LUCRARE DE DIPLOMA INGRIJIREA BOLNAVULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT

GRUPUL SCOLAR GHEORGHE MARINESCU

TARGU-MURES

LUCRARE DE DIPLOMA

2007

GRUPUL SCOLAR

GHEORGHE MARINESCU TARGU-MURES

LUCRARE DE DIPLOMA

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU

INFARCT MIOCARDIC ACUT

CUPRINS

CAPITOLUL I

Notiuni de anatomie si fiziologie

Prezentarea teoretica a infarctului miocardic acut

1)Definitie

2)Etiologie

3)Patologie

4)Simptomatologie

5)Pronostic

6)Tratament

CAPITOLUL II Supravegherea bolnavului din momentul internarii pina la externare si efectuarea tehnicilor impuse de infarctul miocardic acut

1)Internarea bolnavului

2)Asigurarea conditiilor de spitalizare

3)Asigurarea igienei generale

4)Supravegherea functiilor vitale

5)Alimentatia bolnavului

6)Tratamentul medicamentos al bolnavului

7)Preagatirea,asistarea si efectuarea recoltarilor de produse

bacteriologice si patologice

8)Educatia pentru sanatate a bolnavului

*Profilaxia bolii

*Externarea bolnavului

CAPITOLUL III

Prezentarea planurilor de ingrijire

CAPITOLUL IV

Analiza cazurilor de boala prezentate in lucrare

Concluzii generale asupra lucrarii

Bibliografie

MOTIVATIA LUCRARII

Infarctul miocardic acut este o boala a carei frecventa este in crestere,afecteaza din ce in ce mai multe persoane tinere.Avand in vedere ca este o urgenta medico-chirurgicala am vrut sa cunosc cat mai multe lucruri despre cauze,simptomatologie,etiopatogenie tratamentul IMA si mai ales profilaxia IMA.Cu un regim de viata si alimentatie echilibrat,evitand fumatul si alcoolul se pot preveni bolile cardiovasculare.

CAPITOLUL 1

Notiuni de anatomie si fiziologie a inimii

Inima este considerata ca organul central al aparatului cardiovascular,a carui functionare asigura circulatia sangelui,a limfei,a lichidului interstitial.

Inima este un oragan cavitar si musculos alcatuit din patru cavitati:doua atrii si doua ventricule.Intre atrii si ventricule se afla septul atrioventricular.

Inima este invelita intr-o formatiune membranoasa care poarta denumirea de pericard.Acesta inveleste si vasele mari care pornesc din inima. Peretele inimii este format din miocard si endocard.

Miocardul este partea cea mai groasa a peretelui cardiac si este format din fibre musculare striate cu caractere speciale.Miocardul atriilor este relativ subtire,fiind in concordanta cu forta pe care trebuie sa o dezvolte in circulatia sangelui.In peretii ventriculelor,care sunt mai grosi,fibrele au o dispozitie mai complexa.

Endocardul sau tunica interna a inimii captuseste cavitatile inimii,prezentandu-se ca o membrana foarte neteda si transparenta,fara vase sanguine. Vascularizatia inimii

Inima primeste sangele nutritiv prin doua artere coronare:artera coronara stanga si artera coronara dreapta.

Artera coronara stanga vascularizeaza prin ramurile ei cea mai mare parte a peretelui inimii stangi,cea mai mare parte a septului interventricular si o mica parte din peretele ventriculului drept.

Artera coronara dreapta vascularizeaza cea mai mara parte a peretelui inimii drepte,o parte a septului interventricular si o mica parte din ventriculul stang.

Din capilarele care iriga inima se formeaza venele coronare care duc sangele in atriul drept.Prin venele coronare ,sinusul coronar colecteaza cea mai mare parte a sangelui care circula prin inima.

Vascularizatia inimii este completata de numeroase vase limfatice si ganglioni limfatici.

Prezentarea teoretica a bolii

Infarct miocardic acut

1.Definitie Infactul miocardic reprezinta o zona de necroza ischemica in miocard,produsa prin obliterare unei ramuri coronariene.

2.Etiologie

A.Factori determinanti

In 90-95%din cazuri etiologia IMA este reprezentata de ateroscleroza coronariana.

5-6% sunt cauze nonaterosclerotice multiple,dintre cele mai frecvente amintim: a)Boli coronariene obstructive neaterosclerotice

-Arterite,lues,PAN,colagenoze,boala Takayasu

-Ingrosare parietala:amiloidoza,mucopolizaharidoze,consum de contraceptive,fibroza dupa iradiere.

-Compresie extrinseca:tumori,anevrism de sinus Valsalva

b)Embolii coronariene:endocardita bacteriana subacuta,prolaps de valva mitrala,mixom atrial,embolii intraoperatorii sau intracoronarografice.

c)Traumatisme:disectie de aorta,plagi penetrante,disectie in timpul angioplastiei si coronarografiei. d)Anomalii congenitale coronariene

e)Tromboze coronariene in situ :trombocitoza,coagulare intravasculara diseminata. f)Spasme coronariene g)Disproportie cerere-oferta

-Stenoza aortica,cord hipertensiv,cardiomiopatia hipertrofica obstructiva,insuficienta aortica

-Tireotoxicoza,feocromocitom

-Hipoxie,anemie,intoxicatii(cianuri,CO) de cauza pulmonara.

Pacientii cu risc crescut de a dezvolta IMA sunt cei cu angina instabila,multiplii factori cu risc coronarian si cei cu angina Prinzmetal.

B.Factori favorizanti

Factori care cresc alura ventriculara:stress,frig,efort fizic,efort digestiv,consum de droguri.

Factori care cresc contractilitatea miocardica-simpatomimetice.

Interventii chirurgicale la varstnici sau coronarieni cunoscuti sau in timpul interventiilor pe cord,sau proceduri de cardiologie invaziva.

In timpul unor afectiuni acute severe:accident vascular ce 232o149c rebral,pneumonii severe la varstnici,tromboembolii pulmonare.

In aproximativ 50% din cazur nu se pot identifica factorii precipitanti.

Incidenta maxima a IMA s-a inregistrat dimineata intre orele 5 si 10 in perioada de hipercatecolaminemie motivata.

3.Patogenie

In patogenia Infarctului miocardic acut intervine procesul de ocluzie coronariana durabila,printr-un proces de tromboza pe vas ateroslerotic in 95% din czuri.

4.Tablou clinic

Debutul IMA este brusc legat de anumite circumstante de aparitie sau fara o explicatie imediata. Durerea are sediu retrosternal si\sau epigastric cu iradiere catre umarul sau membrul superior stang(pe marginea cubitala),in ambii umeri,in ambele brate,ambele coate,mandibula,interscapulovertebral,epigastrica.

Caracterul durerii este de apasare,constrictie,strivire,arsura,iar intensitatea este foarte mare,adesea de nesuportat.

Durata de obicei este de peste 30 minute,poate dura ore,de regula dispare dupa 12-24 ore dupa definitivarea necrozei.Durerea poate lipsi la aproximativ 20% din pacienti sau este foarte stearsa(in special la pacientii cu diabet zaharat,la femei sau la varstnici).

Factorii declansatori nu cedeaza la nitroglicerina sau la alti nitrati,nu cedeaza la analgetice uzuale sau in repaus.

Fenomenele asociate durerii sunt anxietate,neliniste,paloare,dispnee,

palpitatii,transpiratii profunde,greturi si varsaturi.

Modificarile tensiunii arteriale sunt hipertensiune sau hipotensiunea arteriala.

Manifestarile digestive sunt reprezentate de greturi,varsaturi(prin reflex vagal),diaree,sughit prin iritarea nervului frenic. Alte manifestari

Dispnee(polipnee) care este semn de disfunctie de pompa.

Palpitatii prin tahiaritmii sau bradiaritmii.

Manifestari neurologice reprezentate de sincope.

Fatigabilitatea si astenia fizica accentuata pot fi uneori singurele simptome ale unui infarct indolor.

Febra poate fi moderata in primele zile de la debut si se mentine 7-10 zile. Semne generale

Anxietate,agitatie (in cautarea unei pozitii antialgice)

Paloare,transpiratii,extremitati reci.

Pulsul si tensiunea arteriala pot fi normale sau modificate in functie de manifestarile sistemului nervos vegetativ.

La aparatul cardiovascular nu exista modificari specifice,in formele necomplicate:tahicardie sinusala sau bradicardie in functie de dominanta vegetativa.

5.Tratament

Obiectivele tratamentului

1.Prevenirea extinderii necrozei

2.Limitarea intinderii necrozei

3.Restabilirea fluxului coronarian

4.Tratamenul complicatiilor

5.Reabilitarea bolnavului Masuri generale

Oxigenoterapie,repus

Calmarea durerii:Algocalmin,Fortral,Mialgin.

Sedarea se face cu Diazepam intravenos,Nitroglicerina sublingual la 15 minute.

Tratamentul antiaritmic cu Xilina 1%

Tratarea complicatiilor(hipotensiune,puseu hipertensiv,FIA,IVS acuta)

Transport de urgenta spre o unitate de terapie intensiva coronariana. Mijloace de tratament

Nitratii-Nitroglicerina perfuzie intravenoasa urmata de nitrat per oral dupa 24-48 de ore(izosorbit mononitrat sau dinitrat)

-Nitroprusiatul de sodiu in Edem pulmonar acut cu hipertensiune importanta

Tratament tromboembolic-Streptokinaza este antigenica,tratamentul nu poate fi repetat sub 1 an.

-Urokinaza

Tratamentul anticoagulant si antiagregant plachetar se face cu Heparina.

Betablocantele se administreaza intravenos in primele 12 ore de la debut in IMA cu insuficienta de pompa sau tulburari de conducere.Se utilizeaza Metoprolol,Esmolol,Atenolol,Timolol,Propranolol. Tratamentul cronic

In mod obligatoriu ,supravietuitorul uni infarct miocardic va fi explorat prin coronarografie in vederea stabilirii unei eventuale indicatii de by-pass aortocoronarian sau angioplastie transluminala percutana,cu instalarea unui stent.

Dintre masurile generale necesare a fi luate subliniem:regim alimentar hipolipidic,fractionat in 5-6 mese pe zilnice,mentinerea greutatii corporale optime,combaterea constipatiei,suprimarea fumatului,evitarea stresului.In paralel se va aplica un program intensiv de recuperare a capacitatii de efort. Mobilizarea bolnavului

1.Repaus absolut la pat in prima saptamana.

2.Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia simptomelor si de prezenta complicatiilor.

3.Daca bolnavul nu are dureri,febra sau alte complicatii,incepand chiar din primele zile ,se pot face miscari pasive ale degetelor de la maini si picioare.

4.Treptat se permit schimbarea pozitiei in pat,miscari acive ale membrelor.

5.Mobilizarea se face progresiv(sederea pe marginea patului,sederea in fotoliu,ridicarea din pat),sub controlul pulsului si al tensiunii arteriale,initial in prezenta medicului.

CAPITOLUL 2

SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTERNARII PANA LA EXTERNARE SI EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE

2.1. Internarea pacientului in spital

Internarea in spital constituie un eveniment important in viata bolnavului,el se desparte de mediul sau obisnuit si in stare de infirmitate sau semiinfirmitate este nevoit sa recurga la ajutorul cadrelor sanitare.

· Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul.Acest prim contact este hotarator pentru castigarea increderii bolnavului,factor indispensabil pentru asigurarea unei colaborari sincere intre bolnav si personalul de ingrijire,in vederea recastigarii sanatatii celui internat.

Bolnavul trebuie sa simta atentia cu care este inconjurat si sa fie convins ca colectivul in mijlocul caruia a ajuns vrea sa-l ajute si ca va depune tot efortul pentru a-l vindeca.

Bolnavii cu IMA sunt internati de urgenta,fara bilet de trimitere.Vor fi luati in evidenta la serviciul de primire ,vor fi trecuti in registrul de internari,li se intocmeste foaia de observatie clinica cu datele de identitate.La serviciul de primire se pregateste bolnavul pentru examenul medical si li se preiau hainele si efectele pe baza de bon.

Bolnavii cu IMA vor fi internati pe sectia de medicina de interna ,terapie intensiva sau cardiologie.

2.2Asigurarea conditiilor de spitalizare

Scopul spitalizarii bolnavilor,in majoritatea cazurilor,este vindecarea.Pentru a realiza acest lucru trebuie create conditii prielnice,necesare ridicarii fortei de aparare si regenerare a organismului si scoaterii lui de sub eventualeleinfluente nocive ale mediului inconjurator.

Asistenta medicala va avea grija sa-i fie asigurat bolnavului un climat de liniste,salon bine incalzit,ingrijit si aerisit.

Asistenta va aseza bolnavul intr-o pozitie cat mai comoda in pat,este bine ca paturile sa fie prevazute cu somiere reglabile pentru a se evita pozitiile fortate.Se vor inlatura toti excitantii auditivi,vizuali si olfactivi cu efecte negative asupra sistemului nervos.

Tratamentul se face cu mare punctualitate deoarece intarzierile pot provoca bolnavului emotii inutile.Se va respecta somnul bolnavului care prin inhibitia scoartei cerebrale constituie un factor terapeutic important.Conditiile create in spital trebuie sa asigure bonavului un somn mai bun decat cel obisnuit.

Asistenta medicala are datoria de a vizita bonavul frecvent,indiferen de solicitari,fara insa sa deranjeze odihna acestuia.

Saloanele,coridoarele si incaperile anexe trebuie astfel mobilate si amenajate ca sa se apropie cat mai mult de anturajul obisnuit al bolnavului.Foile de observatie si de temperatura nu vor fi tinute in saloane.

Personalul administrativ care intra in sectie in interes de serviciu,precum si vizitatorii care vin la bolnavi vor fi instruiti de asistenta pentru a pastra o comportare modesta,linistita pe sectie.

2.3.Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati

Toaleta bolnavului constituie una din conditiile indispensabile ale procesului de vindecare.

A fi curat,ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necesitate pentru a avea o tinuta decenta si pielea sanatoasa astfel incat aceasta sa-si poata indeplini functiile.

Asistenta medicala are datoria de a verifica zilnic curatirea salonului.Acesta se curata de doua ori pe zi si de cate ori s-a murdarit cu sange,alimente,secretii din timpul procesului de ingrijire.Lenjeria de pat trebuie pastrata curata si bine intinsa pentru a evita escarele.Atat lenjeria de pat cat si lenjeria bolnavului vor fi shimbate de cate ori este nevoie.

Bolnavii cu IMA transpira abundent,asistenta va sterge mereu cu un prosop uscat regiunile transpirate.Baia generala si partiala se face la pat fara sa oboseasca bolnavul,in primele zile fara sa fie ridicat.

Scopul toaletei corporale este indepartarea de pe suprafata pielii a stratului cornos,descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare,microbi care adera la piele.

Pentru efectuarea toaletei bolnavului asistenta trebuie sa respecte urmatoarele:sa asigure o temperatura adecvata in salon pentru a feri bolnavul de raceala,sa pregateasca materialele necesare astfel ca ingrijirea sa se desfasoare in

timp util,sa actioneze rapid cu miscari sigure dar totodata blande pentru a scuti bolnavul de alte suferinte si oboseala,sa menajeze bolnavul protejandu-l cu un paravan fata de cei din jur.Toaleta zilnica permite controlul regiunilor expuse escarelor si actioneaza in vederea prevenirii acestora.

Observarea pozitiei pacientului in pat

Bolnavul cu IMA va sta in pozitie semisezanda.Repausul absolut la pat in prima saptamana este obligatoriu.Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia simptomelor si de prezenta complicatiilor.Daca bolnavul nu are dureri,febra sau alte complicatii incepand din prima saptamana se pot face chiar miscari pasive ale degetelor de la maini si picioare.Durata repausului la pat in pozitie semisezanda este 2-3 saptamani.

Schimbarea pozitiei si mobilizarea pacientului

Mobilizarea bolnavului se face progresiv,sederea pe marginea patului,sederea in fotoliu,ridicarea din pat,sub controlul pulsului si al tensiunii arteriale,initial in prezenta medicului.

Captarea eliminarilor

Se va servi bolnavul cu urinar si bazinet de cate ori este nevoie,fara sa fie ridicat din pozitia sezanda.Asistenta va urmari tulburarile de mictiune,volumul de urina in 24 ore si caracterele calitative ale urinii.Constipatia trebuie combatuta cu ajutorul clismelor uleioase sau cu laxative usoare.

2.4.Supravegherea functiilor vitale si vegetative.

Urmarirea ideala a unui infarct este monitorizarea cu supravegherea permanenta in primele zile a electrocardiogramei,a tensiunii arteriale si a ritmului cardiac.

In sectiile obisnuite de boli interne,in lipsa aparaturii de monitorizare,supravegherea consta in masurarea tensiunii arteriale,frecventei pulsului si a respiratiei la o ora,la nevoie mai des,in functie de starea bolnavului,inregistrarea electrocardiogramei precum si a temperaturii de cate ori este indicat de medic.

Tensiunea arteriala-valoarea normala a tensiunii arteriale sistolice sau maxime variaza intre 120-140mmHg,iar a tensiunii arteriale diastolice sau minime intre 70-80mmHg.Masurarea tensiunii arteriale se face cu ajutorul tensiometrului.Se noteaza in foaia de temperatura cu creion de culoare rosie,pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socotesc 10 mmHg.

In cazul IMA,hipotensiunea arteriala poate sa apara imediat sau la cateva ore,precedata de o usoara crestere a tensiunii arteriale.Cand tensiunea arteriala scade brusc pericolul socului cardiogen este iminent.

Pulsul-are valori normale la adult cuprinse intre 60-80 pulsatii/min,se obtine prin comprimarea arterei radiale pe un plan osos si se noteaza in foaia de temperatura cu un creion rosu,o linie orizontala corespunzand la 4 pulsatii.

Bolnavii cu IMA prezinta o usoara crestere a frecventei pulsului pana la 90100 pulsatii/min.

Respiratia-are frecventa normala cuprinsa intre 16-18 respiratii/min,prezentand usoare variatii in functie de sex si varsta.

Se noteaza in foaia de temperatura cu creion de culoare verde,pentru fiecare linie orizontala considerandu-se o respiratie/min.

Bolnavii cu IMA prezinta dispnee cu polipnee,semn de disfunctie de pompa.

Temperatura-are valori normale intre 36-37°C,se masoara cu termometrul in axila,cel mai frecvent.Se noteaza in foaia de temperatura cu creion albastru,pentru fiecare linie a foii se socotesc doua diviziuni de grad.

Bolnavii cu IMA prezinta o crestere a temperaturii,37,5-38,5°C,datorita substantelor piretogene produse in focarul de necroza.

2.5.Alimentarea bolnavului

Se va evita consumul de cantitati mari la o masa prin servirea meselor fractionate.Se va face alimentatia pasiva la pat in primele zile in decubit dorsal.Treptat se va trece la alimentatia activa in pat numai la recomandarea medicului in pozitie sezanda.Dupa mobilizarea bolnavului se poate servi masa in sala de mese.Regimul alimentar va fi hiposodat si hipocaloric.In primele zile va fi alcatuit din lichide si pireuri date lent cu lingura,ceaiuri,compoturi,supe,lapte,sucuri de fructe,oua moi dar si mai tarziu vor fi evitate alimentele care produc gaze sau intarzie tranzitul intestinal.Se interzice total fumatul.

2.6.Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului

Administrarea medicamentelor se face cu mare punctualitate,deoarece intarzierile pot provoca bolnavului emotii inutile.

Tratamentul medicamentos se face la pat,in pozitie orizontala.Desi medicamentale se dau strict la indicatia medicului,in unele cazuri de

urgenta,asistenta va trebui sa intervina cu unele medicamente cum este Nitroglicerina si oxigen.Obiectivele tratamentului in IMA sunt repausul la pat,combaterea durerii si tratamentul anticoagulant.

Sedarea durerii se face cu Mialgin 0,10 g subcutanat sau intramuscular,eventual intravenos,diluat in 10 ml ser fiziologic sau glucoza10%.

Morfina se administreaza 0,01-0,02 g(1 fiola=0,02 g) subcutanat sau intramuscular eventual intravenos,incet diluat in ser fiziologic,sub controlul respiratiei.Morfina poate provoca o hipotensiune arteriala si deprimarea ventilatiei pulmonare.Asocierea cu Atropina 1 mg subcutanat sau intramuscular,eventual 0,5mg intravenos poate preveni aceste fenomene.

Fortral se administreaza 30mg intravenos sau intramuscular.

Tratamentul anticoagulant si trombolitic se face cu Streptokinaza care are proprietati trombolitice si se administreaza in primele 6 ore in perfuzie rapida 150000 UI in 45 minute.

Heparina impiedica coagularea si se administreaza intravenos,initial 10000 UI apoi 5000-10000UI la fiecare 4-6 ore.Concomitent e administreaza Trombostop 4-6 tablete pe zi in functie de timpul Quick.

In primele ore si zile se administreaza sedative si tranchilizante cum ar fi Diazepam 2-5 mg de 1-2 ori\zi si Meprobamat 0,5-1 comprimat de 2-4 ori\zi.

Se urmareste tensiunea arteriala si pulsul.Mentinerea tensiunii arteriale se face cu perfuziide Glucoza 5%,Dextran.

Corectarea extrasistolelor se face cu Xilina de uz cardilogic,200mg intramuscular sau intravenos.

Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene se face prin aspiratie,la nevoie se face oxigenoterapie.

2.7.Recoltarea produselor biologice si patologice

In cazul bolnavilor cu IMA,asistenta medicala va recolta sange pentru probe de laborator indicate de medic:fibrinogen,glicemie,leu-

cocite,VSH,colesterol,acid uric,transaminaze.

Recoltarea pentru aceste analize de laborator se face prin punctie venoasa la nivelul plicii cotului in eprubete sterile si uscate sau prin punctie capilara prin inteparea pulpei degetului.

Pentru determinarea fibrinogenului este necesar 0,5ml citrat de sodiu 3,8% si 4,5 ml de sange.Valorile normale sunt 200-400 mg%.La bolnavii cu IMA fibrinogenul este crescut.

Pentru determinarea leucocitelor se recolteaza sange prin inteparea pulpeu degetului.Valorile normale sunt intre 4200-8000/mm³.Bolnavii cu IMA prezinta leucocitoza cu valori intre 10000-15000mm³.

Pentru determinarea glicemiei se recolteaza 2 ml sange pe 4 mg florura de sodiu.Valoarea normala este de 80-120g%.Bolnavii cu IMA prezinta hiperglicemie in primele 24-48 ore.

Pentru determinarea VSH-ului se recolteaza 1,6 ml sange intr-o seringa de 2 ml care contine 0,4 ml citrat de sodiu3,8%.Valorile normale sunt 1-10mm/1h,715/2h,la femei valorile sunt cu 1-3mm mai mari.In IMA,VSH-ul este crescut.

Pentru determinarea colesterolului se recolteaza 5-10 ml sange.Valorile normale sunt intre 180-280 g %.In cazul bolnavilor cu IMA,colesterolul nu prezinta modificari.

Pentru determinarea acidului uric se recolteaza 5-10 ml sange.Valorile normale sunt intre 3-5 mg%.Acidul uric nu prezinta modificari in cazul bolnavilor cu IMA.

Pentru determinarea transaminazelor sunt necesari 5-10 ml sange.Valorile normale sunt TGO 2-20 UI,TGP 2-16 UI.Bolnavii cu IMA prezinta TGO crescuta 2540 UI.

Recoltarea sangelui se face dimineata pe nemancate,iar eprubetele vor fi insotite de un buletin de analize care contine numele bolnavului,numarul salonului si al patului,diagnosticul clinic,natura produsului,analiza ceruta,data recoltarii si numele celui care a efectuat recoltarea.

2.8.Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune

Electrocardiograma EKG

Electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.

Inregistrarea EKG se face cu aparate speciale numite electrocardiografe.

Pregatirea bolnavului

Se pregateste psihic bolnavul pentru a-i inlatura emotiile,se transporta bolnavul cu caruciorul in sala de inregistrare,bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatii si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura.

Montarea electrozilor pe bolnav

Se monteaza pe partile moi ale extremitatilor placile de metal ale electrozilor.Sub placa de metal a electrozilor se aseaza o panza inmuiata intr-o solutie de electrolit,o lingura de sare la un pahar de apa sau pasta speciala pentru electrozi.Se fixeaza 4 electrozi pe membre si 6 precordial.

Montarea electrozilor pe membre

Rosu la mana dreapta

Galben la mana stanga

Verde la piciorul stang

Negru la piciorul drept

Montarea electrozilor precordial

V1-Spatiul 4 intercostal pe marginea dreapta a sternului

V2-Spatiul 4 intercostal pe marginea stanga a sernului

V3-Spatiul intre V2 si V4

V4-Spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara

V5-La intersectia de la orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga

V6-La intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.

Graficul unui ciclu cardiac se compune din succesiunea a 5 unde notate in mod conventional cu litere P,Q,R,S,T.Intre doua cicluri cardiace se inscrie linia de 0 potential.EKG eset interpretata intotdeuna de medic in lumina datelor clinice.

In cazul bolavilor cu IMA,EKG arata unde Q anormale acestea reprezentand cele mai importante semne electrocardiografice de infarct miocardic acut,ele exprimand necroza,undele R sunt mai putin ample,iar modificarile undei T reflecta notiunea EKG de ischemie.

2.9.Educatie pentru sanatate

Profilaxia IMA

La externare bolnavul este instruit asupra modului de viata:

-Bolnavul trebuie sa duca o viata ordonata evitand suprasolicitarile.

-Sa respecte regimul dietetic rational hipolipidic,fara sare,glucide,hidrocarbonate si fractionat 5-6 mese pe zi.

-Se va reduce consumul de cafea.

-Se va evita fumatul si alcoolul.

-Se va respecta tratamentul medicamentos si modul de administrare a medicamentelor.

-Sa practice sporturi usoare.

-Sa aiba un program rational de munca si viata.

-Sa se prezinte la controale periodice.

2.10.Externarea bolnavului.

Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medic.

Asistenta va aduna toata documentatia relativa a bolnavului si o va pune la dispozitia medicului de salon,in vederea formularii epicrizei.

Asistenta va fixa cu bolnavul ora exacta a plecarii,pentru a-i putea asigura alimentatia pana in ultimul moment.

Externarea bolnavului se efectueaza pe baza biletului de iesir din spital.Pe baza acestui bilet se elibereaza hainele si efectele bolnavului.

Asistente medicala instiinteaza familia bonavului privind indicatiile primite de la medic cuprinse in biletul de iesire.Asistenta ajuta bolnavul la impachetarea lucrurilor,la imbracare si incaltare.Bolnavul va fi condus pana la poarta spitalului de catre asistenta.

CAPITOLUL 3

PREZENTAREA PLANURILOR DE INGRIJIRE

PLAN DE INGRIJIRE 1

Culegerea datelor

Nume:T

Prenume:R

Varsta:68 ani

Sex:masculin

Domiciliu:str.Revolutiei,nr 50,loc.Tg-Mures

Profesia:pensionar

Anamneza medicala

Antecedente-heredocolaterale:tata-HTA

mama-sanatoasa

-personale-HTA ,gastrita cronica

Diagnostic clinic Infarct miocardic acut posteroinferior

Istoricul bolii

Bolnav cunoscut hipertensiv de aproximativ 6 ani,cu tratament neglijat,cu antecedente de gastrita cronica.Prezinta in timpul serii,in timpul unui stress emotional,durere violenta retrosternala cu iradiere in membrul superior stang prelungita peste 30 minute,care nu cedeaza la Nitroglicerina sublingual,asociata cu anxietate,transpiratii reci,greata,voma,motiv pentru care solicita serviciul de urgenta.

Motivele internarii

-dureri retrosternale cu caracter de apasare,zdrobire

-transpiratii reci

-dispnee

-iradierea durerii in membrul superior stang

Problemele pacientului

-dificultate in a respira

-circulatie deficitara

-deficit de volum lichidian

-dificultate in a se odihni

-alterarea integritatii fizice si psihice

Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii Evaluare

1.Dificultate in a respira datorita durerii si anxietatii manifestat prin dispnee,bradi-

pnee si hipoventilatie. Pacientul sa prezinte o respiratie cu frecventa normala. Pentru ca pacientul sa respire liber pe nas voi umezi aerul din salon

administrez oxigen pe masca,bron-hodilatatoare si antialgice la indicatia medicului,a-sigur pozitia semisezanda In urma interventiilor pacientul respira mai usor,dispneea se reduce.

2.Circulatie deficitara datorita alterarii muschiului cardiac si pere-

tilor arteriali

manifestat prin bradicardie si tegumente usor cianotice. Pacientul sa prezinte un ritm cardiac in limite normale. Masor si notez zilnic in foaia de temperatura T.A.,pulsul,

respiratia,

temperatura,diureza,scaunul.Efectuez masaj si miscari pasive si active ale membrelor.Administrez medicatia indicata de medic si urmaresc efectul acesteia. In urma interventiilor pacientul prezinta u ritm cardiac normal si tegumente normal colorate.

3.Deficit de volum lichidian datorita transpiratiilor reci manifestat prin adinamie,neli-

niste. Pacientul sa fie echilibrat volemic in decurs de 2-3 zile. Supraveghez pulsul,T.A.,apetitul,semnele de deshidratare,scaunul,greutatatea corporala.Fac bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele eliminate.Administrez pe cale parenterala solutii perfuzabile prescrise de medic.

Pacintul este echilibrat volemic,nu prezinta semne de deshidratare.

4.Dificultate in a se odihni datorita anxietatii,durerii si dispneei manifestata prin insomnie. Pacientul sa aiba un somn odihnitor din punct de vedere calitativ si cantitativ. Respect orele de somn ale bolnavului,aerisesc salonul,asigur o temperatura adecvata,admi-

nistrez la indicatia medicului somnifere. Pacientul prezinta un somn odihnitor.

5.Alterarea integritatii fizice si psihice datorita efectului bolii manifestata prin durere,limita-

rea miscarilor,

frica.

Pacientul sa-si recapete indepen-

denta de miscare,in-

credere in personalul medical.Sa nu prezinte

escare de decubit. Voi schimba pozitia bolnavului in pat la fiecare 2 ore.Efectuez masaj pe regiunile predispuse la escare.Linistesc bonavul cu privire la starea sa. Pacientul prezinta o stare buna si colaboreaza activ.Nu prezinta escare de decubit,se deplaseaza fara ajutor.

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Data

2007 T.A Puls

Resp. T°C

Diureza Scaun

16.05 160/120 85

82 19

17 36,6

36,8 1250 ml N

17.05 150/100 78

79

17

16 37,7

37 1300

ml N

18.05 140/80 74

73 18

17 36,9

36,8 1350

ml N

19.05 110/70 73

70 17

17 36,9

37

1450

ml N

20.O5 115/70 69

69 18

18 36,6

36,8 1400 ml N

EXAMENUL DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH 0,4 ml citrat de Na 3,8%,se aspira sange pana la 2 ml. VSH=4/12mm VSH=1-10mm/h

7-15mm/h

Leucocite

Hemoglobina

Trombocite

Hematocrit

Inteparea pulpei degetului.Se recolteaza 2 ml sange pe cristale de EDTA. L=10000mmc

Hgb=13%

T=21500

Htc=42% L=4200-8000

Hgb=14-16g%

T=150-400000mmc

Htc=40-45%

Fibrinogen 0,5 ml citrat de Na3,8% si 4,5 ml sange F=180mg% F=200-400mg%

Glicemie

2 ml sange pe florura de Na 4 mg G=130mg% G=80-120mg%

Uree

Creatinina

Acid uric 5-10 ml sange,punctie venoasa U=80 mg%

C=2,4mg%

A.U=1-2mg% U=20-40mg%

C=0,6-1,2mg%

A.U=2-6mg%

Colesterol

5-10 ml sange,punctie venoasa 260mg 180-280mg%

Examen sumar de urina Recipiente sterile,din jetul mijlociu. Normal

Enzime 5-10 ml,punctie venoasa TGO=25U/L

TGP=13,5U/L

TGO=2-20U/L

TGP=2-16U/L

ALIMENTATIA BOLNAVULUI Perioada Alimente permise Alimente interzise

16.05 In primele 24-48h regimul este strict:sucuri de fructe,ceaiuri 1000-1500ml Alimente hipercalorice,alimente care contin NaCl

17.05 Ceaiuri,compoturi,supe,lapte,

Sucuri de fructe,oua moi,pireuri. Grasimi,prajeli,varza,fainoase in cantitate mare

18.05 In plus paine cu unt Alimente care contin NaCl

19.05 Lactate

Alimente hipercalorice.

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

Data Medicamente Mod de administrare

16.05 Dipiridamol

Diazepam

Mialgin

Heparina 3*1 tb/oral

1tb seara/oral

2ml iv

1300 UI/H

17.05 Aspirina

Betaloc

Trombostop

Diazepam ½ oral

100mg

0-0-2 oral

0-0-1 seara oral

18.05 Betaloc

Aspirina

Trombostop

Nifedipin

100 mg

½ oral

0-0-2 oral

2*1 oral

19.05

Captopril

Betaloc

Trombostop

Diazepam 10mg oral

100mg

0-0-2 oral

0-0-1 seara oral

20.05 Betaloc

Trombostop

Diazepam 100mg

0-0-2 oral

0-0-1 seara oral

INVESTIGATII PARACLINICE Data Examene curente Pregatire pt examen Ingrijiri dupa examen

16.05 EKG Bolnavul va fi asezat in decubit dorsal,isi va relaxa musculatura.

Montarea electrozilor:

-pe membre:rosu-mana dreapta

galben-mana stanga

negru-picior drept,verde-picir stang.

-precordial

VI-sp 4 intercostal drept

V2-sp 4 intercostal stang

V3-intre V2 siV4

V4-sp 5 intercostal,pe linia medioclaviculara stg

V5-sp 5 intercostal stg pe linia axilara anterioara

V6-sp 5 intercostal stg pe linia axilara mijlocie.

Nu necesita ingrijiri speciale.

17.05 Rtg toracic

EKG

18.05 EKG

19.05 Rtg toracic

EKG

PLAN DE INGRIJIRE 2

Culegerea datelor

Nume:V

Prenume:A

Sex:M

Varsta:60 ani

Domiciliu:loc.Targu Mures,str.Grivitei 20.

Profesia:pensionar

Anamneza-antecedente heredo-colaterale-tata(decedat)ulcer

-mama astm bronsic

-personale-neaga

Diagnostic clinic IMA anterior

Motivele internarii-durere violenta retrosternala cu caracter de apasare zdrobire

-transpiratii reci

-dispnee

-iradierea durerii in umarul stg si de a lungul marginii cubitale a membrului superior stg

Istoricul bolii:bolnav fumator,obez, prezinta in cursul diminetii dureri retrosternale cu caracter de apasare,zdrobire.In timpul consultului efectuat de echipa salvarii bolnavul prezinta stop cardiorespirator,resuscitat de acestia(IOT,masaj cardiac extern).De mentionat prezenta durerilor toracice cu caracter anginos in antecedente carora bolnavul nu le-a acordat importanta.

Problemele pacientului-riscul alterarii circulatiei si respiratiei

-anxietate

-alterarea mobilitatii fizice

-disconfort-durere

-dificultate in a se odihni

Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii

Evaluare

1.Riscul alterarii circulatiei si respiratiei din cauza complicatiilor bolii manifestate prin dispnee,hipotensiune arteriala,transpiratii reci. Pacientul sa fie echilibrat circulator si respirator. Supraveghez T.A.,repiratia,pulsul

temperatura din 2 in 2 ore.Asigur pozitia semisezanda pt.favorizarea respiratiei.ef-ectuez EKG. Pacientul este echilibrat circulator si respirator.Nu au aparut complicatii.

2.Anxietate din cauza necunoasterii prognosticului bolii manifestata prin ingrijorare ,teama. Pacientul sa fie echilibrat psihic,sa fie informat asupra regimului de viata si de alimentatie care trebuie respectat. Educ pacientul sa aiba o viata ordonata,echilibrata,port discutii linistitoare. Pacientul este echilibrat psihic.

3.Disconfort din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin dureri retrosternale fara cedare la NTG. Sa se amelioreze durerile in 2-3 ore de la admin.medicatiei de urgenta. Asigur repaus fizic al bolnavului in perioada dureroasa.Administrez medicatia indicata de medic. Durerile se amelioreaza la administrarea medicatiei,dar nu dispare in totalitate.

4.Alterarea mobilitatii fizice legate de deficitul motor si senzorial manifestata prin impotenta funcionala. Pacientul sa-si recapete indepen-

denta de miscare afectata relativ. Asigur pozitia semisezanda in repaus absolut la pat a bolnavului.Mobilizez pacientul la 2 ore.Efectuez masaj al membrelor timp de 10 min.Supraveghez miscrile active ale bolnavului. Pacientul reuseste sa realizeze obiectivele impuse devenind mai optimist.

5.Dificultate in a dormi si a se odihni datorita durerii,anxietatii,

sressului manifestat prin insomnie,oboseala. Pacientul sa beneficieze de confort fizic si psihic pentru a se odihni. Se va favoriza odihna din timpul zilei prin creearea unui climat de liniste.Se vor administra sedative la indicatia medicului. Pacientul prezinta un somn odihnitor.

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE Data 2007

Puls Resp T.A. T Diu-reza Scaun

10.04 82

81 19

20 145/95 36,6

36,4 1000 ml N

11.04

80

75 17

18 130/80 37,5

37,2 1100ml N

12.04 76

73 18

18 145/95 36,5

36,8 950 ml N

13.04 72

65 19

18 150/95 36,4

37 1150ml N

14.04 76

72 18

17 145/90 36.5

36,7 1100ml N

15.04 76

78 17

18 145/90 36.5

36.7

1200ml N

EXAMENE DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH 0,4 ml citrat de Na3,8%,1,6 ml sange VSH=10/23 VSH=1-10/h

VSH=7-15/2h

Leucocite

Hemoglobina

Trombocite

Hematocrit Inteparea pulpei degetului,2ml sange pe cristale de EDTA L=8800

Hgb=14g%

T=220000

Htc=45% L=4200-8000mmc

Hgb=14-16g/ml

T=150-400000mmc

Htc=40-45%

Fibrinogen 0,5ml citrat de Na 3,8%,4,5 ml sange F=180MG% F=200-400mg%

Glicemie 2ml sange pe 4 mg florura de Na G=110mg% G=80-120 mg%

Uree

Acid uric

Creatinina 5-10 ml sange prin punctie venoasa U=27mg%

A.U=2,67mg%

C=0,92mg% U=20-40MG%

A.U.=2-6mg%

C=0,6-1.2mg%

Enzime 5-10 ml sange prin punctie ven. GOT=52

GPT=31,3 GOT=2-20 UI

GPT=2-16

REGIMUL ALIMENTAR Perioada Alimente permise Alimente interzise

Primele 24-48 ore Regim strict hidric:suvuri de fructe,ceaiuri 1000-1500ml

Alimente hipersodice si hipercalo-

rice

Prima sapt. Regim cu 800-1000 calorii,supe,creme,pireuri de legume,iaurt,budinci,lapte Fainoase in cantitati mari,NaCl

A doua sapt. Regim normosau hiposodat,hipolipidic,hipoprotidic,normoglu-

cidic compus din pireuri de legume cu lapte,carne tocata fiarta,legume cu ulei Vor fi evitate elimentele care produv gaze sau intarzie tranzitul intestinal

A treia sapt. Regim practic care trebuie respectat tot timpul,format din 55%glucide,15%proteine si30% lipide proportional cu varsta,sexul,gradul de activitate. Grasimi,prajeli,varza

INVESTIGATII PARACLINICE

Data 2007 Examene curente Pregatirea pt.examen Ingrijiri dupa examen

10.04 EKG

RTG toracic Se explica bolnavului modul de desfasurare a examinarii.Se cere bolnavului sa stea relaxat,examinarea se face in camere linistite la 20°C,bolnav in repaus 20 min. Nu necesita ingrijiri speciale.

11-15.04 EKG

RTGtoracic

TRATAMET MEDICAMENTOS

Data 2007 Medicamente Mod de administrare

10.04 Glucoza 5%

Xilina

Heparina

Propranolol

Fortral 500 ml iv

200mg iv

140u/h iv

1mg iv

30mg iv

11.04 Aspirina

Diazepam

Propranolol

Trombostop 1-1-2 0-1/2-0 tb

0-0-1 tb seara

1mg iv

½-1/2-o tb

12.04 Acelasi tratament Aceeasi doza

13.04 Nifedipin

Propranolol

Aspirina

Dipiridamol 0-1-1 Tb

1mg iv

3*1/zi

14.04 Acelasi tratament Aceeasi doza

PLAN DE INGRIJIRE 3

Culegerea datelor

Nume:A

Prenume:S

Sex:M

Varsta:75 ani

Domiciliu:loc.Targu Mures,str.Ghe.Doja,nr 124.

Profesia:pensionar

Anamneza:

Antecedente heredo-colaterale mama decedata,Cardiopatie ischemica

-tata decedat ulcer gastric

Antecedente personale-apendicectomie 1965

Diagnostic:IMA anterior,HTA

Istoricul bolii:Pacientul in varsta de 75 ani,fara antecedente cardiace se prezinta de urgenta la clinica acuzand durere precordiala cu caracter constrictiv cu iraduere in membrul superior stang insotita de dispnee paroxistica,transpiratii reci,adinamie,ameteli.

Motivele internarii-durere precordiala cu caracter constrictiv cu iradiere in membrul superior stg

-dispnee paroxistica

-transpiratii reci

-adinamie

Problemele pacientului

-riscul alterarii circulatiei si respiratiei

-proces inflamator

-anxietate

-disconfort

-dificultate in a se odihni

Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii Evaluare

1.Riscul alterarii circulatiei si respiratiei din cauza complicatilor bolii manifestata prin dispnee paroxistica,hipotensiune arteriala. Pacientul sa fie echilibrat circulator si respirator. Supraveghez temperatura,T.A.

respiratia,pulsul la intervale egale de timp.Efectuez EKG,asigur pozitia semisezanda pt favorizarea respiratiei. Pacientul este echilibrat circulator si respirator.

2.Anxietate,senzatie de moarte iminenta din cauza lipsei de cunoastere a bolii manifestata prin agitatie si teama. Pacientul sa prezinte o stare generala buna. Port discutii linistitoare si incurajatoare cu bolnavul.il educ cu privire la mentinerea unui mod de viata sanatos. Starea generala a bolnavului s-a imbuna-

tatit.

3.Proces inflamator datorita focarului de necroza manifestat prin sufebrilitate. Pacientul sa prezinte o temperatura in parametri normali. Administrez antipiretice:

paracetamol Pacientul nu prezinta modifica-ri ale curbei termice.

4.Disconfort din cauza alterarii muschilui cardiac manifestat prin dureri precordiale cu caracter constrictiv.

Sa se amelioreze durerile in 2-3 ore de la admini-

strarea trat. de urgenta Asigur repausul fizic si psihic al pacientului in perioada dureroasa.Ad-

ministrez medicatia indicata de medic.Efectuez EKG. Durerile se amelioreaza la admini-

strarea medica-

Tiei.

5.Dificultatea in a se odihni din cauza durerii,anxietatii,manifestat prin ore de odihna insuficiente. Bolnavul sa declare ca are un somn odihnitor dupa 2-3 zile. La indicatia medicului se vor administra sedative si somnifere,se va diminua anxietatea prin discutii incurajatoare.se va asigura confortul de noapte. Pacientul prezinta un somn odihnitor,linistit dupa 2 zile.

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Data 2007 T.A Puls Resp T Diureza Scaun

05.04 130/90 70

75 20

18 36,6

36,8 1000

N

06.04 130/95 60

65 18

19 36,9

37

3 1200 N

07.04 140/95 60

68 17

17 36,9

37,1 1400

N

08.04 145/95 65

73 17

18 37,2

37,4 1450 N

09.04 150/90 75

76 18

19 36,9

37 1500 N

EXAMENUL DE LABORATOR Examen cerut

Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH 0,4 ml citrat de Na3,8%,pe 1,6 ml sange 6/14 1/10mm/h

7-15mm/2h

Leucocite

Hemoglobina

Trombocite

Hematocrit Inteparea pulpei degetului.se recolteaza 2 ml sange pe cristale de EDTA L=9700mmc

Hgb=13g%

T=200000

Htc=39,4% L=4200-8000mmc

Hgb=14-16g%

T=150-400000mmc

Htc=40-45%

Fibrinogen 0,5 ml citrat de Na3,8%,pe 4,5 ml sange F=170mg% F=200-400mg%

Glicemie 2ml sange pe 4 mg florura de Na. G=115mg% G=80-120mg%

Uree

Creatinina

Acid uric 5-10 ml sange prin punctie venoasa U=26mg%

C=2,4mg%

A.U=7,94mg% U=20-40mg%

C=0,6-1,2mg%

A.U.=2-6mg%

Colesterol 5-10 ml sange punctie venoasa 260mg% C=180-280mg%

Sumar de urina Recipient curat Densitate 1017 Densitate 1015-1025

Enzime 5-10 ml sange punctie venoasa TGO=25U/L

TGO23,5U/L TGO=2-20 UI

TGP=2-16 UI

Perioada Alimente permise Alimente interzise

05.04

Ceaiuri,compoturi,supe

Lapte,sucuri de fructe,oua moi,pireuri de castane. Alimente care contin NaCl,calorii si sunt solide ca consistenta

09-12.04 Paine cu unt,lactate,lapte dulce sau acru,cascaval branza topita,mezeluri necondimentate:parizer,sunca,carne slaba pasare,vita,peste,fructe si legume proaspete Grasimi,prajeli,varza,fainoase in cantitate mare,alimente hipersodate si hipercalorice.

ALIMENTATIA BOLNAVULUI

INVESTGATII PARACLINICE. Data 2007 Examene curente Pregatirea pt examen Ingrijiri dupa ex.

O5.04

EKG

RTG toracica Se explica bolnavului modul de desfasurare a examinarii.Se cere bolnavului sa stea relaxat,examinarea se face in camere linistite,la 20°C,bolnav in repaus 20 min Nu necesita ingrijiri speciale.

O6-09.04 EKG

RTG toracica

TRATAMENT MEDICAMENTOS Data 2007 Medicamente Mod de administrare

05.04

Glucoza 5%

Propanolol

Xilina

Heparina

Diazepam

Mialgin 500 ml iv

1mg iv

200 mg iv

1400 u/h iv

1 tb seara

2 ml iv

06.04 Aspirina

Dipiridamol

Propanolol

NTG

Trombostop 3*1/zi

0-0-1 tb

1 mg iv

0-1-1 S.L

1 tb/zi

07.04

Acelasi tratament Aceeasi doza

08.04 Acelasi tratament fara Dipiridamol Aceeasi doza

09.04 Propanolol

Aspirina

Trombostop Nifedipin

1mg iv

3*1/zi

1tb/zi

0-1-1 SL

CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRARII

Capitolul 1 al lucrarii se refera la IMA in general,definit ca necroza a muschiului cardiac intr-o prima faza,iar ulterior aparitia unei scleroze cicatriciale.Deoarece

este o urgenta necesita acordarea ingrijirilor imediate in momentul spitalizarii dar in faza prespitaldeosebit de important in evolutia bolii.

Consider ca pt o buna cunoastere a bolii asistenta trebuie sa cunoasca simptomatologia,etiopatogenia,formele clinice,tratamentul,complicatiile,investigatiile paraclinice si de lab,prognosticul.

Capitolul 2 trateaza modul in care se ingrijeste un pacient cu IMA,interventiile pe care le acorda asistenta la internare in vederea asigurarii conditiilor de spitalizare,igienei personale,pozitia pacientului in pat,urmarirea faciesului si a functiilor vegetative,vitale,pregatirea si efectuarea tratamentelor,alimentatia,recoltarea probelor de lab si investigatii paraclinice,educatia pt sanatate,profilaxia,externare.

Capitolul 3 Bolnavul T.R. in varsta de 68 ani se prezinta de urgenta la spital acuzand:durere precordiala cu caracter constrictiv cu iradiere in membrul superior stg,dispnee paroxistica,transpiratii reci,adinamie.In urma efectuarii examinarilor clinice si paraclinice s-a pus diagnosticul de IMA posteroinferior.In urma ingrijirilor specifice si a tratamentului aplicat durerea si anxietatea se remit,parametrii functiilor vitale si culoarea tegumentelor se normalizeaza,starea generale a bolnavului evolueaza spre ameliorare.

Bolnavul V.A. in varsta de 60 ani,fumator ,obez prezinta tabloul clinic al IMA complicat cu stop cardiorespirator.prin resuscitare si masaj cardiac extern se reuseste mentinerea ritmului cardiac spontan,iar sub tratament fibrinolitic anticoagulant si nitrati evolutia este favorabila fara complicatii.

Bolnavul A.S in varsta 75 ani s-a internat in sectia de Terapie intensiva cu durere violenta precordiala,cu iradiere in membrul superior stg,prelungita cu peste 30 min care nu cedeaza la NTG sublingual.Dupa investigatiile clinice si de lab se pune diagnosticul de IMA anterior.

BIBLIOGRAFIE

1.Anatomia si fiziologia omului,I.C.Petricu,I.C.Voiculescu,editura Medicala 1964

2.Urgente medico-chirurgicale,Lucretia Titirca,Editura Medicala,Bucuresti 2002

3.Medicina interna pentru cadre medii,Corneliu Borundel,editura All,vol,2

4.Tehnica ingrijirii bolnavului,Carol Mozes editura Medicala 2002

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful