Capitolul V

Afaceri electronice
5.1. Caracteristicile afacerilor electronice
Pentru ca o afacere să supravieţuiască este necesar ca potenţialii
ei clienţi să ştie de existenţa acesteia. World Wide Web oferă o
oportunitate unică, aceea de a permite lumii să afle despre existenţa
companiei, despre produsele şi serviciile pe care ea le oferă şi dispune de
mijloacele care permit clienţilor să comande produsele şi serviciile pe
care firma le oferă, toate acestea utilizând Internetul.
Afacerile derulate pe Web sunt asemănătoare afacerilor realizate
într-o manieră tradiţională: oferă posibilitatea de a vă prezenta
potenţialilor clienţi sau parteneri, să afle cine sunteţi, ce faceţi, ce
produse le puteţi oferi şi unde puteţi fi găsiţi. Prezenţa companiei pe
Web, prin intermediul unui site are câteva avantaje clare comparativ cu
deschiderea unui sediu fizic al firmei. Avantajele pot fi împărţite, în
funcţie de beneficiarul lor direct, în avantaje directe ale firmei, avantaje
ale beneficiarilor produselor şi serviciilor firmei şi avantaje ale societăţii.
Principalele avantaje aduse activităţii firmelor de care diferitele
tipuri de afaceri electronice sunt:
• Facilitează extinderea activităţii, asigurând acces rapid la
pieţele locale şi naţionale, dar mai important şi la pieţele
internaţionale;
• Scăderea costurilor cu desfăşurarea activităţii firmei, în
special acelea cu realizarea, procesarea, distribuirea, păstrarea
şi regăsirea informaţiilor păstrate pe hârtie; în cazul afacerilor
electronice sunt folosite soluţii informatice, automatizate,
pentru aceste activităţi;
• Creează posibilitatea modelării facile a produselor şi
serviciilor conform nevoilor cumpărătorilor;
• Costuri de comunicaţie, transport sunt mult reduse.
Avantajele consumatorilor sunt numeroase, dintre care sunt
enumerate:
 • Oferă posibilitatea consumatorilor să cumpere sau să
efectueze tranzacţii 24 h/zi, în tot timpul anului din aproape
orice locaţie;
• Acordă consumatorilor mai multe posibilităţi de alegere;
• Cumpărătorii pot să aleagă mai uşor cel mai mic preţ pentru
un produs sau serviciu;
• Permite livrarea rapidă a produselor şi/sau serviciilor (în unele
cazuri);
• Consumatorii pot să primească informaţie relevantă într-un
timp scurt: în câteva secunde şi nu în zile sau chiar săptămâni
cum este cazul în multe afaceri tradiţionale;
• Face posibilă participarea la licitaţii virtuale;
• Facilitează competiţia, ceea ce duce la scăderea preţurilor
produselor şi serviciilor;
• Permite consumatorilor să interacţioneze cu alţi cumpărători
prin intermediul comunităţilor electronice, să schime impresii
şi să-şi compare experienţele.
De asemenea, afacerile electronice aduc o serie de avantaje
societăţii, printre care:
• Oferă posibilitatea mai multor persoane să lucreze de acasă şi
să cumpere de acasă, ceea ce poate duce, în timp, la scăderea
traficului auto şi la scăderea poluării;
• Anumite mărfuri pot fi vândute la preţuri mai mici, acest lucru
avantajându-i pe cei cu venituri mai mici, contribuind astfel la
protecţia socială;
• Afacerile electronice contribuie la creşterea eficienţei şi/sau
îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor.
Pe lângă aceste avantaje, afacerile electronice au şi o serie de
limite. Cele mai importante neajunsuri ale afacerilor electronice sunt:
• Lipsa unor standarde universal acceptate pentru calitate,
securitate şi încredere în afacerile electronice;
• Instrumentele de dezvoltare software pentru derularea
afacerilor electronice sunt încă în plină evoluţie;
• Existe unele dificultăţi în ceea ce priveşte integrarea
aplicaţiilor software de comerţ electronic cu unele aplicaţii
existente şi bazele de date;
 • Accesul Internet este încă scump şi/sau inoportun pentru o
mare parte a populaţiei.
În ultimii ani s-a constatat o creştere a afacerilor electronice şi în
ţara noastră şi tendinţa este de creştere continuă.

5.2. Categorii de afaceri electronice

În ceea ce priveşte afacerile electronice există o multitudine de
categorii în care aceste sunt împărţite. Strâns legate de afacerile
electronice este comerţule electronic.
Comerţul electronic (e-commerce) este procesul de cumpărare,
vânzare sau schimb de produse, servicii sau informaţii prin intermediul
reţelelor de calculatoare.
Afacerile electronice (e-business) nu se limitează la cumpărarea
şi vânzarea de bunuri sau servicii, ci includ şi facilităţi pentru servirea
cumpărătorilor, colaborarea cu partenerii de afaceri sau conducerea unei
organizaţii prin mijloace electronice.
Acum câţiva ani Hewlett-Packard lansa sub numele de servicii
electronice (e-services), o serie de soluţii complete pentru afaceri,
formate dintr-o componentă hardware, o parte software şi consultanţă
pentru afaceri.
Există posibilitatea ca numai anumite activităţi din cele ale
afacerilor tradiţionale să fie automatizate. Astfel afacerile electronice pot
fi parţiale sau totale şi ele presupun desfăşurarea a cel puţin uneia din
următoarele activităţi:
• Prezenta on-line ( existenţa unui site de prezentare);
• Comanda on-line;
• Plata on-line;
• Transmiterea on-line a produsului sau serviciului.
Strâns legată de comerţul electronic este piaţa virtuală, aceasta
reprezentând locul unde se întâlnesc cumpărătorii şi vânzătorii pentru
schimbul de produse, servicii sau informaţii contra bani.
Activităţile din categoria afacerilor electronice sunt acele părţi ale
afacerilor tradiţionale care pot fi automatizate şi mai mult, se pot
desfăşura pe Internet.
Afacerile electronice existente la ora actuală au fost împărţite în
câteva mari categorii şi anume:
 • Business to Business (B2B)
• Business to Consumer (B2C),
• Consumer to business (C2B),
• Consumer to consumer (C2C) / e-auction,
• M-commerce (comerţul mobil)
• E-banking
• E-directories;
• E-engineering;
• E-gambling
• E-learning
• E-mailing;
• E-working
• E-operational resources management
• E-procurement
• E-trading/ e-brokering;
• E-leasing
• Government-to-business (G2B)
• Government-to-consumer (G2C)
Business to Business (B2B) reprezintă un model de comerţ
electronic în care toţi participanţii care participă la tranzacţii sunt
companii sau organizaţii. Acest tip de afaceri folosesc ca mediu de
comunicare extranetul vânzătorului de servicii. Celelalte categorii de
afaceri electronice folosesc ca mediu de comunicare reţeaua Internet.
Business to Consumer (B2C) este un model de comerţ electronic
în care companiile oferă persoanelor fizice, prin intermediul magazinele
on-line (s-shop) o serie de servicii similare celor ale comerţului
tradiţional: informări despre produsele/servicii, oferte speciale, discount-
uri, plata electronică a produselor achiziţionate, achiziţionarea de
produse. Magazinele electronice au la bază un site Web care este
administrat de o firmă pentru promovarea şi vânzarea de produse şi/sau
servicii. Un magazin virtual conţine un catalog de produse şi/sau servicii
cu descrierea aferentă fiecărei poziţii. Catalogul este gestionat prin
intermediul unui Sistem de Gestiune al Bazelor de Date(SGBD) prin
intermediul căruia care sunt stocate şi actualizate informaţii le privind
produsele şi/sau serviciile oferite . Magazinele electronice includ funcţii
pentru căutarea şi vizualizarea produsele, preluarea comenzilor şi
efectuarea plăţilor (sau iniţierea acestora).Exemple de afaceri B2C sunt:
www.emania.ro şi www.amazon.com (figurile 51 şi 5.2).

