You are on page 1of 23

Tema 7. Convergența nominală.

Cum s-au calculat criteriile de
convergență nominală? Criteriile de convergență nominală și
analiza îndeplinirii acestora.

7.1. Tratatul de la Maastricht - cinci criterii pe care statele membre trebuie să
le respecte pentru a se putea alătura UEM şi a adopta moneda euro.

1. Rata medie a inflaţiei - maxim +1,5 pp peste media celor mai performanţi
3 membri ai UE
2. Rata dobânzii nominale pe termen lung - maxim +2 pp peste media celor
mai performanţi 3 membri ai UE din perspectiva stabilităţii preţurilor
3. Deficitul bugetar - maxim 3% din PIB;
4. Ponderea datoriei publice în PIB - maxim 60%;
5. Marjele de fluctuaţie ale cursului de schimb - +/-15% în ERM II, (cel
puţin 2 ani), faţă de o rată de paritate centrală.

7.2. CUM S-AU CALCULAT CRITERIILE DE CONVERGENŢĂ
NOMINALĂ? (studiu de caz)

1. Criteriul ratei inflaţiei

 Condiţia privind stabilitatea preturilor presupune ca rezultatele satisfăcătoare în materie de
inflaţie să fie atribuite în principal evoluţiei costurilor de producţie şi a altor factori care
influenţează evoluţia preţurilor din punct de vedere structural, iar nu influenţei factorilor
temporari. Prin urmare, examinarea convergenţei include o evaluare a factorilor determinanţi
ai inflaţiei şi a perspectivelor pe termen mediu.
 În contextul unor importante șocuri negative (criza economică și financiară mondială și
presiunile dezinflaționiste), câteva ţări ale UE s-au confruntat cu perioade cu rate negative ale
inflaţiei (2009-2010). În acest context precis, ratele negative ale inflației nu constituie o
referință valabilă din punct de vedere economic pe baza căreia se poate evalua performanța
statelor în materie de stabilitate a prețurilor. De exemplu, in martie 2010 s-a ajuns la
excluderea Irlandei, singura ţară a cărei rată medie a inflaţiei pe 12 luni (la -2,3% în martie
2010) a deviat considerabil de la cea înregistrată în zona euro şi în alte state membre,
reflectând, în principal, recesiunea economică severă. De asemenea, in 2014 au fost excluse
din calculul referintei Bulgaria, Grecia si Cipru, iar in 2015 Cipru si Romania au fost
eliminate din calcul.
 Referinta pentru 2015 a fost de -0.8% (Bulgaria, Spania si Slovenia) + 1,5 pp = 0,7%.

Rata medie a inflatiei din UE

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
EU (28
countries) 2,3 2,3 2,3 2,4 3,7 1 2,1 3,1 2,6 1,5 0,5 0
Euro area (19
countries) 2,2 2,2 2,2 2,2 3,3 0,3 1,6 2,7 2,5 1,3 0,4 0
Belgium 1,9 2,5 2,3 1,8 4,5 0 2,3 3,4 2,6 1,2 0,5 0,6
Bulgaria 6,1 6 7,4 7,6 12 2,5 3 3,4 2,4 0,4 -1,6 -1,1
Czech Republic 2,6 1,6 2,1 2,9 6,3 0,6 1,2 2,2 3,5 1,4 0,4 0,3
Denmark 0,9 1,7 1,8 1,7 3,6 1 2,2 2,7 2,4 0,5 0,4 0,2
Germany 1,8 1,9 1,8 2,3 2,8 0,2 1,1 2,5 2,1 1,6 0,8 0,1
Estonia 3 4,1 4,4 6,7 10,6 0,2 2,7 5,1 4,2 3,2 0,5 0,1
Ireland 2,3 2,2 2,7 2,9 3,1 -1,7 -1,6 1,2 1,9 0,5 0,3 0
Greece 3 3,5 3,3 3 4,2 1,3 4,7 3,1 1 -0,9 -1,4 -1,1
Spain 3,1 3,4 3,6 2,8 4,1 -0,2 2 3 2,4 1,5 -0,2 -0,6
France 2,3 1,9 1,9 1,6 3,2 0,1 1,7 2,3 2,2 1 0,6 0,1
Croatia 2,1 3 3,3 2,7 5,8 2,2 1,1 2,2 3,4 2,3 0,2 -0,3
Italy 2,3 2,2 2,2 2 3,5 0,8 1,6 2,9 3,3 1,2 0,2 0,1
Cyprus 1,9 2 2,2 2,2 4,4 0,2 2,6 3,5 3,1 0,4 -0,3 -1,5
Latvia 6,2 6,9 6,6 10,1 15,3 3,3 -1,2 4,2 2,3 0 0,7 0,2
Lithuania 1,2 2,7 3,8 5,8 11,1 4,2 1,2 4,1 3,2 1,2 0,2 -0,7
Luxembourg 3,2 3,8 3 2,7 4,1 0 2,8 3,7 2,9 1,7 0,7 0,1
Hungary 6,8 3,5 4 7,9 6 4 4,7 3,9 5,7 1,7 0 0,1
Malta 2,7 2,5 2,6 0,7 4,7 1,8 2 2,5 3,2 1 0,8 1,2
Netherlands 1,4 1,5 1,6 1,6 2,2 1 0,9 2,5 2,8 2,6 0,3 0,2
Austria 2 2,1 1,7 2,2 3,2 0,4 1,7 3,6 2,6 2,1 1,5 0,8
Poland 3,6 2,2 1,3 2,6 4,2 4 2,6 3,9 3,7 0,8 0,1 -0,7
Portugal 2,5 2,1 3 2,4 2,7 -0,9 1,4 3,6 2,8 0,4 -0,2 0,5
Romania 11,9 9,1 6,6 4,9 7,9 5,6 6,1 5,8 3,4 3,2 1,4 -0,4
Slovenia 3,7 2,5 2,5 3,8 5,5 0,9 2,1 2,1 2,8 1,9 0,4 -0,8
Slovakia 7,5 2,8 4,3 1,9 3,9 0,9 0,7 4,1 3,7 1,5 -0,1 -0,3
Finland 0,1 0,8 1,3 1,6 3,9 1,6 1,7 3,3 3,2 2,2 1,2 -0,2
Sweden 1 0,8 1,5 1,7 3,3 1,9 1,9 1,4 0,9 0,4 0,2 0,7
United
Kingdom 1,3 2,1 2,3 2,3 3,6 2,2 3,3 4,5 2,8 2,6 1,5 0

