1

Examen practic – subiectul 1 hematologie

Subiect 1 hematologie practic Pregatirea materialului si recoltarea sangelui pt. hemograma. Coloratiile uzuale. Picatura groasa Pregatirea materialului si recoltarea sangelui pt hemograma A.Sangele venos Materiale necesare: seringa de plastic de unica folosinta Ac de unica folosinta (19-20 SWG = 0,9-1 mm) Vata, alcool, garou Manusi de latex Vacutainere (dop mov, albastru, negru, rosu) Conditii generale de recoltare: dimineata pe nemancate Tehnica: Locul de punctie: o vena antecubitala la adulti (plica cotului); vena jugulara la sugari; o vena dorsala a mainii la obezi Cu ajutorul garoului se produce o staza venoasa; recomandam pacientului sa stranga usor pumnul. Se dezinfecteaza pielea, apoi se efectueza punctia. Obs: Congestionarea zonei trebuie evitata pt prevenirea hemoconcentrarii: garoul trebuie slabit dupa ce acul patrunde in vena. Pistonul seringii trebuie retras lent: se previne hemoliza. Sangele trebuie repartizat cu atentie din seringa in recipiente, fara a forma spuma. Daca se folosesc anticoagulanti, amestecul cu acestia trebuie facut imediat, cu grija, fara a forma spuma. B.Sangele capilar Se foloseste pt aprecierea exacta a morfologiei cel sanguine si a nr de Tr. Materiale: lanteta sau ac de unica folosinta Vata, tifon sau hartie de filtru; alcool Tehnica: locul de punctie: pulpa degetului inelar sau mijlociu (la adulti), supraf plantara a calcaiului sau a halucelui (la sugari) Supraf intepata trebuie sa fie calda si bine vascularizata; daca e rece sau cianozata iar sangele apare lent, se obtin valori crescute pt Hg, nr de L si de Er Se dezinfecteaza pielea, apoi se inteapa ferm si rapid, suficient de adanc pt ca sangele sa tasneasca de la sine. Primele picaturi se sterg cu un tifon uscat sau o hartie de filtru, iar urmatoarele se recolteaza evitand stoarcerea degetului. Picaturile de sange pot fi folosite pt obtinerea de frotiuri prin depunerea lor pe lame de sticla. Obs:1. in sangele capilar, Hg, Ht si nr Er sunt mai scazute decat in sangele venos;

si franjuri in partea terminala Sa aiba o grosime potrivita. oxalat de potasiu 0.2 g. Pt un examen morfologic de calitate se prefera frotiul din sange capilar. iar pt examenul cantitativ se prefera sangele venos. Frotiul se usuca rapid prin agitare in aer. K2 EDTA si K3 EDTA au un efect chelator asupra moleculelor de Ca din sange. pe linia centrala.2 ml ce se lasa sa se usuce la termostat (370 C) fara dop. in sangele venos pastrat pe anticoagulant acesta poate produce gruparea Tr sau fenomenul de satelitism. Prepararea amestecului anticoagulant Wintrobe: oxalat de amoniu 1. Picatura se va intinde de-a lungul liniei de contact dintre cele 2 lame. pana la evaporarea completa a apei. apa distilata ad 100 ml. se recolteaza 2 ml de sange. tinand-o la un unghi de aprox 30-450 fata de lama-suport. Trebuie respectata strict proportia sange – anticoagulant! Prepararea anticoagulantului cu EDTA: se prepara solutie de Na2 EDTA 1% in ser fiziologic. se repartizeaza cate 0.2 Examen practic – subiectul 1 hematologie 2. cu o trecere gradata de la gros la subtire .8 g. 3. ceea ce va duce la valori fals scazute ale Tr). EDTA-ul e preferat altor anticoagulanti pt ca in proportie adecvata nu modifica volumul Er si nu produce alterari morfologice semnificative ale cel sanguine. Executia frotiului de sange: Se pune o picatura mica de sange pe o lama-suport. EDTA impiedica formarea cheagului. Se intinde frotiul cu o miscare de translatie lina. Obs: un frotiu bine executat trebuie sa indeplineasca urm conditii: Lungime = 3-4 cm Sa fie mai ingust decat lama Sa aiba 2 margini drepte. anticoagulantul poate produce alterari ale morfologiei cel sanguine. Practic. uniforma si rapida a lamei slefuite. Se pune in contact picatura cu capatul unei lame slefuite. se recolteaza 5 ml de sange.5 ml si se lasa sa se usuce in conditiile de mai sus. Lama cu care se intinde frotiul trebuie sa fie putin mai ingusta decat lama-suport pt a se putea obtine si examina 2 margini paralele in lungime ale frotiului: se foloseste o lama slefuita cu colturi rupte. Na2 EDTA. la 1-2 cm distanta de unul din capete. paralele. se repartizeaza in tuburi de centrifuga cate 0. Anticoagulanti: pt hemoleucograma se folosesc saruri de EDTA (acid etilen diaminotetraacetic). nr de Tr se apreciaza mai exact prin examinarea unui frotiu de sange capilar (unde nu s-a folosit anticoagulant la recoltare.

sa nu fie distruse sau deformate Coloratiile uzuale Colorarea frotiurilor trebuie facuta imediat sau in cel mult cateva ore dupa executarea lor. Wright. se neutralizeaza prin adaugarea catorva picaturi de solutie slab alcalina de carbonat de sodiu 1% la 500 ml de apa distilata. pipete Pasteur. MayGrunwald-Giemsa. Exista: coloranti acizi (eozina) coloranti bazici (albastru/violet/azur de metilen) coloranti neutri (eozinat de albastru/azur de metilen) Cea mai frecvent utilizata coloratie este cea panoptica. pe de alta parte. si se lasa astfel 2 min. Wright-Giemsa. pe de o parte. Prin coloratie Romanowsky se intelege orice coloratie ce foloseste albastru de metilen si produsii lui de oxidare.2. Coloratiile Romanowsky includ: coloratia May-Grunwald. Tehnica: A) Fixarea: se acopera frotiul cu solutia May-Grunwald si se lasa 2-3 min.8 g Glicerina neutra 250 ml Alcool metilic 200 ml Mai sunt necesare: apa distilata neutra. apoi repaus 20 min Se spala lama la robinet Se sterge dosul lamei si se lasa lama in stativ pt uscare Obs: un frotiu bine colorat prezinta microscopic: -Zonele dintre celule: clare -Er: portocaliu-rosu .3 Examen practic – subiectul 1 hematologie Celulele sa fie raspindite uniform.Coloratia panoptica May-Grunwald-Giemsa Solutie May-Grunwald: eozinat de albastru de metilen 1 g Glicerina neutra 50 ml Alcool metilic 100 ml Solutie Giemsa: eozinat de azur de metilen 3 g Azur de metilen 0. Leishman. Jenner etc. si eozina Y sau eozina B. B) Colorarea: se adauga peste solutia May-Grunwald apa tamponata. Apa distilata fiind de obicei acida. incercandu-se pH-ul cu indicator universal de hartie. 1. pipete gradate Obs: pH-ul apei distilate trebuie sa fie 7-7. Se varsa solutia de pe lama si se acopera lama cu solutie Giemsa diluata (o picatura sol Giemsa pt 1 ml apa tamponata).

apoi se intinde sangele pe aceasta lama ca pt orice frotiu. . Dupa ce picatura groasa a fost lasata la uscat cel putin 30 min la 370 C. de ex. Pe parcurs sol se schimba de 2-3 ori pt a spala Hg provenita din liza Er. Se acopera frotiul cu solutie Giemsa proaspat diluata in 15-20 volume de apa neutra si se lasa 30-40 min.Coloratii vitale Sangele se pune in contact direct cu colorantul fara o fixare prealabila. Cu coltul unei lame se omogenizeaza aceste picaturi. Hematozoarele apar colorate rosu-violet.Coloratia Giemsa Pt colorarea picaturii groase si evidentierea parazitilor malariei si a spirochetei Obermeier (Borrelia recurrentis). Reticulocitele apar ca Er ce contin precipitate (pp) albastru inchis de granule sau filamente. Se spala usor cu apa neutra. Picatura groasa nu se fixeaza ci se hemolizeaza. Se pune in camera umeda timp de 1 min si se usuca la aer. se lasa 20-30 min si apoi se spala cu apa de robinet. 3. coloratia reticulocitelor. lama se acopera cu colorant Giemsa. iar spirochetele violet-albastru. se poate colora. Se acopera lama cu un strat de apa distilata.2). se usuca. Se usuca. urmarindu-se indepartarea hematiilor si deci evidentierea mai buna a parazitilor. Preparatul e lasat sa se usuce. Picatura groasa Se recolteaza 3 picaturi de sange care se aplica pe lama in varfurile unui triunghi imaginar cu latura de 1 cm. negru -Citoplasma limfocitelor (Lf): albastru palid -Nucleul leucocitelor (L): albastru-violaceu 2. Uscare si examinare la microscop.4 Examen practic – subiectul 1 hematologie -Granulatiile neutrofile: purpuriu -Granulatiile eozinofile: rosu-portocaliu -Granulatiile bazofile: albastru-inchis. astfel incat picatura finala va avea diam de 1-2 cm. apa neutra (pH = 7-7. Se examineaza cu obiectivul cu imersie. Sunt necesare: albastru briliant crezil sol 1% in alcool etilic absolut cutii Petri captusite cu hartie de filtru umezita Se intinde pe o lama un frotiu subtire din sol coloranta. Colorarea se face cu colorant Giemsa: dupa hemoliza. Sunt necesare: solutie Giemsa. pana cand picatura ia un aspect cenusiu. pipete gradate. pipete Pasteur.