ISTORIC SI TIPURI DE ARCURI

Scurt istoric
Cind trageti pentru prima data cu arcul, luati parte la o activitate ce dateaza de cel putin 20 de secole. Arcul cu sageti este una dintre cele mai vechi arme cunoscute in istoria omenirii. Unele izvoare istorice dateaza originea arcului la aproximativ 25 de secole inaintea epocii moderne. Picturile rupestre din Epoca de Piatra ilustreaza vanatori cu arcuri si sageti. Arcul cu sageti este de asemenea reprezentat in desene rupestre dintr-o pestera din localitatea spaniola Valltorta Gorge. Arcul cu sageti a fost in trecut indispensabil supravietuirii. Vanatoarea cu arcul era mult mai sigura decat alte metode, deoarece prada putea fi doborata de la distanta.In razboaiele din antichitate, arcasii erau soldati importanti in armatele din Egipt, Persia, Roma, China si din alte civilizatii. Imperiile s-au ridicat si au apus prin folosirea arcului cu sageti ca arma. In Egiptul Antic arcul a devenit arma principala de razboi in jurul anului 3500 i.e.n. Arcurile erau aproape la fel de inalte precum arcasii, iar varfurile sagetilor erau realizate din bronz sau cremene. In jurul anului 1800 i.e.n. asirienii au introdus un nou model de arc: scurt, compus, realizat din piele, corn si lemn, avand forma recurva. Superioritatea Orientului Mijlociu in tragerea cu arcul a dainuit vreme de secole, timp in care popoarele acestei zone s-au luptat cu popoarele europene. Mongolii au cucerit o mare parte a Europei si turcii au respins armatele cruciate, un mare avantaj fiind constituit de superioritatea arcurilor si de indemanarea arcasilor. In secolul al XI-lea, normanzii au dezvoltat un arc lung, care, combinat cu o strategie de lupta avansata, a dus la infrangerea englezilor in batalia de la Hastings din 1066. Dupa acest eveniment, englezii au adoptat arcul lung ca principala arma si au abandonat arcul de tip saxon, care era mai slab si mai putin precis.

Arcul lung, de obicei masurand 1,8 metri in lungime, putea lansa cu usurinta sageti cu varf metalic la mai mult de 250 de metri. Avand arcasi experimentati care puteau trage pana la 7 sageti pe minut, englezii au obtinut importante victorii militare impotriva trupelor frantuzesti, in secolul al XIV-lea, in special in timpul bataliei de la Crécy in 1346 si in timpul bataliei de la Agincourt in 1415, unde armata engleza era formata din 1500 de luptatori si 5500 de arcasi, iar cea franceza, in majoritate formata din cavaleri nobili pedestrasi si calare, cumuland un total de 23 000 de oameni.

Batalia de la Agincourt (acuarela) Batalia a durat aproape doua ore, unele surse mentionand pierderi de 10 000 de soldati francezi si doar 100 de soldati englezi. Alte surse mentioneaza doar 29 de englezi omorati. Cu toate ca utilizarea arcului ca arma de razboi a scazut simtitor dupa aparitia armelor de foc in secolul al XVI-lea, placerea si provocarea date de folosirea arcului i-au garantat perpetuarea sa ca si sport. Regele Henric al VIII-lea a promovat tirul cu arcul in Anglia. Cluburi de acest gen s-au nascut de-a lungul secolului al XVIIlea, iar competitiile organizate de acestea au stabilit tirul cu arcul la nivel de competitie sportiva. Concursul Sagetii Argintii din Vechiul Scorton s-a tinut pentru prima oara in 1673 in Yorkshire, Anglia, el organizandu-se si in prezent.

