You are on page 1of 124

Caută legi, jurisprudenţă, modele de acte..

Coduri actualizate
Revendicare imobiliară. Decizia nr. 308/2015. Curtea Codul Muncii
Noul Cod Civil
de Apel BUCUREŞTI Noul Cod de Proc. Civilă
Vechiul Cod de Proc. Civilă
Categorie: Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii civile / 2016 Noul Cod Penal
Vechiul Cod Penal
Comentarii 0 Noul Cod de Proc. Penală
Vechiul Cod de Proc.
Penală
Decizia nr. 308/2015 pronunțată de Curtea de Apel Codul Fiscal
Codul de Procedură
BUCUREŞTI la data de 09-06-2015 în dosarul nr.
Fiscală
308/2015 Codul Silvic
Codul Vamal
Dosar nr._ Codul Aerian - OG
29/1997
(_ ) Codul Audiovizualului
Constituţia României
ROMANIA
Legislaţie rutieră
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A III A CIVILĂ
Legislaţia muncii
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Legislaţie mediu

DECIZIA CIVILĂ NR.308 A Legislaţie sănătate

Ședința publică de la 09.06.2015 Legislaţie construcţii

Curtea constituită din: Legislaţie IT şi internet

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
PREȘEDINTE - C. G.

JUDECĂTOR - I. S.

GREFIER - N. - C. I.

Pe rol fiind pronunțarea asupra cererilor de apel formulate de apelanta-reclamantă ., apelantele - pârâte
., ., apelanta-chemată în garanție . - prin lichidator judiciar Phoenix L. IPURL G., apelanta-intervenientă
. sentinței civile nr.33 din data de 04.04.2014, pronunțată de Tribunalul G. Secția Civilă, în dosarul nr._,
în contradictoriu cu intimata – pârâtă ., și intimații-chemați în garanție C. M., G. G..

P. are ca obiect - revendicare imobiliară.

Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 26.05.2015 fiind consemnate în încheierea de
ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, având nevoie de timp pentru a
delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea,
succesiv, la data de 02.06.2015, 04.06.2015 și respectiv 09.06.2015, când a decis următoarele:

CURTEA,

Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:

P. cererea înregistrată pe rolul judecătoriei B. V. la data de 21.05.2009, sub nr._, reclamanta . a chemat
în judecată pârâta ., solicitând obligarea acesteia la a-i lăsa pașnica folosință a terenului de 4.500mp
situat în extravilanul comunei B. Deal, ., . la nord – C. DD, la est - DE, la sud- C. P., la vest - DE și a
terenului extravilan agricol de în suprafață de 5.600mp, aflat în aceeași localitate, . vecinătăți la nord -
C. C., la est - DE, la sud - G. C., la vest - DE, de a evacua imediat terenurile precum și la plata
cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.

În fapt, arată reclamanta că s-a aflat în posesia terenurilor începând cu data de 14.05.2008, dată la
care a încheiat antecontractul de Vânzare –cumpărare autentificat de BNP. G. S. sub nr.803/14.05.2008,

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
cu numitul G. G. și antecontractul de Vânzare – Cumpărare autentificat de același N., sub nr.
804/14.05.2008 cu numitul C. M..

Anterior datei intrării în posesia terenurile au fost folosite de promitenții vânzători.

La data de 01.06.2008 posesia reclamantei a fost tulburată prin violență și cu rea credință de către
pârâtă, care a executat lucrări de construcție în vederea edificării de imobile prin decopertarea
terenurilor, înlăturarea culturilor agricole, lucrări de excavații, fundații, terasamente,îngrădiri.

Se arată că pârâtei i s-a comunicat notificarea nr.362/06.06.2008 prin executor judecătoresc prin care a
fost somată să oprească lucrările să evacueze terenul și să plătească daunele cauzate .

Pârâta a refuzat să se conformeze arătând că respectivul teren este proprietatea sa și este înscris în
cartea funciară,

Pentru comparație, pârâta a solicitat reclamantei datele cadastrale și de carte funciară privind
amplasamentul terenurilor invocate, însă reclamanta nu a putut satisface o astfel de cerință deoarece
cei de la care a dobândit terenurile au fost în imposibilitatea de a întocmi documentația cadastrală.

Planul parcelar pentru . autoritatea administrativă locală – Primăria B. Deal, la data de 10.04.2008, a
făcut posibilă identificarea amplasamentelor terenurilor aflate în posesia reclamantei pe baza unei
expertize extrajudiciare topografice și conform acesteia s-a făcut transferul proprietății prin sentința
civilă 27/12.02.2009 și 36/23.02.2009, pronunțate de Tribunalul G..

Amplasamentul determinat de expertiza efectuată, în raport de titlurile autorilor și arătatul plan parcelar
pune în evidență că pârâta își ridică construcțiile pe proprietatea reclamantei din .> În drept, au fost
invocate dispozițiile art.480 C. civ..

În întâmpinarea depusă pârâta . a invocat excepția lipsei calității de reprezentant pentru că avocatul
care a formulat cererea nu și-a dovedit mandatul încredințat de reclamantă, precum și pe cea a lipsei
calității procesuale active deoarece reclamanta nu a avut posesia terenului așa cum o invocă, acesta
fiind stăpânit de pârâtă încă din 2007.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
În susținerea acestei poziții se arată că terenul este înscris în cartea funciară sub nr. 2476/N prin
încheierea de intabulare nr._/18.07.2007, și localizat în concordanță cu datele cadastrale acolo înscrise.

În raport cu fapte, atâta timp cât reclamanta nu poate demonstra posesia înseamnă că nu are cum să
justifice nici deposedarea, astfel că nu mai are calitatea procesuală cerută de lege pentru acțiunea
promovată.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115-118 C. proc. civ.

La data de 10.02.2010, reclamanta .. și-a modificat cererea din posesorie în acțiune în revendicare, prin
care a cerut să fie obligată pârâta să-i lase deplina proprietate și liniștita posesie și folosință a terenului,
să ridice pe cheltuiala sa construcțiile edificate fără acordul reclamantei și să plătească despăgubiri
pentru lipsa de folosință a suprafeței ocupate de aproximativ 3.000 mp, estimată la valoare de 1,5
Euro/mp/lună sumă înmulțită cu suprafața și durata până la data predării.

Valoarea rezultată conform relației arătate, la data formulării cererii, este stabilită de reclamantă la
suma de 45.000 Euro, adică 185.841 lei.

Revendicarea este fundamentată de reclamantă pe faptul că titlul său este mai bine caracterizat, în
legătură cu realul amplasament al terenului în tarlaua 11, . din titlurile de proprietate ale autorilor săi și
planurile parcelare, pe când titlul pârâtei indică amplasamentul în tarlaua 10, .> În ce privește
desființarea construcțiilor, reclamanta își fundamentează solicitarea pe reaua-credință a pârâtei-
constructor, începând cu data la care a fost notificată, de la acel moment fiindu-i cunoscute lipsurile
titlului său și de când ignoranța încetează a mai fi argumentul suport al conduitei adoptate privind
edificarea clădirilor.

În privința despăgubirilor solicitate se arată că atunci când încetează buna-credință, faptele următoare
au caracter ilicit, iar prejudiciul cauzat persoanei inocente de o asemenea atitudine trebuie integral
reparat.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
În cazul de față construcțiile împiedică folosința terenului de către reclamantă, astfel fiind în drept ca
pârâta să îi plătească contravaloarea beneficiilor nerealizate, datorită acestei frustrări.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 480 și urm., 494 și urm., art 998 și urm. C. civ.

Pârâta .. a formulat cerere de chemare în garanție pentru evicțiune a .., arătând că a devenit
proprietara terenului de 69.200 mp, situat în B. Deal, județul G., tarlaua 10, . conform contractului
autentificat sub nr. 2.512/ 17.07.2007 de la această societate, iar conform art. 1.337 C.civ., vânzătorul
garantează cumpărătorul împotriva evicțiunii totale și parțiale.

