Task 2

Procesele Invatarii

Sensul expresiei cine suntem si pe cine sau ce vrem sa devenim este o sarcina
complexa, si gandirea majoritara in acest domeniu este puternic influentata fie in mod direct
sau indirect de constructivism si teoriile socio-culturale (Dee, Florian,Porter si Robertson
2003). In relatie cu indivizii, inseamna localizarea persoanei in central procesului de
invatare, croit de nevoile persoanei, dar deasupra aspiratiilor sale. Ideea de ‘centralizare-
personala’ este importanta de a lungul tuturor fazelor si nivelelor de educatie, precum si in
alte domenii ca sanatate si asistenta sociala. In esenta, implica o miscare a balantei puterii
intre indivizi si serviciile pe are acestia le primesc validand indivizilor un discurs mai bun in
planuirea si design ul serviciilor. In domeniul asistentei, Valuing People (DoH 2011) s a
propus ca modul de a aborda o persoana-centrata in planificare ar trebui sa fundamenteze
suportul adultilor cu dificultati de invatare, si sa se dedice intr- u totul in viata persoanei,in
care invatand abilitati noi si avand experiente noi poate cladi o parte in educatie, acest model
fiind numet uneori ‘ invatare personalizata’. Ideea este aplicata tuturor celor care invata, si
incurajeaza faptul ca predarea si invatarea sunt cele mai eficace, atunci cand sunt bazate pe
nevoile personale, interesele si aspiratiile celui care invata (Leadbetter 2004). Acumuland
participare propice din partea individului cu dificultati de invatare este mai usor de a spune
decat a face, cu toate acestea , evaluarea lui Everson si Zhangs’s(2000) asupra persoanei-
centrate a finalizat faptul ca cea mai mare provocare este angajarea in situatii cu mare
insemnatate pentru individ in timp ce Dee(2002), Laragy(2014), Mansell si Beadle-Brown
(2004) , Routlege si Gitsham (2004) sunt de parere ca vocea persoanei si/sau a familei este de
obicei pierduta in birocratia planificarii proceselor, si supraprocesata .Pe de cealalta parte,
aprecierile practicienilor ce lucreaza la proiectele LSDA/LSC’S DDA descriu cum prin
ascultarea parerilor ‘scolarilor’ au luat decizia de a schimba atat continutul programelor cat si
modul de predare.

Implicata in notiunea de persoana-centrata pe studio este si notiunea de alegere. Ball,

McCrea si Maguire( 2000) sugereaza ca alegerile pe care le facem sunt o modalitate de
reprezentare a noastra in expunerea identitatilor, oportunitatilor prin care oamenii cu
dificultati de invatare pot fi respinsi. Rusteimer(2000), de exemplu, a conchis ca studentii cu
dificultati de invatare in FE sunt mai predispusi spre a fi ‘pozitional’ vocationati de catre
tutorii lor, si deciziile asupra carui curs acest student va urma sunt bazate pe ipotezele
Task 2

staffului in loc de preferintele celui care invata. Acest rezultat este scos din revizia literaturii
pe alegeri ale lui Stalker si Harris’s (1998) care conchide ca suma de alegeri de care un
individ beneficiaza variaza intre cultura, optiuni, probleme si indivizi. Oportunitatile de a
face o alegere sunt limitate mai mult de atitudini si de natura serviciilor decat de abilitatile
innascute ale individului.

Unii s au contrazis asupra unor ipoteze cu privire la cine sunt oamenii cu dificultati de
invatare si cine ar trebui sa devina, in opozitie cu cine ar putea deveni , tulpina unui defect
general spre a recunoaste si respecta unica natura a realitatii traite a vietilor acestora
(Armstrong 2003). Desii studiile care informeaza dezvoltarea unor ipoteze ce cultiva un sens
al identitatii sau ‘a fi’, au fost continuate. Scriind dintr o perspectiva socio-culturala,
Klotz(2004) descrie munca care cauta sa intelega ‘realitatile traite’ a oamenilor cu severe
dificultati de invatare, decat sa se astepte conformarea acestora la normele societatii. Acesta
descrie probe timpurii in intelegerea comportamentului intuitiv si chiar aleatoriu a oamenilor
cu severe si complexe dificultati de invatare. Ex oscilare, reactie si urlet. Prin oglindirea si
raspunsul la aceste comportamente, Goode si Gleason au ajuns la concluzia ca este mai bine
aleatoriu, comportamentele avand un inteles real si reprezentand cai de comunicare. Munca
lor a provocat demersuri bazate pe tehnici comportamentale singulare, si pe dorinta de a
asocia acestea cu dificultatile de invatare conform paternurilor sociale acceptate ale
comportamentului (normalizare). In schimb acestia au dezbatut demersuri valorizand si
recunoscand paternurile de implicare ,unice, ale individului astfel ca oamenii cu dificultati de
invatare au mai mult control asupra formelor de comportament acceptabil pe care acestia
insesi l-au valorificat.

Tindem sa credem ca implicatia acestor idei de predare, privind deciizile facute in

scopul modului de predare si cat de mult sunt predate, pot avea profunde influente in
dezvoltarea sensului de sine , de fiinta emotionala si sensului social al individului