The Archery Club at Mary Washington College (1942, photographer Judson Smith) Tirul cu arcul a devenit disciplina sportiva olimpica la Olimpiada de la Paris, din 1900. Aceasta disciplina s-a intalnit si la Olimpiada de la St. Louis, din 1904 si in 1908, la Olimpiada din Anglia, dar nu a mai reaparut decat in 1920. Tirul cu arcul nu a mai fost proba olimpica timp de 52 de ani ,cand a fost reintrodus in 1972 la Jocurile Olimpice. Practicantii din ziua de azi ai acestui sport pot trage cu mai mare acuratete, folosind echipament modern, realizat din materiale noi, precum fibra de carbon, ce a condus la construirea de sageti mult mai usoare si mai rapide si de arcuri mult mai performante.

Despre tir cu arcul
Vârsta
Nu exist o limit superioar de vârst pentru tirul cu arcul - unii oameni continu s trag pân la 80 de ani. Nu exist o vârst limit nici inferioar , dar mul i antrenori au constatat c vârsta sensibil este sub 10 ani. Copiii mai mici de 10 ani se lupt uneori fizic s cotroleze arcul, iar cei sub apte ani nu în eleg adesea instruc iunile de siguran ..

Forme de tir cu arcul
Exist mai multe forme de tir cu arcul care v pot interesa. Iat în cele ce urmeaz descrierea celor mai cunoscute dintre acestea. Încep torii vor debuta, de obicei, cu tir cu arcul la int (metric), chiar dac inten ioneaz s abordeze un alt stil mai târziu.

Tir cu arcul la int (metric)
Este actuala form olimpic a sportului. Aceast form cunoscut de tir cu arcul se desf oar pe teren plat i const din tragerea o rund . Runda const dintr-un anumit num r de s ge i trase la int cu una sau mai multe distan e cunoscute, de pân la 90 m pentru b rba i i 70 m pentru femei. Juniorii au distan e speciale, mai mici, în func ie de vârst . Poate fi folosit orice tip de arc, cu excep ia celor specializate pentru distan e mari.

Tirul de câmp (Field)
Derivat din vân toare, tirul de câmp se desf oar într-o curs de inte stabilite pe teren accidentat (de obicei, în p dure). Nu uita i c vân toarea cu echipament de tir cu arcul este strict interzis în Romania. Tirul de câmp poate fi asem nat cu golful în sensul c abordarea fiec rei inte este diferit de cea anterioar , iar voi începe i dintr-un punct i finaliza i în circuit traseul cu toate intele, pe un teren accidentat. Distan ele de tragere sunt fie marcate, fie nemarcate. Dac trage i pe un traseu nemarcat, estima i distan a i apoi ochi i corespunz tor. Estimarea poate fi uneori dificil nu doar pentru c

distan ele variaz , dar i pentru c dimensiunile intelor sunt diferite. Acestea variaz între 15 i 80 cm. Spre deosebire de tirul metric, unde trage i cu s ge i, le puncta i i apoi v întoarce i la linia de tragere, în cazul tirului de câmp, trage i cu s ge ile de pe locul marcat (un ru înfipt în p mânt), merge i spre int pentru a marca, iar apoi merge i mai departe spre urm torul loc marcat pentru a trage la urm toarea int . Exist clase diferite de arcuri în cazul tirului de câmp. Arca ii de câmp tind în general s fie foarte prieteno i cu mult lume. Ceea ce este foarte recomandat, mai ales dac v place s juca i outdoor.

Tir la pr jin
Este la fel cu tirul metric, cu excep ia faptului c arca ul încearc s declan eze s geata la o distan cât mai mare (165 m la b rba i i 125 m la femei) în serii, pe zone circulare de punctare, pe terenul din jurul unui steag de marcaj (pr jin ). Zonele circulare formeaz o int uria , cu ariile cele mai apropiate de steag cu punctaj mai mare decât cele mai dep rtate. Exist distan e mai mici pentru juniori, în func ie de vârst . Atmosfera la tragerile la pr jin este destul de relaxat i prietenoas . Aceasta este o form de sport recomandat foarte mult.

