You are on page 1of 22

Mapa elevului Literatură română 1

TEORIE LITERARǍ, GENURI ŞI SPECII LITERARE STUDIATE


ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE

Pagina 2. TEMATICI ALE CREAŢIILOR LITERARE;


Pagina 3. ARGUMENTAREA CARACTERULUI DE OPERǍ LITERARǍ;
Pagina 4. ARGUMENTAREA CARACTERULUI EPIC;
Pagina 5. ARGUMENTAREA CARACTERULUI DE BASM;
Pagina 6. ARGUMENTAREA CARACTERULUI DE SCHIŢǍ;
Pagina 7. ARGUMENTAREA CARACTERULUI DE; BALADǍ
Pagina 8. ARGUMENTAREA CARACTERULUI DE FABULǍ;
Pagina 9. ARGUMENTAREA CARACTERULUI LIRIC
Pagina 10. ARGUMENTAREA CARACTERULUI DE DOINǍ
Pagina 11. ARGUMENTAREA CARACTERULUI DE PASTEL
Pagina 12. ARGUMENTAREA APARTENENŢEI UNUI TEXT LA UN ANUMIT MOMENT AL
SUBIECTULUI
Pagina 13. ARGUMENTAREA CARACTERULUI DESCRIPTIV – TABLOU DIN NATURǍ
Pagina 14. ARGUMENTAREA CARACTERULUI DESCRIPTIV – PORTRETUL LITERAR
Pagina 16 CARACTERIZAREA PERSONAJULUI - TEXT LA PRIMA VEDERE SAU TEXT STUDIAT
Pagina 18 ARGUMENTAREA CARACTERULUI NARATIV
Pagina 19 ROLUL DIALOGULUI
Pagina 20. TITLUL
Pagina 21. MESAJUL
Pagina 22. ARGUMENTAREA CARACTERULUI NONLITERAR AL UNUI TEXT DAT
Mapa elevului Literatură română 2

TEMATICI SPECIFICE OPERELOR LITERARE

PRIN TEMA SAU TEMATICA UNEI OPERA LITERARE ÎNŢELEGEM O IDEE DE ANSAMBLU, ACEA IDEE
CE SE DESPRINDE DIN ÎNTREAGA CREAŢIE.
EA SE POATE REGĂSI, SUB DIFERITE INTERPRETĂRI, VIZIUNI VARIATE, LA AUTORI DIFERIŢI, DIN
EPOCI DIFERITE.
Astfel, spre exemplu, tematica naturii şi a comuniunii dintre om şi natură apare în poeziile
populare, dar şi la Eminescu, Alecsandri, Creangă, Sadoveanu, ori la scriitori şi poeţi străini.
CELE MAI ÎNTÂLNITE TEME ÎN CREAŢIILE LITERARE

1. IUBIREA;
2. NATURA;
3. IUBIREA ŞI NATURA;
4. COMUNIUNEA OM – NATURĂ;
5. COMUNIUNEA OM – ANIMAL;
6. FAMILIA;
7. VIAŢA SOCIALĂ SAU OMUL CA FIINŢĂ SOCIALĂ;
8. ISTORIA NEAMULUI SAU CEA UNIVERSALĂ;
9. UNIVERSUL COPILĂRIEI;
10. VÂRSTELE OMULUI;
11. TRECEREA TIMPULUI;
12. VIAŢA ŞI MOARTEA;
13. DEŞERTĂCIUNEA EXISTENŢEI;
14. CONDIŢIA DE MURITOR – SAU CONDIŢIA UMANĂ;
15. CONDIŢIA OMULUI DE GENIU / ARTISTULUI/ INTELECTUALULUI;
16. RAPORTUL DINTRE OM ŞI DIVINITATE;
17. CREAREA UNIVERSULUI – GENEZA;
18. RAPORTUL DINTRE OMUL DE GENIU ŞI SOCIETATE;
19. TIMPUL ŞI SPAŢIUL;
20. UNIVERSUL SATULUI;
21. OBICEIURI ŞI TRADIŢII;
22. UNIVERSUL CITADIN ( adică al oraşului);
23. CUNOAŞTEREA UMANĂ – AVENTURA CUNOAŞTERII;
24. CUCERIREA ALTOR LUMI ( în SF);
25. CIVILIZAŢII DISPĂRUTE;
26. CIVILIZAŢII EXTRATERESTRE;
27. FORMAREA UNEI PERSONALITǍŢI;
28. POETUL / CREATORUL ŞI ACTUL CREAŢIEI ( ARTA
POETICǍ );
29. VEŞNICA TRANSFORMARE A NATURII ( A UNIVERSULUI );
30. UNIVERSUL SUFLETULUI OMENESC ( TEMATICǍ
PSIHOLOGICǍ )
etc.
Mapa elevului Literatură română 3

Demonstrarea caracterului de operă literară


al unui text dat

Acest text îi aparţine unei opere literare, deoarece are un autor cunoscut, al cărui nume este……
XY………………… .
Specific creaţiei literare este titlul, „………………..”, care este în strânsă legătură cu conţinutul acesteia.

Textul este scris în proză / versuri, având un conţinut care impresionează, căci îmbină realitatea cu
ficţiunea. Din realitate sunt următoarele aspecte:..........................................................................................
..........................................................................................................................................................................
Alte aspecte sunt închipuite, adică au caracter fictiv. Astfel, XY îşi închipuie
că.....................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
( povestim, în 2-3 rânduri ce considerăm noi că reprezintă elemente de ficţiune ale creaţiei).

Specific operei literare este limbajul artistic deosebit de ingenios, care conturează o gamă variată de imagini
artistice: vizuale (citat), auditive (citat), olfactive (citat) etc. ( vom scrie doar acele tipuri de imagini pe care le
recunoaştem în text)

Acestea sunt realizate cu ajutorul unor frumoase figuri de stil: epitete (citat), comparaţii (citat),
personificări (citat), enumeraţii(citat) etc. ( vom scrie doar acele figuri de stil pe care le recunoaştem).

Rolul operei literare este de a ne înfăţişa felul cum autorul înţelege lumea, viziunea lui asupra ei, de
a ne învăţa despre tainele sufletului omenesc, ale naturii, ale universului si, mai ales, de a ne impresiona.
Prin toate aceste trăsături deosebite, este evident că textul îi aparţine unei opere literare, a cărei
valoare este confirmată de admiraţia cititorilor ei, de-a lungul timpului. Adevăratele opere literare nu au
vârstă, sunt mereu tinere.

Observaţie : în compunerea noastră nu vom scrie ceea ce este în paranteză, ci doar vom aplica
recomandările din paranteză.
Mapa elevului Literatură română 4

Demonstrarea caracterului epic al unei opere literare


Plan orientativ

1. Introducere operă - autor;


Tematica dezvăluită cu sensibilitate de către scriitor este…………………….
2. Acest text are caracter epic, deoarece autorul, XY, îşi exprimă în mod indirect sentimentele, viziunea
asupra faptelor înfăţişate, prin intermediul personajelor
( numele acestora) şi al acţiunilor lor.
3. Autorul XY imaginează un narator care relatează întâmplările la care participă aceste personaje la
persoana I, stilul fiind subiectiv …sau… la persoana a III –a, stilul fiind obiectiv / obiectiv, cu note
subiective, iar naratorul omniscient şi omniprezent. (alegem varianta potrivită).
4. Specific genului epic, textul are conţinut narativ, adică prezintă întâmplări ce alcătuiesc o acţiune
deosebit de expresivă, desfăşurându-se pe momente ale subiectului. Astfel, se povesteşte
că…………………………………………
(în 5 - 10 rânduri vom rezuma conţinutul).
5. Apar indici spaţio - temporali, proprii textului epic. Întâmplările se petrec în ……………..( locul desfăşurării
acţiunii), în momentul / anotimpul / anul / epoca………. Termeni care constituie aceşti indici sunt ………….
(vom da citate, între ghilimele, cu anumite cuvinte sau grupuri de cuvinte ce constituie indici spaţiali şi
temporali).
6. Modurile de expunere se îmbină armonios, căci alături de naraţiune apare descrierea, dialogul,
monologul (vom scrie doar acele moduri de expunere pe care le recunoaştem în text).
7. Specifice genului epic, personajele participă la o acţiune cu intrigă simplă / complexă, pentru a pune în
lumină mesajul adresat cititorului.
8. Astfel, W este personajul principal al acestei creaţii, căci participă la toate momentele subiectului, fiind
în centrul acţiunii. El se dovedeşte a fi ………., căci…….. (vom face o scurtă caracterizare, de aprox. 5-7
rânduri, folosind cel puţin 4 adjective care să exprime însuşirile sale, argumentate pe baza textului;
vom arăta cum se comportă cu cel puţin 2 personaje – de ex.: Ionel este crud cu biata servitoare, căci o
chinuieşte şi o agasează fără milă).
9. Caracterul epic al acestei opere literare este conturat cu ajutorul unor inspirate figuri de stil: epitete
(….cităm 1 sau 2 exemple, în paranteză), personificări ( citat ), comparaţii (citat) ), repetiţii (citat),
enumeraţii (citat - vom numi doar figurile de stil recunoscute în textul dat – minim 4 diferite).
10. Imaginile artistice create prin acest limbaj artistic expresiv sunt variate: vizuale (citat),
auditive (citat), olfactive (…), tactile (…)…
11. Prin toate aceste argumente, este evidentă apartenenţa acestei creaţii la genul epic. Minunată operă
literară, dovadă a talentului marelui scriitor XY, ea impresionează prin conţinutul tulburător şi forma
artistică deosebită.
(Această concluzie poate fi formulată în numeroase alte moduri…).

Observaţie: acest plan este doar orientativ, ideile exprimate putând fi formulate de fiecare dintre elevi în
mod personal şi îmbogăţite. E obligatorie însă atingerea tuturor punctelor astfel marcate.
Mapa elevului Literatură română 5

ARGUMENTAREA CARACTERULUI DE BASM AL UNUI TEXT DAT

MODEL ORIENTATIV – 15 – 20 RÂNDURI

Basmul românesc tradiţional este o dovadǎ a înaltei spritualitǎţi a neamului nostru, sursǎ de
inspiraţie pentru literatura cultǎ.
Acest text îi aparţine unui basm, pentru cǎ are caracter epic: autorul imagineazǎ un narator
omniprezent şi omniscient, care relateazǎ la persoana a III-a întâmplǎrile, stilul sǎu fiind obiectiv.

Se povesteşte cǎ.............................................. ( scurt rezumat al textului max 4-5 rânduri).


Modul de expunere specific este naraţiunea, care se îmbinǎ în acest fragment cu......................
( dialogul, monologul, descrierea ...). Textul conţine un nucleu narativ, care face parte dintr-un moment al
subiectului:............................. ( îl numesc doar dacǎ îl recunosc sigur ).

Specific basmului, apare tematica luptei dintre bine şi rǎu, binele fiind reprezentat de personajele
pozitive X, Y, din acest text, iar rǎul de cǎtre Y, Z.

Sunt prezente elemente ale fantasticului; personajele X şi Z, deoarece acestea sǎvârşesc fapte /
au însuşiri / ieşite din comun:.............................................. ( povestire sau citat).
 Apare formula proprie acestei specii literare –introductivǎ / medianǎ /
finalǎ:................ ( citat ).
 Caracterul de basm este dat şi de prezenţa unor motive specifice acestei
specii: motivul luptei dintre bine şi rǎu, motivul lui
Fǎt – Frumos, care aici se numeşte X, al împǎratului, al probelor etc. ( vezi
punctul 4c de la pagina anterioarǎ )

Personajul principal, X, este un model comportamental, cǎci are rolul de a influenţa tânǎra
generaţie în spiritul adevǎrului, frumosului, al demnitǎţii, dreptǎţii, ca reprezentant al binelui. În acest text,
în relaţia sa cu Y, se dovedeşte a fi............... ( cinstit, curajos, demn, bun, iertator etc – minim 3 însuşiri,
recunoscute în text).
Prin aceste trǎsǎturi, textul se dovedeşte a aparţine unui frumos basm popular/ cult.
Mapa elevului Literatură română 6

Demonstrarea caracterului de schiţă al unei opere literare


Plan orientativ – cls. V – VI
15 – 20 de rânduri
1. Introducere operă - autor;
Această creaţie,…………. ( titlul ), este una dintre cele mai reprezentative pentru modul de a compune,
pentru limbajul artistic şi stilul marelui XY.
Tematica dezvăluită cu sensibilitate de către scriitor este……………………..
2. DEFINIŢIA SCHITEI….*Acest text literar îi aparţine unei schiţe, deoarece este de dimensiuni reduse
şi are caracter epic: autorul, XY, îşi exprimă în mod indirect sentimentele, viziunea asupra faptelor
înfăţişate, prin intermediul personajelor ( numele acestora) şi al acţiunilor lor.
3. Autorul XY imaginează un narator care relatează întâmplările la care participă aceste personaje la
persoana I, stilul fiind subiectiv …sau… la persoana a III –a, stilul fiind obiectiv / obiectiv, cu note
subiective, iar naratorul omniscient şi omniprezent. (alegem varianta potrivită).

4. Specific genului epic, textul are conţinut narativ, adică prezintă întâmplări de viaţă obişnuite, ce
alcătuiesc o acţiune deosebit de expresivă, ce face parte dintr- moment al subiectului, alcătuind
un nucleu narativ. Astfel, se povesteşte că…………………………………
(în 4 - 5 rânduri vom rezuma conţinutul).

5. *Specifice schiţei, personajele sunt caracterizate sumar, prin trăsăturile lor esenţiale.
6. Astfel, W Zeste personajul principal al acestei creaţii, căci participă la toate momentele
subiectului, fiind în centrul acţiunii. El se dovedeşte a fi ………., căci…….. (vom face o scurtă
caracterizare, de aprox. 4-7 rânduri, folosind cel puţin 4 adjective care să exprime însuşirile sale,
argumentate pe baza textului; vom arăta cum se comportă cu cel puţin 2 personaje – de ex.:
Ionel este crud cu biata servitoare, căci o chinuieşte şi o agasează fără milă).
7. Prin toate aceste argumente, este evident că textul îi aparţine unei schiţe. Minunată operă literară,
dovadă a talentului marelui scriitor XY, ea impresionează prin conţinutul tulburător şi forma artistică
deosebită.
Mapa elevului Literatură română 7

Demonstrarea caracterului de baladă al unei opere literare


Plan orientativ – cls. VII – VIII
1. Creaţie epico – lirică, în versuri, uneori cântată, balada cultă / populară dezvăluie o structură narativă cu
intrigă simplă, dar conflict puternic, ce aduce în prim – plan lupta dintre bine şi rău, precum şi un personaj de
excepţie, înconjurat de o aură mitică şi / sau legendară, prezentat într-un moment de răscruce al existenţei sale,
îmbinând, de multe ori, realul cu fantasticul, limbajul artistic fiind expresiv, ales.
Tematica dezvăluită cu sensibilitate de către poetul X Y / autorul anonim este……………………
2.DEFINIŢIA BALADEI…. Acest text are caracter de baladă, având o structură epică în versuri. XY / autorul
anonim, îşi exprimă în mod indirect sentimentele, viziunea asupra faptelor înfăţişate, prin intermediul personajelor (
aici - numele acestora) şi al acţiunilor lor.
3. Autorul XY imaginează un narator care relatează întâmplările la care participă aceste personaje la persoana a
III –a, stilul fiind obiectiv / obiectiv, cu note subiective, iar naratorul omniscient şi omniprezent.
4. Specific genului epic, textul are conţinut narativ, adică prezintă întâmplări ce alcătuiesc o acţiune cu
intrigă simplă, dar conflict puternic. Astfel, se povesteşte că………………… (în 4 -5 rânduri vom rezuma conţinutul).
5. Apar indici spaţio - temporali, proprii textului epic. Întâmplările se petrec într-un spaţiu şi timp
nedeterminate, mitice ( „………” citate ) sau
în …….. ( locul desfăşurării acţiunii), în momentul / anotimpul / anul / epoca ………. Termeni care constituie aceşti indici
sunt …………. (vom da citate, între ghilimele, cu anumite cuvinte sau grupuri de cuvinte ce constituie indici spaţiali şi
temporali).
6. Modurile de expunere se îmbină armonios, căci alături de naraţiune apar descrierea, dialogul,
monologul (vom scrie doar acele moduri de expunere pe care le recunoaştem în text).
7. Caracteristic baladei, personajele participă la o acţiune cu conflict puternic, cel dintre V şi W, (conflictul
exterior ) şi cel din sufletul personajului principal ( conflict interior).
8. Astfel, V este personajul principal al acestei creaţii, fiind înconjurat de o aură mitică şi / sau legendară.
El se dovedeşte a fi prezentat prin hiperbolizare ( citat ), în antiteză cu W, căci…….. (vom face o scurtă caracterizare,
de aprox. 5 rânduri, folosind cel puţin 4 adjective care să exprime însuşirile sale, argumentate pe baza textului,şi prin
citate; vom arăta cum se comportă cu 1 - 2 personaje - obligatoriu cu personajul negativ…).
9. Dacă există, vom adăuga: Elementele fantasticului, specifice baladei, sunt apar în versurile:
„ .........................................”. ( redăm acele aspecte fantastice prin citate sau cu cuvinte proprii).
10. Limbajul artistic este expresiv, ales, bogat în figuri de stil de un deosebit lirism, ce se împleteşte
armonios în structura epică: epitete (….cităm 1 sau 2 exemple, în paranteză), personificări ( citat ), comparaţii (citat) ),
repetiţii (citat), enumeraţii (citat ) - vom numi doar figurile de stil recunoscute în textul dat – minim 4 diferite).
Hiperbola şi antiteza sunt specifice baladei.
11. Dacă e cazul, adăugăm: Proprie baladei populare este oralitatea limbajului, precum şi dativul etic ( mi,
ţi ) sugerând implicarea autorului anonim / şi a auditoriului, motive din folclor etc.
12. Imaginile artistice create prin acest limbaj artistic expresiv sunt variate: vizuale (citat),
auditive (citat), olfactive (…), tactile (…).
13.Versurile( ce alcătuiesc strofe de n versuri fiecare – dacă e cazul ) contribuie la muzicalitatea şi armonia
mesajului, la dramatismul acţiunii şi al sentimentelor redate, prin rima ….., ritmul……….., măsura de x, y silabe ( dacă
e creaţie pop. – rima împerecheată sau monorimă, ritm trohaic, măsura de până-n 8 silabe ).
14. Prin toate aceste argumente, este evident caracterul de baladă al creaţiei. Ea impresionează prin
conţinutul tulburător şi forma artistică deosebită.
(Această concluzie poate fi formulată în numeroase alte moduri…).

Observaţie: acest plan este doar orientativ, ideile exprimate putând fi formulate de fiecare dintre elevi în mod
personal şi îmbogăţite. E obligatorie însă atingerea tuturor punctelor astfel marcate.
Mapa elevului Literatură română 8

DEMONSTRAREA CARACTERULUI DE FABULĂ AL UNUI TEXT DAT


MODEL ORIENTATIV

1. Înţelepciunea de milenii a omenirii s-a cristalizat în mici bijuterii literare, comunicând, peste timp,
adevărate lecţii de viaţă şi de cunoaştere a lumii, prin fabule.
2. Fabula este o creaţie epică în versuri sau proză, de dimensiuni reduse, ce comunică, prin
intermediul alegoriei, de obicei prin personificarea unor animale, obiecte, sau chiar prin tipologii umane
sugestive un conţinut cu mesaj moralizator, concretizat într-o morală implicită sau explicită, ce dezaprobă
tare omeneşti, ori dezvăluie adevăruri general - valabile, despre om şi univers.
3.DEFINIŢIA FABULEI … „………………..” este o creaţie în proză / versuri a lui X Y, având ca tematică
defectul omenesc legat de prostul obicei al unora de a ……………..................................................
4. Textul are caracter epic, specific fabulei, căci autorul îşi exprimă în mod indirect sentimentele de
dispreţ, ideile, viziunea, prin intermediul personajelor ( V,W, Z ) şi al acţiunilor lor.
5. Autorul imaginează un narator omniprezent şi omniscient, care relatează întâmplările la persoana
a III-a, stilul fiind obiectiv.
6. Indicii spaţio – temporali le plasează într-un moment nedeterminat („ …..” citat), într-un spaţiu
fără caracteristici aparte („…” citat).
7. Acţiunea este simplă, relatând fapte ce se desfăşoară pe momente ale subiectului, cu o intrigă
simplă. Se povesteşte, astfel, că ……………( rezumat în 3 – 4 rânduri ).
8. Textul îmbină naraţiunea cu dialogul şi scurtele descrieri ( ori monolog ).
9. Propriu fabulei, textul are conţinut alegoric, deoarece personajele reprezintă tipuri umane,
animalele personificate pun în lumină anumite trăsături omeneşti.
Astfel, V, personaj alegoric, simbolizează omul …….., capabil să………..; W este tipul de om …….,
pentru care ……………; Z reprezintă firea omenească …………, ce se manifestă prin …………… .

10. Morala, specifică acestei specii literare, este esenţa mesajului transmis, o concluzie plină de
învăţăminte, prezentă în acest text în mod explicit / implicit.
Ea e reprezentată de constatarea desprinsă din experienţa umană de milenii, cum că, în viaţă, trebuie
să ne ferim să ne comportăm, noi înşine, asemenea personajelor negative, sau trebuie să fim circumspecţi
cu oamenii care sunt capabili să.............................................................................................
.......................................................................................................................................................................

11. Limbajul artistic al acestei creaţii literare este deosebit de expresiv, ales. Alături de alegorie şi
personificare, apar epitete („ …..” citat), inversiuni („ …..” citat), repetiţii
(„ …..” citat), comparaţii („ …..” citat) etc. ( se vor indica minimum 3 figuri de stil diferite)
12. Dacă textul este în versuri, vei adăuga: Elementele de prosodie ( strofele a câte x, y, z, versuri fiecare,
rima…..,ritmul…….., măsura de x, y silabe ) contribuie la expresivitatea limbajului, la ritmul interior al
întâmplărilor relatate.

13. Prin toate aceste trăsături, este evident caracterul de fabulă al creaţiei „…….” de X Y, o preţioasă
lecţie de viaţă şi înţelepciune.

Când se cer 2 argumente, sunt suficiente pct. 4 ( caracter epic) şi 9 ( alegoria ), sau 4 şi 10 ( morala).
Pentru argumentare în 10 – 15 rânduri, e nevoie de argumentele de la 3 ( tematică ),
4, ( caracter epic) 7 ( conţinut narativ – rezumat), 8 ( moduri de expunere), 9 ( alegoria),
10 ( morala), eventual, dacă ai scris mic, 11 (limbaj artistic ), 13 ( concluzie).
Mapa elevului Literatură română 9

Demonstrarea caracterului liric al unui text dat


Model orientativ
XY este un mare poet român.
Aceste versuri îi aparţin unei creaţii lirice, deoarece poetul îşi exprimă în mod direct sentimentele, ideile,
viziunea, prin intermediul imaginilor artistice variate: vizuale ( „………”citat ), auditive („………”citat ),
olfactive ( ‚”………”citat ), tactile ( „………”citat ) şi al figurilor de stil.

Poemul este structurat sub forma unui …………. (monolog – confesiune lirică / monolog adresat / text
descriptiv / dialogat /) Textul îmbină mai multe moduri de expunere: descriera, monologul ( rar, dialogul).
NU NARAŢIUNEA!!!!

Eul liric îşi face simţită prezenţa prin mărci specifice: pronume şi / sau adjective posesive la persoana I şi /
sau a II – a („………”citat ); verbe la persoana I şi / sau a II – a ( „……”citat ); verbe la imperativ ( „………”citat );
interjecţii („……”citat ); substantive în vocativ ( „…”citat ).

Eul liric se oglindeşte şi în sentimentele variate redate de acestei poezii: iubire pentru naturǎ
( citat ), dragoste de viaţǎ( citat ), melancolie( citat ), nostalgie (citat), armonie (citat), mister (citat) ,
farmec (citat), tristeţe (citat), suferinţă (citat), freamăt interior, nelinişte (citat), frenezie (citat),
frământare (citat), (citat), pace (citat), bucurie, veselie, măreţie,patos, revoltă, ironie, umor etc.
Figurile de stil specifice exprimării artistice lirice sunt variate şi expresive:epitete( citat ),
personificǎri( citat ), repetiţii ( citat ), enumeraţii ( citat ), comparaţii ( citat ) etc.

- se vor comenta cel puţin două figuri de stil –

- epitetele aduc culoare, sensibilitate („………”citat ),


- enumeraţiile contribuie la redarea atmosferei, la diversificarea aspectelor prezentate
(„………”citat ),
- personificările dau viaţă, plasticitate imaginilor artistice ( „………”citat ),
- metaforele sugerează aspecte neasteptate, nuanţate, trăiri ale eului liric ( „……”citat ),
- inversiunile accentuează încărcătura de înţelesuri a unor termeni sau sintagme
( „……”citat ),
- comparaţiile stabilesc analogii surprinzătoare, inedite( „………”citat ) etc.

La muzicalitatea şi armonia lirică a versurilor ce alcătuiesc strofe de n versuri fiecare contribuie şi rima
….., ritmul……….., măsura de x, y silabe.

Prin toate aceste trăsături, este evidentă apartenenţa creaţiei „……………” la genul liric, dovedindu-se o
minunată lecţie de trăire artistică revărsată în cuvânt.
Mapa elevului Literatură română 10

DOINA
PLAN ORIENTATIV
1) Creaţia populară românească în versuri şi în proză este dovada de necontestat a înaltei
spiritualităţi a neamului nostru, a esenţei sufletului său atât de încercat de-a lungul istoriei.
2) DEFINITIA DOINEI … Specificul acestei opere este caracterul popular, căci aceste versuri
reprezintă doar una dintre variantele creaţiei cu caracter oral, colectiv, anonim, tradiţional, sincretic şi
expresiv.
I. 3) Aceste versuri îi aparţin unei creaţii lirice, deoarece poetul îşi exprimă în mod direct
sentimentele, ideile, viziunea, prin intermediul imaginilor artistice variate: vizuale
( „………”citat ), auditive („………”citat ), olfactive ( ‚”………”citat ), tactile ( „………”citat ) şi al figurilor de
stil.
4) Poemul este structurat sub forma unui …………. (monolog – confesiune lirică / monolog adresat /
text descriptiv / dialogat / text ce îmbină mai multe moduri de expunere:...).
5) Eul liric îşi face simţită prezenţa prin mărci specifice: pronume şi / sau adjective posesive la
persoana I şi / sau a II – a („………”citat ); verbe la persoana I şi / sau a II – a ( „……”citat ); verbe la
imperativ ( „………”citat ); interjecţii („……”citat ); substantive în vocativ ( citat).
6) Lirismul se reflectă în atmosfera plină de ………..( mister, farmec, tristeţe, suferinţă, freamăt,
frenezie, frământare, nelinişte, nostalgie, armonie, melancolie, pace, bucurie, veselie, dragoste de
viaţă, măreţie, patos, revoltă etc.).
7) Eul liric se oglindeşte şi în viziunea subiectivă asupra universului, în mesajul sensibil şi generos,
prin sentimentele de...... ( fiecare sentiment va fi redat cu citate din text) .
8) Astfel, motivul dorului/ dorului şi jalei/ voinicului/ haiducului/ înstrăinării şi al dorului de ţară/
casă/ mândră ori bade/ doinei/ jocului etc. dovedesc faptul că aceasta este o doină de dor/ dor
şi jale/ voinicie/ haiducie/ înstrăinare / depre doină/ de joc. *Ele subliniază caracterul oral şi
tradiţional al doinei.
9) Refrenul”…….” Indică faptul că această creaţie este cântată, *ceea ce subliniază caracterul său
sincretic.
10) Figurile de stil specifice exprimării artistice lirice sunt variate şi expresive. Astfel, epitetele aduc
culoare, sensibilitate („………”citat ), enumeraţiile contribuie la redarea atmosferei, la diversificarea
aspectelor prezentate („………”citat ), personificările dau viaţă, plasticitate („………”citat) , metaforele
sugerează impresii, trăiri ale eului liric( „……”citat ), inversiunile accentuează încărcătura de înţelesuri
a unor termeni sau sintagme( „……”citat ), comparaţiile stabilesc analogii surprinzătoare,
inedite( „………”citat ) etc.
8) Mesajul poemului devine mai sugestiv, impresionant şi prin bogăţia motivelor specifice folclorului (
al comuniunii om – natură, al codrului, al dealului, al văii, al drumului, al frunzei, al florii, al izvorului, al
vântului, al păsării, al mândruţei, al badelui, al luptei pentru dreptate, al comuniunii om –animal, al
păsării, al cucului, al mierlei etc.)
9) * La muzicalitatea şi armonia lirică a versurilor ce alcătuiesc strofe de n versuri fiecare contribuie
şi rima împerecheată şi/ sau monorimă, ritmul trohaic, măsura de cel mult 8 silabe, trăsături prosodice
specifice poeziei populare, subliniind caracterul oral şi tradiţional, deosebit de expresive.
Dacă este creaţie cultă, voi preciza măsura, rima, ritmul, subliniind – dacă e cazul – că demonstrează
caracterul cult al creaţiei.
10) Prin toate aceste trăsături, este evidentă apartenenţa creaţiei „……………” la genul liric, specia
„doină”, dovedindu-se o minunată lecţie de trăire artistică revărsată în cuvânt.
Mapa elevului Literatură română 11

Demonstrarea caracterului de pastel al unui text dat


Model orientativ
1) XY, unul dintre marii noştri poeţi, a transpus cu deosebita sensibilitate in paginile sale,
încântarea pe care i-au transmis-o tainicele frumuseţi ale naturii, tematică ce se dezvăluie şi în poezia sa
„…………….”.
2) DEFINITIA PASTELULUI… Pastelul este o creaţie lirica in versuri, ce descrie un peisaj, un fenomen
al naturii, un anotimp etc., limbajul artistic fiind expresiv, ales.
3) Aceste versuri îi aparţin unui pastel, deoarece au caracter liric. Poetul XY îşi exprimă în mod
direct sentimentele de admiraţie, dragoste faţă de natură, prin intermediul imaginilor artistice variate:
vizuale ( „………”citat ), auditive („………”citat ), olfactive ( ‚”………”citat ), tactile ( „………”citat ) şi al
figurilor de stil.
4) Eul liric îşi face simţită prezenţa unor mărci specifice: pronume şi / sau adjective posesive la
persoana I şi / sau a II – a („………”citat ); verbe persoana I şi / sau
a II – a ( „………”citat ); verbe la imperativ ( „………”citat ); interjecţii („……”citat ); substantive în vocativ
( „………”citat ).
5) Lirismul se reflectă în atmosfera plină de ………..( mister, farmec, tristeţe, nostalgie, melancolie,
bucurie, veselie, dragoste de viaţă, măreţie etc.) a universului descris.
6) Propriu pastelului, textul redă prin mijloace descriptive aspecte ale unui minunat tablou din
natură, surprinsă într-un moment de graţie, într-o zi / seară / noapte de vară / toamnă / iarnă /
primăvară.
7) Eul liric, viziunea subiectivă asupra acestui colţ din natură se oglindeşte în aspectele
panoramatice, dar şi în cele detaliate ale acestui tablou din natură, poetul aplicând tehnica
schimbării perspectivei.
Astfel, parcă un ochi nevăzut urmăreşte, mai întâi ………., apoi …………, …………, se opreşte asupra…………..,
ca apoi să dezvăluie aspecte ale……, ….., ………. . ( vor fi numite, pe rând, prin substantive sau folosind
citate din text, reperele spaţiale ale peisajului descris, alcătuind o enumeraţie ce reconstituie conţinutul
poeziei, pe scurt – în 3-4maxim rânduri).
Se alcătuieşte astfel un tablou ce uneşte armonios terestrul ( „………”citat) cu cosmicul ( „………”citat ).
8) Figurile de stil specifice descrierii, dar şi pastelului sunt epitetele şi enumeraţiile, Epitetele sunt
variate şi sugestive: „………”cita., Acestea alcătuiesc un tablou din natură monocromatic
( „………”citat ) / policromatic ( „………”citat ).
Enumeraţiile contribuie la redarea atmosferei, la diversificarea aspectelor descrierii:
„………”citat.
9) Acestora, li se adaugă şi alte minunate figuri de stil: personificări ce dau viaţă peisajului
( „………”citat ), metafore ce sugerează impresii, stări ale eului liric( „………”citat ), inversiuni ce
accentuează încărcătura de înţelesuri a unor termeni sau sintagme( „………”citat ), comparaţii ce
stabilesc analogii surprinzătoare, inedite
10) ( „………”citat ) etc.
11) Dacă este cazul, vom adăuga: Mesajul poemului devine mai sugestiv, impresionant şi prin
bogăţia motivelor specifice folclorului ( al comuniunii om – natură, al codrului, al dealului, al
văii, al drumului, al frunzei, al florii, al izvorului, al vântului, al păsării etc.), dar şi literaturii culte
( motivul lunii, al lacului, al trecerii timpului, al eternităţii naturii, al efemerităţii omului, al
deşertăciunii etc).
12) Lirismul se reflectă şi în muzicalitatea şi armonia versurilor cu rima ….., ritmul……….., măsura de
x, y silabe, ce alcătuiesc strofe de n versuri fiecare.
Mapa elevului Literatură română 12

13) Prin toate aceste trăsături, este evidentă apartenenţa creaţiei „……………” la această specie a
genului liric, pastelul dovedindu-se o minunată lecţie de contemplare artistică a naturii.
MOMENTELE SUBIECTULUI
PORNIND DE LA O TEMATICǍ SPECIALǍ,
ÎNLǍNŢUIREA ÎNTÂMPLǍRILOR, ÎNTR-OANUMITǍ ORDINE, DE OBICEI CRONOLOGICǍ, RESPECTÂND ANUMITE
ETAPE, SE NUMEŞTE SUBIECT AL CREAŢIEI RESPECTIVE ( EPICE SAU DRAMATICE).

MOMENTELE SUBIECTULUI SUNT ETAPELE LOGICE ALE ÎNLǍNŢUIRII


ÎNTÂMPLǍRILOR CE ALCǍTUIESC CONŢINUTUL NARATIV
AL UNEI OPERE EPICE.

MOMENTELE SUBIECTULUI UNEI OPERE EPICE


1. EXPOZIŢIUNEA
2. INTRIGA
3. DESFǍSURAREA ACŢIUNII
4. PUNCTUL CULMINANT
5. DEZNODǍMÂNTUL
CONFLICT( ÎN LITERATURǍ):
O OPOZIŢIE, ÎNFRUNTARE DE FORŢE ŞI INTERESE,
LUPTA DINTRE PERSONAJE, DINTRE IDEILE, VOINŢELE, SENTIMENTELE LOR ETC.
CONFLICTUL POATE FI:
EXTERIOR – OPOZIŢIA DINTRE PERSONAJE, ÎNFRUNTAREA LOR FIZICǍ,
VERBALǍ, SAU DE ALT TIP, MANIFESTATǍ VIZIBIL,
EXTERIOR ;
INTERIOR – LUPTA DIN SUFLETUL UNUI PERSONAJ, ÎNTRE DORINŢELE,
INTERESELE OPUSE CARE ÎL STǍPÂNESC ŞI ÎL SFÂŞIE, ÎL DETERMINǍ
SǍ SUFERE SAU SǍ OSCILEZE.
1. EXPOZIŢIUNEA
ESTE PARTEA INCIPIENTǍ A UNEI NARAŢIUNI, CARE STABILEŞTE
- LOCUL,
- TIMPUL ( MOMENTUL) ÎNCEPERII ACŢIUNII,
- PERSONAJELE CARE PARTICIPǍ LA ACEASTA,
( UNELE DOAR SAU TOATE),
- SITUAŢIA INIŢIALǍ ( STAREA DE APARENTǍ NORMALITATE, ÎNAINTE DE IZBUCNIREA CONFLICTULUI).
2. INTRIGA – SITUAŢIA, ÎMPREJURAREA CE DETERMINǍ IZBUCNIREA
CONFLICTULUI, MODIFICÂND SITUAŢIA INIŢIALǍ
SAU
CAUZA CE DETERMINǍ O ANUMITǍ DESFǍSURARE A ACŢIUNII.
3. DESFǍŞURAREA ACŢIUNII – ÎNLǍNŢUIREA ÎNTÂMPLǍRILOR
PROVOCATE DE INTRIGǍ
SAU MODUL DE MANIFESTARE A
CONFLICTULUI, IZBUCNIT DATORITǍ
ÎMPREJURǍRILOR NOU CREATE
DE INTRIGǍ.
3. PUNCTUL CULMINANT – MOMENTUL DE MAXIMǍ TENSIUNE
EMOŢIONALǍ,
PENTRU PERSONAJUL PRINCIPAL SITUAŢIA
FIIND ÎNTR-UN MOMENT DECISIV
( PE MUCHIE DE CUŢIT).
4. DEZNODǍMÂNTUL – PREZINTǍ MODUL DE REZOLVARE A CONFLICTULUI PROVOCAT DE INTRIGǍ.
CARACTERUL DESCRIPTIV AL UNUI TEXT DAT
Mapa elevului Literatură română 13

DESCRIEREA DE TIP TABLOU DIN NATURǍ


prezentă în pasteluri – creaţii lirice
sau în creaţii epice în proză

Descrierea literarǎ este un mod de expunere prin care sunt redate, cu deosebitǎ
sensibilitate, trǎsǎturi variate, aspecte, însuşiri ale unor fiinţe, obiecte, ale naturii, ale înfǎţişǎrii
sau ale firii omeneşti etc., folosind un limbaj artistic nuanţat.

Acest text are caracter descriptiv, deoarece poetul / naratorul redǎ aspecte ale
frumuseţilor naturii, surprinsǎ în anotimpul minunat al ..............................., alcǎtuind un
impresionant tablou din naturǎ.
Tematica fiind natura/ comuniunea om – naturǎ, versurile îi aparţin unui pastel.

Astfel, poetul / naratorul dezvǎluie peisaje/ fenomene ale naturii, din perspectivǎ când
apropiatǎ (citat), când îndepǎrtatǎ, alcǎtuind impresionante panorame (citat) sau oferind
aspecte detaliate ale vreunui colţ din natură (citat).
El descrie aspectele, urmǎrind când verticala cer (citat) – pǎmânt (citat), când orizontala,
alcǎtuitǎ de peisajul terestru (citat).
Aceastǎ descriere surprinde spaţiul terestru / cosmic/ terestru şi cosmic.

Aceasta este tehnica schimbǎrii perspectivei, proprie descrierii.

Imaginile artistice caracteristice descrierii sunt cele vizuale (citat) şi cele auditive(citat).
Lor li se alǎturǎ cele tactile ( citat ), olfactive ( citat ).

Figurile de stil specifice descrierii literare sunt epitetele ( citate) şi enumeraţiile (citat).
Lor li se alǎturǎ şi alte figuri de stil: comparaţii, personificǎri etc.....

Aceastǎ descriere sugereazǎ sentimente variate: melancolie (citat), tristeţe (citat),


nostalgie(citat), admiraţie, iubire faţă de natură(citat), dragoste de viaţǎ(citat), veselie(citat),
optimism (citat)...
( în funcţie de text vom selecta cele potrivite, vom scrie şi altele, noi ).

Rolul acestei descrieri, în creaţia “............................”, este de a reda o anumitǎ


atmosferǎ, ce sǎ impresioneze cititorul, provocând emoţii artistice deosebite.
( În proza epică, ea are rolul de a pregǎti un anumit moment important al conţinutului
narativ.)
Mapa elevului Literatură română 14

Descrierea de tip PORTRET LITERAR

Descrierea literarǎ este un mod de expunere prin care sunt redate, cu deosebitǎ
sensibilitate, trǎsǎturi variate, aspecte, însuşiri ale unor fiinţe, obiecte, ale naturii, ale înfǎţişǎrii
sau ale firii omeneşti etc., folosind un limbaj artistic nuanţat.
Aceasta este o descriere în proză / versuri de tip portret literar, deoarece prezintă
însuşirile fizice şi moral sufleteşti ale personajului reprezentat de...........
X ESTE PERSONAJUL PRINCIPAL / SECUNDAR AL CREAŢIEI / CENTRAL AL SECVENŢEI
ANALIZATE, contribuind hotǎrâtor la frumuseţea, expresivitatea şi complexitatea mesajului
acesteia.
EL ESTE PERSONAJ PRINCIPAL ( SECUNDAR ), DEOARECE PARTICIPǍ LA TOATE
MOMENTELE ACŢIUNII, FIIND ÎN CENTRUL ACESTEIA ( DEOARECE PARTICIPǍ LA ACŢIUNE, AVÂND
ROLUL DE A PUNE ÎN LUMINǍ PERSONAJUL PRINCIPAL) / UN PERSONAJ CENTRAL, CǍCI OCUPǍ UN
ROL IMPORTANT ÎN ACEST FRAGMENT, SE AFLǍ ÎN CENTRUL ACŢIUNII PE CARE ACESTA ÎL
CONŢINE- în cazul în care nu ştim cu siguranţǎ, din fragmentul dat, dacǎ e personaj principal sau
secundar al creaţiei.
Textul conţine o descriere de tip portret literar, deoarece, în conturarea personajului,
naratorul aplică tehnica schimbării perspectivei, care constă, în acest caz, în
oferirea unor aspecte variate legate de acesta, prin mijloace directe şi indirect de caracterizare.
STATUTUL SOCIAL al lui X îl prezintǎ pe acesta ca fiind..............( ocupaţia, calitatea ),
din.........( localitatea), aparţinând unei familii de condiţie medie / superioarǎ / inferioarǎ,
deoarece...
Aflat la vârsta ............, el apare într-un moment obişnuit / de excepţie al existenţei sale,
cǎci................. – scurtǎ naraţiune a secvenţei.
PORTRETUL SǍU FIZIC ( nu este prezent) este sugerat / abia prezentat/ bine reprezentat /
amplu prezentat în acest text:..................................................... (citat ).
Naratorul pune accent pe TRǍSǍTURILE MORAL – SUFLETEŞTI ale personajului, ce sunt
conturate prin diverse mijloace.
Astfel, el apare caracterizat prin MIJLOACE DIRECTE, DE CǍTRE NARATOR ( citat ), DE CǍTRE
PERSONAJUL Y ( citat ), PRIN AUTOCARACTERIZARE ( citat ).
MIJLOACELE INDIRECTE DE REALIZARE A PORTRETULUI SUNT, ÎNSǍ, HOTǍRÂTOARE:
faptele sale, relaţia sa cu personajele Y, Z, M..., prin limbajul sǎu, gesturi, mimicǎ, mod de a se
îmbrǎca, prin atitudinea faţǎ de ceilalţi, impresia faţǎ de sine însuşi, prin mediul cǎruia îi aparţine,
prin reacţia celorlalte personaje faţǎ de el / ea etc.
Astfel, în relaţie cu personajul Y, el / ea se dovedeşte a fi ........, deoarece........................
X este o fiinţǎ.............................., cǎci....................................
El / ea se comportǎ faţǎ de ceilalţi cu ......................, dovedind cǎ
este ....................................... Dacǎ în familie el / ea este............., în societate, el / ea
devine ..................................., pentru cǎ....................................
Imaginile artistice caracteristice descrierii sunt cele vizuale (citat) şi cele auditive(citat).
Lor li se alǎturǎ cele tactile ( citat ), olfactive ( citat ), gustative ( citat ).
Mapa elevului Literatură română 15

Figurile de stil specifice descrierii literare sunt epitetele ( citate) şi enumeraţiile (citat).
Lor li se alǎturǎ şi alte figuri de stil: comparaţii, personificǎri etc.....

Aceastǎ descriere sugereazǎ sentimente variate: melancolie (citat), tristeţe (citat),


nostalgie(citat), admiraţie, iubire faţă de oameni(citat), patriotism (citat), dragoste de
viaţǎ(citat), veselie(citat), optimism (citat)...
( în funcţie de text vom selecta cele potrivite, vom scrie şi altele, noi ).

Rolul acestei descrieri, în creaţia “............................”, este de a reda o anumitǎ


atmosferǎ, de a pune în lumină valenţe ale personajului ce sǎ impresioneze cititorul, provocând
emoţii artistice deosebite.
Ea are, de asemenea, menirea de a pregǎti un anumit moment important al
conţinutului narativ.

Modurile de expunere care contribuie la acest portret se îmbină armonios. Alături de


descriere apar naraţiunea ( scurt citat ), dialogul ( scurt citat ), monologul ( scurt citat ).
Limbajul artistic poartǎ amprenta stilului naraţiunii lui .........., fiind deosebit de expresiv,
conturând un personaj de excepţie, dovadă a artei portretistice a marelui prozator.
Mapa elevului Literatură română 16

CARACTERIZAREA UNUI PESONAJ


X ESTE PERSONAJUL PRINCIPAL / SECUNDAR AL CREAŢIEI / CENTRAL AL SECVENŢEI
ANALIZATE, , contribuind hotǎrâtor la frumuseţea, expresivitatea şi complexitatea mesajului
acesteia.
EL ESTE PERSONAJ PRINCIPAL ( SECUNDAR ), DEOARECE PARTICIPǍ LA TOATE
MOMENTELE ACŢIUNII, FIIND ÎN CENTRUL ACESTEIA ( DEOARECE PARTICIPǍ LA ACŢIUNE, AVÂND
ROLUL DE A PUNE ÎN LUMINǍ PERSONAJUL PRINCIPAL) / un PERSONAJ CENTRAL, CǍCI OCUPǍ UN
ROL IMPORTANT ÎN ACEST FRAGMENT, SE AFLǍ ÎN CENTRUL ACŢIUNII PE CARE ACESTA ÎL
CONŢINE.- în cazul în care nu ştim cu siguranţǎ, din fragmentul dat, dacǎ e personaj principal sau
secundar al creaţiei.
STATUTUL SOCIAL al lui X îl prezintǎ pe acesta ca fiind..............( ocupaţia, calitatea ),
din.........( localitatea), aparţinând unei familii de condiţie medie / superioarǎ / inferioarǎ,
deoarece...
Aflat la vârsta ............, el apare într-un moment obişnuit / de excepţie al existenţei sale,
cǎci................. – scurtǎ naraţiune a secvenţei.
PORTRETUL SǍU FIZIC ( nu este prezent) este sugerat / abia prezentat/ bine reprezentat /
amplu prezentat în acest text: ..................................................... (citat ).
Naratorul pune accent pe TRǍSǍTURILE MORAL – SUFLETEŞTI ale personajului, ce sunt
conturate prin diverse mijloace.
Astfel, el apare caracterizat prin MIJLOACE DIRECTE, DE CǍTRE NARATOR ( citat ), DE CǍTRE
PERSONAJUL Y ( citat ), PRIN AUTOCARACTERIZARE ( citat ).
MIJLOACELE INDIRECTE DE REALIZARE A PORTRETULUI SUNT, ÎNSǍ, HOTǍRÂTOARE:
faptele sale, relaţia sa cu personajele Y, Z, M..., prin limbajul sǎu, gesturi, mimicǎ, mod de a se
îmbrǎca, prin atitudinea faţǎ de ceilalţi, impresia faţǎ de sine însuşi, prin mediul cǎruia îi aparţine,
prin reacţia celorlalte personaje faţǎ de el / ea etc.
Astfel, în relaţie cu personajul Y, el / ea se dovedeşte a fi ........, deoarece........................
X este o fiinţǎ.............................., cǎci....................................
El / ea se comportǎ faţǎ de ceilalţi cu ......................, dovedind cǎ este .......................................
Dacǎ în familie el / ea este............., în lume, el / ea devine ..................................., pentru
cǎ....................................
Vor fi exemplificate cel puţin 3 însuşiri, argumentate pe baza textului dat sau studiat.

 În schiţǎ : Personajul e caracterizat sumar, prin trǎsǎturile sale esenţiale, care se bazeazǎ
pe antiteza pozitiv – negativ, fiind prezentat într-un moment obişnuit al vieţii sale.
 În nuvelǎ : Personajul e caracterizat nuanţat, prin trǎsǎturi ce sunt puse în evidenţǎ prin
tehnica detaliului semnificativ (citat ), tehnica gradǎrii, a loviturii de teatru, a relativizǎrii
imaginii ( sau a oglinzilor deformante ). El este prezentat într-un moment de rǎscruce al
existenţei sale.
 În baladǎ, poem eroic: Personajul principal e caracterizat nuanţat, prin trǎsǎturi ce sunt
puse în evidenţǎ prin hiperbolǎ ( citat ) şi antiteza dintre acesta şi Y, fiind prezentat într-un
moment de rǎscruce al existenţei sale. Sunt prezente elemente ale fantasticului ( citat ).
Mapa elevului Literatură română 17

 În basm: Personajul principal e simbol al Binelui ce învinge rǎul, fiind un erou civilizator,
model comportamental pentru tânǎra generaţie. Trǎsǎturile sale sunt puse în evidenţǎ
prin hiperbolǎ ( citat ) şi antiteza dintre acesta şi forţele Rǎului ( Y, Z ). Sunt prezente
elemente ale fantasticului, cǎci X are puteri supranaturale :................. ( sau citat ).
Modurile de expunere care contribuie la acest portret sunt naraţiunea ( scurt citat ),
descrierea ( scurt citat ), dialogul ( scurt citat ),monologul ( scurt citat ).
Limbajul artistic poartǎ amprenta stilului (naraţiunii) lui .........., fiind expresiv prin
imaginile sale artistice vizuale ( scurt citat ), auditive ( scurt citat ) etc.
Figurile de stil nuanţeazǎ aspectele redate: epitete ( scurt citat ), repetiţii ( scurt citat ) etc
Încheiere – locul important în galeria de personaje a scriitorului / poetului....................
Mapa elevului Literatură română 18

Argumentarea caracterului narativ al unui text dat


- plan orientativ –

Acest text îi aparţine creaţiei epice „……………..”, scrisă de către XY, unul dintre marii noştri prozatori.

