TEMA PROECTULUI Pornirea si inversarea sensului de rotatie la un motor asincron trifazat

Cuprins

Argument 1. Pornirea si inversarea sensului de rotaţie la un motor asincron trifazat 2. Maşina asincronă 3. Contactoare cu relee 4. Siguranţele fuzibile 5. Buton de comandă 6. NORME DE PROTECTIA MUNCII Bibliografie Anexe

2

Pe de altă parte unele procese tehnice se desfăşoară rapid. Datorită mecanizării s-a redus considerabil efortul fizic depus de om în cazul proceselor de producţie. capabile să 3 . in schimb necesită un efort intelectual important. Această etapă presupune crearea acelor mijloace tehnice capabile să asigure evoluţia proceselor întrun sens prestabilit. Se constată astfel că la un anumit stadiu de dezvoltare a proceselor de producţie devine necesar ca o parte din funcţiile de conducere să fie transferate unor echipamente şi aparate destinate special acestui scop. Mecanizarea proceselor de producţie a constituit o etapă esenţială în dezvoltarea tehnică a proceselor respective şi a condus la uriaşe creşteri ale productivităţii muncii.Argument Descoperirea şi studierea legilor şi teoremelor electromagnetismului în urmă cu un secol şi jumătate au deschis o eră noua a civilizaţiei. întrucât maşinile motoare asigură transformarea diferitelor forme de energie din natură în alte forme de energie direct utilizabile pentru acţionarea maşinilor. asigurându-se producţia de bunuri materiale la parametri doriţi. reprezentând echipamente şi aparate de automatizare. Prin automatizarea proceselor de producţie se urmăreşte asigurarea tuturor condiţiilor de desfăşurare a acestora fără intervenţia operatorului uman. omul îndeplineşte în principal funcţia de conducere a proceselor tehnologice de producţie. încât viteza de reacţie a unui operator uman este insuficientă pentru a transmite o comandă necesară în timp util. Etapa automatizării presupune existenţa proceselor de producţie astfel concepute încât să permită implementarea mijloacelor de automatizare. Omul rămâne însă cu supravegherea generală a funcţionării instalaţiilor automatizate şi cu adoptarea deciziilor şi soluţiilor de perfecţionare şi optimizare. uneltelor care execută operaţiile de prelucrare a materialelor prime şi a semifabricatelor. Operaţiile de conducere necesită un efort fizic neglijabil. După etapa mecanizării.

intervină într-un sens dorit asupra proceselor asigurând condiţiile de evoluţie a acestora în deplină concordanţă cu cerinţele optime.Electronică analogică’’ . În acest fel am corelat cunoştinţele teoretice şi practice dobândite în timpul şcolii cu cele întâlnite în documentaţia tehnică de specialitate parcursă în perioada de elaborare a lucrării de diplomă. consider că se încadrează în contextul celor exprimate mai sus.Bazele automatizării’’ . Lucrarea cuprinde capitole conform tematicii primite. Lucrarea de faţă realizată la sfârşitul perioadei de perfecţionare profesională în cadrul liceului.. 4 .. STAS-ul. Pentru realizarea ei am studiat materialul biografic indicat precum şi alte lucrări ştiinţifice cum ar fi: cărţi şi reviste de specialitate..Electronică digitală’’. Doresc să fac dovada cunoştinţelor dobandite în cadrul disciplinelor de învăţământ: .

.e5 .motor de current alternative trifazat-asincron-m.sigurantele fuzibile e1. 5 . .buton de oprire si pornie Bp1.1.releu termic e4.4): . Bo.2.aparate de comandă . Pornirea si inversarea sensului de rotaţie la un motor asincron trifazat Elementele principale ale schemei (fig. Bp2. 2C pentru pornirea si inversarea sensului de rotaţie.contactor 1C.e2. .aparate de protecţie .e3.

Daca dorim să pornim motorul în sensul succesiunii fazelor T.anclaşează 2C care: .(contactul auxiliar normal deschis-circ.(contactul principal) porneşte motorul “m”. 6 .P. Oprirea motorului este posibilă prin apăsarea butonului B0 din circuitul 3 când: .a.P. .prin c.circ. într-un sens.T. este o masina electrica rotativa de curent alternativ care. cât şi secundar 4) şi va deschide toate contactele normal închise din circuitul 5.prin C. cuplul motor la arborele maşinii nu poate exista.din circuitul 1. 2. deci nu ar exista condiţii pentru fenomenul de inducţie prin mişcare.n. Denumirea de asincronă provine de la faptul că viteza rotorului diferă de viteza câmpului magnetic inductor creat de stator:altfel. functionează cu o turaţie variabilă cu sarcina. căci dacă vitezele ar fie egale.anclanţarea 1C care: .d. .4) se autoreţine. în celalălt sens. atunci vom apasa pe butonul Bp2 din circuitul 5 când: . ar însemna ca între cele doua armături viteza relativă ar fi nulă.declansază 1C din circuitul 5 asigurând protecţia motorului în cazul unei încercări de apasare accidentală a butonului Bp2 din circuitul 5. la frecvenţa dată a reţelei. moment în care bobina contactorului 1C este sub tensiune şi va închide toate contactele normal deschise atât principale . Contactul 1C alimentează motorul cu succesiuneanormala a fazelor R.6) se autoreţine . numită si transformator generalizat. .prin c.a. Maşina asincronă Maşina asincronă.S.d.Pornirea motorului se realizează prin apăsarea butonului de pornire Bp1 din circuitul 3.R.prin C.S.declanşază 2C din circuitul 3 asigurând protecţia motorului în cazul unei încercari de apăsare accidentala a butonului Bp1 din circuitul 3.2) porneşte motorul “m”.bobinele contactoarelor1C si 2C nu vor fi alimentate.n.(contact auxiliar normal deschis .(contactu principal-circ. .

Cele trei bobine ale înfăşurări statorice trifazate sunt repartizate în crestături astfel încât între ele să existe un decalaj spaţial de 120 de grade.parte mobilă (rotorul) care are şi ia o înfăşurare. fiecare bobină generează un câmp radial. cea mai simplă este alcătuita din două inele conducatoare unite prin bare drepte de asemenea conductoare: inelele şi barele formeaza o “colivie de veverită” (cazul maşinilor cu rotor în scurtcircuit). masina asincronă modifică numărul de faze al energiei primite (trifazată. In aceste condiţii. 7 . iar cele trei cânpuri elementare au ca rezultantă un câmp constant ca valoare care se roteşte cu viteze constanta (w=2pi f) (frecvenţa tensiunii de alimentare a bobinelor). de unde o primă justificare a denumiri de transformator generalizat). maşina asincronă are un circuit magnetic compus din două părţi: .se obţine. .o parte fixă (stator) pe care poate să fie înfăşurare trifazata alimentata cu current alternative. Infăşurarea în colivie are tot atâtea faze câte bare are colivia:deci.Ca şi celelalte maşini electrice rotative. deci un câmp învârtitor pe cale mecanică (prin mijloace statice).