Figura 5.1. Exemplu de site B2C

 Figura 5.2. Exemplu de site B2C

Consumer to business (C2B) este o categorie de afaceri

electronice în care persoanele fizice (consumatori) utilizează Internetul
pentru a-şi vinde produsele sau serviciile firmelor şi/sau caută vânzători
să liciteze pentru produsele sau serviciile de care au nevoie.
Consumer to consumer (C2C)/e-auction – model în care
consumatorii îşi vând direct altor consumatori produsele şi serviciile prin
intermediul unor licitaţii on-line. Un exemplu este www.okazii.ro.(figura
5.3)
 Figura 5.3. Exemplu de site e-auction

M-commerce sau comerţul mobil în care tranzacţiile şi

activităţile de comerţ electronic sunt conduse prin intermediul
telefoanelor mobile. Cele mai frecvente servicii oferite sunt livrarea de
informaţii, vânzarea de bilete la spectacole etc.
E-banking presupune realizarea de tranzacţii bancare on-line,
transfer de bani din conturile deschise la bănci, plăţi electronice,
consultanţă bancară. Un astfel de exemplu este serviciul e-bcr oferit de
Banca Comercială Română la adresa
http://www.bcr.ro/multicash/e_bcr/e_bcrie60/banking/v298/html (figura
5.4)
 Figura 5.4. Exemplu de site de e-banking

E-directories sau cataloage de informaţii sunt site-uri, ca de

exemplu www.yahoo.com, care îşi organizează informaţiile pe categorii
de concepte. Regăsirea informaţiilor se face pe baza unor arbori de
căutare.
E-engineering pentru proiectarea electronică distribuită realizată
pe Web.
E-gambling oferă jocuri de noroc virtuale. Un exemplu este
CasinoPalace.com (figura 5.5).
E-learning reprezintă sisteme instruire virtuală. De exemplu
www.webct.com (figura 5.6).
E-mailing sunt foarte cunoscutele serviciile de poşta electronică.
E-working sau întreprinderi virtuale, un exemplu fiind
www.eworking.com (figura 5.7).
 Figura 5.5. Exemplu de site de e-gambling

Figura 5.6. Exemplu de site de e-learning

 Figura 5.7. Exemplu de site de e-working

E-operational resources management oferă echipamente de

calcul, produse pentru întreţinere şi reparaţii etc.
E-procurement (aprovizionare electronică) folosită pentru
procurarea bunurilor şi serviciilor de către marile companii şi autorităţi
publice. Prin publicarea pe Web a specificaţiilor ofertei, scad atât timpul
cât şi costul de transmisie, mărindu-se şi numărul de firme care iau parte
la licitaţie. Sistemul duce la creşterea concurenţei şi automat scăderea
preţului.
E-trading/e-brokering sisteme de bursa virtuală folosite pentru
cumpărarea şi vânzarea on-line a acţiunilor. De exemplu site-ul Bursei
Electronice RASDAQ este www.rasd.ro;
Prin e-leasing sunt oferite sisteme de leasing electronic, cum ar fi
www.leasing.ro (figura 5.8).
Government-to-business (G2B) reprezintă un model de afaceri
electronice în care o instituţie guvernamentală cumpără sau vinde bunuri,
servicii sau informaţii persoanelor juridice. La noi în ţară a cunoscut o
dezvoltare rapidă www.e-licitatie.ro. (figura 5.9)
Figura 5.8. Exemplu de site de e-leasing

Figura 5.9. Exemplu de site G2B

 Government-to-consumer (G2C) - Acoperă relaţii guvern-
cetăţeni la nivel de informare şi prestare de servicii publice. În această
categorie intră site-urile pentru plata on-line a taxelor şi impozitelor, cum
ar fi Serviciul Public pentru Finanţele Publice Locale Sector 6 Bucureşti
www.taxelocale6.ro.

