Parohia Sfântul Gheorghe Vechi

Naºterea Maicii Domnului

Sãptãmâna 05-11.IX.2010 Al 241-lea cuvânt

cuvânt spre folos
" Na[terea ta, de Dumnezeu n`sc`toare Fecioar`, bucurie a vestit la toat` lumea, c` din tine a r`s`rit soarele drept`]ii, Hristos Dumnezeul nostru, [i dezleg#nd blestemul a dat binecuv#ntare, [i stric#nd moartea ne-a d`ruit nou` via]` ve[nic` "
Troparul Praznicului Na[terii Maicii Domnului

nr. 241

Cuvânt spre folos

pagina 2

Duminica a cincisprezecea dupã Rusalii
pericopa apostolului
din erpistola ii-a cãtre corinteni a sfântului apostol pavel (Iv, 6-15)

6. Fiindc` Dumnezeu, Care a zis: "Str`luceasc`, din \ntuneric, lumina" - El a str`lucit \n inimile noastre, ca s` str`luceasc` cuno[tin]a slavei lui Dumnezeu, pe fa]a lui Hristos. 7. {i avem comoara aceasta \n vase de lut, ca s` se \nvedereze c` puterea cov#r[itoare este a lui Dumnezeu [i nu de la noi, 8. |n toate p`timind necaz, dar nefiind strivi]i; lipsi]i fiind, dar nu dezn`d`jdui]i; 9. Prigoni]i fiind, dar nu p`r`si]i; dobor#]i, dar nu nimici]i; 10. Purt#nd totdeauna \n trup omor#rea lui Iisus, pentru ca [i via]a lui Iisus s` se arate \n trupul nostru.

11. C`ci pururea noi cei vii suntem da]i spre moarte pentru Iisus, ca [i via]a lui Iisus s` se arate \n trupul nostru cel muritor. 12. Astfel c` \n noi lucreaz` moartea, iar \n voi via]a. 13. Dar av#nd acela[i duh al credin]ei, - dup` cum este scris: "Crezut-am, pentru aceea am [i gr`it", - [i noi credem: pentru aceea [i gr`im, 14. {tiind c` Cel ce a \nviat pe Domnul Iisus ne va \nvia [i pe noi cu Iisus [i ne va \nf`]i[a \mpreun` cu voi. 15. C`ci toate sunt pentru voi, pentru ca, \nmul]indu-se harul s` prisoseasc` prin mai mul]i mul]umirea, spre slava lui Dumnezeu.

pericopa sfintei evanghelii dupã sfântul apostol ºi evanghelist matei (Xxii, 35-46) ( Porunca cea mai mare din Lege )
35. Unul dintre ei, \nv`]`tor de Lege, ispitindu-L pe Iisus, L-a \ntrebat: 36. |nv`]`torule, care porunc` este mai mare \n Lege? 37. El i-a r`spuns: S` iube[ti pe Domnul Dumnezeul t`u, cu toat` inima ta, cu tot sufletul t`u [i cu tot cugetul t`u. 38. Aceasta este marea [i \nt#ia porunc`. 39. Iar a doua, la fel ca aceasta: S` iube[ti pe aproapele t`u ca pe tine \nsu]i. 40. |n aceste dou` porunci se cuprind toat` Legea [i proorocii. 41. {i fiind aduna]i fariseii, i-a \ntrebat Iisus, 42. Zic#nd: Ce vi se pare despre Hristos? Al cui Fiu este? Zis-au Lui: Al lui David. 43. Zis-a lor: Cum deci David, \n duh, |l nume[te pe El Domn? - zic#nd: 44. "Zis-a Domnul Domnului meu: {ezi de-a dreapta Mea, p#n` ce voi pune pe vr`jma[ii T`i a[ternut picioarelor Tale". 45. Deci dac` David |l nume[te pe El domn, cum este fiu al lui? 46. {i nimeni nu putea s`-I r`spund` cuv#nt [i nici n-a mai \ndr`znit cineva, din ziua aceea, s`-L mai \ntrebe.

pagina 3

Cuvânt spre folos

nr. 241
PreoÞi slujitori În ordinea slujirii
Pr. Sorin-Vasile Tanc`u Pr. Ionel Durlea

SÃPTÃMÂNA 05 - 11.iX.2010
ZI
Duminic`

CALENDAR
† Sf. Prooroc Zaharia, tat`l Sf. Ioan Botez`torul; Sf. Mucenic Urban † Pomenirea minunii Sf.Arhanghel Mihail \n Colose; Sf. Mc. Macarie
|naintepr`znuirea Na[terii Maicii Domnului; Sf. Mc. Sozont; † Sfin]ii Cuvio[i Simeon [i Amfilohie de la P#ng`ra]i

INTERVAL ORAR
07.30-12.00

PROGRAM LITURGIC
- Utrenia [i Sf#nta Liturghie

Luni Mar]i Miercuri

18.00-19.00

- Paraclisul Sf. M. M. Gheorghe - Vecernia - Utrenia [i Sf#nta Liturghie

Pr. Sorin-Vasile Tanc`u

18.00-19.00 07.30-12.00

(†) Na[terea Maicii Domnului (Dezlegare la pe[te) Sfin]ii [i Drep]ii P`rin]i Ioachim [i Ana; † Sf. Cuvios Onufrie de la Vorona; † Sf. Cuvios Chiriac de la Tazl`u Sf. Muceni]e: Minodora, Mitrodora [i Nimfodora; Sf. Pulheria, \mp`r`teasa

Pr. Sorin-Vasile Tanc`u Pr. Sorin-Vasile Tanc`u

Joi

Vineri

18.00-20.00

- Vecernia [i Paraclisul Maicii Domnului - Sf#nta Liturghie [i Parastas pentru cei adormi]i - Vecernia Mare [i Cuv#nt de \nv`]`tur` la Apostolul zilei

Pr. Sorin-Vasile Tanc`u Pr. Sorin-Vasile Tanc`u

S#mb`t`

Cuv. Teodora din Alexandria; Cuv. Eufrosin

07.30-11.00

18.00-20.00

Pr. Ionel Durlea

cuvânt la Duminica a Xv-a dupã pogorârea sfântului duh
" S` iube[ti pe aproapele t`u, ca \nsu]i pe tine" (Mat 22, 38) Pavel, ca model al adev`ratei iubiri c`tre aproapele Sf#ntul Pavel, care, - de[i om, - s-a r`pit pana la al treilea cer [i a \ntrecut pe \ngeri [i pe Arhangheli, ne \ndeamn` \ntruun loc, ca s` urm`m lui [i cu d#nsul lui Hristos, zic#nd: "Urm`tori fi]i mie, precum [i eu lui Hristos (I Cor. 11, 1). |n alt loc dimpotriv` el tace despre persoana sa [i deodat` ne duce la Dumnezeu, c#nd zice: "fi]i urm`tori lui Dumnezeu, ca ni[te fii iubi]i" (Efes. 5, 1). Iar prin acesta el arat`, c` noi cu nimic nu putem mai mult s` fim urm`tori lui Dumnezeu, dec#t atunci c#nd \ntru toate ne s#rguim a ajuta la binele aproapelui, [i de aceea adaug`: "umbla]i \ntru dragoste" (Efes. 5, 2) |ndat` ce a zis: "fi]i urm`tori lui

Sfântul Ioan Gur` de Aur Dumnezeu", a ad`ugat: "umbla]i \ntru dragoste", ca s` ne dea a \n]elege, c` aceast` fapt` bun`, mai mult dec#t toate ne face asemenea lui Dumnezeu. Alte fapte bune mai mici se v`d numai la oameni, de pild` lupta cu poftele, r`zboiul \mpotriva \mbuib`rii, \mpotriva l`comiei de avere [i \mpotriva m#niei; dragostea \ns` o avem noi de comun cu Dumnezeu. De aceea a zis Hristos: "rugativ` pentru cei ce v` sup`r` [i v` prigonesc, ca s` fi]i fiii Tat`lui vostru, care este \n cer" (Mat. 5. 44-45). Fiind deci c` Pavel [tia, c` dragostea este cea mai mare dintre faptele cele bune, de aceea el se s#rguia cu toat` r#vna pentru dob#ndirea ei. Nimeni n-a iubit pe vr`jma[ii s`i ca d#nsul, nimeni n-a ar`tat at#tea binefaceri prigonitorilor s`i, nimeni n-a suferit at#t de mult pentru atacatorii s`i. Adic` el privea nu la ceea ce suferea, ci la comuni-

nr. 241

Cuvânt spre folos

pagina 4

tatea firii \ntre el [i aceia, [i cu c#t ei mai mult se \nfuriau, cu at#ta el mai mult comp`timea nebunia lor, [i purtarea lui sem`na cu a unui p`rinte iubitor c`tre fiul s`u, care se afla \n tulburarea frigurilor. Cu c#t mai mult bolnavul face zgomot [i oc`r`[te [i love[te, cu at#ta Tat`l \l jele[te [i t#nguie[ste. Deci cu c#t mai mult \l nec`jeau cei cuprin[i de duhurile cele rele, cu at#ta el mai mult cuno[tea, c` ei sunt bolnavi, [i se \ngrijea de ei cu at#ta mai duios. Ascult` numai, cu c#t` bl#nde]e [i comp`timire vorbe[te el despre d#n[ii, care de cinci ori l-au biciut, care l-au \mpro[cat cu pietre [i \nc`tu[at, care \nsetau de s#ngele lui [i \n toate zilele doreau sa-l sf#[ie. El zicea a[a: "m`rturisesc, c` au r#vn` pentru Dumnezeu, dar sunt f`r` cuno[tin]`" (Rom. 10, 2). {i \n alt loc i-a smerit pe acei ce voiau a se ridica peste d#nsul zic#nd: "nu te \n`l]a cu mintea, ci te teme; c` de n-a p`rtinit Dumnezeu ramurilor celor fire[ti, nu cumva [i ]ie s` nu-]i p`rtineasc`" (Rom. 11, 20-21). El [tia bine, c` Dumnezeu d`duse hot`r#rea Sa asupra vr`jma[ilor S`i, dar totu[i voia s` fac` pentru d#n[ii ceea ce sta \n puterea sa. De aceea el pururea pl#ngea pentru d#n[ii, avea comp`timire pentru ei, nu suferea, ca cineva s` se \nal]e peste d#n[ii, c#nd era cu putin]`, c`uta s` descopere m`car o umbr` de desvinov`]ire pentru d#n[ii. {i fiindc` pentru \nd`r`tnicirea [i \mpietrirea inimii lor, el nu putea s`-i c#[tige pentru credin]`, pururea se ruga pentru ei [i zicea: "Fra]ilor, bun`voin]a inimii mele, [i rug`ciunea c`tre Dumnezeu, pentru Israil este spre m#ntuire" (Rom. 10, 1). A[a, el se sile[te a le face \nc` n`dejde bun`, c#nd zice: "Darurile [i chemarea lui Dumnezeu nu se pot lua \napoi" (Rom. 11, 29). El zice aceasta pentru ca ei s` nu se desn`d`jduiasc` cu totul [i s` piar`.

A[a lucreaz` prietenul cel plin de iubire [i \ngrijorat, care tot este aprins de r#vna pentru d#n[ii. Mi[cat de acest sim] zice el \nc`: "Veni-va din Sion izb`vitorul, [i va \ntoarce necur`]iile de la Iacov" (Rom. 11, 26). Adic` era pentru d#nsul un cumplit chin [i o munc` roditoare, ca s` vad` el, c` vr`jma[ii s`i se duc \n pieire. De aceea c`uta vreo mic[orare la aceast` durere, uneori zic#nd: "va veni izb`vitorul", iar alteori gr`ind: "ace[tia acum n-au crezut, dar prin harul c`ruia voi v-a]i f`cut p`rta[i, [i ei vor ajunge la har" (Rom. 11, 31). Tot a[a f`cea odinioar` Ieremia, care de asemenea din toate puterile voia s` g`seasc` o desvinov`]ire pentru p`cate, uneori zic#nd: "De[i faptele cele rele m`rturisesc \mpotriva noastr`, o Doamne, ajut`-ne pentru numele T`u (Ierem. 14, 7); alt` dat`, zic#nd: "fapta omului nu st` \n puterea sa, [i nu este \n puterea omului, ca s` umble [i s`-[i \ndrepte pa[ii s`i" (Ierem. 10, 23). {i iar`[i un alt prooroc zice: "ad`-]i aminte, c` noi suntem pulbere" (Ps. 102, 14). Acesta este adic` obiceiul acelora, care la noi mijlocesc pentru cei vinova]i, ca ei, chiar c#nd nu le este cu putin]` nici o dezvinov`]ire temeinic`, totu[i n`scocesc vreo umbr` de ap`rare, care m`car, c` nu totdeauna sufer` o p`trunz`toare cercetare, dar totu[i celui \ngrijit pentru cel vinovat \i d` cel pu]in o m#ng#iere. Deci astfel de dezvinov`]iri s` nu le cercet`m cu prea mare p`trundere, ci s` le socotim ca ni[te semne ale sufletului celui nec`jit, care ar zice ceva spre priin]a p`c`tosilor! |n acela[i chip trebuie s` judec`m noi [i despre cuvintele cele mai sus aduse ale lui Pavel. Dar oare Pavel numai c`tre Iudei, cona]ionalii s`i, era a[a plin de iubire, sau [i c`tre cei str`ini? El \ntru adev`r era cel mai bogat \n dragoste, at#t c`tre patrio]i,

pagina 5

Cuvânt spre folos

nr. 241

c#t [i c`tre str`ini. Ascult` numai, cum gr`ie[te c`tre Timotei: "Slugii Domnului nu i se cade s` se sf`deasc`, ci bl#nd s` fie c`tre to]i, \nv`]`tor, suferitor, cu bl#nde]e cert#nd pe cei ce stau \mpotriv`; poate c#ndva le va da lor Dumnezeu poc`in]`, spre cuno[tin]a adev`rului, [i vor sc`pa din cursele diavolului, care i-a prins spre a lui voie" (II Tim. 2, 24-26). Iar de voie[ti s` vezi, cum vorbe[te Pavel cu cei p`c`to[i, ia aminte, cum scrie el c`tre Corinteni: "M` tem, nu cumva, daca voi veni, s` v` aflu pe voi, precum nu voiesc" (II Cor. 12, 20). {i ceva mai t#rziu zicea: "iar`si ma tem, nu cumva, daca voi veni, s` m` smereasca Dumnezeul meu la voi, [i voi pl#nge pe mul]i, care au gre[it mai \nainte, [i nu s-au poc`it de necur`]ia, [i curvia [i spurc`ciunea, care au f`cut" (II Cor. 12, 21). Iar c`tre Galateni scrie: "Fii mei, pe care iar`[i cu durere v` nasc, p#n` ce se va \nchipui Hristos \ntru voi" (Gal. 4, 19). Ascult`-l acum [i despre amestecatorul de s#nge de la Corint, cum el este sup`rat mai mult dec#t acela, [i apeleaz` la Corinteni pentru d#nsul: "rogu-v` s` \nt`ri]i spre acela dragostea" (II Cor. 2, 8). {i c#nd a fost silit s`-l dep`rteze de la trupul bisericii, a f`cut aceasta cu multe suspinuri [i lacrimi. El zicea a[a: "C` din mult` sc#rb` [i necaz al inimii am scris vou` cu multe lacrimi; nu ca s` v` \ntrista]i, ci ca s` cunoa[te]i dragostea, pe care o am mai mult spre voi" (II Cor. 2, 4). {i \n alt loc zice el: "{i m-am f`cut iudeilor, ca un iudeu, ca pe iudei s`-i dob#ndesc. Celor de sub lege, ca un supus legii, ca pe cei de sub lege s`-i dob#ndesc. M-am f`cut celor neputincio[i, ca un neputincios, ca pe cei neputincio[i s`-i dob#ndesc. Tuturor toate m-am f`cut, ca oricum pe unii s` m#ntuiesc". (I Cor. 9, 20-22). {i iar`[i \n alt loc scrie el: "noi

\nv`]`m pe tot omul \ntru toat` \n]elepciunea, ca s` punem de fa]` pe tot omul des`v#r[it \ntru Hristos Iisus" (Colos. 1, 28). Cuno[ti tu acum sufletul lui, care cov#r[e[te toate cele p`m#nte[ti? El voia a des`v#r[i pe tot omul \ntru Hristos, [i el a [i f`cut aceasta, pe c#t a fost \n puterea lui. El era a[a de \ngrijat, [i cu a[a r#vn` alerga \n toate p`r]ile, ca [i cum toate popoarele ar fi fost copii lui, [i \[i da toat` osteneala a-i aduce la \mp`r`]ia cerului, vindeca, sf`tuia, f`g`duia, pl#ngea, se ruga, speria duhurile cele rele, [i pe to]i vr`jma[ii m#ntuirii suflete[ti ai oamenilor, prin venirea sa de fa]`, prin epistolii, prin cuvinte, prin fapte, sprijinea pe cei ce c`deau, parte prin el, parte prin ucenicii s`i, \nt`rea pe cei ce st`teau, ridica pe cei surpa]i, m#ng#ia pe cei zdrobi]i, \nt`rea pe cei u[ori la minte, \nsp`im#nta pe vrajma[i cu glasul cel puternic [i c`uta la potrivnici cu o privire amenin]`toare. El se asem`na unui comandant de oaste, [i unui doctor ales, purta \nsu[i armele, sprijinea pe ai s`i, sta cu d#nsii [i era \n oaste totul \ntru toate. {i nu numai \n cele duhovnice[ti, dar \nc` [i \n lucrurile cele p`m#nte[ti a ar`tat el totdeauna o mare \ngrijire [i o neobi[nuit` r#vn`. Ascult` numai, cum scrie [i zice el c`tre un popor mare pentru o singuratic` femeie: "{i laud vou` pe Fivi sora noastr`, care este slujitoarea Bisericii din Chenhrea, ca s` o primi]i pe ea \ntru Domnul, dup` cum se cuvine sfin]ilor, [i s`i fi]i ajut`tori ei \ntru tot lucrul, orice ar pofti de la voi" (Rom. 16, 1-2). Asemenea vorbe[te el \ntr-alt` Epistol`: "{ti]i casa lui {tefana, care spre slujba sfin]ilor s-a randuit pe sine. S` cunoa[te]i dar pe unii ca ace[tia [i s`-i ave]i \ntru cinste" (I Cor. 1618). Adic` dragostea sfin]ilor este astfel format`, ca ea sa dea ajutor [i \n lucrurile cele vremelnice.

pagina 6

Cuvânt spre folos

nr. 241

A[a proorocul Elisei, pe femeia, care l-a primit, a r`spl`tit-o nu numai cu lucruri duhovnice[ti, ci [i cu binefaceri trupe[ti (IV Regi. 4, 13, s.urm). {i trebuie cineva s` se minuneze, c` Pavel de multe ori \n epistolele sale, c#nd recomanda pe cineva, nu socoate mai prejos de vrednicia sa a se \ngriji chiar [i de c`l`torie [i de cheltuiala confra]ilor s`i, [i aceasta a gr`it-o chiar \n epistol`. Adic` \n epistola sa c`tre Tit, el zice: "Pe Zenas [tiitorul legii [i pe Apolos de grab` s`-i trimi]i mai \nainte; (\ngrije[te) ca nimica lor s` nu le lipseasc`" (Tit. 3, 13). Iar dac` Pavel pentru oamenii cei \mpreun` cu d#nsul recomand` at#ta \ngrijire, cu mult mai v#rtos el ar fi f`cut toate, c#nd i-ar fi v`zut \n primejdie. Vezi numai, c#t de \ngrijit este el \n epistola c`tre Filimon pentru Onisim, [i cu ce dib`cie [i r#vn` scrie pentru d#nsul! Iar daca el a putut s` scrie o epistol` \ntreag` pentru un rob, [i pe l#ng` aceea pentru un rob fugar [i mai \nainte necredincios; socote[te, ce ar fi trebuit el s` simt` pentru un om din cei \mpreun` cu dansul! Numai un lucru socotea el mai jos de vrednicia sa, adic`, a pregeta \ntru ceea ce putea sluji spre binele altora. De aceea el totul punea \n mi[care, [i nu pregeta a \ntrebuin]a toate pentru m#ntuirea altora, cuvinte, bani [i propria sa via]`. C#nd el de mii de ori se expunea la moarte pentru al]ii, cu c#t mai v#rtos n-ar fi \ntrebuin]at el pentru d#n[ii bani [i avu]ie, dac` le-ar fi avut? Ce zic eu: dac` le-ar fi avut? Eu pot s` ar`t, c` el nu cru]a bani [i avere, de[i nu poseda nimic. Nu g#ndi, c` cuvintele mele ar fi o zg#rcitura, ci ascult`, ce zice el \nsu[i: " Dar eu prea cu dulcea]` voi cheltui, [i m` voi cheltui [i pe mine pentru sufletele voastre" (II Cor. 12, 12-15). {i vorbind cu Efesenii el zice: "Singuri voi [ti]i, c` trebuin]elor mele [i ale acelora ce erau cu mine, au slujit m#inile mele aces-

tea" (Fapt. Ap. 20, 34). El era \nalt [i sta la v#rful faptei celei bune; dar el cu deosebire prin v`paia dragostei c`tre aproapele s`u a cov#r[it c`ldura oric`rui foc. Precum fierul, c#nd se pune \n foc, cu totul se \nfocheaz`, a[a era Pavel aprins de dragoste, \nsu[i cu totul era dragoste. {i fiindc` el era p`rinte al \ntregii lumi, de aceea urma el tuturor p`rin]ilor, ba \nc` \i \ntrecea cu \ngrijirea pentru nevoile duhovnice[ti [i trupe[ti ale fiilor s`i, [i a jertfit avere [i bunuri, trupul [i via]a [i totul pentru iubi]ii s`i. Pentru aceea a numit el dragostea suma de c`petenie a legii, leg`tur` a des`v#r[irii, mam` a tot binelui, \nceputul [i sf#r[itul tuturor faptelor celor bune. El zice anume: "sf#r[itul poruncii este dragostea din inim` curat`, [i din [tiin]` bun`" (I Tim. 1, 5), [i \n alt loc: "Porunca: s` nu curve[ti, s` nu ucizi, [i oricare alt` porunc`, \ntru acest cuvant se cuprinde: s` iube[ti pe aproapele t`u ca \nsu]i pe tine" (Rom. 13, 9). {tiind deci, c` dragostea este \nceputul [i sf#r[itul tuturor faptelor celor bune, s` urm`m [i noi \ntru acesta sf#ntului Pavel, c`ci tocmai prin dragoste s-a f`cut el a[a de mare [i \nalt! Nu-mi vorbi de mor]ii, pe care el i-a \nviat, nici de lepro[ii, pe care i-a cur`]it. Astfel de fapte Dumnezeu nu cere de la tine. Dar s#rguie[te-te a-]i c#[tiga astfel de dragoste ca Pavel, [i vei dob#ndi cununa cea cereasc`. Cine spune aceasta? Tocmai acela \nsu[i, care a posedat dragostea \n o a[a de \nalt` treapt`, [i care a preferat-o minunilor [i semnelor [i altor mii de fapte bune. C`ci fiindc` el \nsu[i o s`v#r[ea cu at#ta r#vn`, de aceea [i cuno[tea a[a de bine puterea ei. Prin ea sa f`cut el \nsu[i a[a de sl`vit, [i nimic nu ia dat lui o a[a \nalt` vrednicie, dec#t tocmai puterea dragostei. De aceea zicea el: "s`

pagina 7

Cuvânt spre folos

nr. 241

r#vni]i darurile cele mai bune, [i \nc` mai \nalt` cale v` ar`t vou`" (I Cor. 12, 31). El prin aceasta g#nde[te la dragostea, pe care o nume[te calea mai bun` [i mai aleas`. S` umbl`m deci [i noi pururea pe aceast` cale, pentru ca [i noi odinioar` s` vedem pe Pavel, ba chiar pe Domnul [i Dasc`lul lui

Pavel, [i s` dob#ndim cununile cele netrec`toare prin harul [i prin iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, c`ruia se cuvine slava [i cinstea \n vecii vecilor! Amin. din "Predici la duminici [i s`rb`tori"

Viaþa Sfântului Cuvios Onufrie de la Vorona
|ntre numero[ii p`rin]i ce au sfin]it p`m#ntul ]`rii noastre prin \nalta lor via]` duhovniceasc` se num`r` [i Cuviosul Onufrie, cel mai mare sihastru al ]inuturilor boto[`nene, vie]uitor al Schitului Sih`stria Voronei. Despre via]a acestui cuvios p`rinte se cunosc foarte pu]ine am`nunte, el voind s` fie cunoscut lui Dumnezeu, iar nu oamenilor. Din unele \nsemn`ri de pe manuscrisele copiate de el [i de ieroschimonahul Nicolae, care a vie]uit \mpreun` cu el, [tim c` s-a n`scut \n jurul anului 1700, \n Rusia, probabil \ntr-o familie nobil`, c`ci a ajuns s` fie guvernator al unui ]inut. Dorind via]a pustniceasc` [i aprinz#ndu-se cu dumnezeiasca r#vn`, a l`sat familia, onoarea rangului [i patria sa \n jurul anului 1749, venind \n ]inuturile Moldovei. |l atr`sese aici renumele unor mari pustnici, nevoitori \n osteneli t`cute [i smerite, ascun[i de ochii lumii \n ad#ncul codrilor. A cercetat numeroase m`n`stiri, culeg#nd cu h`rnicie, asemeni unei albine, sfaturi ziditoare de suflet, deprinz#nd lep`darea de sine [i urmarea lui Hristos, dar, mai ales, \nv`]#nd de la fiecare p`rinte \nt#lnit lucrarea cea pl`cut` lui Dumnezeu. F`r` \ndoial`, se ocupa [i cu citirea Scripturii [i a altor c`r]i folositoare, pe care le va copia mai t#rziu cu mult` r#vn` [i r`bdare, \mpodobindu-le cu o scriere frumoas`. A vie]uit astfel timp de 15 ani, cresc#nd duhovnice[te \n preajma unor ale[i p`rin]i duhovnice[ti, precum Vasile de la Poiana M`rului [i Paisie Velicicovski. Acesta din urm` \l va afla pe Cuviosul Onufrie la M`n`stirea Dragomirna, \n jurul anului 1763, la venirea sa din Muntele Athos. |ntre cei doi se va \nfiripa o str#ns` prietenie duhovniceasc`, pov`]uindu-se unul pe altul pentru a deprinde des`v#r[ita rug`ciune a inimii, Cuviosul Paisie fiindu-i [i duhovnic, iar dup` ce s-au desp`r]it, leg`tura lor sufleteasc` a continuat prin scrisori, pentru c` am#ndoi petreceau \ntru acela[i duh. Auzind de al]i pustnici rom#ni [i ru[i spori]i duhovnice[te, care vie]uiau \n codrii Voronei, va intra \n anul 1764 \n ob[tea Schitului Sih`stria Voronei, retr`g#ndu-se \n pustie spre lini[tire. Timp de 25 de ani va vie]ui \ntr-o pe[ter` pe malul p#r#ului Vorona, \ntr-o aspr` nevoin]`, petrec#nd \n smerenie, \nfr#nare, t`cere [i ne\ncetat` rug`ciune. M#nca doar o dat` \n zi, dup` apusul soarelui, iar noaptea o petrecea priveghind, a]ipind doar dou`-trei ore pe un scaun, pentru odihna trupului dup` cum m`rturise[te Ieromonahul Nicolae, care vie]uia [i el \n codrii Voronei. F`g`duinduse \ntru totul Domnului Hristos, a \mbr`cat schima cea mare, pe care o va primi din m#na duhovnicului s`u, stare]ul Paisie, \n anul 1774, la M`n`stirea Dragomirna, revenind apoi \n locul nevoin]elor sale, la pe[tera din preajma Sih`striei Voronei. Astfel va st`rui cuviosul f`r` odihn` \n chemarea numelui preadulcelui Iisus, pentru a stinge toat` patima trupului, \nvrednicindu-se de vederea luminii dumnezeie[ti [i primind roua Duhului Sf#nt. F`c#nd inima sa loca[ neprih`nit M#ntuitorului Hristos, se va bucura \ntru ad#ncul ei de

nr. 241

Cuvânt spre folos

pagina 8

mari bucurii [i m#ng#ieri duhovnice[ti, odihnindu-se cu lacrimile cele aduc`toare de bucurie. {i urc#nd \n scurt timp pe treptele sfin]eniei, pe mul]i \i folosea cu vie]uirea sa aleas`, cu rug`ciunea [i cu sfatul s`u, fiind binecuv#ntat de Dumnezeu cu darul deosebirii g#ndurilor. {i at#t monahii, c#t [i credincio[ii de r#nd \l c`utau, minun#ndu-se de bl#nde]ea [i \n]elepciunea sa. Astfel pe mul]i i-a \ndreptat pe calea cea bun`, risipind cursele vr`jma[ilor [i ar`t#ndu-se f`c`tor de minuni \nc` din timpul vie]ii sale. Iar c#nd a s`v#r[it c`l`toria cea bun` [i a sosit timpul s` \ncredin]eze curatul s`u suflet St`p#nului Hristos, a fost vestit mai \nainte de aceasta. |n noaptea Sfintelor Pa[ti, dorind a se \mp`rt`[i pentru ultima dat` cu Trupul [i S#ngele M#ntuitorului, un \nger s-a ar`tat preotului Nicolae Gheorghiu din satul Tudora, aflat \n apropiere, [i i-a cerut s` ia cu sine Sfintele Taine [i s` mearg` la robul lui Dumnezeu Onufrie. Acela[i \nger \l va c`l`uzi p#n` la pe[tera cuviosului, pe care \l va afla foarte sl`bit. {i cer#nd s` mearg` la Sih`strie, dup` c#teva zile a adormit \ntru Domnul, la 29 martie 1789, fiind \nmorm#ntat de c`tre c#]iva c`lug`ri \n livad`, la r`d`cina unui m`r. Nu dup` mult timp, la morm#ntul cuviosului au \nceput s` se petreac` fapte minunate, care adevereau sfin]enia sa. Mul]i au v`zut lum#n`ri arz#nd [i au auzit glasuri c#nt#nd \n acel loc, iar o dat`, r`t`cindu-se trei c`lug`ri prin p`durile din jur [i l`s#ndu-se noaptea, au fost c`l`uzi]i de o lumin` puternic` p#n` la pe[tera unde s-a nevoit cuviosul. |n iarna anului 1846 s-a ar`tat din nou puterea f`c`toare de minuni a Cuviosului Onufrie. Pe c#nd domnitorul

Mihail Sturza se afla la v#n`toare a g`sit un fruct mare [i frumos la r`d`cina m`rului ce str`juia morm#ntul cuviosului, l-a luat cu sine [i l-a dat fiicei sale care era bolnav` de epilepsie. Cu harul lui Dumnezeu, aceasta s-a vindecat de boal`. Minun#ndu-se, domnitorul se va \ntoarce la Vorona [i, afl#nd despre via]a nevoitorului pentru Dumnezeu, va porunci s` se dezgroape osemintele lui [i s` fie a[ezate spre cinstire \ntr-o racl` \n altarul bisericii M`n`stirii Vorona. Zece ani mai t#rziu, \n urma unui vis \n care \nsu[i Cuviosul Onufrie s-a ar`tat stare]ului M`n`stirii Voronei, arhimandritul Iosif Vasiliu, cer#ndu-i s` fie dus \n Sih`strie, racla cu sfintele sale moa[te a fost a[ezat` \ntr-o firid` din pronaosul bisericii "Bunavestire" din Sih`stria Voronei, unde se afl` [i ast`zi. Aici vin s` se \nchine mul]i credincio[i, Cuviosul Onufrie continu#nd s` s`v#r[easc` numeroase minuni pentru cei care \i cer ajutorul cu mult` credin]` [i smerenie. Cu ale lui sfinte rug`ciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie[te-ne pe noi! Amin! Troparul Cuviosului Onufrie de la Sih`stria Voronei, glasul al 8-lea: Cu ostenelile sih`striei, la via]a cea f`r` de prihan` ai ajuns, fericite, [i ca un luceaf`r din p`m#ntul Rusiei r`s`rind, \ntru singur`tatea codrilor Moldovei te-ai s`l`[luit. Monahilor ai fost \nv`]`tor, f`c#ndu-te pild`, prin aspra ta vie]uire, Cuvioase P`rinte Onufrie. Roag`-te lui Hristos Dumnezeu s` se m#ntuiasc` sufletele noastre. sursa: http://sfintiromani.mmb.ro

CUV@NT SPRE FOLOS s`pt`m#nal al Parohiei Sf#ntul Gheorghe Vechi ISSN: 1843 - 8822 RO-030148, Calea Mo[ilor nr. 36, sector 3, Bucure[ti e-mail: cuvant@sfantulgheorghe.ro

Tel. 021.314.77.89; Fax: 031.811.53.75; Mobil: 0726.325.888 Cod fiscal nr. 12102616, Cod IBAN: RO93 BACX 0000 0030 0191 4000, Unicredit }iriac Bank, Sucursala Lipscani web: www.sfantulgheorghe.ro