deoarece rotorul având viteză mică. 8 . cu cât frecvenţa curentului este mai mare. din cupru (cu rezistenţă electrică mică pentru funcţionare de durată). bumbac. din aluminiu prin turnare). curenţii induşi au frecvenţă mare. din tole de otel electrotehnic (fig. Infasurarea polarizata (in scurt circuit)se realizeaza. de obicei. Densitatea de curent este mica la baza crestăturii şi din ce în ce mai mare spre periferia circuitului magnetic. barele exterioare au rezistenţă electrică marită pentru ai limita curentul la pornire care se distribuie preponderent prin acesta. Ambele miezuri magnetice.4. din alamă (cu rezistenţă electrică mare pentru a limita curentul la pornire) şi cele din interior. alamă. Infăşurările rotorice trifazate (ca şi cea statorica) se realizează din cupru izolat cu email. funcţionând în campuri magnetice variabile. cupru.Pe rotor însa se poate plasa şi o înfăşurare repartizată. Curentul alternativ nu se distribuie uniform în sectiunea unui conductor plasat într-o crestătură din material magnetic: neuniformitatea este cu atât mai puternică. La colivia dublă.2. Ele poate fi compacte sau cu canale de ventilaţie (radiale sau axiale) necesare pentru a asigura răcirea corespunzatoare în timpul funcţionării. fibră de sticlă etc. Repartiţia neuniformă este accentuată la pornire. trifazată (cazul maşinilor cu inele sau cu rotor bobinat) similară celei statorice: capetele bobinelor rotorice (conectate în stea) sunt conectate la trei inele conductoare pe care alunecă trei perii legate la cutia de borne. Colivia poate fi simplă (la puteri mici) sau dubla (la puteri mari) realizată din doua rânduri de bare: cele de la exterior. se realizează lamelar.).

aceste tensiuni electromotoare vor determina apariţia unor curenţi induşi. comform legi inducţiei electromagnetice. cu turaţia n. n2. maşina asincronă conţine şi elemente mecanice: o carcasă care sustine parţile fixe. Prin urmare. n2=n1. Pentru a carecteriza diferenţa între n1 si n a fost introdusă notiunea de alunecare: s=n1 – n/n1. în maşina va lua naştere un câmp magnetic învartitor de turaţie (n1= f1/p) 9 .m.s) Cu ajutorul relaţiei se poate scrie releţia de calcul a turaţiei câmpului învârtitor statoric fata de rotor. repartizate sinusoidal. ventilatorului etc. m1=3 faze statice (cu axele decalate cu (2π /3) radiani şi cu acelaşi număr de spire). turaţia rotorului se paote scrie sub forma: n=n1(1. Se presupune deci că înfăşurarea statorică are Prin (rot / min ). Dacă rotorul este în repaus. Se consideră o maşină asincronă trifazată (cazul cel mai des întâlnit în practica) care funcţionează în regim de motor. tensiuni electromotoare.In afarăăa elementelor magnetice şi electrice enumerate. f2: n2=f2/p rezultă: f2=p* n2=p*s*n1=s*f1 p . în sensul câmpului învârtitor statoric.n=s n1. care determină punerea în mişcare a rotorului. Prin interacţiunea câmpului magnetic statoric cu aceşti curenţi induşi vor lua naştere forţe electromagnetice care se vor exercita asupra fiecărui conductor rotoric. acest câmp va induce în fazele înfăşurării rotorice. Această deplasare relativă a câmpului învârtitor statoric faţă de rotor determină frecvenţa t.e. alimentarea acestuia cu un sintem sinusoidal simetric de tensiuni cu frecvenţa f1. Acestor forţe le corespunde un cuplu obţinut prin însumarea tuturor cuplurilor determinate de forţele ce acţionează asupra conductoarelor rotorice. induse în circuitul rotoric. În cazul îin care înfăşurarea rotorică este scurtcircuitată sau se racordează pe o impedeanţă trifazată simetrică. arbore. palierele pentru susţinerea si ghidarea rotorului.fiind numărul de perechi de poli ai maşini.