Caracterul său narativ rezultă din faptul că autorul imaginează un narator care relatează cele
întâmplate cu personajele sale la persoana ………. (a III –a, fiind omniscient şi omniprezent, iar stilul obiectiv
/ la persoana I, stilul fiind subiectiv).

Proprii naraţiunii sunt indicii spaţiali ( „……...” – citat ) şi temporali („……….” - citat), care redau cadrul
şi epoca, ori momentul desfăşurării acţiunii.
Textul conţine un nucleu narativ / o succesiune de întâmplări, structurate pe momente ale
subiectului. Astfel, se povesteşte că …………….. ( rezumat în 2-3 rânduri a conţinutului, folosind cuvinte
personale, eventual scurte citate din text ).

Aceste fapte pun în lumină personajele V, Z, H etc., contribuind la caracterizarea lor. Astfel,
personajul principal, V se dovedeşte a fi un om …., deoarece…… . El este şi ….., căci………. .

Naraţiunea se îmbină în acest text şi cu alte moduri de expunere: ……….


( descrierea, dialogul, monologul ).
Prezenţa naraţiunii indicǎ faptul cǎ aceastǎ creaţie are caracter epic.
ATENŢIE ! INCLUDEŢI MOMENTELE SUBIECTULUI ÎN FRAZE ! FĂRĂ SCHEME!!!!
Momentele subiectului pot fi identificate cu facilitate. Expoziţiunea prezintă locul acţiunii (ex.
…………………), timpul (ex………………………) şi personajele ……………………………
Intriga scoate în evidenţă cauza care declanşează acţiunea, adică …………………..
Desfăşurarea acţiunii cuprinde o succesiune energică de epeisoade. De ex., …….
Tensiunea maximă este atinsă de punctul culminannat când se întâmplă ca…………..
Deznodământul adduce rezolvarea problemei în finalul textului:

Specifice naraţiunii sunt substantivele la sensul lor propriu („……….” - citat ), ca şi verbele de acţiune
(„…”, „…” „….” - citate ). Imperfectul este propriu evocării, iar perfectul simplu ( ori prezentul / perfectul
compus ) are rolul de a da viaţă, ritm alert, credibilitate întâmplărilor.
Expresivitatea acestui mod de expunere se realizează prin marea frecvenţă a imaginilor artistice
vizuale („……….” - citat ), auditive („……….” - citat ), la care se pot adǎuga cele olfactive(„……….” - citat ),
tactile („……….” - citat ).
Figurile de stil care le compun poartă amprenta stilului marelui prozator XY: epitete („……….” -
citat ), personificări („……….” - citat ), repetiţii („……….” - citat ), enumeraţii („……….” - citat ),
comparaţii(„……….” - citat ).

Prin toate aceste trăsături, textul se dovedeşte a avea caracter narativ, alcătuind o pagină de o mare
frumuseţe a operei lui XY.
Mapa elevului Literatură română 19

ROLUL DIALOGULUI
- MODEL ORIENTATIV –
-
ACEST FRAGMENT DIALOGAT FACE PARTE DIN CREAŢIA LITERARǍ EPICǍ ÎN PROZǍ / VERSURI
„...........................................................”, SCRISǍ DE XY.

*PERSONAJELE CARE PARTICIPǍ LA ACEST SCHIMB DE REPLICI SUNT M, N (....).


PRIN INTERMEDIUL DIALOGULUI, ELE ÎŞI COMUNICǍ INFORMAŢII REFERITOARE
LA................................................. ASTFEL, PERSONAJUL M ÎI SPUNE LUI N CǍ.......................
................................................................................................................................................................
ASTFEL, DIALOGUL DINAMIZEAZǍ ACŢIUNEA, COMPLETÂND CONŢINUTUL NARATIV AL CREAŢIEI EPICE.

*PRIN VOCABULARUL FOLOSIT DE VORBITORI, DIALOGUL SUGEREAZǍ ÎNSUŞIRI ALE ACESTORA,


REFERITOARE LA GRADUL LOR DE CULTURǍ, UNEORI REFLECTÂND MEDIUL DIN CARE PROVIN, ORI ÎN CARE
TRǍIESC, SAU CONDIŢIA LOR SOCIALǍ, MATERIALǍ ETC.
PERSONAJUL N, PRIN FELUL CUM VORBESTE, SE DOVEDEŞTE A FI CULT, EDUCAT / INCULT, CU O
EDUCAŢIE PRECARǍ, PROVENIND DINTR-O FAMILIE DE CONDIŢIE BUNǍ / ÎNDOIELNICǍ, AVÂND O SITUAŢIE
MATERIALǍ DEOSEBITǍ / MODESTǍ / PRECARǍ.

*DIALOGUL INDICǍ, DE ASEMENEA, RELAŢIA DINTRE VORBITORI. ASTFEL, ÎNTRE M ŞI N SE


MANIFESTǍ O LEGǍTURǍ BAZATǍ PE ......................................
( PRIETENIE, AMICIŢIE, DUŞMǍNIE, INTERES, FALSITATE ETC ).

*REPLICILE REDAU, PRIN CONŢINUT, STAREA SUFLETEASCǍ, SENTIMENTELE SAU CHIAR STAREA
DE SǍNǍTATE A PARTICIPANŢILOR LA DIALOG.
MODUL ÎN CARE X SE EXPRIMǍ SUGEREAZǍ FAPTUL CǍ ACESTA ESTE ............
( VESEL/ TRIST FIINDCǍ ..../ NERǍBDǍTOR SǍ... / NEMULŢUMIT / NERVOS / MULŢUMIT / REVOLTAT CǍ....).

 REPLICA LUI M CONŢINE AUTOCARACTERIZAREA ACESTUIA ( CITAT )/ CARACTERIZAREA


PERSONAJULUI Z, ASTFEL: ......................... ( CITAT ).
 DIALOGUL CONŢINE SECVENŢE NARATIVE ( CITAT CU VERBE DE
ACŢIUNE ) ŞI DESCRIPTIVE ( CITAT CU ADJECTIVE, ADVERBE ETC. ).

 DACǍ TEXTUL ESTE DIN CARAGIALE SAU DINTR-UN ALT AUTOR CU NOTE COMICE

ROLUL DIALOGULUI ESTE ŞI DE A CONTRIBUI LA COMICUL DE LIMBAJ


( CITAT ), DE SITUAŢIE ( UN ENUNŢ CU SITUAŢIA COMICǍ ), DE MORAVURI ŞI DE CARACTER,
CONSTÂND ÎN OPOZIŢIA DINTRE APARENŢǍ ŞI ESENŢǍ, SAU CHIAR DE NUME ( EX. DACǍ EXISTǍ ).

ÎN CONCLUZIE, DIALOGUL ARE ROLUL DE A DINAMIZA ACŢIUNEA, CONTRIBUIND LA


CARACTERIZAREA PERSONAJELOR, LA CONTURAREA ATMOSFEREI, DÂND TEXTULUI EPIC CULOARE,
ORIGINALITATE ŞI ANUMITE ACCENTE SCENICE.
Mapa elevului Literatură română 20

EXPLICAREA SEMNIFICAŢIEI TITLULUI UNEI OPERE LITERARE

xy este unul dintre cei mai îndrǎgiţi poeţi / scriitori români.

Titlul “................” redǎ alegerea autorului, adicǎ viziunea lui subiectivǎ cu privire la esenţa
conţinutului creaţiei şi a mesajului ei. Este o punte semantică ce face trecerea de la realitate la ficţiune,
o poartă care face intrarea în universal fictional al textului, cheia care deschide un cumul de sensuri şi
semnificaţii prezente în structura de adâncime a textului.

Titlul “................................” este în strânsǎ legǎturǎ cu tematica acestei opere, care


este ................................. ( natura, copilǎria....etc), dar şi cu anumite aspecte ale conţinutului, cu
mesajul operei.

La acest titlu se referǎ diverse aspecte din conţinut:....................................

-vom reda, prin cuvintele noastre, în cel puţin 4 – 5 rânduri, acele elemente din text care
au legǎturǎ cu titlul -
– de exemplu, dacǎ este “Iarna”, voi relata ce trǎsǎturi ale acestui anotimp sunt
prezentate în operǎ şi citatele corespunzǎtoare – “cumplita iarnǎ cerne norii de zǎpadǎ’, “fulgii
zbor...”. Având acest titlu, este evident faptul cǎ versurile îi aparţin unui pastel, poezie închinatǎ
naturii.

Imaginile artistice care sunt în relaţie cu titlul ”..........” sunt variate: vizuale (citat), auditive
(citat), tactile (citat), olfactive (citat), dinamice (citat), statice (citat). Ele sunt realizate cu ajutorul unor
expresive figuri de stil:.............
.....................................................................................................................................
( minim 3 diferite).
Sentimentele transmise de acest text sunt variate: iubire de viaţǎ (....), dragoste şi admiraţie faţǎ
de naturǎ (...........), nostalgie, melancolie, tristeţe (.....)/ bucurie, exuberanţǎ, extaz (........) etc.

Stilistic, acest titlu sugereazǎ o imagine artisticǎ vizualǎ / auditivǎ / tactilǎ / metaforicǎ... El este
compus din termeni/ dintr-un temen la sensul propriu /// figurat, cǎci conţine figuri de stil – epitetul x /
personificarea y.....

Gramatical, el este constituit dintr-un substantiv comun/ propriu/ un substantiv... şi atributul


sǎu/ un adjectiv ....

În concluzie, titlul este o invitaţie la lecturǎ, o chemare spre a porni într-o cǎlǎtorie plinǎ de
frumuseţe, de inedit, în lumea de idei şi sentimente a acestei creaţii.
Mapa elevului Literatură română 21

MESAJUL OPEREI LITERARE

XY ESTE UNUL DINTRE MARII NOŞTRI POEŢI / PROZATORI / DRAMATURGI.

MESAJUL CREAŢIEI “...................................................” OGLINDEŞTE IDEILE, SENTIMENTELE,


VIZIUNEA AUTORULUI ASUPRA TEMATICII CREAŢIEI, CARE ESTE
“................................................................... .”................................................”.
ASTFEL, ÎN ACEST TEXT ESTE REDAT CU TALENT UN CRÂMPEI DE VIAŢǍ/ UN PEISAJ / O SCENǍ DE
FAMILIE / O IUBIRE APARTE / O STARE DE SPIRIT / O ATMOSFERǍ DEOSEBITǍ / UN
PERSONAJ......................:.........................................................., REDATE PRIN ALCĂTUIREA UNUI UNIVERS
IMAGINAR, FICTIV. Deci realitatea se imbina cu fictiunea.
..............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
( REDAU PRIN CUVINTELE MELE ŞI CU CITATE DIN TEXT CONŢINUTUL DE IDEI POETICE SAU REZUMATUL
ACESTUIA, ÎN 2-3 RÂNDURI).

SENTIMENTELE CARE SE DESPRIND DIN ACEASTǎ OPERǍ LITERARǍ SUNT


VARIATE:.......................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
( MINIM 3, CU CITATE DIN TEXT – DE EX. DACǍ E PASTEL : IUBIRE, ADMIRAŢIE FAŢǍ DE NATURǍ ( CITAT ),
DRAGOSTE DE VIAŢǍ ( CITAT ), MELANCOLIE, NOSTALGIE (....) ORI BUCURIE, EXUBERANŢǍ, EXTAZ.....).

ELE COMPUN O ATMOSFERǍ PLINǍ DE..................................................................


( MISTER, COMPASIUNE, FARMEC, TRISTEŢE, VOIOŞIE – ALEGI, DUPǍ CAZ 1-2 TRǍSǍTURI).

SENTIMENTELE, STǍRILE SUFLETEŞTI, PRECUM ŞI CONŢINUTUL DE IDEI AL CREAŢIEI SUNT


TRANSMISE CU AJUTORUL UNOR IMAGINI ARTISTICE VARIATE: VIZUALE ( CITAT ), AUDITIVE ( CITAT ),
OLFACTIVE ( CITAT ), TACTILE ( CITAT ).

ELE SUNT REZULTATUL ÎMBINǍRII MǍIESTRE A UNOR FIGURI DE STIL marcate de originalitatea
autorului: EPITETE ( CITAT ), REPETIŢII ( CITAT ), INVERSIUNI ( CITAT ), METAFORE
( CITAT ), PERSONIFICǍRI ( CITAT ) ETC.

ESENŢA ACESTUI MESAJ SE REFLECTǍ ŞI ÎN TITLUL SUGESTIV: “...............”

ÎN CONCLUZIE, MESAJUL ORICǍREI OPERE LITERARE VALOROASE CONŢINE O LECŢIE DE VIAŢǍ, DE


CUNOAŞTERE: .......................................................................
DACǍ E FABULǍ, VOI SCRIE MORALA ACESTEIA – O ACUZARE A METEHNELOR, A PROASTELOR
DEPRINDERI OMENEŞTI; DACǍ E PASTEL, VOI CONSIDERA CǍ ACESTA NE ÎNVAŢǍ TAINELE UNIVERSULUI
ÎNCONJURǍTOR, DACǍ E O SCHIŢǍ SAU NUVELǍ - NE ÎNVAŢǍ DESPRE ASPECTELE VARIATE ALE
LUMII, ALE SUFLETULUI OMENESC, ALE SOCIETǍŢII ETC.
Mapa elevului Literatură română 22

DEMONSTRAREA CARACTERULUI NONLITERAR AL UNUI TEXT DAT

1. ACEST TEXT SCRIS IN PROZA / VERSURI ARE CARACTER NONLITERAR, DEOARECE AUTORII LOR,
X SI Y, SUNT CUNOSCUTI CA FIIND SPECIALIZATI IN DOMENIUL.... PUBLICITAR / MASS-MEDIA /
BIOLOGIEI / MATEMATICII / SPORTULUI ETC. sau numele lor , deşi specificat, nu prezintă importanţă
deosebită pentru cititori, aşa cum sunt numele unor personalităţi culturale renumite, fiind doar
individualităţi oarecum anonime.

2. TEMATICA SA ESTE .................................................................................................

PUTERNIC ANCORAT IN REALITATE, ACEST TEXT SE REFERA LA DATE SI FAPTE EVIDENTE,


VERIFICABILE:..................................................................................
........................................................( REZUMAT IN 3-4 RAMNDURI ).

3.SPECIFIC TEXTULUI NONLITERAR, MESAJUL SE ADRESEAZA, IN PRINCIPAL, INTELECTULUI SI


GUSTULUI PENTRU / STIINTA / STIRILE DIN ACTUALITATE / SPORT .... , AVAND UN ANUMIT GRUP
– TINTA DE CITITORI, CUNOSCATORI, MAI MULT SAU MAI PUTIN, IN
DOMENIUL............................

4. CA URMARE, LIMBAJUL FOLOSIT CONTINE NUMEROSI TERMENI de specialitate DIN ACEST


DOMENIU, MULTI FIIND DIN CATEGORIA NEOLOGISMELOR :.......................................... ( CATEVA
EXEMPLE SUGESTIVE ).

5. MODUL DE EXPRIMARE SE DOVEDESTE A FI CLAR, CONCIS 9....0, EL TINDE SA FIE CAT MAI
PRECIS, LA OBIECT SI NEUTRU.

6. VARIANTA LIMBII FOLOSITE ESTE CEA LITERARA, RESPECTANDU-SE INTOCMAI REGULILE UNEI
SCRIERI CAT MAI CORECTE DIN PUNCT DE VEDERE GRAMATICAL, AL TOPICII, AL
ORTOGRAFIEI, ORTOEPIEI SI AL PUNCTUATIEI, CA SI IN CEEA CE PRIVESTE STILUL SPECIFIC
DOMENIULUI ... PUBLICISTIC / STIINTIFIC / ADMINISTRATIV...

7. SUNT FOLOSITI TERMENI LA SENSUL LOR PROPRIU, LIPSIND IMAGINILE ARTISTICE SI FIGURILE
DE STIL.

8. SCOPUL ACESTUI TEXT ESTE, IN PRINCIPAL, INFORMATIV SI PERSUASIV (SAU UTIL), DEOARECE
INTENTIONEAZA SA NE CONVINGA CA / SA......................

9. IN CONCLUZIE, ACEST FRAGMENT / TEXT ARE CARACTER NONLITERAR.