasamentul asigurărilor de credite şi garanţii .000.2 milioane euro. în valori nominale. în principal. în jurul a 700 milioane euro.metropol 0.000.anglo.00 9.00 5.000.

cu o creştere spectaculoasă în 2003. Mişcări vor exista pe piaţa asigurărilor de sănătate. în ultimi ani.07 200 178. Pentru 2004. a fondurilor de pensii şi a produselor de bancassurance. Bineînţeles.53 272. 2.2003 Grafic nr.obligatorii. CASCO şi asigurărilor de Carte Verde.29 0 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Anul *sursa: ziarul Capital nr.10.21 400 344. Evoluţia pieţei asigurărilor 800 750 600 Mil. asigurătorii nu se aşteaptau la o creştere la fel de mare ca în 2003.2. Creşterea numărului de poliţe aferente creditelor bancare este aşteptată şi in continuare.43/23. În graficul următor s-au luat în considerare prime brute încasate de societăţile de asigurări din România.4. creşteri importante au fost consemnate la asigurările de credite şi garanţii de pierderi financiare.5 Evoluţia pieţei asigurărilor Remarcăm evoluţia ascendentă a asigurărilor din ultimi ani. CADRUL LEGISLATIV AL ASIGURĂRILOR 22 . chiar dacă valoarea mică a primelor au făcut ca ponderea acestora în total în 2003 să fie între 5 – 7%. dolari 505.

trebuie sa indeplineascu anumite conditii. asigurare –reasigurare romane. si anume: sa aiba personalitate juridica in tara de origine. iar in cazul in care societatile de asigurari straine doresc sa infiinteze reprezentante. precum si calificarea de noi 23 . Legea 47/1991 protejeaza asiguratorii romani prin conditionarea infiintarii de societati de asigurare de catre persoanele straine numai prin asociere cu persoanele fizice sau juridice romane. ori societati de asigurare. Societatile comerciale din domeniul asigurarilor se pot constitui numai sub forma de societati pe actiune sa de societati cu raspundere limitata si trebuie sa indeplineasca anumite cerinte in legatura cu valoarea capitalului social. De asemeni. O alta masura de protejare a intereselor asiguratorilor romani. sa depuna la o unitate bancara din Romania o garantie in numerar echivalenta cu limita minima a capitalului ce trebuie sa fie varsat la constituirea societatii. Romania dispunea de o singura societate de asigurari de stat. activitatea de asigurare se desfasoara si prin societati de intermediere. este aceea ca reprezentantele infiintate in Romania nu pot incheia decat contracte de asigurare cu persoane fizice sau persoane juridice straine. sa nu se afle in stare de incetare de plati sau de faliment. care negociaza si incheie contracte de asigurare pentru societatile de asigurare.4 din lege. Pana sfarsitul anului 1989. avizul de la OSAAR. sa obtina. Economia de piata a impus insa necesitatea crearii unor structuri noi. Activitatea de asigurare si reasigurare se desfasoara prin societatile de asigurare – reasigurare si societati de reasigurare. prevazuta in art. Infiintarea acestora se face pe baza avizului prealabil al Oficiului de Supraveghere a Activitatii de Asigurare si Reasigurare di cadru Ministerului Finantelor. in prealabil. sa fi desfasurta activitate de asigurari in ultimii 10 ani.

aprobarea actionarilor semnificativi si a persoanelor semnificative ale asiguratorilor. Dintre atributiile OSAAR amintim: .cadre. 5.sa gestioneze separat fondul de asigurari de viata. Sectiunea care se refera la obligatiile asiguratorilor autorizati. 3 Ordinul 1998 din 7 octombrie 1996 pentru aprobarea Normelor privind constituirea. A aparut apoi Legea 136 din 29 decembrie 1995 privind asigurările şi reasigurările în România. a normelor si regulamentelor contabile. .sa mentina un anumit capital social si o marja de solvabilitate.Participa la elaborarea planului de conturi. Legea nr.04. cadrul legislativ in domeniul asigurarilor era reprezentat. . utilizarea şi gestionarea Fondului special pentru protejarea asiguraţilor.2000.sa-si conduca activitatea pe baze prudentiale si competente .aprobarea divizarii sau fuzionarii unui asigurator inregistrat in Romania. in conformitate cu criteriile stabilite prin norme.32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor Concluzii 24 .76 din 12 martie 2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. sa constituie si sa mentina rezerve tehnice. . . 2. . in vederea protejarii intereselor asiguratilor sau a potentialilor asigurati. dupa consultarea cu asociatiile profesionale ale operatorilor din asigurari. mentioneaza: . organizarea si fuctionarea societatilor comerciale din domeniul asigurarilor si Hotararea guvernului 574/1991 privind atributiile Oficiului de Supraveghere a Activitatii de Asigurare si Reasigurare . in care scop poate dispune efectuarea de controale asupra activitatii asiguratorilor sau brokerilor de asigurare. 1. in principal. . de Legea 47/1991 privind constituirea. activitatea de asigurare si reasigurare desfasurandu-se in prezent prin societati cu capital privat si mixt.32 din 3 aprilie 2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor.Supravegherea situatiei financiare a asiguratorilor. . Legea nr. 4. Pana la data de 10.sa prezinte periodic rapoarte asupra activitatii desfasurate.

calamităţilor. Aderarea Romaniei la structurile europene va produce in mod cert modificari si pe plan intern. desigur încă departe de nivelul înregistrat în pieţele mature( în medie 8% în ţările UE şi 3-5% în ţările Europei Centrale). asigurărilor de viaţă şi asigurări pentru autovehicule. asigurări de bunuri împotriva incendiilor. ajungând la 1. Traiectoria Romaniei si a pietei de profil de aici vor urma. Tendinţa aceasta va continua şi în anii următori.3% în 1998.7 euro/locuitor faţă de 16 euro/locuitor în 2001. faţă de 474. Anul 2002 a reprezentat primul an în care gradul de penetrare a asigurărilor în economie a fost supraunitar. o creştere net superioară ritmului de creştere economică înregistrată. 25 . la nivelul industriei locale a asigurarilor. Ponderea asigurărilor de viaţă a crescut în fiecare an. exemplul altor state din Europa Centrala si de Est care au aderat deja la Uniunea Europeana. Volumul total de prime încasate a ajuns în 2002 la 471 milioane euro ( din care 352 milioane euro încasaţi din prime pentru asigurările generale şi 118. În 2003 piaţa asigurărilor a fost caracterizată de o creştere fără precedent de peste 60% . Aceste exemple sunt binecunoscute de catre marii reasiguratori globali. ajungând la 25% în 2002 faţă de 8. Cauzele pentru care s-au înregistrat pierderi pentru anumite categorii de asigurări sunt: nivelul primelor este inadecvat. nu a existat o dispersie suficient de mare a riscului între deţinătorii de poliţe. Densitatea asigurărilor a crescut în 2002 la 21. ca urmare a maturizării pieţei şi creşterii nevoii de protecţie şi economisire . Un domeniu mai puţin acoperit îl reprezintă asigurările de viaţa. Piaţa românească a asigurărilor a înregistrat o evoluţie spectaculoasă în ultimii ani. fiind insuficient pentru acoperirea despăgubirilor solicitate.2 milioane euro în 2002. asiguraţii au început să-şi cunoască mai bine drepturile şi solicită mai frecvent despăgubiri. valoarea totală a primelor brute fiind în jurul a 700 milioane euro. după anul 1991.7 milioane euro asigurări de viaţă ). activitatea de asigurare se desfăşoară prin intermediul societăţilor de asigurare. altele decât cele de viaţă.09%. al societăţilor de asigurare-reasigurare şi al societăţilor de reasigurare. nu s-a apelat la pârghia reasigurărilor . Societăţile de asigurări s-au orientat mai mult spre asigurările de persoane. Remarcăm că în România. În 2004 a continuat acelaşi trend pozitiv caracteristic ultimilor ani ai pieţei asigurărilor dar nu la nivelul creşterii inregistrate in 2003. cel mai probabil.

in consecinta. dar nu si suficienta pentru asigurarea dezvoltarii viitoare... progresele facute de catre asiguratorii din Est.” GE Insurance Solutions „ Elementele precum noile cerinte de solvabilitate dezbaterile privind unificarea RCA – Carte Verde. sunt dovezi certe ale unei evolutii pozitive.. viitoarea integrare in structurile europene fiind o conditie necesara. cu siguranta.care au urmarit constant..” MOSCOW Re „ [. accelerarea ritmului de dezvoltare macroeconomica.non-viata . In urma unui studiu realizat pornind de la opiniile unor importanti reasiguratori – MUNICH Re.] Pe termen lung. inca de dinaintea caderii Cortinei de Fier. MOSCOW Re si SAVA Re s-a concluzionat ca volumul afacerilor derulate pe aceasta piata va continua sa creasca.” SWISS Re „ Piata de asigurari din Romania beneficiaza de un semnificativ potential de crestere [. in continuare. evolutia pietei de profil” SAVA Re „ Atat volumul de prime subscrise de catre intreaga piata. cat si gradul de penetrare al acestora in PIB au inregistrat cresteri de exceptie. a nivelului investitiilor straine si. in mod pozitiv. calitatea de membru al Uniunii Europene va influienta.” CAPITOLUL 3 RISCUL ŞI SUPRAVEGHEREA ACTIVITĂŢII DE ASIGURARE Riscul si supravegherea asigurarilor 26 . Parerea noastra este ca Romania va trebui sa urmeze etape similare cu Slovenia sau alte state nou-intrate in UE inainte de a patrunde in Uniune. scindarea companiilor de asigurari in fuctie de criteriul viata. SWISS Re. cresterea graduala a capitalului social minim obligatoriu. GE Insurance Solutions..] aderarea la Uniunea Europeana va accelera aceasta crestere.. MUNICH Re „ Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana va determina cresterea.

o primejdie la care sunt supuse bunurile. Sa fie contractuale. afacerile si pentru care societatile de asigurari pot oferi protectie.  Sa nu poata fi evitate.multe definitii ca:”obiect al asigurarii”. variatia si deci riscul este considerat zero.  Sa nu poata fi constientizate.Daca nu este posibil decat un rezultat. nu ar exista asigurari.  Sa fie compatibile cu reglementarile legale in vigoare. adica sa reprezinte protectia prevazuta in contractul de asigurare. Cu cat sunt posibile mai multe variante privind rezultatul.1). adica sa reprezinte protectia prevazuta in contractul de asigurare. Sa fie contractuale. cu morala si cu profitabilitatea asiguratorului.3.  Sa fie compatibile cu reglementarile legale in vigoare. Riscul este obiectul oricarui contract de sigurare si reprezinta elementul specific al asigurarii.1. cu morala si cu profitabilitatea asiguratorului. pentru a fi asigurabil.Intalnim astfel. riscurile trebuie sa indeplineasca o serie de criterii de asigurabilitate3) . Riscul. atunci riscul este diferit de zero. Definirea riscului este inca o problema larg dezbatuta in literatura de specialitate. 27 . Alte lucrari considera ca riscul reprezinta “variatia rezultatului care ar putea sa apara intr-o anumita perioada de timp intr-o situatie data” 2) . cu atat riscul este mai mare. ”sansa unei pierderi”.  Sa fie suportabile ca marime si ca frecventa. ” nesiguranta privind rezultatul unei activitati” 1) .Risc si sansa Daca nu ar exista risc. Pentru a fi asigurabile. fie o fie o persoana sau un lucru”. oamenii. Riscul este un pericol. sa poata fi determinate probabilistic si sa se poata produce cu o probabilitate cuprinsa intre (0. trebuie sa indeplineasca aceste conditii. Daca sunt posibile mai multe rezultate. adica asiguratorul sa compenseze pierderea financiara reultata din producerea lor. adica sa poata fi suportate din punct de vedere financiar de catre asigurator  Sa fie compensatorii. si anume:  Sa fie calculabile.

fizice si juridice. calculată prin aplicarea unui procent mic la valoarea asigurabilă. Hammond. III. Arthur Williams. în schimbul plăţii de către asigurat a unei sume de bani. incepand chiar cu cuantificarea lor in aceste planuri. obligându-se să acopere asiguratului contravaloarea daunelor (respectiv suma asigurată în cazul asigurărilor de viaţă) în caz de producere a acestor evenimente. prin care asiguratul cedează asigurătorului 28 .19 Efectele producerii riscurilor pot fi in numar mai mare si. Foresman and Company. Desigur. alaturi de pierderile economice. Heins. Asigurarea are la bază un acord de voinţă între o persoană fizică sau juridică în calitate de asigurat şi o persoană juridică în calitate de asigurător. Risc Management and Insurance . numită "piaţa asigurărilor". Me Graw Hill BookCompany. 1989 3) Violeta Ciurel. Plătind asigurătorului prima de asigurare. Essays in the Theory of Risk and Insurance. parte a pieţei serviciilor financiare. Glenview. Scott.2.D. All Beck. Asigurari si reasigurari : abordari teoretice si practici iternationale. Din punct de vedere al asigurarii. care se vinde şi se cumpără ca orice altă marfă pe o piaţă specifică. o analiza completa a acestora este foarte dificil de facut. The Meaning and Measurement of Risk. Asigurarea are la bază un acord de voinţă (contract) încheiat între asigurător şi asigurat. politice. interesul se opreste asupra celor economice. Richard M. numită "primă de asigurare". 1968 2) C. prin care asigurătorul oferă asiguratului protecţie pentru riscurile pe care şi le-a asumat. psihologice. asiguratul primeşte în schimb garanţia de despăgubire împotriva pierderii posibile şi viitoare pentru oricare dintre riscurile incluse în condiţiile de asigurare. într-o marfă specifică (un serviciu). pot sa se manifeste efecte de alta natura: sociale. Forme de protecţie împotriva riscului a) Asigurarea Asigurarea propriu-zisă constă în protecţia financiară pentru pierderi cauzate de o gamă largă şi variată de riscuri. Ed. 1) J. pag. Bucuresti 2000.  Sa fie aleatorii. 3. Protecţia riscului se constituie. astfel.

o răspundere mare a asigurătorului. adică asigurarea la o valoare peste valoarea reală a obiectului asigurat. respectiv a protecţiei pentru pierderea posibilă şi viitoare datorită producerii riscurilor agreate. Ea se practică. în mod proporţional cu nivelul primelor plătite. îndeosebi. asiguratul plăteşte asigurătorului o sumă de bani. Preţul acestei protecţii este prima de asigurare. asigurarea se concretizează într-o tranzacţie al cărei obiect îl constituie cumpărarea unui serviciu. asiguratul va colecta contravaloarea despăgubirilor de la asigurătorii săi. evident. riscul iniţial este preluat în condiţii similare de preţ (prima de asigurare) de către mai mulţi asigurători până la concurenţa valorii bunului ce se asigură. Prin coasigurare. urmând ca în cazul producerii riscului sau riscurilor asigurate. asiguratul cedează cote părţi din riscul asigurat mai multor asigurători până la 100% din valoarea riscului. numită primă de asigurare. Ea constă în crearea de către o persoană fizică sau juridică a unui fond. Ed. Această formă de protecţie este numită impropriu autoasigurare. asigurătorul să îl despăgubească pe asigurat pentru daunele suferite. în mod deosebit. Aceasta este o modalitate de dispersie a riscurilor care se practică pe anumit pieţe şi care este caracteristică. Pentru această protecţie.un risc sau o clasă de riscuri pentru care obţine protecţia asigurătorului. pag.Bucureşti. în acest mod. Nu se referă şi nu înseamnă în nici un fel supraasigurare. poate ar putea fi denumită mai corect auto- protecţie. implicând. nu există părţi contractante.19 29 . furt şi altele). Esenţa asigurării constă în dispersia riscului. incendii. All Beck . Ea nu este o asigurare deoarece nu se bazează pe o relaţie contrac tuală. Coasigurarea reprezintă o formă de protecţie având aceeaşi esenţă economică pe care o are şi asigurarea. c) Autoasigurarea Autoasigurarea este o altă formă de protecţie destul de mult utilizată. 2000. în situaţiile în care valoarea bunului (bunurilor) asigurat este foarte mare. acoperirii riscurilor mari sau foarte mari. Asiguratul transferă asupra altei persoane pericolul pierderii financiare determinate de producerea unui eveniment b) Coasigurarea Coasigurarea este o modalitate de transfer al riscului de la un asigurat către mai mulţi asigurători. pentru părţi din valoarea bunului asigurat.1)Astfel. a unor rezerve proprii având ca destinaţie numai acoperirea pagubelor create din orice motiv (calamităţi. asiguratul este în acelaşi timp şi asigurător şi nu respectă ideea de 1) Ciurel Violeta – Asigurări şi reasigurări: abordări teoretice şi practici internaţionale. În cazul în care se produc daunele.