la arbore. respectiv al curentului indus. maşina este antrenată. din exterior. întreaga putere rezultată. . putere pe la bornele înfăşurării statorice.De aici rezultă ca maşina asincronă modifică şi frecvenţa energiei primite şi. în sens contrar câmpului statoric (n<0). Regim de motor maşina absoarbe puterea alectrică din reţea. cu o turaţie (n>n1). s>1).pentru regim de generator (n>n1 rez. . putem acum să stabilim urmatoarele domenii de valori ale turaţiei şi alunecării corespunzatoare celor trei regimuri de functionare: . al cuplului. puterea mecanică. deci. În cazul regimului de frână electromagnetică. Concluzionând cele spuse anterior. Spunem că maşina functionează în regin de generator. cu ajutorul unui motor auxiliar. Maşina asincronă poate functiona în 3 regimuri: -regim de motor. 0<s<1). Ea primeşte astfel putere mecanică pe la arbore. o a doua justificare a denumirii ce i s-a dat.ţse schimbă sensul de deplasare a rotorului faţa de câmpul inductor statoric. Acesta este cel mai utilizat regim de funcţionare a maşinii asincrone. -regim de frână electromagnetică.pentru regim de motor (n>n1 rez. 10 . implicit. -regim de generator. în acest caz. s<0). Prin urmare se va schimba şi sensul tensiunii electromotoare induse. Dacă însă masina este antrenată. după acoperirea pierderilor. pe la bornele înfăşurării statorice. în sensul de miscare. fiind disipată pe înfăşurări. de transformator generalizat.pentru regim de frână (n<0 rez. determinând astfel încălzirea acestora. În această situaţie maşina primeşte putere mecanică pe la arbore (de la motorul auxiliar) şi cedează putere electric pe la bornele înfăşurări statorice. Turaţia rotorului. şi furnizează. este mai mică decât turaţia sincronică (n<n1).

frecvenţa prea mare de conectare.doua sau trei relee termice. . 11 . Astfel de supra încălziri periculoase pot fi provocate de: supra încarcarea mecanică a agregatului antrenat de electromotor.trei relee elecromagnetice (câte unul pe fază).3. blocarea mecanică a rotorului. poate provoca arderea temperaturilor admise în bobinaj. Fiecare dintre acestea preluând o anumita funcţie. . se obişnuieşte să se asocieze în acelaşi ansamblu (fig.3. tensiunea de alimentare sub cea nominala.4) . motorului prin depăşirea Pentru a se rezolva cât mai multe condiţii atât comanda cât şi protecţia motorului electric.un contactor. Contactoare cu relee În funcşionarea motoarelor electrice apar frecvent situaţii în care motorul este supra încarcat se mentine. întreruperea unei faze.

Se obtine. 12 . comandând deschiderea contactorului când curentul depaşeşte valoarea normală un timp îndelungat. Releele termice sunt folosite pentru a semnaliza sau a scoare din funcţie o anumită parte a unei instalaţii la care temperetura a crescut peste o anumita limită. . închizând sau deschizând circuitul principal.3.4.Releele termice asigură protecţia instalaţiei împotriva suprasarcinilor.) un singur grup de relee protejeză un circuit deservit de mai multe contactoare. un ansamblu cu care se poate realiza atât operaţiile de manevră. în felul acesta. iar protecţia împotriva scurtcircuitelor prin relee electromagnetice. cât şi de protecţie a instalaţiei. Relee termice au rol de a deschide un contact îndata ce a atis o anumita temperetură. În practica.Contactorul îndeplineşte funcţia de aparat de manevra. Această posibilitate de separare spaţiala a contactorului de blocul său de relee este avantajos prin faptul că. cât şi releu termic se pot găsi ca si unităţi distincte. deschiderea sa poate fi provocată şi în mod automat. atât contactorul. la comanda voită a unui operator.. stabilită iniţial. Pentru a se realiza montejul corespunzator se înseriaza aparate conform schemei din figura 3. în anumite scheme de acţionari (fig.5. De obicei protecţia motoarelor termice împotriva supras-sarcinilor este asigurată prin relee termice. de un releu. Când în instalaţia protejată se produce ceva anormal.

13 . Din punct de vedere constructive. normale cu filet si cu furci. cu cât valoarea acestuia este mai mare.4). cuprinzând atâtea relee câte circuite trebuie protejate. ci dupa o anumită perioadă de timp care este invers proportională cu curentul. siguranţele pot fi: auto.6-1)Ir. Siguranţele fuzibile Siguranţele fuzibile sunt aparate de protectie împotiva scurtcircuitelor care întrerup circuitul protejat prin topirea unui fuzibil (fir de bandă subtire. cu atât intervalul de timp este mai mic.2. În afara de releele propriu-zise. creat în urma unui defect. Sigurantele cu filet sunt construite în doua variante: cu legatură spate LS şi cu legatură faţă LF (FIG. Releele termice se grupează în blocuri. Siguranţele fuzibile obişnuite folosite foarte mult în instalaţiile electrice sunt aparate de protecţie cele mai simple şi în general cele mai eficace. Releele termice nu acţionează imediat ce valoare acestuia creste. 4. a unei suprasarcini sau a unui scurtcircuit. mignon. Reglajele protecţei la releul termic se face în limita: IRT=(0. blocurile de relee cuprind câte un mecanism prin intermediul căruia releele provoaca deschiderea unui contact electric. cu sectiunea corelată cu curentul de întrerupt şi cu timpul în care trebuie să se topească). Sigurantele fuzibile sunt alcătuite din trei parţi distincte: soclu capacul si patronul fuzibil propriu-zis.Folosirea releelor termice si electromagnetice pentru întreruperea circuitului urmareşte limitarea efectelor dăunătoare ale curentului mărit.

instalaţii de iluminat cuptoare etc. la fel ca pentru alte receptoare. capabil să stabilească. Practic. introducerea şi scoaterea siguranţei din furcii se face cu ajutorul unui mâner izolat care asigură manipularea fără pericol de electrocutare. 14 . inclusiv curent de suprasarcină. se folosesc contactoare. papuc. Contactorul este un aparat de comutaţie cu o singura poziţie stabile. sau în cazul secţiunilor mari. să suporte şi să interpună curenţi în condiţii normale de exploatere.. O siguranţă fuzibilă corect dimensionată şi montată efectuează o protectie sigură şi ieftină împotriva scurtcircuitelor. pentru a evita o supraîncălzire a bornelor şi prin aceasta şi influenţarea caracteristicii de fuziune a patronului fuzibil. inel de siguranţă. Siguranţele fuzibile cu mare putere de rupere se vor monta în plan vertical. deoarece ele permit închiderea şi deschidera circuitelor.La montarea siguranţelor LS succesiunea corectă a elementelor pe piciorul unui soclu este: şaiba. Trebuie avută o grijă deosebită ca strângerea conductoarelor la bornele de legatură să se facă bine. piuliţă Am-şaibă alamă-conductor-şaibă plată-inel de siguranţă-piuliţă. pentru conectarea şi deconectarea fiecărui motor electric. La montare trebuie avut în vedere ca firul conductorului să aibă ochi în jurul bornei. Capacul filetat al siguranţei trebuie să fie bine înşurubat pentru a asigura forta de apăsare cerută de contact. Contactoarele sunt cele mai raspândite aparate din instalaţiile de comandă şi automatizare. condensatoarele. cum sunt rezistentele.

dupa nevoi de exploatare. dar sunt dimensionaţi pentru curenti nominali mici (2-10 A) Sunt formate dintr-un electromagnet.Releele intermediare sunt aparate de conectare foarte asemănătoare contactoarelor. Butoanele de comandă (fig. Releele maximale şi minimale se utilizează pentru proecţia instalaţilor electrice. în current alternativ sau in curent continuu si alternativ. în contacte normal-închise sau contacte normal-deschise. 5.) se utilizeaza în instalaţiile elctrice pentru comanda aparatelor de acţionare.5. Ele sunt prevăzute a funcţiona în curent continuu. Contactele pot fi madificate. Aparatele se construiesc într-o mare varietate de tipodimensiuni. cât şi ca principiu de funcţionare.4. asemanator celor folosite la contactoare şi 610 perechi de contacte acţionate de armatura mobilă a electromagnetului. respectiv scade sub valoarea minimă. 15 . acţionând când mărimea controlată depăşeşte o valoare maximă. Se caracterizează printr-un mare număr de manevre mecanice şi electrice. Buton de comandă Aceste aparate servesc la echiparea instalaţiilor de automatizare cu comandă secvenţială. atât ca solutie.

In general. pe unele închizându-le şi pe altele dezchizându-le. printro sigura apăsare.Butoanele sunt prevazute cu unul sau mai multe grupuri de contacte ND si NI. ascensoare. Butoanele ciuperca . Butoanele de comandă servesc în special pentru comanda voită de la distantă a contactoarelor.de avarie). Butonul dublu de acţionare se utilizează pentru comanda de pornire şi oprire în instalaţiile electrice de automatizare. de accea. prin butoanele de comandă se dau numai comenzi de scurtă dutară. 16 . Există însă şi butoane cu reţinere care se mentin în poziţia comandată (de ex. să comande mai multe circuite. folosite pentru închiderea şi deschiderea unui circuit de comandă sau semnalizare. Butoanele de comandă sunt acţionate numai manual. pupitre de comandă etc. În carcasă aparatului se afla un buton ND şi un buton NI cu un pol comun care poate fi separate la nevoie de către beneficiar. fiind folosite îndeosebi pe masini-unelte. masini de ridicat. Din punct de vedere ai numărului de butoane de pe placă se deosebesc: 1. butoane de comandă simple. Bornele acestor contacte sunt marcate cu cifre: pare pentru ND şi impare pentru NI. Acelaş buton de comandă poate fi însă prevazut cu mai multe conatcte astfel încât. ele au o sigură poziţie stabilă. Rolul butonului de comandă este de a închide sau de a întrerupe un circuit electric. la care revin îndată ce butonul nu mai este acţionat.

) fig. folosite în deosebi pentru comanda la distanţă a motoarelor electrice normale. respectiv semanlizare si vizualizare (fig. 3.1 17 . butoane de comandă multiple.4. În instalaţiile electrice sunt utilizate butoane de comandă cu lămpi de semanlizare care permit operatorului vizualizarea semanlului pentru circuitul comandat.4. folosite în deosebi pentru comanda de la distanţă a motoarelor cu doua sensuri de rotatie sau a agregatelor de ridicat 4.2. au forme constructive diferite. butoane de comandă duble.1. Aceste lampi de semnalizare. incluse în butoane de comandă. ele putând cumula şi funcţii diferite: semnalizare. butoane de comandă triple.

Este interzisă modificarea montajelor electrice aflate sub tensiune. 3. 2. 4. Comenzile de pornire şi oprire a lucrărilor se vor face de către şeful de lucrare. La frecvenţe de circa 500. • Durata de acţiune a curentului electric. Amestecul acizilor se face turnând pe cel mai concentrat în cel mai diluat. înainte de folosirea mijloacelor individuale de protecţie. La exploatarea băilor cu conţinut acid se va evita contactul soluţiilor cu pielea.01 efectul nu este periculos. Fiecare om al muncii este obligat ca. să verifice lipsa defectelor exterioare. Prin electrocutare se înţelege trecerea unui curent electric prin corpul omenesc. Curentul alternativ cu frecvenţe între 10-100Hz este cel mai periculos. Gravitatea electrocutării depinde de o serie de factori: • Rezistenţa electrică a corpului omenesc.. 18 .6. şi tot el va conduce probele. Dacă durata de acţiune a curentului electric este mai mică de 0. Cablurile mobile de legătură se vor controla înainte de punerea sub tensiune. Tensiunea la care este supus omul la atingerea unui obiect sub tensiune este numită tensiune de atingere. În toate atelierele şi locurile de muncă în care se foloseşte energia electrică se asigură protecţia împotriva electrocutării. curăţenia lor. 5. NORME DE PROTECTIA MUNCII 1. 6. 7. • Frecvenţa curentului electric. marcarea tensiunii la care este permisă utilizarea precum şi dacă nu s-a depăşit termenul de menţinere a caracteristicilor electrice.000Hz excitaţiile nu sunt periculoase chiar pentru intensităţi mai mari ale curentului electric. Rezistenţa medie a corpului (pielea este singurul organ izolator) este de 1000 Ω şi poate avea valori mai mari pentru o piele uscate sau valori mult mai mici (200 Ω) pentru o piele udă sau rănită. Se interzice atingerea legăturilor neizolate chiar dacă acestea sunt alimentate la tensiuni joase.

Efectele trecerii curentului electric prin corpul omenesc se pot grupa în: Electroşocuri şi electrotraumatisme. • Valorile curenţilor care produc electrocutarea. 19 . arsuri. Toate sculele electrice portabile folosite la lipire vor fi alimentate la o tensiune de sub 24V. Peste valoarea de 10mA se produce fibrilaţia inimii şi oprirea respiraţiei. contracţiile muşchilor fac ca desprinderea omului de obiectul aflat sub tensiune să se facă greu. -valoarea limită a curenţilor nepericuloşi sunt 10mA curent alternativ şi 50mA curent continuu. Electrotraumatismele se datorează efectului termic al curentului electric şi pot provoca orbirea. Băile de cositor pot fi izolate termic astfel încât temperatura elementelor exterioare să nu depăşească 35 grade Celsius Se interzice introducerea în baia de cositor a unor piese umede. Cele mai periculoase situaţii sunt cele în care curentul electric trece printr-un circuit în care intră şi inima sau locuri de mare sensibilitate nervoasă (ceafa. Locurile de muncă la care se execută operaţii de lipire vor fi prevăzute cu un sistem de ventilaţie locală pentru absorbirea nocivităţilor din zona ciocanului de lipit. Cositorirea şi lipirea se fac în locuri special amenajate şi prevăzute cu sisteme de ventilaţie corespunzătoare. iar în locurile periculoase din punct de vedere al electrocutării alimentarea se va face la 12V. Este interzisă modificarea montajelor electrice sub tensiune Aparatele electrice şi dispozitivele auxiliare sa fie alimentate la o tensiune corespunzătoare şi să aibă prize cu împământare.• Calea de trecere a curentului prin corp. La valori mai mari de 10mA curent alternativ se produc comoţii nervoase în membre. metalizarea pielii. este interzisă introducerea în bai fără să fi fost în prealabil şters şi uscat. nu se simte efectul şocului electric. tâmpla etc). Când valoarea intensităţii curentului electric este mai mică de 1mA. Acestea se pot calcula simplu cu legea lui Ohm: I = U R unde R este suma rezistenţelor din circuit.

Masurari electrice . Masurari electrice. Elemente de comandă şi control pentru acţionări şi sisteme de reglare automată • Manolescu . partea I . Iasi 1975. Masurarea electrica a marimilor electrice . P.Bibliografie • Mareş F. Electronica industriala .P. D. I. D. Lito I. I. Stadiul actual al masurarii parametrilor semnalelor deformate. Referat de doctorat . N. • Ponner . Vol. Iasi 1973 20 .. P. 1 . Fetecău G. Editura Tehnica 1977 • Dragomir . Editura Tehnica . 1966 • Barbulescu . Aparate electrice si electronice de masurat .

Anexe 21 .

Schema de pornire şi inversare a sensului de rotaţie a unui motor asincron trifazat 22 .

Utilizarea contactoarelor în scheme de comandă a – pornirea directă. automată a unui motor asincron trifazat 23 .

b – pornirea şi inversarea sensului de rotaţie a unui motor asincron trifazat cu rotorul în scurt circuit 24 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful