You are on page 1of 7

MĂNĂSTIREA VIFORÂTA

Alin Saidac

Abstract Localitatea la origine a fost un sat de clăcaşi care s-a
constituit în jurul mănăstirii. Abia în secolul XIX s-a extins
The Viforâta monastery is located in the namesake spre sud, odată cu exploatarea petrolului în zonă. În anul
village, near Târgoviște town. 1962, satul a fost colectivizat, iar în prezent Viforâta
Along the centuries, the monastic settlement depinde economic de Târgovişte. Zona are potenţial
suffered major damage due to foreign invasions and turistic, putând fi inclusă într-un circuit care să cuprindă
earthquakes, but survived thanks to some rulers, high municipiul Târgovişte, Mănăstirea Dealu, Pucioasa şi
officials and high prelates, who have spent large sums of Pietroşiţa2.
money for restoration. Ajuns întâmplător pe aceste meleaguri, într-o
The article includes a history of the monastery, as friguroasă zi de început de martie, am fost impresionat
well as some unpublished documents from the archives de istoria zbuciumată a sfântului lăcaş. Sunetul clopotelor
and record library of the Patrimony National Institute. care anunţa slujba de seară îndemna orice vizitator
la popas şi rugăciune. Astăzi nu se mai cunosc urmele
Keywords: monastery, restoration, Viforâta, earth- dezastrelor prin care a trecut mănăstirea, doar inscriptia
quake, founder. de la baza clopotniţei aminteşte devastatoarele cutremure
prin care a trecut Viforâta în anii 1940 şi 1977. Am părăsit
mănăstirea tocmai când ninsoarea care începuse să
cadă se împletea cu glasul maicilor de la
strană, dând parcă locului un aspect de
sărbătoare la care participa Divinitatea
alături de pământeni.
Conform tradiţiei, întemeierea mă-
năstirii s-ar fi petrecut în timpul domni-
ei lui Vladislav al II-lea Basarab între anii
1448-1456. Nu se ştie dacă prima biserică
a fost din lemn sau din zid. Prima atestare
datează din anul 1530 când a fost înălţa-
tă de către Vlad al V-lea „Înecatul’’. Acest
domnitor a avut o domnie foarte scurtă,
sfârşită prin înecarea în apele Dâmbovi-
ţei la Plopeştii de Ilfov. Din această cauză
mănăstirea a rămas neterminată, ctitorul
fiind îngropat la Mănăstirea Dealu.3
Din istoricul mănăstirii şi din alte
Fig. 1 – Mănăstirea Viforâta, reproducere după o stampă din anul documente, nu se poate afla în ce măsură au contribuit la
1830, fototeca I.N.P. dezvoltarea mănăstirii urmaşii la tronul Ţării Româneşti,
după anul 1532. Informaţii certe avem pentru anul 1610

L
ăcaşul monahal se află la capătul de miazăzi când Viforâta a fost prădată de către oastea principelui
al satului Viforâta, comuna Aninoasa, judeţul Ardealului, Gabriel Bathory care ocupase oraşul
Dâmboviţa, în apropierea municipiului Târgovişte. Biserica a rămas fără acoperişul de plumb,
Târgovişte, vechea reşedinţă a Ţării Româneşti. Numele însă a fost refăcută de către Radu Mihnea care a construit
localităţii se trage, probabil, de la viforul care bântuie în jurul ei chilii pentru călugări.4
adesea această regiune în timpul iernii. Viforâta este În vremea domnitorului Matei Basarab s-a resfinţit
pe nedrept umbrită de mult mai cunoscuta Mănăstire
Dealu, aflată în aceeaşi localitate, de care o despart câţiva 2
Idem, p. 2
kilometri1. 3
Mănăstiri şi biserici reprezentative din Arhiepiscopia Târgoviştei, Târgovişte,
2009, pag. 158.
4
1
Dosar nr. 8932, Arhiva INP (INMI), fond DMI, p.1, 1984. Idem, p. 149

63

al generalului Matei Vlădescu (1835-1901).P. Tot familia marelui ban a construit arhondaricul. stricat de cutremur”. participant la războiul de independenţă din 1877 şi ministru de război în timpul regelui Carol I. Conon Arămescu Donici. 1930. 1. Sterie Becu. iar locul călugărilor este luat de călugăriţe. într-o vale din apropierea viilor se află o mănăstire de maici şi o biserică frumoasă”. 1970 64 . schiţă de arh. 2 – Mănăstirea Viforâta. foto Alex. precum şi biserica cu hramul .216. Alte renovări şi reparaţii au fost efectuate între anii Fig. Din aceasta perioadă Fig.ca să se dreagă la altare unde s-a Fig. Arhiva INP (INMI). Vol. 1893. V. Viforâta. aflat în anul 1640 în călătorie prin Ţara Românească. aflat în cimitirul mănăstirii. Craiova. 2 7 Nicolae Stoicescu. României. cca. aminteşte de Viforâta: „Afară din oraş [Târgovişte]. voievodul Constantin Brâncovea- nu şi doamna Maria au iniţiat un amplu program de re- novare a bisericii. lăcaşul monahal a fost înzestrat cu multe daruri.N. Începând cu anul 1864 biserica a fost împodobită cu o catapeteasmă din lemn în stil baroc. câteva case din afara incintei. arhiva I. 3 – Biserica mănăstirii Viforâta. vedere dinspre sud. Misionarul catolic Petru Bogdan Bacsici. 4 – Turnul clopotniţă al mănăstirii Fig. Reconstrucţia sfântului lăcaş şi refacerea picturii s-au efectuat cu cheltuiala marelui ban Grigore Brâncoveanu (strănepotul voievodului martir Constantin Brâncoveanu) şi a soţiei Safta (călugărită mai apoi la Văratec sub numele de Elisabeta schimonahia).5 Ajunsă din nou în stare de ruină din cauza năvaliri- lor turcilor şi cazacilor. cca.6 Marile cutremure din anul 1802 şi apoi cel din 1838 au cauzat mari stricăciuni mănăstirii. schiţă de arh. p. precum şi o danie de 60 de taleri primită de mănăstire în anul 1747 . 1913-1914 în timpul păstoririi Mitropolitului Primat al vest. Sterie Becu. 6 Dosar nr. 9831.P. Tot în secolul al XVIII-lea este amintită o şcoală care funcţiona în chiliile mănăstirii. operă aparţinând sculptorului Karl Storck.. vedere generală. 1930. dărâmând biserica. Antoniu cca. 1893. arhiva I. Bibliografia localităților și monumentelor feudale din România. p. 5 Călători străini despre Ţările Române. 5 – Biserica din cimitir. Bucureşti.Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din cimitirul mănăstirii. au ridicat noi chilii şi zid imprejmuitor şi nu în ultimul rând au refăcut pictura..7 Acelaşi sculptor a executat şi monumentul funerar. fond DMI. Antoniu cca. 1973. vol. foto Alex.. bogat ornamentată.N. biserica.

Brâncoveanu.M. zugrăvind biserica. Brâncoveanu W au dires-o din nou a cincea oară. Noi cu ocazia re. Carele nu uită şi vechiul ei ctitor şi Basarab în anii 1447-1456. fototeca I.P. Apoi Gr. la anul Sfânta mănăstire Viforâta unde se prăznuiesc 1713 (după acum 200 ani) zugrăvind biserica.N. este fondată la început de către Vladislav Voevod şi cu zidurile dinprejur. are o respectabilă vechime de mai multe veacuri şi deci este o însemnătate istorică netăgăduită.I. dăruite de către acesti ctitori. dar acesta. -a mai apoi. 1939. se zice Voevod” după aceasta Gr. şi prevăzând-o cu chilii Gheorghe. fototeca I. făcută de unii. Pe care. o parte secularizate odată Fig. Din documentele. cca. foto D. Despre timpurile veacului al XIX.I. Iară autorul broşurii „Monumentele vechi şi mai noi. între alte schimbări ce-i face fondării acestei mănăstiri pentru mai (multă) siguranţă.M. Fig.I. moştenitorul familiei Basarab. fototeca I.V citim cum că Viforâta (mănăstire) s-au fondat de Această sfântă mănăstire Viforâta. vedere dinspre nord. Aicea se află o icoană vre-o pisanie ctitoricească din vechime. foto D. dăruită mănăstirii de către Leon Vodă Tomşa cu doamna sa S-au făcut aceasta din nou ajutându-ne de cronicarii mai Victoria în anul 1631.P. Brâncoveanu. Sfânta mănăstire. unde de lemn. o repară din nou pe la începutul îmbunătăţind-o.1959. Mai pe urmă însă spălându-se acele nouă zugrăveli. in locul lui Constantin Brâncoveanu figura lui proprie. după cum se vede. Gheorghiu. hramul sfântului Marele Mucenic Gheorghe (călăreţ) telor zugrăveli. După care mănăstirea Viforâta au continuat să fie menţinută din veniturile brâncoveneşti până când au fost secularizate de stat. Dacă ar fi fost prima biserică pusă de a i se zugrăvi figura deadreapta uşii de intrare. nepăstrându-se către Vladislav W Basarab la 1530. iar în locul lui Vlad voevod zugrăvi o altă figură. un strănepot al lui că Radu Vodă pe la 1508 şi mai târziu Matei Basarab W Constantin Brâncoveanu. foto A.P. căreia. s-au descoperit dedesuptul lor. fototeca I. cu mai multe odoare. Amin. aceasta nu se ştie din cauza multor prefaceri în dreptul lui se vedea (altădată) scrise cuvintele: “Io Vlad ce le-au suferit cu timpul. lărgindu-i hramurile Naşterea Maicii Domnului şi Sfântul Mucenic ferestrele.M. datează actuala pisanie a bisericii: observând şi dicţionarul geografic al României în vol. cca. proectată şi executată în anii 1913-1914. cu averile sale. lit. mare. 7 – Biserica mănăstirii. cu aşa mare generozitate au făcut ca mănăstirea fiind asigurată şi toate monahiile să se bucure (personal) de o mare îndestulare . lucrată în argint curat şi aurită având parării bisericii şi a spălării tuturor vechilor şi prea înegri. puse de zugrăvi. cca 1959. vest . Unde şi astăzi chiar se mai păstrează busturile doamnei şi domnului Brâncoveanu. foto D. pardosind-o cu lespezi. V „În numele Tatălui şi a Fiului şi al Sfântului Duh.P. 6 – Vedere turn clopotniţă. Fig.N. dimpreună cu tradiţia şi stabilind-o cum istorice din Jud. 9 – Turnul clopotniţă şi stăreţia în reconstrucţie. cca. Dâmboviţa” zice că mai târziu Constantin urmează.I. vechile figure între care şi a lui Vlad Voevod (care curăţat s-au păstrat până astăzi). iar altă parte păstrate între ale casei 65 . 8 – Biserica mănăstirii. vedere dinspre nord-est. cu cele trebuitoare existente.N. 1959.N. Fig. ar fi restaurat-o pe rând.

unele inedite. p. Aceste portrete datează din vremea reparaţiilor mănăstire. prin cutremurele din 1940 şi 1914 s-au descoperit sub portretele votive ale marelui 1977. filele 3-7. este Chestionarul din anul 1921.10 Dumnezeu pentru pacea lumii. stareţa mănăstirii adresa o cerere construite din lemn îmbrăcate cu tablă. ne păstrează întreg cultul dublou se continuă cu o semicalotă sferică.Sfântul Mucenic Gheorghe”.11 cu duşumele. Astăzi această străveche pronaosul de asemenea cu un plafon patrat racordat mănăstire ca şi toate cele asemenea ei. martie 2010. Arhiva INP (INMI). Institutului Naţional al Patrimoniului deţine o serie de + Konon Ar Donici. prin spălarea picturii în anul fost datorate atât naturii. Construcţia clopot. dosar nr. 9831. tâmplă şi alte cinci icoane mari. Plastica sub denumirea de brâncoveneşti. legate de numele ei. cât şi a schimbărilor politice prin care a trecut ţara ban Grigore Brâncoveanu şi a soţiei. Aceste evenimente au Aşa cum preciza pisania. Arhiva I. 66 . Arhiva I. rândul de jos din vechea ca o ctitorie sub înfăţişarea actuală. fond CMI. 6 iulie 1914. În naos. îmbrăcată toată în argint. fila 4.N. semnat de întreprinse de Constantin Brâncoveanu ocazie cu care stareţa Evghenia Stănescu. pardosită 168 cărţi de ritual. 11 2009.p. foarte frumos lucrate”’. Fig. învelită în tablă. turnat în anul 1784. fond CMI. brâncoveneşti. pentru lucrarea de 8 Dosar nr. cu hramurile . Intrarea în biserică este Tomşa cu soţia în al treilea deceniu al secolului XVII-lea.. Pe pronaos şi Nu sunt uitate „cădelniţa şi patru candele în argint păstrate naos se ridică două turle cu diametre neegale. 10 – Turnul clopotniţă văzut din Fig. 10 9 Mănăstiri şi biserici reprezentative din Arhiepiscopia Târgoviştei. martie 2010. ctitori mai vechi ai bisericii. 9 – Mănăstirea Viforâta. iar turlele şi strămoşesc zi şi noapte înălţând evlavioase rugăciuni către absidele laterale cu calote şi semicalote sferice. fericirea patriei şi veşnica Pentru perioada 1921-1986 arhiva şi fototeca mântuire sufletească al tuturor. cu două turle. Unde ca ridică de asemenea o turlă largă cu plan circular. Domnului” şi . precedată de un pridvor de zid cu arcade. toate acestea păstrate în muzeu”. precum şi cu arcele şi bolţile din lemn tencuită pe şipci. 3699. Târgovişte Dosar nr. 3699. se compune De asemenea era menţionată icoana Sfântului Gheorghe din pronaos cu câte două ferestre pe fiecare zid lateral. nostrum religios şi material. (INMI). pridvorul cu un plafon continuat cu scafe rotunjite.. Sistemul de acoperire corespunde secolului urgenţă a policandrului din biserică care avea „o vechime destul de mare”. al doilea fiind „ridicat de cu o suprafaţă totală de 1110 m. biserica apare deţinea „patru icoane împărăteşti. foto Alin Saidac mitropolitului Ghenadie – 1904. fond DMI.P. mănăstirea biserica a fost repictată. două uşi împărăteşti şi Biserica mănăstirii. Cele două turle au fost În anul 1926. donată mănăstirii de către Leon naos cu abside laterale şi altarul. foto Alin Saidac.P.Fig. portretele a doi noastră. ne-am putea învăţa dintre ale trecutului XIX. Ca obiecte de cult. referitoare la încercările prin care a trecut mănastirea Viforâta. mitropolit primat.” 8 documente. altarul cu arc sfintelor mănăstiri priveghind. trecerea într-un sfânt locaş de pace. trăeşte aproape cu patru scafe (sfert de cilindru) în care se deschide o din amintirile trecutului îndepărtat cu toată vechimea şi turlă largă cu plan circular.N. (INMI). linişte şi rugăciune de atâtea de la planul pătrat al celor patru arce făcându-se prin veacuri şi până astăzi numeroasele următoarele vieţi intermediul a patru pandantivi sferici. Cererea este aprobată. 159 Chestionar 1921. vedere generală. decorativă a exteriorului se caracterizează prin elemente La data respectivă mănăstirea deţinea un singur de arhitectură neoclasică cu profile reduse. 11 – Mănăstirea Viforâta.9 În Tabloul votiv. pe cele patru arce se faptele voievozilor glorioşi.Naşterea Maicii una strană arhierească. este din cărămidă germani” în timpul primului război mondial. iar la interior către Ministerul Cultelor şi Artelor pentru repararea de tencuite. probabil Vlad Vodă şi doamna Cea mai veche piesă a arhivei noastre cu privire la Ana. fântâna foto Alin Saidac incintă.

rezidiri…Clopotniţa este ruinată…”. Comisiunea Monumentelor Istorice ve cerceta şi va face proiectul de restaurare. a lipsei banilor „Această apă vine în curtea mănăstirii prin nişte şi a devalorizării tot mai accentuate a leului. datorită intrării Romaniei în război. În orice caz. 13 – Mănăstirea Viforâta. Cum instalaţia este aceste impedimente.17 La 15 faţa locului: octombrie 1943 are loc recepţia lucrărilor de consolidare. 13 Ibidem. radicale dărâmări.Situaţia bisericii este bună. turle şi cadre din pământ. este complet foto I. 1964. În urma acestei deplasări.12 minore.M. martie chilii în valoare de 72. Se va da jos frontonul bisericii care trebuie astupat.13 Tot în toamna anului 1940. Aceasta cerea ajutor cu anumite terenuri mănăstireşti. iar la sfârşitul duşumele sunt putrezite. restaurare alocându-se suma de 5. vedere generală după restaurare.I. .000 lei. jos turlele. în luna august.000 lei.16 de urgenţă pentru înlăturarea igrasiei din biserică Lucrările de reparaţii au mers deosebit de greu.M. fond CMI. Ionescu-Berechet descria un peisaj apocaliptic într-un raport datat 20 noiembrie 1940: Fig.15 A urmat. pentru întocmirea planurilor şi devizelor aceste infiltraţiuni să se producă crăpături şi scufundări la suplimentare.P. Serviciul tehnic al judeţului Dâmboviţa propunea un deviz de reparaţii numai pentru Fig. ţesut zidurile cu legături din fier. conductele s-au spart. Abia în anul 1942 încep lucrările la biserica În urma deplasării la Viforâta. contraforţi. fila 34 sân şi altarul. Se vor face consolidări. foto Alin Saidac fost aprobat la 17 aprilie acelaşi an de către arhitectul Em. Se promitea chiar un ajutor din partea a întocmit un referat prin care descria situaţia întâlnită la mareşalului Antonescu în valoare de 6.000. Singura problemă este conducta care este spartă şi trebuie reparată.I. Dumitrescu. precum și suma de 50. Cutremurul din toamna anului 1940 a curmat toate planurile obştei şi ale C. fototeca I. fila 33 Sânul drept ameninţă să cadă fiind tăiat în X ca şi celălalt 14 Ibidem. ambele semnate Sterie Becu.000.I. fila 56 67 . temelia mănăstirii”.) de către stareţa Filonida se gândea chiar la un împrumut garantat aceeaşi stareţă.N.-ului întocmirea de urgenţă a unui deviz de reparaţii. ruinată. ai bisericei şi nu este exclus ca prin specialiştilor. fila 52 16 Ibidem. dat sânul drept şi cercetat cu atenţiune la altar. Devizul. Cu această ocazie. datorată unui izvor.14 Pentru primăvara lui 1941. în arhiva Institutului Naţional al Patrimoniului au rămas două schiţe reprezentând clopotniţa şi biserica din cimitir. stareţa Filonida Popescu solicita C. s-a întocmit un deviz de reparaţii pentru biserica din cimitir. iar apa a început a se o bogată corespondenţă privind deplasările în zonă ale urca pe pereţii chiliilor. Arhitectul D. 3699.M. Are pridvorul desprins şi cu mari fisuri pretutindeni. Reparaţiile Costescu.în celelalte părţi trebuiesc consolidări.M. adresat a întregului complex depăşea suma de 2. cu mici modificări. biserica nu este periclitată deoarece nu se observă nici o crăpătură’’. numai în altar parte din executată de firma „Magrini” din Târgovişte. Cum cheltuielile pentru lucrările de restaurare Pentru anul 1929 avem un nou memoriu.700 lei. „Biserica care este monument istoric. În partea de nord a cetăţii locuinţele sunt reparabile. cordoane din beton armat. Comisiunii Monumentelor Istorice (C.000 lei pentru restaurarea chiliilor personalului rămas fără adăpost. Cu toate conducte (olane) băgate în pământ. 12 – Biserica mănăstirii Viforâta. încheierea lucrărilor au durat până în luna august 1927 când vechiul policandru de restaurare a bisericii din cimitir care suferise daune a fost din nou aşezat în biserică.000 de lei.000 lei. estimat la suma de 123. Ibidem. Evghenia Stănescu. al arhivei noastre are foarte veche. filele 44-52 12 17 Dosar nr.-ului de restaurare a complexului monahal. vedere dinspre sud-vest. Arhiva INP (INMI). În general acest sfânt lăcaş atât de dăunat de cutremur trebuie neapărat conservat.. arhitectul Sterie Becu mănăstirii. fondul C.I. Pentru reparaţiunea bisericii trebuiesc date 15 Ibidem. filele 7-14. a 2010.

Arhiva INP (INMI). Acest învelitorile”. O altă problemă Pentru perioada 1962-1977 enumerăm planurile de o reprezenta corpul de chilii parter-etaj din aripa de sud. 68 . iar localul stăreţiei şi mănăstire”. 20 23 Adresa 8239/1954. dosar nr.M.1962. 9825 Dosar nr. până în anul 1954. Fig. 9827. construcţia a două sonde petroliere în apropierea mănăstirii. planurile fiind întocmite de către Serviciul de prezintă crăpături mari atât la baza lor cât şi în dreptul 18 Ibidem.24 foraj. între care se distingeau maicii Natalia Aldea.19 de către D. arhitecţii I.N.1954.Violeta Cherulescu. 21 24 Adresa 9703/23. Arhiva INP (INMI). O porţiune din frontonul În anul 1958 lucrările de restaurare sunt reluate.22 clopotniţa trebuiau „zidite din nou”. cu condiţia ca invelitorile de tablă să fie Prin memoriul adresat patriarhului Justinian.21 cu arce între naos şi pronaos. Se atrăgea atenţia stareţei să evacueze ale chiliilor și a casei sanatoriale (1969) avizată favorabil cele şase călugăriţe care încă locuiau acolo. Arhiva INP (INMI). lucrările de reparaţii complet degradat. fila 87 22 Memoriu la proiectul pentru reconstrucţia clopotniţei şi chiliilor din 19 Corespondenţă. în anul 1962 începe poate acorda vreun ajutor bănesc din bugetul atât de redus lucrarea de construcţie a casei sanatoriale şi de amenajare al anului acesta. fond DMI. 9825. fond DMI.I. fond DMI.”20 Mănăstirea a trecut printr-un nou moment critic în La sesizările Patriarhiei Române. arhiva I.N. anului începea restaurarea picturii în timpul stăreţiei proiectare al Patriarhiei Române. fond DMI. 9826. Industriei Petrolului pentru „soluţionarea favorabilă a la bolţile tencuite pe şipci şi tipare de lemn şi la peretele cererii justificate a conducerii mănăstirii”. Arhiva INP (INMI). adoptându-se o tonalitate verzuie ce se va stareţa Veniamina Răducu cerea împiedicarea instalării aplica şi învelitorii chiliilor vopsite în negru. Arhiva INP (INMI). peretelui de vest a căzut peste învelitoarea pridvorului. Biserica Ortodoxă Română 1947. dosar nr. La clopotniţă pereţii turnului Bucureştilor.P. 14 – Secţiune biserică de arh Violeta Cherulescu. fond DMI. arhiva I. filele 1-2 dreapta. îşi dă acordul cu condiţia: când Ministerul Cultelor trimitea spre avizare proiectul „Se vor armoniza elementele arhitecturale din faţadă şi arhitecţilor Ionescu Berechet și Xenia Secăreanu. dosar nr. Ele au fost executate din fondurile Arhiepiscopiei deteriorând şi şarpanta. 9825 Adresa 5887/16.000 lei. uniformizate. fond DMI. Fig.07. Victor Brătulescu asigura conducerea mănăstirii că organizează în cadrul mănăstirii o casă sanatorială pentru „CMI-ul a dispus ca Sfânta mănăstire Viforâta să fie trecută asistenţa pensionarilor bătrâni şi suferinzi. dosar nr. iar tractoarele vor trece chiar pe lângă colţul cetăţii.07.23 proiect era estimat la suma de 150. 9825. Astfel. dosar nr. Paraschivescu şi Ionescu-Berechet. Ea se unei noi spălătorii (1972). Prin nota din 14 iunie La începutul anilor ‘60. Arhiva INP (INMI). precum şi planurile pentru plângea de camioanele care provoacă trepidaţii şi cum instalaţie paratrăsnet (1975). 1963. instalare a luminii electrice (1962). Direcţia Monumentelor Lucrările au stagnat din nou. 15 – Planul bisericii de arh.I. când mai căutat să-i dea aspectul găsit în vechile stampe aflătoare la rămăsese de reparat o parte din chilii. uşor ne putem ciuperci şi insecte xilofage (1971) precum şi refacerea închipui ce se va putea întâmpla când noua sondă ce va fi în reţelei de apă potabilă şi a instalaţiei electrice. „fosta clădire a stăreţiei acum deja destul de avariată la Ar mai fi de menţionat lucrările de refacere a etaj. deteriorată de un atac complex cauzat de la parter şi pe care nu am unde să le mut. Aceştia „au Ultima corespondenţă dinainte de desfiinţarea utilizat la pridvor stâlpii vechii stăreţii. proveniţi pe tabloul lucrărilor în continuare spre a se vedea dacă se din rândul foştior salariaţi.P.”18 a terenului din faţa mănăstirii. iar clopotniţei au C.-ului datează din vara anului 1947.M. a Monumentelor Istorice a intervenit la Ministerul „La biserica mare au apărut numeroase fisuri în pereţi. Direcţia Generală urma cutremurului din 4 martie 1977. prin Victor Bilciurescu. prezintă primejdii pentru vieţuitoarele ce locuiesc catapetesmei. Istorice.

elaborat de picto- arhiepiscop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. În scrisoarea de răspuns adresată Casei de Pensii şi Ajutoare a personalului Bisericii. Mănăstiri şi biserici reprezentative din Arhiepiscopia printr-un decret abuziv. Patriarhiei Române până în anul 2000 când a trecut sub Comisia a propus ca proiectul de documentaţie la jurisdicţia Arhiepiscopiei Târgoviştei. dosar nr. tencuite.29 lucrările de consolidare a bisericii să fie întocmit de către D. Publicaţii porţiuni de zidărie dislocată”. Judeţul faptul că instituţia nu avea posibilitatea să introducă în Dâmboviţa. pag. Porţiuni de zidărie sunt dizlocate şi ameninţă nord. Costurile totale ale lucrărilor erau estimate la suma de desprinşi din peretele exterior. Bucureşti.C. Alex. Arhiva INP (INMI). restul turnului putând fi consolidat.. Memoriul tehnic elaborat de Administraţia Patri. La chilii toţi pereţii despărţitori sunt crăpaţi şi ce. Arhiva INP (INMI). 9829 27 29 Răspuns la cererea Casei de Pensii a BOR 29. fond DMI.P. Craiova. chiliile aripilor de sud.04. Arhiva INP (INMI). 1. pe lângă planurile mai sus menţionate puţin afectate de cumplitul cataclism.” În 2. Antoniu – Album general al României. – fondul Comisiunii Monumentelor Istorice la temelie. Editura Sfârşitul anului 1977 avea să fie fatal şi pentru Direcţia Ştiinţifică.P. iar corpul de case de secol XIX din daunele clădirilor afectate de cutremur. planul ei de proiectare. turii în ulei şi pictură din nou în frescă. atât la biserică.O serie de coşuri s-au retezat la nivelul pe cheltuiala Bisericii Ortodoxe Române şi au fost făcute invelitoarei şi zidăria la pod s-a fisurat. Arhiva I. Vol. restaurarea bisericii mănăstirii.arcadelor. Se mai prevedea demolarea şi refacerea turnului clopotniţă şi a chiliilor care formează latura de vest a Bibliografie: incintei26.P.N.000 lei. mănăstirea a fost subordonată direct arhitectul Emil Baloteanu. Se propuneau. fond DMI. Viforâta s-a întrunit o comisie din care făceau parte După 1989. Totodată se menţiona 1. dosar nr. mai deţine şi un deviz iconografic privind restaurarea pic- În prezenţa episcopului Roman Ialomiţeanu. 2009. Toate tavanele de astfel încât: „să nu se modifice aspectul iniţial al incintei lemn.P.27 2. cercetări arheologice amănunţite.-ul prin I. 1893. prezintă crăpături şi unele dislocări”. 162-163. Arhiva I.04. 4.In special aripa de veste 1. dosar nr. Fonduri arhivistice directorul adjunct Cristian Moisescu avea o altă părere: „Nu suntem de acord cu demolarea turnului clopotniţă pânâ 1.1977.1977. de asemenea. privinţa chiliilor din partea de vest a incintei se propunea „numai desfacerea învelitorii şi eventual a demolării unor II. est şi 25 Adresa 2934/21. Din punct de vedere Direcţiei Patrimoniului Cultural Naţional a participat administrativ. dosar nr. Mănăstiri şi biserici reprezentative din Arhiepiscopia Târgoviştei. fond DMI. Târgoviştei. D. ci numai cu desfacerea acoperişului şi demolarea şi fondul Direcţiei Monumentelor Istorice. 9827 Târgovişte. Din partea afara incintei a fost restaurat (2004). la rul arhimandrit Sofian Boghiu în anul 1983. fond DMI. precum şi refacerea instalaţiilor sanitare şi electri- să cadă. vol. V. 9827 Memoriu tehnic 1978.. 1970.P. 2009. Nicolae Stoicescu. 9827 26 28 Adresa 3686/09. clopotniţă. camerei clopotelor. 69 .03.268.25 mănăstirii şi mai ales să nu reducă însorirea curţii interi- Biserica din cimitir şi casa sanatorială au fost mai oare”. Arhiva INP (INMI). 1973.. Bucureşti.N. Călători străini despre Ţările Române.1977. Târgovişte.C.N.28 Reparaţiile au durat între anii 1978-1994 este grav avariată. Fototeca I. s-a construit un nou paraclis cu hramul membri ai Administraţiei Patriarhale pentru a constata „Sfântul Ilie”(1994).N.N. Bibliografia localităților și monumen- arhală în anul 1978 cuprindea ample lucrări de reparaţii telor feudale din România. instituţia fiind desfiinţată 3. Patrimoniului Cultural Naţional.