nu le poate suporta singur. în mod direct. • Profiturile rezultate din autoasigurare vor creşte şi se vor acumula la fondurile asiguratului. incendiu. limitate de altfel. de accidente etc. dat fiind că vor acoperi numai riscul efectiv • Veniturile din investirea acestor fonduri create din prime ce aparţin asiguratului şi pot fi utilizate pentru creşterea propriului fond de protecţie sau reducerii contribuţiilor viitoare. All Beck . neavând capacitate financiară suficientă. iniţial) pentru acoperirea riscurilor pe care. riscul este reţinut de compania respectivă şi nu se încheie tranzacţii de cumpărare de asigurări. în condiţiile creşterii daunalităţii. 2000. Reasigurarea reprezintă un acord încheiat între două părţi numite companie cedentă (reasigurat. altfel.) care pot genera daune extrem de mari pe care societăţile de asigurări. conform condiţiilor stabilite în acord. Aşadar. Printre avantajele utilizării autoasigurării. reducerea şi controlul riscurilor. de viaţă. prin autoasigurare se va stimula. pot determina creşterea lor la nivelul pieţei pentru acea categorie de asigurări. ducând. la falimentul acestora. prin care prima consimte să cedeze. în schimbul plăţii de către compania cedentă reasiguratorului a unei anumite sume denumită primă de reasigurare . iar cea de-a doua acceptă să preia o anumită parte a riscului (uneori întregul risc). aviatice.1) 1) Ciurel Violeta – Asigurări şi reasigurări: abordări teoretice şi practici internaţionale.mutualitate. obligatorie în asigurare. Reasigurarea oferă capacitatea necesară asigurătorului direct (original. Reasigurarea are ca efect „pulverizarea” riscului.24 30 . pot fi incapabile să le suporte numai pe contul lor. din existenţa unor riscuri foarte mari (maritime. practic.Bucureşti. urmând ca în cazul producerii evenimentului asigurat reasiguratorul să contribuie la acoperirea pierderii. pag. • Nu există posibilitatea apariţiei unor dispute între asigurat şi asigurător în legătură cu daunele produse. şi anume. ce reprezintă o cotă din prima originală de asigurare. • Costurile viitoare pentru primele de asigurare nu vor fi afectate de istoricul daunelor la categoria de riscuri respective pe piaţă care. d) Reasigurarea A apărut dintr-o necesitate obiectivă. putem menţiona: • Nivelul scăzut al „primelor”. • Prin natura protecţiei. asigurător direct) şi reasigurator. Ed.

pentru a fi asigurabil. o primejdie la care sunt supuse bunurile. adică să poată fi suportate din punct de vedere financiar de către asigurător. morali şi financiari 1). pag.1). • Să fie contractuale. răspunderi civile sau împiedicării a dezvoltării în termeni sociali. şi anume: • Să fie calculabile.Dicţionar de asigurări. trebuie să îndeplinească anumite condiţii.Reasigurarea reprezintă asigurarea răspunderii contractuale rezultate din contractul de asigurare sau asigurare directă. oamenii. fiind în acelaşi timp statuată prin încheierea unui contract separat de asigurare între reasigurator şi reasigurat. adică să reprezinte protecţia prevăzută în contractul de asigurare. Evenimentele incerte pot aduce cu ele pierderi sau câştiguri. vătămări. riscurile trebuie să îndeplinească o serie de criterii de asigurabilitate. • Să nu poată fi evitate. adică asigurătorul să compenseze pierderea financiară rezultată din producerea lor. • Să fie compatibile cu reglementările legale în vigoare. cu morala şi cu profitabilitatea asigurătorului. Trei. Riscul este un pericol. • Să fie compensatorii. reasigurarea este asigurarea asigurării. Menţionăm că pentru a fi asigurabile. Riscul. Practic. afacerile şi pentru care societăţile de asigurări pot oferi protecţie. • Să nu poată fi conştientizate. Riscul reprezintă posibilitatea de a producere a unei daune. Bucureşti.3. 3. să poată fi determinate probabilistic şi să se poată produce cu o probabilitate cuprinsă între (0. 1) Bennett C. Riscul este obiectul oricărui contract de asigurare şi reprezintă elementul specific ai asigurării. 504 31 . Ed. A fost definită ca fiind orice situaţie rezultată dintr-o activitate a unei organizaţii capabilă de producerea unei daune. • Să fie suportabile ca mărime şi ca frecvenţă. .Clasificarea riscurilor Dacă nu ar exista risc. nu ar exista asigurări. 2002.

ele apar ca fiind neasigurabile din punct de vedere al asigurătorilor. chiar dacă individul pierde. în cele mai multe cazuri. de multe ori. Ed. şi niciodată câştig. explozie. Astfel. Unul dintre factorii care afectează această reacţie este siguranţa sau nesiguranţa persoanei respective. riscuri pure . prin producerea lor se poate înregistra o pierdere sau obţine un câştig. 1) Ciurel Violeta – Asigurări şi reasigurări: abordări teoretice şi practici internaţionale. Atunci când riscurile fundamentale au un potenţial de dezastru foarte mare. De exemplu: războiul.33 32 . Aceste riscuri nu sunt asigurabile. b) după implicaţiile şi natura riscurilor: • riscuri fundamentale • riscuri particulare Riscurile fundamentale sunt acele riscuri care. deces. furtună. prin efectele producerii lor. furt. Ele au un element de atractivitate. Observăm că reacţia la risc depinde de modul în care fiecare persoană percepe. foametea. jocurile de noroc. pag. Remarcăm că asemănările dintre cele două categorii de riscuri constau în faptul că sunt repetabile în condiţii esenţial similare. societatea poate să câştige. Sunt riscurile asigurabile pentru care. 2000. asigurătorii oferă protecţie. în acesta categorie sunt incluse riscurile comerciale. se comportă şi răspunde într-o situaţie de nesiguranţă. afectează o mare parte a societăţii sau a lumii şi nu numai anumite persoane.Bucureşti. cutremurul. în cazul acestor riscuri. riscuri speculative Riscurile pure sunt cele care prin producerea lor provoacă numai pierderi. un risc fundamental presupune elementul de catastrofa. Riscurile speculative sunt numite şi riscuri antreprenoriale deoarece. naufragiu. rezultând o pierdere pentru un număr relativ mai mic de persoane. pariurile.Clasificarea riscurilor Există mai multe criterii de clasificare 1) după cum vă vom prezenta în continuare: a) după asigurabilitate: . Riscurile particulare sunt riscurile ale căror consecinţe sunt relativ limitate sub aspectul întinderii efectelor. Cele mai multe riscuri asigurabile sunt riscuri particulare. accidente. Cele mai tipice riscuri pure sunt incendiu. All Beck . poluarea etc.

2) riscuri neasigurabile (excluse) sunt acele riscuri pe care asigurătorii nu le acceptă.insurecţie. fiind deci neasigurabile. de regulă. utilizarea oricărei arme de război care foloseşte fisiunea sau fuziunea nucleară. cutremur de pământ. comportarea necorespun zătoare voită a asiguratului. moartea naturală a animalelor vii. uzura normală a bunului asigurat. răscoală. d) Ca abordare specifică. mucegăire etc). considerate drept riscuri asigurabile deoarece producerea lor generează numai pierdere sau menţinerea status-ului. sau cele care sunt cauzate de către asigurat. închidere de fabrici. prabusire a aeronavei .) sau cele ce ţin de natura mărfii(ruginire. starea de nenavigabilitate a navei sau de funcţionare defectuoasă a mijlocului de transport. spargere. aici sunt incluse acele evenimente a căror producere este certă sau se apropie de certitudine. cum ar fi: viciile ascunse ale bunului asigurat. sacrificul în avaria comună etc.stare de război declarat sau nedeclarat etc. Ele se subdivid în: a. riscuri speciale: ce se pot produce ca urmare a acţiunii oamenilor (război. evaporarea lichidelor. pentru fiecare risc. răsturnare a navei sau a ambarcaţiunii. la solicitarea expresă a asiguraţilor. adică acelea pe care asigurătorii le preiau şi pentru care oferă protecţie asiguraţilor.c) Din punct de vedere al teoriei managementului riscului. b. având impact asupra asigurabilităţii. coliziune.4. revoluţie. revoltă. 3. cum ar fi: incendiu.codire. cunoscute de către acesta şi ascunse asigurătorului.Aceste riscuri se asigură separat. faptele săvârşite cu intenţie. explozie. erupţie vulcanică. individual. pagubele indirecte etc. riscuri generale. consecinţele energiei atomice. alterare. identificate cu riscurile comerciale tipice care pot genera profituri sau pierderi. Riscurile sunt grupate şi sunt oferite de cele mai multe ori în „pachet” sub forma „condiţiilor de asigurare” care poartă diferite denumiri. ambalarea necorespunzătoare a mărfii asigurate. riscurile se pot clasifica în două mari categorii: 1) riscuri asigurabile. în funcţie de natura bunurilor asigurate şi de riscurile incluse în asigurare. grevă.  riscuri dinamice. contra unei prime de asigurare suplimentară. descărcare a mărfii într-un port de refugiu. eşuare. răsturnare sau deraiere a mijlocului de transport terestru. zgâriere. Managementul riscului 33 . naufragiu. riscurile suntde două tipuri:  riscuri statice.

Etapa a doua: Analiza riscurilor După ce stabileşte o direcţie şi un scop final. managerul de risc stabileşte echipa care se va ocupa de desfăşurarea acestui program. dezvoltarea programului. Supravieţuirea organizaţiei după apariţia unei pierderi este un exemplu de astfel de obiectiv. Definim managementul riscului ca fiind un proces prin care sunt identificate expunerile de pierdere cu care se poate confrunta o persoană juridică sau fizică şi prin care se aleg tehnicile cele mai potrivite în înlăturarea acestor expuneri. Menţinerea veniturilor după apariţia pierderii este un alt prerogativ al conducerii superioare a oricărei organizaţii .  obiectivele post-pierdere. Procesul de managementul riscului implică cinci etape: 1. managerul de risc stabileşte obiectivele programului. 4. 5. analiza riscurilor. administrarea programului Etapa întâi: Dezvoltarea programului Această etapă este cea mai importantă parte a managementului riscului. În trecut. Apoi. cel puţin parţială. care trebuie să fie corelate cu obiectivele generale ale organizaţiei. cuantificarea şi evaluarea riscurilor multiple care restricţionează organizaţia în atingerea 34 . 3. Noile forme de management al riscului iau în considerare şi anumite riscuri speculative. Organizaţia trebuie să se pregătească pentru pierderi potenţiale în cel mai economic mod. a primelor de asigurare plătite şi a costurilor determinate de alte metode de tratare a pierderilor. luarea deciziei. Mai întâi. managerii de risc considerau că organizaţiile se confruntă doar cu riscuri pure (riscul pur presupune una dintre următoarele situaţii: pierdere sau lipsa pierderii). Managementul riscului este un proces care urmăreşte două tipuri de obiective:  obiectivele ante-pierdere. analiza soluţiilor. managerul de risc va trece la identificarea. 2. a activităţilor într-o perioadă de timp rezonabilă.chiar dacă nu se poate realiza o stabilitate perfectă a acestora. printr-o analiză de cost a programelor de siguranţă. impunând reluarea.

ca urmare a comercializării de produse defecte presupune inscripţionarea 35 . stocuri de materiale etc). managerul de risc va trebui să se asigure că a identificat toate soluţiile posibile pentru fiecare expunere — acest proces de brainstorming va reduce la zero posibilitatea ca vreo opţiune de control sau finanţare a riscului să fie trecută cu vederea.) etc. Finanţarea riscului se referă la tehnici care vor oferi fondurile necesare pentru acoperirea pierderilor apărute ca urmare a riscului.frecvenţa riscului este redusă. Soluţiile de înlăturare a efectelor riscurilor pot fi clasificate ca metode de control a riscului şi metode de finanţare al riscului. pierderi contingente ale organizaţiei etc). managerul de risc poate să evalueze gradul în care organizaţia va fi afectată în activitatea sa de apariţia unui astfel de risc. expuneri ale resurselor umane (handicap. După ce fiecare risc a fost identificat şi cuantificat. Nici un risc nu poate fi tratat corespunzător dacă nu este identificat în prealabil. fabrici.obiectivelor generale. deces. De exemplu. documente financiare. Pentru a crea această listă de expuneri. discriminare între salariaţi etc). Etapa a treia: Analiza soluţiilor La această etapă. pierderile cauzate de inundaţii pot fi evitate prin schimbarea zonei în care acestea se produc. managerii de risc apelează la ches- tionare de analiza riscurilor. inspecţii la faţa locului. date statistice etc. măsuri de prevenire a litigiilor.  Prevenirea pierderii . expuneri ale veniturilor (cheltuieli de reluare a activităţii. În acest sens. Managerii de risc apelează la o serie de instrumente pentru a crea o listă de priorităţi privind expunerile de risc indiferent de severitatea lor. boli şi accidente profesionale etc. De exemplu. managerii de risc trebuie să ţină cont de tendinţele industriei şi de schimbările de pe piaţă care pot determina noi tipuri de expuneri cauzatoare de temeri pentru organizaţie.o anumită expunere este înlăturată definitiv. grafice. pensionare sau şomaj. Totodată. echipamente. Vă prezentăm cele mai cunoscute tehnici de control al riscului:  Evitarea . date electronice. expuneri de răspundere (produse defecte. Controlul riscului se referă la tehnici care reduc frecvenţa şi/sau severitatea riscului. managerul de risc va căuta să aleagă combinaţia aproape perfectă de instrumente care vor permite organizaţiei să înlăture efectele riscurilor identificate fără costuri ridicate. Pe astfel de listă sunt incluse expuneri de tipul: expuneri ale proprietăţii (clădiri. poluare.

vă menţionăm următoarele tehnici:  Reţinerea .  Reducerea pierderii-măsuri de diminuare a severităţii pierderii după producerea riscului. Exemple de astfel de transferuri includ contractele.  Transferuri. produselor cu mesaje de atenţionare. fie managerul de risc nu a identificat expunerea.organizaţia reţine o parte sau întreaga pierdere care rezultă în urma apariţiei riscului. reţinerea este considerată activă. dar severitatea este relativ redusă. în plus. contractele de leasing. Severitatea semni- 1) Finanţe-Bănci-Asigurări. Controlul riscului poate fi utilizat. reabilitarea lucrătorilor care au suferit accidente de muncă. Atunci când organizaţia este conştientă de expuneri şi planifică reţinerea pierderii. Acest tip de expunere poate fi tratat prin reţinere. fie nu a luat nici o măsură de control sau a omis să ia vreo măsură. În determinarea celei sau celor mai bune metode pentru tratarea expunerilor. înţelegerile de exonerare a responsabilităţii etc. instituirea unor puncte de control în procesul de producţie etc. Organizaţia urmează să reţină doar o mică parte din pierderea maximă posibilă care ar putea apărea. întrucât pierderea apare mult prea rar şi. în aceste cazuri. furt în magazine etc. atunci când apare. în cazul reţi- nerii pasive. Un exemplu de o astfel de pierdere poate fi furtul unui dicţionar de pe biroul unei secretare.1) Primul tip de pierdere este caracterizat de frecvenţă şi severitate reduse. dar de o severitate semnificativă. managerul de risc va apela la o matrice pentru a le clasifica în funcţie de frecvenţă şi severitate. îşi va reduce temerile şi îşi va lărgi orizontul de planificare al activităţii. Asigurarea este potrivită pentru acele cazuri cu o frecvenţă redusă. altele decât asigurarea . Reţinerea poate fi activă sau pasivă. Al treilea tip de expunere poate fi înlăturat cu ajutorul asigurării. tehnica reţinerii poate fi şi ea utilizată. în general. limitarea numerarului în casierii etc. organizaţia va primi o indemni- zaţie după apariţia pierderii. Al doilea tip de expunere este mai serios. în cazul în care recurge la o astfel de tehnică de finanţare a riscului.63 36 . produce daune reduse. prin care se transferă riscurile. aprilie 2004.4.metode prin care riscurile pure şi consecinţele financiare sunt transferate unei alte părţi. De exemplu. pentru a reduce frecvenţa pierderilor. întrucât pierderile apar în mod regulat şi sunt previzibile.pag.  Asigurarea -poate fi utilizată în combinaţie cu reţinerea. nr. cereri de compensare a lucrătorilor. Pierderile apar frecvent. Exemple de astfel de expuneri includ daune materiale la automobile. În ceea ce priveşte finanţarea riscului.

este cel caracterizat prin frecvenţă şi severitate ridicate. Etapa a patra: Luarea deciziei După ce managerul de risc a stabilit o listă de soluţii posibile. judecată profesională. Manualul precizează şi responsabilităţile. marketingul. timp şi resurse umane necesare aplicării lor.financiar. a manualului şi a declaraţiei de managementul riscului vor participa şi alte departamente interesate în tratarea diferitelor expuneri ale organizaţiei. începe etapa cea mai grea. este esenţială obţinerea unui feed- back asupra succesului programului. producţia etc. Implementarea programului înseamnă comunicarea declaraţiei de management al riscului tuturor departamentelor din cadrul organizaţiei în care sunt prevăzute obiectivele programului. luând în considerare impactul adoptării unui astfel de program asupra strategiilor organizaţiei şi asupra acţionarilor. la elaborarea şi comunicarea programului. financiarul. managerul de risc va elabora şi un manual de managementul riscului pentru a fi utilizat în aplicarea programului. dezastrele naturale etc. managerul va utiliza sisteme de informare 37 . etic. Pentru aceasta. managerul de risc va apela la evitare. Totuşi. managerul trebuie să aleagă cu atenţie dintre acestea soluţia cea mai potrivită. managerul de risc trebuie să fie familiarizat cu diferite modele de luare a deciziilor . exploziile. în acest caz. Totodată. O combinaţie care poate fi de folos este modelul ierarhic de atribute multiple care oferă posibilitatea analizării unei soluţii din perspective multiple. Pe lângă ma- nagerul de risc. fără a fi implementat. şi cel mai serios de expunere. Pentru aceasta. în timp ce o probabilitate redusă indică caracterul fezabil al achiziţionării poliţei de asigurare. Al patrulea tip. Etapa a cincea: Administrarea sistemului Precizăm că după ce soluţia a fost implementată. Pe lângă declaraţie. obiectivele şi tehnicile disponibile managerului de risc. Manualul descrie în detaliu programul şi poate fi un instrument foarte util în instruirea noilor angajaţi care vor fi implicaţi în program. Managerul de risc poate apela la o combinaţie între reţinere şi asigurare pentru a face faţă acestor expuneri. cum ar fi: contabilitatea. managerul de risc va cuantifica aceste soluţii în termeni de bani. nu va aduce nici un beneficiu organizaţiei. cât ar fi el de bun. programul. Exemple de astfel de expuneri includ incendiile. managerul va realiza o analiză calitativă a soluţiilor găsite. Managerul de risc nu va lua decizia finală fără a cere sfatul şi sprijinul altor persoane interesate. După alegerea soluţiilor de tratare a riscurilor.ficativă presupune existenţa unui potenţial catastrofic. Cum resursele organizaţiei sunt limitate.

dar principalul dezavantaj al acestei tehnici constă în faptul că există mult prea multe variabile care sunt în afara controlului managerului de risc. Programul trebuie revizuit periodic pentru a evalua în ce măsură obiectivele acestuia sunt atinse. Este dificil de evaluat succesul unui program. În final. Prima este de evaluare pe baza rezultatelor. Viata oamenilor a fost si este amenintata de cele mai imprevizibile fenomene pe care le comporta natura si activitatea complexa pe care acestia o dezvolta. De aceea. Implementarea necorespunzătoare a programelor de managementul riscului sau ignorarea acestora stau la baza recentelor dezastre financiare. în pofida costurilor ridicate ale implementării sistemului de managementul riscului. Această metodă permite variaţii de la rezultatele estimate în cazuri de forţă majoră.5. managerul de risc aplică şi metoda evaluării pe baza activităţii. la nivelul managementului de nivel superior al marilor corporaţii. De obicei. soluţia optimă pentru caracterizarea succesului unui program implementat rămâne aplicarea unei combinaţii de cele două tehnici. proceduri de siguranţă. managerul de risc va apela la două tehnici. managerul trebuie să determine dacă politicile de management al riscului corespund obiectivelor şi strategiilor generale ale organizaţiei. întrucât metoda este mult mai "gentilă" cu managerii de risc. Indiferent cat de multa grija acordam evitarii problemelor sau protectiei familiei si a bunurilor personale. aplicarea unor concepte precum managementul riscului pentru a se putea astfel calcula riscurile în ansamblul lor. riscul exista in viata noastra aducand pierderi materiale fi ninanciare. în special secţiunile referitoare la costuri. întrucât depinde cum este definit "succesul". Astăzi. 38 .baze de date care permit managerului să stocheze şi să analizeze date de managementul riscului şi să utilizeze aceste date în previziunea de pierderi viitoare. Cu toate acestea de-a lungul vremii oamenii au gasit forta necesara nu numai refacerii bunurilor distruse dar si gasirii de noi metode pentru a se proteja in cazul pericolelor. companiile au înţeles marile oportunităţi pe care le determină implemen- tarea acestuia. înregistrarea datelor referitoare la pierderi va permite detectarea oricăror variaţii în frecvenţă şi severitate a acestora. proceduri de prevenire a pierderilor. 3. investitori din lumea întreagă încep să impună ca obligatorie. element de baza de la care porneste o asigurare este utilizat in sensul negativ al evenimentelor pe care nu le dorim. Procesul de transfer al riscului Riscul.din managementul riscului .

Asigurarea este conceptul de unire a unei comunitati de risc prin care. poate mai usor sa compenseze financiar daunele suferite. Supravegherea activităţii de asigurare Activitatea de supraveghere Reglementările şi măsurile adoptate la nivel naţional diferă de la ţară la ţară în funcţie de gradul de protecţie al consumatorului. 3. implementarea unor masuri si decizii de limitare a producerii pagubelor este definit astazi ca transfer al riscului. a unor norme. formele de asigurare obligatorii. cu impunere legislativa sau prin normele de functionare ale anumitor institutii prin acceptarea unor termeni si conditii de catre asigurator si de catre asigurat prin contract (polita ) de asigurare. Intr-un sens mai larg. consimt sa contribuie financiar la formarea unui fond de asigurare si mai apoi la suportarea in comun a pagubelor produse membrilor acestei comunitati.6. Reglementările în domeniul asigurărilor se împart în trei tipuri: 1) reglementări structurale. cel care plateste o prima de asigurare in raport cu bunurile asigurate. în special între ţările cu nivel de dezvoltare apropiat. Datorită internaţionalizării tot mai pronunţate a tranzacţiilor financiare este din ce în ce mai dificilă identificarea şi menţinerea unor disparităţi între legislaţiile naţionale care reglementează aceste activităţi. cercetare a reactiei la riscuri. astfel.principalul initiator al conceptului de asigurare. principii economice si de protejare a persoanelor ce consimt sa participe la aceste fonduri financiare. Esenta asigurarii consta in dispersia asupra unei comunitati special organizate in acest scop. asigurarea transfera riscul de la o persoana . in cazul producerii uni eveniment cuprins in polita de asigurare si notiunea de Asigurat . Procesul de identificare. reducerea probabilitatii de a se produce un risc. Participarea la aceasta forma de protectie se face in mod facultativ. societate de asigurari ce administreaza si isi asuma riscul de a despagubi. la un grup de persoane care. organizatorice privind condiţiile de constituire a societăţilor de asigurare şi reasigurare. categoriile de asigurări ce pot fi practicate. cuantificare. Asa a aparut notiunea de Asigurator. controlului investiţiilor străine şi protecţia industriilor interne. Astfel oamenii au organizat aceasta forma de protectie sub forma unor societati de asigurari care sa functioneze in baza unei legislatii. membrii comunitatii. . 39 .

aparţinând de Department of Trade.cum ar fi în Marea Britanie. siguranţa şi soliditatea companiilor de asigurare şi a fondurilor de pensii. Opusă acestei situaţii este dificultatea tot mai mare a procesului de supraveghere datorită diminuării transparenţei sectorului prin tendinţele evidente manifestate în ultimii ani prin achiziţionările şi fuzionările multor companii de asigurare. 1) Ciurel Violeta – Asigurări şi reasigurări: abordări teoretice şi practici internaţionale. care se referă la: solvabilitate. comerţ etc. Scopurile activităţii de supraveghere1) sunt:  Protejarea asiguraţilor. 3) reglementări referitoare la protecţia investitorilor.cum ar fi în Olanda . a competiţiei tot mai mari şi a internaţionalizării companiilor de asigurare. 2000. capital. lichiditate. care se suprapun parţial cu celelalte două.. sau România. ea este necesară şi datorită dezvoltării rapide a sectorului. Ca urmare. Importanţa lor a fost recunoscută pentru promovarea unei concurenţe sănătoase şi a unei comportări responsabile a asigurătorilor. bănci sau societăţi de investiţii. prin urmărirea solvabilităţii. Asigurările fac obiectul unei supravegheri şi a unor reglementări stricte în cele mai multe ţări. a calităţii şi competenţei managementului. în special pentru protecţia asiguraţilor şi pentru creşterea rolului acestor servicii în procesul dezvoltării economice. respectiv a unui minister (finanţe. a investiţiilor societăţilor de asigurare. Ed. Activitatea de supraveghere apare ca o necesitate pentru protecţia asiguraţilor şi a pieţei naţionale a asigurărilor şi reasigurărilor. aparţinând în prezent Ministerului Finanţelor. fie în subordinea guvernului.Bucureşti.2) reglementări prudenţiale. pag. dar acoperă modul în care acestea se desfăşoară. şi nu atât pentru extinderea intervenţiei statului. reasigurare. All Beck . evaluare şi supraveghere. Din punct de vedere administrativ.) . Au fost înfiinţate autorităţi de supraveghere a pieţei asigurărilor. ceea ce impune mai mult existenţa unei organizaţii de monitorizare.  Asigurarea condiţiilor pentru stabilitatea financiară.570 40 . Necesitatea activităţii de supraveghere este strâns legată şi de realizarea şi menţinerea unui echilibru între soliditatea financiară a companiilor şi influenţele pieţei şi presupune elaborarea unei legislaţii şi a unor regulamente care să asigure continuitatea şi solvabilitatea companiilor de asigurare. marile companii de asigurare ajung să facă parte din grupuri financiare complexe. ele au fost constituite fie ca organisme independente subordonate Parlamentului .

indiferent dacă acestea sunt societăţi de asigurări generale sau de asigurări de viaţă şi este administrat de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor . pot solicita fondului despăgubirea pentru prejudiciul suferit de ei şi neacoperit de asigurătorul aflat în stare de insolvabilitate.136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. 3 /2003 .  Stabilirea criteriilor privind capacitatea financiară şi lichiditatea companiilor de asigurare şi reasigurare. creditori ai societăţii de asigurare aflată în lichidare.  Creşterea încrederii populaţiei în asigurări. pag. ca anexă la Bugetul de Stat al României. Potrivit Legii nr.32/2000 Fondul de protejare a asiguraţilor este constituit din contribuţia societăţilor de asigurare şi reasigurare din piaţa asigurărilor.1990/1996.  Monitorizarea şi coordonarea dezvoltării sistemului de asigurări şi reasigurări. 1) Existenţa acestui Fond este necesar într-o piaţă în consolidare cum este piaţa asigurărilor din România pentru că reprezintă o alternativă de încredere pentru protecţia reală a consumatorului de asigurare. Fondul de protecţie al asiguraţilor a funcţionat până în anul 2001 .  Protejarea sistemului de asigurări de a nu ajunge la eşec. 1) Buletin informativ UNSAR. a activelor clienţilor.  Evaluarea şi limitarea riscului pentru clienţi.Anul 9/ Nr. coroborat cu art.  Supravegherea şi impunerea unei conduite pentru companiile de asigurare care să fie în interesul clienţilor. 4 din Legea nr. care şi reglementează funcţionalitatea acestuia şi modul în care asiguraţii direcţi .  Protejarea şi supravegherea investiţiilor şi. implicit. concepe existenţa unui fond de protejare a asiguraţilor. FONDUL DE PROTEJARE A ASIGURAŢILOR Sistemul asigurărilor în România.3 41 . ca o formă de siguranţă în cazul intervenirii insolvabilităţii vreunui asigurător. tot până la acea dată producând efecte juridice şi Normele de constituire şi administrare a fondului de protejare a asiguraţilor aprobate prin Ordinul Ministrului Finanţelor nr. ADAR .

dacă au legătură cu activitatea de asigurare. şi are ca atribuţii. Fondul de Protecţie al Asiguraţilor a trecut în total în administrarea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor care a emis de altfel Norme privind constituirea.32/2000 vor proceda la efectuarea plăţii despăgubirilor şi a sumelor asigurate din fondurile de rezervă. până la epuizare. 42 . Normele reglementează o procedură de adresare la Fond din care deducem că asiguraţii direcţi trebuie să se supună mai întâi procedurii de drept comun prevăzută de legea nr. cu respectarea priorităţilor prevăzute de Legea nr. 64/1995 . administrat de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Asigurătorii aflaţi în situaţia reglementată de Legea nr. Începând cu anul 2002. după închiderea procedurii de faliment. următoarele: • elaborează sau avizează proiectele de acte normative care privesc domeniul asigurărilor sau care au implicaţii asupra acestuia şi avizează actele administrative individuale. plăţile se vor efectua numai în limita disponibilului aflat în Fondul de protejare a asiguraţilor. administrarea şi funcţionarea Fondului de protejare a asiguraţilor puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. În conformitate cu Normele în prezent în vigoare. 32/2000 şi în conformitate cu prevederile Legii nr. republicată. Fondul de protejare a asiguraţilor este destinat plăţilor de despăgubiri şi de sume asigurate în caz de faliment al societăţilor de asigurare şi de asigurare-reasigurare în condiţiile prevederilor art. potrivit legii. şi numai pentru asiguraţii direcţi. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor. în principal. precum şi din cele obţinute din vânzarea activelor aparţinând asigurătorului.3/2002. În cazul în care fondurile sunt insuficiente. 31 din Legea nr.64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor Conform articolelor 5 şi 8 din Legea 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor este autoritatea de supraveghere a asigurărilor în România. cu modificările ulterioare.Aceste Norme stabilesc şi modul în care funcţionează accesul creditorilor la fond.

fiind necesară şi datorită dezvoltării rapide a sectorului. scop în care poate dispune efectuarea de controale ale activităţii asigurătorilor sau brokerilor de asigurare. • participă la elaborarea planului de conturi. procedura de autorizare a asigurătorilor şi a brokerilor. suspendă sau retrage autorizaţii. o primejdie pentru care societăţile de asigurări pot oferi protecţie. insolvabilitatea asigurătorilor. cum ar fi normele privind clasele de asigurări ale asigurărilor de viaţă. Activitatea de supraveghere apare ca o necesitate pentru protecţia asiguraţilor şi a pieţei naţionale a asigurărilor şi a reasigurărilor. investiţiile şi evaluarea activelor şi altele. după consultarea cu asociaţiile profesionale ale operatorilor din asigurări. În concluzie. • participă la asociaţiile internaţionale ale autoritarilor de supraveghere a asigurărilor. 43 . marja de solvabilitate. • pot fi practicate. • ia măsuri pentru ca activitatea de asigurare să fie gestionată cu respectarea normelor prudenţiale specifice. aprobă divizarea sau fuzionarea asigurătorilor. un raport asupra pieţei asigurărilor din România. în termen de 6 luni de la expirarea fiecărui exerciţiu financiar. în vederea protejării intereselor asiguraţilor. Riscul. • emite decizii prin care acordă. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va prezenta Parlamentului. aprobă transferul de portofoliu de asigurări. societăţile de asigurare îşi desfăşoară într-un cadru legal bine pus la punct. beneficiind de o supraveghere îndeaproape din partea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. precum şi o informare privind activităţile desfăşurate. condiţiile privind administrarea fondului adoptă norme pentru aplicarea Legii 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor. a competiţiei şi a internaţionalizării companiilor de asigurare. a normelor şi a metodelor contabile. am putea spune că fără riscuri nu ar mai fi nevoie de asigurări.• supraveghează situaţia financiară a asigurătorilor. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va edita şi va publica un raport informativ anual asupra pieţei de asigurări şi asupra instituţiilor şi organismelor acesteia. sancţionează operatorii din domeniu pentru încălcarea legislaţiei specifice în vigoare. Pentru ca această protecţie să fie sigură şi credibilă. elementul specific al asigurării este un pericol.

A. Pentru o buna impresie in fata clientului. piata asigurarilor. legislatia. Aceasta presupune a cunoaste nu numai ofertele societatii.1. un moft. ci o necesitate vitala pentru apararea linistii caminului sau. mediul concurential. De asemeni 44 . 4.A. riscuri pure cu care se poate confrunta o persoană juridică şi prin care se aleg tehnicile cele mai potrivite pentru înlăturarea acestor expuneri. Despre Allianz-Tiriac Asigurari S. Managementul riscului este aşadar un proces prin care sunt identificate şi cuantificate expunerile la pierdere. trebuie sa ai “lectia invatata. ci si necesitatea incheierii unei asigurari. CAPITOLUL 4 STUDIU DE CAZ : ASIGURAREA BUNURILOR APARTINAND PERSOANELOR FIZICE LA ALLIANZ- TIRIAC ASIGURARI S. Clientul trebuie sa constientizeze faptul ca asigurarea nu este un lux.

Tiriac Asigurari S.Tiriac Asigurari S. Obiectivul companiei de a avea o rata de crestere a afacerii superioara ratei de crestere a pietei asigurarilor. are un numar de peste 1800 de angajati si peste 4000 de agenti care asigura o legatura permanenta cu clientii sai. si cu majoritatea firmelor de brokeraj in asigurari. Interesul pentru protectia afacerilor clientilor sai. au determinat recunoasterea ASIT.cel mai mare asigurator din Europa. 180 de agentii de intermediere avand la randul lor peste 750 de angajati si agenti in subordine.A. (ASIT) de catre Allianz AG din Germania.A. intr-o perioada scurta de timp. De asemenea colaboreaza cu cca. Actuala pozitie de lider a Allianz. in anul 2000.Tiriac Asigurari S. calitatea managementului si profesionalismul angajatilor sai din cele 157 de unitati la nivel national si experienta puterea financiara si renumele international al Grupului Allianz. ASIT constituita in anul 1994.Tiriac Asigurari S. este una dintre cele mai importante companii de asigurare din Romania si a rezultat prin preluarea. O oportunitate permanenta este reprezentata de ofertele Allianz.A. aflat de asemenea in topul celor mai importante grupuri financiare din lume. respectiv al treilea. Allianz. si-a consolidat pozitia pe piata romaneasca a asigurarilor. 45 . pe piata romaneasca de asigurari este rezultatul imbinarii dintre experienta pe piata locala. ASIT a cunoscut in cei sase ani de la infiintarea sa o evolutie permanent ascendenta. Societatea Allianz. a pachetului majoritar de actiuni al Societatii de Asigurari Ion Tiriac S.A. in cazul nostru despre Allianz-Tiriac Asigurari.A. de parteneriat respectiv AGENT pe segmentul asigurarilor generale sau CONSULTANT FINANCIAR pe segmentul asigurarilor de viata. calitatea serviciilor oferite si profesionalismul de care au dat dovada angajatii societatii. creeaza in permanenta oportunitati de cariera pentru persoane dinamice care doresc un parcurs profesional de succes pe termen lung. Societatea este reprezentata in peste 70 de tari si ofera celor 60 de milioane de clienti o gama larga de servicii prin intermediul unei retele internationale se societati afiliate.este deosebit de important sa cunosti datele generale despre societatea ale carei produse le promovezi. drept o societate de asigurari puternica si viabila atat pe plan national cat si international. devenind inca din anul 1995 prima societate in topul companiilor private de asigurari din Romania.

Una din politicile Allianz- Tiriac Asigurari S.A. este cea de expansiune la nivel mondial,
compania neretragandu-se de pe niciuna din pietele pe care activeaza. Astazi, peste o jumatate
din venitul din prime al grupului este obtinut in afara granitelor Germaniei.
Auditul societatii este asigurat de firme cu renume international – KPMG- societate
cotata AAA (securitate financiara remarcabila) de catre Standard and Poor ‘s.
Sloganele societatii « Puterea de partea ta » sau « Noi privim lucrurile din cea mai
importanta perspectiva- a ta » reprezinta filozofia managementului in asigurari, respectiv ideea
preluarii riscurilor prin implicarea societatii in activitatea clientului.
Conducerea grupului international este detinuta de catre Allianz AG Munchen, printre
cei mai mari membrii europeni si nord-americani numarandu-se Assurances Generales de
France, Cornhill Insurance, Riuonione Adriatica de Securita, Elvia, Fireman’s Fund.
Avantajele prezentei internationale a companiei :
- printr-un singur asigurator, clientii pot beneficia de o sustinere internationala ;
- transferul masiv de cunostinte intre societatile afiliate.

Structura portofoliului cunoaste o paleta larga de forme de asigurare care cuprinde :
asigurari generale, asigurari de viata, asigurari obligatorii.
Cresterea calitatii si adaptarea serviciilor acordate clientilor este unul din obiectivele
principale ale societatii. Clientii beneficiaza de forme de asigurare adecvate activitatilor
lor specifice si de o solutionare prompta a daunelor.
Nivelul de siguranta pe care il ofera clientilor este sustinut, pe linga propria putere
financiara, printr-un extins program de reasigurari care reprezinta unul din instrumentele
principale de protectie a intereselor si rezultatelor financiare ale societatii.

4.2. ELEMENTE DE ANALIZA A BILANTULUI CONTABIL ALLIANZ-TIRIAC
ASIGURARI

Bilant contabil consolidat – varianta simplificata la 31.12.2004 mld.RON
ACTIVE 2004 2003 PASIVE 2004 2003
Active necorp. 3.1 4.5 Capitaluri proprii 1111,8 622,1
Plasamente 2850,4 1690,2 Capital social 304,7 270,3
Partea din rezerve 1499,2 1547,2 Rezerve tehnice brute 4928,0 3392,6
cedate reasiguratori
Creante 3657,0 2826,1 Rezerve tehn.aferente 275,8 127,2

46

contracte in unitati de
cont
Alte active 560,0 477,0 Datorii 1656,7 1810,4
Alte pasive 597,4 592,8
Active totale 8569,7 6545,0 Total capit. si oblig. 8569,7 6545,0
sursa : Raport anual – 2004 Allianz-Tiriac Asigurari S.A.

Pe o piata in care concurenta a devenit tot mai dura, Allianz-Tiriac Asigurari S.A. a
reusit sa-si consolideze pozitia numarul 1 pe piata romaneasca. Allianz-Tiriac Asigurari
S.A. detine acum o cota de 21% din piata in conditiile in care diferenta fata de principalul
competitor a crescut pana la 6 puncte procentuale. A dovedit astfel ca a ales cea mai
eficienta strategie de dezvoltare, sustenabila pe termen lung. In fapt, rezultatele financiare
au aratat capacitatea companiei de a genera consecutiv profituri in crestere, care in
permanenta au depasit costurile de capital.
Aceste circumstante au generat accesul la resurse financiare suplimentare folosite
pentru finantarea programelor de dezvoltare pe termen scurt si mediu.
Allianz-Tiriac Asigurari S.A. a imbunatatit permanent rezultatul investitional, in
ciuda faptului ca randamentele instrumentelor disponibile pe pietele financiare s-au
diminuat, atat in ce priveste instrumentele cu venit fix emise de institutiile statului cat si
valorile medii ale dobanzilor oferite de bancile comerciale.
In anul 2004 a fost realizata o noua majorare a capitalului social, pentru al doilea an
consecutiv. Mai mult decat atat, este evidenta disponibilitatea actionarilor de a continua
finantarea dezvoltarii activitatilor prin decizia de majorare a capitalului luata si in cursul
anului 2005. Majorarea capitalului s-a realizat atingand cifra de 35.000.000 EURO.
Bilantul contabil la 31.12.2004 arata ca activele societatii s-au majorat cu peste 2000
de miliarde lei , pana la 8570 miliarde lei, Allianz-Tiriac Asigurari S.A. ramanand si la
31.12.2004 asiguratorul cu cea mai mare valoare a activelor. Cresterea activelor
companiei cu o rata de aproape 31% se datoreaza, in principal, evolutiei creantelor,
respective plasamentelor detinute, ale caror valori au inregistrat plusuri de 29%,
respective 69%, comparativ cu anul 2003. Astfel nivelul creantelor totale ale societatii au
ajuns la un la 3657 miliarde lei, aceasta valoare incluzand creantele provenite din
operatiuni de asigurare directa, cele provenite din operatiuni de reasigurare si alte creante.
Cu o pondere de 33%, plasamentele reprezinta cea de-a doua categorie importanta de
active ale Allianz-Tiriac Asigurari S.A.. Importanta nu este data doar de valoarea lor

47

ridicata de 2850 miliarde lei, dar si de faptul ca ele exprima modul in care afacerea este
abordata din perspectiva investitionala, capacitatea managementului societatiide a gasi
structuri ale portofoliului de p lasamentecapabile sa ofere un raport optim risc-randament.
Abordarea prudenta a activitatilor investitionale reprezinta, de altfel, un proces continuu
la nivelul Allianz-Tiriac Asigurari S.A., evidentiind resposabilitatea administratorilor
societatii in gestionarea resurselor financiare care includ obligatii de plata asumate de
catre asigurator. In plus, nivelul riscurilor plasamentelor este dublu controlat de
reglementarile specifice activitatilor de asigurari din Romania, pe de o parte, dar si de
criteriile prudentiale existente la nivelul Grupului Allianz, care impun companiilor
membre plasarea resurselor reprezentand rezerve tehnice in instrumente monetare
garantate de stat sau emise de institutii financiare internationale prezente in tara noastra
care sunt evaluate cu ratinguri superioare.

Anul 2004 a fost cel de-al patrulea an consecutiv in care Allianz-Tiriac Asigurari
S.A. si-a consolidate pozitia numarul 1 pe segmental asigurarilor de bunuri, proprietati si
raspundere civila. Compania a ajuns sa detina o cota de piata ce depaseste 25% din piata
asigurarilor generale, primele brute subscrise depasind 6860 mld.lei. Cifra evidentiaza o
crestere cu peste 38% fata de veniturile realizate in anul anterior (4969 mld lei).

Aproximativ 60% din aceasta suma a fost obtinuta din vanzarile de polite auto
casco care au genrat prime brute subscise de 4150 mld lei.
Cresterea se datoreaza pe de o parte atragerii de noi clienti, persoane fizice si juridice.
Tendinta a fost sustinuta de mentinerea ratei ridicate a cererii de finantare a achizitiei de
autovehicule in sistem leasing si prin angajarea de credite comerciale. Relatiile excelente
pe care Allianz-Tiriac Asigurari S.A. le are cu partenerii sai reprezentand compani de
brokeraj, societati de leasing, dar si institutii bancare, au contibuit substantial la cresterea
vanzarii de polite auto. Pe de alta parte, in contextul in care, in ultimii ani traversam o
perioada de innoire a parcului auto din Romania, majorarea primei medii pe segmentul
asigurarilor auto reprezinta un fenomen ce putea fi anticipat.

Cea mai ridicata rata de crestere a veniturilor (66%) a fost inregistrata de asigurarile
de bunuri si proprietati apartinand persoanelor fizice, valoarea primelor brute subscrise de
Allianz-Tiriac Asigurari S.A. pe acesta clasa de asigurari ajungand in 2004 la aproximativ
241 mld. lei. Acesta evidentiaza atat cresterea cererii in randul populatiei din Romania,

48

39 2.6% 14.tehnice 4.2% 1.464 Grad de solvabilitate(**) 2.1% 80.3% Altele 9.0% (*) Net de reasigurare sursa : Raport anual – 2004 Allianz-Tiriac Asigurari S. Principalii indicatori de siguranta financiara(*) Tabel 4 Ani financiari incheiati la 31 decembrie 2004 2003 Marja de solvabilitate 1.A.9% 11.7% 58.A.2% 21.2% Rata combinata 90.) Principalii indicatori de performanta operationala(*) Tabel 3.4% sursa : Raport anual – 2004 Allianz-Tiriac Asigurari S. Ani financiari incheiati la 31 decembrie 2004 2003 Rata daunei 66. reuseste sa-si imbunatateasca in permamenta imaginea in interiorul segmentului reprezentat de persoanele fizice.6% Bunuri si cladiri 13. La nivelul contului tehnic al activitatiilor de asigurari generale derulate de Allianz-Tiriac Asigurari S.415 49 . dar si faptul ca Allianz-Tiriac Asigurari S. 24. Structura portofoliului* de asigurari generale 2004 2003 Accidente persoane 1.761 1.6% Raspundere civila auto 14.8% Rata cheltuieli de achizitie si adm.5% 58.3% Auto casco 60.17 Active admise sa acopere rez.311 2.A.A. consemnam o rata a daunei neta de reasigurare de la 59% la peste 66% dar si rata cheltuielilor de achizitie si a administrare cu 3 puncte procentuale (vezi tabelul 3.

95 2.castigurile si pierderile din diferente de curs valutar . pentru asiguratorii cu o rata de solvabilitate mai mare decat 1. Folosirea estimarilor a fost necesara in ce priveste valoarea activelor si pasivelor la 31. Politici si metode contabile Situatiile financiare sunt intocmite in conformitate cu : 1.12.A.Tranzactiile in devize au fost inregistrate la curs de schimb BNR la data tranzactiei.2328/2390/28. 4.2004 si a veniturilor si cheltuielilor perioadei. prima bruta 50 .2001 privind reglementari contabile specifice domeniului asigurarilor armonizate cu directivele si standardele europene de contabilitate. Ordinul Comisia de Supraveghere a Asigurarilor nr. Componentele la care se refera aceste estimari sunt : .datorii provenite din operatiuni de reasigurare . 2.cheltuielile cu comisioanele agentilor si brokerilor . Cu active(***) 128% 132% Coeficient de lichiditate(****) 1.cheltuieli de achizitie reportate Prime subscrise includ valoarea primelor brute incasate si de incasat aferente contractelor de asigurare. Ordinul Ministerului Finantelor Publice si al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr.primele cedate . nu exista risc de insolvabilitate (***)Conform normelor in vigoare aceasta rata trebuie sa fie de minimum 100% (****)Conform normelor in vigoare aceasta rata trebuie sa fie de minimum 1 sursa : Raport anual – 2004 Allianz-Tiriac Asigurari S.creante provenite din operatiuni de asigurare .partea din rezerve tehnice aferenta contractelor in reasigurare .rezerve tehnice pentru activitatea de asigurari generale si de viata. .3103/2005 pentru aplicarea Bazele intocmirii situatiilor financiare au fost costurile istorice.12.33 (*)Conform normelor de raportare emise de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (**)Conform normelor in vigoare.3.Grad de acoperire a rez. In situatia in care durata contractului de asigurare este mai mare de un an.

cu exceptia contractelor cu prima unica. Tinand cont de concurenta tot mai dura de pe piata asigurarilor si de perspectiva integrarii in Uniunea Europeana. Rezervele pentru daune neplatite. pana cand fondul atinge cel putin nivelul retinerii proprii sau 10% din acumularea raspunderilor asumate prin contractele ce acopera riscurile catastrofale. . dar neplatite la aceasta data. aferente contractelor care acopera riscuri catastrofale.subscrisa reprezinta valoarea primelor brute incasate si de incasat aferente unui an calendaristicdin cadrul contractului de asigurare. dezvoltarea unui portofoliu echilibrat . prin insumarea cotelor-partidi prime brute subscrise. Allianz-Tiriac Asigurari S. Aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare. Daunele intamplate cu privire la asigurarile generale includ toate daunele intamplate in perioada. orientarea catre nevoile clientului. Prin urmare. sunt determinate pe baza costului estimat aferent platii tuturor daunelor inpamplate pana la data bilantului. Rezervele de daune se creeaza in baza estimarilor pentru avizarile de daune primite de asigurator. fie ca sunt raportate sau nu. au fost lansate pentru asigurarea de bunuri persoane fizice trei produse noi care sa satisfaca intreaga paleta de necesitati a clientilor si anume : 51 . Rezervele tehnice sunt constituite si mentinute in conformitate cu Ordinul 3109/2003 emis de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor pentru punerea in aplicare a Normelor privind metodologia de calcul si evidenta a rezervelor.A. astfel incat fondul creat sa fie suficient pentru acoperirea platii acestor daune. pentru care prima subscrisa reprezinta valoarea primei aferente contractului de asigurare.5% asupra volumului de prime brute subscrise. Rezervele de prime se calculeaza lunar. Din aceste puncte de vedere. in sprijinul acestei idei. considera ca succesul companiei este dependent printre altele de : . anul 2006 a insemnat pentru societatea de asigurari repozitionarea clientilor persoane fizice in portofoliul asigurarilor generale. Rezerva de catastrofa se creeaza prin aplicarea lunara a unui procent de min. calculate pe baza estimarii caz cu caz si pe baza metodelor statistice.

O idée de remarcat la conditiile generale de asigurare. 4. modificarile in structura actionariatului pe piatat asigurarilor din Romania in 2005 . in functie de cat vrea sa-si asigure clientul din bunurile aflate in posesie. se asigura pentru cazurile de producere a riscurilor asigurate 52 . integrarea in Uniunea Europeana in 2007 si competitia cu companiile straine de asigurari Ca o caracteristica a acestor trei produse de asigurare este caracterul integrator al conditiilor de asigurare adica indiferent ce polita va incheia clientul. trebuiesc mai intai intelesi termenii specifici folositi in domeniul asigurarilor definiti astfel : Asigurat : persoana fzica.1.ARMONIA 3. pentru incheierea asigurarii in cunostinta de cauza . Asigurarea cladirilor apartinand persoanelor fizice pentru credite ipotecare - CREDITUM . restrictiile impuse de contractele de reasigurare . Asigurarea locuintelor si a bunurilor . Asigurarea mixta pentru persoane fizice -INTEGRA 2. este introducerea definitiilor unor termeni contractuali. Necesitatea introducerii noilor produse a fost dictata de : . CONTRACTELE DE ASIGUARE A BUNURILOR PERSOANE FIZICE ALLIANZ- TIRIAC ASIGURARI S.4. 1. evolutia generala a pietei pentru persoanele fizice .A. concurenta din partea companiilor de asigurari autohtone . cresterea nevoilor clientilor pentru acoperiri din ce in ce mai complexe . pentru cladire va beneficia de aceleasi conditii generale la care se pot atasa conditii spaciale optionale.4.4.CONDITII DE ASIGURARE–PREVEDERI COMUNE: 1. nominalizata in polita de asigurare care are un interes asigurabil si care in schimbul platii primei de asigurare. DEFINITII : Pentru intelegerea corecta a prevederilor contractului de asigurare.

Polita de asigurare : documentul semnat de Asigurator si de Asigurat. cerere chestionar. cuprinzand datele de identificare ale acestora. alte elemente si care probeaza incheierea contractului de asigurare. pentru pagubele/prejudiciile rezultate in urma producerii riscurilor asigurate. obiectul asigurarii. Perioada asigurata: intervalul de timp in care Asiguratorul acopera riscurile asigurate. inspectia de risc.. dupa caz. posibil dar incert mentionat in conditiile speciale de asigurare. Contract de asigurare : polita de asigurate impreuna cu conditiile generale de asigurare. Suma asigurata: suma maxima in limita careia Asiguratorul plateste despagubirea la producerea riscului asigurat. Despagubire : sum ape care Asiguratorul o datoreaza Asiguratului sau Beneficiarului asigurarii. la producerea caruia Asiguratorul isi asuma obligatia de a plati despagubirea.A. conditiile speciale de asigurare. declaratii facute de Asigurat. indreptatita sa primeasca despagubirea in cazul producerii riscului asigurat. specificatii de asigurare. Contractant al asigurarii : persoana care incheie contractul de asigurare pentru asigurarea unui risc privind alta persoana si se obliga fata de asigurator sa plateasca prima de asigurare. Asigurator : Allianz -Tiriac Asigurari S. primele de asigurare. suportata de Asigurat. termenele de plata a primei de asigurare. clauze. fransize. Fransiza : partea din valoarea daunei stabilita ca suma fixa ori procent din suma asigurata sau din dauna. pentru fiecare eveniment(aceasta suma se scade din fiecare despagubire) 53 . suplimente de asigurare. Beneficiar : persoana mentionata in contractul de asigurare. inregistrata in Registrul asigurarilor. reasigurarilor si intermediarilor in asigurari cu numarul RA -017. Risc asigurat : evenimentul viitor. sumele asigurate.

Polita se incheie in baza informatiilor furnizate de Asigurat care impreuna cu anexele la polita. . fac parte integranta din contractul de asigurare. care poate sa fie domiciliul Asiguratului sau alta adresa specificata in polita. in calitate de Asigurator. in limita raspunderii asumate prin polita de asigurare si in schimbul incasarii primelor de asigurare. In asemenea cazuri. 3. contractele pot fi incheiate si pe perioade subanuale dar minim 3 luni cu precizarea ca orice luna inceputa se considera luna intreaga. Asiguratorul emite un act aditional (supliment de asigurare ) la polita in vigoare. 2. Allianz. Reprezentanti ai asiguratului: persoane alese sau numite in conformitate cu prevederile legale. OBIECTUL ASIGURARII In baza conditiilor speciale de asigurare. La cerere.Tiriac Asigurari S. In cazul emiterii de suplimente de de asigurare la polita existenta. se pot aduce modificari la contractul de asigurare oricand in cursul valabilitatii acestuia. raspunderea Asiguratorului cel mai devreme in ziuaurmatoare datei emiterii politei si incasarii primei de asigurare si incateaza in ultima zi din perioada pentru care s-a incheiat asigurarea. 4. specificatiile cu bunurile asigurate si declaratiile facute in scris de asigurat. INCEPUTUL SI INCETAREA RASPUNDERII ASIGURATOR Daca nu s-a convenit altfel intre parti prin conditiile speciale de asigurare. raspunderea Asiguratorului incepe in ziua urmatoare datei emiterii suplimentului si incasarii eventualelor prime suplimentare datorate si inceteaza odata cu polita la care acesta este 54 . De comun acord . PERIOADA ASIGURATA Contractele de asigurare se incheie pe ani de asigurare. INCHEIEREA ASIGURARII Polita de asigurare se incheie dupa informarea scrisa a Asiguratului cu privire la Asigurator si la continutul contractului de asigurare. asigura continutul din locuinta Asiguratului pentru riscurile prevazut la punctul 8 intamplate in locuinta asigurata. 5.A. care face parte integranta din aceasta. clauzele. statutele sau actele constitutive autorizate sa reprezinte Asiguratul. Asigurarea se considera incheiata prin emiterea de catre asigurator a politei de asigurare si plata de catre Asigurat a primelor de asigurare.

conspiratie . insurectie. 7. ca urmare a folosirii energiei atomice sau a materialelor fisionabile . Explozie atomica. FRANSIZE Polita de asigurare poate fi incheiata cu aplicarea unor fransize asa cum a fost definit termenul. terorism asa cume ste definit in legea interna sau in conventiile si trataele internationale.rebeliune. rechizitionare. anexat. sechestrare. PRIMELE DE ASIGURARE Primele de asigurare se achita anticipat si integral pentru intreaga perioada mentionata in polita. . Numarul si cuantumul ratelor de prims sunt cele inscrise in polita de asigurare. iar urmatoarele pana la datele scadente mentionate in aceasta. 9. razboi (declarat sau nu). EXCLUDERI : Nu sunt cuprinse in asigurare pagubele/ prejudiciile cauzate de : . din care prima rata se plateste inainte de intrarea in vigoare a politei. Confiscare. modul de stabilire fiind prevazut in conditiile speciale. sau in rate. sau in ultima zi de valabilitate a suplimentului daca prin acesta s-a extins valabilitatea politei emise initial. radiatii sau infestari radioactive. . invazie sau actiunea unui dusman extern . . nationalizare. distrugere sau avariere din ordinul orcarui guvern de drept sau de fapt sau oricarei autoritati publice . SUMELE ASIGURATE/Limitele raspunderii (la asigurarile de raspundere civila si accidente persoane suma asigurata/ limita raspunderii nu se mai pot reintregi) sumele asigurate mentionate in ploita de asigurare se exprima in aceeasi moneda. . dictatura militara. razboi civil. 6. 55 . revolutie. expropriere. 8. Poluarea sau contaminarea din orice cauza. Primele de asigurare se platesc in aceeasi moneda in care s-a incheiat contractul de asigurare.

sa notifice in scris Asiguratorului. 10. repunerea in vigoare a contractului. la incheierea politei de asigurare sa prezinte Asiguratorului informatii detaliate si complete in legatura cu toti factorii ce ar putea influienta producerea unui risc acoperit. plata ratei de prima restante si emiterea suplimentului de asigurare. in termen de 14 zile calendaristice. atat la incheierea politei cat si pe perioada valabilitatii acesteia . b. inclusiv la asiguratori diferiti. sa declare existenta altor asigurari pentru aceeasi forma de asigurare. Asiguratul trebuie sa solicite . Contractul de asigurare se considera repus in vigoare incepand cu ora 24 a zilei in care s-a incasat rata deprima si s-a emis suplimentul de asigurare. b. In cazul in care nici dupa trecerea perioadei de suspendare rata de prima datorata nu este achitata . in scris. in legatura cu datele luate in considerare la incheierea politei. cu precizarea expresa ca nu ridica pretentii de despagubire pentru eventualele pagube produse in perioada in care contractul a fost suspendat. c. agravare a riscului. d. 56 . chiar daca acestea au loc impotriva vointei Asiguratului. sa plateasca primele de asigurare sau ratele de prima la termenele scadente si in cuantumurile prevazute in polita de asigurare. factorii in baza carora Asiguratorul va decide daca sa acopere riscul sau sa-l accepte numai in anumite conditii . Neachitarea unei rate de prima pana la data scadenta are drept consecinta suspendarea automata a contractului de asigurare si pe cale de consecinta. OBLIGATIILE ASIGURATULUI Asiguratul este obligat : . Intocmirea de catre reprezentantul Asiguratorului a unui nou raport de inspectie de risc. a oricarei raspunderi a Asiguratorului pentru riscurile produse in perioada de suspendare. in termen de 30 zile calendaristice de la data scadenta a ratei de prima datorate. c. Suspendarea poate inceta in baza unui supliment de asigurare in urmatoarele conditii : a. orice modificare. contractul de asigurare se reziliaza automat. pe intreaga perioada de valabilitate a contractului de asigurare a.

dupa producerea riscului asigurat : a. in caz de incendiu. solicitand acestora intocmirea de acte cuprivire la cauzele si imprejurarile producerii evenimentului asigurat . cele mai apropiate. d. imediat. sa conserve dreptul de regres al Asiguratorului impotriva celor vinovati de producerea pagubelor . sa furnizeze toate informatiile si documentele solicitate de Asigurator si sa permita acestuia sa faca investigatii referitoare la cauza si marimea pagubei . f. politia sau alte autoritati publice competente. .Asiguratorul are dreptul sa denunte contractul de asigurare de la data constatarii. . sa avizeze in scris Asiguratorul despre producerea riscului asigurat. 11. . c. e. pe seama Asiguratorului si in limita sumei la care s-a facut asigurarea .in caz de neindeplinire a obligatiilor mentionate mai sus.CONSTATAREA SI PLATA DESPAGUBIRILOR 57 . Asiguratorul are dreptul sa refuze plata despagubirilor la producerea riscului asigurat. explozie sau furt. sa instiinteze . sa pastreze partile afectate si sa le puna la dispozitia reprezentantilor sau expertilor Asiguratorului pentru constatare . despre cauzele si imprejurarile producerii riscului asigurat . dupacaz. indreptateste asiguratorul sa rezilieze polita de asigurare prin notificare scrisa . In cazurile grave de neglijenta privind agravarea riscului prin neindeplinirea masurilor de prevenire. b. fara restituirea primelor pentru perioada scursa de la incheierea asigurarii. Asdiguratorul are dreptul sa refuze plata despagubirii. sa ia masuri pentru limitarea pagubelor. daca din acest motivnu a putut determina cauza sau marimea reala a pagubei produse din riscurile asigurate.in cazul nerespectarii obligatiilor de mai sus. generator de pretentii de despagubire. pompierii.

. dar in toate cazurile facturile in lei se platesc in lei . 58 . pana la finalizarea acestora .in cazul in care la data formularii cererii de despagubire exista o alta sigurare acoperind acelasi obiect si acelasi risc. in legatura cu dauna. vor fi o conditie ce precede orice raspundere care revine Asiguratorului . despagubirea se va stabili numai pentru acea parte care. . dupa constatarile ce se mai pot face cu certitudine.la solicitarea Asiguratului. .dupa plata fiecarei despagubiri. Asiguratorul poate acorda un avans in contul daunei de pana 30 % din despagubirea estimata . constatarea si evaluarea pagubelor se fac de catre Asigurator impreuna cu Asiguratul sau imputernicitii acestuia in conformitate cu conditiile generale. . exprimat prin semnarea Cererii de despagubire – model anexat. 12.transmiterea drepturilor in favoare unui tert poate fi facuta de asigurat la incheierea contractului pri mentionarea unui beneficiar in contract sau dupa producerea daunei prin acordul scris al asiguratului . .despagubirile se platesc in moneda in care s-a incheiat polita de asigurare si s-a platit prima de asigurare. . Comunicarile se vor face la adresa Asiguratului mentionata in polita de asigurare sau la alta adresa daca partile au convenit altfel. asigurarea continuand pentru suma ramasa . in baza acordului scris al Asiguratului asupra sumelor cuvenite. . a fost instituita impotriva Asiguratului o ancheta sau o procedura penala. suma asigurata se micsoreaza cu suma cuvenita drept despagubire. DISPOZITII FINALE : .In cazul producerii riscurilor asigurate. Asiguratorul va contribui proportional cu suma asigurata. .Toate comunicarile intre parti se fac in forma scrisa sau se vor confirma in scris. .Asiguratorul are dreptul sa amane plata despagubirii daca .despagubirile se platesc in 15 zile lucratoare de la depunerea intregii documentatii la Asigurator.suma asigurata poate fi reintregita prin emiterea unui supliment de asigurare in schimbul unei prime aditionale care se poate retine din despagubirea cuvenita. a fost cauzata – fara indoiala – de evenimentul asigurat .respectarea riguroasa a obligatiilor ce-i revin Asiguratului precum si prezumtia ca declaratiile si raspunsurile Asiguratului la chestionar sunt adevarate. .in cazul in care pagubele au fost agravate din alte cauze decat din riscurile asigurate.

cad in sarcina Asiguratului. Asiguratul retine pentru perioada expirata dar nu mai putin de trei luni. ..fiecare luna de asigurare inceputa se considera luna intreaga. . ar fi fost cuvenita. contractul se reziliaza cu efect la data propunerii modificarii .1/10 din prim anuala iar restul se restituie Asiguratului. . . sa refuze plata despagubirii.la conditiile generale se aplica toate prevederile din conditiile speciale in care se face referire la prezentele conditii.legea aplicabila contractului este legea romana . restituind integral sumele daca fata de imprejurarile reale contractul nu s-ar fi incheiat. b. o prima anuala. iar diferenta se restituie Asiguratului daca inainte de reziliere nu au fost daune avizate si /sau platite  sa anuleze contractul de asigurare cu efect de la inceputul asigurarii cu restituirea integrala a primelor daca contractul nu s-ar fi incheiat.pentru restituit : Asiguratorul retine primele de asigurare pentru perioada expirata pe luni de asigurare (minim 3) pentru fiecare luna . . Asiguratorul are dreptul :  sa propuna asiguratului modificarea contractului prin emiterea unui supliment de asigurare cu ajustarea corespunzatoare a primelor  daca Asiguratul nu este de acord cu modificarea propusa. corespunzator raportului dintre prima stabilita si cea care cunoscandu-se exact imprejurarule.daca Asiguratul a comunicat date inexacte sau incomplete sau nu a informat Asiguratorul despre orice modificare intervenita in legatura cu datele luate in considerare la incheierea contractului precum si despre schimbarea imprejurarilor esentiale privind posibilitatea producerii riscului.Asiguratorul nu acorda despagubiri pentru pagubele produse in perioada cat contractul a fost suspendat.pentru incasat : primele de asigurare cuvenite Asiguratului se calculeaza pentru perioada ramasa pana la expirare pe luni de asigurare. . 59 .Spezele bancare pentru orice operatiune de restituire de prime efectuata de Asigurator. sa reduca despagubirea. in proportie de 1/12 din prima anuala. .dupa producerea riscului : a.

membrii familiei . terenul din jurul cladirii si gradina iar in cazul blocurilor.deces din boala a titularului politei. in cazul gospodariilor din mediul urban sau rural. instalatii electrice . amenajarile constructive speciale. .A. cabana sau alta constructie destinata locuirii permanente sau temporar impreuna precum si curtea. .apartamentul . cu exceptia decesului din boala care este valabil si in afara ei. boilere. . imbunatatiri ale cladirii .asigurarea bunurilor din locuinta . Impreuna cu cladirea se asigura ca facand parte din aceasta si . ascensoare.accidente personae. climatizarea. instalatiile din interiorul constructiei . conducte de canalizare . instalatii fixeale cladirii(centrala termica. imprejmuiri) . vila. . Aceata polita se incheie obligatoriu pentru toate formele de asigurare mentionate mai sus tratate separat ca sume asigurate si prime. 60 .raspunderea civila legala.. prin care Asiguratorul da posibilitatea incheierii pe o singura polita a unui pachet de asigurari compus din : . .) .asigurarea cladirilor si a altor constructii . Asigurarea cladirilor si /sau a altor constructii Prin locuinta se intelege. Toate formele de asigurare sunt valabile la adresa specificata in polita. proiectata de Allianz .4. conductele de gaze . cele afectate de cutremur. . . etc. etc. . anexele gospodaresti( magazii.Tiriac Asigurari S. hidrofoare.5. . soproane. constructii aflate in extravilan. casa. Exista si unele categorii de constructii care nu se asigura si anume : cladirile minate. ASIGURAREA MIXTA PENTRU PERSOANE FIZICE – INTEGRA Reprezinta o forma distincta de asigurare.

mijloace aferente atelierelor.  materiale de constructie. prin « continut » se intelege totalitatea bunurilor ce sunt in proprietatea asiguratului din locuinta acestuia :  mobilier covoare si mochete. pomicole.stiintifica sau istorica. tapiserii. a caror valoare unitara nu depaseste 500 EURO/ bucata sau echivalentul in lei sau alta valuta la cursul BNR din data incheierii asigurarii . bijuterii. hartii de valoare.1. furaje. foto. combustilbil.. incaltaminte. ASIGURAREA BUNURILOR DIN LOCUINTA : In sensul prevederilor conditiilor speciale. viticole si animaliere. audio-video etc. manuscrise si /sau alte obiecte avand valoare artistica . incuietori sigure si dupa caz alarma). mobila.  Bunuri de valoare deosebita precum : obiectele de arta.  Blanuri a caror valoare depaseste valoarea unitara de 1000 EURO/ bucata sau echivalentul in lei sau alta valuta la cursul BNR din data incheierii asigurarii . stupi de albine (fara familia de albine). a caror valoare depasrste 500 EURO / bucata sau echivalentul in lei sau alta valuta la cursul BNR din data incheierii asigurarii . unelte. lenjerie si materiale pentru confectionarea acestora ect. indiferent de valoarea unitara. pietre scumpe. obiecte casnice. obiecte de patrimoniu pentru care exista masuri corespunzatoare contra furtului( gratii la spatiile vitrate. bunuri electrocascine. alimente. produse agricole. scule ect. lucrari pe sticla.  Aparatura electronica foto. si audio-video.4. sculpturi. individual 61 . instrumente muzicale. mijloace de transportgospodaresc. indiferent de valoarea unitara. etc. Toatea acestea pot fi asigurate : . etc. obiecte din metale pretioase numai daca sunt pastrate in seifuri inzidite. precum si aparatura electronica. pe grupe de bunuri . precum si blanuri a caror valoare unitara nu depaseste 1000 EURO/ bucata sau echivalentul in lei sau alta valuta la cursul BNR din data incheierii asigurarii .5.  imbracaminte. sume de bani. global . tablouri.

bunuri d evaloare deosebite asa cum au fost definite pentru care nu s-au asigurat masuri corespunzatoare (gratii la spatiile vitrate.bunurile aflate pe balcoane sau terase deschise sub soproane sau cerul liber. situatie in care Asiguratorul devine raspunzator numai pentru paguba materiala provocata de riscul acoperit . descompunerea sau putrezirea. coroziune. cu exceptia cazurilor in care asemenea fenomene produc avarii sau distrugeri materiale acoperite de un risc asigurat.efectul cumulat al fumului. descompunere in conditii de umiditae sau uscaciune. situatie in care Asiguratorul devine raspunzator numai pentru paguba materiala provocata de riscul asigurat. . cu exceptia cazurilor in care asemenea fenomene produc avarii sau distrugeri materiale acoperite de un risc asigurat.2. vaporilor. .4. alarme. . care au ca efect functionarea defectuasa a echipamentelor electronice sau electrice. incuietori sigure. temperaturi extreme sau modificari bruste a temperaturii.daune cauzate de microorganisme. texturii sau finisajului. modificarea aromei. scurgerea continutului. . eroziune. . pasari. dupa caz. cu exceptia cazurilor in care asemenea fenomene sunt cauzate direct de un risc acoperit . cu exceptia cazurilor in care asemenea fenomene sunt cauzate direct de un risc asigurat.autovehicule si ambarcatiuni de orice fel . ruginire. situatie in care Asiguratorul devine raspunzator numai pentru paguba materiala provocata de riscul acoperit . cu exceptia cazurilor in care acestea produc avarii sau distrugeri materiale acoperite de un risc asigurat. situatie in care Asiguratorul devine raspunzator numai pentru paguba materiala provocata de riscul acoperit. paduri . mucegai. lichidelor si gazelor/pragului. RISCURI SI SITUATII EXCLUSE DIN ASIGURAREA DE BUNURI : -uzura normala. rozatoare si alti daunatori inclusiv molii. evaporarea. .pamant sau apa . supracurent.contractarea . fluturi. caderi de tensiune sau alte fenomene similare in retelele de electricitate. pierderea in greutate. termite sau alte insecte similare. pentru riscurile de furt sau fenomene atmosferice. cu exceptia cazurilor in care asemenea fenomene produc avarii sau distrugeri materiale acoperite de un risc asigurat. viermi.legume sau fructe nerecoltate).daune cauzate de animale.daune cauzate de umiditatea sau uscaciunea excesiva a atmosferei. si . deteriorarea graduala a bunurilor asigurate. cu exceptia cazurilor in care asemenea fenomene sunt cauzate direct de un risc acoperit.supratensiune.5.plante de cultura (cereale. 62 . . .

de catre Asigurat a usilor de acces. membrilor familiei acestuia sau a unor persoane pentru care aceasta are o raspundere in ceea ce priveste producerea pagubelor. cu exceptia cazurilor prevazute anterior. desfiintarea sau scoaterea din functiune de catre Asigurat a sistemelor de alarma si protectie existente la data incheierii politei e.ferestrelor sau altor deschideri exterioare ale locuintei. falsificarea sau alte acte comise intentionat din neglijenta grava a Asiguratului sau altor personae. . asiguratul acorda acoperire pentru prejudiciile(pagube de bunuri sau vatamari corporale) provocate tertilor de catre asigurat si membrii familiei acestuia. fara usi.producerea cu intentie a riscului asigurat. consecintele conduitei sale desi ar fi trebuit sa le prvada si chiar sa le preintampine . disparitia misterioasa fara sa se cunoasca modalitatea in cara au disparut aceste bunuri.Asigurarea de raspundere civila legala : In sensul prevederilor contractuale.. riunate sau degradate. daca acestea rezulta din acte incheiate de organele in drept. la domiciliul asigurat. . 4. insa.exista culpa grava atunci cand conduita neglijenta a persoanei conduce la producerea evenimentului asigurat. furt prin inselatorie. furt prin intrebuintare de chei potrivite sau originale. producerea unor explozii sau inundatii in scopul distrugerii sau avarierii bunurilor asigurate.5. furtul simplu. ferestre si sisteme de inchidere sau avand incvuietorile deteriorate.5.bunuri din cladire parasite . neasigurarea corespunzatoare. pe perioada cand nu se afla nici o persoana in locuinta. aceasta neprevazind. insusirea ilegala.4. pierderea inexplicabila. 4.. ca de pilda : incendierea intentionata. c. nefolosite. de carter Asigurat sau catre prepusi ai Asiguratului.culpa grava a asiguratului.3.in caz de furt NU sunt cuprinse in asigurare si NU se acorda despagubiri in urmatoarele situatii(imprejurari) precum si daca furtul a fost favorizat de : a. Asigurarea de accidente persoane : 63 . d. . b.

Tiriac Asigurari S.A. In sensul prevederilor conditiilor speciale de asigurare. pentru cladiri. (pretul pe metru patrat de suprafata utila * suprafata) . explozie atomica. asa cum a fost ea definita. asa cum a fost prezentata in definitie. limita raspunderii civile este cuprinsa intre 100 EUR si 50000 EUR si se stabileste de catre asigurat . terorism. acestia fiind inspectori de asigurare sau agenti. Primele de asigurare se achita integral si anticipat sau in rate din care prima rata se achita la incheierea contractului. se va efectua de catrea reprezentantii Asiguratorului. poluare sau contaminare. Pentru deces din boala suma sigurata este de 5000 EUR. pentru bunurile asigurate. incasarea primelor facandu-se in moneda prevazuta in polita. Atat primele de asigurare cat si sumele asigurate sunt exprimate in aceeasi moneda. asiguratorul acorda acoperire pentru riscul de deces sau invaliditate permanenta ca urmare a accidentelor suferite de asigurat si membrii familiei acestuia la domiciliul asigurat iar clauza speciala de deces din boala este acordata pentru titularul politei. Contractele de asigurare se incheie pe ani de asigurare dar pot fi incheiate si pe perioade subanuale pana la minim trei luni. este stabilita de Asigurat si nu poate fi mai mica de 5000 EUR si mai mare de 20000 EUR. valoarea de inlocuire sau valoarea de piata evaluate conform normelor Allianz . caz in care asiguratul beneficiaza de o reducere a primei de asigurare. limita despaguburilor pentru accidente la domiciliul asigurat. confiscare. expropriere. valoarea declarata de asigurat reprezentand bunurile respective achizitionate la preturile de piata – se recomanda intocmirea unei liste de inventar . adica verificarea declaratiilor Asiguratului privind lucuinta asigurata. 64 . Inspectia de risc. Exista si si o lista de excluderi generale cum ar fi : razboi. Raspunderea Asiguratorului incepe in ziua urmatoare incheierii contractului si incasarii primei si inceteaza in ultima zi prevazuta in polita. reprezinta : . Polita poate fi incgeiata si cu franciza. Pentru toate cele patru forme de asigurare. suma asigurata.

. usilor si ferestrelor prin manifestarea violenta a fenomenelor atmosferice de la punctul anterior manifestate concomitent cu ploaia . furtul produs prin efractie si/sau acte de talharie ale elemntelor de constructie din alcatuirea cladirii.000 EUR sau valoarea bunurilor depaseste suma de 50. greve. trei categorii de riscuri: A.Prin acoperirea STANDARD EXTINSA. degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun apartinand Asiguratului) cu exceptii . in conditiile prevazute de codul penal. incendiu . Caderea aparatelor de zbor(aeronave si vehicule spatiale). . greutatea zapezii si /sau a ghetii . cu excluderea cazurilor in care aceasta a fost provocata cu intentie .000 EUR. altele deact cele apartinand Asiguratului. ploaie torentiala – efecte directe inclusiv cele cauzate de patrunderea apei prin sparturile si rupturile provocate aacoprisului. tornada . sau impactul cu acestea. grindina – efecte directe . a cladirii asigurate.numai atunci cand valoarea cladirilor este mai mare de 100. furtuna . izbirea din exterior de catre autovehicule.uragan. inclusiv inclusiv tentativa de furt . Asigurarea mixta INTEGRA poate acoperi. vijelie. explozie (urmata sau nu de incendiu) chiar daca aceasta a avut loc in afara cladirii fara a fi provocata de dispozitive explozive. a unor parti ale acestora sau a unor obiecte trasportate. tulburari civile si actiuni ale unor grupuri rauvoitoare 65 . trasnet . in functie de optiunile Asiguratului. caderea accidentala de corpuri pe cladirea asigurata.Prin optiunea STANDARD se acopera urmatoarele riscuri: . inclusiv distrugeri provocate de animale. avalansa de zapada . unda de soc provocata de avioane ( boom sonic) . peretilor. B. riscurile prevazute mai sus la care se adauga : . vandalism(distrugerea.

in baza unor clauze speciale.1.spargerea accidentala a bunurilor casabile din alcatuirea cladirii(constructiei) – geamuri simple.avand ca efect inundarea subsolurilor . cu exceptii prevazute de asemeni expres in conditiile de asigurare . precum si din precipitatii atmosferice temporare. inclusiv din topirea zapezii sau ghetii . rezervoare. ca urmare a riscurilor acoperite la puctele sus-mentionate. vase etc. Conditii speciale pentru bunuri : Ca extindere la acoperirile STANDARD sau SATNDARD EXTINSA. pe langa riscurile generale acoperite prevazute si cu plata primelor de asigurare suplimentare si prevedrea expresa pe formularul de polita. .6. 4. inclusive ramele acestora. precum si a placajelor ceramice. riscuri catastrofice : cutremur de pamant. . se pot asigura : .prin cresterea brusca si neprevazute a nivelului panzei de apa freatica.6. a bunurilor sanitare ce fac parte din amenajarile constructive ale cladirii si sunt mentionate in specificatia de asigurare.prin refularea. marmura sau sticla. cu exceptii : . cu plata primelor de asigurare suplimentare si prevederea expresa pe formularul de polita. montarii initiale gresite. deversarea apei de canalizare pluviale sau ca urmare a spargerii accidentale a tubulaturii . precum si a variatiilor de temperatura. vaselor ect. cu exceptii prevazute. inclusiv a celor produse prin actiunea animalelor. rezervoarelor. formarea ploilor torentiale. deteriorarea robinetelor si a altor accesorii ale instalatiei sanitare si de incalzire .prin spargerea accidentala a conductelor. CONDITII SPECIALE 4. inundarea provocata de apa cladirii asigurate. pereti –cortina si din caramida de sticla. rezervoarelor.spargerea accidentala a conductelor. accidentelor de orice fel . in limita sumei de 1000 EUR sau echivalentul in lei sau alta valuta la cursul BNR de la data incheierii asigurarii.provenind de apartamentele aflate la etajele superioare sau de pe acelasi etaj .. se pot acorda urmatoarele acoperiri suplimentare : 66 . termopan. inundatii si aluviuni provenind din revarsarea apelor de suprafata (curgatoare sau statatoare). ca urmare a inghetului apei din conducte. prabusire si/sau alunecare de teren .

pentru interventia pompierilor (daca este cazul) . pentru expertizarea daunei .6. bunuri aflate in custodia Asiguratului (la o val. 3. 4.(Clauza PF/2) . 67 . c. Sumele pe carea Asiguratul. in limita a 10% din suma asigurata. Maxim 10% din suma asigurata) . se despagubesc si urmatoarele cheltuieli : . avariile accidentale produse la instalatiile interioare de gaze. resturi etc. Inca o noutate a acestui produs este faptul ca. Sumele pe care Asiguratul este obligat in baza legii sa le plateasca tertelor persoane pagubite. cu titlu de daune materiale. b. bunurile Asiguratului la o alta adresa pe perioada cursurilor scolare*) *Acoperirile de mai sus se tarifeaza separat. precum si din culpa altor persoane pentru care acesta este obligat sa raspunda in baza legii(sotul/sotia. climatizare sau incalzire centrala(Clauza PF/1) . Extinderi la conditii speciale bunuri : se acorda acoperiri suplimentare pentru : . pentru reproiectare . 2.) . cu titlu de daune materiale ca urmare a producerii din culpa proprie. ca urmare a producerii prejudiciilor cauztae de lucruri si animale aflate in paza juridica a Asiguratului.2. apa. de vatamari corporale sau pagube la bunuri .6. copii minori aflati sub supravegherea Asiguratului precum si alte persoane care locuiesc si gospodaresc impreuna cu asiguratul si fata de care acesta are obligatia legala de intretinere). fara perceperea unei prime suplimentare. pentru limitarea pagubelor 4. Cheltuielile facute de Asigurat in procesul civil (cheltuieli de judecata necesare pentru buna desfasurare a justitiei si incuviintate de instanta) daca a fost obligat la despagubire . canal.3. pentru curatarea locului ca urmare a producerii evenimentului ( inlaturare moloz. persoana fizica este obligat sa la plateasca tertelor persoane pagubite. cazarea temporara la o alta locatie .Conditiile speciale raspundere civila prevad : Riscuri acoperite : 1. precum si de ruina edificiului .

Excluderi: . 4. otravirea.6. asfixierea subita. urmarile immediate (deces sau invaliditate permanenta) ale efortului fizic excesiv impus de forta majora. caderea . Prejudiciul sa fie indemnizabil. ale afectiunilor psihice sau ale bolilor transmisibile prin atacul animalelor. cu exceptia turbarii. instrumentelor. Sa existe un prejudiciu cauzat unei terte persoane printr-o fapta culpabila a unie persoane ce se afla sub acoperirea asigurarii ori prin intermediul unui lucru aflat in paza unei asemenea persoane . accidente produse ca urmare a circulatiei mijloacelor de transport sau din cauza accidentelor produce acestora. adica sa aiba un caracter cert. urmarile bolilor. 68 . . . cu intensitate d ecel putin 100 electro –volti. 2. explozia. sau raze ultraviolete produse artificial. Conditii speciale pentru accidente persoane : Riscuri acoperite : . urmarile iradierii puternice. Intre fapta culpabila si prejudiciu sa existe o legatura de cauzalitate . Cheltuielile de judecata facute de cel prejudiciat pentru indeplinirea formalitatilor legale in vederea obligarii Asiguratului la plata despagubirilor. arsura. temperaturii sau starii timpului. sa fie personal si direct. electrocutarea. . 4. infectia accidentala. 3. . lovirea. daca Asiguratul a fost obligat prin hotarare judecatoreasca la plata acestora. alunecarea. trasnetul. aparatoelor. atacul din partea altei personae sau a unui animal. inecul. cele provocate de functionarea sau folosirea masinilor. . . urmarile normale ale luminii. prabusirea/alunecarea de teren. Conditii speciale pentru acordarea despagubirilor la sectiunea de raspundere civila legala : 1. inclusive profesionale sau infectioase. sculelor sau armelor. prin raze laser sau maser.4. actual. degerarea. taierea. inteparea. intoxicarea subita.

este exclus decesul cauzat sau influientat de afectiuni. comiterea sau incercarea de a comite cu intentie. 4. de catre persoanele asigurate. . . invaliditatea permanenta si/sau decesul Asiguratului. Specificatie de asigurare privind asigurarea cladirilor si a bunurilor (anexa 1) B.5. Nota de calcul pentru cele patru forme de asigurare (anexa 2) C. Limita de varsta pentru care se acorda acoperirea este de maxim 70 ani. Polita de asigurare (anexa 3) D. a unor fapte penale. sinuciderea sau tentativa de sinucidere . abuzul ori utilizarea de medicamente fara prescriptie medicala . produs intre data de intrare in vigoare a contractului si data de extindere a contractului.6. 4.7. . DOCUMENTE UTILIZATE LA INCHEIEREA ASIGURARII A. Se stabileste o singura suma asigurata/familie/deces si invaliditate/ cheltuieli medicale Excluderi : In cazul acopririi riscului de deces din boala. Clauza speciala pentru acoperirea riscului de deces din boala(anexa 4) Comentariile care se pot face in legatura cu documentele in baza carora se face controlul ar fi urmatoarele : 69 . vatamari sau conditii medicale preexistente.Conditii speciale privind asigurarea de deces din boala: Riscuri acoperite: Riscul asigurat este decesul din boala al Asiguratului. daca sunt cauzate sau prilejuite de : consumul de alcool sau de droguri.

Fiecare capitol contine rubrici referitoare la : . materiale etc. TARIFAREA Tarifarea cladirilor se face dupa urmatoarele criterii : Tipul cladirilor . metal 70 . .7.SPECIFICATIA DE ASIGURARE . fransize .2. 4. . sumele asigurate aferente fiecarei forme de asigurare . metoda de constuire. date ce vor fi introduse in computer de catre operator pentru generarea formularului Nota de Calcul . cladiri din paianta. cotatiile de prima alese din tarif .3. care ajuta la aprecierea exhaustiva a bunurilor care vor fi preluate in asigurare .). chirpici. este obligatorie completarea tuturor rubricilor formularului cu datele solicitate. formularul imbunatatit cuprinde o multitudine de date tehnice si dotarile cladirilor ( an constuire. apartament in bloc . 4.7. cladiri din beton/ zidarie . Este impartita in capitole pentru calculul primei de asigurare corespunzatoare formelor de asigurare si un capitol final – RECAPITULATIE in care se centralizeaza primele calculate la capitolele anterioare.7.1. prime de asigurare 4.NOTA DE CALCUL Este un formular ce contine toate rubricile si datele necesare pentru calculul primelor de asigurare.

- cladiri din lemn (materiale combustibile)

Anul constuctiei
- < 1940
- 1940- 1977
- 1978 – 1992
- > 1993

Tipul de acoperire
- Standard/ Standard extinsa
- Riscuri catastrofice
 Zona A
 Zona B
 Zona C
Fransiza pentru riscuri catastrofice
- 0
- 50 EUR
- 100 EUR
- 150 EUR

Clauze speciale
PF 1 – Avarii la instalatii de apa, climatizare, incalzire
PF 2 – Cazare temporara la alta locatie – se tarifeaza separat

Fransiza pentru acoperirea Standard sau Standard Extinsa.

Reduceri la reinnoire dupa 2 ani consecutivi de asigurare fara daune.

Tarifarea bunurilor se face dupa urmatoarele criterii :

Felul asigurarii :
- global
- pe grupe

71

- individual

Tipul de acoperire :
- Standard/ Standard Extinsa
- Riscuri catastrofice

Fransiza pentru riscuri catastrofice :

- 0
- 50 EUR
- 100 EUR
- 150 EUR

Acoperiri suplimentare :
- bunuri in custodia Asiguratului
- bunurile Asiguratului la o alta adresa pe perioada cursurilor scolare

Fransiza pentru acoperirea Standard sau Standard Extinsa

Reduceri la reinnoire dupa doi ani consecutivi de asigurare fara daune

Tarifare raspundere civila legala se face prin aplicarea unei cote unice la limita raspunderii,
rezultand prima finala.

Tarifarea accidentelor/ decesului din boala
- se alege una din variantele de sume asigurate ( accidente personae, respective deces
din boala) din table
- prima de asigurare se allege din table pentru pozitia corespuzatoare a sumei asigurate.

Modalitatea de calcul a primei
Cladiri:
1.Se alege cota de baza corespunzatoare din tabelele speciale.

2.Se alege cota pentru riscuri catastrofice din tabelele speciale

72

(tabelele contin variante corespunzatoare celor 3 zone de cutremur :A,B,C).

3.In cazul caselor de vacanta se majoreaza cotele obtinute mai sus cu 10%.

4.Se calculeaza primele de asigurare partiale.

5.In functie de optiunea clientului se adauga clauzele PF1si PF2 rezultand o
prima aditionala ce se adauga la prima calculata anterior.

6.Se aplica eventualele reduceri(ani fara daune,plata integrala,etc.)
Din normele metodologice privind subscrierea, in cazul politelor de cladiri, inspectia de risc
este obligatorie numai pentru cladiri/ constructii a caror suma asigurata este mai mare de 100.000
EURO sau echivalentul in lei sau alta valuta la cursul BNR de la data incheierii asigurarii.
Pentru apartamentele din bloc inspectia de risc nu este obligatorie. Nu se poate incheia
asigurarea numai pentru riscuri catastrofice. Evaluarea cladirilor se face :
- la valoarea de inlocuire(din nou) - din tabelele
- la valoarea de piata - din tabelele

Valorile mentionate in tabele reprezinta suprafata UTILA
Cand sumele asigurate se stabilesc pe baza valorilor din tabele, nu se aplica
proportionalitatea in caz de dauna chiar daca suma asigurata este cuprinsa in intervalul -20%
pana la + 15 %.

Modalitatea de calcul a primei
Bunuri :

1. Se aleg cotele de baza corespunzatoare din tabele.
2. Se aleg cotele pentru riscuri catastrofice (fransize) din tabele.
3. Se calculeaza primele partiale prin aplicarea cotelor la sumele declarate de client.
4. In functie de optiunea clientului se adauga acoperirile suplimentare rezultand o prima
aditionala ce se adauga la prima calculata anterior.
5. Se aplica eventualele reduceri (ani fara daune,plata integrala,alte fransize,etc.

73

legume sau fructe nerecoltate) si paduri . . 74 . sau se solicita preluarea in asigurare a bunurilor de valoare deosebita si se efectueaza inainte de emiterea politei. animale sau pasari . Limita raspunderii nu se poate reintregi. pentru care nu s-au luat masuri corespunzatoare contra furtului.000 EURO sau sau echivalentul in lei sau alta valuta la cursul BNR de la data incheierii asigurarii. Accidente persoane/ deces din boala : 2.000EUR sau echivalentul in lei sau alta valuta la cursul BNR de la data incheierii asigurarii. Nu se pot asigura : .000 EURO sau echivalentul in lei sau alta valuta la cursul BNR de la data incheierii asigurarii. Limitele sumelor la care se pot asigura bunurile sunt prezentate in tabelele B1 si B2 . Se aplica prima de asigurare din tabel corespunzatoare sumei asigurate aleasa de client. pamanit sau apa . bunuri cu valoare deosebita. autoveholule si ambarcatiuni de orice fel . Modalitatea de calcul a primei Raspunderea civila : 1.Se alege prima de asigurare din tabel corespunzatoare sumei asigurate aleasa de client. . plante de cultura inclusiv agricole( cereale. Suma asigurata pentru accidente persoane nu poate fi mai mica de 5000EUR si mai mare de 20. In cazul bunurilor. . . inspectia de risc este obligatorie numai pentru situatiile in care suma asigurata este mai mare de 50. rolul acesteia fiind acela de a verifica existenta masurilor de protectie la furt. Nu se poate incheia asigurarea numai pentru riscuri catastrofice. Suma asigurata nu se poate reintregi. Din normele metodologice extragem urmatoarele idei : Limita raspunderii trebuie sa fie cuprinsa intre 1000EURO si 50.

III. INTEGRA : 10 % . Suma asigurata este stabilita global pentru deces si invaliditate. reducerile cumulate de mai sus se incadreaza in intervalul 0. ARMONIA : nu se acorda reduceri Prima minima este de 10 EUR sau echivalent in lei. prima minima este de 10EUR sau echivalent in lei si esalonarea ratelor se poate face doar daca prima este mai mare de 20 EUR. CREDITUM : nu se acorda reduceri dar daca se incgeie asigurari de viata (Term Life Instant sau Term Life Flexible) se acorda o reducere de pana la 10% pe baza politei CREDITUM. II. Exista un formular de Mandat pentru reinnoire automata pe perioada creditului. Aplicarea fransize: 10-55% din prima de asigurare (cladiri . Plata integrala: 5% din prima totala 2. 75 .bunuri) 4. prima minima sa fie de 50 EURO sau echivalent lei. Modalitatea de calcul a primei : REDUCERI : 1. iar esalonarea ratelor este permisa doar daca prima este mai mare de 20 EUR. Alte reduceri – diverse situatii comerciale.70 % Modalitatea de calcul a primei : REDUCERI INDIVIDUALIZATE I. Reduceri acordate conform competentelor Directorilor 5.bunuri) 3. iar esalonarea ratelor este permisa doar daca prima este mai mare de 20 EURO.pentru pachet Normele metodologice prevad ca pentru toate formele de asigurare se aplica o reducere de pachet de 10% indiferent de celelalte reduceri. Din punct de vedere mathematic. Suma asigurata pentru deces din boala este de 5000 EURO iar prima de asigurare este 15 EURO sau echivalentul. Ani fara plata daune : 5-20% din prima totala (cladiri.

sunt necesari si obligatorii urmatorii pasi : 1. obligatia de a-si achita ratele la termenele scadente.5. Se calculeaza primele de asigurare pentru fiecare forma de asigurare . 4. 3. EVALUAREA SI PLATA DESPAGUBIRILOR In cazul producerii riscurilor asigurate.7. felul daunei. atat inainte de producerea riscului asigurat. Se completeaza formularul de polita de asigurare. respective totala sau partiala. Se completeaza nota de calcul cu sumele declarate de client cu cotele de prima / primele din tarif . 2. Pentru fiecare contract exista si rubrica « Obligatiile Asiguratului » prin care se precizeaza anumite conditii ce trebuiesc respectate pe timpul derularii contractului. sa avizeze evenimentul in anumite termene. 4.4. De exemplu. Evaluarea daunelor in vederea stabilirii cuantumului despagubirii se face in functie de : . mentionata expres in polita de asigurare . etc. desi au ramas resturi. sa ia masuri pentru limitarea pagubei. Prin dauna totala se intelege distrugerea in intregime a bunurilor asigurate sau disparitia. Primele se calculeaza prin aplicarea cotatiilor pe sumele asigurate la cele patru sectiuni si insumarea lor. fara resturi care sa mai poat fi intrebuintate sau valorificate. 5. ..). suma la care s-a facut asigurarea. cat si dupa producerea lui. constatarea si evaluarea pagubelor se fac de catre Asigurator impreuna cu Asiguratul sau imputernicitii acestuia. 4. CONSTATAREA. In rubrica RECAPITULATIE se centralizeaza primele si se aplica eventualele reduceri .EMITEREA CONTRACTULUI DE ASIGURARE Pentru emiterea contractului (politei ) de asigurare.7. refacerea prin reparatie nu mai este posibila sau rentabila din punct de vedere al 76 . sau distrugerea in asa mod incat. Se completeaza de catre inspector sau agentul de asigurare specificatia de asigurare si caracteristicileobiectelor asigurate .

pentru perioada de asigurare neacoperita primele de asigurare platite se restituie Asiguratului . manopera etc.) nu depaseste suma asigurata nici valoarea reala a bunurilor la data daunei. c. DISPOZITII FINALE ALE POLITEI Exista anumite puncte la acest capitol al contracutlui de asigurare dintre care se pot remarca urmatoarele : a. cu exceptia cazurilor de subevaluare..costului.A. b. 77 .ASIGURAREA BUNURILOR PRIN APELAREA POLITEI ARMONIA Polita ARMONIA reprezinta o forma distincta de asigurare practicata in sistemul Allianz - Tiriac Asigurari S. Dupa efectuarea lucrarilor de constatare si completare a procesului verbal se stabileste cuantumul despagubirii la valoarea din nou sau la valoarea ramasa precum si retinerile aferente astfel : Despagubirile se platesc in maxim 15 zile lucratoare de la depunerea intregii documentatii la Asigurator. sau costul este egal ori depaseste suma asigurata din polita. fie impreuna fie separate. In contractul de asigurare poate fi trecut si o terta persoana ca beneficiara a despagubirii.7. Asiguratorul poate amana plata despagubirilor daca in legatura cu dauna a fost instituita impotriva Asiguratului o ancheta sau o procedura penala. 4. se pot asigura numai bunurile si cladirea.8. pana la finalizarea ei. in baza acordului scris al Asiguratorului privind sumele cuvenite. avarierea ori deprecierea partiala a bunurilor asigurate asfel incat acestea pot fi recuperate si readuse la starea anterioara producerii riscului asigurat sau valorificate in cazul bunurilor depreciate. Prin dauna partiala se intelege distrugerea. prin care. iar costul reparatiei(piese.6. spre deosebire de INTEGRA. dreptul Asiguratului de a ridica pretentii fata de Asigurator privind plata unor despagubiri se stinge in termen de 2 ani de la data producerii evenimentului . legea aplicabila contractului de asigurare este legea romana si orice litigiu in legatura cu acesta se se rezolva in instantele de judecata competente din Romania 4. in cazul rezilierii sau denuntarii.

motiv pentru care nu exista inca pe piata locala un produs care sa corespunda 100% definitiei clasice sistemului bancassurance. practice cea din urma fiind o polita fara sectiunea de raspundere civila si accodenta persoane. Asigurator si Banca finantatoare. Pentru evidentierea utilitatii acestui produs este necesara si o scurta prezentare a legaturii dintre Asigurat. sistemul de distributie bancassurance incepe sa capteze din ce in ce mai mult interesul bancilor si asiguratorilor romani. Subiectul bancassurance a fost intens dezbatut de catre specialistii prezenti la Masa Rotunda cu tema Bncassurance – un parteneriat asigurabil. toate conditiile. tarifele si normele concepute pentru INTEGRA sunt valabile si la ARMONIA. Asa cum au fost concepute. produsele bancassurance au fost create si s-au adaptat conditiilor specifice pietei. in cadrul Forumului International de Asigurari-Reasigurari.9. specialistii apreciind ca acest canal de distributie va deveni predominant intr-un orizont de timp pana in 2010. ASIGURAREA CLADIRILOR APARTINAND PERSOANELOR FIZICE PENTRU CREDITE IPOTECARE/IMOBILIARE CREDITUM Polita CREDITUM a fost conceputa special pentru satisfacerea nevoilor clientilor care doresc sa-si construiasca o casa prin intermediul unui credit bancar dar care in acelasi timp vor sa se protejeze de evenimente neprevazute care ar putea sa impiediece ducerea la bun sfarsit al proiectului. Perspectivele parteneriatelor bancassurance sunt foarte incurajatoare atat pe plan local. FIAR 2004. care a avut loc la finele lunii mai. 4. 78 . Conceptul de bancassurance Concept relativ nou pentru piata financiara romaneasca. cat mai ales la nivel international. In Romania.

gradul de cunoastere al acestor produse este in crestere. Parteneriatele tip bancassurance se bucura. consolidata. iar potentialul de crestere este apreciat ca fiind semnificativ. in prezent. Din punct de vedere legislativ. Exista insa la nivel legislativ o serie de 79 . dezvoltarea parteneriatelor bancassurance a fost impulsionata si de cresterea exploziva a creditelor (in special a celor acordate populatiei). bancassurance reprezinte un sistem de distributie prin care politele de asigurare emise de un asigurator sunt vandute prin intermediul bancilor. In ultima vreme. desi la nivelul anului 2003. distributia in sistem bancassurance de produse de asigurare va depasi. In sensul definitiei clasice. ca pondere. dar mai ales la nivel international. unde peste 55% din asigurarile de viata si peste 20% din asigurarile generale ajung la clienti prin intermediul bancilor. Pe de alta parte. Perspectivele parteneriatelor bancassurance sunt foarte incurajatoare nunumai pentru piata romaneasca (unde abia incepe sa se contureze ca tendinta). utilitatea unei asigurari fiind tot mai mult constientizata de catre populatie si agentii economici. cu siguranta. Prin noua lege bancara s-a deschis calea catre un sistem integrat prin care o banca poate sa fie proprietarul sau actionarul nelimitat al unei societati de asigurare. crestere consemnata incepand cu anul 2002. asigurarile au contribuit cu numai 1.3% la formarea PIB-ului. piata romaneasca ofera conditii de dezvoltare a parteneriatelor de tip bancassurance. legislatia in domeniul asigurarilor permite institutiilor de credit sa actioneze in calitate de agent al unei companii de asigurare. in comparatie chiar si cu tarile central si sud-est europene nu poate decat sa evidentieze potentialul crescut al acestei piete. cele doua canale care sunt acum prevalente : fortele de vanzari si distributia prin brokeri. Mai mult. Totodata. se observa ca. Asemenea relatii au debutat in Romania in urma cu aproximativ 4 ani si. nu este o simpla coincidenta faptul ca dezvoltarea acestora a avut loc pe masura ce bancile au acordat o atentie sporita segmentului de clienti persoane fizice. cu o legislatie bine definita. Romania are o piata bancara matura. de un real succes in tari precum Spania sau Portugalia. specilaistii evidentiaza tot mai mult perspectivelede dezvoltare ale canalelor bancassurance. iar faptul ca gradul de intermediere bancara se afla inca la un nivel scazut. Un studiu realizat in randul a 120 de manageri de companii de asigurare de succes din Europa pe tema canalelor de distributie arata ca. intr-un orizont de timp la nivelul anilor 2005-2010.

Polita CREDITUM se incheie pe toata perioada de creditare si se cesioneaza in favoarea bancii care a acordat creditul ipotecar. acopera pagubele 80 . destinata exclusiv persoanelor fizice care cumpara locuinte prin sistemul de credit ipotecar imobiliar. ne referim la reglementarile normative in vigoare care nu permit bancilor sa vanda un anumit produs de asigurare oferit de mai multe societati Asigurarea cladirilor apartinand persoanelor fizice pentru credite ipotecare reprezinta o forma distincta de asiguarre practicata in sistemul Allianz-Tiriac Asigurari S. Esalonarea in rate a primelor de asigurare este admisa numai pentru prime de asigurare contractate de minimum 20 EURO sau echivalentul in lei sau alta valuta la cursul BNR de la data incheierii asigurarii. Nu se accepta incheierea de polite cu prime de asigurare mai mici de 10 EURO sau echivalentul in lei sau alta valuta la cursul BNR de la data incheierii asigurarii. cu conditia ca o rata sa nu fie mai mica de 5 EURO sau echivalentul in lei sau alta valuta la cursul BNR de la data incheierii asigurarii. Plata ratelor se face anticipat si integral sau esalonat in 4 rate subanuale. climatizare si incalzire pentru avarii accidentale. apa.restrictii care limiteaza intr-o anumita masura dezvoltarea parteneriatelor bancassurance . Conditiile generale ale politei CREDITUM includ clauze speciale : CLAUZA PF/1 – asigurarea instalatiilor interioare de gaze. in schimbul primelor de asigurare suplimentare incasate de la Asiguratul nominalizat in polita de asigurare. prezentate anterior. in calitate de Asigurator. Spre deosebire de politele INTEGRA si ARMONIA. Polita de asigurare se incheie in baza “Conditiilor generale privind asigurarea pentru personae fizice” si a “Conditiilor speciale privind asiguarrea cladirilor apartinand persoanelor fizice”. : Allianz-Tiriac Asigurari S. canal.A..A.

Riscuri acoperite : in baza prezentei clauze se acopera avarierea sau distrugerea brusca produsa instalatiilor ce necesita reparatii ce necesita reparatii sau inlocuire si care rezulta din : a. suprapresiune sau implozie. duzelor de gaze. pagube produse prin deteriorarea gratarelor de ardere. apa. reglarea defectuoasa a instalatiei. e. aruncarea in timpul functionarii a unor parti componente. EXCLUDERI: Cele prevazute in “Conditiilor generale privind asigurarea pentru personae fizice” si a “Conditiilor speciale privind asiguarea cladirilor apartinand persoanelor fizice”. precum si: a. 81 . eroziune. d.2 de mai jos. f.produse de avarii accidentale la instalatiile interioare de gaze. avariere. f. rugina. d. b. defecte ale materialului.coroziune. formarea de arcuri voltaice sau inductie. e. climatizare sau incalzire centrala care rezulta din riscurile specifice prevazute la pct. suprasarcina. piatra pe cazane. zgura. supratensiune. noroi. canal. scurtcircuit. actiunea normala a curentului electric asupra instalatiilor si aparaturii electrice. distrugere din neglijenta grava a Asiguratului. defectiuni sau erori de functionare a dispozitivelor de protectie. b. orice erori sau defecte Suma asigurata reprezinta valoarea de inlocuire rezultata din facturi.pagube produse la piese si parti ale istalatiilor c. defecte sau greseli de proiectare sau de fabricatie. depuneri lasate de apa. patrunderea accidentala de obiecte straine in corpul instalatiei. c. injectoarelor etc. erori de montare sau instalare. lipsa accidentala a apei in boilere sau in recipiente sub presiune.

va despagubi pe Asigurat pentru cheltuielile privind cazarea temporara la o alta locatie. Prin extinderea prevederilor pct.A. in limita a 10% din suma asigurata pentru cladire.Excluderi : Cele pravazute in conditiile generale si cele speciale privind asigurarea cladirilor apartinand persoanelor fizice.. 2. reprezinta valoarea finala a construciei. CALUZA PF/3 – cladiri in constructie 1.A. 82 . Societatea Allianz-Tiriac Asigurari S. CLAUZA PF/2 . Sa prezinte facturile privind cheltuielile ocazionate exclusiv de cazare.cazarea temporara la o alta locatie 1. 3.5 din conditii.Obligatiile specifice ale Asiguratului cele prevazute in conditiile generale precum si : sa avizeze Asiguratorul imediat dupa producerea evenimetului asigurat despre situatia cladirilor asigurate si impreuna sa stabileasca modalitatea de cazare temporara. Suma asigurata mentionata in polita la data emiterii. in schimbul primelor de asigurare suplimentare incasate de la Asiguratul nominalizat in polita de asigurare. Daca valoarea finala a constructiei depaseste suma asigurata mentionata. Suma asigurata reprezinta valoarea cheltuielilor privind cazarea temporara in limita a 10% din suma asigurata pentru cladire. pentru cazurile in care cladirea asigurata a devenit nelocuibila ca urmare a producerii unei pagube mateiale care rezulta din riscurile prevazute la acoperirea STANDARD EXTINSA. Allianz-Tiriac Asigurari S. in calitate de asigurator. 3. 2. accepta sa asigure cladirile aflate in construcie si care au destinatia de “locuinta”.Asiguratul este obligat sa solicite majorarea sumei asigurate.

4. 83 . Exclude riscul de furt prin efractie si /sau talharie al elementelor de constructie care nu sunt montate si al materialelor de constructie depozitate pe santier.Conceptul de eficienta in domeniul asigurarilor Pentru a aprecia eficienta activitatii de asigurare este necesar sa avem in vedere atat raportul dintre efectul obtinut si efortul depus in legatura cu aceasta activitate. Asiguratorul nu va plati despagubiri mai mari decat suma asigurata prevazuta in polita 5. cat si rezultatele financiare obtinute de un asigurator. CAPITOLUL 5 EFICIENTA ACTIVITATII SOCIETATILOR DE ASIGURARI DIN ROMANIA 5.1.

prin acordarea despagubirii. persoane si raspundere civila. Pentru asigurati. De asemenea. cat si din punctul de vedere al intereselor asiguratilor. cu cat despagubirile pe care ei le primesc la producerea riscului asigurat sunt mai aproape de valoarea sumei asigurate. se concretizeaza in crearea conditiilor care permit continuitatea proceselor economice din diferite ramuri si sectoare.2. conduce si participa direct la realizarea asigurarilor de bunuri. Efortul pentru obtinerea efecutlui amintit este facut atat de Asigurat care plateste o suma pentru asigurare. Eficienta este normal sa fie privita atat din punctul de vedere al intereselor asiguratorului. Cei mai importanti si mai frecvent utilizati indicatori : 84 . Alegerea indicatorilor ce pot fi utilizati pentru aprecierea efecientei activitatii de asigurare este necesar sa fie facuta in fiunctie de o serie de criterii : obiectivele concrete care se urmaresc . Criterii si indicatori privind aprecierea eficientei activitatii de asigurare Pentru a putea facea o apreciere obiectiva a efecientei activitatii de asigurare. Pentru asigurator asigurarile sunt cu atat mai eficiente. modul de reglementare juridica . forma de asigurare despre care este vorba . Este necesar sa se foloseasca un sistem adecvat de indicatori. care organizeaza. cat si de Asigurator. nivelul macro sau micro la care urmeaza sa fie efectuata aprecierea eficientei . cu cat cheltuielile ocazionate de plata despagubirilor si de administrare a fondurilor de asigurare sunt mai reduse. prin asigurarile si reasigurarile in valuta se creeaza premisele pentru desfasurarea continua a comertului exterior si cooperarii economice internationale.Efectul obtinut de pe urma activitatii de asigurare. mentinerea integritatii proprietatii apartinand unor persoane juridice sau fizice si realizarea de catre populatie a unor masuri suplimentare de prevedere si economisire. 5. eficienta este cu atat mai mare. care isi conduce activitatea pe baza principiului gestiunii financiare.

cu atat situatia financiara este mai favorabila. : Rvn = ( P – C ) x 100/P Cheltuielile la 100 sau 1000 lei profit (Cp) ca indicator de apreciere. Costul relativ al activitatii de asigurare se obtine prin raportarea totalului cheltuielilor ocazionate de activitatea de asigurare.total prime de asigurare si alte venituri incasate Costul relativ al activitatii de asigurare arata.Rata daunei este unul dintre indicatorii utilizati pentru aprecierea rezultatelor financiare obtinute de un asigurator. la totalul incasarilor din prime de asigurare si din alte surse. in procente. cat reprezinta cheltuielile de asigurare fata de veniturile realiztae din activitatea de asigurare.Prime incasate Cu cat rata daunei inregistreaza valori mai mici . Arata in ce raport se afla despagubirile fata de primele incasate Rd = D/P x 100 Unde : Rd – Rata daunei D – Daune platite P . Acesta se calculeaza raportand diferenta intre totalul veniturilo si totalul cheltuielilor inregistrate intr-o anumita perioada la total venituri. : 85 . Formula de calcul este urmatoarea : Ca = C/P x 100 Unde : Ca -costul relativ al activitatii de asigurare C – total cheltuieli efectuate de asigurator P . se calculeaza ca un raport intre diferenta cheltuielilor totale si despagubirile totale si diferenta veniturilor totale si cheltuielilor totale. Pentru aprecierea nivelului rezultatelor financiare finale obtinute de o societate de asigurari. se poate utiliza indicatorul Rata venitului net.

de persoane si raspundere civila si evidentiaza raportul ce exista intre primele totale incasate din asigurari de bunuri si numarul de contracte de asigurari de bunuri incheiate : Pm = P/Nc Eficienta activitatii de asigurari si reasigurari poate creste si prin preocuparea permanenta pentru gasirea unor solutii menite a conduce la reducerea cheltuielilor privind administrarea asigurarilor. Gc = n/N x 100 Prima medie incasata pe un contract(Pm) se calculeaza in cazul asiguratorilor de bunuri. dupa cum am vazut in capitoloele precedenta. vor descoperi ca sunt dezavantajate de din punct de vedere al costului sau al calitatii serviciilor.urilor integrate in diferite elemente si materiale obisnuite. eficienta poate spori si prin exploatarea intr-o masura tot mai mare a conditiilor pe care le ofera economia de piata in ceea ce priveste obtinerea de venituri suplimentare prin efectuarea de plasamente in diferite investitii a rezervelor tehnice. Tehologia computerelor a parcurs un proces evolutiv extrem de complex. De asemenea. In prezent ia nastere o noua generatie de computere. 5. incat cei care traiau si munceau in acest mediu puteau sa nu le observe.3. evidentiaza posibilitatea de dispersie a riscului si se calculeaza ca un raport intre numarul bunurilor asigurate si numarul bunurilor asigurabile (N).VIITORUL ASIGURARILOR Schimbarile din industria asigurarilor erau pana nu demult asemenea dunelor de nisip : atat de lente. indicator care prezinta un interes deosebit pentru asigurator. Tehnologia si sistemele de asigurare vor fi adaptate pentru a se adresa rapid si eficient nevoilor clentilor. 86 . Companiile de asigurare ale viitorului se vor indrepta catre client. si anume aceea a cip. respectiv cheltuielile de personal si cheltuielile materiale. Aici se va actiona deopotriva asupra celor doua componente. Companiile care care nu vor putea face acest lucru. Cp = C-D/Vt-Ct Gradul de cuprindere in asigurare (Gc).

resurg la transmiterea lor pe cale electronica. Imbunatatirea imaginii. Sisteme de procesar comuna inseamna capacitatea de a apela informatii electronice comune de la locatii diferite si de la un numar mare de computere. denumit si comert electronic. Cuvintele incercuite reprezinta cuvinte cheie sau cuvinte index. Tot ceea ce se scrie pe o tabla speciala cu ajutorul acestiu creion se inregistreaza electronic. se refera la posibilitatea de a achizitiona produse direct de pe Web prin simpla indicare a cartii de credit si a adresei unde urmeaza sa fie trimis produsul respectiv. Utilizarea Internetului nu numai ca faciliteaza vanzarea asigurarilor. Fie ca recunoastem sau nu. Un alt proiect realizat de specialistii IBM asiguratori. Societatile de asigurare pot utiliza tehnica in vederea furnizarii rapide a serviciilor medicale necesare pasagerilor accidentati sau pentru solutionarea rapida a cazurilor de despagubire. modul in care o companie de asigurari isi desfasoara activitatea sau cu privire la avantajele asigurarii atat pentru fiecare individ in parte cat si pentru stabilitatea financiara a unei comunitati. Pe linga eliminarea cheltuielilor postale. Poate fi eficient in domeniul asigurarilor pentru ca in locul procedurii traditionale conform careia agentii se deplaseaza la domiciliul clientului pentru a completa formularele specifice. explicatia consta in faptul ca publicul nu este suficient informat cu privire la modul in care functioneaza asigurarea. Sa consideram un exemplu cu aplicatii in industria asigurarilor. Utilizarea camerelor de luat vederi digitale. in loc sa faca fotografii si sa le trimita prin curier. Astfel. Cu ajutorul lui se poate urmari deplasarea automobilului pe un anumit teritoriu ceea ce ar insemna recuperarea in proportie de aproape 100% a masinilor furate. 87 .cel ala autovehiculelor prevazute cu cip-uri. Partial. Un alt exemplu il constituie instrumentul denumit « cross pen » . dar asigura o solutionare mai rapida a nevoilor persoanelor asigurate. Comertul on-line. industria sigurarilor are o imagine slaba in randul publicului consumator. Cea mai puternica influienta asupra industriei asigurarilor nu se reflecta atat in vanzari cat mai ales in asistenta post vanzare acordata clientului. Yasuda Fire & Marine Insurance din Japoniea a fost prima care a aplicat utilizarea lor. Acest lucru diminueaza necesarul de hartie sau de personal. sepot inregistra digital cu ajutorul creionului « cross pen ». angajatii companiilor de asigurare. se accelereaza procesul de solutionare a adaunelor.

Mai mult decat atat. in acest scop in SUA . National Association of Mutual Insurance Companies a elaborat un program de initiere in randul copiilor in fundamentele asigurarii. mass media aboredeaza din ce in ce mai des tema asigurarilor. specialistii in asigurari atrag atentia ca reclamele pentru asigurari trebuie sa capete trasaturi de natura educationala. societatile de asigurari solutioneaza professional plata despagubirilor. Cred ca un rol importanta in reconsiderarea ideii de asigurare in randul populatiei il au urmatorii factori: . spatiile publicitare. o efervescenta in piata asigurarilor si o crestere a interesului persoanelor fizice pentru incheierea asigurarilor. evitandu- se reclamele pur comerciale. .). . aparitia tot mai frecventa a evenimentelor de tip catastrophic (inundatii. intucat . . in eventualitatea producerii unor evenimente catastorfice . numeroase companii de asigurare au creat site-uri pe Internet destinate special informarii consumatorului. De plida. intarirea in societatea romaneasca a sentimentului proprietatii si a dorintei de protejare a proprietatii. reclama in general facuta de societatile de asigurari. De asemenea. etc. este in pregatire o lege prin care se va introduce obligativitatea presoanelor fizice de incheiere a unor asigurari la riscuri catastrofice si initierea unor programe de educare a consumatorilor de produs prin diverse mijloace. 88 . Se remarca in Romania. program administrat de Insurance Institute. in ultima vreme. . In acest scop statul roman doreste o mai amre constientizare in randul populatiei a necesitatii incheierii asigurarilor de bunuri de catre persoanele fizice. aparitia unor publicatii de specialitate. incendii. concurenta tot mai mare a asiguratorilor si dezvoltarea unor retele dense de agentii si agenti personae fizice. Pe langa instruirea directa. .

8 1. Elemente de analiza a bilantului contabil la Allianz-Tiriac.4. 10 2. Functiile asigurarii………………………………………. 32 3.A……………………….CUPRINS 1... Notiuni teoretice despre asigurari …………………………. 14 2. 64 4.. Conceptul de asigurare ……………………………………pag.….pag.3..pag. Elementele tehnice ale asigurarilor……………………….pag. Modalitatea de actiune ……………………………………pag. Piata asigurarilor in Romania…………………………… pag. 55 3. 6 1. 57 4.2. Caracterisiticile pietei asigurarilor……………………….1.pag... 38 3.5.1. 64 4.pag. 38 3. 44 3.pag..pag. …pag. pag. Supravegherea activitatii de asigurare ……………………pag... Forme de protectie impotriva riscului……………………. Evolutia asigurarilor in Romania………………………. 40 3.2.pag. 48 3.. Politici si metode contabile……………………………….pag. 14 2..4. pag. Riscul si supravegherea activitatii de asigurare…………. Cadrul legislativ al asigurarilor…………………………. Risc si sansa ………………………………………………pag.. 20 2. 1 1.4.2.. Studiu de caz : Asigurarile de bunuri apartinand persoanelor fizice la Allianz-Tiriac Asigurari S. Contractele de asigurare a bunurilor apartinand 89 . Despre Allianz-Tiriac Asigurari S.3.pag. Managementul riscului…………………………………… pag. 66 4. Clasificarea riscurilor……………………………………..…………………………. 1 1.3.pag. 24 2. pag.2. Procesul de transfer al riscului…………………………….4.1.1. Piata asigurarilor in Romania………………………………….3.A.6. 70 4.

Asigurarea bunurilor din locuinta …………………………….7.pag. Constatarea.…. 89 4. 72 4. Asiguarea de accidente personae……………………..pag. 89 4.6. 97 5. 105 5.. Specificatie de asigurare ………………………………pag. Documente utilizate la incheierea asigurarii ………………. Tarifarea ……………………………………………….2. Nota de calcul ………………………………………… pag. Emiterea politei ……………………………………….6.3.pag. 96 4..6. 88 4.1. evaluarea si plata despagubirilor ………. Conceptul de eficienta in domeniul asigurarilor ………….4.pag. 79 4.pag. 86 4.7. 80 4.5..3. 83 4. 81 4. Conditii pentru acordarea despagubirilor la sectiunea raspundere civila………………………………………pag.1....7.. 89 4.1.2.3. Dispozitii finale ……………………………………….5.. Asigurarea bunurilor prin apelarea politei ARMONIA ……pag.pag. Conditii de asigurare – prevederi comune…………. 95 4. Eficienta activitatii societatilor de asigurari din Romania pag.106 5.6.pag.. Extinderi la conditii speciale bunuri………………….A…………. 105 5. Conditii speciale privind asigurarea de deces din boala ……………………………………………….. Criterii si indicatori privind aprecierea eficientei activitatii de asigurare………………………………………pag. Conditii speciale la asigurarile de bunuri……………. pag. 86 4.pag.pag. 71 4.pag.4.8. pag. 95 4.pag. Viitorul asigurarilor…………………………………………pag.5. Conditii speciale ………………………………………….3.7..5. Asigurarea mixta pentru personae fizice – INTEGRA……...pag. pag. persoanelor fizice la Allianz-Tiriac asigurari S.... 83 4.6.7.4.6. 86 4..1. 109 90 .7. pentru credite ipotecare CREDITUM …………………….4..6. 87 4.. 87 4.5. Riscuri si situatii excluse din asigurarea de bunuri. Asigurarea de raspundere civila legala ………………pag..5..2. 90 4.pag. Asigurarea cladirilor apartinand persoanelor fizice.2. Conditii speciale raspundere civila………………….5.pag.pag. 96 4.7.1.9.

Constantinescu Dan Anghel. Economica. Ed. Macovei Emilian – Lexicon de protectie sociala. Bercea Florian. Dobrin Marinica. Bucuresti. asigurari si reasigurari. Constantinescu Livia – Cadrul juridic si asigurarile.Bennett – Dictionar de asigurari – sub egida UNSAR – carte aparuta la Financial Times. Tanasescu Paul – Teoria si practica asigurarilor. 2003. Ciurel Violeta.Trei . Bistriceanu D. Procedee manageriale in economia asigurarilor. 2002. Semne. Bucuresti. 2002. 1997. Asigurari si reasigurari : abordari teoretice si practici internationale. All Beck. 2000 . Ed.BIBLIOGRAFIE C. Ed. Bucuresti. Karat. 91 . Ed. Bucuresti. Ed.Gheorghe. Bucuresti.

Eassays in the Theory of Risk and Insurance.romasig. Bucuresti. Foresman and Company. Risk Management and Insurance’ Me Graw Hill Book Company. 2003. 92 .D. 1968. nr. 1989. Bucuresti. J. ADAR. Negru Titel – Asigurari si reasigurari – sinteze si aplicatii. Richard M. Ed. lll. Fundatiei “Romania de Maine”. ASE. Ed. Fundatiei “Romania de Maine”.04.. Revista “Finante – Banci – Asigurari”. Ed.1asig.Dobrin Marinica. www.Hammond. 2003. Galiceanu Mihaela – Asigurari si reasigurari. Bucuresti. 2000. Glenview.ro .3/ 2003. Enache Constantin – Economie politica. www.4. Buletin informativ UNSAR. Arthur Williams. Hiens. Mecu Constantin. The meaning and Measurement of Risk.ro. Raport anual – 2004 Allianz-Tiriac Asigurari S. Tanasescu Paul – Asigurari moderne de bunuri si personae. Fundatiei “Romania de Maine”. Ed. 2003. Legea 32/10. Anul 9/ Nr.A.2000. Bucuresti. aprilie 2004.