5.3. Etapele realizării unei afaceri electronice

Etapele realizării afacerilor electronice sunt similare celor
realizării afacerilor tradiţionale şi anume:
• Analiza afacerii electronice;
• Argumente pentru o afacere electronică;
• Identificarea riscurilor;
• Proiectarea;
• Realizarea;
• Promovarea;
• Administrarea afacerii.
Analiza afacerii are ca principale etape:
• Identificarea tipului de afacere şi încadrarea ei într-una din
categoriile de afaceri electronice prezentate;
• Stabilirea obiectivelor şi performanţelor afacerii;
• Stabilirea canalului/canalelor ce vor fi utilizate pentru
vânzarea şi distribuţia produselor/serviciilor;
• Alegerea unui furnizor de servicii internet (ISP), care va oferi
şi servicii de găzduire a site-ului;
• Stabilirea imaginii şi conţinutului site-ului; acesta trebuie să
fie scalabil şi să aibă implementate elemente de securitate;
• Alegerea strategiei de promovare a produselor şi a site-ului;
• Alegerea mijloacelor şi a modalităţilor ce vor fi folosite
pentru plata produselor/ serviciilor: cecuri, cărţi de credit etc.
Cele mai importante mijloace pentru argumentarea
oportunităţii variantei electronice a afacerii sunt:
• Explicarea avantajelor afacerilor electronice pentru
beneficiarii sau clienţii firmei,
• Explicarea implicaţiilor tehnologiei folosite pentru
desfăşurarea afacerii electronice, în desfăşurarea afacerii,
 • Realizarea unui proiect pilot,
• Estimarea costurilor cu instruirea personalului, întreţinerea
afacerii şi suportul tehnic necesar desfăşurării afacerii,
• Calculul productivităţii afacerii şi compararea acesteia cu
productivitatea afacerii în varianta tradiţională a acesteia.
Este necesară identificarea riscurilor care pot să apară în
realizarea unei afaceri electronice. Există o serie de riscuri suplimentare
ale afacerilor electronice faţă de riscurile afacerilor tradiţionale care
trebuie avute în vedere şi anume:
• Dacă în cazul afacerilor tradiţionale competiţia era locală sau
naţională, acest lucru depinzând de aria de întindere a afacerii,
în cazul afacerilor electronice competiţia este mondială
deoarece localizarea companiei nu mai are, în majoritatea
cazurilor, nici o importanţă;
• Un factor cheie în desfăşurarea afacerilor electronice îl
reprezintă securizarea site-ului; “spargerea” site-ului ducând
la imposibilitatea desfăşurării afacerii;
• Viabilitatea – există anumite tipuri de activităţi/ domenii
pentru care nu este oportună construirea unei afaceri
electronice;
• Există câteva primejdii care ar putea pune afacerea în pericol
şi anume:
o Pierderea încrederii clienţilor în situaţia în care
afacerea ar avea un punct vulnerabil sau dacă aceştia
nu ar constata că produsele sau serviciile nu corespund
descrierii acestora,
o Fluxul viruşilor este o primejdie deosebită pentru site
şi aceştia pot pune în pericol afacerea, dacă site-ul nu
este securizat suficient,
o Posibilitatea fraudei – există o serie de cazuri în care
diferite persoane au folosit informaţii însuşite
fraudulos sau au intrat pe site-uri prin punctele sale
vulnerabile şi au beneficiat de produse/servicii prin
fraudă.
Principalele strategii folosite la proiectarea conţinutului site-ului
afacerilor electronice sunt:
 • “Conţinutul este regele” (content is the king) – această
strategie pune accent pe conţinut, consistenţa şi densitatea
informaţiilor prezentate, design şi pe volumul informaţiilor
disponibile prin intermediul site-ului,
• Contactul cu utilizatorii –conţinutul site-ului este modificat în
urma mesajelor primite de utilizatori şi în funcţie de
răspunsurile date de aceştia la chestionarele publicate pe site,
• Cele mai frecvent adresate întrebări FAQ (Frequently Asked
Questions) este o rubrică consacrată în multe site-uri pentru
actualizarea conţinutului în funcţie de dorinţele utilizatorilor
frecvenţi ai site-ului,
• Consistenţa navigării – este important ca navigarea în site să
fie unitară, uşurând astfel utilizarea acestuia de toate
categoriile de utilizatori,
• Consistenţa cromatică – este bine ca utilizatorii site-ului să nu
fie obosiţi cu o paletă prea mare de culori ci culorile folosite
la realizarea site-ului să fie armonioase şi aceleaşi folosite şi
la realizarea materialelor de promovare ale firmei,
• Viteza de încărcare a informaţiilor trebuie să fie cât mai mică;
în acest sens dimensiunea imaginilor conţinute în site trebuie
să fie cât mai mică.
Există mai multe tehnici care pot fi folosite pentru atragerea
vizitatorilor site-ului:
• Oferirea de informaţii gratuite sub formă de ghiduri,
răspunsuri la întrebările vizitatorilor,
• Personalizarea conţinutului site-ului din punctul de vedere al
informaţiilor şi a prezentării, conform opţiunii utilizatorilor
(my.yahoo.com),
• Suport on-line/off-line pentru derularea afacerii electronice,
• Anticiparea dorinţelor clienţilor,
• Traducerea informaţiilor în limba maternă; exemplu:
google.com versus google.ro,
• Realizarea unei interfeţe atractive.
Realizarea site-ului presupune separarea datelor (conţinutului)
de forma de prezentare (de formă). Realizarea site-ului constă în
parcurgerea unei serii de etape, pentru fiecare etapă putându-se folosi una
sau mai multe, dintr-o serie de tehnologii de programare. Etapele şi
tehnologiile corespunzătoare sunt prezentate în tabelul 5.1.

Tabelul 5.1. Tehnologii folosite pentru dezvoltarea afacerilor electronice

Etapa Tehnologiile folosite
Generarea documentului la nivelul JavaScript, applet-uri Java, DHTML,
clientului DOM
Generarea documentului la nivelul CGI, PHP, ASP, ASP.NET, ISAPI
serverului
Transformarea datelor XML în pagini XSL, CSS
HTML
Stocarea şi interogarea datelor XML, XQL, SQL, CGI, ASP, PHP

Promovarea afacerii electronice reprezintă următorul pas în

derularea unei afaceri electronice. Etapele promovării unei afaceri
electronice sunt: publicarea site-ului şi anunţarea apariţiei pe Web.
Pentru publicarea site-ului este necesară alegerea furnizorului
pentru găzduire (web hosting). Principalele elemente de care trebuie să se
ţină cont la alegerea furnizorului sunt:
• costul lunar al serviciului (există furnizori care oferă acest
serviciu gratuit),
• caracteristicile tehnice ale suportului oferit: platforma pe care
va fi stocat site-ul (sistemul de operare), tehnologiile ce vor
putea fi folosite pentru accesarea datelor, sistemul de gestiune
a bazelor de date disponibil pentru stocarea informaţiilor,
elementele de securitate pe care le pune la dispoziţie sistemul,
• lărgimea de bandă disponibilă utilizatorilor pentru accesarea
site-ului.
De asemenea trebuie ales un nume de domeniu şi achiziţionarea
acestuia. Unele firme includ gratuit această opţiune în pachetele de
servicii. Domeniile pot fi achiziţionate direct de la organizaţia existentă
în fiecare ţară, organizaţie care gestionează numele de domenii. În
România, achiziţionarea numelor de domenii se poate face apelând la
Reţeaua Naţională de Calculatoare pentru Cercetare şi Dezvoltare
(http://www.rnc.ro).
Anunţarea apariţiei pe Web este necesară în promovarea site-ului
firmei. Principalele soluţii ce pot fi folosite pentru promovarea site-ului
sunt:
 • În toate cataloagele, publicaţiile şi broşurile, practic în toate
locurile în care apare numele companiei trebuie să apară şi
adresa site-ului,
• Înscrierea site-ului în cataloagele portalurilor româneşti şi
străine,
• Înregistrarea site-ului la motoarele de căutare şi optimizarea
conţinutului său pentru indexarea adecvată de motoarele de
căutare,
• Promovarea site-ului pe forumuri şi în grupuri de discuţii,
• Participarea la clasamentele site-urilor care fac topuri.
Administrarea afacerii presupune utilizarea unor sisteme
avansate de gestiune a informaţiilor. Există sisteme pentru gestiunea
cunoştinţelor, a relaţiilor cu clienţii, pentru colaborare, pentru
managementul imaginii companiei etc.
Pentru gestiunea cunoştinţelor pot fi utilizate următoarele
tehnologii:
• OLAP (On-line Analytical Processing);
• Depozite de date (Data Warehouse);
• Web semantic.
În cadrul unei organizaţii (întreprindere) toate activităţile acesteia
pot fi integrate şi gestionate prin intermediul unor sisteme de programe
specializate:
ƒ gestiunea producţiei;
ƒ relaţiile cu clienţii;
ƒ relaţiile cu furnizorii;
ƒ contabilitate;
ƒ gestiunea depozitelor şi logistică
ƒ resursele umane.
Astfel de sisteme se regăsesc pe piaţa de specialitate grupate în
următoarele categorii:
ƒ Enterprise Resource Planning (ERP);
ƒ Customer Relationship Management (CRM);
ƒ Supply Chain Management (SCM);
ƒ Process Life-cycle Management (PLM)
ƒ Human Resources Management (HRM)
ƒ Financial.
 Fiecare sistem oferă posibilitatea de introducere de informaţii în
bazele de date asociate, de prelucrare, de regăsire a informaţiilor şi de
obţinere de rapoarte privind diverse situaţii.
Principalii producători de sisteme pentru gestiunea afacerilor în
cadrul întreprinderilor sunt SAP (mySAP), Oracle (Oracle 11i – e-
Business Suite) şi PeopleSoft (PeopleTools) [FOTA02]
Este necesară realizarea unei colaborări prin intermediului
groupware şi teamware.
Pentru integrarea aplicaţiilor se utilizează tehnologiile EAI
(Enterprise Application Integration) şi serviciile Web.
Managementul imaginii companiei presupune următoarele
activităţi:
• Construirea profilului utilizatorilor (data-mining);
• Analiza fişierelor cu informaţii despre utilizatorii care au
accesat site-ul;
• Stabilirea popularităţii site-ului prin analiza următoarelor
elemente:
ƒ Numărul de accesări, într-o perioadă de timp;
ƒ Viteza de încărcare a datelor;
ƒ Timpul de vizitare al site-ului;
ƒ Numărul de bannere vizualizate.
După cum se observă pentru realizarea unei afaceri electronice
sunt necesare o serie de investiţii, care vor fi amortizate prin derularea
afacerii, cu condiţia existenţei unei analize obiective a acesteia şi a unui
management de calitate.

5.4 Mijloace de plată în afacerile electronice

În desfăşurarea afacerilor electronice, un aspect foarte important
îl reprezintă efectuarea plăţilor pentru produsele sau serviciile oferite.
Există mai multe modalităţi de plată, dintre cele mai răspândite metode
utilizate în afacerile electronice se regăsesc:
• Cărţile de credit;
• Gift certificates;
• Cecuri electronice (e-checks);
• PayPal;
• CyberCash;
 • SmartCard;
Sistemul de cărţi de credit a fost creat pentru a permite
cumpărătorului să poată cumpăra imediat bunurile şi serviciile de care
are nevoie. Prin utilizarea cărţilor de credit, riscul este transferat de la
vânzător la instituţia financiară care a emis cartea de credit. Aceasta este
cea mai folosită modalitate de plată.
O altă metodă de plată foarte des întâlnită o constituie aşa
numitele gift certificates. Utilizând diverse sisteme de plată (cash, cărţi
de credit) o persoană poate cumpăra un astfel de certificat având o
anumită valoare. Certificatul este transmis unei alte persoane (cadou),
aceasta putând efectua plăţi (în limita sumei înscrisă pe certificat) în
foarte multe magazine virtuale.
Cecuri electronice (e-checks) constituie o metodă foarte utilizată
în afacerilor electronice. Un consorţiu de bănci, FSTC – Financial
Services Technology Consortium (www.fstc.org), a creat un model de cec
electronic care este foarte asemănător cecurilor clasice, pe hârtie.
Plătitorul foloseşte un procesor pentru a genera şi semna digital un cec
electronic ce va fi transmis prin poştă electronică sau Web. El este
transmis fie băncii cumpărătorului – care-l va onora după verificarea
semnăturii digitale, trimiţând banii băncii vânzătorului, fie direct
vânzătorului – care va verifica semnătura, îl va semna la rândul său, şi îl
va trimite băncii sale. Sistemul FSTC se utilizează metode criptografice
cu chei publice pentru semnătura digitală şi pleacă de la premisa că toate
cheile publice ale participanţilor şi certificatele lor sunt cunoscute în
întregul sistem.
PayPal este o soluţie software pentru plăţile electronice
(www.paypal.com). Tranzacţiile se desfăşoară între vânzător şi
cumpărător, care trebuie sa-şi creeze un cont de utilizator PayPal. Există
mai multe tipuri de conturi, iar plăţile se realizează prin mai multe
metode.
CyberCash este un sistem care presupune instalarea la
consumator a unui software care simulează portofelul, face criptarea
mesajelor şi memorează tranzacţiile. CyberCash (www.CyberCash.com),
este compania care a inventat conceptul de client software numit portofel.
Portofelul software permite folosirea mai multor metode de plată: bani
digitali, cărţi de credit sau cecuri. La instalarea software-ului, se
generează o pereche: cheie publică – cheie privată. Cheia publică este
transmisă CyberCash-ului, care o memorează într-o bază de date, alături
de toate cheile publice ale vânzătorilor şi clienţilor. Vânzătorul are un
software similar; el nu trebuie decât să folosească butonul pentru plată,
buton aflat pe site-ul său de comerţ electronic şi să aibă un cont deschis
la o bancă. Cumpărătorul şi vânzătorul trebuie să facă schimb de chei
înainte de a şti cu ce cheie publică se criptează mesajul adresat unui
anumit corespondent. Serviciul CyberCash a fost achiziţionat recent de
către compania VeriSign specializată în asigurarea securităţii şi
confidenţialităţii serviciilor digitale.
SmartCard (cartela inteligenta) este înlocuitoarea portofelului
obişnuit. conţinutul unui portofel tradiţional: acte, cărţi de credit, bani
gheaţă, va fi înlocuit de una sau mai multe cartele inteligente. Din punct
de vedere fizic, o cartelă inteligentă arată ca o carte de credit, cu unul sau
mai multe microcircuite. O cartelă inteligentă poate păstra de 100 de ori
mai multă informaţie decât o cartelă magnetică, fiind totodată mult mai
sigură. Conectată la un terminal de citire-scriere, cartela inteligentă poate
efectua funcţii complexe de luare a deciziilor sau proceduri de
autentificare pentru a preveni frauda. Principalele beneficiile oferite de
cartelele inteligente sunt: siguranţa, flexibilitate in aplicaţii, posibilitatea
de validare off-line. Cartelele inteligente memorează direct echivalentul
digital al sumelor de bani şi nu are în spate un cont la vreo bancă sau un
credit acordat de bancă. Când o astfel de cartelă este folosită pentru a
cumpăra ceva, echivalentul sumei respective este efectiv transferat
vânzătorului şi apoi mai departe unei instituţii financiare. Cartela
inteligentă poate fi reîncărcabilă sau nu, caz în care cartela va fi aruncată
atunci când suma înscrisă pe ea a fost epuizată. În ţările care au o tradiţie
în comerţul electronic se fac eforturi substanţiale pentru adoptarea
cartelelor inteligente.
Pe lângă sistemele prezentate mai există şi alte sisteme de plată
utilizate în afacerile electronice.
Pentru a realiza plăţi prin intermediul acestor servicii este necesar
ca sistemul de plată să fie agreat atât de vânzător cât şi de cumpărător.
La noi în ţară există posibilitatea de a efectua plăţi prin
intermediul cardurilor bancare obişnuite sau speciale pentru comerţ
electronic, dar cea mai folosită metodă este plata la ramburs. Produsul
este livrat prin poştă, iar la ridicarea acestuia cumpărătorul efectuează
plata.
 Asigurarea securităţii şi confidenţialităţii tranzacţiilor efectuate
constituie una dintre cele mai importante probleme în ceea ce priveşte
plata electronică.

5.5. Platforme software pentru afaceri electronice

Datorită faptului că domeniul afacerilor electronice este unul în
dezvoltare, multe companii şi-au concentrat eforturile în vederea
realizării de soluţii complete pentru afacerile electronice.
Când se doreşte realizarea unui site de comerţ electronic se poate
construi site-ul folosind tehnologiile tradiţionale, prezentate în tabelul
5.1, sau se poate achiziţiona o platformă software pentru dezvoltarea
afacerilor electronice, soluţii ce permit, în general, generarea automată a
unui sistem şi adaptarea sa conform particularităţilor afacerii, dorinţelor
beneficiarului şi complexităţii dorite.
Din multitudinea de platforme software existente, cele mai
utilizate platforme pentru afaceri electronice care s-au impus pe piaţă
sunt: Microsoft Commerce Server 2002, IBM/Lotus Domino şi Oracle
Application Server 10g.
În continuare vom face o scurtă prezentare succintă a facilităţilor
acestor platforme.
Microsoft Commerce Server 2002 permite ca pentru o mare
varietate de afaceri să poată fi construite rapid soluţii comerţ electronic
scalabile, personalizate care optimizează experienţa clientului şi le oferă
managerilor un timp real de analiză şi control al afacerilor lor on-line.
Commerce Server 2002 permite crearea de site-uri Web de comerţ
electronic înalt personalizate şi, în acelaşi timp, dă posibilitatea
managerilor să răspundă rapid necesităţilor în schimbare ale clienţilor şi
partenerilor de afaceri.
Cu Microsoft Commerce Server 2002, fiecare element al fiecărei
interacţiuni a clientului cu situl este introdus în sistemul de analiză al
companiei, oferind directorii de companii o imagine unitară şi
permiţându-le să facă schimbări optime pe site.
Principalele caracteristici ale Commerce Server 2002 sunt:
• Permite lansarea rapidă pe piaţă de soluţii pentru site-uri care
pot fi scalate şi particularizate pentru a întruni anumite
necesităţi ale afacerii;
 • Creează profile şi administrează milioane de utilizatori;
• Optimizează experienţa utilizatorului prezentând un conţinut
relevant bazat pe preferinţele utilizatorului, regulile de afaceri
şi analiza sistemului;
• Oferă managerilor suport avansat pentru luarea deciziilor,
care încorporează un şir larg de date critice cum ar fi profilul
utilizatorului, produsul, sesiunea şi segmentarea datelor;
• Analizează şi administrează funcţiile site-ului de afaceri -
incluzând campaniile de marketing şi publicitate, regulile de
alegere a ţintei, rapoartele, datele clienţilor şi partenerilor,
licitaţiile şi cataloagele;
• Permite prelucrarea particularizată a comenzii, publicitatea şi
comercializarea cu funcţii particulare specifice;
• Organizează şi administrează uşor produsele sau serviciile
companiei.
Lotus Domino dezvoltat de firma IBM combină mediul deschis
al standardelor şi protocoalelor Internet cu facilităţile puternice de
dezvoltare a aplicaţiilor oferite de Notes.
Câteva din facilităţile pe care le oferă Lotus Domino în
dezvoltarea afacerilor electronice sunt:
• Livrează informaţiile în mod dinamic, în funcţie de: moment,
de identitatea utilizatorului, de nivelul de acces al acestuia, de
tipul de client etc.;
• Extinde sistemele de gestiune a bazelor de date la Web;
• Fluidizează şi automatizează procesele ce au loc în cadrul
unei organizaţii prin intermediul tehnicilor de lucru;
• Mediu integrat de dezvoltare a aplicaţiilor;
• Oferă o metodă pentru controlul accesului la o resursă Web.
Foloseşte liste de control a accesului care permit definirea
accesului pe şapte niveluri. Mai mult, pentru fiecare nivel se
pot rafina drepturile (cine poate crea, şterge documente, cine
poate crea foldere, cine poate rula agenţi privaţi sau publici).
Tot acest sistem este utilizabil pe Web.
• Oferă suport pentru autentificare de baza Web;
• Are integrat suportul tehnologiei Secure Sockets Layer (SSL)
pentru autentificarea serverelor şi criptarea datelor în sesiuni
securizate.
 Oracle Application Server 10g este un produs middleware care
simplifică managementul aplicaţiilor proiectate să rulează într-un mediu
de tip grid computing. Oracle Application Server 10g permite clienţilor
sa răspundă mult mai uşor la cerinţele proceselor de afaceri, care sunt
într-o continuă schimbare, venind cu noi funcţionalităţi pentru creşterea
resurselor de calcul şi integrarea de aplicaţii şi servicii Web. Oracle
Application Server 10g oferă importante capacităţi de integrare, care
permit beneficiarilor să folosească un singur produs pentru diverse
procese. Astfel, compania poate crea un singur model de date la nivel de
organizaţie, model care acţionează ca un singur nod de informaţii,
reducând costurile legate de viitoarele integrări. Printre aceste facilităţi
de integrare se enumără:
• instrumente declarative uşor de utilizat si adaptoare pre-
configurate pentru majoritatea aplicaţiilor;
• suport pentru integrarea B2B;
• integrarea de servicii Web;
• instrumente de management a reglementarilor privitoare la
contracte, profilul partenerilor şi alte detalii de colaborare si
noi modele de administrare a proceselor de business.
De asemenea, Oracle Application Server 10g asigură şi facilităţi
care îmbunătăţesc fiabilitatea aplicaţiilor care rulează pe sisteme de tip
grid, facilităţi precum Fast Start Fault Recovery Architecture şi Failure
Notification (FaN), care simplifică comunicarea dintre baza de date şi
nodurile de servere care alcătuiesc un grid, prevenind căderile de sistem.