Tir la distan

Este o form de tir cu arcul care se poate desf ura numai în loca iile în care spa iul permite asta pentru c arca ii concureaz prin tragerea la o distan cât mai mare. Spa iul ideal este cel în aer liber. În mod normal, ve i trage 24 de s ge i în serii de 6, în aer liber. Când toat lumea a tras, se porne te c utarea celei mai îndep rtate s ge i, iar acolo se marcheaz punctul, cu un marcaj de identificare. Când toate s ge ile au fost trase, r mâne i în locul în care a ajuns cea mai îndep rtat s geat pân când arbitri m soar distan a. Exist diverse clase în care pute i trage, în func ie de tipul de arc cu care trage i i de greutatea de tragere.

Tirul de vân toare
A provenit ini ial de la împu carea p s rilor de pe turlele bisericilor. Este denumit i popinjay, un termen mai vechi englezesc pentru papagal. Nu este o form foarte des întâlnit de tir cu arcul (de i este renumit în Belgia). Arca ii stau la baza unui stâlp de 28 m i trag aproape vertical cu s ge i boante. Acestea sunt s ge i care au un dop de cauciuc în loc de vârf. Scopul este doborârea cât mai multor inte animaliere de lemn care sunt a ezate în vârful stâlpului. În zilele de demult, se foloseau p s rile vii! Cel mai vechi club de tir cu arcul din Marea Britanie, Kilwinning, Sco ia, a inut un turneu de tir de vân toare inca din secolul al XV-lea.

Tipuri de arcuri Exist o varietate foarte mare de arcuri în toat lumea. Iat mai jos descrierea celor mai folosite arcuri. Dacic Din momentul in care puteau manui o arma, barbatii participau la batalii, de obicei luptand

pentru familia sau tribul din care faceau parte. In functie de caracteristicile tribului sau de statutul social al barbatului, acesta putea lupta fie calare, fie pe jos. In ambele cazuri, luptatorul era un arcas talentat deoarece trasul cu arcul se invata in timpul pregatirii militare, vanatorii sau a frecventelor ciocniri militare. O mare abilitate in manuirea arcului era dezvoltata in cadrul armatei dacice. Datorita faptului ca arcul era o arma principala, tehnicile de construire erau avansate. Acesta era o arma cu o raza mare de actiune a carei vechi radacini nu se cunosc; era fabricata de insisi razboinicii care o foloseau sau de catre mestesugari iscusiti. Unele arcuri erau relizate din coarne ale animalelor, legate prin mijloc cu o piesa dreapta; altele erau fabricate din lemn de sanger, zada, alun, carpen, frasin sau ulm. Corzile erau realizate din in, canepa, intestine ale animalelor si din vene de cai sau vite. Cand mergeau, razboinicii atarnau arcul pe umar, il tineau in mana sau in teci speciale. Un arc de marimi medii putea trage sageti pana la distanta de 200 de metri. Era folosit ca o arma de atac: in atacurile statice de catre pedestrasi si in atacurile rapide de catre calareti. Calaretii daci purtau armura si erau numiti "catafractari", fiind capabili sa foloseasca arcul in timp ce calareau. Sagetile realizate din lemn sau trestie aveau lungimi de 0.8 - 0.9 metri si varfuri metalice ascutite. Un arcas talentat putea trage 12 sageti pe minut. Aceste sageti erau tinute in tolbe, 16-24 la numar. Erau foarte atent lucrate si pictate, dar totodata, varfurile erau inmuiate in otrava. Cand sagetile din tolba se terminau, erau folosite sageti cazute pe campul de lupta. La inceput, varfurile sagetilor erau facute dupa modelul celor din os si piatra. Cele realizate din bronz si fier au inceput sa fie produse abia din secolele VII-VI i.e.n., cand Scitii trecusera peste teritoriile dacice. Forma lunga, piramidala, cu trei taisuri, intalnita initial la Sciti, era des folosita de catre daci. Sagetile cu doi tepi, ghimpi, erau insa o caracteristica particulara a sagetilor dacice. Mongol Arcul mongol este tipul numit adesea arcul asiatic recurv tipic, construit ca un arc composit, din corn de bivol, tendoane, scoarte de copaci si bambus. Principala diferentza tehnica ce deosebeste un arc mongol de unul ungar este prezenta unui distantator al corzii, realizat din lemn sau corn, pentru a tine coarda mai departe de bratele arcului. Hun Arcul hun este asimetric, composit si reflex.A fost inventat in Asia Centrala si adus in Europa pentru prima data de catre huni. Forma asimetrica ii permitea sa fie marit in lungime cu usurinta, chiar in timpul calariei. Astfel a rezultat un arc mult mai puternic, putand trage la distante mai mari decat arcurile triburilor germanice din Europa. Astfel, arcasii huni puteau dobori inamicul inainte ca acesta sa poate reactiona in vreun mod defensiv sau ofensiv. Totusi, asimetria il facea mai putin precis, cu toate ca era si de tip composit.

