You are on page 1of 20

Efemer și etern

Trec toate-n marea pribegie
Cuprins
Ca norii toamna călători...
Și încercări și bucurie,
Trec ca și-ai dimineții zori.

Trec toate în vremelnicie 3 Editorial
Și lumea cu ale ei comori Statutul femeii creștine – Editorii
Și anii plini de bogăție,
Și zilele cu vânt și nori.

Trec trilurile primăverii
Și trece verdele de mai.
4 Închinători în duh şi în adevăr

Trec ploi, furtuni, zefirul verii Cel ce închide și nimeni nu va deschide –
Cu zbor de fluturași pe plai. Simion Buzduga

Trec feciorelnice clipite
De vis, iubire și fior,
Promisiuni și legăminte
6 Doctrine biblice

Când vine timpul pentru zbor. Imagini apocaliptice - Persecuția sfinților –
Iosif Anca
Trec nume, glorii, trec poziții,
Trec vieți de har sau compromis
Rămâne-o Carte: Cartea Vieții,- 10 Am învăţat să învăţăm şi învăţând ne învăţăm
Ai numele în ea înscris? Scrisoarea a L-a – Zaharia Bica
Trec oamenii și trec sisteme,
Trec ca și apele în mori;
Cad fruzele de vânt și vreme,
Dar nu eternele valori. 12 Statutul moral și spiritual al ceștinului

Speculum regis - Scrisoarea a II-a - Despre
De ce te bizui pe talente? remediul ciumei spirituale – Fănel Șuteu
Trec ca și umbrele-n apus...
Rămân doar sfintele momente
Din proslăvirea lui Isus.
14 Experiențe

Va trece Terra, cât și cerul De la ateism la credința în Dumnezeu – D.O.
Și slava lumii ca un vis....
Rămâne fapta, caracterul,
Copii smulși din foc și abis.

Când limbile și cunoștința,
16 Carte în serial

Când profeția va-nceta - Ridicaţi-vă! Începe judecata! partea a X-a –
Rămâne dragostea, credința, Ivan Petrovici Fedotov
Cât și speranța... pururea!

Când trece orișice ființă
Căci orice om e schimbător, Fondurile necesare editării şi distribuirii re-
Începe-o viață-n biruință,
vistei „Dragoste pentru Adevăr”, se constituie din
Ia-L ca model pe Salvator!
donaţii din ţară şi străinătate. Cei care doresc să
Nu, doar în vremea înserării sprijine această lucrare pot depune bani în contul
Să-ți răscolești parcursul drum,
Ci azi, din ghemele umblării Asociaţiei Creştine de caritate Gosen, deschis
Să țeși un sfânt destin-acum. la BCR Arad, având codul IBAN: RO 62RNCB 0015
0303 1877 0001.
Te bizuie și azi și mâine
Pe Dumnezeu! E minunat! Vă mulţumim în Numele Domnului Isus!
A fost și este, va rămâne
Același, veșnic neschimbat. Colectivul redacţiei
Simion Buzduga
ISSN: 1841-1185
Editorial
„Ai dat celor ce se tem de Tine un steag, ca să-l
înalţe spre biruinţa adevărului” (Psalmul 60:4)

STATUTUL
FEMEII CREȘTINE
Într-o perioadă de reformulări generale cu privire la statutul Structura familiei, cu rolurile specifice soţului şi soţiei, aşa
femeii în familie şi societate, este imperativ să privim în Scripturile cum apar ele în textele sfinte, se vrea schimbată în postmodernism,
sfinte la cele scrise despre mamele, soţiile şi fiicele noastre. Care este deşi şi în antichitate filozofii greci, şi nu numai, au încercat să
planul lui Dumnezeu pentru femei, de la Eva la veşnicia viitoare când gândească alte structuri, indiviuale sau de grup pentru a înlocui
„cei ce vor fi găsiţi vrednici să aibă parte de veacul viitor şi de învierea familia „clasică”: bărbat, femeie şi copii. Motivele „inovatorilor”
dintre cei morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita” (Luca fac referire la emanciparea femeii în plan social şi profesional şi la
20:35)? Vom conta pe ce spune Dumnezeu, oricare altă paradigmă dreptul ei de a alege partenerul şi de a decide de a fi sau nu mamă.
feministă sau monahistă, e vremelnică şi lipsită de autoritate. Ceea ce nu vor să priceapă feministele, este faptul că femeia, în
Prin creaţie, omul este „parte bărbătească şi parte familia clasică, nu este inferioară şi nici defavorizată, ci mai degrabă
femeiască” (Geneza 1:27), părţi diferite şi complementare. scutită de a juca rolul soţului, care este înzestrat corespunzător
Astfel de mii de ani, cele gândite atunci de Dumnezeu au făcut de Creator cu o structură mentală, hormonală şi fizică diferită.
ca rasa umană să se perpetueze şi în pofida tuturor relelor ce au Structura familiei este aşezată în structura divinităţi şi orice
lovit pământul, viaţa să aibă suport şi împlinire. Cele spuse de evadare din poziţie este un faliment total, ca în cazul îngerilor,
Dumnezeu atunci când Eva şi Adam au păcătuit, rămân valabile care şi-au părăşit locuinţele, sfârşind în „arestul” Adâncului. Iată
pentru toţi urmaşii lor, ce trăiesc în condiţiile expulzării din Eden. de ce o spunem răspicat, aşa cum afirma şi apostolul când a scris:
„Femeii i-a zis: «Voi mări foarte mult suferinţa şi însărcinarea „Dar vreau să ştiţi că Hristos este Capul oricărui bărbat; că bărbatul
ta; cu durere vei naşte copii şi dorinţele tale se vor ţine după este capul femeii şi că Dumnezeu este capul lui Hristos.” (1 Corinteni
bărbatul tău, iar el va stăpâni peste tine.»” (Geneza 3:16) Numai 11:3) În vederea păstrării lor în planul lui Dumnezeu, este scris în
după reprimirea noastră în Grădina Paradisului, văzută în cartea versetele adresate corintenilor şi despre deosebirea de acoperire a
Apocalipsei, vor fi îndepărtate toate urmările păcatului. Apostolul capului şi de lungimea părului la genul masculin şi feminin: „Dacă
Pavel reiterează cu exactitate cele două principii stabilite de o femeie nu se învăleşte, să se şi tundă! Iar, dacă este ruşine pentru
Dumnezeu la început pentru fiicele Evei: primul, structura de o femeie să fie tunsă ori rasă, să se învălească... De aceea femeia,
organizare a familiei cu efecte în plan eclesiastic şi al doilea, rolul din pricina îngerilor, trebuie să aibă pe cap un semn al stăpânirii
de mamă, cu efecte în plan social: „Femeia să înveţe în tăcere, cu ei.” (1 Corinteni 11:6-10). Porunca apostolui este conform cu textul
toată supunerea. Femeii nu-i dau voie să înveţe pe alţii, nici să se deuteronomic, ce nu ţinea doar de slujbele de la Cortul Domnului,
ridice mai presus de bărbat, ci să stea în tăcere. Căci întâi a fost unde slujeau numai bărbaţii leviţi, nici de vreo ceremonie ce şi-ar fi
întocmit Adam şi apoi Eva. Şi nu Adam a fost amăgit; ci femeia, încetat mandatul: „Femeia să nu poarte îmbrăcăminte bărbătească
fiind amăgită, s-a făcut vinovată de călcarea poruncii. Totuşi ea şi bărbatul să nu se îmbrace cu haine femeieşti; căci oricine face
va fi mântuită prin naşterea de fii, dacă stăruiesc cu smerenie lucrurile acestea este o urâciune înaintea Domnului, Dumnezeului
în credinţă, în dragoste şi în sfinţenie.” (1 Timotei 2:11-15) În tău.” ( Deuteronom 22:5)
istoria biblică a poporului lui Dumnezeu au fost femei profetese, Şi alte texte biblice vorbesc despre felul în care trebuie să
dar niciodată preoţi - leviţi sau prezbiteri, care aveau rolul de arate femeia în exterior, pentru că întotdeauna „sexul frumos”
conducători spirituali şi de expunere a Cuvântului lui Dumnezeu cum este numită femeia în societate seculară, inspiră respect sau
prin explicare. Aceeaşi poruncă – fapt ce nu permite derogări, provocare. „Femeia frumoasă şi fără minte” (Proverbe 11:22), prin
apare şi în 1 Corinteni 14:34-37: „Femeile să tacă în adunări, căci provocările live sau virtuale este extrem de periculoasă, de aceea
lor nu le este îngăduit să ia cuvântul în ele, ci să fie supuse, cum Domnul spunea: „Dar Eu vă spun că ori şi cine se uită la o femeie, ca
zice şi Legea.... căci este ruşine pentru o femeie să vorbească în s-o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima lui.” (Matei 5:28) Recent,
Biserică. Ce? de la voi a pornit Cuvântul lui Dumnezeu?... Dacă o studentă din SUA a creat un model fotografic al felului în care este
crede cineva că este prooroc sau însuflat de Dumnezeu, să percepută femeia, în funcţie de lungimea fustei pe care o poartă.
înţeleagă că ce vă scriu eu, este o poruncă a Domnului.” De ce Percepţia este aceeaşi, potrivit studiului realizat de Rosea Lake, atât
este restricţionată femeia de la aceste activităţi sfinte? Fiindcă din partea bărbaţilor cât şi din partea femeilor. Astfel, în funcţie
pe lângă statutul de subordonare, ca în relaţia dintre Tatăl şi de lungimea fustei, o femeie este categorisită de la pudică până la
Fiul, în cazul femeii există o vulnerabilitate mai mare în raportul depravată. Mai pe scurt, cu cât este fusta mai scurtă, cu atât o femeie
dintre cele poruncite de Dumnezeu şi ispita diavolului - „nu este percepută drept o ţintă uşoară, o damă de companie sau chiar
Adam a fost amăgit; ci femeia” - fapt datorat poate şi structurii o nimfomană. Totodată, fustă lungă este sinonimă cu respectul, iar
ei sentimentale, dar şi alţi factori de ordin biologic nu-i permit minijupa instigă la indecență şi depravare.” 1. Dacă lumea recunoaşte
femeii o activitate permanentă necesară unei slujiri pastorale.
Trebuie să observăm şi s-o recunoaştem că în toată istoria, atunci 1 http://www.romanialibera.ro/stil-de-viata/familie/lungimea-fustei-tale-
când femeia a respectat cele referitoare la relaţia ei cu soţul şi cu dicteaza-cat-de--usoara--esti-362030

3
copiii ei, familia a avut asigurată stabilitatea spirituală şi socială. (continuare în pagina 15)

„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
Închinători în duh şi-n adevăr
„...fiindcă astfel de închinători doreşte şi Tatăl!” (Ioan 4:23b)

CEL CE ÎNCHIDE ȘI
NIMENI NU VA DESCHIDE
„Atenție, se închid ușile!” Cei ce călătoresc cu metroul, dar a fost înviat în duh, în care s-a dus să propovăduiască
încă cu decenii în urmă au putut auzi acest avertisment duhurilor din închisoare, care fuseseră răzvrătite odinioară
premergător pornirii trenului din stații, după care se închid când îndelunga răbdarea lui Dumnezeu era în așteptare,
cu adevărat, fără a da posibilitatea redeschiderii pentru cei în zilele lui Noe, când se făcea corabia” (1 Petru 3:18-20).
întârziați. Și chiar dacă au existat sau există câte o excepție Textul spune simplu că, Hristos a înviat în duhul în care a
din partea unor conducători de trenuri (de cursă lungă sau de predicat oamenilor răzvrătiți de pe vremea lui Noe, care
metrou), mai indulgenți, în general regulile sunt respectate. acum sunt în închisoare (prin Noe, duhul lui Hristos). Un
Totuși, nu același lucru se poate spune și despre decolarea alt text citat în sprijinul ideii de șansă după moarte : „Căci
unui avion. Odată decolat, nu aterizează imediat pentru că tocmai în vederea aceasta a fost vestită Evanghelia și celor
cineva a întârziat. Nu face excepție de la regulă, a plecat și morți, pentru ca să fie judecați ca oameni în trup, dar să
bun plecat. Dar, chiar dacă a existat vreodată o derogare de trăiască după Dumnezeu, în duh.” (1 Petru 4:6). Textul acesta
la regulă, în diverse situații: de război sau de altă natură, spune că Evanghelia a fost vestită celor ce erau vii atunci,
nu tot așa se poate vorbi în cazul următoarelor evenimente dar care sunt morți acum. NIV traduce: „Pentru acest motiv
relatate clar în Sfânta Scriptură: Evanghelia a fost predicată și acelora care acum sunt morți.
1. Șansa reluării vieții de la capăt - reîncarnarea. De asemeni, noțiunea de purgatoriu nu există în Scriptură.
Această teorie, atât hindusă cât și budistă, merită Sufletele credincioșilor se duc în prezența lui Dumnezeu
atenție după ce s-a constatat că răspândește printre creștini (Eclesiastul 12:7; 2 Corinteni 5:8; Filipeni 1:23).
ideea de șanse nesfârșite de îndreptare într-o nouă viață Rugăciunea pentru morți. Acest crez este inspirat din
printr-un proces numit reîncarnare. Ea susține că diferitele 2 Macabei 12:42-45, carte apocrifă. Nici un text din Biblie
componente ale vieții renasc în permanență, astfel că nu susține acest crez. Despre morții care mor în Domnul se
dintr-o plantă ia naștere un animal, dintr-un animal un om, spune că vor primi răsplata după faptele lor, nu pentru cele
și ciclul continuă. Repetarea la nesfârșit a vieții și a morții post mortem, atribuite de alții: „Ei se vor odihni de ostenelile
pentru a deveni brahman (preot hindus), care are ca țintă: lor, căci faptele lor îi urmează!” (Apocalipsa 14:13b). În 2
Mocksha (moarte) pentru a se contopi în final cu Brahman Corinteni 5:10, Apostolul Pavel subliniază clar că răsplata se
(sursa invizibilă de viață a tuturor lucrurilor). Crezul hindus„ va face pentru binele sau răul pe care fiecare l-a făcut pe
sugerează că moartea este o trecere și că sufletele își vor când trăia în trup, nu pentru binele atribuit post mortem,
rezolva în cele din urmă, karma” (Brandon Toropov, Pr.Luke de către alții. Strămutarea din Împărăția întunericului în
Buckles, Religiile lumii, p.209). Această teorie este în Împărăția Fiului dragostei Lui (Coloseni 1:13), o face Domnul
contradicție totală cu ceea ce spune Biblia: „...oamenilor le Isus, acum și astăzi. El ne trece peste prăpăstia păcatului
este rânduit să moară o singură dată, iar după aceea vine nostru, luându-ne de mână pentru a parcurge următorii pași
judecata.” (Evrei 9:27) peste podul întins de El: credința în El, pocăința, la nașterea
2. Șansa de mântuire după moarte. din nou, botezul în apă și sfințirea, care trebuie dusă până
Biblia nu învață că există a doua șansă după moarte. la capăt. Nimeni nu te poate trece peste această prăpastie
Există câteva opinii bazate pe niște texte înțelese distorsionat, decât Domnul Isus (Ioan 14:6; Fapte 4:12). După moarte, nu
care par să susțină o astfel de învățătură. Se crede că Domnul mai poate fi trecută (Luca 16:26). Cine susține că se poate
Isus a predicat în Locuința morților. Cei care susțin această modifica statutul unei persoane care a murit nemântuită,
idee argumentează prin câteva texte: (Fapte 2:27; Romani prin diverse mijloace spirituale induce speranțe false, prin
.10:6-7), cel mai des citat, fiind Efeseni 4:9: „Și acest «s-a învățături nimicitoare.
suit» ce înseamnă decât că înainte se pogorâse în părțile 3. Șansa de mântuire după răpirea Bisericii.
cele mai de jos ale pământului?” Aici se vorbește despre Una din întrebările cele mai frecvent întâlnite în rândul
întruparea Domnului Isus. În greacă, expresia „părțile mai credincioșilor de astăzi este aceasta: „Ce șansă de mântuire
de jos ale pământului” se traduce „părțile de jos care sunt are creștinul care nu se va regăsi printre cei răpiți la a doua
pământul.” Este eliminată pretenția că Domnul s-a coborât venire a Domnului Isus?” Cel mai cunoscut răspuns, are la
în hades pentru a aduce mântuire. Un alt text care pare bază un anumit fel de interpretare a eschatologiei biblice