ECB 2016.Sursa: Convergence Report.47 . p.

00 -2.00 5.00 -3.00 -4.Evoluţia ratei inflaţiei din România Rata anuală a inflaţiei – criteriu pentru ţinta de inflaţie (BNR) 10.00 5 6 6 6 6 7 7 7 7 8 8 8 8 9 9 9 9 0 0 0 0 11 11 11 11 2 2 2 2 3 3 3 3 4 4 4 4 5 5 5 5 6 6 6 c.0 ar.0 n .0 n .00 -1.0 ar.0 p .1 n .0 c.0 p.00 9.0 n.00 6.1 c.00 1.00 8.0 c.1 n.1 ar.00 3.1 de m i u s e de m iu s e de m iu s e de m i u s e de m iu s e de m i u s e de m iu s e de m i u s e de m iu s e de m i u s e de m iu s e IPC Li mi ta s uperi oa ra Li mi ta i nferioara Rata medie a inflaţiei – criteriu de convergenţă nominală .1 c.1 p . p.1 p .1 c.1 n.00 0.1 p.1 c.1 ar.1 p.0 c.1 c.1 n.1 ar.1 n.1 n .1 ar.0 ar.00 4. n .00 2. ar.00 7.1 ar.00 -5.0 p.0 n.1 p.0 ar. c.1 p .0 ar.0 c.0 p.

3 2011 .0 3.0 -5.August -0.06993 1.A .Aprilie 0.2 1.5 2.078 7.03143 1.Noiembrie 0.062 6.Decembrie 0.2 7.3 99.A 15 .02727 1.076 7.A 20 06 06 20 07 07 20 08 08 20 09 09 20 10 10 20 11 11 20 12 12 20 13 13 20 14 14 20 15 15 20 16 16 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 Rata l una ra a i nflatiei Rata medi e a nua l a Rata anua l a a i nflatiei Cum se calculează rata anuală a inflaţiei/rata medie anuală a inflaţiei? Rata lunara a Indicele lunar Indicele anual Indicele anual Rata medie inflatiei (%) al preturilor al preturilor mediu al anuala Rata anuala a (produsul preturilor inflatiei indicilor (media lunari) aritmetica a indicilor lunari anualizati) 2011 .A .6 100.0 -3.07606 1.08334 1.D p ri u g .7 .3 2011 .A 06 .0 0.4 100.8 100.4 1.075 7.055 5.Mai 0.7 1.0 8.4 100.3 4.0 -4.D p ri u g .6 100.0 6. 10.5 2011 .070 7.Februarie 0.5 7.A 13 .0 7.6 1.2 100.08409 1.D p ri u g .A .6 3.A 10 .6 4.03556 1.8 3.0 4.A .D p ri u g .0 -1.D p ri u g .8 7.065 6.2 1.7 100.8 1.0 2.03448 1.D p ri u g .6 2011 .0 9.Octombrie 0.0 -2.058 5.4 2011 .3 99.D p ri u g .0 1.8 100.A .8 1.1 8.Iunie -0.Ianuarie 0.0 e c l i e u st e c l i e u st e c l i e u st e c l i e u st e c l i e u st e c l i e u st e c l i e u st e c l i e u st e c l i e u st e c l i e u st e c l i e u st .Septembrie -0.A .A .8 8.3 99.6 1.4 1.7 1.7 1.Martie 0.A 11 .A 14 .1 2012 .A .D p ri u g .A .066 6.068 6.071 7.8 2011 .0 5.08018 1.8 1.2 99.0 2011 .D p ri u g .07932 1.A .A 09 .A 08 .Ianuarie 0.A 07 .2 3.2 100.D p ri u g 05 .Iulie -0.073 7.04252 1.4 2011 .03458 1.7 1.5 8.0 3.D p ri u g .062 6.A .9 2011 .A 12 .0 2011 .04850 1.6 2011 .