Maghiar Arcul maghiar, o imbunatatire adusa arcului hun, pentru o mai usoara folosire de catre pedestrasi, este simetric, composit si reflex. A fost inventat in Asia Centrala.

Arcul tradi ional englez Longbow Acesta este cel mai cunoscut arc, asociat cu Robin Hood i Epoca Medieval . Pentru a se plia pe regulile Societ ii britanice Longbow, arcul trebuie s fie din sec iunea D, creat în totalitate din lemn, cu crest turi din corn la fiecare cap t unde se prinde coarda. Axul s ge ilor trebuie s fie

f cut din lemn, iar s ge ile trebuie s aib aripioare direc ionale din pene. Sprijinul s ge ii i c tarea nu sunt acceptate. Este un arc de lungimi mari, realizat in general din lemn de tisa, avand o mare raza de actiune. Era de obicei construit la aceeasi lungime ca a bratelor arcasului. Cel mai bun exemplu este arcul lung englezesc sau cel galez, construite traditional din lemn de tisa, folosit cu succes de catre englezi in Razboiul de 100 de ani. In acea vreme era numit "arcul razboiului". De la distanta mica, putea strapunge cu usurinta cea mai buna armura a vremii.

Arcul plat american Acest arc a fost conceput în anii 1930 când oamenii de tiin i inginerii au început s realizeze un studiu detaliat pentru echipamentul dedicat tirului cu arcul. Ei au aplicat descoperirile lor arcului englezesc Longbow (ELB) i au produs AFB (American Flat Bow). Acesta este pu in mai scurt decât ELB i are bra e dreptunghiulare mai degrab ,decât cele în forma literei D ale ELBului. AFB-ul este folosit des pentru tirul de câmp.Este un arc realizat din lemn foarte rezistent si elastic, precum frasin, hicori sau stejar. Numele arcului (plat-flatbow) se refera la forma sa. Bratele unui arc plat sunt mai late langa maner decat la varfuri, dispersand mult mai eficient tensiunile ce apar decat in cazul unui arc lung sau composit. Arcul traditional finlandez este realizat din frasin si are lungimea egala cu inaltimea tragatorului. Arcurile plate moderne au deseori forma recurva.

Arcul Recurve (sau olimpic) Acesta este arcul cel mai des întâlnit în zilele noastre, dar devenit popular cu ajutorul arcului compus. Arcul recurv a evoluat de la arcul englezesc Longbow, prin intermediul celui american plat i a progresat pân la mânerele din lemn laminat i bra ele din fibr de sticl sau lemn laminat. În ultimii ani sec iunile de metal ale mânerului (elevatoarele) cu bra e deta abile au devenit mai des întâlnite. Este permis folosirea c t rii, a sprijinului pentru s geat , a stabilizatoarelor, a materialelor sintetice pentru coard i a clicker-ului (ca verificare a elonga iei) pentru acest tip de arc. S ge ile pot fi confec ionate din lemn, aluminiu, carbon/aluminiu sau fibr de carbon. Majoritatea arca ilor profesioni ti trag cu s ge i de carbon/aluminiu sau din fibre de carbon datorit traiectoriei lor mai plate i a vitezei mai mare de zbor, cu scopul de a marca un punctaj mai mare.Un arc recurv in pozitie relaxata are capetele bratelor indoite spre inainte. Coarda este fixata la 10 cm de varful bratelor. Cand coarda este intinsa, varfurile curbate ale bratelor se indreapta spre a conferi putere. Dupa ce se elibereaza coarda, bratele revin la forma initiala de C. Aceasta aranjare a bratelor imprima sagetii o viteza mai mare decat un arc cu brate drepte. Lungimea bratelor este determinata in functie de inaltimea arcasului pentru a optimiza puterea conferita de acestea. Arcul Compound Arcul compound este cel mai sofisticat i tehnic arc existent. Pentru cei neini ia i, arcul compus pare s aib mai multe corzi, când de fapt, are doar una, plus înc dou sau patru cabluri cu scripe i la cap t care sunt prinse de fiecare bra în parte i de o cam la cap tul opus al celuilalt bra . Bra ele unui arc compus sunt foarte rigide, astfel încât camele i cablurile sunt cele care ofer elasticitatea necesar pentru a trage arcul.

Arcul compound tinde s fie mai scurt decât cel recurv i este compus dintr-un elevator metalic, fibr de sticl laminat , iar bra ele - din fibr de carbon la capete, acolo unde se afl camele excentrice care variaz mult în design i ofer fiec rui arc caracteristicile proprii de tragere. Caracteristica principal a arcului compound este faptul c la tragere, greutatea maxim de tragere este atins mult mai rapid decât în cazul arcului recurv (la aproape o treime din elonga ie), iar apoi, pe m sur ce trage i pân la final, greutatea de men inere scade între 60 i 75% din greutatea maxim de tragere. Arcul compus este astfel mult mai u or de inut i de folosit. Asta datorit cablurilor cu scripe i i a camelor excentrice. Arcurile compuse sunt mult mai eficiente decât celelalte arcuri la transformarea energiei stocate în viteza s ge ii. Cand coarda arcului este trasa inapoi, scripetii actioneaza pentru a reduce forta necesara tensionarii corzii, conferind totusi putere si viteza. Aceste arcuri sunt minor afectate de schimbarile de temperatura si umezeala, avand acuratete, imprimand totodata viteza foarte mare sagetii, aceasta parcurgand o distanta mult mai mare decat una trasa cu un arc (orice alt tip de arc) obisnuit.

Arbaleta
Arbaletele sunt arcuri care au un mic înc rc tor precum cel al pu tilor, un mecanism de blocare pentru men inerea corzii la elonga ie maxim i un tr gaci pentru eliberarea corzii. Arbaletele sunt foarte rar întâlnite în tirul la int , de i folosin a lor cre te pe continentul european. Arbaletele sunt mai des g site în tirul de câmp, de i mai pu in comune decât celelalte tipuri de arcuri. Majoritatea cluburilor de tir cu arcul nu accept arbaletele pentru c au nevoie de inte speciale i au deja o reputa ie mai pu in bun ca fiind folosite în ac iuni periculoase i antisociale de c tre

unii de in tori.

Arcul de distan
În cazul tirului la distan exist mai multe clase de arc ce, per total, tind s fie arcurile int (recurv sau compus) în echipamentul normal de tragere, în mai multe categorii de greutate de tragere.

Exist , de asemenea, un tip specific de arc pentru tirul la distan (în propria sa clas ) care este foarte scurt i lanseaz s ge i foarte scurte i ele (de aproximativ 35 cm) cu aripioare direc ionale minuscule. Aceste arcuri sunt atât de specializate încât nu se g sesc în magazine. Trebuie s g si i pe cineva care v poate confec iona unul la comand sau s îl realiza i chiar voi. Exist unul sau dou special f cute, de tip compus, dar din nou, acestea se fac doar la comand . Toate tipurile de arcuri men ionate mai sus, cu excep ia celor de distan pot fi folosite pentru tir metric sau de câmp. Toate arcurile de mai sus cu excep ia celui de distan i a arbaletei pot fi folosite pentru tir la pr jin . De exemplu, arcurile lungi nu se folosesc de obicei pentru tirul de vân toare.

Alegerea arcului
Cum s î i alegi arcul

Pasul intai
Stabili i scopul pentru care ve i folosi arcul. Va reamintim ca in Romania este interzisa folosirea arcurilor pentru vanat. Arcurile de int sunt, în general, mai lungi si cu greutate mai mic de tragere, de vreme ce ve i trage multe s ge i în timp scurt, iar for a de tragere nu este critic . Arcurile de compound sunt mai scurte si au greutate mai mare de tragere, dar for a acestora este foarte important . Dac inten iona i s folosi i arcul pentru ambele activit i, va trebui s face i niste compromisuri.

Pasul doi
Greutatea de tragere Greutatea de tragere a arcurilor recurve se calculeaz la o elonga ie de 71 cm. Astfel, un arc cu greutate de tragere de 14 kg pentru a trage coarda si a o men ine la o distan de 71 cm. Ca regula generala, sunt necesare 1,200 kg pentru a trage fiecare distanta de 2,54 cm. Deci, pentru a trage coarda pe o distanta de 73,54 cm sunt necesare 15,2 kg. Majoritatea femeilor prefera arcul de 14 kg, iar barbatii pe cel de 25 kg. Elonga ia de tragere Elonga ia de tragere nu este la fel de important în cazul unui arc recurv precum în situa ia celui compus, cu excep ia faptului c ceea ce s-a men ionat mai sus în materie de greutate de tragere poate fi ob inut prin intermediul elonga iei de tragere. Ca regul general , elonga ia de tragere a unui arcas va fi cu 2,54 cm mai mic decât este în cazul unui arc compus. Elonga ia de tragere este calculat brut prin strângerea în form de pumn a mâinii cu care ine i arcul si atingerea acestuia de un perete în lateralul corpului ca si cum a i trage cu arcul. Sta i drept, într-o pozi ie bun de tragere, si ruga i pe cineva s m soare distan a de la perete la col ul gurii voastre. Aceast metod nu va fi exact , dar este mult mai bun decât ghicitul

Pasul trei
Verifica i elonga ia de tragere a arcurilor. Aceasta este distan a pe care coarda se poate trage în spatele arcului. Complet tras , coarda ar trebui s ajung exact în spatele pometelui. Unele arcuri compuse au elonga ii reglabile de tragere. Cere i informa ii de la magazin în acest sens.

Pasul patru
Verifica i greutatea de tragere a arcului. Alege i un arc pe care îl pute i trage relativ facil. Încerca i s trage i mai multe s ge i în acest sens, pân ce încep s v oboseasc bra ele.

Pasul cinci
Nu uita i c lungimea arcului este important , chiar dac are pu in de-a face cu greutatea de tragere sau cu elonga ia de tragere. În cazul unui arc pentru int , lungimea conteaz foarte pu in, dar dac vâna i, un arc lung poate fi foarte incomod de transportat prin p dure.

Pasul sase
Verifica i diversele tipuri de arc. Arcurile compound au scripe i mecanici care ini ial fac dificil armarea, dar apoi, tragerea este mult mai facil odat ce coarda este întins complet. Acestea sunt cel mai des întâlnite tipuri de arc actualmente pentru c sunt usor de folosit la int si foarte complexe. Arcurile recurve si cele lungi englezesti sunt mai tradi ionale si, de obicei, mult mai ieftine decât cele compound. Cu cât trage i mai tare un arc recurve, cu atât devine mai greu s o face i. Arcurile recurve sunt mai bune pentru încep torii de la tir metric.

Cum se potrivesc arcul si s ge ile
Stabilirea arcului potrivit pentru voi implic mai mul i pasi. Mai întâi, trebuie s vede i dac sunte i dreptaci sau stângaci. Apoi, stabili i elonga ia de tragere si dimensiunea cea mai bun a arcului. Instruc iunile urm toare de la acest pas v ajut .

Alegerea mâinii preferate
Se poate s vi se par firesc în a verifica dac sunte i dreptaci sau stângaci. Majoritatea dreptacilor aleg s trag inând arcul cu mâna stâng si cu dreapta s trag de coarda arcului. Anumi i dreptaci, cu privire dominant pe ochiul drept ar trebui s trag cu mâna dreapt , iar stângacii cu privire dominant pe ochiul drept s trag cu mîna stâng . Dac nu ave i probleme de acest sens, adic ambii ochi au aceeasi precizie, atunci pute i alege. Un arcas tipic aliniaz ochiul dominant cu inta atunci când ocheste, deci pute i trage pe partea ochiului dominant. Dac v sim i i mai încrez tori s trage i pe partea cu mâna dominant , atunci pute i înv a s trage i cu ochiul dominant închis. De exemplu, dac sunte i dreptaci si cu siguran egal pe ambii ochi, închide i ochiul stâng pentru a inti. Dac nu este asa, alinia i ochiul stâng cu inta si trage i s ge ile la stânga de int , dar nu pe toate. Exerci iul 1 de la finalul acestui pas v ajut s stabili i ochiul dominant. Stabilirea elonga iei de tragere Exerci iul 2 de la finalul acestui pas v ajut s stabili i elonga ia de tragere. Încep torii ob in adesea o elonga ie de tragere pu in mai scurt decât cea pe care o constat dup ce trag timp de mai multe s pt mâni. Când sunt la început, nu st pânesc înc tehnica de întindere atât cât ar trebui. Dac hot râ i s cump ra i propriul echipament de tir, dup cursurile de ini iere în tir cu arcul, rem sura i elonga ia de tragere.

G sirea arcului recurv potrivit
Dac inten iona i s trage i în viitor cu un arc recurv, trebuie s îl alege i pe cel cu elonga ia si greutatea de tragere potrivite. Mai întâi, stabili i lungimea ideal a arcului pentru voi, folosind elonga ia de tragere, ca în tabelul1.1. Apoi, alege i greutatea de tragere. Trebuie s începe i cu una mic astfel încât s pute i trage mai usor în timp ce v dezvolta i tehnica. Nu uita i c greutatea de tragere inscrip ionat pe arc este greutatea de tragere pentru o elonga ie de tragere standard. Arcurile mai vechi men ioneaz greutatea de tragere în func ie de 71 cm a corzii arcului de la întinderea ei pân la tensionarea maxim a arcului. Arcurile mai noi stabilesc

greutatea de tragere la 66,6 cm de la coard la sprijinul s ge ii. Dac elonga ia de tragere este mai mic decât cea standard, bra ele arcului nu se vor arcui la fel de departe si ve i trage cu o greutate mai mic decât cea înscris pe arc. Dac elonga ia de tragere este mai mare decât cea standard, ve i trage cu mai multe kg decât greutatea men ionat . Ad uga i un kilogram pentru fiecare 2,54 cm din elonga ia de tragere stabilit mai sus sau sc de i un kilogram pentru fiecare 2,54 cm în minus fa de standard pentru a estima greutatea real a arcului cu care ve i trage. Arcasii adul i de for medie încep, de obicei, cu un arc de 9 ± 11,4 kg. Arcasii mai puternici pot începe de la 11,4 la 15 kg. Arcurile mai usoare de 7 ± 9 kg sunt potrivite juniorilor.

Alegerea unui arc compus corespunz tor
Arcurile compuse trebuie s se potriveasc întâi pe greutatea si elonga ia de tragere si apoi în func ie de greutatea arcului în sine. Greutatea de men inere a unui arc compus, respectiv for a cu care se men ine coarda tras la maxim, este o parte din greutatea sa maxim , mai exact, for a transmis arcului. Desigur, pute i selecta un arc compus cu greutate de tragere mai mare decât cea a arcului recurv. Trebuie s trage i pân la punctul maxim de greutate a arcului compus pentru a ajunge la greutatea de men inere, deci trebuie s ave i for a necesar de tragere pân la acest punct maxim. Magazinul de arcuri de la care achizi iona i arcul compus trebuie s aib o scal care m soar punctul maxim de greutate a arcului si pe cel de men inere la elonga ia de tragere a voastr . Dimensiunea scripetelui excentric stabileste punctul din tragere în care este atins greutatea de men inere. Acesta este denumit vale deoarece este punctul în care greutatea de tragere are valoarea minim . În mod ideal, valea trebuie s corespund cu elonga ia voastr de tragere. Multe arcuri compuse existente azi pe pia permit relgarea cu aproximativ 7,6 cm elonga ie de tragere cu aceeasi dimensiune a scripetelui. Acest tip de scripete face ca alegerea unui arc compus s fie mai usoar , dar elonga ia de tragere trebuie s se încadreze în limitele specificate pentru acel arc compus, iar cablurile corzii s fie plasate în san ul scripetelui corespunz tor pentru elonga ia voastr de tragere. Dac elonga ia de tragere este peste 76 cm, atunci arcul compus trebuie s aib o lungime de cel pu in un metru, dintr-un cap t în altul. O lungime de 110 cm este de preferat mai mult pentru elonga iile de tragere de 84 sau mai mul i cm. Aceast leg tur este luat în considerare, de obicei, de c tre produc torul arcului.

AVERTISMENT A NU SE L SA LA ÎNDEMÂNA COPIILOR! A SE FOLOSI DOAR SUB SUPRAVEGHEREA ADULTILOR! Arcul i s ge ile din acest set sunt pe m sur . Nu folosi i alte tipuri de s ge i cu arcul!

Arcurile i s ge ile nu sunt juc rii ! M surile de siguran trebuie luate în considerare la fel ca în cazul tirului cu pusca, darts-ului sau altui sport ce implic proiectile de orice tip. Utilizatorul TREBUIE s citeasc , s în eleag i s urmeze aceste îndrum ri:
y y y y y y y y y y

y y

- Nu uita i c un arc armat este o arm fatal ! - Nu v ar ta i abilit ile folosind o int uman si nu permite i nim nui s v foloseasc drept int ! - Asigura i-v c nu se afl nimeni în fa a sau lateralul arcasului în timp ce arcul este armat sau se trage ! Verifica i ca toat lumea s stea în spatele arcasului. - Trage i doar la int . Primele trageri trebuie s fie la dintan e mici fa de int , pân ce arcasul se simte confortabil s trag cu arcul. - Nu folosi i niciodat s ge i prea scurte ! - Înlocui i coarda arcului atunci când ea s-a tocit. - Arma i corespunz tor arcul ! - Folosi i protec iile pentru degete si bra ! - Nu folosi i niciodat o int care nu poate opri s geata ! - Alege i întotdeauna un perete care s opreasc s geata în spatele intei. Asigura i-v c zona din spatele intei este liber si c nu exist aici obiecte ce pot genera reculul s ge ilor. Tinta este conceput pentru a avea baza stabil pe p mânt sau aproape de p mânt, astfel încât s geata s nu fie tras în sus. - Nu permite i nim nui s culeag s ge ile pân ce nu au fost trase TOATE s ge ile ! - Nu uita i, privi i atent înainte de a trage ! Verifica i periodic arcul si s ge ile pentru imperfec iuni de genul fisurilor, rupturilor sau aschiilor. Dac detecta i vreun tip de defect, arcul sau s geata respectiv trebuie distrus !

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful