You are on page 1of 47
-O CALATORIE {iN SATELE _ ROMANESTI DIN ISTRIA INTRODUCERE _ Patruns de dorinta de a cunoaste viata, moravurile si limba iz itilor romani raspanditi in diferite tari, sub deosebite dominatiuni dine, departati de noi, sau despartiti prin alte popoare cu totul ne noua, atat ca nationalitate cat si ca ginta, am cdlatorit atat rin provinciile despartite de tulpina romaneascd, ca Basarabia si ucovina, cat si prin partile in care romAnii se aflau grupati si lesc in numar mare, ca a Ardealului, Banatului, Crisanei, emisanei, Chersonului (Rusia), Macedoniei, Tesaliei, Epirului, baniei, Sarbiei, Bulgarici etc. Un insemnat numar de populatiune rom4neasca indepartata de omania liberd, si mai putin cunoscut& decat toate celelalte, este, Acesti romani asezati in o peninsuld din Marea Adriatic4, sunt i mai indepartati de tara noastra. Pana in prezent foarte putine lostinfe avuram noi, atat despre originea, cat si despre chiar istenta lor. _ Cele intai cunostinte despre roménii istrieni, le aflarim dintr-un col publicat in anul 1846, in foaia italiana Istria, nr. 1-2, ce se irea in Triest sub redactiunea dr. Kandler!. Prin acel articol inat de Anton Covaci, se atragea atentiunea lumii intregi asupra Popor de ginta latina, ce trdieste aproape necunoscut cu ceiuri si limba deosebitd, intre slavii gi italienii de pe malurile ini Adriatice. Covaci scria in acel articol, c4 in Valdarsa (Valea i), care se intindea de la poalele muntelui Maggiore, iniltimile suune, orasul Pedena pana la Cosliaco si Sumberg, locuieste un or ce se numea odinioara Rimgliani (Romani) si care acum in 4 au adoptat numele de Viahi, pe care i-1 di popoarele vecine. Gheorghe Asachi, in Calendarul siu pentru poporul romanesc, fort la 18 ianuarie 1872. 120 TEODOR T. BURADA , ] PUNCTE EXTREME ALE SPATIULUI ETNIC ROMANESC 121 pe anul 1847, aducand la cunostinta noastra articolul de mai sl despre existenta romAnilor istrieni, di in acelasi timp si © statisticy a romanilor din toate provinciile supuse dominatiunilor strdine, sj arat& c& in Istria s—ar afla un numar de 6000 [de] romAni. Tot acolo Asachi da si cteva mostre de limba roméno-istrian, intre care un cAntec piastoresc precum si 0 stampa reprezenténd un pdstor istro—roman. Cel intdi scriitor din partile noastre care a calatorit in Istria fost raposatul Ion Maiorescu_, care, in 1857, se duse intr—adins p a cerceta starea si limba acestor romani, atét de necunoscuti inci noua. Cercetirile sale au fost date la lumina in scrierea sa /tinerar Istria si vocabular istriano-romén, un volum in 8° de 122 pagini tiparit la Iasi in tipografia Goldner, anul 1874. Pe acolo a mai fost, in anul 1868, dfomnul] V. A. Urechia, fost ministru de Culte si Instructiune Publica [sic!], care, intr—un rapot citit in Academia Romana in anul 1878, face o descriere pe t acercet&rilor sale asupra romAnilor istrieni, pe care-] voi reproduc mai la vale la anexa III. i minoasa: Inspre nord, sunt paduri mari ce produc lemne ‘de ictic, iar inspre sud - paduri de miaslini din care se face un lemn foarte bun. De asemenea, cresc smochine, grane de tot , popusoi si vii care produc un vin renumit si in abundenti. Mai sunt cariere importante de marmura si mine de carbuni de it. fin mare se gasesc feluri de pesti, precum: calamari, bacala, , barbuni, riboni, grongo, sfolie, angozigola, gata, precum si ogi, Scampi (raci), spongia, etc. Istoria ne spune ca aceasta provincie a fost locuita in antichitate ¢ pirati indrazneti, pana cAnd, la anii 177-178 inainte de Hristos, ost cucerité de romani sub consulul Claudius. fn secolul al VI-lea erei noastre, a fost cuceriti de goti si, mai tarziu, reluati de jparatii bizantini, care, in 774, o cedara francilor sub Carol cel fi In evul de mijloc, Istria forma un margraviat particular. Pana 1170, depindea de ducatul Carinthia; trecu apoi sub dominatiunea cilor dalmatieni, apoi, in fine, in 1204, sub cea a patriarhilor din luilea, care fura nevoiti si cedeze venetienilor o mare parte-din ic. In 1797, Austria fiind deja stipana pe partea nord-estica, stingerea familiei contilor de Gorizia in urma tratatului din Formio, a ocupat insdsi Venetia si restul Istriei. in 1805, faicu parte din provinciile iliriene, si in 1809, fu declarat& parte ita din imperiul francez. fn anul 1815, congresul din Viena oiat-o Austrici, cdreia ii apartine si astazi. SCHITA GEOGRAFICA §I ISTORICA inainte de a da seam cititorilor de rezultatul calatoriei ce at facut in Istria in toamna anului trecut, 1890, in toate satele loc i de roménii istrieni, timp de doua luni, incepand de la 7 octombue, nu cred de prisos a da, pentru o mai buna intelegere, cAteva not despre pozitia geografica a Istriei cum si o schita istorica. Istria este 0 provincie actualmete sub dominatiunea Aust Ea are o suprafati aproape de 8000 [de] kilometri patrati, cu populatiune de 591.000 locuitori; e situaté pe o peninsula in Adriatic’, intre golful de Triest si golful de Quamero, sfarsindu- la sud prin un cap numit Promontore. Pe uscat, ea se margin’ cu provinciile Friul, Carniola, Croatia civila si litoralul ungures Limbile vorbite in Istria sunt: italiana, croata si istro—romal Orase principale sunt: Parenzo (capitala provinciei), Pisin Albona, Pola, Rovigno, Pirano, Capo d’Istria, etc. ‘ Mai toat& intinderea Istriei se compune din munti stancos! 7 o vegetatiune foarte slaba; pe vai si in micile cAmpii, vegetatia Co. Partea I CALATORIA PRIN SATE Tecand prin Ardeal, Banat si Ungaria, ajunsei la 7 octombrie 0, in portul Fiume, orag in apropiere de fruntaria Istriei. Acolo Cdutat mai inti sd fac cunoastinti cu d[omnul] Vicentiu roman din Transilvania si profesor la gimnaziul unguresc lui, catre care aveam o scrisoare de recomandatie de la anil] N. Densusianu din Bucuresti, membru corespondent al demici Romanie. Omnul] Nicoara, care se ocupase mai de mult cu originea si Tomanilor din Istria, imi dadu mai multe limuriri in aceasti Ita. Tot acolo am facut cunostinta cu dfomnul] Ermano 1. Mort la 4 t[embric] 1864. i Ba age 6 ate - sept[s hOvici, consilier al municipalitatii, cunoscut prin deosebite 122 TEODOR T. BURADA opere literare. in scrierea sa, Un Tantino di Rumeno, vorbeste mult despre romani!. Dupa ce mi-am luat toate lamuririle trebuitoare, am pornit cu drumul de fier inainte, si in 10 oct[ombrie] de dimineaté am fost in Pisino, oras de centrul Istriei. O dat& ajuns aicea, m-am grabit a gsi pe dlomnul] Valeriano Pohusda, c&tre care aveam o scrisoare de recomandatie de la d[omnul] Nicoara, si facindu-i cunostinta, [fl] intrebai pe el, daca iubitorii neamului romanese Carol de Franceschi si Anton Covaci, mai triiesc inci, si unde i-ag putea afla. Aveam numaidecat trebuinta a-i intalni si consulta; tot ei d&dura raposatului Ion Maiorescu toate relatiunile despre starea romnilor din Istria, cand, in anul 1857, acesta facu o excursiune in satele romanesti de acolo, dupa cum descrie in cartea sa intitulaté Itinerar in Istria, despre care am vorbit mai sus. Nu pot spune bucuria ce am avut, cand dfomnul] Pohusda mi-a spus ci acesti batrani care au aratat si araté inc cel mai viu interes pentru roméanii istrieni, traiesc inca. D[omnul] de Franceschi_ era ins dus din oras la 0 proprietate a sa din comuna Gologorita?. indat’ m-am si dus apoi acasa la df[omnul] Covaci si i-am spus scopul venirii mele in acele locuri, acela de a cerceta pe romani, a-i cunoaste mai de aproape si a le descrie datinele, obiceiurile si muzica lor. Auzind aceasta, batranul Covaci sa bucurat foarte mult, caci de la 1857, de cand a fost Ion Maiorescu pe acolo, vede pentru a doua oar cA vine un rom4n din Dacia, spre a cerceta la fata locului, aceasti frantura de romani, care, adauga el, sunt astzi aproape in agonie. Dfomnul] Covaci, desi de origine slava, cu toate acestea mi-a aratat cel mai viu interes pentru cauza roménilor istrieni. El este acela, care, pentru prima data in timpurile noastre, facu cercetari asupra originii si dialectului rom@nilor istrieni, aratand conationalilor din Dacia, precum si lumii culte, acest popor razletit intre neamuri straine din timpuri necunoscute, care isi pastreaz4 cu toate acestea limba si credintele originii sale. 1. Vezi gazcta din Rovigno La Penna 1887, nr. 6, 8, 9, 13, 15, 18 si 20. A mai scris sub titlul de: // canto della gente Latina (cantecul gintci latine) inserat in jumalul literar Pro Padria anul 1888, fasc. V. in acclasi jurnal a mai publicat si I giuramento di amor (Surimantul de amor) anul 1889 fase. XL, aprecieri literare asupra limbii si poezici populare romane. 2. Mancalvo in italicneste iar pe romneste Munte gol, de unde chiar s~a format cuvantul Gol-gorija dup& cum ne-au spus roménii locali. 3. Vezi art[icolul] Dei Rimglieni 0 Viahi d'Istria la anexa IV a accstei scricri- Anton Covaci a mai scris De romanici d'Istria in gazeta La Penna, Rovigno. 1887. nr. 10 si 11. PUNCTE EXTREME ALB SPATTULUI ETNIC ROMANESC 123 Intreband pe dfomnul] Covaci daca in Pisino nu se afl’ romani "spre a-i cerceta cat mai curénd, mi-a spus ca atat acolo cat si in alte orase ale Istriei, precum: Pola, Albona, Fianona, Volosca, 'Pinguente si aliele, au fost mai de mult o seama de familii roménesti, dar cele mai multe ast&zi sunt slavizate. fn Pisino mi-a spus cd familii neslavizate afu] mai ramas a fratilor Valentin si Martin Zovici, cirutasi, a Tui Martin Opasic, negustor sia lui _Lovrinovici, hotelier. Mai vorbind inca cu dfomnul] Covaci despre mijloacele cu care s-ar putea veni cat de curand in ajutorul fratilor nostri ce sunt pe cale a se deznationaliza, el m-a indemnat si ma duc la Gologorita “spre a vorbi despre aceasta si cu dfomnul] de Franceschi, care-mi va putea da cele mai multe limuriri, si dupa ce ma voi intoarce, 4 va insoti el insusi in cAlatoria ce voi face in satele romanesti de la poalele muntelui Maggiore. _ Am mai facut cunostinta apoi cu dlom]nii Adamo Mrac, doctor in drept si advocat, Fedele Camus chimico-farmacist si Vittorio fiederkorn, maestro de scoalé de muzica. “Nemaipierzand timpul, am rugat pe dfomnul] Niederkorn ca si ma insoteasc& pind la Gologorita spre a vedea pe dfomnul] de ranceschi. Fl a primit rugimintea ce i-am facut cu cea mai mare Pplacere si, asa, suindu-se in drumul de fier, am trecut pe la comuna lovac, apoi am ajuns in Ceraviia, unde ne-am dat jos, oprindu-ne pt tin la ospatairia romAna a ui Martin Opasic, frate cu Ion Opasic din Pisino, De acolo am mers apoi pe jos inainte si, dupa 0 calitorie de o ora, am ajuns in Gologorita la domnul de Franceschi. _ Dupa ce am spus si acestui batran scopul calatoriei mele, el ‘a bucurat foarte. $i cu acesta am vorbit mult in privinta celor ce Sunt de facut spze a pune o stavila slavizarii romanilor de acolo. Dfomnul] Franceschi imi didu o multime de relatiuni istorice despre Originea si starea romnilor din Istria si, spre amuntire, imi oferi si © scriere a sa, intitulat&: L'Istria, note storiche!. Apoi insotit de dfomnul] Niederkorn, m-am dus pe jos la Comuna romaneascd Gradine, ce se numeste si Gradigne (literele &0 ca in italieneste) unde am ajuns dupa o ora de calitorie pe un a foarte rau; nu sunt decat niste cariri printre bolovani si pe arginea rapilor si a prapistiilor, care pun viata in Pericol la cea mica nebdigare de seam&. Inainte de a ajunge in Gradine, te 4 i pe muntele Santa—Croce, de unde se desfasoara inaintea ochilor © priveliste incint&itoare. De aici te scobori drept i in Gradine. Un volum in & mare de 510 pagini, tiparit la 1879, in Parenzo, Ia tipografia "Gaetano Coana. E EXTREME ALE SPATIULUI ETNIC ROMANESC 125 Acolo am poposit la casa lui Ion Sulici. Stapanul casei era d E -Comuna Gradine are c&tunele urmatoare: Banovina, Crancichi, din sat, n-am aflat acolo dec&t pe o batrana stand Ja foc cu fi gi, Muscalzi, Matulichi, Bunkovzi, Vranzovina. | : . tains torcand 14na, carei[a] [ii] zisei in limba tom4no-istriana M-am grabit s& ma intorc in Pisino c&t mai curand, fiindcs oie a te \vaitasem putin mai dinainte: mnul] Covaci ma astepta ca si mergem in satele de la poalele intelui Maggiore, dupa cum vorbisem. —B i. . x Ba ae a itil jung ia maine cu. mize, f-mixiispanse {ntorcandu-ma, ne-am pregatit de drum. Ludnd trasura lui — Bird zi tin Zovici, roman din Gradine, de la care am inchiriat-o, — luve gospodarul, adaugai? spre Viasia, cici asa numesc locuitorii localitatii de la le muntelui Maggiore unde se afl satele Toméanesti. Dupa o cAalatorie de vreo trei ore, am ajuns la Pas. De acolo muntele Maggiore si 0 mare parte din Vlasia; de pe varful lui se vede la o departare foarte mare; dimineata cand rasare rele se zice ci se zareste cu o ochiand buna Venetia, insula si altele. ‘ in Pas trecui pe la castelul Belai, si apoi prin satul romanesc i, care are vreo 9 case impristiate printre rapi si pietre; in piere se afla padurea Pisulea si Migovita. Trecurim inainte spre sat romanesc, avand in dreapta, cum mergi, padurea ita, si dupa o ord de calatorie din Pas, am ajuns in comuna eascd Susnevizza. Drumul pana acolo e foarte bun, caci nu-i decat sosea. fn acele | pamantul ¢ foarte roditor, creste papusoi, grau, secara, cinepa, cartofi, fasole, varzd etc., Vii sunt foarte multe, si putine sunt vate ca la noi cu haragi. Acolo vitele viei sunt prinse de arbori — Romania e villagio prope di monte Maggiore, cdt ce > Sunt mai toti Jugastri, departe ca la trei pasi unul de altul, astfel foard di Bogliuno, vedeti Romania. a lu mai este nevoie de haragi. . . Aici am rimas si eu mirat, si intrebai din nou, daca stiu ei ch n Susnevizza sunt aproape 400 [de] locuitori. Ne-am dus in exten, adevar un! Sitiaindit bea analr ae partile lor. Ei ma asigurari a la consilierul comunal Francisc Scrob. EI ne-a primit cu cea cu totii ci da, si intr-adevar mai tarziu cdutnd pe harta Istriei, amt ‘Mare bucurie. Dfomnul] ‘Scrob ¢ comerciantul cel mai avut dat de un sat aproape de Bogliune, cu numele de Romania. fe toti locuitorii romani din Viasia, ¢ destept si cu stints de Mai stand la vorba cu femeile batrane si cu batranii de a $i acestuia i-am spus scopul calatoriei mele in acele locuri i-am intrebat despre obiceiurile si datinile lor si, ludnd note desp » vorbit mult despre starea de plans a acestei nobile colonii tot ce-mi spusera, pornii mai departe, zicandu-te: » Si ce e de facut pentru a destepta pe acesti locuitori. . — Domnul cu voi omori buri. aceea am inceput a cerceta obiceiurile lor la nunti, la Jar ei imi raispunsera: tari, la nasteri, si la diferite imprejurari ale traiului lor, — Domanul cu tire! pe note cateva cantece care se obisnuiesc pe la ei, pe care Si finde’ printre romani de acolo se aflau din intamplare # 4 pe singurele instrumente de muzica ce au: Foalele si alti oameni care nu stiau romaneste, acestia imi spusera numai: 4°: Foalele le-am cumparat si le-am luat cu mn = Cj (Dumnezeu, pe slavoneste). n luat note si despre dansurile lor pe care le voi descrie mai Citez aici numele cartova familii din Gradine: Brancila, Braiuha, Frunul, Muzul, Nitul, Livescu, Zalescu altele. — Va viri mari demareatd, imi raspunse dansa. — Betérd ai fetiori si féte? — Am ur fetior si urd fétd, zise batrana. — Iwe fetioru si féta. — Cu oile la pasciure. — Ce faci cold. — Torc ceasté ldra oaba cu fusu. | a. indata dupa aceea se umplu casa de oameni, care venise sim vada, si intrand apoi in vorba cu ei, ma intrebau: — De ’nde esci? — Escu di larg, zisei eu. . — Cum se chiama paesu de ‘nde tu viri, ma intrebara ei. — Romdnia, \e raspunsei. — C4 ti omiri sunt in Romania acmu? — Sunt cinci miliéne, raspunsei. ; Ei atunci se mirara de ceea ce spun si-mi zise: ‘osatul Ion Maiorescu a nu putut cu nici un chip s& vada pe © Cameni jucand, din pricina ca preotul lor slav gi catolic, care TEODOR T. BUR NCTE EXTREME ALE SPATIULUI ETNIC ROMANESC 127 126 . AD, N sptau cu nerabdare s4 aud& cAntece care nu se canta pe la ei. Si violina care 0 aveam cu mine, am inceput a canta mai inti a si alte cAntece de jale, dupa aceea cAntece vesele de joc; hora, hangu, de brau gi altele. Aceste cAntece de joc i-au sionat mult, incdt m& rugau tot si le mai cAnt. Dupa aceea ei lui Belulovici ca sA aducd ceva merindat (de mancare), caci w sa cinstesc oamenii. Indata aduse cas, paine si vin. ipa ce a Ospatat multimea, am rugat pe flacai si fete ca si ceva jocuri de la dansii, dar ei nu voiau, zicand ca le e rusine. | mai stat la vorba cu ei, am rugat nevestele si fetele s& joace, t nu voiau. Atunci am inceput a ospita si eu cu dansii, am s vin din belsug si am inceput a cinsti cu ei, dar vedeam cA nici ipul acesta nu izbutesc la nimica, nu voiau in ruptul capului hotarasc& sa inceapa s4 joace. Atunci i-am lsat, si facui semn lutarilor s& zicd ceva din foale supele, si cand acestia au inceput a cAnta, am inceput si eu finde muierile si fetele la joc, incat, vrand, nevrand, sireau si cu mine, si vazind atunci gloata toat ca si eu joc cu ei, au curaj si chef, si au inceput a se indemna Ia joc, si incetul cu incepura a se prinde cate doi la brau si a juca diferite jocuri e sub picioare si columbaro, care nu e decat hora noastri e care voi vorbi mai la vale. Mai cinstind apoi iar cu flicdii, estele si cu fetele, s-a intemeiat joc strasnic, incdt se ju dusumelele casei. in timpul acela, am pus pe note ariile de dans ce cAntau , descriind si jocurile lor, si cu chipul acesta izbutisem si ani istrieni jucdnd, ceea ce I. Maiorescu nu izbutise. e de notat ca acesti ldutari in tot timpul cat canta, bat cu 4 pamantul cu picioarele, si fac 0 multime de schimonosituri, Strmba gura, sucesc capul si in dreapta si in sténga, il dau in sus, inchid ochii si-i deschid si altele multe. amilii romAnesti in Susnevizza sunt: Francesco Scrobe, Andrei Ton Scalir, Mateu Bartol, Bartolo Dianic, Bartolo Zveci, arciulic, Mihail Jurman, Matei Glavina, Anton Bercaric, Luxic, Anton Estenta. ele ce se tin de Susnevizza sunt Bacheti, Bachetichi si are mare autoritate asupra-le, nu vroia sa le ingaduie deloc sa j spundnd ca dansul e un ce imoral. - Jon Maiorescu, in cartea sa citata, la pag. 51, spune urmatoare| relativ la aceasta: oo, / »Eu speram ca astazi, ca in zi de dumineca, voi vede jo acestor oameni, dar imi spuserd ca ei nu joc decat in Poclad (carnaval) si cand fac nunt& si ci preotul nu-i lasa Sa joace a data. Cu toate aceastea, as fi dorit mult sa vad pe tinert jucdnd, m4 intorsei la parintele Cancici, ca sa-l tog si-i lase sa joace. bunul p&rinte avea alte idei despre joc. El zicea ca jocul periculos virtutii, e un mijloc de corupere a moralititii, mai cA acest popor e mai sangios si mai dedat la voluptati decat sla Aduse inainte pe Sf. Augustin, care, dupa cum zicea parint Cancici, a condamnat jocul etc. Eu ma straduii a-I face sa intele ci eu nu vreau decat o proba de joc, o petrecere de un patrar d ora, la care sa asiste si santia sa, ci nu se poate face nici un scanda {ns p&rintele sta intru ale sale gsi se tinea tare de Sf. Augustin, ine nu ma putui conteni a nu-i raspunde, ca si eu am citit ca teolo operele acestui parinte, anume Opera hui cea mare De civitate apoi confesiunile, unele predici, ‘epistole, si din comentarele lo Cartea Facerii, si nu-mi ‘aduc aminte’ de Jocul unde sa -condamnat jocul; dar si de va fi asa, s4 nu uitam ca acest pa al bisericii, mai inainte de a scri despre moralul si dog crestinesti, fusese satul de bacanale si de alte ‘petreceri pagan la care Iuase binisor parte, precum insusi scrie in confesiunile Toate furd in desert; totul ce facu, fu ci incepu a—mi descrie joc lachilor din Istria“. . . " Eu stiind despre toate aceste ce se intamplase lui Maiorescu informandu-ma c& si actualul preot din Susnevizza are aceleas id despre joc, ma intelesei mai dinainte cu Anton Belulovici, ce ospatarie in sat, ca s dea de stire Ja locuitorii d-acolo precum § la acei din satele vecine si se adune seara la dansul la ospai cci am sa cént din violind (care se numeste pe acolo guzid), cante cum se canti in paesu meu Romania, totdodata si aduca [autab romani ce s-ar fi afland in acele parti. Belulovici s-a bucurat fo despre aceasta si indata vesti in toate pirtile ca si se adune oam la el la ospatarie. a «a onnall Seara iat c& sa adunat gloata mult4, inct nu mai incapeé ospatarie. Am venit si eu apoi impreuna cu dfomnul] cou dupa ce am zis oamenilor ce erau adunati: Bur sara ee ‘ am inceput a vorbi cu ei, spundndu-le ci am sa le cant ane a guzld (violina). Ei ma rugara s& incep cat mai curand fi Susnevizza, intovarasit de Matei Glavina, care, in 1857, prin acele locuri cu Ion Maiorescu si-i daduse multe M1, m-am dus la comuna romaneasca Vila nova (numit& de i Novovas), departe ca la o jumitate de ora pe jos, si acolc St inconjurat de oameni care ma intrebari de unde viu si ce a fac pe la ei. CTE EXTREME ALE SPATIULUI ETNIC ROMANESC 129 Aceste cuvinte atat de caracteristice taranului roman de la noi, ju umplut de mirare si bucurie, incAt mi se parea cA mA trezesc fn Romania libera. Ajuns in Bardo, am poposit la ospataria romaneasca a lui Iosif, lic, unde am mAncat oud, cas si mamialiga, pe care locuitorii o esc cu cuvantul italian polenta. Tot acolo am gisit pe preotul Anton Nezic din comuna slavizata Cepici, situat& pe malul lui cu acest nume. Preotul sta la masa impreund cu mai multi litori din aceeasi comuna. Facui cunostinti cu el $-apoi s-a ins 0 discutie animati, in privinta originii romanilor din Istria, 1 si asupra tendintelor preotilor slavi de a deznationaliza, atat istrieni cat si chiar pe italieni. Acest preot imi sustinea regiune intreagai este si trebuie sa fie o provincie curat slavi 4 nici o natiune alta, fie romana, fie italiani ori chiar germana, dreptul de a pretinde sa se afirme acolo, ci trebuie si cedeze intelor slavizatoare ale croatilor-slovaci. [-am raspuns ca dorintele sfintiei sale nu se vor implini dati, deoarece toate natiunile au dreptul de a trai, cu limba, e si moravurile lor, si c& cei ce incearcd a deznationaliza un or nu pot decat si-si atraga ura lor; cu atat mai mult cu cat am tatat in inimile romAnilor istrieni, o dorinti puternici de a ne ceea ce sunt. pa aceea, iegind din ospitarie, am pornit-o prin comund pe le locuitorilor, si am mai adunat ceva obiceiuri si datini ce n uz pe la ci, cumparand de la Iosif Petulic instrumentele lor nuzica, supelele mari si supelele mici. In apropiere de aceasti comuna sunt padurile: Boborava, ita, Covacevita si Brigura. P i sunt: Elenovita si Valea—Lugu. Familiile romAnesti din Bardo sunt: Martin Cioban, Ion Braiuha, Clanet, Ion Ierala, Iosif Bacu, Antonie Stancu, $tefan Farlicu, Campester, Grigore Gret, Gheorghe Balacic, Frana Bo- icu, Ioje Petalic, Ion Lubicic. AceastA comund are urmitoarele cdtune: Drazina, Dolestina, ‘artana, Lanisce, Draga, Zancofci, Latcofci, Scabichi. lesind din Bardo si trecdnd prin niste locuri rele si greu de S, ajungi la comuna romaneasca Gropnic (scris pe harta austriaci bnico). in imprejurimile ei se afli padurile Cascaria si lovatz precum si muntele Sfanta—Nastasia. itunele acestei comuni sunt: Camelich, Micheli, Lenzovich, ich, Runco, Tranquilische. uitorii din aceast4 comund au acelasi obiceiuri ca si acei ce in celelalte comune. Am luat si de acolo informatiuni despre obiceiurile lor, sunt aceleasi ca si in Susnevizza. Familiile romAnesti in acesti comuna sunt: Anton Zadreg Mihu Milecu, Gheorghe Miclaus, Ion Zgolea, Anton Solom George Basic, Ariton Basic, Francisc Strolig, Andrei Zgrablic, I Polic, Anton Cartolic, Valentin Natinovici, Francisc Luxic. Vilanova are urmatoarele citune: Rubasi si San Spirito. Din Vilanova am mers in comuna romaneasca Jesenovic, ¢ e in apropiere, si acolo m-am interesat de aceleasi lucruri ca gj Vilanova. | Familiile romanesti in Jesenovic sunt: Anton Surian, Mih Surian, Ion Jadreschi ‘Ciuru, Ton Tardoslavici Zidariu, Ion Scay Mihail Solomon, Pavel Beglian, Ion Dionic, Petru Bercaric, Pe Soldatic, Andrei Jurman, Martin Luxic, Matei Zveci, A I C&rtulic, Toma Natinovici, Martin Ladcovici, Simon Carlovici. C&tunele ce se tin de Jesenovic sunt: Latcovichi, Carlo Solomoni. . ae De acolo m-am intors in Susnevizza. Vroiam si ma duc satul Sin—Martin, unde, pe la 1857, cand Ion Maiorescu: calate se mai vorbea rom4neste, dar nu m-am mai dus, fiindcd mi spus c& acel sat este acum cu totul slavizat. in comuna romaneasca Letai, pe unde am trecut ca si Susnevizza, am aflat aceleasi obiceiuri ca si la locuitorii de celelalte sate pe unde fusesem. os ute De comuna Letai se tin urm&toarele cotune: Cigari, Fai Contussi, Maurovichi, Polichi, Salic si Stoja. Familii romanesti sunt: Anton Contis, Josif Raspar, Anl Travulea, Ion Faima, Ion Mavrovici, Ion Garzic, Laurenzo Tip Jon Dobrovici, Ion Stoja. . 7 in apropiere de Letai vine comuna roméneasca Posert ( c&tunele: Belai, Barichievichi, Ghersichi, Polichi, Spelichi. $i a am aflat aceleasi obiceiuri ca si in celelalte comune. 4 Din Susnevizza am pornit pe jos tot cu batranul Matei Gla si, dupa o calatorie de o ora si jumitate aproape, prin vai, prapastii si bolovani, am ajuns la comuna romaneasca B: pronuntata si scris&i de straini cu cuvantul Berdo. . ; Acolo, inainte s& intru in comuna, drumul fiind ingust, vet un car cu boi in fata mea. Taranul ce~I conducea, incepu a stl la boii sai: — Hiais bou! hais! . Apoi indata boii cAmind prea tare, el incepu a le zice iar: — Cea bou! Cea! JNCTE EXTREME ALE SPATIULUI ETNIC ROMANESC 131 TEODOR T. BURAD; fu Ludndu-mi cu mine toate notitele ce adunasem, d[omnul] Numele familiilor romAnesti din comuna Gropnic sunt: Francigg angher Manzzini mi-a recomandat un locuitor din cotuna Runco, Gheorghe Cruzili, Anton Cicerano, Bartolo Hil, Jacomg tazza, pe care-l cunostea si care venise din intamplare la Bozic, Ion Ursici, Iosif Podrugovatz, Ton Marovici. 4 lbona, spre a m& duce cu el in Schitazza. . Dupa aceasta m-am intors iardsi in Susnevizza si de acolo Acel locuitor roman slavizat, anume Anton Dobrici, fost soldat m-am dus in Pisino, unde, mai pundnd in ordine notele marina austriacd, care calatorise in America, Brazilia, India, adunasem, m-am pregatit de drum pentru comuna Schitazza gina, etc. mi-a fost de mare ajutor, caci era om destept si stia numit’ si Santa—Lucia. cs . mba italiana in care ne intelegeam. _. : fn ziua de 25 noiembrie am plecat din Pisino cu trasura, pe I Jn ziua de 27 noiembrie, pe la orele 11 din zi, am pornit cu el orele ‘11 si jum[tate] dimineata, pe un drum foarte bun, pe Sosei jos, si dupa o calatorie de 4 ore si jumatate am ajuns in cotuna i am ajuns la comuna Gagliana, unde acum nu se mai afla hitazza, comuna Cerovizza. — . x 3 i ajuns la Pedena, unde asemenea nu mai in Albona si in imprejurimile ei am avut prilejul de a vedea pein Dt ee him we fusese multi romani in aceste dou m locuitorii romani istrieni au obiceiul de a purta apa pe umeri, ame wo in tad incredintar’ mai multi batrani. niste ciubarase ce le numesc brenta, pe cind slavii o poart’ pe So eiued ape pedi Arsa, am urcat un deal foarte mare si p, precum si modul cum mAna boii, nu cu biciul ci cu pungula, ajuns la comuna Sumberg; de acolo, scoborand valea m-am fe nu ¢ altceva decAt un harag in varful cdrui se afld un bold de drept la orasul Albona, situat pe un varf de deal, cu o pozitiune dir fr, cu acel harag nu bat boii, ci-i impung ca si mearg’3. Mnatul cele mai frumoase, fiind in apropiere si de mare. lor cu pungula se obisnuia si la vechii romani. ns % 5 int 1] Anton Scampicchi Si la noi incd a fost obiceiul a se mana boii in timpurile vechi, a age — ia eat pee la Padova it cnumai cu bch si 4 se impunga cu strdmurarea, care nu era Italia ~ gi cu dfomnul] Tuliu Depangher Manzzini, ambii avocal i re O sama Catre acestia aveam scrisori de recomandatiune de la Anton Covact : ce ne spune cronciarul Ion Neculcea in scrierea sa O sama Spunandu-le si lor scopul calatoriei mele in acele locuri, s- F cuvinte’: bucurat foarte mult, vaz4ndu—ma c4 am venit sA cercetez pe ror _ »Stefan Voda cel bun si cu fiul sau Bogdan voda, de multe ori uy 2 < . E din Istria; in acelasi timp ei si-au exprimat mirarea, cum de la 18. it razboaie cu lesii, si multe robii au facut in tara lesasca, cat de cand raposatul Ion Maiorescu a fost pe acolo, si cu care facus pe lesi in plug de au si arat cu dangii de au semanat ghinda, cunostinti, nu mai venise nimeni sa se informeze. despre stareé au facut dumbravi, pentru pomenire ca si nu se mai acolisescd cestor romani, numiti pe teritoriul Albaniei si rimleni, care din a Moldova, Dumbrava rosie la Botosani si Dumbrava rosie la a : i jn zi vazand cu ochii se slavizeaza. inar si Dumbrava rosie mai jos de Roman, si lesii inca nu Scampicchio adaugi: ,,lati comuna Schitazza, nu departe Aduiesc ca scrie gi in cronica lor. Numai ma mir de Miron Costin 2 : atl aici, care era 0 Comun’ romAneasc’, acuma e mai toata slavizata au acoperit acest lucru de nu I-au scris; gi asa vorbesc oamenii iat’ Corte Alba (Curtea Alba) ce era din vechime 0 cetate, preg " 0 si un loc ce se numeste si pana astazi Vlahi, ambele in apron ; de Albona, erau odinioara locuite de romani, dup& cum ne fe batranii, astdzi ins’, nici o urma nu se mai gaseste despre aceas! Mi-a mai aratat apoi gi 0 localitate care se afla peo pep 7 a sa, intre Fianona si Albona, numita Ladino, locuita odinioara romani, ast&zi ins& nu mai intalnesti pe acolo decat ruine de locunt nesti. a 4 om Despre antichitatea cuvantului Viah, Scampicchio mi-a be ; un capitol dintr-un manuscript vechi din secolul XTV-lea in Ih latina, ce se afl4 in posesiunea sa, si unde se citeste cuvantul Vial ’ EE i i i ~ iat i i dupa original . Iat& cuprinsul acclui capitol pe care I-am copiat intocmai a : casprate sa, Capitolum I, Primi libri Statutorum Albone: ,,In nomme Patt ii et spiritus sancti amen. Ad honorem omni potentis Dei ct gloriose Virginis aric matris eius ac beatorum martirum sanctorum Sergii ct Bachi Justi atque ‘codori patronorum terre Albone Hacc sunt statuta comunis: dicte terre Albone facta ct ordinata tempore Nobilis ct sapientis viri domini Stephani condam ini Virgilii de civitate Austriae honorabilis vicarii prephate terre Albona, ius coadiutores fuerunt in componendo ct ordinando predicta statuta erbastianus condam Viahi iudex supradicte terre scr bracogna condam iedrevac ius cius ser drusac condam quirini ser justus condam malci de Sith, ser anust tigna dominici dicti bastiani ct alii de consilio dicti terre de mandato ‘crendissimi_ in. Christo patris et domini Bertrandi Dei. gratia sancte sedis ‘quiligensis Dignissimi Patriarche. Sub annis Domini nostre Iesu Christi MCCCXLI indictione VUI die XVII Augusti*. ©2i Kogilniceanu, Letopiseful Tari Moldoveii, tom. Il, pag. 200, lagi 1845. 150 pUNCTE EXTREME ALE SPATIULUI ETNIC ROMANESC 133 j — Cu acesti batrani ma strdmurarile ca pe boi sa traga, iar ei se ruga s4 nu-i impungs, gj fntelegeam usor, caci ei vorbeau s&-i bat& cu biciuscele; iar cAnd ii batea cu biciuscele ei se rugg ‘si italieneste. si-i impunga“. _ Mai _— intrebandu-i _ despre Pornind din Albona, drumul e bun o bucata de loc, apoi ¢4 ‘obiceiuri si cele ce se mai petrec incepi a sui muntele Berdo, calea se face rea cu totul: nu sunt decft e la dansii prin sat, m-am dus c&rari cu pietre si bolovani, care te face sa intampini cea mai le la ei, caci innoptase, greutate la mers, caci nu stii unde s4 pui piciorul spre a pasi inainte, zicandu-le:_ Eu pe lénga ca trebuiam sa fiu cu cea mai mare bagare de sea — Burd nopte, Domnul cu ca nu cumva sa-mi frang vreun picior, aveam a ma lupta si vantul (bora) care sufla cu putere in acea zi si care e obisnuit p-acolo, mai ales in lunile de iarna. Prin acele locuri cu mare greu poti urca muntele chiar cu catarj sau magari. 4 ‘ Suind muntele, se dezveleste inaintea ochilor o priveliste din cele mai frumoase, in stanga pe tarmul Quamerului se vede in depirtare insula si orasul Cherso, si o vale numit& Oschita, de la care apoi se desfisoari Vale Curatta (Valea Curata). in capitul acestei vai pe malul miarii se afla Ponte Negra (Puntea Neagri), unde e asezat si un far. Schitazza se afla pe varful muntelui Berdo. Nu departe d—acolo se afl muntele Urlici, numit asa dupa cum spun batranii, din cauza ca acolo erau multi lupi in vremile vechi si urlau de se auzeau pana in sat. § in Schitazza am poposit la ospataria lui Ion Dobrici. Acolo am si mas. Satul are o pozitiune frumoasi, e asezat pe un tapsan pe varful muntelui. in total sunt 21 [de] case. Intrand in vorba cu stapanul ospatariei despre romanii din el mi-a spus ca, odinioara, toti locuitorii erau romani si nu se vorb decat vlaschi (romaneste) dupa cum spun batranii. Astazi nu se afla decat dansul (care mai stie ceva, dar si el acuma a uitat neavand cu cine grai) si incd doi batrani care stiu cuvanta (vorbi cum s-@ exprimat dansul) romaneste: Ion Maria Fonovici de optzeci [de] ani, si fratele acestuia, Matei Fonovici de 78 [de] ani. 3 {ntaInindu-ma cu acei batrani, am inceput a-i cerceta si 2 intreba si-mi spun de cine era locuit satul si ce limba se vorbea. Batranii mi-au spus, ca si Ion Dobrici, ca parintii lor le spunea c& tot satul era romanesc si nu se vorbea decat viaschi, dar apo venind hroafii (croatii) in satul lor, unul cate unul, si inmultindu-Sé la numar apoi, cici veneau necontenit, si romani nu mai veneals s-au slavizat cu totii; aceasta mai ales cd nu aveau preoti roman, nici italieni, ci numai slavi, care, prin influenta ce au asup@ — locuitorilor, au izbutit de a slaviza mai tot satul. 7 Vezi Itinerar in Istria, pagfina] 60, Iasi, 1874. — Domnul cu tire, imi ras- punsera ci. inturndndu-ma la ospitirie, cinat si m-am culcat, caci ostenit foarte. Drept aster- aveam © saltea umpluta cu si de popusoi, o pernd de ie si oO cergi de acoperit. fn atria ardea putin foc, facut cu le de iuniper, caici era cam ece in acea seard, si o lampa de netal cu fitil cu ulei, de o forma Taranca din Istria antici romana, ca opaita, lumina ’ (istro—romana). A doua zi de dimineati m-am dus la preotul din sat ca si-i fac cunostinta si sA mai vorbesc cu el despre starea locuitorilor din sat. Si gaisindu-] acasi, l-am salutat in limba germani, si el indati hi-a raspuns tot in limba german, si a inceput a ma intreba de nde viu si ce intamplare m-a adus prin acele locuri att de izolate. Ev mai vorbind cate ceva cu el despre greutatile ce am ampinat pan ce am ajuns acolo, i-am spus apoi cd viu din Romania si vid si eu pe fratii nostri din acel sat. El atunci s-a limbat cu totul, si de unde vorbea cu mine limba germana, n-a vrut si vorbeasca, spunandu-mi ca in sat nu voieste a grai eat limba croaté. M-am adresat apoi la el si in italieneste, crezdnd “4 poate va vorbi acea limba, dar a fost totul in zadar; nemaivoind igri nici nemteste nici italieneste cu nici un pret. Am fost silit si 4 retrag, eu nestiind limba croata. . In 1857, cand raposatul Ion Maiorescu a fost pe acolo, se mai forbea roméneste in casa lui: Giovanu Maria Tomalin, Maria Tozzu, Anton Zamu, Giovanu Maria Urcu gi Carbuntini!. Astazi nici unul din acestia nu mai sunt in viati. Acum cinci 134 TEODOR T. BURA : \CTE EXTREME ALE SPATIULUI ETNIC ROMANESC 135 ani se mai afla femeia lui Simion Dobrici care vorbea romaneste dar si aceasta astazi nu mai traieste. a Tati dar si un alt sat in care nu erau decat romani, si unde m se vorbea decat limba romaneasca, astazi mai tot slavizat. R&masera numai acei doi batrani si cu Ion Dobrici trei. Aceast& uitare cu desavarsire a fratilor nostri, e neiertati, By strigi la cer! Cativa ani vor mai trece si in-acest sat nu se va ma auzi limba fratilor nostri pe care soarta i-a aruncat sub dominatiune straina! Familiile romanilor care se afla astazi in Schitzza, slavizate ins§ sunt: Dobrici Grigore Naniu, Anton Dobrici, Fonovici Anto Piscolo, Fonovici Matei Tomalin, fratii Matei si Anton Carbuntinj, Ton Zancu, Dobrici Zancu Biagio, Ion Crozzu, Ion Urecu. Dupa aceea am pomit tot pe jos la Albona spre a m& duce fz Fiume si apoi la rom4nii din muntii Cici, numiti de ne Tschitscherboden, de poporul roman Ciceria si de geografii istri Vena. N-am apucat aceeasi cale pe unde venisem, ci scobor muntele m-am intors tot pe malul marii. Dupa o ora de calatori am poposit putin la o casa a dfomnu]lui Depangher pe malul ma in o localitate numita Ravine, si dupa ce am ospatat acolo, am met jnainte spre Albona, intampinind aceleasi greutati la intors ca si la dus. Interlocutori istro-roméni ai autorului. emenea locuri nu lipsesc Ia fiecare pas!. fn fine, cu mare greu m ajuns la port. Din cauza uraganului ce era de vreo doua zile pe mare, vaporul lebé, ce venea din Triest si care trebuia s& soscascd la 7 ore ineata, n-a sosit decat la 12 ore. Cu toata furtuna inspamantatoare ce era, a trebuit si ma sui pe apor si, pe la 7 ore seara, am ajuns in Fiume, ceea ce dacd n—ar fost furtund, am fi putut ajunge in trei ore. Cu mare anevoie am putut scobori din vapor, cdci suferisem foarte de boala de e tot timpul. _In Fiume am stat o zi, apoi in 4 decembrie pe la 5 ore si Matate, m-am suit in drumul de fier si, dup o ori, am ajuns in 0 huna slavizata Sapiane, unde m-am si oprit. De acolo am mers Pe jos un patrar de ord, si m-am suit la comuna Pasec, in care am aflat decat slavi si unde am si poposit putin la ospataria lui Prebelici si apoi am pomnit inainte cu trisura lui Toni Jurisovici. Dup& doua ore si jumitate, trecdnd prin comuna romaneasci fune, acum insa slavizata cu desavarsire, am ajuns in cotuna Jeiane Se tine de aceasti comuna. Pe coastele Mari Adriatice sunt vanturi infricosate (bora) care incep toamna _ din Buccari si Zengg (Segna) porturi in Croatia. Sunt zile unde oamenii nu pot frece pe malul marii decdt tindndu-se unul de altul spre-a nu fi trantiti in mare. Carul cu boi il ristoamna; in anul 1873, aproape de Fiume a risturnat vagoanele de la drumul de fier. Aceste vanturi merg pana dincolo de Triest. in Triest inca Sunt vanturi infricosate, sunt strade pe unde trecatorii sunt trantiti la pamént. pe strada Via mulino a vento, sunt intinse franghii de care sc tin oamenii Spre a putea merge. in Albona mai pun4nd in ordine notitele mele, m-am preg’ de drum mai departe, la romanii din muntii Cici. Mai cercetind pe d{omnul] Scampiccio, dacd in orasel Fianona, Volosca, Castua (zis de romani Castau) as putea si ma intilnesc romani, el m-a incredintat cA toti locuitorii de prin acele locuri au fost romani, dar ast&zi n-a mai ramas nici o urmé, tof s-au slavizat. Auzind aceste, mi s—a umplut sufletul de intrista si m-am hotarat a nu mai trece pe acolo, ci a ma duce la port Rabaz, si de acolo cu vaporul drept la Fiume, apoi in muntii Ci Asa, in 2 decembrie, sculandu-ma de dimineata tare, am I un om cu mine si-mi ducd bagajele pana la portul Rabaz, depa de orasul Albona ca la trei patrare de ora pe jos. a aceeasi zi incepuse de cu noapte a bate un vant putermi¢ (bora) si scoborandu-mi spre port se intirea din ce in ce mai incAt trebuia o adevarat’ lupti spre a putea inaintea, caci batea i fata. j Deodat& venind din munti un vant si mai puternic m-a trantt la paméant at&t pe mine cAt si pe omul care-mi ducea bagajele, putin a trebuit sé nu-née azv4rle intr-o prapastie din acele ce RT. BURADs ‘ 136 ee EO UNCTE EXTREME ALE SPATIULUI ETNIC ROMANESC 137 Acolo m-am dus in gazda la locuitorul Anton Stambulici, jupay (dregatorul satului), unde erau adunati mai multi oameni. Le-am zis: Burd zi omiri buri. Ei atunci se uitara lung la mine si se mirara ca le vorbesc limb CALATORIA PRIN ORASE _ Pe langa cercetarile ce am facut asupra fratilor nostri pe la lor. oo trele lor in sate, n-am incetat un singur moment a intreba de ei Unii din ei imi raspunsera: prin orase, pentru a da de urmele celor razletiti pe acolo. Bura zi. in Pola, portul cel mai mare de rezbel al Austrici, am aflat Altii ticura. Iti romani, unii ocupandu-se cu negotul, altii lucrand Ia arsenalul Apoi i-am intrebat: Cire sti cuvinta vlaschi aoate? Ei imi raspunsera: Aoate tofi cuvinta vlaschi. Apoi ei ma intrebara: Dende esci? : Eu le raspunse-i: Din un paes di larg, din Romania. Atunci jupan Stambulici mi-a aratat un locuitor, Iosif Ma melici, ce fusese in Romfnia, in orasele Bucuresti, Galati, Braila g altele. ; Acesta fiind un om destept mi-a fost de mare ajutor, caci vorb romneste ca de la noi, si-mi dadu toate relatiunile de care avea nevoie. $i acolo am cercetat pe romani, si am adunat multe obicei ce au la diferite imprejurari ale vietii lor. inainte de a pomi de la ei, am adunat tot satul si am facut a petrecere, cantandu-le din violina multe cAntece de la noi, ca le-au placut foarte. Am adus apoi si pe l4utarii satului, pe Pelosa Martin cu fo: arinei militare, altii muncind cu ziua la port. _ Acolo am facut cunostinfé cu domnul Matteo Beriot, rudenie u renumitul violonist Charles de Beriot, el mi-a fost de mare folos i mi-a dat cele mai multe deslusiri despre romAnii care locuiesc lo. "in Rovigno, oras italienesc, ficind cunostinti cu dfom]nii smondo, podesta (primar) al orasului, Basilisco, consul al Italiei, fegorio Sponza, doctor in medicina, si cu doctor Marcu Constan- advocat, am vorbit cu ei despre starea acestei colonii romane, um si a italienilor din Istria, care par amenintati de acelasi ricol al slavizarii. In Parenzo, asemenea, am facut cunostinté cu podesta al lui, Giovani Canciani si cu presedintele muzeului de an- , Andrea Amoroso, care mi-a dat multe limuriri despre onia romana din Vlasi, punandu-mi la dispozitiune biblioteca n Giunta Provinciale, din care am copiat multe lucruri interesante 5 i ‘ ive la romnii istrieni. Apoi, acolo, am mai facut cunostinti cu (cimpoi), si pe Martin Marmelici cu surlele (fluier gemanat), si ntele Guido Vecich (Becici), Francesco Constantini, deputat in zis si ei multe cntari obisnuite la dansii. call eta istriana, Michaele Gazina, Giuseppe Bradamante, Marco Apoi, cumparand surlele de la Martin Marmelici, mam suit in a, doctor in drept, redactor al gazetei L ‘Istria, si cu Antonio trdsura si mi-am luat ramas bun de la satenii care ma inconjurall ” eltramini, secretar comunal, care, in 1852, a fost prin Bucuresti, zicandu-le: ; de a stat aproape un an. Acesta mi-a fost de mare interes, caci Domnul cu voi. Sese ocaziune de copil a merge pe la satele din Vlasia, situate Ei ma intrebara: arte pe la poalele muntelui Maggiore, si la acele de primprejurul Cand veti mai viri pe la noi? oo. lui Cepici, precum si la acele de pe o parte si de alta a raului Voi viri, voi viri, le raspunsei eu, ei se bucurara foarte si strigara Dfomnia]sa m-a incredintat ci in satele Catun, Cozliaco, cu totii: Bire, bire! apoi pornind dintre ei, imi zisera: A arbune, ce vine in apropiere de lunca numité Rachita, Cepici Coale burd, Domnul cu tire! $i asa m-am despartit de aces o] i buni locuitori care nu stiau ce si mai faci de bucurie c4 a venit frate de a lor din Romania libera s4 mai intrebe de ei si de tra lor. Maneste demult. Acuma, ins’, toate aceste comune sunt slavizate. Pirano, locul natal al celebrului violonist Giuseppe Tartini!, facut cunostinti cu doctorul in drept Domenico Fragiacomo, ocat si podesta a[l] orasului, cu consilierul comunal Lorenzo liscut in 12 aprilic 1692, mort in 16 februarie 1770. Cotuna Jeiane are o pozitiunea foarte pitoreasci, numara 8g [de] case, cu o biseric& frumoasa, cliditi de locuitori in anul 1889 138 SS Zerotti, cu contele Stefan Rotta, cu capitanul in retragere Giocano Trevezini, cu dfomnul] Giuseppe Buda, avocat, si cu Domenico Vatta, rudenie dupa femeie cu celebrul Tartini. Acesta mi-a spus ca sunt o multime de familii in imprejurimea orasului ca: Buzadan, Floredan si altele, care, desigur, au fost odinioara romanesti. Toti acesti cetateni mi s—au parut din discutiunea ce am avut cu ei, ci sunt binevoitori pentru soarta rominilor din acele parti. in Capodistria, am ficut cunostinta cu podesta Giorgio Cobol — si cu doctorul in drept Pietro Mandonizza, advocat, om avut si cu mare influenta in partile acele. Acestia sunt asemenea animati de _ bune sentimente pentru romani. in satele locuite de romnii de acolo, singurul mijloc pentru mentinerea inci a nationalitatii rom4ne, nu este altul decat infiintarea de scoli romanesti. Despre necesitatea ce au locuitorii romani de a avea in satele lor scoli romdnesti, si despre discutiunile urmate in dieta asupra acestei cestiuni vom vorbi mai la vale. Afara de locurile citate mai sus, pe unde am fost, Ion Maiorescu spune in scrierea sa /tinerar in Istria, pag[ina] 74, despre care am _ vorbit, ca: cu 70 sau 80 ani inainte se mai vorbea viaschi (romAneste) si in insula Veglia (Velia) mai ales in comuna Poglizza (Polizza) inainte de calatoria sa ce o facuse pe acolo in 1857. Dar precum, atat el, cat si alte persoane de la care m-am putut incredinta, spun ca in timpul de fata nu se mai afla nimeni acolo care s& stie aceast& limba, de aceea nu m-am mai dus pe acolo. Cu ocazia aflarii mele in Fiume, facand cunostinta cu dfomnul] M. Polonio Balbi, librar, care cunostea insula Veglia, unde locuise mai mult timp, intrebandu-I daci s-ar mai fi aflaénd romani pe acolo, el m-a asigurat c& erau si se vorbea vlaschi (romaneste) in mai multe locuri, mai cu seama in ordselul Poglizza, si ca chiar bunul sdu stia aceasta limba, aratandu-mi si 0 carte veche fara dat’, in care se aflau doua rugiciuni in limba romano-istrian’, de pe care se inchina dansul si care se gi citeau in biserica. Din aceasta carte reproducem aici acele doua rugiciuni: Tard! Nostru si rugiciunea c&tre Maica Domnului, precum si mai multe notite, mai la vale la anexa nr. VI. Partea II IMPRESIUNI GENERALE Nimeni si nici una din scrierile relative la acest popor nu spune ceva pozitiv despre venirea sa in acele locuri, asa de razletite de tarile in care se afl{ popoarele ce vorbesc o limba mai apropiatd TEODOR T. BURADA — PUNCTE EXTREME ALE SPATIULUI ETNIC ROMANESC 139 cu a lui. Tot de asemenea nu se cunoaste epoca, locul precum si mijlocul prin care acest popor s-a strecurat in acele locuri. Numele ce roménii istrieni igi dau intre dansii e acel de viahi; locuitorii croati si italieni de pe teritoriul Albonei, numesc pe acei vlahi, rimleni; in timpurile mai de mult acesti vlahi se numeau si morlachi, dup’ cum se numesc astazi ramasitele de romani ce se gasesc in Croatia, adica mauro-vlahi, de unde poate s-a format cuvantul morlachi, romani de la mare, (morje-vlachi mor- Jachi). Slavii si nemtii ti numesc cici, ciribiri, italienii ii mai nu- mesc si rumeri. Unii le mai zic si cicirieni, ciciliani si ciceroni, dar eu insumi nu am auzit la fata locului decat denumirile de cici, ciribiri, rim- leni si rumeri. Numele de cici, se crede ca ‘li s-a dat din cauza desei pro- nuntéri in cuvintele lor, a con- Soanei ce. __ Din cele ce am putut vedea in genere la toti locuitorii romani istrieni, cu parere de rau trebuie s& constat cA starea lor material, cat si moral, este foarte decdzut&. Ei triiiesc intr-un fel de izolare continua de celelalte neamuri ce-i inconjoara, ca niste familii Taticite fara sprijin din partea nimanui, asupriti mai ales de slovaci ce au navéalit in peninsula istriana, care caut& cu orice pret a-i face 84 dispar cu totul, printr-o slavizare continua. Ei nu au biserica proprie a lor in care preotii s le zicd in limba lor rugaciuni. Cu totii apartin ritului catolic! si au fost nevoiti si Primeasca preoti catolici croati de la care nu au nici un sprijin, nici Un cuvant de incurajare sau sustinere a neamului lor. Un singur preot de origine romana de loc din comuna Bardo, anume Miceti, mai existd in Istria. ee Port femeiesc din cotuna Jeiane. 1. in toata Istria predomneste religia catolica. intr-o singura comun& numai, Peroi, locuita de muntenegreni $i sérbi, e religic ortodoxa crestina. \CTE EXTREME ALE SPATIULUI ETNIC ROMANESC 141 DOR T. BURA! 140 TEO! DAY j opusoi; tot asemenea le sunt si pemele. La unii care sunt mai cuprinsi, se gasesc si peme umplute cu pene. Toate acestea stau acoperite cu deosebite lanféne (toale) sau coarte. in tind se invartesc mai tot felul de animale domestice, ca oi, apre, porci, paseri, incat la fiecare te impiedici de dansele. _ Alaturi de tinda este o stanfa (camera) mai curata, in care nu se afla vatra, dar si aceasta este afumata, cici usa e mai totdeauna leschisd pentru ca sa treacd si acolo caldura din tind’. fn aceast& stant& se afl& stative (laite), vreo cateva scanie aune), 0 misd (masa) mare si un scriniu (dulap). Pe pareti se vad feguri (figuri) vechi si rau zugravite. Femeile se ocupa cu gospodaria casei, iar baietii si fetele pasc la pdsune. Barbatii se ocup& cu cultura frunzei de salvie, mai ales in omuna Susnevizza, cu care intreprind un mare negot, fac si putina pricultura, si mare parte din ei lucreazd cu ziua prin alte locuri -si agonisesc hrana vietii cu mare greutate. Cei din muntii Cici, in comuna Jeiane, se ocupi mai mult cu facerea c&rbunilor de mn sau mangal, pe care il vand in Fiume. _ Nici o femeie de pe acolo nu tese p4nza sau alta stofi pentru spodaria casei, ci furlanii care sunt un fel de tesdtori ambulanti. Ion Maiorescu in cartea sa Itinerar in Istria despre care am bit, la pagfina] 41 ne spune ca: »Tesatorul se cheami furlanu, caruia zic si frulanu, de unde se ede c4 cei ce au inceput a umbla mai intdi din sat in sat deprinzand ia de tes&tori si introducand astfel datina de a tese barbatii si femeile, au fost furlanii din Friaul. La toati intamplarea, datina fasta e straind introdusa prin slavi‘. Totusi femeile se ocupa mai toate cu torsul lanei, si oriunde se Ic, la camp sau pe drum, nu las’ furca din brau. Lana toarsi de Nsele o dau apoi furlanilor de o tes dupd cum le cere trebuinta vestminte sau panzeturi de ale casei. i ace: sub influenta puternici a croatilor, a uitat ta Hy credinele fratilor sai, ee ea oe slavilor, facan i da tru acestia din urma. ia a or ofA soe tn comuna Rozzo, langa Pinguente. Limba romana se vorbeste numai de locuitori de orgine romana si in sate’ in sanul familiei lor. . 4 Fat cu strainii, insi, rom4nii istrieni se sfiesc a vorbi aceasta limba, si chiar daca le vorbesti romifneste stau la indoiala siti rispunda oare tot asa, ori slavoneste. Aceasta 0 fac pentru c& cred c4 nu pot fi infelesi de ei, fiind un popor mic la numar in raport cu alte popoare de acolo, si a carui limba nu o invata strainii, si fiindc& se tem chiar, de a nu fi ispititi cumva, de cineva cu intentii_ rele in contra-le, cici stiu ci sunt prigoniti de tofi cei ce nu sunt cu dansii. 7 ‘e “Copii pana la 12 ani si pana ce nu ies din satele lor, nu vorbes¢_ si nici nu stiu alta limba decét romAneasca. oo . ” La vederea oric&rui strain necunoscut lor, ce le intra in sat sau [in] case, ei parc au o temere de a vorbi limba lor intre dansii. Cu incetul, insd, convingdndu-se c4-ti place limba lor, si cA esti roman din tara dep&rtat3, vorbesc atunci bucuros dialectul romano-istrian. Intrand in satele lor se vede mizeria mai pe la toti. Simplicitateal i predomneste in toate. : — Casele lor sunt ficute de piatra, unele cu un rand altele cu douay ite cu rogoz sau cu olane. . . a. ol se ‘face prin o tinda in genere destul de spatioas’ ig fundul c&reia se vede o vatri mare de piatra ridicata de la pana ca de dou palme. Deasupra vetrei este o bolta mare prin care treee fumul in hom. Toate aceste tinzi sunt afumate si zgurite din pricina cA fumul iese mai mult in casd decat pe horn, astfel ci un om neobisnuit, cu mare nevoie sti mai mult timp intr-un asemenea— et i i ata lant de fier in mijlocul boltei deasupra vetrei atéma un mare lant de fier numit de ei catena, de care e aninaté cadera (caldarea), in care se fierbe apa pentru bucate si in ea se face si polenta (mamiliga). F Langa vatra gasesti totdeauna paleta, care se mai numeste 9 loparita, ce este un vatrar lung de tras focul. oo ail Pe prichiciul vetrei stau asezate vasele de bucatarie si de mi oale, piate (blide), piatele (farfurii), lingure, lingurite si altele. im De bagdadiile tinzii stau aninate o multime de ner ae eae arma, — ThRitisarea fiecarui roman istrian are caracterul cel mai viu al De oom ei au un sac umplut cu paie sau panusi de &i latine si in special al romanilor din Roménia liber3. Ochii lor TIPUL SI PORTUL LOR Barbatii in genere umbla cu parul tuns si barba, precum si Statile, rase; rareori intdlnesti vreunul care si poarte barba sau 142 sunt mai mult negri, ageri si mari. Parul si sprancenele totdeauna de culoare neagra, nasul drept, fata le e bine conformag frumoas&, cu un aer inteligent. Sunt sprinteni, voiosi si pricepatori. Multi dintre barbati poarta cate un cercel la o ureche. Femeile sunt hazlii si le place s spuna cuvinte glumete. Oa drepti, neinselitori si care-si tin cuvantul fata de oricine. Barbatii poart& pe cap, de obicei, palarie neagra de stofa, m coromac sau comanac. Flacaii le impodobesc cu pene de paun g cordele rosii precum si cu flori naturale. Atat barbatii, cat si femeile poartd opinci. Camasa le ¢ alba fi inflorituri. Peste cimasi, barbatii poarti o jiletcd numité crijat, si un mintean pe care-I numesc coretu, facut de stofa de suman, tot inflorituri. : . Pantalonii lor sunt lungi si stramti, de suman alb. Pentru vremi rele, ei poarté o manta numita halea, in for chebei ciobanilor de la noi, iar la gét pun o egarpa de 14nd pe car o numesc fasd. assy Femeile poart’ pe cap un tulpan, numit fafola. Parul fetelor e impletit in cosite. jn vremurile vechi, dupa cum spun batranii, femeile purtau alb pe cap. qn comuna Jeiane, femeile poarté cimasa scurt, abia trece de genunchi, restul piciorului e acoperit cu cioareci ce-i numest bicivele si legate cu caltavete numite podvezi. Peste camasi a rochie numit’ barhan, de materie colorata. in spate poarta un st Tosu. reprezinti costumele cele mai obignuite ale roméanilor istrieni. E de notat, ins&, c& cu greu se pot face fotografiile lor, deoare ce exist credinta in acesti locuitori, ci nu e bine sa se lase a li se lua chipul, c&ci mor indat& sau li se jntampla mari nenorociri. DATINI La anul nou. in ziua de anul nou mai multi baieti merg in sit in cete pe la casele locuitorilor cu coledva (colinda), pocnind q a bice, sunand din clopotei si zic4nd catre gospodarul casei se miravas TEODOR T. BURAD de color ca si la noi, ins4 fara maneci, peste care se leaga cu brau "La finele acestei scrieri alaturez mai multe gravuri reprod S intocmai dupa niste fotografii ce mi-am procurat din Triest, $i ca ‘B EXTREME ALE SPATIULUI ETNIC ROMANESC triiesti), cAnd tot atunci il seam&na aruncdnd peste el grau, uum obisnuieste si pe la noi in ziua de anul nou. Aceste datini treazd mai mult in comuna Jeiane. “La nasteri. Cand se naste vreun copil i se pune in gura o catica de mar muiat in vin ca sa fie voinic si vesel. Se implanta agul usii un cutit si se pun in leagin doua ace, pentru ca, credinta lor, si se impiedice strigoii sA nu se apropie sa ia ul. Cand se scoate copilul din casa spre a-1 duce la bisericd si se e, se umple un paner cu. de~ale mancarii si se duce cu copilul pruncului sa fie imbelsugata. La nunti. Parintele baiatului ce e hotarat a se cdsatori, sotit de un neam de aproape, merge in zi de duminica, la intii fetei de o cere in. cdsatorie, dupa ce mai intai se elesese intre ei. jnainte de a intra petitorii in casi, este obiceiul ca ei si zicd vocea tare urm&toarele; Noi verit-am intrebd vostra postena dupd nostru fetior, se veti o dd acum bire, se ne, mergem ei din cas4 raspund. Veriti in casé. * Dupd ce petitorii intra in casi, vine mama cu fata si cu doua ri si le pune pe comanacul (palaria) unui[a] din cei doi petitori, le pune misa (masa) si merindéz4 (mandnc&) de obicei cas, » (oud) si carne. Pe urméa inchina pahare cu vir roisiu (vin rogu) ab (alb). ‘De la petire pana al nunt trebuie sa treacd cel putin o lund. Zestrea fetei const4 din lucruri de ale gospodiriei, pus toati 0 lada, afara de asternut. Lada cu zestrea miresei este dusa la cu carul cu doi boi, cu o seara inainte de nuntd. Pe lada se le un colac, o batist’ si o pereche de coltuni pe care le ia mparele sau diverul (nanasul) ce intovaraseste pe mireasi la erica. Atunci diverul ddruieste miresei doi sau trei bani de argint © mai de ordinar sunt fiorini. ziua cununiei, care, de obicei e duminica, mireasa ramane altaté si asteapti pe nanag care-i aduce ca dar o pareche de uni, induntru cdrora pune un fiorin de argint. Mireasa apoi se alté indata cu acei coltuni, dupa ce scoate fiorinul, si se guteste Hunt. Ea pune pe cap flori albe de camp sau artificiale; se imbraca fochie alba si pune un val alb pe cap. La iesirea din casa ldutarii teapta in ograda si incepe indaté a canta urmiatoarea arie: TEODOR T. BUR CTE EXTREME ALE SPATIULUI ETNIC ROMANESC 144 : sa-I prind&, si cine-I prinde, ramane al lui. Aceasta se face ca mirele si mireasa sa fie fericiti in traiul lor. in biseric’, cind mirii stau ingenuncheati inaintea altarului, irele ia 0 parte din rochia miresei $i o pune sub genunchi. Asta jn credinta ca el va stapani intotdeauna pe femeia lui. Dupa citirea cununiei se da preotului doud galire (doua giini). iese nunta din bisericd si pomeste la casa miresei, Mutarii intoneazai un alt cAntec numit mantignada! pe care-1 dim aici: Portativ Cand poreste nunta la biserica, pe mireasi 0 insote C comparele sau diverul, iar pe mire il duce comare sau diverit anelo (nunul si nuna). . aoe Flicaii pocnesc din pistoale pe tot drumul nuntii spre bisericd, jar lautarii cant din foale si supele cantecul urmator: Moderato Portativ Ajungand nunta la casa miresei, se pun toti la masa. fn timpul sei, se face o colecti pe la meseni pentru fasa si cdmasa cului ce se va naste, dup& cum spun ei. Cei mai cu dare de 4 dau cate o moneda de argint, iar ceilalti - bani marunti de _ Seara se face cird (cina), doe ure (ore) dupa ce cade (apune) arele. fnainte de a se mantui cina, se aduc, pe o farfurie, doua bucati € paine muiata in vin si o panza alba. Aceast& panza o tin dinaintea tei lor, mirele si mireasa, spre a nu li se vedea fata, si in dosul m&nanc4 pdinea muiata in vin fara si-i vadi nimenea. Seara cfind mireasa merge de la casa pirintilor la casa mirelui, tovardsit’ de nuntasi, un om mai batran duce cu dansul un bucal U vin, si pe drum da de baut la toti. Ajungand mireasa impreund cu mirele la noua sa locuinta, aSeste poarta inchisd. Atunci cel mai batran dintre nuntasi bate la . Gn ca [in] italicneste. Portativ Tot atunci se duc trei colaci din care unul se da la prevt (prea altul la cel ce trage clopotele si al treilea se arunca in sus pes cap, cand atunci feciorii si fetele, ce merg cu nunta, se atin care i CTE EXT! B A sas qeobor 7. BURA REME ALE SPATIULUI ETNIC ROMANESC 147 } - pod iertat a se ingropa mortul avand pe el obiecte de aur, p cl ine le, cercei, bratelete; numai acel care a fost insurat se n grap cateodata cu inelul de logodna, daca neamurile cer aceasta nd se pune mortul in groapa, toti cei de fat& iau pamant cu : arunca soup lui zicand: cdle burd, Domnul cu tine. oti cei ce au fost fata la inmorméni i a se acasii eat oe we tare, intorcandu-se acasa ; Dupa ingropaciune se face masa pentru sufletul mortului. De eee Ee i se di de merindat ove, cas, came si pare. : a ciocli si la cei ce au dus mortul 0 i se é i as cvoalch I la groapa li se da pare si Een timp de trei zile de la ingroparea mortului, se pune in locul nde = murit mortul un taler cu doua bucatele de paine, un pahar u apa #2 candela aprinsa; aceasta pentru ca si aibi mortul ce pe tindea se crede c& sufletul lui rataceste timp de trei zile ‘ oe partile, pana ce se duce de pe lumea aceasta. : 8 si la 40 [de] zile, se da de pomana pane si bani pentru fletul raposatului. : ° _ Unan de zile se poarta doli ile i Un e iu, femeile imbraca strai i irb ati pun la gat o batista neagra. “wee ’im aici si doua boc ile ca Sr i poe ete [pe] care le spun femeile cAand se duce ape gern am putut sa fac si mi se spuni, caci se crede au-i €, Cand se repetd asemenea cuvinte, fiindca a Inui moartea cuiva. Jaté—le: eeiidnianes poarté si zice: Noi verit-am la vostra casa postend (cinstita) vazut-am sfitlost (lumina), iesmo putnifi (suntem drumeti), v@ rugdm lasati-ne in casé nu putem merge rentie (inainte) cad-i mare nevreme (timp radu). Cei din casa raspund: — N-arem loc, arem ud muliere in pat de rejenghe (gata sq nasca) nu va primi in casa. Acei din afara raspund: — Nu putem merge rentie cd i oscuro (intunerec), ce aoafti la voi vazut-am sfitlost, vd portam un musat regal (dar), cd veti fi contenti docle (pand) fuserafi vit (veti trai). fndati apoi se deschide poarta, si cnd intr mirele si mire: in casi, mama unuia din ei arunca o batista dupa gatul miresei gi a mirelui, si prinsi asa de gat fi trage in cas si ii saruta, atunet comara d& un colac miresei pe care aceasta il arunca in cupto unde se pregiitise foc de mai inainte. | Obiceiul acesta inseamna cA mireasa are s4 fie gospodina buna. Dupa aceea mireasa isi ia florile ce le avea pe cap si se pun cu totii la masa. La inmormantiri. Cand omul este in agonie $i aproape a-$i da sufletul, i se pune in m4na o lumanare de ceara, iar parintii neamurile cele mai de aproape fi inchid ochii. Dupi aceea, se gateste spre ingropare, i se taic parul si se se imbraci cu straiele cele mai bune, si se pune intins pe masa picioarele spre usa, care dupa ei inseamna c4 mortul e gata plecare. Peste corpul intreg, afara de faté, i se pune 0 panza alba. Pe fetele moarte le imbrac& cu straie albe si pe cap li se pun o curund de chite (flori) artificiale sau de camp $i cordele rosii, i mana asemenea li se pune un buchet de flori. b La barbati li se pune pe cap comanacul, in picioare coltuni ‘ fara opinci. q Jn timp cAt sti mortul in casa, nu se face foc, nici bucate, nI@ nu se lucreazi. Prietenii si vecinii aduc de mancare in casa un se afla mortul. Cand este a se duce mortul la groapa, copiii si neamurile } sarutA pe buze sau pe gbraz. ‘ in tot timpul cat se duce mortul la cimitir, neamurile lui | femeile merg dup el plangand si bocindu-se, spundnd cu glas tf faptele cele bune ale raposatului. 4 Mortul in satele din Vlasic, se ingroapa adeseori fara sicriu, © Ye acum inainte. invaleste numai cu panza cu care a fost acoperit si asa se pun’ S “ groapa. Mama me, ce va fi de mire, Cire va mie de pare, Cotro voi mere? Vechi! n-am nivi ur? in lume, Cire va mire acmoce” cavta? Cotro vo io cu mire obarni’? Jo s&m_finité ca n-am tire, Nigder” nu te voi vede, Sirotita® io, ce va fi de mire, Cire mi-ar pute juta! 148 Brizna! me filia, Ca aga tirera” murit, Tujna’ sirota io dup’ tire, Betara* e voi vechi vede C& nu te voi vechi vede To sam sirota N-am nici ur in lume Neco Domnul. Nu va ma cire purta apa Ce voi acmu face. Cire me-ar juta! DANSURILE Dansurile romAnilor din Istria sunt urmiatoarele: Columba care e ca si hora noastra. femeile si fac un cere inchis; pa: Se prind de mani, atat barbatii, ct surile sunt fara ordine, sarit fri nici o simetrie si cadenta. . Muzica acestui dans e urmatoarea: Figoe 1. intristata. 2. Tanara. 3. Nvilitd. 4. Batrana. UNCTE EXTREME ALE SPATIULUI ETNIC ROMANESC uu putere. Tati si muzica acestui joc: Vivace iva si barbara. Instrumentele de muzica din care canta la dansurile si petrecerile Manilor istrieni sunt: Foalele, care nu este decat cim- lul nostru pe care-I cunoastem cu i; fluierul cimpoiului pe unde se ati © dublu (gemanat) si are sase i la partea dreapt si trei la partea ga. Acest fluier gemanat facut Ho singura bucati se numeste nitele. Tevia pe unde se sufla ca si Imfle foalele se numeste gérliciul 4 unele e facut din os (fig. 1.) INSTRUMENTELE DE MUZICA Fig. 1. 149 Sub picioare. Se joac& cate doi, un barbat si o femeie sau doi ti, sau doua femei la un loc care se tin de brau. _ $i in acest joc pasurile sunt fair simetrie si fara cadent’, trupul e ordinar e tapan si numai picioarele se migc4 batand in pimant _ Uit&ndu-se la aceste jocuri, vezi ci sunt intr-o stare cu totul 150 TEODOR T. BURAD; ICTE EXTREME ALE SPATIULUI ETNIC ROMANESC 151 Supelele, care au forma i oboe, sunt de doud feluri, mari g mici, dupa cum se vede in fig aci alaturate (fig. 2). Cele mari au o lungime de 79 [de] centimetri, unele sunt si maj lungi chiar, ele au mai totdea n sase borte pe unde se canta, "Cele mici, au o lungime de cincizeci [de] centimetri, pe cele sase borte ce au ca si supele mari, mai sunt inca alte doua mai mici in josul acelora. imbucatura (embouchure) ¢ aceeasi ca si la oboe, e facuta di papura si se numeste pisca, La locuitorii din muntii Cici fn comuna Jeiane, nu se afl supelele, ele sunt inlocuite prin wu alt instrument numit surle, care -NUMARUL ROMANILOR ISTRIENI Toate ostenelile ce mi-am dat de a cunoaste exact numarul estor locuitori raspanditi in satele roménesti si in orasele din insula Istriana, au ramas aproape zadarnice. Datele culese, atat la persoanele cunoscatoare de prin acele locuri, cat si din diferite ieri ce am putut consulta in asta privinta, se contrazic unele pe ltele, incdt nu mai stii pe care sa le iei de bune si pe care nu. Cred ca cel mai competent studiu asupra acestei materii, e cel e l-am gisit facut de d[omnul] Vicentiu Nicoara, roman tran- lvanean, actualmente profesor la gimnaziul unguresc al statului in le, despre care am mai vorbit in cursul acestei scrieri. Acest udiu, dfomnul] Nicoara |-a publicat in revista Transilvania din ibiu, anul XXI, nr. 1, din 15 ian[uarie] 1890, pagfina] 5. _ Din acel studiu reproducem urmiatoarele: In timpurile mai vechi, numarul sufletelor (romani istrieni) a st calculat pana la 10,000 (dr. Kandler, apendice la Jstoria onograficd a Triestului de Scussa). Ca odinioara a fost cu mult ai mare ca acum, aceasta e sigur, caci, prin al 17-Iea secol, existau © multime de alte sate locuite de romani, care acum sunt ati. Numarul cel mai mic ni-I arata statistica oficioasi a poarelor din Austria, compilata in 1846, si anume cifra de 1555. cea mai mica adica nula, o aflam in statistica oficioasi din dec. 1880, care nici nu-i aminteste. Dar despre aceasta vom bi mai in jos. Pe la anul 1850, Miklosich, Rumunische Untersuchungen, len, 1881, pagfina] 1, constateaza, din izvoare oficioase, un numar al de 2953 sau 2955; exclude din calculul sau pe cei de pe itoriul Albanez, pentru ci n-ar mai fi fir numai doi insi si aceia vorbi rau romaneste, precum nu considera nici pe cei risipiti prin '& Istria, cici ar fi deja slavizati. La anul 1859 (Combi, Porta Orientale, Trieste, 1859, p. 101), » pe léngd 160 mii de italieni si 112 mii de slavi, 3000 de i, ca locuitori ai Istriei naturale, cum zice Combi (marginita fluviul Arsa, de muntii Caldiera cu Montemaggiore si Vena, si de un fluviu zis Timavul, c&ci Istria politica de azi cuprinde Ha peninsula pana preste acci munti si se margineste cu Fiume, ‘ola si Triestul). Combi, deci, de asemenea, lasa afar din calcul ei de la Albona si pe cei de pe Vena, dar considera pe cei Piti prin provincie. Fig. 2 (geminae tibiae) numit asa de locuitorii nostri din Vrancea, unde se si canta cu el. Lungimea surlei e de 33 [de] centimetri sau si mai mult, pe teava dreapta sunt patru borte, iar pe cea st4nga numai trei. In dosul tevii drepte se mai afla o borta care vine in dreptul bortei a patra. Forma surlei se vede in figurile ce se vad aci (figura 3). : Alte instrumente de muzicd afari de aceste, nu am vazut la . locuitorii romani din Istria’. Fig. 3 1. Toate aceste insturmente de muzica’, cumparate de mine de la insesi mua romani din satele istriene pe unde am calatorit, le-am daruit de a Antichititi din Bucuresti spre a se completa colectiunea mea de inst val muzicale adunate din alte tari locuite de romani si daruite mai inainte m 152 TEODOR T. BURAD NCTE EXTREME ALE SPATIULUI ETNIC ROMANESC 153 Tot din anul 1859, ne comunica Ascoli (Studii critice, Gorizia 1861, pag. 51) datele preotului Micetici din Bardo (Vlasia), din care rezult{ un numar aproximativ de 2200 numai pentru Viasia. 7 La anul 1869 (Jicker, Vélkerstéime der Oest-Ung.—Mon, Wien 1869) aflam 3000 de romani. O cifra de mijloc aflam in Dizionnario cronografico d’Tta (Milano, 1875, vol. IV, p. 424) si anume 5000 de romani. q Rimane s& vorbim de conscriptiunea etnografica din dec[embrie] 1880. Aceasta, precum am zis, nici nu aminteste de roméanii istricni. Lucrul era batator la ochi, cu at&t mai mult cd in statistica aceea sau fiicut multe nedreptati tuturor nationalitatilor din Austria, precum se fac si in Ungaria gi peste tot locul, unde s urmeazi sistemul de «Umgangssprache», care mai cu seama afaceri oficioase si cu persoane care nu-cunosc limba noastra, ¢ ¢ oficioas’. in locul acesta ins’, nu ne poate fi scopul sa discutd principiile stiintifice ale statisticei in general si nici nu vom criti baza special (Umgangssprache) a conscriptiunii din 1880, dar atat tot observim, ci daci roméanii istrieni nu vorbesc cu popoarele cu manii, precum si toate satele locuite de ei, sunt convins ca Arul lor, este cu mult mai mare decat toate cifrele date de jiferitele statistici facute asupra lor pana ast4zi, si decAt acel chiar le 6000, pe care ni l-a aratat Anton Covaci, in scrierea sa: Dei gimgliani o Viahi d’Istria, inserata in gazeta L ‘Istria din Triest, nr. si 2 din 1846. Accasta provine, cred eu, din aceea c autoritatile ce au alcatuit tatisticile despre care vorbim, negresit cd, sau nu si-au dat deplina eam de adevaratul numar al romanilor istrieni, sau c4 s—au inselat in arutarile interesate ale preotilor slavi, acesti apostoli ai slavis- lui, ce s~au raspandit intr-un numér foarte mare in satele din insula istriana. * Numirea a o mare parte din sate care odionioara erau locuite de romani si in care se vorbea limba romdno-istriana, afard de acele despre care am vorbit care vin in contact decat croateste sau italieneste, c&ci in 1880, Colmo numirau ca croati, alti ca italieni.. numaratorii din 1880 cel putt eae sub asterisc puteau nota, cd limba in cutare si cutare loc Cosi roméaneasci si locuitorii de acolo sunt roméni. 7 Cosizza Dar de nu au facut comisiunea insdsi, s-au aflat alti oame i, Crai Draga prez4vuti cu eruditiune si nepartialitate, care, din curat sentimen Cremegne de dreptate, n-au putut suferi crorile incurse in conspect Crivizza oficioase, si, in cAt priveste pe roménii istrieni, au regulat afacerea Cugu _ Die ethnographischen Verhdltnisse des dster. Kiinstenlandes nach ees dem richtiggestellten Ergebnisse der Volkszdhlung vom 31] Dezel Dalia. ber 1880. Mit einer ethnographischen Karte in 2 Bléttern, von Cam Dee cm Freiherr von Czérnig, K. K. Oberfinanzrath, Triest, 1885, si Die Dragosich Rumunen in Istrien (Petermann, Geogr. Mittheilungen, 1883, P Draguch 294) de dr. C. Lehner, profesor in Pisino, sunt doua lucrari care Dubas reclamat dreptate pentru romAnii istrieni. Dup&’ Czémig, in 1880 Dusmani Viasia a avut 2121, si dupa Lechner, in 1884, 2300 de suflete, aap Farini $ $ 0 tau (Castau) Fero f 2 7 ee 2600 care se mai adauga 531 de pe Vena, si asa ar fi cu totii cam tau (Castau) Floricichi fara cei de pe la Albona si cei risipiti in provincie. cia Ultima (1888) cifrai si cea mai proaspata de 2999, numai pent a Vlasia o avem din gura dfomnu]lui Constantini, deputat la diet Faraguni istriani si consilier al comitetului provincial din Parenzo (V¢ Geme gazeta L’Istria din Parenzo, 6 octombrie 1888)“. Gogli (Goli) Golzana Si cu toate aceste, din cele ce am putut vedea eu, care a cutreierat aproape toate orasele din Istria, pe unde sunt raspa 154 TEODOR T. BURADA ee (CTE EXTREME ALE SPATIULUI ETNIC ROMANESC 155 Ghergani Punte Ghersina Rai tara motilor si mai ales in comuna Rosia, unde facusem Grivino Romania cunostint cu pirintele Mestecanu, avusesem prilejul de a cerceta Grozana Rudani ai de aproape acest dialect. Giuba Rumini Jn dialectul romano-istrian se mai gasesc multe cuvinte ce sunt Grabrova Runco n limba macedono-romana asa: acmdce (acum), iuve, unde, musat Gradina Rupa . 2 Gradische Rusinea os Fi altele. : . i —. Grebli Scopliaco O sama de cuvinte strdine ce se afla intre vorbele romanesti Groppa Selce ile lor, par a fi introduse mai incoace gi, pentru aceste cuvinte, daca Gropizza Serbani ut sA-si reaminteasc& cum se zicea din batrani, ei gasesc cuvantul Gusterina Sermani otrivit de origine romaneasca. Hlombari Sfarchi Astfel, pe unele locuri se zice brec (slav) in loc de cre (cane); Hrib Skarbani ‘da (slav) in loc de ste, medved (slav) in loc de urs; iezer (slav), Jazzi Slatina in loc de lac; iardm in loc de jug; iezig in loc de frasin (frasin), eae a jecimic in loc de orz; mielovat in loc de stejar etc. Roslides paragon Caracteristica dialectului istrian consta mai ales in aceea, de a ‘ozliaco Strana 3 * a se Fi Lizul Tibule ‘himba consoana n in r, cand se afla intre doud vocale, ca de pilda Lopatari Tarli ire in loc de bine, mire in loc de mine, mdrd in loc de mana, pare Macini Topit in loc de pane, bur, bun, vir, vin, /drd 1ana etc. Malini Tupliaco Aceast& schimbare de altmintrele se observa in multe cuvinte Mediano Tupolizza si in limba romAné de la noi, ca in pdrd, pdr in loc de pana; marunt Melnizza Valle | loc de manunt; nimire in loc de nimene; amerintare in loc de Mendizza Valiani nintare; rdrunchi in loc de ranunchi si altele. pores ina A Nu cred de nevoie a reveni asupra gramaticii dialectului Monti Viasca Morari Volosca ‘Novac Volpia Perina Zabavia Pescheria Zavori Plisco Zidarich Puhari Zubani Putini DIALECTUL ROMANO-ISTRIAN in cea mai mare parte, limba ce 0 vobesc romAnii istrieni s¢ 4 vede a fi de origine latina si se aseam’ina limbii noastre, cu aplicare — spre dialectul motilor din Transilvania!, care dialect nu-mi era tocmai necunoscut, deoarece in timpul calatoriei mele in Abrud $i - 1. Vezi Rotacismul la mofi si istrieni, de Teofil Francu gi Gheorghe Candrea, — Bucuresti, 1886. j Andrei Glavina din Susnevizza piscand oile. Cel intai baiat care |-am adus la invatatura in Romania. 156 TEODOR T. BURAD, SUNCTE EXTREME ALE SPATIULUI ETNIC ROMANESC 157 romano-istrian, cici a fost descris in destul de Ion Maiorescu jy cartea sa Itinerar in Istria, pag[ina] 31 si urmatoarea. q fnainte de alte specimene ale dialectului romano-istrian pe care le voi arita la anexa V, reproduc aici dou4 rugaciuni: Tatal Nostry si rugiciunea catre Sfanta Maria, pe care le-am cules din poporului: TATAL NOSTRU ~Ciacia! nostru carile esti in cer, Neca se sfete numele teu, Fie volia ta cum e in cer, Asa si pre pamant. Parea nostra de saca Zi Da ne astazi ‘Si las nostre pecata Ca si noi lesam a nostora dujnici, Si nu ne duce in napasta Si ne zbavest di rev. Asa sa fi. RUGACIUNEA SFINTEI MARII »Sora Maria, plira de milosti, Domnul cu tire. Blagoslovi tu intru mulierli si blagoslovitu-i ploda de la utroba’ ta Tisus. Sora Maria, Maia Domnu, roga Domnu za noi acméce si vreme de morte nostru. Asa se fi. Jata si alte mostre de fraze ale rominilor istrieni pe care de asemenea le-am auzit insumi in vorbirile lor curente: ,,Mati demaréta viri va fetioru cu plugul cu patru boi. Césta féta e musata, are peri si ochi negri. Prevtu nostru nu cuvnta in baseric viaschi. Baserica nostra e musati. Fetioru mes’a la ur cdtun prope di Bardo. lo sim mai bet&r di tire, Io sim mai tirer de tire. Za ce ai dat parea a lui, putut-ai da mie. Io voi veri dupa tire acméce. Ai cusut t€ camese. Camisola are do mireci. Sorerle lu nostru Podesta, scl mérte. Batati-mi calea catra vostra casa. Carele latra. Césta lume facut e cu scalele, urii merg in jos urii in sus. Bate flieru para Doi tineri cdsatoriti de curand din cotuna Jeiane. a reproduce intreg dialectul. Tin ins& a arata tot aicea ca unele jeri facute de straini, precum sunt italienii si nemtii ce s—au sat de acesti frati ai nostri instrdinati, sunt departe de a fi linda exacta a limbii ce ei vorbesc, deoarece nici in limba italiana Nici in cea germana nu se afla in alfabetele lor vocalele d si i, de asemenea se da o altfel de pronuntare consoanelor c, j, z. _ Astfel, de pilda, gasesc intr—un capitol din gazeta L Tstria’ din est, scris de df[omnul] Anton Covaci, ce-l voi reproduce la a IV, urm&toarele dou’ naratiuni ca mostre de limba ro- ano-istriana: 1) ,,.Doi omori (n) amnata en ra (la) se calle, ur (un) de jegli lata o secura, o cgliama: Oh vedi, ga am jo aflat. N-am aflat Domnu-i juta. Carle e bur terar e bur si batar. Ce ai facut eri dupa esti sice cella ato; ma aremo aflat. Salec pocle verita cegli cargli cira? Vintu rescoperit’a casa. Dati firu si ovesu la cali. Cat vind! a pglierdut, e vesuta secura en mera lu celu car le vo aflat, césta vac’? Da-mi ceva de merindat.“ Chita maltrateit sa tata) O morz esmo cgliamata jegli tunce. M& opresc cu astfel de citiri, neavand intentia si nici putin gnu a lui. Nu smo, moresti sice, ma jessam. Saz ca, tu secura Se aice st ata gi tater uncle Yuri din Valdas. —— 2. Pantece. 7 (CTE EXTREME ALE SPATIULUI ETNIC ROMANESC 159 158 TEODOR T. BURAD, (Doi oameni mergeau in calea lor. Unul din ci aflat-a 0 secure, si strigd: Oh vezi ce am aflat eu! N-am aflat eu, trebui sa ici, zicg celalt, ci, noi am aflat. Putin dupa aceea, venit-a cel care a pierdut secura, si vazut-a secura in mana celui carea aflat-o, si a inceput a-| maltrata ca pe un talhar. O, morti suntem, strigat-a el atungj, Companionul lui zice: Nu ,,suntem“ trebui sa zici, ci, ,,sunt, Pent ca tu cand ai aflat secura, zisa-i: eu am aflat-o, ci nu, noi am aflat-o.) 2) «Jarna fosta cruta race. Fruniga care avut neberito en vera suda hrand, stata smirom en ra sa casa. Cercecu sebodit su pemint patita de home e de race. Rogata donche fruniga necaegl duje salec munca sa xivi. E fruniga sice, juva ai tu fost en jirima (inima) de vera. Sag che nai tu tunce a te xivglenge prepravit. En vera sissa cercecu cantatam mi divertitam cargli-trecut. E furnica ersuch: Sai_ tu en vera cantat, acméce chei harna e tu xoca‘. (Jarna fost-a foarte rece. Furnica, care avea adunat& multa de cu vara, statea linistita in casa sa. Grierul, varat sub pamant, suferit de foame si de frig. Rugat-a, deci, pe furnicad ca sa-i dea putin ce manca ca s4 traiasc4,.Furnica zice: unde.ai fost in mijlocul verii? Pentru ce tu atunci nu ai pregitit al, tiu.trai? In vara, zis-a tate si ingrijire, intrucat ‘legile in vigoare permit de la grierul, cantat-am si desfatat-am pe cei care treceau. $i furnica jotismul si intelepciunea ‘acelora; carora vointa alegitorilor razand: dac& tu ai cantat vara, acuma ca-i iarna, tu joaca.) ‘ trieni a incredintat cel mai sfant mandat. Dupa controlul ce insumi am facut asupra acestor doug Atat pe coastele petroase a Carstului, cat si la poalele mai specimene, am vazut c4 pronuntarea dreapta a roménilor istrieni e e ale muntelui Maggiore, traieste, de sute de ani strimtorati altfel — lucru ce si dfomnul] Covaci mi-a mérturisit - mi-a spus calamitatile elementelor si de ignoranta intelectual, dar tot- ins{ c& nu putea sa scrie altfel sunetele ce le auzea in dialect a onesti, totdeauna pacinica si mibdatoare, o populatiune care romano-istrian, din cauza ci nu cunostea literele corespunzatoare. zi in zi mai mult isi pierde eel wel ent caracter, limba si Deci, mostrele de mai sus trebuiesc transcrise altfel: tionalitatea. , — Doui omori amnata in ra sé cale, ur de ieli aflat’a 0 secur’, O astfel de existent nenorociti nu poate, si chiar mu trebuie si e cliama: Oh vezi ce am io aflat. N’am aflat moresti zice, zice cela tolerati mai mult de reprezentantii Istriel. A juny acorn ato; mai aremu aflat. Zalec pocle verit’a celi carli secura a pierdi fi ntul suprem, ca pe baza equititii si a garantiilor constitutio- vezut’a secura in mira lu celu carle vo aflat pocinita maltrate’il 74 Si fie ascultati si bunii si pacinicii contribuabili a locurilor tata. Oh morti esmo cliamata eli tunce. Compagna a lui. Nu smo mite. , . moresti zice, ma iessam. Zat ca’i tu secura aflat cliamat’ai: Jo’n Vo" Nici locuitorilor din Jeiane, nici acelor din Susnevizza, Bardo, e, no noi amo vo aflat. i Grobnico, Vilanova, Gradine gi Jesenovic, nu le este iertat a — Tara fost-a cruda, race. Frunica cara avut neberito in vé ta in bisericd cuvantul Domnului in limba lor proprie, si nici ciuda brandi stat’a smirom in ri s casa. Cercecu sebodit su paménh © alta inrudit& cu a lor, instructiunea scumpilor lor copii, nu le patita di home e di race. Rogat’a donche fruniga neca ieli duie zales € iertati decat in o limba straina. munca za jivi. E fruniga zice: Juva ai tu fost in irima di vera? Za In satul Jeiane, mai multi de 60 baieti romani sunt siliti de a che n’ai tu tunce a te jivlene prepravit, in vera zis’a cercecU “venta scoala din Mune, straind si indepartat. Nu este de mirat cantat’am mi divertit’am carli trecut. E furniga erzuci: S’ai t Un lucru asa de anormal poate exista acolo, cand vedem ci la véra cantat, acmoce ca’i iarna, e tu joca. 7 LUPTA DE CONSERVARE Sentimentul de conservare nationala nu le lipseste deloc acestor omani razletiti prin Istria. Ei vad pericolul in care se afla de a fi uu totul slavizati de slovaci, ce au napadit in peninsula istriana; au cdutat in diferite timpuri mijloace prin care s& se poati curentului slavizator. Astfel, in anul 1887, un numéar insemnat, vazand pericolul ce-i inta, avurd recurs la Dieta provinciala din Parenzon (capitala ei), printr—-un apel scris in limba italiana prin care cereau sa li deschida scoli, in care s4 se poata instrui si ei in limba mater’, a si alte popoare din imperiul Austrici. Acest apel are urmatoarea cuprindere. Catre prea inalta Dieta a Istriei ie) grav si seculara uitare asteapta i in ultima ord a necesitatii, 160 TEODOR T. BURADA _ PUNCTE EXTREME ALE SPATIULUI ETNIC ROMANESC 161 ultimul recensimant ficut de autoritatile comunale respective, nu se constat cA existé un singur roman! fncft priveste comunele mai mici de la poalele munteluj Maggiore, statistica arat& ca se afl4 peste una mie de romani, dar nici acolo nu se afl urma de scoala romana si de preot roman; singuri femeia pastreaza scumpele relicvii, pe care trebuie s& le apere in contra uitarii. oo . 3 Noi ne rugam, deci, cu respect, ca prin mijlocirea acestei inalte Diete istriene, si se indure a ne veni intru ajutor, conform legilor statului, nu numai in afacerile scolastice, dar si in cele bisericesti, fn privinta celor bisericesti, binevoiasca consiliul permanent din Parenzo a se referi la ordinul episcopese relativ, care la randul sau va putea usor sa obtina instructiuni si dispozitiuni de la Venerabi : Curie Romani, care deja de mult timp s-a ingrijit de necesitatile — religioase a catolicilor romani din alte {ari 4 Binecuvantarea cerului si ajute lucrarea care se asteapta de la fnalta Dieta Istriana, spre multamirea general“. Susnevizza, 20 oct. 1887 sunt comune si noua si voua, va rugaim, nu ne refuzati acest ajutor pe care si dreptatea si echitatea il cere. Noi de cand suntem, scoala n-am avut, si de s—a arditat cAteodata eun invat&itor intre noi, acela ne vorbea o limba care nu e a noastra. Numarul copiilor nostri cu toate acestea, e cu mult mai e ca cel indispensabil prescris de legea provinciala. Apoi [icolul] 19 al constitutiunei dispune ca nationalitatea noastra sa respectata! De ani si ani suntem siliti si ne rmgim lui Dumnezeu intr-o ib straind, tot in limba aceea ni se tin predicele, in aceeasi limba se imparatsesc sfintele taine, cu toate c& noi ne impotrivim, bitele noastre sotii prefer mai bine a ramane in propriul lor cimin, istrnd cel mai sublim cult in inima lor cu propria lor limba, cu oate ca § 19 din constitutiune ne garanteaza nationalitatea! . Poate cineva a crezut cA parasirea limbii si uitarea a oricdrei ditiuni despre originea noastra, vor merge cu asa mare reprezici- incat peste putin timp va dispare chiar si urma acestor locuri enorocite! Speram insd, c4 cel putin voi, iubiti frati, onesti intotdeauna si (Mai multi romani istrieni)! Afar de acest apel, romAnii istrieni ficura un altul catre italienit BP ica voces: voastra, acolo ante se cuvine, penint ca respectivi; din Istria, care s-a publicat in gazeta italiana I! giovine pensiero, : no. 17 din 26 noiembrie 1887, pe care il dim in traducere. El suna astfel: asplatita conform ideilor unei bune adminsitratiuni sociale. Deie Dumnezeu ca puternicul vostru patronaj, s impart acestei Stre italienii dil i ane natiuni, darul cel mai scump dupa care suspina inima Catre italienii din Istria Fons IRcineieas Gaon P pe ae Zi A into ,Precum stiti prea bine, locuieste intre voi de secole un popor latin, care nu v-a facut si nici nu va face nici un neajuns. Poporul acesta e bantuit neincetat de tot felul de nenorociri, si nu se plange, plateste tributul ce i se cere si tot nu se plange. a. Toti I-au uitat, numai voi din cand in cand in scrierile voa va mai aduceti aminte de el, fara ins’ a va hotari pana acum, a intinde o mana frateascd pentru a obtine aceasta reinviere, pe care umanitatea si progresul o reclama gi in favoarea noastra, sarma de noi parasiti. : — a Numele de roman, care reinvie si in noi si in voi, atatea memomt de glorie comuni, mu are el, oare, destula putere ca sa va hotarase4” a ne veni intru ajutor, in extremul moment al necesitatii? Frati istrieni, in numele cel sfant al mamei si al patriei care le afinitate, care poate nu este cea de pe urma baza pe care emeiem sperantele noastre de fata. Frati istrieni, nu este momentul acuma, caci ne lipsesc inlesnirile a va arata mijloacele prin care s-ar putea mai usor intampina atisfacerea acestor nevoi ce simtim, si care din cauza injositoarei Oastre pozitiuni, nu putem sa le expunem. Voua generosilor, vi se cuvine initiativa energici, voua, eleptilor si prudentilor, vi se cuvine aceasta intreprindere care © cea mai bund. Sa dea Dumnezeu ca binecuvdntarea tuturor cestor familii, sa fie cea dintai recompensa“. Susnevizza 19 noiembrie 1887 (Un roman in numele tuturor.) Nici acest apel n-a avut un rezultat mai practic decat cel dintai. a | _. 1887, : Taam al soni i octombrie 1887- = = ante cae 1. Vezi gazeta italiana din Pola i! giovine pensiero, no. 8 din 26 Aproape un an dupa aceasta, in august 1888, roméAnii istrieni [CTE EXTREME ALE SPATIULUI ETNIC ROMANESC. 162 TEODOR T. BURADA s4 poat servi de local, sau chiar construi una din nou, cu speranta aceasta inalté Diet’, convinsa despre cuviinta si necesiatea de a yu ldsa sA dispara cu desavarsire aceasti urma a natiunii, care de ole si secole locuiesc aici, si-si pastreazi in mijlocul altor jopoare propria sa limba, animata de cele mai liberale principii de hitate si dreptate, si iubitoare de tot progresul cultural - se va dura a-i ajuta cu un ajutor din fondul provincial. _ Gi in adevar in ce triste conditiuni morale si economice se afla opulatiunea roman’, numai din lipsa unei scoli proprii. Cu toate cestea, ea trebuie si contribueascd ca orice alte nationalitati la heltuielile insemnate ce le are provincia pentru mentinerea oalelor publice, fara s4 aiba ins cel mai mic folos. Dar daca o 4 de ani romanii din Istria, in mare parte nep&trunsi de propriile r drepturi, n—au facut nici un pas pentru a obtine o scoala populara limba lor materna, a sosit momentul acuma, ca osteniti de a mai in ignorant si pardsiti, si nemaivroind sa fie considerati mai ios decAt celelalte nationalitati ce sunt in provincie si care au cu destulare scoli publice, trebuie si-si ridice vocea spre a apara ele sfinte drepturi, care le sunt garantate lor, ca gi la toti cetatenii, fin legile fundamentale de stat. Convinsi, deci, cé nu putem incredinta nimarui mai bine area acestor drepturi, subscrisii indraznesc a se adresa la aceasta ta Diet, ca chiar in decursul acestei sesiuni a sale s4 binevoiascd dispune: continuara cu staruintele lor, si injghebara o alta petitiune cay Dieta istriana, iscalita de 47 capi de familie, [pe] care o dadura ip miinile deputatului dietal si avocat dr. Antonio Scampicchio, rugamintea de a o inainta si sustine inaintea Dietei chiar in sesiuneg acelui an. D[omnu]! Scampicchio dadu petitia despre care e vorb jn ziua de 30 oct[ombrie] acelasi an, in miainile comisi scolastice a Dietei, care a studiat-o cu ingrijire. TatA cuprinsul petitiunei despre care e vorba: Inalté Dieta, ,,Conform cu art[icolul] 19 al Jegii fundamentale de stat din 21 decem[brie] 1867, despre drepturile generale ale cetatenilor gatelor si t&rilor reprezentate in consiliul imperiului, fiecare natiune jndeosebi, are dreptul inviolabil de a-gi pastra si cultiva nationali- tatea si limba sa proprie. Aceast’ dispozitiune a legii, insa, a ramas litera moarta pe tn romAnii din Istria, cici pentru dansii pana in ziua de astazi, nici o scoali miicar nu s-a facut; cu toate c& dupa datele statistice din 31 dec[embrie] 1880, ei in aparenti sunt in numar de 1562, in realitate ins ei sunt cu mult mai numerosi si cu toate ca art[icolul] 1 legii provinciale din 30 martie 1870, despre instituirea, sustinere si frecventarea scoalelor publice populare dispune ca in fiecare {inul 7 . . Z de o intindere de o ora, s& se infiinteze o scoali populara publica, _ 1) De a-si da votul sau cat mai curdnd, s& se deschid’ in dac& se vor afla 40 baieti obligati a frecventa scoala, fie ca tinutt isnevizza, si la nevoie si in alt loc, o scoala publica populara cu s& cuprinda unul sau mai multe localitati, fie chiar case imprastiate, ba romana de invatamént, si cu limba germand ca materie ori unite la un loc in grupuri. igatoare. . a : Populatiunea romana din Istria locuieste in satele: Susnevizza, 2) De a insarcina comitetul permanent ca si faca pasii necesari Bardo, Villanova, Iesenovic, Letai, Gropnic si Posera. Centrul Tanga inalta autoritate i. r. scolastica provinciala, ca votul Dietei, acestor localitati ¢ Susnevizza, nu numai prin mai marele numa : S| curand sa fie realizat; ea eee ee de locuitori, dar si pentru ca nici una din localititile sus—-numite nu 3) De a destina din fondul provincial — considerand siricia se afli in departare mai mare de o ora. in Susnevizza, ar trebul, lor - un ajutor potrivit, pentru prevederea, adaptarea $i = . . ee : 3 Obilarea unui local pentru scoala‘. deci, si se deschida scoala, unde limba romana sa fic limba d BSusnevizza. 31 aug. 1889. (Urmeazd 47 de subscrieri) Subscrisii prevad ca pentru deschiderea acestei scoli, se vor ivi multe piedici, dintre care, cea dintai, lipsa de invatatori, si dupa aceea lipsa unui local scolastic potrivit. Insi, dac&i nu se gases¢ ip Istria invAtatori buni pentru invatiméntul in limba romana, se afla atari invatStori in Bucovina, si n-ar fi un lucru greu a aduce um sau mai multi din acea provincie. Pe de alta parte, in ceea ce priveste un edificiu scolastic potrivit, comunele sus-numite fiind interesate ar fi gata la orice sacrificiu, pentru a preface o casi din SusnevizZ% Dieta istriana, in urma acestei petitiuni, a intrat in dezbaterea €stiunei. D{omnul] dr. Constantini insarcinat de comisiunea astici, a dat citire acestei petitiuni. _ Dupa aceea ca referent continua: _,Comisiunea scolastici cdreia i-a fost transmis acest memoriu fe studiare si referare, are onoare a va supune cele ce urmeaza: 164 TEODOR T. BURADA UNCTE EXTREME ALE SPATIULUI ETNIC ROMANESC fn partile Vald’Arsei, si anume in comunele censuare Sus nevizza, Bardo, Villanova, Jesenovic, Letai, Possert, Gropnic gj Gradine, populatiunea e romana, si dupa ultimele date statisti numarai 2299 de suflete. Nu exista insemnari istorice de la care s& se poata sti exactitate originea acestui neam in Istria, pe cand despre venireg populatiunilor slave, avem mai multe date. Prin urmare, cu tot dreptul prepondereaza opiniunea cA rom4nii nostri sunt descende acelor colonii, pe care le-au asezat romanii de la Quarnero pana la Marnero (Marea Neagra), si care ici cole pana in ziua de astazi sustin. Romfnii din Istria si-au pastrat limba lor, cu toate cd sunt. inconjurati de o populatiune slava, si primesc de la preotii sla instructiunea religioas’, din care cauz4 inca de copii sunt siliti a jnvata dialectul lor. 4 Cu toate acestea, ei nu numai isi pustreaza limba lor, dar nu-si_ renegara nici neamul lor, si aceasta, pentru ca tipul poporului vecin, li se manifesteaza strain, att in privinta neamului, cat si in priving limbii, apoi si pentru ca ei ocupa un teritoriu destul de intins s populat, pentru a le permite de a se cAsatori intre ei, si in fine pentru, c& poporul, cu care sunt in contact, nu exerciteaz4 asupra lor nici © superioritate prin calitati morale ca s4 se simta indemnati de a= imita. Drept aceea, cu toate ca au fost dati uitarii sute de ani, roma din Vald, Arsa au constiinta deplina de sine, si stiu cA ei sunt alti oameni, si mai destepti, decat vecinii lor striini; drept dovada, ori de cAte ori trecea pe la ei vreun clitor roman cu o cultura mat inalta si se intretinea cu ei ca sa facd studi, bietii oameni se adunaul extaziati pe langa el, numai ca si auda cuvinte si sonuri mai frumoase ca cele intrebuintate la ei, in nevoile lor zinice. 7 Nu e, deci, nici 0 mirare, daci acest popor arati, in aceste timpuri de desteptare generala, dorinta de a se bucura si el de un atare invatamant in limba sa. Dupi ce a facut aceste consideratiuni, comisiunea scolastica @ recunoscut in principiu dreptul acelei populatiuni, de a avea oarecale instructiuni in limba sa proprie, pentru ratiunea c4, poporul acela intr-adevar exista si, prin urmare, are drepturi egale cu celelalte; $1 pentru ca si el este supus ca si celelalte popoare la greutatile impuse de provincie, si isi sacrificd sangele si averea pentru stat ca si ceilaltt. De existA sau nu conditiunile extreme recerute de lege penttt infiintarea unei scoli in partile acelea, de e preferabil sal Susnevizza, sau un altul, despre aceasta, comisiunea n-a putut sd se pronunte fiind necesare niste relatiuni mai exacte. C&arbunar din cotuna Jeiane, cu calul incdrcat cu saci de carbuni, ducandu-I spre vanzare in Fiume. Dansa e, insa, din inceputul locului de parere, ci incepand cle cercetari, nu trebuie lasate la o parte greutatile ce s—ar putea intampina la realizarea practica a scoalei dorite, pentru ca di- ficultatile nu vor fi niciodata atat de mari ca s4 nu se poatd inlatura, finde dificultitile intémplitoare atamate de intemeierea unei titutiuni folositoare nu numai justificate dar chiar cerute in drept, Har trebui chiar din capul locului si opreascd pe autoritatile Competinte de a face demersul necesar pentru realizarea scopului it. Din consideratiunile aceste[a], comisia scolasticA are onoare a pune ca inalta Diet si binevoiascd a decide: Memorialul romanilor din Vald’Arsa pentru instituirea unei Scoli populare in Susnevizza cu limba romana de instructiune, si € trimis cu o recomandatie la inaltul comitet provincial, iar pentru fercetarile necesare, propunerile care pot urma, s& se inainteze loritatii scolastice provinciale. __ Dupi aceasta, incepand discutiunea, cere cuvantul Onor. Jenco. Vorbeste mult timp, in limba slava, provocdnd rasete din cauza vantului Ciribiri, care adeseori il repeta.