4
să susțină această opinie spune: „a fost omorât în trup sau este unul care vine dintr-o inimă profund umanistă, ceva

„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
(Geneza 18:20). În ambele cazuri, Domnul Isus menționează
câteva lucruri obişnuite care se desfășurau atunci, ca de
altfel și acum: „mâncau, beau, cumpărau, vindeau, sădeau,
zideau.” Problema era că aceste lucruri aveau prioritate în
viața oamenilor, în detrimentul lui Dumnezeu, care trebuie să
aibă primul loc în viața omului și în detrimentul celor săraci,
care nu erau sprijiniți. Așadar, mândria și insensibilitatea
făceau casă comună. Profetul Ezechiel relatează: „Iată care
a fost nelegiuirea surorii tale Sodoma: era îngâmfată, trăia
în belșug și într-o liniște nepăsătoare, ea și fiicele ei și nu
sprijinea mâna celui nenorocit și celui lipsit, ele s-au semețit și
au făcut urâciuni blestemate împotriva mea, de aceea le-am
și nimicit când am văzut lucrul acesta.” (Ezechiel 16:49,50).
Apostolul Petru ne spune:„Înainte de toate să știi că în zilele
din urmă vor veni batjocoritori plini de batjocuri, care vor
trăi după poftele lor.” (2 Petru 3:3). Apostolul Pavel confirmă
de genul: „Există șansa să te mântuiești prin efort personal, același fapt: „Să știi că în zilele din urmă vor fi vremuri grele.
să plătești cu sângele tău, adică să-ți dai viața pentru Căci oamenii vor fi...” (2 Timotei 3:1-5).
Hristos, să nu accepți semnul sau închinarea la fiară, vei A existat o șansă de salvare. Dumnezeu a oferit o
muri ca și martir – într-un cuvânt, te mântuiești prin sângele posibilitate de salvare celor din timpul lui Noe ce trăiau
tău propriu! Dacă la prima vedere, răspunsul enunțat oferă în păcat și o vreme a întoarcerii către El. Era vremea când
o oarecare credibilitate și pare să rezolve problema pentru îndelunga răbdare a lui Dumnezeu a fost în așteptare (1 Petru
a liniști persoana în cauză, în realitate, complică lucrurile. 3:20), când Noe a propovăduit neprihănirea (2 Petru 2:5),
Un astfel de răspuns crează premisa unei teologii care dar a venit și vremea închiderii ușii, pe care a închis-o însuși
minimalizează valoarea vegherii în vederea întâlnirii cu El Dumnezeu fără posibilitatea de a fi deschisă (Geneza 7:16).
(Apocalipsa 16:15), a așteptării zilnice a reveniriii Lui (Luca Nelegiuirea a fost sancționată drastic și iremediabil
12:36), a ridicării capetelor și privirilor în sus (Luca 21:28), a (2 Petru 2:4-9). Acest pasaj ne relatează cum Dumnezeu
îndelungii răbdări până la venirea Domnului Isus (Iacov 5.7), a condamnat și sancționat îngerii (v.4), lumea veche (v.5),
idee falsă și periculoasă în același timp, deoarece încurajează Sodoma și Gomora (v.7-8). Îngerii au fost puși în lanțuri
pasivismul, iresponsabilitatea, și continuarea unei vieți lipsite veșnice și aruncați în Adânc, păstrați pentru judecata din Ziua
de zel evanghelistic sau de dorința de a face fapte bune. de Apoi; toate făpturile care nu au intrat în corabie au pierit,
Răspunsul amintit, de asemeni, exclude dorința unei treziri Sodoma și Gomora au prefăcute în cenușă iar oamenii (femei,
spirituale și trăirea unei vieți de pocăință profundă, care bărbați , bătrâni, copii ) au fost prăpădiți (Luca 17:27-29).
să asigure întâlnirea cu Domnul Isus. Examinată în lumina Avertismentele divine de atunci sunt identice cu cele de
Bibliei, această învățătură întâmpină serioase dificultăți de azi. Parcursul lumii de azi și reacția acesteia la avertismentele
susținere. În continuare vor fi prezentate câteva aspecte Bibliei prin propovăduitorii ei sunt aceleași ca cele de atunci.
care descurajează speranța pentru a doua șansă , după ce În momentul când îngerii au venit la Lot și l-au somat să plece,
Dumnezeu are acum o vreme de așteptare și de har în care familia lui a reacționat în trei moduri diferite: ginerii (desigur,
există șansa de reabilitare a unui credincios căzut în păcat. cu fiicele căsătorite), au crezut că glumește; Lot a zăbovit, dar
După expirarea acestui timp intervine decisiv în judecată a fost forțat să iasă din cetate și a plecat cu nevasta și cele două
și irevocabil în hotărârile Sale. Următoarele evenimente fiice necăsătorite; nevasta lui Lot îi însoțește fără entuziasm,
confirmă acest fapt și nu permit loc ideii de a reveni din probabil, că inima ei era legată de tot ceea ce lăsa în urmă și
hotărârea Sa, pentru a oferi a doua șansă: în spiritul acestei dureri a călcat porunca de a nu privi înapoi.
Îngerii răzvrătiți, care „nu și-au păstrat vrednicia, ci Au fost avertizați să-și scape viața la munte, să nu se uite
și-au părăsit locuința” (Iuda 1:6). Apostolul Petru și Iuda înapoi și să nu se oprească în vreun loc din câmpie. Muntele
ne spun despre aceștia că sunt aruncați în Adânc pentru că reprezintă Împărăția lui Dumnezeu (Mica 4:1). Domnul Isus
au păcătuit (2 Petru 2:4). Ei sunt puși în lanțuri veșnice în a spus că cine pune mâna pe coarnele plugului să nu se uite
întuneric și păstrați pentru judecata din ziua de pe urmă. înapoi (Luca 9:62). Staționarea sau oprirea, înseamnă lipsa
Lumea antediluviană și cetățile Sodoma și Gomora. Cu de perseverență în lucrarea Evangheliei (Evrei 6:11-12). De
privire la a doua venire Domnul Isus ne prezintă trei tablouri asemeni, trebuie să alergăm cu stăruință spre ținta care este
care vor fi aidoma, la fel, ca și în ziua venirii Sale: tabloul din Hristos (Evrei 12:1-2).
vremea lui Noe, Lot și soția lui Lot. Ele au elemente comune Ușa corăbiei a fost închisă de Dumnezeu. După ce au
cu realitățile zilelor noastre, fapt ce va implica decizia și intrat în corabie Noe, Sem, Ham și Iafet, și nevasta lui Noe
judecata divină. Acestea vor marca destinul etern atât al cu cele trei neveste ale fiilor săi și două câte două din orice
celor neprihăniți cât și al celor nelegiuiți. Iată așadar, câteva făptură care are suflare de viață „....Apoi, Domnul a închis
similarități dintre ceea ce s-a întâmplat atunci și ce se va ușa după el” (Geneza 7:16b). Noe și Lot (cu ai lor) au fost
întâmpla în vremea sfârșitului: Stricăciunea a atins apogeul: scăpați. Aceasta datorită îndurării și trecerii pe care au avut-o
În cartea Genesa citim:„Pământul era stricat înaintea lui în fața lui Dumnezeu. „Dacă n-a cruțat el lumea veche, ci a
Dumnezeu; pământul era plin de silnicie.” (Geneza 6:11);
„Și Domnul a zis: «Strigătul împotriva Sodomei și Gomorei

5
s-a mărit și păcatul lor într-adevăr este nespus de greu»” (continuare în pagina 9)

„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
Doctrine biblice
„Cuvântul Tău este adevărul.” Ioan 17:17)

IMAGINI APOCALIPTICE
Persecuția sfinților
Rezumatul părţii I: Rezumatul părţii a III-a: Timp şi eternitate
Principii fundamentale în escatologia biblică În plan escatologic, Scripturile prezintă imaginea
1. Principiul descoperirii limitate: Descoperirile escatologice veacului de acum şi imaginea veacului viitor
biblice sunt doar extrase din „Cartea adevărului”, ele nu 1. Istoria umanităţii: Din istoria poporului lui Dumnezeu
au rolul informării complete, ci doar suficiente, lăsând de observăm că imaginea vizibilă sau autoaprecierea pot fi
fiecare dată un spaţiu ce poate fi determinat numai de false în raport cu realitatea spirituală, pentru că nici măcar
înţelepciunea conexiunii permanente la sursa divină. realizările în / pentru numele Domnului nu asigură moştenirea
2. Principiul înţelegerii depline la vremea împlinirii: Împărăţiei lui Dumnezeu, fără păstrarea cu cinste a hainelor
Afirmaţiile escatologice au ca scop pregătirea şi nu datarea albe primite prin harul mântuirii. Istoria religioasă păgână
exactă a evenimentelor, ceea ce înseamnă că nici autoritatea şi laică se derulează tot în funcţie de planul lui Dumnezeu
declanşării, nici codul de interpretare, nu sunt în prealabil la şi atitudinea oamenilor referitoare la voia Lui. Pe fondul
dispoziţia oamenilor. pedepsirii limitate a omenirii, pentru păcate, are loc vestirea
3. Principiul participării în funcţie de starea spirituală: Evangheliei la toate popoarele. Unii primesc mesajul salvator,
Diferenţa majoră dintre cei credincioşi şi cei necredincioşi, alţii refuză oferta divină, rămânând sub judecăţile divine ce
la revenirea Domnului, va fi dată de faptul că, deşi nici unii culminează în ultima generaţie cu „o zi de răzbunare”.
nici alţii, nu ştiu când va veni El, cei credincioşi Îl aşteaptă, pe 2. Veşnicia: Învierea pentru slavă şi judecata lui Dumnezeu,
când ceilalţi nu-L aşteaptă. Numai sinceritatea, dorinţa de care a fost amânată de har, vor deschide porţile eternităţii
adevăr şi neprihănire, căutarea cu toată inima şi ascultarea viitoare. Împărăţia gloriei eterne - visul fericit inspirat din
fără rezerve, îl califică pe om înaintea lui Dumnezeu. făgăduinţele divine, este descrisă prin stări de beatitudine
Relaţia dintre cele trei principii arată că Dumnezeu se ale slavei în prezenţa divină. Farmecul împărăţiei va fi dat
descoperă limitat, rezervându-Şi dreptul să Se descopere pe de starea de a fi „totdeauna cu Domnul”. Toate promisiunile
deplin celor ce rămân aproape de El până la sfârşit. inimaginabile pe deplin, ale eternităţii, sunt pentru Templu
– simbolul comuniunii Creatorului cu creaţia Sa, pentru „cei
Rezumatul părţii a II-a: Conflictul cosmic ce se închină în el”.
1. Armata lui Dumnezeu: În armata sfântă, comanda executivă
o are „Împăratul împăraţilor”. „Oştile din cer”, îngeri de
diferite ranguri, fideli autorităţii Lui, participă la bătălia Partea a IV-a:
ce va reorganiza structura afectată a cosmosului. Armata Persecuţia sfinţilor
cerească se completează cu o mulţime de răscumpăraţi în
haine albe. Cartea Apocalipsa a fost scrisă pe timpul persecuţiei
2. Armata balaurului: Conducătorul forţelor întunericului, lui Domiţian şi prezintă un lanţ de teroare pentru poporul lui
numite aşa pentru modul ascuns în care atacă şi lipsa viziunii Dumnezeu, dar asigură biruinţa sfinţilor împotriva tuturor
eterne, este balaurul. Asociaţii săi principali sunt duhuri rele persecutorilor, prin cea mai mare autoritate - „Cel ce este
ce coordonează structuri politice şi religioase şi prin ele, o viu în vecii vecilor...” (Apocalipsa 10:6) Apostolul prin care
lume întreagă. a fost transmis mesajul ei, scria: „Eu, Ioan, fratele vostru,
3. Bătăliile conflictului cosmic: Imaginile apocaliptice ne care sunt părtaş cu voi la necaz, la Împărăţie şi la răbdarea
prezintă bătălii în lumea îngerilor, însă, într-o anumită fază, în Isus Hristos, mă aflam în ostrovul care se cheamă Patmos,
teatrul central al operaţiunilor, a devenit pământul. Ispitiri din pricina Cuvântului lui Dumnezeu şi din pricina mărturiei
de „toate felurile” şi „prigoniri” vor separa biruitorii de lui Isus Hristos.” (Apocalipsa 1:9) El a văzut într-una dintre
înfrânţi, lupta încheindu-se cu biruinţa divină, angelică şi vedenii, „sufletele celor ce fuseseră junghiaţi din pricina
umană asupra răului. Bătăliile care au activat toate fiinţele Cuvântului lui Dumnezeu şi din pricina mărturisirii pe care o
create, prin atracţiile în jurul unuia din cele două tronuri de ţinuseră.” (Apocalipsa 6:9) Ei aşteptau instaurarea Împărăţiei
domnie ce aşteaptă închinare, vor dovedi în final atributele promise, dar nu era completată lista martirilor - „numărul
şi proiectele desăvârşite ale lui Dumnezeu. tovarăşilor lor de slujbă şi al fraţilor lor, care aveau să fie

6
omorâţi ca şi ei.” (Apocalipsa 6:11)