Ianuarie 1.3 100.7 2013 .8 2013 .2 2014 .032 3.9 2014 .045 4.9 2013 .Februarie 0.00649 1.4 2014 .4 100.3 100.7 1.4 1.044 4.2 0.01253 1.030 3.6 99.2 1.03001 1.01439 1.0 100.4 1.2 1.01160 1.0 5.Aprilie 0.009 0.01554 1.0 2012 .7 1.5 100.Aprilie 0.Septembrie 1.0 100.6 2012 .6 1.0 1.3 1.01058 1.3 101.011 1.025 2.0 1.6 100.6 2012 .029 2.8 2012 .01208 1.2 1.007 0.3 100.9 100.6 1.01830 1.012 1.3 100.01806 1.3 1.01538 1.01875 1.August -0.9 1.Mai 0.2012 .Decembrie -0.1 1.3 99.9 3.1 3.05971 1.3 99.August -0.0 100.6 100.8 1.040 4.009 0.9 1.00664 1.5 1.0 5.8 2015 .04938 1.0 1.Februarie 0.Iunie -0.Septembrie 0.August 0.00942 1.3 2013 .1 99.0 1.6 2015 .00782 1.Decembrie 0.015 1.8 2014 .4 2013 .9 97.3 2013 .05326 1.Aprilie 0.3 2013 .3 100.Februarie 0.6 1.2 99.1 0.4 2012 .047 4.1 4.6 6.2 101.010 1.030 3.1 2014 .01042 1.5 0.Mai 0.0 1.1 5.1 1.012 1.9 1.2 0.2 1.98442 1.Februarie 0.0 100.011 1.01791 1.Octombrie 0.02592 1.5 100.0 2.3 1.2 100.018 1.4 100.0 1.Noiembrie 0.00834 1.4 2013 .1 100.00949 1.01052 1.1 1.022 2.028 2.Ianuarie 0.012 1.2 1.Ianuarie 0.6 .04407 1.3 4.043 4.041 4.046 4.1 1.0 2012 .Iulie -0.7 5.5 1.029 2.8 0.Martie 0.3 1.051 5.Aprilie 0.9 1.9 1.8 2015 .036 3.1 100.0 0.1 99.04563 1.Noiembrie -0.2 2015 .Martie 0.9 2014 .Octombrie 0.3 1.5 1.Mai 0.00409 1.4 1.039 3.2 100.3 1.Iunie -2.3 1.1 2.03882 1.0 0.8 1.4 2015 .9 2012 .6 2.9 2013 .Iulie 0.1 0.7 1.02040 1.05291 1.4 1.010 1.051 5.Martie 0.Decembrie 0.8 3.3 2012 .4 2015 .040 4.036 3.Octombrie 0.3 100.3 99.050 5.Mai 0.035 3.00410 1.2 4.0 100.1 1.8 2012 .3 1.7 2014 .5 1.05375 1.Noiembrie 0.4 100.3 100.048 4.032 3.9 5.05256 1.6 2014 .0 1.2 1.5 1.4 5.033 3.6 2013 .0 2014 .3 2014 .Iunie 0.04956 1.02401 1.1 100.01881 1.05648 1.2 99.009 0.1 100.1 5.2 100.6 1.9 2013 .0 2012 .Iulie -0.5 2014 .0 2013 .9 0.05313 1.03672 1.1 2014 .7 -1.0 100.0 1.051 5.00834 1.Iunie 0.3 1.Martie 0.031 3.8 1.6 100.2 1.9 0.0 100.0 1.Septembrie -0.

2 99.6 2016 .6 -0.8 99.6 2015 .8 -2.5 2016 .4 Inflația totală și inflația de bază IPC = Indice CORE1 + Prețuri administrate Indice CORE1 = Indice CORE 2 + Indice prețuri alimente LFO (volatile) + Indice prețuri combustibili (volatile) Indice CORE 2 = Indice CORE 2 ajustat + Indice preturi tutun și băuturi alcoolice Contribuții la rata anuală a inflației .8 -0.5 0.5 99.983 -1.99063 0.1 0.1 -3.9 0.7 2016 .3 0.983 -1.9 2015 .98364 0.August -0.4 100.96541 0.3 100.980 -2.7 -3.Ianuarie -0.Decembrie 0.1 99.3 -1.Septembrie -0.005 0.996 -0.Noiembrie 0.August 0.0 -1.1 100.Octombrie 0.97870 0.3 2016 .Iunie -0.1 0.992 -0.97024 0.4 -1.984 -1.2 2016 .3 0.998 -0.97316 0.2 99.9 -0.2 -1.1 100.Octombrie 0.982 -1.7 -0.1 2016 .986 -1.2 99.2 99.1 -2.Aprilie -0.8 0.3 100.96749 0.9 0.99801 0.98269 1.989 -1.1 99.2 100.Mai 0.8 0.98325 1.1 100.5 -1.7 2015 .1 0.8 2016 .7 2016 .981 -1.2015 .99301 0.3 0.9 2016 .Septembrie 0.Martie 0.98134 1.Iulie -0.8 0.0 -0.994 -0.Februarie -0.6 -0.0 2016 .4 0.2 0.000 0.2 0.8 0.7 2015 .4 -3.003 0.3 100.99433 0.98862 0.979 -2.Iulie -0.1 2015 .99570 0.99224 0.

5 la sută. Deși continuă să evolueze sub limita inferioară a intervalului de variație de ±1 punct procentual asociat țintei de 2. Totodată. noiembrie 2016 “Pe parcursul trimestrului III. În acest context. dinamica anuală a prețurilor de consum (exclusiv efectul direct al reducerii cotei TVA la debutul anului curent) și-a întrerupt declinul. Tendința este favorizată de apariția primelor semnale privind disiparea influențelor dezinflaționiste provenite din mediul extern. potențialul acestora de a mai compensa presiunile de creștere care se acumulează pe plan intern (odată cu extinderea surplusului de cerere) diminuându-se gradual. până la 0.4 la sută la finele intervalului analizat . rata anuală a inflației și-a atenuat valoarea negativă până la -0.8 la sută în luna septembrie). spre finele trimestrului a devenit vizibilă o ajustare ușoară în sens crescător a anticipațiilor privind inflația.57 la sută.1 puncte procentuale. inflația de bază CORE2 ajustat (netă de efectul direct al modificărilor de natură fiscală) a avansat până la 1.Raportul privind inflatia. poziționându-se recent pe o traiectorie ușor ascendentă (+0.

.

36 3.50 6.49 4.23 3.55 4.50 3.95 2.45 5.96 4.22 3.27 4.41 4.60 7.37 2.29 4.81 4.87 4.06 4.05 3.42 4.12 4.58 Denmark 5.07 4.42 4.09 6.17 2.22 2.78 2.94 3.13 3.54 5.12 4.45 4.50 10.74 8.54 5.03 3.96 5.48 6.29 4.12 5.26 3.54 4.18 4.04 6.90 3.75 2.96 4.50 3.34 7.36 2.22 6.80 5.58 4.30 5.61 4.64 5.14 1.19 4.07 4.56 4.30 4. 2.76 4.71 3.86 4.82 4.18 4.55 6.44 5.25 4.58 5.61 1.68 4.93 4.43 4.71 Slovakia : 8.31 4.01 5.74 9.80 4.29 6.23 3.34 5.65 3.89 1.30 4.12 7.06 4.08 4.13 4.90 4.04 4.79 1.01 1.32 2.83 6.38 Luxembourg 5.50 1.08 4.12 4.69 Germany 5.70 4.68 3.40 10.13 3.86 3.56 5.11 3.91 4.35 3.78 4.21 5.79 2.19 5.46 4.52 4.07 0.88 3.59 2.36 10.34 0.89 5.15 6.28 6.69 Austria 5.56 4.80 4.12 4.99 5.22 5.43 Malta : 6.01 4.93 9.47 3.70 3.78 6.92 4.34 2.37 5.39 4.12 4.55 Italy 5.69 2.15 3.96 4.05 6.20 1.38 3.98 4.36 3.88 4.53 5.86 4.42 Romania : : : : : 6.70 9.24 9.17 3.71 6.85 4.71 Cyprus : 7.12 3.67 0.78 4.70 Portugal 5.49 Netherlands 5.63 7.30 4.89 4.29 3.62 5.20 1.40 4.54 6.64 4.99 4.87 4.18 4.82 8.25 5.39 3.85 4.52 2.47 Slovenia : : 8.27 3.33 3.41 3.10 3.01 4.69 7.69 4.82 3.00 5.81 3.04 4.18 Greece 6.26 3.36 4.71 2.37 1.49 4.81 3.17 9.80 5.54 Latvia : 7.97 5.36 5.70 4.51 0.01 5.29 4.41 1.19 2.74 3.45 0.28 6.83 2.46 4.84 2.36 3.50 3.36 2.61 4.11 1.37 Hungary : 7.58 0.99 2.75 Poland : 10.35 2.72 0.68 5.50 Ireland 5.79 7.00 4.16 5.03 4.08 4.79 .32 2.56 2.93 1.37 3.82 1.56 4.72 4.65 2.81 3.74 2.68 7.23 5.12 1.81 4.30 3.84 Croatia : : : : : 4.52 4.83 3.31 4.54 2.23 3.88 4.32 2.13 7.09 15.40 4.80 4.43 12.48 4.06 5.92 1.70 4.59 4.74 2.86 1.25 2.03 3.44 Belgium 5.77 4.60 6.01 1.11 5.28 3.30 4.37 5.53 4.27 1.49 4.31 4.32 4.57 1.87 1.07 6.41 4.17 3.67 Spain 5.33 5. Criteriul ratei dobânzii 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 European Union : 5.53 5.26 4.29 3.84 3.89 1.07 4.72 United Kingdom 5.04 3.72 4.50 4.33 4.14 3.61 14.08 5.98 4.45 3.76 4.96 Lithuania : 8.71 0.01 3.59 5.31 4.74 5.91 4.75 22.96 1.61 1.16 0.44 3.51 5.23 7.99 7.61 1.89 2.85 1.14 4.43 3.57 5.30 5.01 4.49 4.43 3.40 3.42 3.73 1.98 3.03 2.60 4.35 4.37 3.80 4.60 4.63 4.38 3.31 4.23 3.23 3.93 6.93 4.94 4.48 5.72 1.32 0.72 Sweden 5.13 5.13 4.13 4.91 4.49 Czech Republic : 6.68 4.84 Bulgaria : : : 6.55 3.89 Finland 5.78 5.81 4.28 7.45 0.73 France 5.23 5.49 3.78 4.41 3.89 3.10 3.00 4.75 1.08 3.05 4.46 4.93 2.90 5.83 4.41 4.35 3.16 4.00 6.49 0.12 6.04 7.42 5.54 3.11 3.82 5.57 3.16 4.38 7.04 5.32 2.19 6.39 3.40 1.10 3.60 5.13 4.59 5.24 10.52 4.59 2.81 5.19 5.30 4.57 5.95 7.10 5.99 1.78 4.13 4.00 2.32 4.13 4.

p. ECB 2016.49 .Sursa: Convergence Report.

700 650 600 550 500 450 400 350 300 250 200 150 100 50 0 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 008 008 009 009 009 009 010 010 010 010 011 011 011 011 012 012 012 012 013 013 013 013 014 013 013 014 014 014 015 015 015 015 016 016 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 . să îşi poată recupera integral suma plasată. Dinamica CDS Romania CDS .prima de asigurare pe care un creditor trebuie să o plătească unui terţ pentru ca. în cazul în care debitorul intră în incapacitate de plată.

1 -2.5 Croatia : : : -3.6 -2.1 -4.0 1.3 -4.0 -3.5 -7.0 4.2 -4.0 -2.0 -2.8 -2.2 -3.9 -1.3 -4.0 -3.3 0.0 -4.9 -6.8 -6.6 Portugal -3.0 -0.1 -8.7 -0.4 -2.6 -3.1 5.4 -4.3 -5.5 -4.1 -0.1 -2.2 -4.7 -5.4 1.4 -0.0 -5.7 -3.3 -2.8 -4.7 -1.3 1.7 -3.2 -4.4 -1.8 2.5 -0.6 Denmark 0.6 Malta -6.6 -3.9 6.3 -4.1 -3.9 1.6 -0.7 -3.2 -1.6 -8.3 -6.3 12.3 -0.8 -3.2 -2.1 -4.8 -5.4 -2.8 -5.2 -5.6 -2.7 -0.2 -1.7 -5.6 -6.4 -4.4 -2.7 -4.7 -3.9 5.9 -3.0 -0.7 -4.2 -0.3 0.4 -9.2 -0.8 -3.4 -1.1 -6.9 -3.6 -4.9 -2.0 -3.1 12.8 -11.8 1.0 -4.5 -1.2 -3.6 -1.0 5.9 1.0 -2.4 -2.9 -0.3 0.1 -5.3 -7.3 1.9 -3.3 -6.9 -4.3 -3.9 -0.0 -3. FMI foloseste metoda cash.6 0.8 32.7 - Slovakia -7.0 4.4 -3.1 .2 Luxembourg 3.3 1.3 0.8 -2.4 -11.9 -5.8 -5.9 -2.4 1.7 -3.2 -3.7 -5.2 0.4 -1.9 -1.2 15.7 0.3 -5.7 -2.5 Bulgaria 0.0 Poland -2.2 0.0 -2.6 -0.4 -5.5 -1.8 2.6 -4.0 3.0 -9.8 13.7 -3.5 1.2 -3.6 -1.2 -2.2 -2.3 -0.3 -0.7 Estonia -3.1 2.8 -3.5 -1.4 -3.9 -1.2 0.9 -2.3 -7.6 -2.3 -1.5 -9.5 1.5 -3.6 -0.1 -5.6 -4. .9 -8.9 -2.3 0.2 -4.7 -1.5 -0.4 -0.2 -0.7 1.6 Hungary -5.5 5.4 -1.1 -9.3 Eurostat utilizeaza metoda ESA.6 2.3 -1. calculul deficitului bugetar are la baza platile si incasarile efective.7 Czech Republic -3.0 -2.8 3.3 Lithuania -2.2 -1.2 -3.1 -3.7 -0.2 -2.2 -1.7 0.6 -7.5 -6.8 -8.8 -7.1 0.7 -2.4 4.4 -4.2 10.4 -0.4 -9.0 -4.8 -0.4 -1.4 -0.7 -5.1 -5.3 -5.3 -6.1 2.0 -2.0 -3.9 -2.1 -3.8 -9.9 .1 -3.7 -2.0 1.4 1.7 -2.0 -2.9 -2. .1 Latvia -3.7 6.4 -3.0 0.5 -4.8 -6.9 -5.0 -6.9 -0.5 -6.2 3.8 0.1 -3.4 Euro area -1.6 -0.2 -7.0 -3.5 -5.6 -3.3 -8.5 -3.0 -1.0 -3.2 -2.2 2.2 -3.4 -4.0 13.2 -6.1 -0.5 -1.7 -2.0 -4.9 10.0 5.1 -5.0 -4.8 -9.1 -3.4 0.7 -2.1 -4.3 -4.2 2.1 -5.4 -8.0 -5.7 -1.1 France -1.3 -0.6 -4.1 -0.3 -5.2 -5.6 -1.4 -3.1 -5.4 -2.3 -0.0 -4.4 -2.6 10.9 -3.7 0.8 -0.5 -2.1 -3.7 Germany -1.7 -2.9 -3.2 -1.0 -0.3 -1.4 -1.9 -8.0 1.8 -4.4 -2.6 -2.1 -1.2 -0.0 -4.1 -1.0 -0.7 -4.8 -7.1 -1.7 -5.9 1.3 -7.8 Sweden 0. - Greece -5.4 -5.7 -2.8 -4.3 -2.2 -7. .3 -2.7 0.9 Austria -2.3 -3.0 -7.0 -0.2 -3.8 -1.1 -1.7 -5.1 1.7 -2.6 -3.7 -2.9 -3.0 2.3 -0. În cazul metodologiei cash.5 -0.2 0.5 -2.3 -4.6 -2.3 -3.5 -6.4 -5.1 -0.6 -7.0 -5.6 -8.4 -7.8 -4.2 0.7 -2.4 2.0 -6.1 Belgium -0.2 0.6 -2.5 0.1 -2.2 -1.4 Romania -4.1 -1.7 10.2 -2.2 0.2 -3.9 -3.0 -1.6 -7.8 -4.6 3.1 -2.1 0.2 -4.3 -2.7 -2.1 15.2 United - Kingdom 0.0 3.6 -6.5 -4.0 -6. Standardul ESA95 inregistrarea veniturilor si cheltuielilor in sistem “accrual” (pe baza de angajamente.4 -5.0 -2.7 -4.6 -1.6 -3.9 -2.8 -3.5 -2.5 -3.5 -1.7 -0.1 -9.1 -2.3 -1.2 -7.6 -4.6 -2.4 -3.9 -4.6 -1.9 5.4 -1.6 -2. Criteriul deficitului bugetar 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 European Union : : : -2.8 -7.2 -3.4 -6.2 2.8 - Slovenia -3.1 -8.6 -1.1 0.3 1.2 -3.9 -5.2 -6.7 -2.2 -2. - Ireland 2.4 -3.2 -3.2 3.1 2.8 -0.8 -6.1 -2.5 -5.6 -1.1 -3.4 -3.4 1.1 -3.2 1.1 4.7 -4.2 1.0 -0.2 -1.2 -6.6 -2.2 -3.1 -0.1 2.1 1.3 -1.9 -1.6 -2.4 -2.6 -1.2 -2.6 Cyprus -4.4 Netherlands 0.6 -1.1 -4.3 -3.4 -4.1 -11.4 -2.4 -2.3 Italy -1.0 -1.1 0.5 - Spain -1.7 Finland 1.2 0.7 -2.3 -2.9 2.2 -2.8 1.2 -9.2 -3.3 -3.3 -2.1 -6.8 -1.3 -3.5 0.3 1.5 -2. nu de plati efective precum in sistemul cash) . 3.6 0.2 0.0 -1.4 -0.0 -2.5 -3.5 -5.3 -2.4 -6.5 -1.

.

dupa Grecia Consolidarea fiscala cumulativa 2010-2013 .Romania a efectuat a doua cea mai dura ajustare fiscala din UE in perioada 2010-2013.

8 42.1 89.7 86.3 37.6 91 87 92.8 44.4 40.3 110 120 120 105 78.3 Denmark : 52.1 23.1 Ireland 46.3 53.5 28 27.6 28 36.5 80. 101.4 42.2 23. 104.7 52.9 27.7 82.1 69.1 16 19.9 7.5 51.4 46.5 44.4 55.8 23.1 28.9 57.6 85.6 22.8 40.1 64.2 67. 101. 104.2 49.7 52.6 85.5 7 6.2 37.7 36.5 91.3 26 22.9 28.8 34.4 43.4 46.2 44. 4.3 96.5 44.4 60.6 66.3 18.9 42.3 12.6 67.6 36.1 68.8 21.1 53.2 54.7 62 67.2 111 126 129 131 129 Romania 21.9 71 80.7 10.9 65.4 45.1 89.8 5.9 6.3 34. 101.4 53.9 56.7 86.8 26.7 102 104 105 107 106 Bulgaria 76.6 82 81.7 59.4 65 68.8 39.7 47.8 6.8 86.9 26.9 9 107 9 5 103 107 6 103 109 127 146 172 160 177 180 177 Spain 60.8 40.2 69.7 39 37.2 65 51.5 41 38.4 100 99.5 63.3 15.3 38.9 42.7 67.7 79.2 17 22.3 33.6 6.6 104.6 96.8 65.4 69.2 48.5 49.8 46.3 26.9 59.6 Sweden 61.7 24.5 22.4 25.2 16.4 85.7 63.2 Estonia 6.5 37.3 92 90.5 85.1 71.6 5.6 68.7 78.5 94.1 67 66.2 46.1 60 64.6 77.5 22.1 4.6 34.9 35. 105.5 64.9 66.7 34.4 62.4 Germany 60 58.6 40.6 48.9 Slovenia 23.1 60.7 22.5 Finland 44.6 15.2 37.4 67.6 17.5 53.5 27.6 81 78.1 Portugal 51 50.9 28.6 62.7 44.2 37.9 60.3 38.2 30.3 102 107 108 Latvia 12.7 109.1 13.1 72.4 52.6 70 67.2 15.9 58 54.9 22.6 58.1 40.5 60.5 Poland 39 36.8 58.9 38.2 63.5 50.8 21 16.9 37.1 50.1 64. Italy 7 1 105 9 5 100 102 6 99.8 67.3 95.1 9.1 38.9 81.6 38.7 65.2 43.1 72 70.7 48.7 53.7 74.1 51.9 41.1 41 42 50.1 68.5 39.2 89.6 45 46.2 51.2 10.7 54.7 12.5 63.9 83.7 4.8 54.6 49 58.1 68. Belgium 4 8 108 7 1 96.6 29.1 42.7 10.4 65.1 64.5 59.5 36.7 26.9 34.7 55.4 37.9 71.1 20.7 67.9 44.3 Lithuania 22.9 United Kingdom 40.5 42.3 47.4 3.8 67 66.7 83.7 60.9 13.7 35.5 74.1 .7 67.5 60.5 41 40.7 17 27 26 Czech Republic 15.2 64.4 56.4 81.2 43.8 21.9 7.3 42.3 37.9 65.5 99.1 33.3 7.1 83.1 4.8 78.8 25.1 Hungary 59.8 15.6 34.1 12.2 34 32.7 40 38.8 80.8 56.7 53.5 92. 108.1 86.7 5.5 60.5 5.5 4.7 13.6 68.9 61. 103.5 60.7 65.5 76 81.6 71. Greece 98.1 Slovakia 47.5 65.7 36.6 38.3 42.2 39.7 95.7 39.9 46.7 Luxembourg 6.3 84.4 18.6 52.4 61.7 9.2 40.1 48.4 63.4 31.8 38. 100.7 85 Euro area 70.9 68.8 49.8 102 113 115 117 123 129 132 132 Cyprus 54.7 55 57.1 49.8 21.1 82.6 58.8 85.3 44.8 82.6 53.4 42.7 17.8 55.9 8.2 58.3 41.1 57.4 71.2 86.2 58.3 68 78.3 41.8 France 60.8 28.4 114.6 78.2 88.8 40.7 50.2 44.4 41.7 23.1 28.9 14.2 51.5 99.4 48.7 53.2 29.7 72.1 54.5 66.6 47.1 13.8 41.2 68.1 46.7 48.6 86.5 7 6.6 45.9 56.8 80.7 15.1 31 30.9 18.3 39 40.2 79.8 42.4 64.2 Croatia : : : 36.2 42.4 45.2 26.4 83.3 65.3 61. Criteriul datoriei publice 200 200 200 200 200 200 201 201 201 201 201 201 1999 2000 1 2002 2003 4 5 2006 7 8 9 0 1 2 3 4 5 EU : : : 58.7 36 26.1 27.1 Austria 66.3 65.6 75.6 65.7 49.7 25.5 37.2 76.4 18.3 49.2 37.2 39.5 7.5 49.1 65.9 49.1 64.1 62.9 14. 102.4 69.4 67 64 Netherlands 58.3 11.7 41.3 13 13.2 70.9 43.9 77.6 23.7 40.7 Malta 62.

 La sfârșitul lunii mai 2016 rezerva în valută la dispoziția Trezoreriei Statului a fost de 5.1 59.8 0.0% 10% 9.2 5 7.3 3.9 miliarde euro.30% 3.7 10.9 1.0% 0.6 ani în 2011 la 4.9 46.4 8. 2014  maturitatea medie ramasa corespunzatoare datoriei publice a crescut de la 3.3 66. reprezentând 3.4  Rezerva financiara (buffer-ul) a fost de aproximativ 4. 10. suprasubscrise de 2.8 11.7 8.0% 5.0% Titluri de stat 6 luni Titluri de stat 12 luni Titluri de stat la 5 ani Decembrie 2009 August.5 ori  Costul datoriei publice totale s-a redus la 4.4% in 2016 .3 56.0% 3.0% 9% 8% 8.12% 2.1 0.9 ani în mai 2014.5 5.8 10.9 10.0% 2. sub 3% la euro in octombrie la obligatiuni de 10 ani.7 55 Gross financing need (% of GDP) 2.5% din PIB in 2014 si este inclus in datoria publica.5 2. ceea ce înseamna reducerea presiunii privind finantarea pe termen  Romania s-a imprumutat in 2016 la dobanzi minime istorice si pe pietele international: de exemplu.0% 7.4 ani în 2013 si la 4.0% 6.5 64.4 Gross financing need (billions lei) 10.07% 2.0% 4.0% 1. 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Primary deficit (% of GDP) 2.5 % din PIB.4 14.

00 15.00 70.88 4.23 20.00 30.11 10.00 8.00 93.41 7.04 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 .00 12.00 26.30 6.76 5. Rata implicita a dobanzii aferenta datoriei publice 100.66 25.96 6.00 85.57 4.00 5.37 5.42 4.38 35.46 38.00 44.32 8.00 22.00 55.36 0.41 6.00 40.69 5.23 90.43 4.70 6.00 45.37 4.00 50.00 60.00 75.81 40.00 80.00 95.00 65.00 11.

. p. Polonia. Suedia) – cursul de schimb este stabilit de piață.  Flotare liberă (independent float) (Ungaria.49 Regimuri ale cursului de schimb în statele cu derogare  Consiliu monetar (currency board arrangement)(Bulgaria) - politică monetară dedicată în totalitate țintei ratei de schimb. ECB 2016. oficial fără nici o intervenție din partea autorității monetare menită să limiteze fluctuațiile cursului de schimb. Poate rezulta volatilitate ridicată.Criteriul cursului de schimb Sursa: Convergence Report. Autoritatea monetară este obligată să mențină un curs valutar fix pentru propria monedă față de o valută puternică.

intervenția directă sau indirectă pe piață vizând ajustarea anumitor indicatori macroeconomici (poziția balanței de plăți. Croația. Flotare controlată (managed float) ( România. Cehia – flotare liberă dar nu permite aprecierea pest un anumit nivel) – autoritatea monetară poate influența cursul de schimb fără a avea o țintă predefinită. rezerva internațională). .

Convergenţa nominală a “statelor care fac obiectului unei derogări” .

Influenţă nefavorabilă . Influenţă nefavorabilă  Diferenţele de productivitate între sectorul bunurilor comercializabile şi cel al bunurilor necomercializabile (efectul Balassa-Samuleson).Armonizarea proceselor de convergenţă reală şi nominală 1. • Reducerea deficitului bugetar determina cresterea economisirii nationale. la majorarea încasărilor fiscale (consolidare fiscală sustenabilă). la creşterea veniturilor.1.  Convergenţa nivelului productivităţii determină reducerea costurilor medii de producţie. 1. accelerând dezinflaţia în sectorul bunurilor comercializabile. în condiţiile unor creşteri salariale uniforme.2. care nu este susţinută de creşterea productivităţii). care va genera majorarea investitiilor si reducerea deficitului extern. vor genera persistenţa unui nivel mai ridicat al inflaţiei (convergenţa preţurilor bunurilor necomercializabile cu UE. Relaţia convergenţă nominală – convergenţă reală Influenţă favorabilă • Reducerea ratei inflaţiei şi a ratei dobânzii (pentru a respecta criteriile de la Maastricht) determină o creştere a investiţiilor şi prin urmare a PIB-ului. • O volatilitate redusă a monedei naţionale (care să fluctueze într-o marjă de stabilită) determină o creştere a ISD-urilor şi a exporturilor (a gradului de deschidere) cu implicaţii favorabile asupra procesului de convergenţă reală. Relaţia convergenţă reală – convergenţă nominală Influenţă favorabilă  Reformele structurale impulsionează convergenţa PIB- ului/locuitor ceea ce conduce la o creştere neinflaţionistă a salariilor.

mai ales în condiţiile unei slabe flexibilităţi ale pieţei muncii.  Slaba convergenţă a ciclurilor de afaceri cu nucleul zonei euro. Comisia europeană a susţinut că o monedă unică va descuraja discriminarea prin preţ (o piaţă. existenţa unor deficite bugetare sustenabile (deşi mai mari decât 3 % din PIB) poate contribui la adaptarea structurală mai rapidă a acestor economii la cerinţele UE. . Problema inconsistenţei în timp a politicii monetare conduce la presiuni inflaţioniste.  Se reduc aşteptările inflaţioniste.  Inflaţia şi şomajul vor avea un grad mai ridicat de persistenţă.  Câştiguri de bunăstare din reducerea incertitudinii privind evoluţia cursului de schimb. Care sunt principalele costuri ale adoptării monedei unice de către România?  Renunţarea la politica monetară şi la instrumental cursului de schimb pentru realizarea unor obiective interne (ajustarea şocurilor economice).  Majorarea expunerii economiei la şocurile asimetrice din cauza decalajelor structurale şi slabei capacităţi de neutralizare a şocurilor. ceea ce va genera un impact asimetric al politicii monetare comune. o monedă). ca urmare a decalajelor ridicate de productivitate faţă de economiile din nucleul zonei euro.  Reducerea competitivităţii. Care sunt principalele beneficii ale adoptării monedei unice de către România?  Reducerea costurile de tranzacţie asociate regimurilor de schimb flotante. Incertitudinea ratei de schimb induce incertitudine în ceea ce priveşte venitul exportatorilor.  Creşterea transparentei preţurilor.  Impunerea respectării criteriilor de la Maastricht (mai ales în ceea ce priveşte deficitul bugetar şi datoria publică) poate afecta procesul de convergenţă al economiilor în care nivelul investiţiilor este redus.  Potenţiale beneficii generate de accentuarea integrării comerciale şi financiare cu partenerii din cadrul uniunii monetare. Se reduce riscul sistemic ceea ce conduce la reducerea ratei reale a dobânzii.