„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
vor prigoni...” (Ioan 15:18-20) „... În lume veţi avea necazuri;
dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea.” (Ioan 16:33)
Apostolului Pavel i s-a spus de la început că are să sufere
(Fapte 9:16). El relata sumar de ce avusese parte până la un
moment dat şi altele au urmat: „De cinci ori am căpătat de la
Iudei patruzeci de lovituri fără una; de trei ori am fost bătut
cu nuiele; odată am fost împroşcat cu pietre; de trei ori s-a
sfărâmat corabia cu mine; o noapte şi o zi am fost în adâncul
mării. Deseori am fost în călătorii, în primejdii pe râuri, în
primejdii din partea tâlharilor, în primejdii din partea celor din
neamul meu, în primejdii din partea păgânilor, în primejdii în
cetăţi, în primejdii în pustie, în primejdii pe mare, în primejdii
între fraţii mincinoşi.” (2 Corinteni 11:24-26) El ştia din realitatea
cotidiană a credinciosului ce îi aşteaptă pe cei ce merg împotriva
curentului acestei lumi, de care scria şi colaboratorului său cel
mai apropiat: „De altfel, toţi cei ce voiesc să trăiască cu evlavie
Nu în fiecare generaţie şi peste tot pe unde au trăit şi
în Hristos Isus, vor fi prigoniţi.” (2 Timotei 3:12)
misionat ucenicii Domnului au fost persecuţii cu deportări,
În lucrarea de misiune şi în alte ameninţări se admite
întemniţări şi condamnări la moarte, dar niciodată şi nicăieri,
şi evitarea persecuţiei totale prin refugiere, apelarea la
ei nu au fost scutiţi de purtarea crucii. Separarea de practicile
dreptul de libertate şi /sau alt comportament înţelept, dar
păcătose şi nepracticarea obiceiurilor lumeşti au stârnit
fără trădarea mărturiei creştine (1 Petru 3:15-16). Domnul
întotdeauna comentarii răuvoitoare şi au dus la pierderea
îşi instruia ucencii astfel: „Fiţi, deci, înţelepţi ca şerpii, şi fără
unor drepturi legitime în raport cu ceilalţi cetăţeni. Este
răutate ca porumbeii. Păziţi-vă de oameni; căci vă vor da în
uşor de observat în naraţiunile din Faptele apostolilor şi în
judecata soboarelor şi vă vor bate în sinagogile lor.... Când vă
istoria bimilenară ce a urmat că piedicile puse Evangheliei şi
vor prigoni într-o cetate, să fugiţi într-alta...” (Matei 10:16‑23)
represaliile împotriva sfinţilor au fost iniţiate şi coordonate
Sfatul referitor la distrugerea Ierusalimului şi plecarea din
de instituțiile religioase creştine sau necreştine, ceea ce arată
oraşul încercuit este un exemplu concret de evitare a unui
că adversitatea nu este o lucrare umană în primul rând, ci o
genocid în rândul credincioşilor. (Matei 24:15‑20)
acţiune regizată în lumea spirituală. Pe acest motiv trebuie
să avem o abordare corectă cu privire la persecutori; sfinţii
s-au rugat pentru ei, ca Ştefan, care, cu ultimele resurse
2. Martiraj
Suferinţele şi moartea Domnului sunt modelul nostru
de viaţă, a rostit cuvintele: „Doamne, nu le ţinea în seamă
suprem de acceptare a oricăror manifestări ale fiarelor
păcatul acesta!” (Fapte 7:60)
îngăduite să decimeze turma Lui, ştiind că totul se rezumă la
uciderea trupului căci „după aceea nu mai pot face nimic.”
1. Diferite forme de constrângere şi persecuţie
(Luca 12:4) De asemenea, trebuie ştiut că momentele critice
Viaţa spirituală în Hristos este o acţiune directă
ce pot culmina cu arestări şi condamnări la moarte sau chiar
într-un conflict cosmic, ceea ce atrage lupte şi represalii
ucideri fără niciun proces, sunt rezervate unor perioade
din partea spiritelor rele şi a lumii aflate sub influenţa
prevăzute de Dumnezeu. Despre Domnul Isus este scris că au
lor, aşa cum au fost avertizaţi urmaşii Domnului încă din
vrut să-l linşeze şi în alte situaţi, dar nu au putut face aceasta
primul veac: „Nu te teme nicidecum de ce ai să suferi. Iată
oricând. El le-a zis în noaptea arestării: „În toate zilele eram
că diavolul are să arunce în temniţă pe unii din voi, ca să
cu voi în Templu şi n-aţi pus mâna pe Mine. Dar acesta este
vă încerce. Şi veţi avea un necaz de zece zile. Fii credincios
ceasul vostru şi puterea întunericului.” (Luca 22:53)
până la moarte, şi-ţi voi da cununa vieţii.” (Apocalipsa 2:10)
Persecuţia va cerne poporul Domnului. (Luca 21:16‑19;
Necazurile persecutive sunt date de locul spiritual şi fizic
22:31-32) El anunţa: „Atunci mulţi vor cădea...” (Matei
pe care îl ocupăm în prezent, despre care Domnul spunea:
24:10), căci relaţiile sociale şi de familie sunt zdruncinate din
„Ştiu unde locuieşti: acolo unde este scaunul de domnie al
temelii, când fiecare va voi să-şi scape viaţa: „Fratele va da la
Satanei. Tu ţii Numele Meu şi n-ai lepădat credinţa Mea nici
moarte pe frate-său şi tatăl pe copilul lui; copiii se vor scula
chiar în zilele acelea când Antipa, Martorul Meu credincios,
împotriva părinţilor lor, şi-i vor omorî. Veţi fi urâţi de toţi, din
a fost ucis la voi, acolo unde locuieşte Satana.” (Apocalipsa
pricina Numelui Meu; dar cine va răbda până la sfârşit, va
2:13). În aceste condiţii, încercările spirituale / sufleteşti şi
fi mântuit.” (Matei 10:21-22) Atunci paradoxul vieţii este cel
suferinţele fizice sunt o permanenţă în viaţa urmaşilor lui
mai evident: „Cine îşi va păstra viaţa, o va pierde; şi cine îşi
Hristos, căci „în Împărăţia lui Dumnezeu trebuie să intrăm
va pierde viaţa, pentru Mine, o va câştiga.” (Matei 10:39)
prin multe necazuri.” (Fapte 14:22) Când vom ajunge „acasă
În timpul de anchetă şi suferinţă, Domnul, prin
la Domnul”, în „cortul Lui”, se va zice: „Aceştia vin din necazul
Duhul, va fi alături de credincioşii Săi (Luca 21:14-15), căci
cel mare... şi Dumnezeu va şterge orice lacrimă din ochii
le-a promis: „Dar, când vă vor da în mâna lor, să nu vă
lor” (Apocalipsa 7:14-17) căci în toată istoria creştină, cei
îngrijoraţi, gândindu-vă cum sau ce veţi spune; căci ce veţi
credincioşi au avut parte de diferite forme de ură, batjocură,
avea de spus, vă va fi dat chiar în ceasul acela; fiindcă nu
nedreptate şi chiar violenţă din partea lumii. Domnul şi-a
voi veţi vorbi, ci Duhul Tatălui vostru va vorbi în voi.” (Matei
avertizat urmaşii cu privire la împotrivirea de care vor avea
parte: „Dacă vă urăşte lumea, ştiţi că pe Mine M-a urât
(continuare în pagina următoare)
7
înaintea voastră... Dacă M-au prigonit pe Mine şi pe voi vă

„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
Doctrine biblice
„Cuvântul Tău este adevărul.” Ioan 17:17)

10:19-20) El va controla dimensiunea persecuţiei, ca în cazul din acestă lume în cea viitoare fără persecuţii sunt cele mai
ispitei (1 Corinteni 10:13), mergând în anumite situaţii până agreabile, în mod special în lumea vestică, acolo unde de
la ocrotirea totală, permiţându-şi să îngăduie martirizarea câteva generaţii bune libertatea şi confortul au îndepărtat
unora şi protejarea altora (Apocalipsa 12:4-6, 13-16), aproape cu desăvârşire conceptul de jertfă. Însă realitatea
după cum unul dintre cei doi fii ai lui Zebedei, Iacov, a fost istorică a poporului lui Dumnezeu evidenţiază perversiunea
martirizat cu vreo cincizeci de ani înaintea fratelui său Ioan. diavolului şi a tuturor asociaţilor lui, care fie prin înşelare
(Ioan 21:22; Fapte 12:1-2) bazată pe atracţia poftelor, fie prin forţă, au un singur scop:
Persecuţia totală: condamnarea la moarte este îndepărtarea noastră de Dumnezeu şi principiile Sale eterne.
lucrarea „balaurului” (din adânc) prin diverse „fiare” (din În aceste condiţii, apărarea adevărului, chiar cu preţul vieţii,
mare, din pământ – profetul mincinos), aflate sub influenţa este o necesitate supremă, într-o lume ce va fi judecată, în
religiei false, „femeii imorale” - „femeia aceasta, îmbătată funcţie de ascultarea sau neascultarea faţă de Suveranul
de sângele sfinţilor şi de sângele mucenicilor lui Isus.” universului. Proba martiriului este dovada supremă de
(Apocalipsa 17:6) La ceasul rânduit potrivit organigramei renunţare la lumea pe care diavolul o guvernează, la ofertele
planului etern al lui Dumnezeu, Ioan a văzut cum fiarei „I şi ispitele lui şi ataşamentul faţă de Dumnezeu şi Împărăţia
s-a dat putere să dea suflare icoanei fiarei, ca icoana fiarei Lui. Aşa a explicat Domnul în cazul Său, prezenţa demonică
să vorbească şi să facă să fie omorâţi toţi cei ce nu se vor în martiriului Lui şi în persecuţiile urmaşilor Lui: „...vine
închina icoanei fiarei.” (Apocalipsa 13:15) În finalul istoriei, stăpânitorul lumii acesteia. El n-are nimic în Mine; dar vine,
Dumnezeu va pedepsi pe măsură persecutorii unde „a fost ca să cunoască lumea că Eu iubesc pe Tatăl, şi că fac aşa cum
găsit sângele prorocilor şi al sfinţilor şi al tuturor celor ce Mi-a poruncit Tatăl...” (Ioan 14:30-31); „vor pune mâinile pe
au fost junghiaţi pe pământ.” (Apocalipsa 18:24), pentru că voi, şi vă vor prigoni: vă vor da pe mâna sinagogelor, vă vor
există un timp limită pentru martiraj şi o biruinţă şi bucurie arunca în temniţe, vă vor târî înaintea împăraţilor şi înaintea
limitată pentru chinuitori. (Daniel 9:27; 12:6-7; Apocalipsa dregătorilor, din pricina Numelui Meu. Aceste lucruri vi se
11:2-12) Aşa s-a întâmplat şi cu monarhul seleucid, Antioh vor întâmpla ca să fiţi mărturie.” (Luca 21:12-13)
Epifanes, ce a instalat într-o formă specifică acelei perioade, Persecuţia, sub diferite forme de restrângere a
„urâciunea pustiirii”. Încercarea lui de elimina orice urmă drepturilor şi mai mult, martirajul, par o înfrângere prin
de religie evreiască a avut limitele ei (168-165 î.e.n.). La apostazia unora şi moartea altora, dar pentru cei ce rămân
fel toate fiarele care au avut „o vreme şi un ceas anumit” credincioşi, vor fi urmate de mare slavă (Apocalipsa 2-3;
(Daniel 7:12), ultima manifestare al acestor monştri „marini” 20:4, 6). Momentele de cruce sunt culmi ale umblării prin
are prestabilită perioada de dominaţie şi de persecuţie: „o credinţă sau poate culmea de pe care ne luăm zborul spre
vreme, două vremuri şi o jumătate de vreme” (Daniel 7:25). cetatea cerească. În acele momente se consacră pentru
Când îi va expira mandatul îngăduit de Dumnezeu, ultimul răsplătire toată umblarea noastră cu Dumnezeu, după cum
corn de autoritate demonică „...va fi zdrobit, fără ajutorul spunea Domnul nostru despre Sine în aşteparea crucificării:
vreunei mâni omeneşti.” (Daniel 8:23-25) „Şi ce voi zice?... Tată, izbăveşte-Mă din ceasul acesta?...
Pentru a evita martirajul, se impune (în astfel de situaţii Dar tocmai pentru aceasta am venit până la ceasul acesta!”
limită) lepădarea de credinţă şi profanarea divinităţii – (Ioan 12:27) Educarea corectă la disciplina „suferologie”
închinarea falsă, acesta este păcatul scontat de diavolul în şi prin aceasta, echiparea credincioşilor este o necesitate
vremea persecuţiei. Dacă mântuirea decurge din momentul fundamentală în aşteptarea episoadelor apocaliptice, care
declarării ei cu credinţă, pierderea ei survine în persecuţie vor cuprinde în mod inevitabil constrângeri de libertăţi
tot prin cuvinte. Domnul a spus: „De aceea, pe orişicine Mă religioase şi martiraj. Pavel scria filipenilor din închisoare:
va mărturisi înaintea oamenilor, îl voi mărturisi şi Eu înaintea „Căci cu privire la Hristos, vouă vi s-a dat harul nu numai să
Tatălui Meu care este în ceruri; dar de oricine se va lepăda credeţi în El, ci să şi pătimiţi pentru El.” (Filipeni 1:29)
de Mine înaintea oamenilor, Mă voi lepăda şi Eu înaintea Apostolul Petru, cel care iniţial nu a acceptat ideea
Tatălui Meu care este în ceruri.” (Matei 10:32‑33) Acesta va fi suferinţelor lui Hristos, după experinţa neplăcută de lepădare,
scenariul până la sfârşit: „Ei l-au biruit, prin sângele Mielului în acele ore neanticipate, a înţeles fenomenul persecuţiei,
şi prin cuvântul mărturisirii lor şi nu şi-au iubit viaţa chiar căci Domnul i-a mai explicat o dată după înviere, cerându-i
până la moarte.” (Apocalipsa 12:11) „Cine are urechi, să să accepte şi el crucea. De aceea a scris celor ce suportau
audă!... Aici este răbdarea şi credinţa sfinţilor.” (Apocalipsa prigona de sub crudul cezar Nero, sub a cărui domnie şi-a
13:9-10). încheiat şi el activitatea tot prin martiraj: „Prea iubiţilor, nu
De ce cere Dumnezeu, cel care ne iubeşte, păstarea vă miraţi de încercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit
credinţei cu preţul vieţii? Surprinzător este faptul că, deşi peste voi ca să vă încerce, ca de ceva ciudat, care a dat peste
în ultimii ani au fost foarte mulţi creştini care au plătit cu voi: dimpotrivă, bucuraţi-vă, întrucît aveţi parte de patimile lui
viaţa crezul lor hristic, totuși se promovează ideea nebiblică Hristos, ca să vă bucuraţi şi să vă veseliţi şi la arătarea slavei
potrivit căreia Mirele nu-şi bate nevasta înainte de nuntă. Lui. Dacă sunteţi batjocoriţi pentru Numele lui Hristos, ferice
Persecuţia nu este bătaie pentru mireasa Domnului, ci de voi! Fiindcă Duhul slavei, Duhul lui Dumnezeu, se odihneşte
procesul cel mai puternic de purificare a iubirii şi tehnica cea peste voi.” (1 Petru 4:12-14)
mai sigură de păstrare a hainelor albe pentru nuntă. Atunci
de unde aceste concepte de libertate fără restricţii? Trebuie Iosif Anca

8 să recunoaştem că teoriile escatologice ce oferă trecerea
„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
(continuare din pagina 5)

CEL CE ÎNCHIDE ȘI
NIMENI NU VA DESCHIDE
scăpat pe Noe, acest propovăduitor al neprihănirii...și dacă a zis: Doamne, Doamne, deschide-ne! Dar El drept răspuns,
scăpat pe neprihănitul Lot, care era foarte întristat de viața le-a zis: «Adevărat vă spun că nu vă cunosc!»” (Matei
destrăbălată a acestor stricați...” (2 Petru 2:5, 7) Ceilalți 25:11‑12) Dacă ar fi fost o altă posibilitate cred că Domnul
au sfârșit lamentabil prin moarte ca urmare a judecății lui Isus le-ar fi oferit-o, dar nu a sugerat o altă soluție.
Dumnezeu. Cu imensa durere, cu toată strângerea de inimă Rugăciuni adresate Mîntuitorului. În fața Lui vor căuta
pe care a avut-o Dumnezeu față de copii, bătrâni, sau oameni clemență cei ce nu au făcut voia lui Dumnezeu, proorocii
bolnavi, a decis executarea sentinței în dreptul acestor falși, cei care s-au erijat în exorciști, făcători de minuni, dar
realități cumplite. Astfel că timpul îndelungii răbdări a lui în același timp au lucrat fărădelegea (Matei 7:21-23), dar
Dumnezeu, care era în așteptare s-a sfârșit (1 Petru 3:20). În și alte categorii precum: vorbitorii în limbi fără dragoste;
aceeași zi răzvrătiții au fost pedepsiți, fără să li se acorde a cunoscătorii tuturor tainelor și științei; cei cu darul credinței;
doua șansă . O realitate șocantă pentru cei care trăiesc astăzi cei cu acțiuni caritabile de proporții, fără egal și inclusiv
în nepăsare. Mulți se lasă înșelați, sperând într-o perioadă martirii, realitate aproape inexplicabilă - și-au dat viața fără
de har nesfârșită. Astăzi este vremea harului. Astăzi există a avea dragoste – toți aceștia pentru că au exersat daruri
îndurare și milă. Însă în ziua când Domnul va închide ușa fără dragoste (1 Corinteni 13:1-3).
nimeni n-o va mai deschide. „...în ziua când a intrat Noe în Rugăciuni adresate munților și dealurilor. Cui se
corabie a venit potopul și i-a prăpădit pe toți...dar în ziua vor mai ruga oamenii în ziua aceia? Se vor ruga munților
când a ieșit Lot din Sodoma, a plouat foc și pucioasă din cer și dealurilor să cadă peste ei, să-i acopere și să-i ascundă
și i-a pierdut pe toți” (Luca 17:27b, 29). Domnul Isus a făcut de „..Fața Celui ce șade pe scaunul de domnie și de mânia
această analogie cu ziua întoarcerii sale și a continuat cu un Mielului.” (Luca 23:30; Apocalipsa 6:16b).
deznodământ trist, înfiorător: „Tot așa va fi și în ziua când Pentru cei nemântuiți va fi bocet și groază. Națiunile
Se va arăta fiul omului ” (Luca17:30). Este de prisos să se lumii se vor boci și se vor îngrozi.„Iată că El vine pe nori.
mai adauge vreun comentariu. Acest verset este un semnal Și orice ochi îl va vedea și cei ce L-au străpuns. Și toate
de alarmă pentru cei din vremea sfârșitului care speră la o semințiile pământului se vor boci din pricina Lui. Da. Amin!”
șansă de salvare după venirea Domnului Isus. (Apocalipsa 1:7). De frica Domnului și de strălucirea măreției
Închiderea ușii harului. Cei de afară se vor ruga Lui, oamenii vor intra în peșterile stâncilor și în crăpăturile
zadarnic în fața ușii închise. În drumul pe care-L străbătea pământului; își vor arunca idolii de argint și de aur pe care
Mântuitorul prin cetățile și satele Iudeii, a fost interceptat de i-au confecționat pentru a li se închina la șobolani și la lilieci
cineva care l-a întrebat dacă sunt puțini pe calea mântuirii. (Isaia 2:12-22). Mai mult, în mod practic, a învăța că acum
Fără să facă referință la numărul celor mântuiți (deși în altă este șansa și chiar a doua șansă pentru cei ce au păcătuit,
parte o face și declară că sunt puțini (Matei 7:14), Domnul au căzut, dar care își mărturisesc și își plâng păcatul, se
se mărginește doar să-i amintească interlocutorului că pocăiesc și renunță la el (Proverbe 28:13; Iacov 5:16; 1 Ioan
există o ușă strâmtă prin care trebuie să se silească și să 1:9), desigur, fără a se încuraja lucrul acesta, va produce
insiste pentru a intra, pentru că va veni o vreme când mulți în mulți credincioși o dorință profundă pentru pocăință și
vor căuta să intre pe ea, dar nu vor mai putea: „Odată sfințenie; o cercetare în vederea umplerii cu uleiul Duhului
ce stăpânul casei se va scula și va încuia ușa, și voi veți fi Sfânt și a vegherii ca vasul să fie mereu reumplut pentru a
afară și veți începe să bateți șa ușă și să ziceți: Doamne, avea candela mereu aprinsă și siguranța întâlnirii cu Domnul
Doamne, deschide-ne! Drept răspuns, el vă va zice; Nu știu Isus în văzduh. Biblia ne spune că ziua mântuirii este astăzi
de unde sunteți,... depărtați-vă de la Mine, voi toți lucrătorii și acum: „Iată că acum este vremea potrivită, iată că acum
fărădelegii.” (Luca 13:25-27). A crede și a interpreta altceva, este ziua mântuirii.” (2 Corinteni 6:2b) Dacă cineva își
decât ceea ce însuși Domnul a afirmat, când a oferit clar pune la îndoială siguranța mântuirii, soluția este pocăința
răspunsul pe care îl căutăm, este mai degrabă o respingere (2 Petru 3:9; Apocalipsa 2:16; 3:3, 19). Domnul Isus oferă
categorică a dragostei de adevăr. șansă Bisericii din Efes: „Adu-ți dar aminte de unde ai căzut,
Rugăciuni în fața ușii odăii de nuntă. Este mai mult pocăiește-te și întoarce-te la faptele tale dintâi” (Apocalipsa
decât cunoscută scena intrării Mirelui în odaia de nuntă. 2:5a). Această învățătură va face ca în credincioși să crească
Ceea ce trebuie să reținem este faptul că Domnul Isus, nu dorința întâlnirii cu Domnul Isus. „cînd va veni în ziua aceeaca
mai deschide ușa fecioarelor nechibzuite care s-au dus să să fie proslăvit în sfinții Săi și privit cu uimire în toți cei ce vor
procure ulei: „Pe când se duceau le să cumpere untdelemn, fi crezut...” (2 Tesaloniceni .1:10a). Fie ca toți urmașii Săi să
a venit mirele: cele ce erau gata au intrat în odaia de nuntă și avem parte de acest har. Amin!.
s-a încuiat ușa. ” (Matei 25:10) Nu este precizat amănuntul Simion Buzduga
dacă au reușit sau nu să facă rost de untdelemn. Ceea ce
este demn de reținut este hotărârea mirelui de a nu le mai
deschide. „Mai pe urmă, au venit și celelalte fecioare și au

„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
9
Am învăţat să învăţăm şi învăţând ne învăţăm
„Teme-te de Dumnezeu şi păzeşte poruncile Lui. Aceasta este
datoria oricărui om”.(Eclesiastul 12:13)

S crisoarea a L - a
Pasiunea ta pentru lucrarea Duhului Sfânt merita ieşite din inima lor, înşelătoriile inimii lor, îndrăzneala lor,
toată atenţia, dar nu numai din partea mea sau a gustul inimii lor, duhul lor, etc. Biblia nu este un manual de
altora, ci mai ales din partea ta. Cu privire la acest lucru psihologie, specialitate care vine de la greci, dar ea, vorbind
te atenţionez că modalităţile de a fi dus în rătăcire nu despre omul întreg, implică aproape fiecare detaliu al fiinţei.
numai că s-au înmulţit, dar sunt atât de seducătoare, Tu nu crezi că acele fărâme de propoziţie, pe care ţi le-am
sofisticate şi greu de identificat încât poţi ani buni scris mai sus, se însumează într-un singur cuvânt: simţire?
sau chiar o viaţă să-ţi cheltuieşti pe căile amăgirii. În Dacă lucrurile stau astfel, şi nu mă îndoiesc că simţirea
aceste căi poţi să târăşti şi pe alţii după tine, fără să umană poate fi un rezervor profetic inepuizabil (evident
te dezmeticeşti vreodată. Eşti în mare primejdie dacă fals) e nevoie ca simţirea să fie stârnită, adusă la frecvenţe
ignori vorbele mele! înalte, inflamată, încinsă, întocmai ca magma din pântecul
Mi-ai scris că nu vrei să ştii prea multe, ci mai unui vulcan pentru a erupe în afară.
degrabă este odihnitor să te laşi călăuzit de Duhul în Nu o dată mi-ai povestit despre ciudăţeniile pe care le-
toate cele. Dacă am în vedere doar cazul tău, nu susţin ai găsit în practicile cultice păgâne, bunăoară în cele orfice,
că e nevoie de daruri speciale de orientare în această unde ritmurile muzicii, alături de substanţe halucinogene
geografie a lucrării duhovniceşti, cât e necesar ca în creau ambianţă potrivită pentru profeţii păgâni, şi în acest
fiecare zi să cercetezi Cuvântul Scripturilor, cu atenţie context pune şi experienţa profeţilor lui Ahab, de pe Carmel.
şi rugăciune. Acest exerciţiu este necesar pentru a te Acum te întreb eu: de ce muzica ritmată? Tocmai pentru a
poziţiona corect şi a-ţi da seama ce vine de la Dumnezeu încălzi simţirea, a o răscoli şi obliga să se exprime.
şi ce e contrafăcut. Vreau, doar în treacăt, să supun Când mi-am exprimat părerea cu privire la genul de
atenţiei tale un singur aspect din ceea ce faci, lăsând muzică din biserica voastră şi l-am numit african şi tribal
pentru ocazii viitoare alte detalii. Ştiu că eşti partizanul te‑ai simţit jignit. Ascultă-mă, dacă simţirea umană este din
ideii că profeţia se naşte şi-şi trage sevele ce o hrănesc şi punctul vostru de vedere o sursă, chiar dacă nu primară,
o cresc din acel substrat al fiinţei numit simţire, dar eşti pentru profeţie, atunci cântările voastre nu sunt altceva
vrednic de blam dacă nu-ţi faci timp să verifici asta în decât nişte foale care o încing. Dacă renunţaţi la foale, nu
Sfânta Scriptură. Nu crezi că ea ţi-ar pune la îndemâna inflamaţi simţirea, dacă o lăsaţi rece nu mai aveţi profeţia.
un răspuns? Vreau să-ţi indic câteva texte care conţin Cu ce mai rămâneţi atunci?
reproşurile şi ameninţările lui Iehova adresate profeţilor Poate o să te miri că am răspuns scrisorii tale imediat.
mincinoşi din perioada preexilică:„N-ascultaţi cuvintele Ai atins nişte sensibilităţi, mi-ai zgândărit cicatrici vechi şi
proorocilor care vă proorocesc! Ei vă leagănă în n-am putut răbda să amân răspunsul. Mi-ai scris că feciorul
închipuiri zadarnice; spun vedenii ieşite din inima lor, lui E. face curte unei fete şi părinţii lui, grijulii cum sunt,
nu ce vine din gura Domnului!” (Ieremia 23:16) „Până ar vrea ca pruncul lor să-şi afle ajutorul potrivit. În ce mă
când vor proorocii aceştia să proorocească minciuni, să priveşte, sunt în relaţii amiabile cu părinţii acestui june, ba
proorocească înşelătoriile inimii lor.” (Ieremia 23:26) îmi este chiar simpatic, dacă mă gândesc la discuţiile pe
„lată. zice Domnul, am necaz pe cei ce... rătăcesc care le-am avut ocazional cu el. Totuşi pentru el sunt de
pe poporul Meu, cu minciunile şi îndrăzneala lor!” nepreţuit câteva sfaturi legate de chipul femeii zugrăvite în
(Ieremia 23:32) „Fiul omului prooroceşte împotriva culorile Cărţii Sfinte. În acest sens mi-ai indicat capitolul 31
proorocilor lui Israel, care proorocesc şi spune celor ce versetele 10-31 din cartea Proverbele lui Solomon.
proorocesc după gustul inimii lor.” (Ezechiel 13:2) „Aşa Îmi amintesc că un scriitor francez îndemna pe cel ce
vorbeşte Domnul Dumnezeu; vai de proorocii fără minte, vrea să scrie despre femeie, să-şi moaie pana în culorile
care umblă după duhul lor şi nu văd nimic!” (Ezechiel 13:3) curcubeului, probabil în sensul că niciodată femeia nu este
Ca să-ţi fie mai uşor, îţi scriu sintagmele cele mai aceeaşi. Mie îmi este cu neputinţă nu numai să-mi înmoi
semnificative din aceste versete şi reflectează asupra lor, pana în înalturi, dar şi să cred că este cea mai instabilă
căci în aceste versete, acei profeţi nu sunt mustraţi atât făptură. De aceea rn-am hotărât s-o zugrăvesc în culorile
pentru minciunile lor, cât pentru îndrăzneala de a face din Cărţii şi nu-mi este prea greu, am totul la îndemâna. Mai

10
psihicul lor sursa profeţiei: închipuiri zadarnice, vedenii greu este pentru vlăstarul lui E. să găsească acest portret în

„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
numai. Iată un exemplu! Ţi-l ofer din cartea pe care o iubeşti,
cartea Proverbele: Un om trece pe lângă via altui om, despre
care nu ştia mare lucru, dar văzând că zidul de piatră care
o împrejmuia era prăbuşit şi butucii de viţa erau năpădiţi
de bălării şi spini, repede trage concluzia, din relaţia acestui
proprietar cu ţarina lui, că e nu numai un leneş, ci şi un om
fără minte. (Proverbe 24:30-31) Dacă ar fi fost curios să-i
cunoască şi alte relaţii...
Întorcându-ne la chipul femeii cinstite, observăm uşor că
Biblia îi zugrăveşte cercetând implicaţiile femeii în cel puţin şase
domenii fundamentale. Nu consacru o anumită ordine când ţi
le înşir unele după altele, deşi ţin la o anumită ierarhizare în
această privinţă. Aşadar, cel dintâi domeniu ar fi:

1. Relaţia cu soţul „inima bărbatului se încrede
carne şi oase. Crezi că degeaba segmentul de text, indicat în ea...” (Proverbe 31:11); „Ea îi face bine şi nu rău in toate
de tine, se deschide cu întrebarea: „Cine poate găsi o femeie zilele vieţii sale” (Proverbe 31:12); „Bărbatul ei este bine
cinstită? (Proverbe 31:10). În acelaşi verset se afirmă mai văzut la porţi...” (Proverbe 31:23).
departe: ,.Ea este mai de preţ decât mărgăritarele (Proverbe Dacă ar fi să rezum, aş spune că idealul femeii cinstite
31:10). După aceste afirmaţii se pare că lucrurile pe care trebuie să fie întreit: să sporească încrederea bărbatului în
vrem să le preţuim multă vreme sunt foarte rare. virtuţile ei, să făptuiască binele faţă de el şi niciodată răul,
Totuşi, ca să nu-l descurajez pe prietenul nostru comun, iar în final să aibă totdeauna în minte prestigiul lui, pentru
vreau să-l asigur că, potrivit sugestiei textului inspirat, o a-l spori şi apăra în fala „bătrânilor ţării.” Nu-i uşor să aperi
astfel de femeie trebuie căutată şi, odată găsită, trebuie faima cuiva, chiar şi când e vorba de soţ. Dar un astfel de
preţuită mai mult decât mărgăritarele. N-ai văzut atâţia ideal este adevărata investiţie care trebuie urmărită din
tineri care se căsătoresc nu cu aceea căreia i-au picurat în prima zi de mariaj.
ureche şoapte de iubire, ci cu zestrea pe care o aduce, ca şi O bogăţie materială poate fi câştigată şi păstrată doar în
cum cele două s-ar identifica? Cu ochii e la ea, dar cu inima condiţii favorabile şi uşor pierdută în vremuri de cumpănă. În
la zestrea şi averea ei. Aceştia sunt vrednici de dezaprobare schimb, zestrea pe care o soţie trebuie s-o aducă în căminul
publică. Cei care consideră că singura şi adevărata zestre, ei, zestre pândită de răufăcători, poate fi păstrată şi sporită
în care se poate citi cu adevărat chipul femeii, zestre care până în ultima zi. Dacă odată cu creşterea bogăţiilor după
trebuie urmărită înadins, este cea a fecioriei, a bunului care aleargă nebuneşte oamenii, cresc grijile, temerile,
nume, a cinstei, aceştia sunt vrednici de toată cinstea. Oare, numărul hoţilor, al pizmuitorilor şi alte rele, bogăţiile sufleteşti
nu tocmai acest adevăr e sugerat de cuvintele: „Ce este tigaia dimpotrivă. Cu cât cresc, cu atât alungă relele dintâi, sporind
pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea siguranţa, pacea, odihna, încrederea senină şi alte bunătăţi
aurului, aceea este bunul nume pentru un om?” (Proverbe duhovniceşti pe care se clădeşte adevărata relaţie de durată.
27:31). Este singura zestre, singura bogăţie de altfel, care Profilul femeii este uşor de recunoscut după natura valorilor
nu numai că oferă siguranţă, dar nu atrage pizmuitorii în pe care le va urmări în noua ei relaţie: „Femeia înţeleaptă îşi
preajma ei. Îţi dai seama, frate, cu ce ochi limpede trebuie zideşte casa, iar femeia nebună o dărâmă cu înseşi mâinile
un tânăr să caute o astfel de fiinţă pentru a nu fi înşelat de ei.” (Proverbe 14:1) Nu mă îndoiesc că acel tânăr, despre care
frumuseţea şi de ademenelile Afroditei? mi‑ai scris, dacă îşi va întâlni mireasa şi va citi aceste rânduri,
Aş completa oarecum sfaturile mamei împăratului se va strădui, dacă vrea să fie fericit, s-o privească cu ochii, să
Lemuel, adăugând că, dacă e greu să găseşti o femeie se lase însoţit de inimă, dar s-o aleagă totuşi cu mintea. Printre
cinstită, e tot atât de greu să afli ochiul care s-o zărească altele, am înţeles că e mai rezervat acum, după ce a încercat
dincolo de aparenţe. Dar oare nu cumva tocmai spiritul şi câteva dezamăgiri, pe care nu le-ar fi meritat. Nu-i nimic! Cu
chiar litera textului pe care mi l-ai indicat este alifia cu care cât un om se teme mai mult cu atât alegerile pe care i le va
tinerii trebuie să-şi ungă ochii şi să vadă? Dacă este aşa, face vor fi mai sigure, căci ziua de azi îi va fi învăţător pentru
recomand acest text să fie memorat de toţi tinerii şi recitat ziua de mâine.
ca un fel de Credeu prenupţial.
Nu vreau să înşir multe cuvinte, aş adăuga ceea ce 2. Relaţia cu familia „...învăţături plăcute îi sunt
cred că ţi-am scris cu o altă ocazie, şi anume că la origine pe limbă” (Proverbe 31:26b); „Ea veghează asupra celor ce
omul a fost conceput de Dumnezeu ca o fiinţă de relaţie, se petrec în casa ei...” (Proverbe 31:27a); „dă hrană casei
atât cu Dumnezeu, cât şi cu semenii. Relaţionându-se, omul sale...” (Proverbe 31:15).
nu numai că mărturiseşte că este doar o părticică dintr-un Dacă cea dintâi experienţă, pe care o încearcă femeia,
întreg, numit umanitate, dar şi că este dispus să-şi dezvăluie este relaţia cu soţul ei, unde ea apare sub chipul soţiei-sprijin,
identitatea în comuniune. Căci dacă vieţuirea în singurătate familia este a doua, în care i se vădeşte desluşit şi întregeşte
îl acoperă, relaţia cu contextul în care trăieşte îl descoperă. chipul de mamă-pedagog. Aici, în familie, ea apare, nu
Niciun fel de minciuni, de falsuri, măşti, atitudini duplicitare numai ca una care dă viaţa, ci şi ca protectoarea vieţii: o
sau altceva, nu pot împiedica în mod desăvârşit developarea

11
sinelui autentic, în contextul feluritelor relaţii umane şi nu (continuare în pagina 13)

„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
Statutul spiritual şi moral al creştinului
„El, care este oglindirea slavei Lui şi întipărirea
Fiinţei Lui...”(Evrei 1:3)

SPECULUM REGIS
Scrisoarea a II-a le-a spus saducheilor: „vă rătăciți pentru că nu cunoașteți
Despre remediul ciumei spirituale (Habacuc 3:5) nici Scripturile (adevărul), nici puterea lui Dumnezeu (harul).”
(Matei 22:29) De ce nu cunoșteau cele două elemente necesare
Iubitul lui Isus, vieții? Pentru că aceste două elemente – har și adevăr – erau
Ți-am scris data trecută despre epidemia spirituală proprii unei singure Persoane: Adevărul lui Dumnezeu - Isus;
numită „păcat”. Încă se numește „păcat” pe la noi, în timp Harul lui Dumnezeu - Isus. Marele domeniu care există prin
ce alții o numesc „structură de dereglări comportamentale”. excelență este cel spiritual; în el Adevărul este și Medic și
Cartea adresată de Pavel celor din Roma ne spune în primul Tratament și Viață. Dar unde este Adevărul? De ce s-a făcut
capitol ce „dereglări” existau atunci printre oameni. Și, din nevăzut? Unde este Medicul Yahweh Rapha – Dumnezeul
păcate, în acest domeniu, lumea a involuat în loc să evolueze; vindecărilor? Unde este Tratamentul cu lacrimile și sângele
a „devoluat” (sau mai bine zis a „diavoluat”) până într-acolo Mielului de pe Calvar? Noi trebuie să vestim Evanghelia „ca
că oamenii nu se mai închină la animale, ci au devenit ei niște muribunzi, muribunzilor...” Părăsește frate lumea și ea
înșiși animale. Totuși, să mergem mai departe în itinerarul te va părăsi. Vino să ne întoarcem la Domnul! Te chem să vii la
stabilit, pentru a stabili un remediu pentru păcate. Există Domnul! Și cine nu vrea să vină, să nu vină!
unul singur; numele Lui începe cu „I”. O chemare profundă: „vino la Isus!”
O constatare viabilă: „doar conștientizarea realității nu Te-a încolțit „Ciuma Neagră”? Nu mai ai șanse de salvare?
salvează” Isus a devenit „Ciumă” pentru păcatele tale, pe Golgota.
Ceea ce am constatat data trecută este pur și simplu Deschide ochii bine și izbucnește în cântarea lacrimilor tale:
adevărul. Adevărul este esențial în stabilirea realității. Însă doar un Salvator stă cu brațele însângerate, întinse către tine. Și ca
adevărul nu te ajută. Ia-o în orice domeniu. Studiezi economia? să fii sigur că nu le va închide, Și le-a pironit pe lemnul crucii.
„Statisticile spun că în România, în ultimul an...” Cu ce ajută Dăruiește-I ciuma ta. Oricare ar fi ea. El îți va dărui primăvara Sa,
știrea asta economia țării sau cu ce umple portmoneul tău? vindecarea Sa, viața Sa. Coboară-te, coboară-te, îngenunchează
Cu nimic. Studiezi politica? „La Varșovia a avut loc summitul în fața Sa. În adâncul iernii tale, doarme o primăvară veșnică. El
NATO”. Și ce? Te ajută adevărul „politic” să realizezi ceva pentru este Primăvara sufletului tău. Îndreaptă-ți ochii înghețați spre
semeni? Nu cred. Studiezi medicina? „A apărut în România cer: „Ajutor, Isuse! Ajutor! Sunt în necaz! Ajută-mă!” El va veni!
primul caz de infectare cu virusul Zika”. Și? Dacă observi că ai Dar vino și tu. Grăbește-te!
febră, dureri de cap, conjunctivită, erupții cutanate, s-ar putea Cine a locuit printre noi „plin de har și de adevăr” (Ioan
să te fi mușcat „țânțarul-tigru”, purtătorul infecției Zika. Dar de 1:14)? Isus. Te chem la Isus! Cine a adus „harul și adevărul” pe
ce nu stai acasă dacă vădești semnele corespunzătoare? Și dacă pământ (v. 17)? Isus! Vino la Isus! Cine dăruiește din plinătatea
tot mergi la spital, de ce nu te mulțumești cu un simplu consult? cerului „și har după har” (v. 16)? Isus! Cine dă Duhul Sfânt?
Orice medic uman oferă un diagnostic și eventual, o rețetă după Isus! Hai, vino la El! Ești Andrei? Filip? Natanael? Simeon?
consult; diagnosticul și rețeta constituie elementele adevărului Petrică? Vino și vezi! Vino la El! Numai prin Isus cunoști cine
medical pur. Dacă citești mereu diagnosticul, te vei minuna de este omul și cine este Dumnezeu; cine a fost Omul și cine a
adevărul lui. Vei sta, ca arabul din povestea lui Spurgeon, după fost Dumnezeu. Ție îți spune Duhul Sfânt: „Vino!” Biserica,
masă, consumând rețeta. Însă tu ai nevoie de tratament. Boala Trupul Mirelui tău, Isus, față de care ai fost atât de rece, îți
te trimite la medic; medicul te trimite la diagnostic; diagnosticul spune cu drag: „Vino!” Cel care te-a spălat cu sânge, Mirele
te trimite la rețetă; rețeta te trimite la farmacie; farmacia te tău, îți șoptește: „Vino!” Și dacă auzi chemarea, haide, vino! Și
trimite la medicament; iar medicamentul, te trimite la viață. În te rog, spune-le și altora: „Vino și tu!”
schimb, dacă boala este cronică, ai nevoie de operație; trebuie Îți doresc har și pace dacă citești Scripturile și te lași citit
extirpată zona afectată. Numai și numai așa se poate reinstala de ele. Și la marea reîntâlnire, Domnul îți va da o cunună cum
în tine vitalitatea. numai în ceruri se poate găsi. Dacă azi îți legi de El „Ciuma” ta,
O convingere sigură: „avem nevoie de adevăr și putere în „ziua aceea” El Își va lega de tine veșnicia Sa.
spirituală” Fii sănătos!
Fănel Şuteu
Adevărul este recomandat pentru tine; însă numai și

12 numai adevărul nu salvează. De aceea, bunul nostru Domn
„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
(continuare din pagina 11)

hrăneşte, o veghează, o îndrumă, Poate că tânărul, pentru ştiinţa”, mai mult decât la mama...? (Proverbe 16:21b).
care scriu, o să-mi reproşeze că acestea sunt arhaisme, Nu lua această afirmaţie ad litteram, ci gândeşte-te la
tipare de civilizaţie semitică, demult depăşite, iar azi, pentru tăria de pătrundere în sufletul copilului, în acelaşi context
familia modernă, problemele se pun în alţi termeni. Este îţi scriu următorul text: „Ceea ce face farmecul unui om
nepermis, ba de-a dreptul un atentat să limitezi condiţia este bunătatea lui.” (Proverbe 19:22). Cine are farmecul
femeii doar la gineceu, neîngăduindu-i-se să-şi dezvolte bunătăţii în mai mare măsură decât mama? De aceea, ei,
personalitatea decât atât cât îi permit limitele perimetrului în mod special, i-a fost dat dintotdeauna nu numai să pună
domestic în care îi este dat să trăiască. N-aş lungi vorba! Aş bazele educaţiei în familie, ci, și să fie dascălul ei.
adăuga doar că, întotdeauna moda, care nu este decât un
capriciu, un fel de anotimp al nebuniei generalizate, extrem 3. Relaţia cu munca „... lucrează cu mâini
de contagioasă însă, s-a impus şi în ce priveşte valorile harnice” (Proverbe 31:13); „Ea este ca o corabie de negoţ
fundamentale cum este familia, sfidând experienţa, mijlocul şi de departe îşi aduce pâinea.” (Proverbe 31:14); „Ea îşi
cel mai la îndemână, prin care oamenilor le este dat să încinge mijlocul cu putere.” (Proverbe 31:17); „...îşi oţeleşte
descopere cel mai uşor adevărurile simple ale vieţii. Timpul braţele.” (Proverbe 31:17); „Ea pune mâna pe furcă şi
consacră valorile, dar şi nonvalorile, dar dacă pe cele dintâi degetele ei ţin fusul.” (Proverbe 31:19); „...lumina ei nu se
le acoperă pe celelalte prea le pune la vedere. stinge noaptea.” (Proverbe 31:18); „Ea face cămăşi şi le
De aceea, pe tânărul acela l-aş îndemna să deschidă vinde...” (Proverbe 31:24); „.. dă cingători negustorului’.”
bine ochii, cu îndelungă zăbavă, tocmai asupra acestei (Proverbe 31:24); „...nu mănâncă pâinea lenevirii.”
experienţe multimilenare numita familie şi va înţelege ceea (Proverbe 31:27).
ce trebuie să înţeleagă. La urma urmei, dacă cineva nu Nu ştiu ce să admir, ce să gust în acest mănunchi
pricepe cât de cât adevărul, pe acela nici un înţelept nu-l mai de expresii de o frumuseţe spirituală şi arhaitate greu de
poate ajuta. Să isprăvesc însă, nu înainte de a mai adăuga evaluat! 0 corabie de negoţ, valuri, vânturi, primejdii: iată o
câteva tuşe pe chipul femeii, în familie. imagine unică în Scriptură şi poate în literatura antică, când
Aşadar, femeia, mamă şi pedagog, aşa cum apare în e vorba de femeie. Mai adaugă aici lampa aprinsă până
textul inspirat, este persoana căreia Dumnezeu i se ataşează târziu pe vatră, furca şi fusul ce recheamă în amintiri chipul
cel mai profund, fiindcă întocmai ca Dumnezeu, ea poartă mamelor noastre, înclinaţia spre muncă, spre activitate,
viaţa în sine, o naşte, o veghează şi o călăuzeşte. Este oare este o trăsătură din cele care-l definesc pe om ca fiind făcut
în structurile instituţionalizate ale lumii un loc care să-1 după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. Ca să întreţină
concureze cu succes pe acesta, în care a fost aşezată femeia Universul Lui, Dumnezeu lucrează (Psalmul 104). „Leneşul
prin creaţie şi pe care femeia modernă îl refuză? Dumnezeu nu-şi frige vânatul, dar comoara de preţ a unui om este
le preţuieşte mult pe mame! munca lui.” (Proverbe 12:27)
Vreau să-i spun acelui tânăr ceva frumos şi aproape Femeia pe care o descrie mama lui Lemuel poartă chip
anecdotic, aşa cum se obişnuieşte între rabini. Cum vlăstarul divin, fiind dedicată muncii ei, ea refuzând astfel să mănânce
lui E. crede în revelaţia prepoziţională a Decalogului (ştiu pâinea lenevirii. Ea ştie că lenea naşte plictisul şi că acesta, la
că a absolvit Institutul Teologic), Dumnezeu când a rostit rându-i, naşte viciile care degradează şi distrug fiinţa umană.
porunca a cincea, l-a aşezat pe tată pe poziţia întâi, înaintea Muncind, ea nu are decât un singur stăpân, lenevind ar avea
mamei, zicând: „Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, pentru atâţia stăpâni câte păcate se nasc din lenevire. Socoteşte,
ca să ţi se lungească zilele in ţara pe care ţi-o dă Domnul deci, munca nu o obligaţie împovărătoare, ci un leac împotriva
Dumnezeul tău” (Exodul 20:12). Repede după aceea, multor rele. Muncind, lupta pe calea credinţei este mult
pentru ca nu cumva tatăl să culeagă respectul familiei mai mai uşoară decât pentru cei ce trândăvesc şi care, astfel, se
mult decât mama, Dumnezeu, cu sensibilitatea care-i este pun la dispoziţia diavolului. Alergarea după roadele muncii
proprie, porunceşte lui Moise să restabilească echilibrul în presupune mişcare aducătoare de sănătate, răbdare, aşteptare
ce priveşte porunca de mai sus, pronunţând-o într-o altă încrezătoare în Dumnezeu şi rugăciune, iar când aceste roade
ordine, în care poziţia întâi aparţine de data aceasta mamei. sunt strânse, ele sunt o sursă de bucurii curate şi meritate.
„Fiecare din voi să cinstească pe mama sa şi pe tatăl său... Ea ştie, de asemeni, că roadele nemuncite sunt furt,
Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru■.” (Levitic 19:3) Evident, iar cei ce adună astfel, au mâini nu pentru a lucra, ci pentru a
Dumnezeu nu a greşit pe Sinai, dar din cauza slăbiciunii smulge bunurile altora. Ei nu pot mulţumi lui Dumnezeu, iar
umane a făcut această mutaţie, astfel că ultima afirmaţie din ca să-şi ronţăie strânsura trebuie să se ascundă în întuneric,
acest verset arată că poziţia mamei este efectul autorităţii precum sobolii. Niciodată nu trăieşte omul senzaţia
divine şi nu un capriciu al lui Moise. triumfului atât de intens, ca şi atunci când culege roadele
Gândindu-mă la femeie ca mamă şi pedagog, adică muncii sale cinstite. Adunate aceste bunuri, fără călcarea
aceea care naşte viaţa din viaţa ei şi o desăvârşeşte mai principiilor, le consumă cu mulţumire şi bucurie. În final, aş
apoi cu mintea şi înţelepciunea ei, trebuie să remarc că îndrăzni să spun că prin munca acestei femei, Dumnezeu
nicio altă persoana nu poate instrui cu accentul cu care o întreţine propria-l Creaţie exprimându-Se astfel pe Sine
face ea. Nu numai că ea are învăţaturi plăcute pe limbă şi însuşi. Ţi se pare nesemnificativă această observaţie?
aceasta deoarece niciodată limba nu o ia înaintea minţii, dar
le oferă cu căldura şi afectivitatea proprii doar mamei. Unde
se găseşte această împlinire, „dulceaţa buzelor măreşte
(continuare în pagina 19)

„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
13
Experienţe
„Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri,... şi urmaţi-le
credinţa!” (Evrei 13:7)

De la ateism la credinţa
în Dumnezeu
M-am născut într-o familie modestă, tatăl a fost frizer, Văzându-mă statornică, într-o seară când am ieșit de la
mama, muncitoare în fabrică. Părinții erau creştini ortodocși, adunare, mătușa a venit cu mine acasă și le-a zis părinților mei:
dar nu frecventau biserica. Erau oameni cinstiți dar, spuneau ei, „Am venit să vă spun că fata voastră s-a hotărât să se pocăiască,
prea ocupați pentru a avea timp de cele sfinte. La noi în familie vorbiți și voi cu ea, nu vreau ca mai târziu să-mi băgați mie de vină
nu se foloseau înjurături, dar nu se vorbea nici despre Dumnezeu, că eu v-am pocăit-o.” „Nu”, au zis amândoi părinții, „meargă, că
astfel că noi, copiii, am crescut, şi, învăţând la școală că nu există nu merge în loc rău” – dar ei n-au crezut că eu m-am pocăit cu
Dumnezeu, am ajuns atei. Bunicul din partea mamei a fost baptist, adevărat, au crezut că doar mai merg așa câteodată la adunare.
dar aproape nu mi-l amintesc, căci eram mică atunci când a murit. Când au văzut însă că eu nu glumesc, că mă țin regulat de adunare,
Poate de la el știa mama cântarea pe care o mai cânta: „Aș vrea să a început prigoana. Toți mă batjocoreau, râdeau de mine, crezând
fiu un înger curat și nepătat / Coroană s-am pe frunte și harfă de că mă voi lăsa. Tata a fost cel mai revoltat şi mi-a interzis categoric
cântat”, care îmi plăcea foarte mult și mi-a rămas în minte până în să mai merg la adunare. După toate amenințările, văzând că nu mă
ziua de azi. las, a hotărât să mă șteargă de pe numele său, însă s-a îmbolnăvit
După terminarea şcolii, am muncit ca funcționară într-un cu inima, a făcut un infarct și a trecut din viață. Mi-a părut rău că
birou şi la vârsta de 18 ani am devenit membră de partid. Îmi nu s-a întors la Domnul, dar moartea lui a uşurat crucea mea.
plăcea să fiu corectă şi apreciată de toți, dar socotind că nu există
Dumnezeu, nu eram interesată de cele sfinte şi nu ştiam nimic După moartea tatălui, m-am transferat cu serviciul la o
din Biblie. Astfel nu știam dacă Isus şi Hristos este sau nu aceeaşi întreprindere mare, cu peste cinci mii de salariați. Asta s-a întâmplat
persoană şi care dintre aceștia era Fiul lui Dumnezeu. Îmi dădeam la 01.02.1975, iar peste trei luni, am fost promovată secretară la
seama că erau lucruri elementare, dar îmi era rușine să întreb pe directorul tehnic. Pe lângă funcţia aceasta, răspundeam şi de toată
cineva, ca să nu afle nimeni cât de neștiutoare sunt. registratura și corespondența unității. M-au promovat, fiind convinși
O soră a mamei mele trecând prin unele greutăți familiale, că nu voi face față, văzându-mă tânără şi modestă și cunoscând
a început, la îndemnul unei vecine, să meargă la o adunare şi faptul că eram pocăită. Astfel unii gândeau că vor avea motiv
penticostală. S-a pocăit și ea mereu mă chema să merg cu ea la să mă dea afară, dar s-au înșelat. La câteva zile, a venit juristul
adunare. Eu n-o înfruntam în față din respect, dar ori de câte ori unității să mă felicite în birou față de alți salariați, pentru felul cum
mă chema îi spuneam: „Lasă, mătușă, că o să merg și eu când o să înregistrez corespondența. Apoi, la scurt timp, a venit contabila-
fiu bătrână ca dumneata, dar acum ce să fac la voi la pocăiți?” În șefă să-și exprime mulțumirea că nu se mai pierde corespondența.
perioada aceea am avut un vis cu sfârșitul lumii. Era ceva de temut Dumnezeu m-a ajutat să fac faţă cerinţelor profesionale, aşa încât
şi eu mereu m-am ținut de mătușa să scap de groaza ce urma, dar toată lumea era mulțumită. Au trecut așa doi ani, apoi cineva,
n-am reușit. Ea a trecut în fericire, iar eu am rămas în chin. Mă ca să-mi poată lua locul, a pus la cale excluderea mea din partid.
frământam în vis și-mi reproșam că n-am ascultat-o când mă chema Directorul, ca să nu mă piardă, m-a chemat, mi-a spus despre ce
la adunare. Eram foarte îngrozită și, în spaimele acelea m-am trezit. este vorba și m-a rugat să nu recunosc că sunt pocăită şi că merg
Pentru moment, eram gata atunci noaptea să merg până la mătușa la adunare, căci atunci nu mă pot exclude și rămân mai departe în
să-i spun că mă pocăiesc. Aşa am început să merg cu ea la adunare funcție. I-am spus că așa ceva nu pot să fac, că sunt persoana care
și-acolo Domnul mă cerceta și tot timpul plângeam. Gândindu-mă susține adevărul, indiferent de consecințe.
serios la această schimbare în viaţă, am conştientizat că va trebui să La scurt timp, a urmat ședința de partid la care am fost
renunț la toate lucrurile firești, care îmi plăceau până atunci: film, exclusă. A venit secretarul de partid, care a format un prezidiu
teatru, dans, prietenia colegilor, care mă vor respinge. Atunci am zis din cei prezenți la ședință (toți membri de partid) care au semnat
în sinea mea: mai o dată merg la film, la teatru, la dans, și apoi gata, convocatorul și care știau motivul ședinței. Cel care a condus, a
mă pocăiesc. Însă acest „mai o dată” s-a repetat de mai multe ori. spus motivul ședinței, apoi a dat cuvântul tuturor celor care s-au
Într-o seară, am ieșit de la un film și în drum spre casă, așteptând înscris să vorbească la adresa mea. Toți cei care au vorbit, n-au
autobuzul, mi-am dat seama că a trecut aproape un an de când am vorbit decât elogios și nu doreau să mă excludă. Mi s-a dat și mie
zis că mă pocăiesc și n-am făcut-o. Mi-am adus aminte de vis, am cuvântul. Am început să vorbesc despre activitatea mea, cum am
retrăit câteva momente spaimele din vis și-am zis: „Dacă se întâmplă înțeles să îndeplinesc sarcinile care mi-au fost încredințate, apoi
chiar în noaptea aceasta ce-am visat?” Atunci măcar că nu credeam am spus că doresc să pun în discuția adunării generale activitatea
pe deplin, am zis: „Chiar dacă nu există Dumnezeu, nu există rai și celor ce și-au permis să mă pună în discuție cerând excluderea
iad, cum zic pocăiții, de aici înainte pasul meu nu mai calcă nici la mea, atâta timp cât mi-am îndeplinit sarcinile trasate cu toată
dans, nici la film, nici la teatru. Dacă pocăiții nu mor că nu se duc la conștiinciozitatea.
aceste distracţii, n-am să mor nici eu, am să mă duc la ei și-o să mă Secretarul de partid s-a ridicat din nou și a comunicat că,
lămuresc ce va fi.” De atunci am mers regulat la adunare cu mătușa indiferent de hotărârea adunării generale, a discutat cu cei de la

14
și a început să nu mă mai intereseze nimic altceva. partid de pe municipiu și au hotărât să mă excludă. De fapt, eu

„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
(continuare din pagina 3)

STATUTUL
FEMEII CREȘTINE
aceasta, atunci cum interpretăm noi recomandarea apostolului
Pavel, care scria: „Femeile să se roage îmbrăcate în chip cuviincios,
cu ruşine şi sfială; nu cu împletituri de păr, nici cu aur, nici cu
mărgăritare, nici cu haine scumpe, ci cu fapte bune, cum se cuvine
femeilor care spun că sunt evlavioase” (1 Timotei 2:9-10) Apostolul
Petru scria şi el despre cele trei ispite specifice, pe care fiecare
femeie înţeleaptă trebuie să le biruiască: „Podoaba voastră să nu fie
podoaba de afară, care stă în (1) împletitura părului, în (2) purtarea
de scule din aur sau în (3) îmbrăcarea hainelor.” (1 Petru 3:3)
am dorit să fiu exclusă, să nu mai fiu membră de partid, dar am Apostolol evidenţiază în continuare valoarea femeii creştine
vrut să le arăt cum ar trebui să fie un membru de partid. Le-am prin investiţia în plan spiritual, în perspectiva eternităţii, fiind
dovedit cu exemple şi date cine şi ce abateri ar necesita excluderea chemată împreună cu bărbatul, să moştenească „harul vieţii”,
din partid, dacă s-ar respecta cerinţele statutare, dar puterea era investiţie în „omul ascuns al inimii, în curăţia neperitoare a unui
a lor şi pentru ei nu conta care este adevărul. Excluderea mea nu duh blând şi liniştit, care este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu.
a fost corectă, însă eu nu m-am opus, pentru că voiam să scap Astfel se împodobeau odinioară sfintele femei, care nădăjduiau
de şedinţele lor, plăcerea mea era părtăşia de la adunare. După în Dumnezeu, şi erau supuse bărbaţilor lor; ca Sara, care asculta
excluderea din partid nu am mai fost secretară, dar am lucrat mai pe Avraam şi-l numea «domnul ei». Fiicele ei v-aţi făcut voi, dacă
departe ca funcționară la aceeași întreprindere până în anul 1993, faceţi binele fără să vă temeţi de ceva.” (1 Petru 3:4-6) Frumuseţea
când m-am pensionat de boală, aveam 25 de ani de lucru. naturală este un dar de la Dumnezeu, dar odată cu trecerea anilor
Grija mea era de acum să fiu credincioasă în noua organizaţie se pierde. Adevărata frumuseţe a unei femeii este de interior şi
în care am intrat şi să îi atrag şi pe alţii la credinţă. Prima pasiune este eternă, spre deosebire de accentele exterioare care atrag
a fost mama, pentru că doream să o văd întoarsă la Domnul. Am privirile bărbaţilor şi a celorlalte femei, sub ispita mândriei şi
postit și am mijlocit foarte mult pentru ea. Domnul mi-a comunicat a imoralităţii sexuale promovate pe scară largă în societatea
printr-o prorocie că a cercetat-o și e tare la cerbice, nu vrea să se actuală. Aceste valori se formează şi se remarcă în primul rând în
asculte, dar în boală se va întoarce. Așa s-a întâmplat după 7 ani. viaţa de familie, acolo unde femeia are calităţi pe care bărbatul nu
Domnul a îngăduit o boală, a curățit-o și după alţi doi ani a dus-o le are, unde poate crea şi creşte valori nepieritoare prin formarea
acasă. copiilor ei. Această înclinaţie este naturală şi nicio bonă sau
Prin harul Domnului, am rămas în credinţă, în cei peste 30 instituţie de învăţământ nu poate să o suplinească. Dacă în familie,
de ani de când m-am botezat. Niciodată El nu m-a dezamăgit, femeia ca soţie şi mamă are succes, poate, în funcţie de chemarea
dimpotrivă, m-a trecut biruitoare prin toate problemele care au divină cu înzestrările aferente, să-şi extindă activităţile în adunare
venit peste mine. Era să fac un pas greşit în căsătorie, tocmai în şi societate. Aceste implicări extrafamiliale însă nu au efect pozitiv
perioada convertirii mele, când la serviciu am cunoscut un tânăr dacă femeia (familistă) nu se evidenţiază în propria familie, fapt
care îmi plăcea foarte mult. Era un om deosebit, am simțit că și el valabil şi pentru bărbat. În cazul fetelor cu chemare celibatară sau
mă simpatizează şi exact după hotărârea mea pentru Domnul, a a văduvelor, rămân valabile cerinţele spirituale generale pentru
venit să mă ceară în căsătorie. A așteptat un an după mine, dar nu femei şi dedicarea sfântă le poate da valoare şi fără a fi familiste.
puteam sub nicio formă să compromit hotărârea făcută înaintea Valoarea unei femei se culege la bătrâneţe, în funcţie de
Celui Preaînalt. După moartea mamei, cam la trei ani, am avut o caracterul dobândit şi de lucrurile realizate. Potrivit evaluărilor
altă încercare prin care diavolul a vrut să mă întoarcă în lume, dar recomandate de apostolul Pavel, o femeie trebuie „să fie cunoscută
slavă Domnului că El m-a întărit și nu m-a lăsat. Încercarea s-a făcut pentru faptele ei bune; să fi crescut copii, să fi fost primitoare de
printr-o dezamăgire, într-o altă relaţie potenţială de căsătorie, cu oaspeţi, să fi spălat picioarele sfinţilor, să fi ajutat pe cei nenorociţi,
unul care era membru într-o adunare, dar care s-a dovedit că nu să fi dat ajutor la orice faptă bună.” (1 Timotei 5:10) Dar aceste
era un om serios. Prin eşecul acela, pe fondul întârzierii căsătoriei, activităţi presupun virtuţi sfinte ce trebuie promovate şi în
Satana voia să mă determine să mă las de pocăință. Într-o zi, o generaţiile următoare. De aceea o femeie trecută prin viaţă poate
putere demonică îmi cuprinsese mintea și întruna îmi spunea: fi de mare folos sfătuirii fetelor şi femeilor ce de curând au intrat în
„Lasă-te de Domnul, nu vezi că nu te ajută? Nu puteam nici să mă focul vieţii, pentru a se putea căli şi rezista tuturor proceselor prin
rog. Asta a durat timp de vreo două ore, până mi-am pus mâinile în care trece familia şi a ieşi biruitoare. În acest scop „femeile în vârstă
cap, am strigat cu voce tare: „Doamne, dacă acum nu intervii, îmi trebuie să aibă o purtare cuviincioasă, să nu fie nici clevetitoare,
pierd mințile! Pleacă, Satano!” și în momentele acelea am primit nici dedate la vin; să înveţe pe alţii ce este bine, ca să înveţe pe
pace. Au fost şi alte încercări de boală şi o problemă socială care femeile mai tinere să-şi iubească bărbaţi şi copiii.” (Tit 2:3-4)
a durat câţiva ani, dar în toate Domnul m-a scos biruitoare. Slăvit Aşadar femeia creştină este la baza structurilor ce susţin
să-I fie Numele! În urmă cu un an, Domnul Și-a împlinit făgăduința viaţa fizică şi spirituală, scop pentru care a fost creată şi pentru
pe care mi-a făcut-o cu privire la o altă locuinţă. Acum pot liniștită care va fi răsplătită. Dacă înţelegem aceste adevăruri, vom
să slujesc Domnului fără nicio piedică. Lui vreau să-I rămân subscrie celor spuse de Solomon: „Desmerdările sunt înşelătoare
credincioasă până la sfârşitul vieţii, anticipând şi aştepând veşnicia şi frumuseţea este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul
viitoare pe care vreau să o petrec cu Cel care mi-a salvat sufletul, va fi lăudată. Răsplătiţi-o cu rodul muncii ei şi faptele ei s-o laude
m-a izbăvit din toate şi mă păstrează în harul Său. la porţile cetăţii.” (Proverbe 31:30-31)

D.O. Editorii

„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
15
Carte în serial
„Mai Sunt multe alte lucruri pe care le-a
fãcut Isus...”(Ioan 21:25a)

Ridicaţ i - vă!
Î nce pe ju dec a ta! partea a X-a

Al doilea proces la Domnul sau nu, căci drumurile noastre s-au despărţit, îmi
mai amintesc o întâmplare când Domnul m-a apărat. Un om
Din păcate, pentru victorie trebuia să plătesc. Cam peste care trebuia să primească 15 ani de închisoare a fost adus
o săptămână, am fost arestat, învinuit tot după art. 227. Au la spital pentru expertiză psihiatrică, iar, ca să creadă ceilalţi
întrerupt cercetările şi m-au trimis la psihiatru. La întrebările că-i nebun, noaptea s-a apropiat de patul meu şi a vrut să mă
lui, deşi erau stupide, am răspuns corect. După ce a terminat lovească cu pumnul în faţă. Domnul mi-a zis: „Ai grijă!“ Eu mi-
de pus întrebări, i-am pus şi eu una: am ferit capul şi el a lovit perna. Când a văzut că nu dorm, n-a
– Evreii au pribegit în pustiu 40 de ani şi încălţămintea mai încercat, s-a depărtat. Cei credincioşi cunosc modul cum
nu li s-a învechit, nici nu s-a rupt şi nici magazine nu erau vorbeşte Domnul. Ceilalţi nu au nicio idee. Ei numesc acest
în pustiu. Spuneţi-mi vă rog, de unde puteau ei să cumpere lucru intuiţie. Alt om, dacă ar fi păţit ca mine, s-ar fi ridicat din
încălţăminte? Psihiatrul nu a răspuns decât „La revedere” şi a pat şi i-ar fi dat o bătută ... Dar eu sunt episcop şi trebuie să
ieşit afară. fiu curat, blând şi iubitor de pace. Ştiam că omul acesta este
Iar în celulă, iarăşi interogatorii şi nu ştiai unde te vor bolnav spiritual şi că e periculos să stau cu el alături. Mi-am
duce. De data aceasta m-au dus mai aproape, la Moscova. adus aminte de cuvintele apostolului Pavel: „Deseori am fost în
Din nou la Institutul Serbski. Unii ziceau că-i bine să ajungi călătorii, în primejdii pe râuri, în primejdii din partea tâlharilor,
acolo. Pentru mine acest bine a mai venit o dată, după 14 ani. în primejdii din partea celor din neamul meu, în primejdii din
În acest timp a fost schimbat tot personalul. Numai profesorul partea păgânilor, în primejdii în cetăţi, în primejdii în pustiu,
Lundţ a rămas. El m-a primit ca pe un vechi prieten: în primejdii pe mare, în primejdii între fraţii mincinoşi. în
– Dragul meu, iar te-au adus la mine? Dar ce au cu tine? osteneli şi necazuri, în privegheri adesea, în foame şi sete, în
– Iar am predicat, am răspuns eu. posturi adesea, în frig şi lipsă de îmbrăcăminte! Şi, pe lângă
– Lasă că va fi bine. Te internez, te odihneşti puţin. Pot lucrurile de afară, în fiecare zi mă apasă grija pentru toate
să te ţin aici chiar şi trei luni. bisericile.“ (1 Corinteni 11:26-28) Cam aşa a fost şi în viaţa
Am aflat că, după ce profesorul a depus mărturie la mea. Oriunde mă aflam, erau prezenţi mulţi oameni, chiar
proces împotriva mea, la scurt timp i-a murit fiica de 30 de ani prea mulţi uneori, şi întotdeauna cineva era interesat de ceea
şi peste un an i-a murit şi soţia. Profesorul a căzut în depresie ce aveam eu de spus.
şi a fost internat în acest institut. Mi-am adus aminte de cele După trei luni de internare, a fost chemată comisia,
scrise în Biblie: „Cine se atinge de voi, se atinge de lumina formată din mulţi medici. Eu reprezentam pentru ei o
ochilor Săi“ (Zaharia 2:8). Mulţi din cei ce ajungeau aici doreau curiozitate, pentru că la ei prea mulţi credincioşi nu ajung.
să se creadă că sunt bolnavi, ca să scape de închisoare. Mie Toţi credincioşii sunt sănătoşi din punct de vedere spiritual
nu mi-a fost străină această tactică. şi nu au nevoie de psihiatri. Pe mine m-au adus forţat, să-mi
Într-o seară, un om dintre cei internaţi, plecând la găsească boala. Stăteau la masă, beau cafea şi ceai şi erau
culcare, s-a uitat ţintă la mine şi a zis: îmbrăcaţi în halate albe impecabil călcate şi cu bonete pe cap.
– Noapte bună, Fedotov! Îngerii sunt desenaţi aşa în alb, dar îngerii au aripi; acestora
Mi s-a părut ciudat felul cum a spus-o. M-am uitat la el. le lipseau aripile - se pare cineva li le-a rupt cu mult înainte.
S-a culcat şi şi-a acoperit şi capul. Eu am stat un pic, apoi am Ei se uitau la mine, vorbeau despre mine ca despre ceva
chemat-o pe asistentă şi i-am povestit de neliniştea mea. Ea neobişnuit; cunoşteau tot trecutul meu, aveau dosarul cu
s-a dus, i-a dezvelit capul şi a început să ţipe. Acel om şi-a pus prima mea învinuire - despre jertfirea fetiţei. Când mi-au dat
în gură o bucată de coajă de pâine şi a tras aer în piept, iar cuvântul, am vorbit aproximativ o oră. Le-am povestit acestor
cu un prosop şi-a strâns gâtul. Asistenta i-a dezlegat repede oameni învăţaţi despre mine, despre felul cum m-am întors la
prosopul de la gât şi cu degetele i-a scos din gâtlej coaja de Domnul, despre procesele mincinoase şi am insistat asupra
pâine. Omul a inspirat adânc şi şi-a revenit. Cât timp a fost în faptului că sunt un om normal. Le-am mai arătat fărădelegile
starea de inconştienţă, acel om a avut o vedenie. Iar cât timp care se comit în societatea noastră, divorţuri, avorturi,
a stat în spital, de câte ori mă întâlnea, îmi mulţumea şi mi adulter, şi am zis că nu eu sunt cel ce trebuie închis, ci cei ce
se închina. Nu-mi plăcea această atitudine. Nu aveam Biblia săvârşesc asemenea atrocităţi. Mulţi dintre ei se aflau direct

16
la mine, dar i-am povestit despre Isus. Nu ştiu dacă s-a întors implicaţi în asemenea situaţii. Nimeni nu-L mai recunoaşte

„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
chef de vorbă. Trebuia lăsat în pace. Se vedea că nu era nou
în închisoare, că avea mult de stat. Oamenii ca el nu se tem
de nimic. Nu-i miră nimic. Totul îi lasă rece. Noaptea am avut
un vis interesant. Satan zbura pe deasupra mea şi făcea mult
zgomot cu aripile lui de fier. Mi s-a făcut foarte cald, simţeam
că trebuie să mă rog prin Duhul Sfânt, dar nu puteam. Până
la urmă am reuşit să mă rog în limbi şi am început să mă simt
mai bine şi mai bine, ba chiar foarte bine. Prin somn am auzit
că cineva a deschis uşa, striga cineva, dar eu n-am putut să
deschid ochii, eram tare obosit. După aceea s-a făcut linişte.
Dimineaţa, când m-am trezit, colegul de cameră mi-a zis:
– În această cameră stau numai eu singur. Cine intră aici,
de aici nu pleacă, ci este dus. Cred că ai înţeles aceasta ieri.
Încă o crimă pe mine nu mă afectează şi aşa sunt condamnat
la moarte. Dar până atunci vreau să stau singur. Aseară eu
te strângeam de gât, iar tu ai început să-mi vorbeşti despre
pe Dumnezeu, fiecare face ce vrea. Nu degeaba este scris: Dumnezeu într-o limbă străină, dar tu se pare că eşti rus. Am
„Nebunul zice - nu există Dumnezeu.” După ce am terminat auzit un zgomot şi am fost aruncat pe patul meu. Gardienii au
i-am îndemnat să se pocăiască. Comisia a hotărât că eu sunt auzit şi ei zgomotul, au intrat înăuntru, s-au uitat, eu stăteam
un om sănătos mintal, ştiu ce vreau şi ştiu la ce mă expun. în patul meu, iar tu dormeai liniştit. Au strigat la mine să nu
Din institut, m-au trimis la închisoare, într-o celulă cu 20 mai fac zgomot şi mi-au ordonat să mă culc. Eu m-am culcat,
de locuri, în care erau vreo 70 de deţinuţi. Eram ca sardelele. dar, până dimineaţa, n-am închis ochii.
Mi-am găsit un loc de dormit lângă găleata care era acolo în – Spune-mi ce fel de om eşti tu? Am zburat de la tine ca
loc de toaletă. Dimineaţa eram ud tot. Nevasta mea a urmărit un puf, iar tu nici nu m-ai atins măcar.
permanent transferul meu dintr-o închisoare în alta. O dată a Sunt un om normal, ca toţi oamenii, am răspuns eu.
cerut să-i dea voie să mă vadă şi au aprobat. Când a venit, s-a – De la oameni obişnuiţi, pe mine nu mă arunca nimic,
uitat la mine şi a trecut mai departe, căutând printre deţinuţi. a răspuns el.
Mi-am dat seama că nu m-a recunoscut. Faţa mea era umflată – Eu cred în Dumnezeu şi El mă iubeşte. Acest Dumnezeu
de medicamentele care mi-au fost administrate în spital. Am te iubeşte şi pe tine.
strigat-o şi m-a recunoscut după voce. M-a privit şi mi-am dat – Că te iubeşte pe tine, m-am convins, dar pe mine
seama că a înţeles prin ce am trecut. Şi iar celulă, şi iar haine n-are pentru ce să mă iubească.
dungate, şi iar batjocura vechilor deţinuţi asupra celor noi. Nu – Da, Dumnezeu m-a apărat şi te-a aruncat în patul tău,
am pomenit despre acestea până acum, pentru că voiam să fără să-ţi facă niciun rău. Dumnezeul căruia îi slujeşti tu este
accentuez partea spirituală, dar a fost foarte înjositor. Când diavolul, el te-a adus în starea în care eşti acum. El a venit
intra unul nou, ceilalţi îl întrebau: pe pământ ca să fure, să junghie şi să prăpădească şi nu face
– Cum sunt pereţii? nimic altceva. Dar eu încă o dată îţi spun că Dumnezeul meu,
– De beton, răspundea cel nou. căruia îi slujesc şi pentru care am fost închis aici, te iubeşte!
– Răspuns greşit! Se vedea cum se chinuia sufletul lui. Era ca un lup prins
– Pereţii sunt între celule, acum du-te şi scarpină-l în laţ, care nu se lasă uşor.
pe Vasea pe spate. Dacă nu mergea repede, săreau doi şi-i – Cum te cheamă?, a întrebat el.
dădeau câţiva pumni. – Ivan Fedotov.
Când situaţia ajungea insuportabilă, intervenea – Ascultă, Ivan, învaţă-mă să cred în Dumnezeul tău.
Dumnezeu. Cine vrea să ştie mai multe despre regimul Ca să crezi în Dumnezeul meu, trebuie să te pocăieşti şi
închisorilor comuniste, să citească cartea lui Soljeniţîn să nu mai faci păcate!
„Arhipelagul Gulag“. Eu nu mai eram nou, dar batjocuri – Păi, învaţă-mă cum să fac acest lucru!
întâlneai în fiecare celulă în care intrai pentru prima dată: Omul acesta era gata să-L primească pe Domnul Isus
întrebări stupide, întrebări la care uneori răspundeam cu Cristos în viaţa lui şi chiar în ziua aceea s-a pocăit. Pe măsuţa
versete din Biblie, întrebări fără răspuns pe care mi le puneam lui era un pachet de ţigări scumpe, el l-a luat şi l-a făcut
eu însumi: bucăţi. Nu ştiu de unde a ştiut că a fuma este păcat, iar după
– Oare ce face soţia? Cum se descurcă biserica fără aceea a rostit prima lui rugăciune, chiar acolo în celulă. Omul,
mine? Cât va mai dura? când e liber, trebuie să-l convingi, se gândeşte dacă să se
M-au mutat într-o altă celulă. pocăiască sau nu; aici, în închisoare, toate sunt altfel. Omul
– Oare ce fel de oameni sunt înăuntru? ori se pocăieşte, ori rămâne la fel. Toate se fac repede. A doua
Uşa s-a deschis şi gardianul m-a împins înăuntru. Era o zi ne-au scos în curte, la plimbare. Lucrul acesta se făcea o
celulă cu două paturi. Omul dinăuntru semănă cu un gruzin. dată pe săptămână. Omul meu a îngenuncheat, chiar acolo
Se uita la mine cu ură şi dispreţ. Mai târziu am aflat că era în curte şi a început să se roage ca Dumnezeu să aibă milă de
un gruzin evreu. Gruzinii nu cunosc sentimentul milei, iar el şi să-l ierte. Gardienii l-au lăsat în pace. Să se roage, poate
dragostea n-o înţeleg. Ei trăiesc după legea junglei, cel mai îi va fi mai uşor, au zis. Mie nu mi-ar fi fost permis, nici să mă
tare îl mănâncă pe cel slab. Cel mai tare are dreptate. L-am rog, nici să citesc Biblia, dar lui din contră, îi ofereau toate
salutat în stilul deţinuţilor. M-am aşezat pe pat, am stat un pic. condiţiile. El a continuat să se roage şi în ziua următoare. În

17
Nicio întrebare. M-am întins pe pat. Însemna că omul n-avea (continuare în pagina următoare)

„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
Experienţe
„Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri,... şi urmaţi-le
credinţa!” (Evrei 13:7)

celulă eram amândoi, evreul gruzin îşi mărturisea păcatele şi- A ajuns chiar şi la şeful închisorii şi nu s-a lăsat până n-a
şi cerea iertare de la Dumnezeu. Am văzut că era sincer. Peste obţinut aprobarea. Este bine când ai un asemenea prieten.
o jumătate de an l-au dus la Moscova pentru cercetări. Înainte Atunci, chiar închis fiind, este mai uşor. Mulţi fraţi n-au putut
de plecare, i-am dat adresa mea. Trei luni au cercetat cazul lui suporta teroarea, foamea şi batjocurile şi au murit în închisori,
şi, până la urmă, a primit doi ani cu suspendare. Dacă nu L-ar dar au rămas credincioşi Domnului. În cei 18 ani de detenţie,
fi primit pe Domnul, nu ar fi avut această şansă. Toate acestea nu o dată am experimentat agonia foamei, când totul se
mi le-a povestit mama mea, când a venit să mă vadă. El s-a învârte în ochii tăi şi când picioarele nu te mai ascultă şi vrei
dus la mine acasă, i-a povestit de mine, despre el, iar mama să se termine odată cu viaţa ta. De la o asemenea foame s-a
i-a dăruit o Biblie. Mai târziu, el a plecat în Israel. Cu adevărat ajuns la canibalism în timpul războiului. Nu se pot exprima în
căile Domnului sunt de nepătruns. Tu semeni sămânţa şi ea cuvinte toate suferinţele prin care am trecut.
creşte. Mulţi ani au trecut de atunci, nu mai ţin minte nici Dar cei ce trăiesc firesc se gândesc la lucrurile fireşti, iar
numele lui. Nu avea nume rusesc. cei ce trăiesc după Duhul se gândesc la lucrurile duhovniceşti.
În lagăr autorităţile continuau să caute o metodă să mă Firea aduce moartea, iar Duhul dă viaţa şi pace şi se mai
facă să mă dezic de Dumnezeul meu. „Indiferent unde ajunge, spune: ,,Cine ne va despărţi pe noi de dragostea lui Cristos?
acesta tot predică, ziceau ei. După nouă luni de umilinţe, de Necazul sau strâmtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau
tratamente psihiatrice şi batjocuri, m-au trimis iar la judecată. lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia, sau sabia? Din pricina
Mi-au dat trei ani. Isus Cristos a spus în Matei 7:2: ,,Cu ce judecată Ta suntem daţi morţii toată ziua; suntem socotiţi ca nişte oi
judecaţi, veţi fi judecaţi.” M-au trimis în Lagărul nr. 1. Când am de tăiat. Totuşi, în toate aceste lucruri, noi suntem mai mult
ajuns acolo, au anunţat prin difuzoare că în lagăr a ajuns un decât biruitori, prin Acela care ne-a iubit.” (Romani 8:35-37)
deţinut deosebit de periculos, un sectant, care aduce oameni ca Din 1977 până în 1981 am fost în libertate. Trei ani
jertfă lui Dumnezeu. Astfel i-au pregătit ei pe deţinuţii de acolo, întregi de muncă asiduă. Bisericile creşteau şi numeric şi
ca să am viaţa şi mai amară. Dar eu n-am ajuns singur acolo. calitativ. A fost o adevărată trezire spirituală. În Talin a sosit
Împreună cu mine a mers şi Isus, Domnul meu. Am stat acolo un frate din Finlanda, a intrat într-o biserică baptistă, s-a rugat
doi ani. A fost singurul loc unde nu mă trimiteau în arest, deşi pentru ei şi toţi au fost umpluţi de Duhul Sfânt. Toţi se bucurau
eu le vorbeam despre Dumnezeu. Mă ţineau departe de ceilalţi, şi binecuvântau pe Dumnezeu. Mulţi au primit această
mă trimiteau la munci, unde era nevoie doar de un singur om. binecuvântare şi au dus-o mai departe, alţii s-au împotrivit
Rareori aveam ocazia să vorbesc cu cineva despre Domnul Isus. şi astfel au avut loc dezbinări. În vremea aceea, Dumnezeu
Când în lagăr a venit un şef nou, el a observat că acolo unde lucra cu mare putere - boteza cu Duhul Sfânt, vindeca pe
lucram eu, totul era perfect. Eu îmi făceam datoria ca la carte. bolnavi, elibera pe cei demonizaţi. Aşa a fost voia Domnului.
El a propus să fiu eliberat înainte de termen. La propunerea lui, Când fraţii noştri din ţară erau încarceraţi, El aducea lucrători
eu am zâmbit. Ştiam că eliberarea înainte de termen însemna din alte ţări. Lucrarea Domnului n-a fost, nici nu va fi oprită.
schimbarea convingerilor deţinutului. Şeful s-a cam grăbit sau După întoarcerea mea în Maloiaroslaveţ, am stabilit un post
avea alte intenţii. Dacă se afla că eu mi-am schimbat convingerile, de 10 zile. În primele şapte, am mâncat seara, iar în ultimele
aş fi fost privit cu neîncredere. Niciodată credincioşii nu au fost trei n-am mâncat, nici n-am băut nimic. S-a coborât peste noi
eliberaţi înainte de termen. Deci nici pe mine nu m-au eliberat, o aşa mare putere, că s-a simţit nu numai în biserica noastră,
era doar o tactică a lor de a mă umili încă o dată. Când a venit dar şi în toată regiunea. Au simţit-o din păcate şi autorităţile
ziua eliberării, închisoarea parcă a ieşit de sub control. Cei care şi a început o mare prigonire. Conducătorii bisericilor au fost
au crezut în Domnul aruncau cu flori şi strigau de la geamurile arestaţi, iar copiii lor, trimişi în case de copii sau internate.
lor: „Ivan, Ivan.” Gardienii strigau şi ei: „Lăsaţi, că tot aici ajunge!” Aceasta a fost o mare lovitură pentru familii. Cu toate acestea
Când am ajuns în gară, m-a întâmpinat Nicolae Romaniuc cu am înfiinţat şcoli duminicale, unde ne ocupam de copiii noştri.
fetiţa lui, care mi-a dat un buchet de flori. Dacă aş fi primit florile Sistemul sovietic a educat copiii în aşa fel, încât acum nu ştie
de la un adult, sigur aş fi uitat, dar de la un copilaş, a fost ca un ce să facă cu ei. Sistemul a dispărut, iar foştii copii nu-şi găsesc
vânt răcoritor în canicula verii. locul şi strigă: „Lăsaţi copiii la Domnul!”
Am venit acasă şi imediat m-am apucat de lucru. Nu Ţin minte, încă înainte de a fi întemniţat, am avut un
mi-a fost frică că mă vor aresta. Trebuia să fac acest lucru, vis de la Domnul. Un demon m-a atacat, s-a încolăcit în jurul
să nu trebuiască într-o zi să roşesc în faţa lui Dumnezeu. Un meu şi a început să mă sugrume. Am luat aer în piept şi m-am
creştin care a gustat din slava veacului viitor nu are cum să ţinut tare. Am simţit că potrivnicul meu slăbeşte şi până la
scape de persecuţii. urmă a căzut la pământ. Stând pe pământ, el se odihnea. Mă
Domnul a spus: „Dacă pe Mine M-au prigonit, şi pe voi odihneam şi eu. Picioarele nu mi le-am putut elibera şi, ca
vă vor prigoni; iar dacă au ascultat cuvintele Mele, vor asculta urmare, n-am putut pleca. După ce se odihnea, mă ataca din
şi cuvintele voastre.” Plini de dragostea lui Dumnezeu, eu şi nou, iar eu rezistam. Acest lucru s-a petrecut de trei ori.
soţia mea am fost gata de orice. O dată, când soţia mea a După ce am trecut de cele două întemniţări, a urmat a treia.
venit la mine în vizită, la care, după spusele autorităţilor, nu De data aceasta ne-au prins pe amândoi, pe mine şi pe
aveam dreptul, ea a fost aşa de hotărâtă, că nimeni nu a putut ajutorul meu fidel, Vladimir Muraşchin.
s-o oprească. Ea a zis: (va urma)
- Eu am venit la soţul meu! Astăzi este ziua lui de Extras din cartea
naştere, vreau s-o sărbătorim împreună! Lăsaţi-mă să intru! Ridicaţi-vă! Începe judecata!

18
Ivan Petrovici Fedotov

„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
(continuarea din pagina 13)

Scrisoarea a L - a
4. Relaţia cu cei în nevoie şi nenorociţi „Ea 6. Relaţia cu bunurile materiale, cu banii „Se
îşi întinde mâna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către gândeşte ia un ogor şi-l cumpără.” (Proverbe 31:16); „... din
cel lipsit.” (Proverbe 31:20) rodul muncii ei sădeşte o vie.” (Proverbe 31:16); „... toată
Pentru această femeie, mila nu este o poruncă de casa ei este îmbrăcată cu cărămiziu.” (Proverbe 31:21)
catehism, ci este durerea tăcută pentru celălalt, pentru Înadins am lăsat acest punct la urmă. De ce? O să
aproapele apăsat de nevoi şi lovit de nenorocire. Ea ştie înţelegi dacă vei citi cartea lui Iov, doar primele trei versete
că, făcând milă, se împlineşte pe sine, dar mai ales, pe din capitolul 1, şi vei observa uşor, că autorul inspirat
cel milostivit. „Omul milostiv îşi face bine sufletului său...” descriindu-l pe dreptul Iov, pune în prim plan calităţile lui
(Proverbe 11:17) Mila o salvează de egoism şi o păstrează în morale (Iov. 1:1), apoi familia (Iov 1:2) şi la urmă averile (Iov
comuniune cu cei amărâţi, dându-i conştiinţa unei chemări şi 1:3). Asta-i ordinea la Dumnezeu, aşa aşază El întotdeauna
în afara familiei. Oare există o sursă de putere mai inepuizabilă valorile. În ce mă priveşte, n-am vrut să procedez diferit,
decât conştiinţa unei misiuni nobile? În schimbul milei, ea de aceea am lăsat la urma relaţia acestei femei cu banii
culege rugăciunile şi binecuvântările săracului din care-şi sau bunurile acestea de jos. Domeniul în care se oglindeşte
face adăpost: ea îl împrumută de fapt pe Dumnezeu: „Cine bine caracterul ei, este şi cel al bunurilor materiale. Înainte
are milă de sărac împrumută pe Domnul şi El îi va răsplăti de a întreprinde ceva în acest domeniu, ea „se gândeşte”.
binefacerea.” (Proverbe 19:17) Ea ştie că adevăratele comori Indiferent de oportunităţile momentului, ea nu se pripeşte,
nu sunt cele care rămân, ci cele care se împart. cât se gândeşte.. Ştie această femeie că, înainte de a porni
Sunt uimit, frate dragă, să constat că această femeie, o iniţiativă, de a încerca ceva, trebuie să se gândească unde
prinsă cu atâtea treburi, preocupată de cei din familia ei, ajunge? Ştie că bunurile pe care le are nu sunt proprietatea
nu uită totuşi de cei sărmani şi nenorociţi din familia lui ei, ea fiind doar un administrator? Ele aparţin lui Dumnezeu,
Dumnezeu. Este atentă la ce se întâmplă în casa ei, aşa cum deci nu-şi poate permite să iasă în pierdere. Deşi bunurile
subliniam mai sus, dar este atentă şi la durerile altora. Se materiale sunt infinit mai mici ca valoare, decât cele
bucură de bucuriile ei, dar nu într-atâta încât să-şi piardă spirituale, totuşi credincioşia ei, caracterul ei, se verifică în
sensibilitatea pentru durerile celor sărmani. Unde vom găsi lucrurile mici.
o astfel de femeie? Frate, dragă, ea este fecioara, soţia şi S-a dovedit adesea că adevărata piatră de încercare
mama din casele multor creştini temători de Dumnezeu. pentru caracterul creştin sunt lucrurile mici. Astfel cine
gândeşte cu înţelepciune în cele mici va gândi tot astfel şi
5. Relaţia cu ziua de mâine „Ea...râde de ziua în cele mari. Este interesant să observăm că rodul muncii ei,
de mâine.” (Proverbe 31:25); „... împarte lucrul de peste zi surplusul pe care-l realizează, ea nu-l risipeşte, aşa cum e
slujnicelor.” (Proverbe 31:15) firea multor femei, ci se gândeşte să-l investească.
Femeia despre care-ţi scriu este una optimistă, adică Făcute cu teamă de Dumnezeu, investiţiile sunt un
se salvează de necazul ce s-ar putea ascunde în taina zilei exerciţiu al credinţei, întocmai ca sămânţa aruncată în
de mâine, printr-o speranţă fermă. Speranţa şi-o clădeşte pe ţarină. Aşadar, din munca ei îşi hrăneşte şi întreţine casa
credinţă, căci altfel e cu neputinţă, iar credinţa trebuie să fie (îmbrăcând-o cu cărămiziu), apoi face milostenie (întinde
în promisiunile lui Dumnezeu. Acestea sunt singurul loc în braţul celui lipsit), iar surplusul îl investeşte în vederea
care viitorul este prezent şi sigur. Deşi este adevărat că nici o profitului. În final, impresia cu care mă desprind de portretul
primejdie nu se învinge fără alte primejdii, ea totuşi este atât acestei femei, pe care o descrie mama împăratului Lemuel,
de sigură că va triumfa asupra problemelor de mâine, încât este aceea a unei persoane care îmbină în sine într-un fel
râde astăzi. Aşa cum corabia (aminteşte-ţi de metafora de greu de priceput, dar totuşi real, două trăsături aparent
mai sus, unde femeia este asemănata cu o corabie) străbate paradoxale: aceea de stăpân şi de servitor. Este aici ceva
necunoscutul mărilor, înfruntându-le, tot astfel, femeia aceasta de-a dreptul eristic. În rest .. „Cine găseşte o nevastă bună
credincioasă străbate marea timpului ce vine din necunoscut. găseşte fericirea, este un har care-l capătă de la Domnul.”
Dacă n-ar avea speranţă, ziua de azi i-ar fi mormânt, pe când (Proverbe 18:22)
acum, speranţa face din ziua de mâine drum neînfricat.
Crezând, ea-şi planifică cu grijă lucrul ei, menţine ordinea şi Zaharia Bica
împarte sarcini slujnicelor ce robotesc prin gospodărie. Ea ştie
că unde e speranţa, e planificare înţeleaptă, unde e planificare,
e ordine şi unde e ordine, e Dumnezeu.
Femeia aceasta este o femeie a lui Dumnezeu. Poate
o să-mi reproşeze cel pentru care scriu aceste rânduri, că
am zidit un chip de femeie, doar din hârtie şi slove, chip
de negăsit în realitate. O va găsi totuşi, dacă o va căuta cu
mintea, nu cu ochii. Îi doresc succes!

„Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!" (Isaia 12:4)
19
BIRUINŢA
Dacă n-ar exista duşmani, n-ar exista lupte; dacă n-ar exista lupte, n-ar exista biruinţe;
dacă n-ar exista biruinţe, n-am purta cununa.

A lupta cu tine însuţi este cel mai greu război – a te învinge este biruinţa cea mai frumoasă;
cine poate să-şi înfrângă poftele în momentele de ispită, va purta cunună de biruitor pentru eternitate.

Dacă vrei să învingi o ispită, nu o hrăni; dacă vrei să birui mânia, nu o alimenta cu vorbe, căci
dacă va creşte, îţi va fi foarte greu să o stăpâneşti.

Biruinţa nu este a celor ce vorbesc multe, ci a celor ce fac ceea ce trebuie la vremea potrivită.

Toţi oamenii se luptă, diferenţa e dată de faptul că unii se luptă pentru cele trecătoare, iar alţii
pentru cele eterne.

Biruie pe avar prin dărnicie, pe cel mincinos prin adevăr, pe cel crud prin îngăduinţă, pe cel rău
prin bunătate.

Biruinţa deplină are două etape: câştigarea şi păstrarea ei, prima, se poate obţine printr-o putere de
moment, a doua, numai printr-o putere permanentă şi aceasta este numai puterea lui Dumnezeu.

Adevăratele bătălii se dau în plan spiritual,
cele fizice sunt doar efecte vizibile ce arată biruinţele sau înfrângerile.

Fricoşii pierd războiul înainte de a-l începe, iar cei mândri nu pot acepta nici la sfârşit că l-au
pierdut. În ambele situaţii, este vorba de oameni care s-au luptat fără Dumnezeu.

„V-am spus aceste lucruri ca să aveţi pace în Mine.
În lume veţi avea necazuri; dar îndrăzniți, Eu am biruit lumea.” (Ioan 16:33)

„Totuşi, în toate aceste lucruri, noi suntem mai mult decât biruitori,
prin Acela care ne-a iubit.” (Romani 8:37)

„Răbdarea aduce biruintă în încercare, iar biruinţa aceasta aduce nădejdea.” (Romani 5:4)

„Strigăte de biruinţă şi de mântuire se înalţă în corturile celor neprihăniţi:
dreapta Domnului câştigă biruinţa!” (Psalmul 118:15)

„Cei izbăviţi de Domnul se vor întoarce, şi vor merge spre Sion cu cântece de biruinţă. O
bucurie veşnică le va încununa capul, veselia şi bucuria îi vor apuca, iar durerea şi gemetele
vor fugi!” (Isaia 35:10)

„Nu te lăsa biruit de rău, ci biruieşte răul prin bine.” (Romani 12:21)

„De aceea, luaţi toată armătura lui Dumnezeu, ca să vă puteţi împotrivi în ziua cea rea
şi să rămâneţi în picioare, după ce veţi fi biruit totul.” (Efeseni 6:13)

„Pentru că oricine este născut din Dumnezeu biruie lumea;
şi ceea ce câştigă biruinţa asupra lumii este credinţa noastră.” (1 Ioan 5:4)

„Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne poartă totdeauna cu carul Lui de biruinţă în
Hristos și care raspândeşte prin noi, în orice loc, mireasma cunoştinţei Lui.”
(2 Corinteni 2:14)

Adresa la care ne puteţi contacta pentru abonamente,
răspunsuri la întrebări, articole, sugestii, reclamaţii este:
Revista „Dragoste pentru Adevăr”
Calea Aurel Vlaicu, Nr. 121-125, Arad, cod 310365, România,
www.dragostepentruadevar.ro
e-mail: dragoste_adevar@yahoo.com
Mobil: 0740 437777, 0746 046080