Se arată că terenul este înregistrat în CF nr. 2.476/ N a localității B. Deal sub număr cadastral 1.565 -
2.336, -2.337, -2.338, -2.339, -2.340, -2.341, -2.342, -2.343, -2.344, -2.346, cu vecinătăți: N – drum
comunal, S – drum comunal, V – teren deținut de vânzător, E – teren deținut de vânzător.

Ulterior, s-a obținut și număr poștal, respectiv nr. 1.000.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 60-63 C. pr. civ., art. 1.337 și urm. C. civ.

La dosar, au fost anexate următoarele înscrisuri: plan de amplasament și delimitare a imobilului,


sentința civilă nr. 2/12.02.2009 a Tribunalului G., raport de expertiză extrajudiciară, sentința civilă
36/23.02.2009, notificare, comunicare, certificat constatator, contract de vânzare-cumpărare,
autentificat de B.N.P. N. și Asociații, sub nr. 2.512/ 17.07.2007, autorizație de construire, hotărâre CLC,
certificat, extras de carte funciară, încheiere de carte funciară de respingere recepție și intabulare,
certificat constatator, sentința civilă 36/23.02.2009 a Tribunalului G., TP_/15.11.1995, TP_/ 13.11.1995,
cerere, plan parcelar tarla 11 .>

Societatea A. SRL, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de
chemare în judecată, formulată de . și a cererii de chemare în garanție formulată de pârâta ..

Se solicită să se constate suspendată de drept cererea îndreptată împotriva sa în baza art. 36 din Legea
85/2006 privind procedura insolvenței.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
Pe fond, chemata în garanție, susține că suprafețele de teren pe care le-a alipit și vândut pârâtei, le-a
dobândit legal de la proprietarii înscriși în cartea funciară, pe toată durata stăpânirii, nefiindu-i tulburată
posesia în nici un fel.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 36 din Legea 85/2006 și art. 62 C.pr.civ.

P. sentința civilă 306/10.02.2010, Judecătoria B. V. și-a declinat competența în favoarea Tribunalului G.


în raport de obiectul cererii și valoare declarată a acestuia de 600.000 lei, conform art. 2 pct. 1 lit. b
C.pr,civ.

Cauza, sub același număr a fost înregistrată pe rolul Tribunalului G. la data de 10.05.2010.

La data de 26.06.2010, pârâta . și-a completat întâmpinarea, arătând că a dobândit terenul prin
contractul autentificat de BNP N. și Asociații, sub nr. 2.512/17.07.2007 de la ., acesta este înscris în
carte funciară nr.2.476/N și conform Legii nr.7/1996, dreptul său astfel dobândit, este opozabil
reclamantei care nu a dovedit, în legătură cu dreptul ce-l invocă o asemenea înscriere.

Mai mult, pârâta arată că are posesia terenului asupra căruia a edificat o construcție reclamanta,
neposedând niciodată vreo porțiune din terenul respectiv.

Titlul de proprietate al reclamantei este ulterior celui al pârâtei, iar expertizele care au justificat
pronunțarea hotărârii judecătorești care să țină loc de act autentic, nu au avut la bază culegeri de date
de la fața locului pentru că, accesul la teren este controlat, în puterea pârâtei care îl stăpânește.

O atare stare de fapt, în cadrul acțiunii, dă preferință, comparând titlurile celui mai bine caracterizat,
respectiv celui mai vechi.

Se scoate în evidență că pârâta, la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a depus toate


diligențele pentru a verifica situația juridică a imobilului și a putut astfel constata că terenul este înscris
în cartea funciară, că nu există litigii notate sau sarcini asupra acestuia, predarea efectivă a
amplasamentului făcându-se prin proces-verbal de predare-primire, identificat în concordanță cu
coordonatele stereografice din documentația cadastrală.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
Rezultă, arată pârâta că starea de fapt, se suprapune peste starea de drept, din actul său de
proprietate, aceasta dovedind buna sa credință și diligențele pe care le-a depus pentru identificarea
corespunzătoare a imobilului dobândit .

Notificarea transmisă la data de 06.06.2008, de C. M. și G. G. nu avea cum să schimbe încredințările


sale privind calitățile dreptului dobândit atâta timp, cât atenționarea nu era însoțită de atestări similare,
respectiv înscrierile în Cartea Funciară.

Deși arătatele persoane cunoșteau situația, notificarea dovedind, incontestabil acest fapt, au continuat
demersurile împreună cu reclamanta pentru pronunțarea unor hotărâri judecătorești care să transfere
dreptul de proprietate.

În concluzie, pârâta . consideră că este proprietara terenului și consideră că este proprietara terenului și
construcției de bună credință astfel că toate cererile reclamantei . Trebuie respinse ca neîntemeiate .

În cauză instanța a încuviințat administrarea următoarelor probe: interogatoriu, înscrisuri, audierea a


câte unui martor pentru a se dovedi ocuparea abuzivă a terenului, expertiză tehnică topo-cadastrală,
expertiză tehnică construcții civile și industriale și evaluarea proprietății imobiliare.

La data de 21.05.2012, reclamanta . a formulat cerere de chemare în garanție a numiților, C. M. și G.


G., prin care solicită ca în situația respingerii cererii sale de chemare în judecată, în baza art.1337 și
urm. C.civ. să fie obligați la restituirea parțială a unei părți din prețul terenului de care s-ar vedea
evinsă reclamanta cuantificată la suma de_ Euro, în ce privește chematul în garanție C. M. și 56.350
Euro G. G..

P. încheierea din 13.09.2012, la prezenta cauză a fost conexat litigiul civil ce formează obiectul dosarului
nr._, având ca obiect revendicarea de către aceeași reclamantă a unei porțiuni din același terenuri de
către pârâta ..

Cauza formând obiectul dosarului nr._, a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 07.09.2011, în
care reclamanta . a solicitat obligarea pârâtei . să-i lase în deplină proprietate și posesie, în temeiul

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
art.480 și urm. C.civ. terenul extravilan în suprafață de 4500 mp situat în extravilanul comunei B. Deal,
., ., cu vecini: la Nord - C. DD, la Est - DE, la Sud – C. P și la Vest - DE, dobândit de reclamantă prin
sentința civilă nr.36/23.02.2009, pronunțată de Tribunalul G. și terenul extravilan arabil în suprafață de
5.600mp, învecinat cu primul, cu vecinătăți: la Nord – C. C., la sud – G. C., și la E,V. – DE, dobândit prin
sentința civilă nr.27/12.02.2009, pronunțată de Tribunalul G..

Se arată că suprafața de teren ocupată abuziv de către pârâtă este de aproximativ de 3.505 mp,
conform planului de măsurători efectuate de expertul tehnic pe care l-a consultat.

Se solicită obligarea pârâtei ., în baza art. 494 alin. 2 C.civ. să ridice pe cheltuiala sa toate construcțiile
și amenajările pe care le-a efectuat, să readucă terenurile în starea anterioară edificării, să fie
autorizată reclamanta, în cazul nerespectării obligației de pârâtă să demoleze construcțiile cu mijloace
proprii cu obligarea la plata de către pârâtă a cheltuielilor ocazionate, obligarea pârâtei să plătească
suma de 78.862,5 Euro, cu titlu de despăgubiri pentru lipsa de folosință evaluată la nivelul chiriei lunare
utilizate în zonă pentru o astfel de folosință .

Să fie obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, reclamanta arată că pârâta, printr-o identificare eronată a proprietății sale privind
amplasamentul, ce a ignorat atât vecinătățile cât și planul parcelar, și-a suprapus stăpânirea peste o
parte a terenurilor pentru care reclamanta este proprietar.

Se arată că pârâta a fost notificată la data de 23.03.2010, conform art.1079 C.civ. despre situația
creată și i s-a cerut să înceteze edificarea oricărei construcții pe terenul reclamantei și a fost lansată o
invitație la negocieri, însă nu s-a dat curs acestei propuneri.

Se susține că orice lucrare de construcție efectuată după comunicarea notificării plasează pârâta în
postura constructorului de rea –credință, deoarece, de la acest moment îi erau cunoscute viciile titlului
său.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 480 și următorul, art. 494 și următorul C.civ.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
S-a solicitat a fi administrate proba cu înscrisurile anexate, interogatoriu pârâtei, expertiză topo-
cadastrală și expertiză de evaluare imobiliară pentru determinarea chiriei lunare pentru terenul în cauză
.

Reclamanta și-a completat cererea de chemare în judecată solicitând prin cererea depusă la data de
03.10.2011, să se constate nulitatea absolută a actului de alipire autentificat sub nr. 3277/06.07.2007
de BNP G. C. C. și a încheierii în cartea funciară, nr. 2557/N, a comunei B. Deal, județul G. a dreptului
de proprietatea cu titlu de drept de alipire în favoarea .; constatarea nulității absolute a contractului de
vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1625/08.08.2007, între . și . în virtutea principiului „resoluto iure
dantis, resolvitur ius accipientis’’ și „nemo dat quod non habet’’ ; Constatarea nulității absolute parțiale
a contractului de ipotecă autentificat sub nr. 3183/15.11.2010 de BNP A. M., încheiat de . cu V. R. SA
asupra terenului având nr. cadastral 2133, -2251, -2252, -2253, și carte funciară nr.2557/N a comunei
B. Deal, județul G.; radierea din evidențele OCPI a Cărții Funciare nr.2557/N deschisă în baza
contractului de alipire și a mențiunilor făcute potrivit contractului de vânzare-cumpărare și contractului
de ipotecă.

În susținerea acestor cereri se arată că operațiunea de alipire a fost una fictivă pentru terenuri care nu
erau alăturate, nu se învecinau, vecinătățile terenurilor alipite nu corespund cu cele indicate în actul de
alipire .

Această stare a lucrurilor face ca . să nu fie subdobânditor de bună credință pentru că titlul
transmițătorului de la care a primit dreptul și cuprinsul cărții funciare puneau în evidență neconcordanța
dintre ele și situația juridică reală, condiție negativă cerută expres de art. 31.alin.2 din Legea 7/1996
pentru ca subdobânditorul să fie considerat de bună credință.

În context, se susține astfel că pârâta . nu poate invoca principiul publicității materiale prevăzut de
art.36 din Legea nr.7/1996 pentru că nu a fost de bună-credință.

În drept, au fost invocate dispozițiile art.132 C.pr.civ. și celelalte dispoziții deja menționate.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererilor formulate de reclamanta ., împotriva
sa, ca neîntemeiate.

Se arată că este subdobânditor de bună-credință, terenul pe care la cumpărat era înscris în cartea
funciară a localității B. Deal, identificarea s-a realizat conform datelor cadastrale atașate cărții funciare;
. a întâmpinat nicio opoziție; iar construcțiile au fost autorizate conform legii înainte de edificare.

Verificări privind dreptul său de proprietate a făcut și V. R. SA, când terenul a fost ipotecat și nici
aceasta nu a sesizat vreo neconcordanță între înregistrările de carte funciară și situația juridică reală a
dreptului de proprietate.

Notificarea la care se raportează reclamanta a făcut vorbire de terenul aparținând ., așa încât actul a
fost înaintat acestei societăți, astfel justificându-se de ce nu a lut legătura cu reclamanta la acea dată.

. a formulat și cerere de chemare în garanție pentru evicțiune împotriva ., în insolvență pentru că în


situația admiterii cererii de chemare a sa în judecată, chemata în garanție să-i restituie prețul terenului
de care ar fi evinsă, costurile construcției edificate și cheltuielile de judecată.

În drept, se invocă dispozițiile art.60 -63 C.pr.civ., art 1337 și urm. C.pr.civ.

La data de 08.12.2011, pârâta . a făcut completări întâmpinării sale, în raport de modificările aduse de
reclamantă cererii și a cerut respingerea pretențiilor privind constatarea nulității absolute parțiale, în
limita suprafeței revendicate a actului de alipire autentificat sub nr. 3277/06.07.2007, a contractului de
vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1625/08.08.2007 și a contractului de ipotecă ca acte
subsecvente alipirii și radierea din evidența de publicitate imobiliară a înscrierilor făcute în legătură cu
drepturile recunoscute prin aceste înscrisuri.

S-a arătat că alipirea a fost făcută pe baza unei documentații executate conform dispozițiilor art.48 din
Legea 7/1996 și prescripțiilor de natură tehnică prevăzute de ordinul 634/2006 pentru aprobarea
Regulamentului privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
înscrierii în cartea funciară, care a fost validată de OCPI în baza de date grafice și textuale prin
înscrierea efectuată.

Nefiind întemeiată cererea de constatare a nulității absolute a actului de alipire, arată pârâta nici
cererile ce decurg dintr-o atare invocată situație nu au cum să se dovedească justificate.

., prin administrator judiciar, la data de 22.03.2012, a formulat întâmpinare la cererea de chemare în


garanție, formulată de ., prin care a arătat că se impune respingerea cererii reclamantei de revendicare
a terenului și a solicitat suspendarea judecării cererii de chemare în garanție în temeiul art.36 din Legea
85/2006.

Pârâta ., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii prin care se solicită constatarea
nulității parțiale a contractului de ipotecă autentificat sub nr. 3183/15.11.2010de BNP A. M. ca
neîntemeiată deoarece actele de alipire și actul de vânzare-cumpărare, în care garanția își are sursa,
sunt valide, amplasamentul terenurilor fiind identificat prin înscrierile din cartea funciară, concordante
cu situația juridică a dreptului.

Reclamanta ., la data 22.03.2012, a precizat temeiurile de drept ale cererii de constatare a nulității
absolute, parțiale a contractului de ipotecă ca fiind dispozițiile art.1770 C.civ.

La data de 18.05.2012, reclamanta ., a formulat cerere de chemare în garanție împotriva chemaților în


garanție C. M. și G. G., prin care a solicitat ca, în baza art.1337 și urm. C.civ., raportat la dispozițiile
art.60 și urm. C.pr.civ., în situația respingerii cererii în revendicare îndreptată împotriva ., aceștia să fie
obligați:

-primul (C. M.) la restituirea sumei de 72.765 Euro reprezentând prețul suprafeței ocupate de pârâtă de
2079 mp(35 Euro/mp x 2079mp).

-cel de-al doilea (G. G.) la restituirea sumei de 49.910 Euro reprezentând prețul suprafeței ocupate de
1426mp(35 Euro/mp x 1426mp).

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
Reclamanta, motivează această cerere pe faptul că legea civilă obligă aceste persoane să garanteze
posesia și folosința terenul promis spre Vânzare-cumpărare conform antecontractelor autentificate sub
nr.804/14.01.2008 și 803/14.01.2008 autentificate de BNP G. S., cu modificările operate prin actele
adiționale nr.27/14.01.2009 și 28/14.01.2009 autentificate de BNP Asociați M. E. B. și D. I. E. din
București.

P. sentințele civile nr. 27/12.02.2009 și 36.23.02.2009, pronunțate de Tribunalul G., s-a constatat
săvârșită vânzarea terenurilor iar prin încheierile_ și_ din 27._ OCPI, a respins cererea de intabulare a
dreptului de proprietate.

Datorită informațiilor confuze furnizate de OCPI, reclamanta a fost în măsură să identifice cine este
persoana care îi încalcă dreptul abia în data de 30.08.2011, când datele culese au pus în evidență că
este vorba de pârâta ..

În drept au fost invocate dispozițiile art.60-63 C.pr.civ, art.1336-1337 și urm. C.civ.

La dosarul_, au fost atașate în copie următoarele înscrisuri:

Sentința civilă nr. 36/23.02.2009 a Tribunalului G., Sentința civilă nr. 27/12.02.2009 a Tribunalului G.,
TP nr._/15.11.1995, TP nr._/13.11.1995, planuri parcelare, raport de expertiză tehnico-extrajudiciară,
planuri de situație, ortofotoplan zbor efectuat în aprilie 2003, cereri furnizare informații, notificare
din23.03.2010, dovada documentației cadastrale filele 47-116, act de alipire terenuri autentificate sub
nr. 3277/05.07.2007 de BNP G.-C. C., contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.
1625/08.08.2007, încheierea nr._/2007 a OCPI, contract de garanție imobiliară, adresa
1837/17.06.2010, autorizație de construire, certificat de urbanism, acord tehnic, aviz Electrica Muntenia
Sud SA, autorizație de amplasare și drum de acces, aviz pompieri, contract de lucrări, Extras de Carte
Funciară, antecontracte de vânzare-cumpărare, acte adiționale, adresa nr. 3656/06.06.2011 a Primăriei
comunei B. deal, plan digital L-35-124-D-a-1-IV an 1984, ortofotoplan 2008, declarație, planșe foto,
adresa OCPI nr.1837/17.06-2010.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
C. M. și G. G., au formulat întâmpinare la cererea de chemare în garanție a . solicitând respingerea
acesteia ca nefondată.

Chemații în garanție relevă că prețul menționat în actele de vânzare încheiate între ei și reclamant nu
este cel real, cel negociat, fiind prevăzut unul mai mare și oricum, ceea ce s-a plătit efectiv au fost câte
15.000 de Euro pentru fiecare chemat în garanție, pentru restul prețului încheindu-se un contract de
împrumut prin care garanții au creditat reclamanta.

Se invocă de asemenea că reclamanta cunoștea la data achiziției, situația litigioasă a terenului, că


acesta este ocupat și asupra lui se ridică niște construcții.

În data de 14.01.2009, . a dat o declarație notarială prin care a arătat că știe situația juridică de fapt și
de drept a terenului și cumpără pe riscul său, cu obligația pentru vânzători de a sprijini activitatea de
recuperare a terenului.

În drept se invocă dispozițiile art. 60-63 C.pr.civ., și art. 115-118 C.pr.civ.

S-au alăturat întâmpinării ca înscrisuri diferite de cele deja câștigate cauzei următoarele: declarație
autentificată sub nr. 32/14.01.2009, contract de împrumut autentificat sub nr. 29/14.01.2009, Certificat
de Moștenitor și adeverință.

S-au depus înscrisurile ce au constituit material probator în cauzele privind pronunțarea unor hotărâri
care să țină loc de act autentic de vînzare-cumpărare, în dosarul_ și_/122/2009 ale Tribunalului G., filele
872-957din dosar 969-974, informații ORC filele 1011-1059, 1073-1093contract de mediere nr. 001
PJ/PF din 25._, de expertiză extrajudiciară, evaluare proprietate.

La termenul din 13.03.2014, reclamanta și-a modificat pretențiile privind valoarea lipsei de folosință pe
care solicită a fi obligată fiecare pârâtă, conform concluziilor experților evaluatori consultați.

P. Sentința Civilă 41/21.03.2013, în dosarul civil nr._, instanța a luat act de înțelegerea părților privind
renunțarea la judecată, a cererilor de chemare în garanție formulate împotriva celor de la care a

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
cumpărat, astfel că acele pretenții nu vor mai reprezenta obiecte de rezolvare pentru instanță, în
această cauză.

În cauzele conexate, sau administrat probe cu înscrisuri, interogatoriile părților, depoziții de martori,
expertize topo-cadastrale pentru identificarea amplasamentelor terenurilor aflate în litigiu, expertize
tehnice specialitatea, construcții civile și industriale, pentru stabilirea valorilor terenurilor ce se pretinde
a fi ocupate și a prejudiciului cauzat prin împiedicarea utilizărilor.

P. sentința civilă nr.33/04.04.2014 Tribunalul G. a admis atât cererea ., de majorare a cuantumului


despăgubirilor pentru lipsa de folosință a terenului, solicitate pârâtei . cât și cererea reclamantei ., prin
care solicită obligarea . să-i lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 2800mp, identificată
conform planului de amplasament prin punctele de contur 5,6,7,8, întocmit de expertul topograf, aflat la
fila 694 din dosar -vol.ÎI., a obligat pârâta . să cedeze reclamantei terenul, a respins cererea, privind
obligarea pârâtei la ridicarea construcțiilor edificate pe teren; a admis cererea, privind despăgubirile
pentru lipsa de folosință a terenului revendicat; a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de
142.072 Euro, în echivalent lei la cursul BNR, din data plății pentru intervalul 10.04._14 și în continuare
până la cedarea posesiei terenului, sumă ce va rezulta din produsul dintre suprafața ocupată, valoarea
de 0,86 EURO/mp și durata scursă între data de 13.03.2014 și momentul cedării exprimată în luni; a
obligat pârâta ., să plătească reclamantei 105.427,68 lei cheltuieli de judecată.

Pe cale de consecință a admis cererea conexă a reclamantei ., privind constatarea nulității parțiale a
actului de alipire, autentificat sub nr. 3277/06 07 2007, de BNP G. C. C., a constatat nul actul, pentru
suprafața de 3533 mp, suprapusă peste terenul reclamantei, a respins cererile reclamantei ., formulate
împotriva pârâtei ., privind constatarea nulității absolute parțiale în limita suprafeței de 3.533 mp
suprapusă peste terenul său, act autentificat sub nr.1625/08 08 2007; revendicarea proprietății
suprafeței de 3533mp; obligarea ., la plata de despăgubiri pentru lipsa de folosință, constatarea nulității
absolute parțiale a contractului de ipotecă, autentificat sub nr. 3183/15 11 2010 de BNP A. M. din
București și radierea din evidențele de publicație imobiliară OCPI G., a obligat reclamanta . să plătească
pârâtei . suma de 16.180,88 lei cheltuieli de judecată, a admis cererea de chemare în garanție, a .,

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
împotriva . și a obligat chematul în garanție, să plătească prețul suprafeței de 2.800 mp, de care a fost
evinsă cumpărătoarea . și cheltuielile de judecată la care a fost obligată de 105.427,28 lei.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

1. Starea de fapt: Reclamanta . a dobândit prin vânzare-cumpărare, constatată prin Hotărârile


judecătorești ce țin loc de act autentic de vânzare-cumpărare, nr.27/12.02.2009 și nr.36/23.02.2009,
pronunțate de Tribunalul G., proprietatea a două terenuri extravilane arabile amplasate în . teritoriul
comunei B. Deal, județul G..

Una dintre suprafețe este de 4500mp, a dobândit-o de la G. G. și are vecinătăți: la Nord- C. DD, la Est –
DE, la Sud – C. P., la Vest – DE, iar cealaltă de 5600 mp, cu vecinătăți: la Nord - C. C., la Est – DE, la
Sud – G. C., la Vest – DE, așa cum sunt acestea înscrise în TP._/52/13.11.1995 și TP._/52/15.11.1995.

Deși art.36 din H.G. nr.131/1991 prin care s-a aprobat Regulamentul de constituire, funcționare și
modul de lucru privind reconstituirea drepturilor de proprietate funciară, impunea ca delimitarea și
parcelarea pe proprietari, la retrocedarea terenurilor să se facă pe baza planului de situație al fiecărei
localități, în cadrul actualei organizări teritoriale; art. 37 alin.1 obliga ca punerea în posesie să se facă
prin măsurători topografice, iar în conformitate cu art.39, Oficiul de cadastru avea obligația de a redacta
un plan de situație cu noua parcelare, amplasamentul terenurilor reclamantei, conform titlurilor autorilor
săi, nu s-a putut stabili decât exclusiv, pe baza părții descriptive a titlurilor de proprietate, deși s-au
făcut demersuri, planuri de situație întocmite chiar la momentul punerii în posesie neputând a fi
procurate.

Cauza a evidențiat aceleași dificultăți în stabilirea amplasamentului inițial al terenurilor proprietatea


pârâților, verificările până la momentul reconstituirii drepturilor prezentând un grad relativ de
incertitudine chiar și pentru specialiști, informația utilă fiind furnizată în cea mai mare parte de partea
descriptivă a titlurilor de proprietate emise în baza legii fondului funciar.

2. Pârâta . a dobândit dreptul de proprietatea și posesia terenului de la chemata în garanție . potrivit


contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2512/17.07.2007 de BNP N. și Asociații.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
Terenul dobândit de pârâtă este definit în contract ca fiind amplasat în . suprafață de 69.200 mp.
înregistrat în Cartea Funciară a localității nr. 2476/N și localizată prin nr. cadastral_-_-_-_ și vecinătăți
Nord – drum comunal, Sud – drum comunal, Vest – teren deținut de vânzător, Est – teren deținut de
vânzător.

Terenul astfel individualizat a fost detaliat prin plan de amplasament și delimitare.

. și-a intabulat dreptul de proprietate astfel dobândit prin încheierea de intabulare nr._/18.07.2007, iar
ulterior, asupra terenului a edificat o construcție intabulată și aceasta așa cum rezultă din încheierea
nr._ din 27.06..2009.

Imobilul cumpărat de . era rezultatul unei alipiri autentificate de BNP H. R. sub nr. 924/28.05.2007,
hotărâtă de . prin reunirea a douăsprezece loturi, achiziționate de vânzătoare prin acte de vânzare-
cumpărare de la persoane sau moștenitorii acelora ce li se reconstituise dreptul de proprietate în baza
Legii 18/1991.

. a preluat posesia de la vânzătoare în concordanță cu datele din cuprinsul cărții funciare și stăpânirea
exercitată de autor.

3. Pârâta . a dobândit trenul de la . prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub


nr.1625/08.08.2007, de BNP H. R. și Asociații, acestea fiind situat în . G., . suprafață măsurată de
24.253 mp, cu dimensiuni și vecinătăți conform planului de amplasament și delimitare ce s-a anexat,
intabulat în Cartea Funciară nr.2557/N, a localității B. Deal, județul G. ,conform încheierii de intabulare
nr._.

Terenul achiziționat s-a constituit prin actul de alipire terenuri, autentificat de BNP G.-C. C. sub nr.
3277/06.07.2007, prin reunirea a patru loturi dobândite de . prin cumpărarea în cursul anului 2007, din
care trei cu individualizare în ., iar un lot în .> Pârâta . a intrat în posesia terenului conform datelor
înscrise în actul său de proprietate și înregistrate în Cartea Funciară și corespunzătoare terenului ce i-a
fost predat.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
4. Reclamanta revendică suprafețele de 2800 mp. de la . și 3533 mp de la . așa cum aceste suprafețe
au fost identificate de experții topografi consultați că sunt proprietatea acestuia, iar posesia pârâtelor s-
ar întinde asupra unor terenuri al căror amplasament nu este justificat prin titluri ca fiind acolo situat.

În atare situație, posesia pârâtelor se suprapune fără drept asupra proprietății reclamantei.

În cazul pârâtei . se solicită și constatarea nulității parțiale a actului de alipire în limita suprapunerii, a
actului subsecvent de vânzare-cumpărare și radierea înscrierilor în cartea funciară a acestor acte,
precum și a contractului de ipotecă încheiat cu ..

Cum pârâtele au edificat construcții pe aceste terenuri, reclamanta solicită să se constate că acestea au
fost ridicate cu rea-credință, constructorii cunoscând că nu sunt proprietarii terenului, să fie obligați să
demoleze pe cheltuiala lor sau autorizată reclamanta să execute pe cheltuiala pârâtelor această
operație, să fie obligate la despăgubire la valoarea stabilită de experții consultați pentru lipsa de
folosință de la momentul notificării și până la eliberarea terenurilor.

5. În drept, rezolvarea pretențiilor exprimate de reclamantă precum și a cererii de chemare în garanție,


formulată de ., își găsesc temeiul în dispozițiile de principiu privind atributele proprietății date de art.480
C.civ. celui ce-i este recunoscută o asemenea prorogativă în legătură cu un anumit bun,
art.492,494C.civ., în legătură cu soarta construcțiilor edificate, art.36 și 37 din Legea 7/1996 art.1337
C.civ., art.60-63 Cpr.civ., pentru cererea de chemare în garanție.

Ținând cont de incertitudinile induse de precaritatea datelor de identificare ale terenurilor în actele de
reconstituire a proprietății funciare din care provin atât drepturile reclamantei cât și cele ale pârâtelor,
fundamentându-și părerea pe opinia experților topografi consultați, întărită de direcția de parcelare
observabilă în ortofotoplanul zonei, din 2003, care ar corespunde în mare măsură planului de situație al
tarlalei 11, . datele descriptive din titlurile autorilor, pe baza cărora s-a constituit proprietățile . ce
sugerează cel puțin în parte că s-ar fi găsit în altă locație, instanța a tras concluzia că amplasamentul
afirmat de reclamantă pentru proprietatea sa este cel real concordant datelor titlului său și astfel există
suprapunerile posesiilor pârâtelor, parțiale, în limita determinată peste proprietate acesteia.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
Însă probele cauzei au demonstrat că pârâtele . și . au manifestat toată diligența necesară în legătură
cu dreptul de proprietate dobândit și au acționat conform dispozițiilor legii, achiziționând imobilele cu
formalitățile legale prevăzute, cu titlu oneros, cu bună-credință și au identificat amplasamentul lor
bazându-se pe cuprinsul cărții funciare.

Recunoscute astfel de bună-credință, consecințele erorilor de identificare a terenurilor vor fi cele


prevăzute de lege în astfel de situație .

În ce privește pârâta ., buna sa credință face cererea de a fi obligată să ridice pe cheltuiala sa


construcțiile edificate să fie constatată în contra dispozițiilor art. 494 alin.3 ultima parte C.civ. și deci
neîntemeiată.

Cum însă posesia este exercitată asupra terenului reclamantei, de la data promovării acțiunii,
10.04.2009, pârâta a fost obligată la plata prejudiciului creat prin lipsa de folosință la valoarea calculată
de expertul consultat.

În baza art. 274 C. pr. Civ. pârâta ., a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată pe care le-a avut
reclamanta.

Cum a căzut în pretenții . conf. Art.1337C.Civ. este îndreptățită să primească compensații în limita
prețului plătit raportat proporțional la suprafața de care a fost evinsă de la chematul în garanție ..

Buna-credință invocată de pârâtă și recunoscută de instanță nu poate avea consecințe în planul


revendicării deoarece s-a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile de durată (3 ani de la data
înregistrării cererii de înscriere a dreptului dobânditorului nemijlocit, până la data acțiunii reclamantei,
prevăzute de art. 36 din Legea 7/1996), respectiv cererea de înscriere s-a formulat în luna a șaptea a
anului 2007, iar cererea de chemare în judecată a fost depusă la 10.04.2009.

În cazul ., însă condiția de durată prevăzută de textul arătat este împlinită și astfel instanța dând
eficiență bunei-credințe a respins cererile în realizare ale ., îndreptate împotriva acesteia, va fi admisă
cerere în constatare a nulității actului de alipire încheiat de . autentificat sub nr.3277/06.07.2007 de

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
BNP G.-C. C., deoarece s-a probat că nu respectă condițiile legale necesare de alipire, terenurile obiect
al reuniuni s-au dovedit a nu fi alăturate.

A fost obligată reclamanta la cheltuieli de judecată, conform art.274 C.pr.civ. către ..

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanta ., chemata în garanție . prin lichidator special
KASSIANOS IOANNIS, pârâtele ., . și intervenienta . au fost înregistrate pe rolul Curții de Apel București
- Secția a III-a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie la data de 25.08.2014.

Apelanta – reclamant, prin apelul declarat a solicitat modificarea în parte a hotărârii în sensul admiterii
tuturor capetelor de cerere ale ambelor acțiuni conexe astfel cum au fost acestea precizate și modificate
în față instanței de fond, respectiv:

1.modificarea în parte a hotărârii pronunțate împotriva pârâtei ., în sensul admiterii și a capătului de


cerere privind ridicarea (respectiv autorizarea demolării) construcțiilor ridicate pe terenul revendicat,
situat în localitatea B. Deal, ., județul G., identificat prin punctele de contur nr.5,6,7,8-cărora li s-au
atribuit coordonate cadastrale-prin planul de amplasament întocmit de expertul cadastral desemnat,
înscris aflat la pag. 694 dosar-voI. ÎI, înscris ce se constituie în parte integranta din dispozitivul hotărârii
și obligării pârâtei la repunerea terenului în situația anterioara edificării construcțiilor;

2.modificarea în parte a hotărârii pronunțate cu privire la cererea conexa-împotriva pârâtei ., în sensul


admiterii tuturor capetelor de cerere respinse, în mod netemeinic și nelegal de instanța de fond, după
cum urmează:

2.1. admiterea capătului de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute parțiale, în limita
suprafeței de 3533 mp. - suprapusa peste terenul apelantei reclamante, a contractului autentificat sub
nr. 1625/08.08.2007;

2.2. admiterea capătului de cerere având ca obiect revendicarea proprietății suprafeței de 3933 mp;
obligarea pârâtei . sa lase în deplina proprietate și netulburata posesie, în temeiul art. 480 și urm. Cod
Civil, suprafața de 3533 mp pe care o ocupa abuziv, inclusa în prezent în lotul identificat prin nr.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
cadastral actual_-2253. nr. de carte funciara 2557/N a . adresa poștala în .. loc. B. Deal. jud. G., ale
cărei contur, suprafața și coordonate topo-cadastrale au fost determinate prin "Răspunsul la
obiecțiuni"depus la dosar pentru termenul de judecata din 25.10.2012 (pag. 811-815-vol 1. dos.
conexat) de către expertul topo-cadastral desemnat în cauza-dl. S. Stelica, înscris pe care solicita sa fie
constituit ca parte integranta a dispozitivului hotărârii pe care o veți pronunța,

2.3. obligarea pârâtei sa ridice, în conformitate cu disp. art. 494 (2) Cod civil. pe cheltuiala sa, toate
construcțiile și amenajările edificate, fără acordul lor și cu rea-credința, pe terenul revendicat, situat în
localitatea B. Deal, ., Jud. G., identificat prin "Răspunsul la obiecțiuni"depus la dosar pentru termenul de
judecata din 25.10.2012 (pag. 811-815-vol 1. dos. conexat) de către expertul topo-cadastral desemnat
în cauza-dl. S. Stelica, înscris pe care solicita să fie constituit ca parte integranta a dispozitivului
hotărârii pe care o veți pronunța, cu respectarea distantei minime până la limita proprietății apelantei,
în conformitate cu prevederile legale pentru amplasarea construcțiilor, și sa readucă terenurile în cauza
în starea anterioara edificării construcțiilor, respectiv să fie autorizată reclamanta ca în cazul
nerespectării de către pârâta a acestei obligații, sa demoleze prin propriile mijloace construcțiile care îi
încalcă dreptul de proprietate, fiind îndreptățiți la recuperarea de la pârâta a tuturor cheltuielilor
prilejuite de aceasta operațiune;

2.4. obligarea pârâtei sa plătească despăgubiri pentru lipsa de folosința a suprafeței de 3533 mp
ocupata abuziv, în valoare totala 638 863,64 RON, pentru lipsa de folosinta pentru tot intervalul
23.03._14 (46 de luni, 23 de zile), valoare determinata astfel: 3533 mp X 0,86 Euro/mp X 46,74 luni
(23 de zile - 23zile/31zile=74% dintr-o luna) = 142 013,88 Euro raportata la cursul BNR din data de
06.03.2014 adică 1 Euro= 4,4986 RON; acest calcul rezulta în raport de omologarea, ca valoare a
chiriei lunare aplicabile pentru stabilirea despăgubirilor pentru lipsa de folosința, a valorii chiriei lunare
de 0,86 Euro/mp (stabilita de expertul tehnic desemnat în cauza - dna. I. N.); obligarea pârâtei la plata
despăgubirilor în cuantum de 0,86 EURlmp./luna până la eliberarea terenului și repunerea sa în situația
anterioara edificării construcțiilor;

2.5. admiterea capătului de cerere privind constatarea nulității absolute parțiale a contractului de
ipoteca nr. 3183/15.11.2010, respectiv constatarea nulității încheierii de carte funciara prin care s-au

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
făcut înscrierile aferente acestui act juridic;

2.6. radierea din evidentele de publicitate imobiliara OCPI G., în temeiul dispozițiilor art. 33 alin. 2 din
Legea 7/1996, a cărții funciare nr. 2557/N- deschisa în baza actului de alipire menționat la pct. 1, și a
cărții funciare nr._ a .. G., implicit a tuturor mențiunilor operate în baza contractului de vânzare-
cumpărare autentificat sub nr.1625/08.08.2007 și contractului de ipoteca autentificat sub
nr.3183/15.11.2010, precum și repunerea evidentelor de carte funciara având ca obiect amplasamentul
în litigiu în situația anterioara deschiderii acestei cărți funciare;

2.7. admiterea capătului de cerere având ca obiect obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecata, în
conformitate cu dispozițiile art. 274 Cod Proc. Civ.,în cuantum total de 59.824,10 lei, conform notei de
calcul și înscrisurilor justificative depuse la dosarul cauzei;

2.8. respingerea cererii de cheltuieli de judecata formulate de către pârâta .;

În dezvoltarea motivelor de apel formulate, apelanta – reclamantă . a arătat că pârâta . nu poate fi


calificată ca fiind un subdobânditor de bună - credința hotărârea instanței de fond fiind complet
nemotivata în aceasta privința esențiala, deci vădit netemeinică și nelegală. Există neconcordanțe vădite
între titlul de proprietate al ., autoarea pârâtei ., conținutul cărții funciare (astfel cum este definit de
art.19 din Legea nr. 7/1996) și situația juridica reala (art.31(2) din Legea nr. 7/1996-în forma aplicabila
în data de 08.08.2007). Contrar soluției complet neîntemeiate pronunțate de către instanța de fond,
aceste neconcordante flagrante, care fac imposibilă calificarea ca subdobânditor de buna credința a
pârâtei ., exclud incidenta termenului de prescripție de 3 ani - reglementat de art.36 din Legea nr.
7/1996, în forma în vigoare la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare invocat drept titlu de
către pârâta.

.1. Dezlegarea dată de către instanța de fond chestiunii esențiale ce vizează buna (de fapt, reaua)
credința a pârâtei subdobânditoare este complet nemotivată.

P. hotărârea apelata se încalcă grav dispozițiile imperative ale art. 261 (1), pct. 5 Cod procedură civilă
(186S), în sensul ca nu sunt indicate temeiurile de fapt și de drept care au format convingerea instanței

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
de fond în ceea ce privește problema esențiala dedusă judecații-respectiv stabilirea dacă arata . a fost,
sau nu, un subdobânditor de buna credința (Ia dobândirea dreptului de proprietate intabulat în prealabil
de către . și implicit, dacă poate beneficia au nu de prevederile art. 36 din Legea nr.7/1996-care
instituie, exclusiv în favoarea subdobânditorului de buna-credința, un termen special de prescripție de 3
ani de la înscrierea dreptului autorului nemijlocit (.).

Judecătorul fondului se limitează sa "postuleze"(pag.1S, alin. 2 din hotărârea apelata), complet laconic
și evident generic, ca " ... probele cauzei au demonstrat ... " ca pârâtele au " ... manifestat toata
diligenta în legătura cu dreptul de proprietate dobândit și au acționat conform dispozițiilor legii,
achiziționând imobilele cu formalitățile legale prevăzute, cu titlu oneros, cu buna credința și au
identificat amplasamentul lor bazându-se pe conținutul cărți funciare" .

Aceasta este toată "motivarea" instanței în ceea ce privește problema bunei (sau relei) credințe
aparatelor, fără nici o referire concreta la susținerile pe care le-a formulat și la probele administrate în
cauza, esențiale pentru pronunțarea unei hotărâri temeinice și legale.

Simpla cercetare a documentelor din cuprinsul cărții funciare (art.19, art.31 (2) din legea nr.7/_) putea
și trebuia sa conducă instanța de judecata (a se vedea și art. 1080 din codul civil 1865) la o concluzie
care exclude categoric posibilitatea bunei credințe a oricărui subdobânditor al terenului "alipit" și care, în
consecința, determina inaplicabilitatea efectului de salvgardare a dreptului de proprietate al
subdobânditorului-prin simpla scurgere a termenului de 3 ani prevăzut de art. 36 din legea nr. 7/1996,
contrar soluției nemotivate și vădit nelegala a instanței de fond.

Pentru pronunțarea unei hotărâri temeinice și legale în ceea ce privește buna sau reaua credința a
subdobânditorului (pârâta .), cu toate efectele juridice pe care le are aceasta calificare asupra regimului
juridic aplicabil dreptului înscris în cartea funciara, instanța de fond era obligata sa facă o analiza
completa și corecta a vecinătăților indicate în titlul de proprietate al transmițătoarei . (cele 4 titluri de
proprietate emise în baza legii nr. 18/1991 pe numele: T. M. C. -T.P. nr.8233/24.01.1995-pag. 100
dosar_ vol.l/pag 107 dosar conexat, B. R. M. - T.P. nr._/25.04.1995-pag. 95-dosar_, voI. 1/pag 139-
numerotare dosar conexat nr._, D. N. G. - T.P. nr._/19.10.1995 - pag.63 dosar_, vol.l pag 85 dosar

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
conexat, M. M.-T.P. nr._/09.05.1997- pag. 79 dosar_ vol.l/pag103-numerorare dosar conexat dosar,
respectiv în contractele de vânzare-cumpărare încheiate între cei patru titulari inițiali și . (Anexa 2 la
prezenta), celor 4 planuri de amplasament și delimitare a imobilului-aferente fiecăruia dintre terenurile
cu numere cadastrale 2133 (pag. 103 dosar_ vol.l/pag111 - numerotare dosar conexat), 2251 (pag.100
dosar_, vol.l/pag 144 - dosar conexat), 2252 (pag.71 dosar_ vol.l/pag.93 dosar conexat), 2253 (pag.
84 dosar_ vol.l /pag 108 dosar conexat), făcând parte din documentațiile cadastrale ale celor terenuri
"alipite" nelegal-prin

fals și uz de fals, deci parți integrante ale "cuprinsului cărții funciare", în sensul art. 19 din Legea nr.
18/1991 - în forma în vigoare în luna iulie 2007, dar și a actului de "alipire" autentificat sub nr.
3277/06.07.2007- pag.108 dosar_ vol.1/pag141 numerotare dosar conexat) și a documentației
cadastrale ce a stat la baza înscrierii cestuia în cartea funciara (planul de amplasament și delimitare a
imobilului cu propunerea de lipire, din 21.06.2007- pag.110 dosar_ vol.1/pag144 numerotare dosar
conexat ), ambele parți componente ale titlului de proprietate al transmițătoarei ., precum și a
contractului de vânzare-cumpărare nr.1625/08.08.2007 dintre . și pârâta . (pag.98 dosar nr._ vol1
/pag150 numerotare dosar conexat) .

Judecătorul fondului face o greșita calificare a regimului juridic aplicabil cererii deduse judecații, făcând
o greșita interpretare și aplicare a dispozițiilor legale (art. 31, 35, 36 din Legea nr.7/1996) aplicabile.
Principiul publicității materiale își produce efectul juridic de consolidare/securizare a dreptului de
proprietate în situația în care au trecut mai mult de trei ani de la înscrierea respectivului drept în cartea
funciara, D. când titularul acestui drept este un subdobânditor de buna credința, în accepțiunea
dispozițiilor art. 31 (1), 36 din Legea nr.7/1996.

Scopul/funcția esențiala a instituirii principiului publicității materiale (art.31, 36 din Legea nr.7/1996),
este simplificarea verificărilor și întărirea stabilității circuitului juridic și stimulare/facilitarea creditului
imobiliar (în sens larg) prin limitarea verificărilor impuse subdobânditorilor exclusiv la titlul de
proprietate al transmițătorului și la cuprinsul cărții funciare și nu și la alte elemente extrinseci cărții
funciare,

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
Scopul acestei reglementari nefiind nicidecum salvgardarea/ consolidarea/ stimularea nelegalităților sau
fraudării legii.

Criteriul aprecierii bunei credințe a terțului subdobânditor este expres și imperativ reglementat de art.31
(2) din Legea nr.7/1996, dispoziție normativă specială, de strictă interpretare și aplicare, care prevede,
în forma aplicabila la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare între . și ..

11 (2) "Dobânditorul este considerat de bună-credință dacă, la data înregistrării cererii de înscriere a
dreptului în folosul său, nu a fost notată nici o acțiune prin care se contestă cuprinsul cărții funciare sau
dacă din titlul transmițătorului și din cuprinsul cărții funciare nu reiese vreo neconcordantă între aceasta
și situația juridică reală. "

Or, aplicând metoda de apreciere obiectiva instituita de art.31 (2), judecătorul fondului era obligat sa
analizeze susținerile formulate și probele administrate în cauza și sa constate, observând exclusiv
cuprinsul cărții funciare (aplicare directa a principiului publicității materiale), ca între titlul
transmițătorului (.),compus din:

(i) cele 4 (patru) titluri de proprietate emise în baza Legii nr. 18/1991 (PE NUMELE: T. M. C.-T.P.
NR._/24.01.1995-pag. 100 dosar_ vol.l/pag. 107 DOSAR conexat, B. R. M.-T.P. NR._/25.04.1995-
pag.95 dosar_ vol.1 /pag.139 dosar conexat DOSAR, D. N. G.-T.P. NR._/19.10.1995-pag. 63 dosar_
vol.l/pag. 85 dosar conexat, M. M.-T.P. NR._/09.05.1997-pag.63 - pag 79 dosar_ vol.1/pag. 103 dosar
conexat),

îi) contractele de vânzare-cumpărare încheiate între cele patru persoane susmenționate și .,

iii) documentațiile cadastrale (pag 60-pag 107 dosar_ vol.1 /pag 80-pag.116 dosar conexat) în baza
cărora au fost intabulate în cartea funciara drepturile de proprietate ale celor latru titulari menționați,

IV) actul de "alipire" nr.3277/06.07.2007 (pag.108 dosar_ vol1/pag 141 dosar conexat ), precum și din
documentația cadastrala aferenta acestuia (pag.110 dosar_ vol.1 /pag144 dosar conexat), înscrisuri
care toate fac parte din cuprinsul cărții funciare,

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
ȘI SITUATIA JURIDICA REALA EXISTA GRAVE NECONCORDANTE.

La o simpla verificare, exclusiva titlului transmițătorului . și a cuprinsului cărții funciare, rezulta ca au


fost "alipite", în mod nelegal, 4 terenuri evident disparate/neînvecinate (cum corect constata și
judecătorul primei instanțe ca temei al constatării nulității actului de alipire-pag. 15, alin. ultim, pag. 16,
primul aliniat din hotărârea apelată, fără însa să aplice consecvent aceasta concluzie și în procesul de
analiza a bunei credințe a pârâtei . - cum trebuia și era obligat sa o facă).

Judecătorul fondului, constatând nulitatea actului de alipire-cu motivarea corecta ca terenurile ce au


făcut obiectul "alipirii" sunt de fapt disparate, deci stabilind NECONCORDONTA VADITA dintre titlul de
proprietate al transmițătorului și situația juridica reala și stabilind ca aceasta neconcordanta rezulta
EXCLUSIV din verificarea titlului transmițătorului, prin COMPARAREA vecinătăților, amplasării parcelare,
orientării terenurilor, lungimilor laturilor indicate în "actul de alipire" cu cele indicate în contractele de
vânzare-cumpărare între cei 4 titulari inițiali și . și în documentațiile cadastrale-parte integranta a
cuprinsului cărții funciare și stabilind reaua-credința a pârâtei ., stabilind totodată în mod corect
(pag.15, primul aliniat din hotărârea apelata) ca terenul ocupat de pârâta se suprapune peste terenul
proprietatea apelantei, era obligat sa admită acțiunea împotriva acesteia astfel cum a fost formulata, în
virtutea regulii potrivit căreia, în temeiul art. 35(1), 36 din Legea nr. 7/1996, acțiunea în rectificare
formulata împotriva unui subdobânditor de rea-credința este imprescriptibila.

Terenul "alipit" a fost "mutat" scriptic pe un alt amplasament decât oricare din terenurile "componente",
cu depășirea limitelor reale ale dreptului de proprietate ale transmițătorului . și cu încălcarea drepturilor
altor proprietari (printre care și apelanta), ale căror terenuri au fost ocupate abuziv, după cum
urmează:

1.3.a. unul dintre cele 4 terenuri (N.C. 2133) este amplasat în alt corp de proprietate(T10 P20) - cum
corect reține și judecătorul fondului-pag. 14, alin. 10 din hotărârea apelata, decât terenul "alipit",
acesta din urma fiind situat în T11 P23, corp parcelar despărțit de T10 P20 de drumul de exploatare De
22, așa cum rezulta din Titlul de proprietate nr._/24.01.1995 (pag 100 dosar_ vol1/pag 107 dosar
conexat ), din planurile de încadrare în zona, parți integrante din documentațiile cadastrale ce au stat la

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
baza emiterii numerelor cadastrale 2133 (pag. 462. dosar 2253-vol. ÎI), 2251 (pag. 474 dosar 2253-
vol. ÎI), 2252 (pag. 494, dosar 2253-vol. ÎI) și 2253-(pag. 450 dosar 2253-voLlI), toate aceste
înscrisuri făcând parte atât din titlul de proprietate al transmițătorului ., cat și din cuprinsul cărții
funciare,

Situația este identica și în cazul planurilor de încadrare în zona aferente NC 2252 (pag. 494, dosar
2253-voLlI) și NC 2253 (pag. 450, dos. 2253-vol. ÎI), așa cum rezulta și din imaginile de mai jos,
ambele planuri de încadrare în zona făcând parte din documentațiile cadastrale ale autorilor pârâtei,
deci parte integranta din titlul de proprietate al acesteia și din cuprinsul cărții funciare:

1. 3.b. cele 4 terenuri au în realitate vecinătăți evident diferite decât cele ale terenului "alipit"și fără a fi
învecinate (neavând nici cel puțin o latura comună) oricare două dintre ele,

1.3.c. cele 4 terenuri au orientări vădit diferite, oricare dintre ele, față de axa nord-sud, în comparație
cu terenul "alipit",.

P. compararea planurilor din figura 6 (planul de amplasament și delimitare al terenului "alipit" cu


planurile din figurile 7-10 (planurile de amplasament și delimitare ale celor patru terenuri; NC 2133,
251, 2252, 2253), este evidenta orientarea diferita a acestora față de axa nord-sud, forma și
dimensiunile diferite ale terenurilor din fig. 7-10, față de terenurile figurate cu aceleași numere
cadastrale în planul ce reprezintă terenul "alipit" (fig.6), vecinătățile diferite ale celor patru terenuri
între ele, dar și prin raportare la terenul "alipit".

Toate acestea reprezintă contradicții flagrante între titlul de proprietate al . (autoarea pârâtei), cuprinsul
cărții funciare și situația juridica reala, fiind evident pentru orice nespecialist, cu o diligenta minima, ca
cele patru terenuri nu pot face obiectul unei alipiri valabile și ca amplasamentul terenului "alipit" este
diferit de amplasamentul oricăruia dintre cele patru terenuri disparate.

1.3.d. oricare dintre cele 4 terenuri sunt dispuse în realitate la o distanta apreciabila față de autostrada
București - Pitești, cu care evident nu se învecinează, spre deosebire de terenul "alipit" (a se vedea
planurile de încadrare în zona-parte integranta din documentațiile cadastrale ale celor 4 terenuri

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
(pag.69 /pag82/pag97/pag102 dosar_ vol1 și pag 91/pag97/pag110/pag126 dosar conexat), terenul
alipit fiind dispus pe un cu totul alt amplasament decât oricare dintre cele 4 terenuri "componente",

1.3.e. cele 4 terenuri au lungimi ale laturilor vădit diferite față de cele ale terenului "alipit", astfel cum
sunt indicate în planul de amplasament și delimitare (pag 110 dosar_ vol1 pag 144 dosar conexat) -
anexa la "actul de alipire".

1.3.f. vecinătățile terenului "alipit" nu corespund situației faptice (fizice) și juridice reale, nici în partea
de Est și nici în cea de Vest a terenului "alipit" nefiind, în realitate, drumuri de exploatare, așa cum
incorect și prin fraudarea legii se indica în planul de amplasament și delimitare (pag. 110 – vol.1. dosar
2253, respectiv pagina 144 dosar conexat), parte integranta a actului de alipire, după cum rezulta din
simpla verificare/observare vizuala a limitelor/vecinătăților terenului (demers obligatoriu pentru orice
dobânditor cu o minima diligenta, înainte de cumpărarea unui teren), fapt confirmat de expertizele
topo-cadastrale administrate în cauza, dar și de planul cadastral, suprapus pe ortofotoplanul zbor 2008,
pus la dispoziție de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară G. ca răspuns la cererea apelantei
nr._/10.10.2011 (pag. 449-vol.l.dosar conexat_ 12009-figura 10 de mai jos).

Fig. 11 de mai sus se observa inexistenta vreunui drum comunal în părțile de Est și de Vest, în
contradicție evidenta cu planul de amplasament și delimitare a terenului "alipit" din Figura 5 de mai sus.

De asemenea, se observa în partea de nord a terenului autostrada A 1, care nu apare în nici unul din
planurile de încadrare în zona aferente celor 4 terenuri "alipite", de fapt vădit disparate, așa cum rezulta
prin comparație cu planurile din Fig. 2- 5 de mai sus.

4. Identificarea terenului subscrisei și suprapunerea perimetrului îngrădit și construit de pârâta . peste


suprafața de teren proprietatea reclamantei ., conturul, suprafețele și coordonatele cadastrale ale
acestor suprapuneri, rezulta din concluziile expertizei topo-cadastrale administrate în cauza (expertiza
întocmita de dl. expert S. Stelica-dosar conexat nr._ -pag. 1120 din dosar anexat_ vol2) astfel cum
acest raport a fost amendat și completat prin răspunsurile la obiecțiunile încuviințate de către instanța
de judecata (pag. 1268 din dosar conexat_ vol2 și răspunsurile la termenul din 13.03.2014).

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
4.1.De asemenea, suprapunerea dintre terenul îngrădit de pârâta și terenul proprietatea reclamantei
reiese și din documentele oficiale puse la dispoziție de către OCPI G.: ortofotoplanurile zbor 2008, pe
care au fost suprapuse planul parcelar T11 P23, dar și plasamentele corespunzătoare numerele
cadastrale ale terenurilor pârâtelor:

- planul eliberat de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară G., ca răspuns la cererea apelantei
înregistrata sub 29.05.2011 (pag. 28, 629 voI. ÎI dosar_, pag. 423 voi. ÎI dos._ ), prin care a solicitat
să-i fie pusa la dispoziție o copie certificata a planului parcelar al T11 P23, suprapus pe ortofotoplanul
zonei în care se observa terenul "alipit" despre care ulterior a aflat ca a fost îngrădit de către pârâta .
pentru care sunt indicate și numerele cadastrale 133, 2251, 2252, 2253 ale terenurilor disparate care
au fost "alipite"), acesta suprapunându-se peste loturile 4 și 5 ale autorilor reclamantei, care sunt
vizibile în planul parcelar, pag.628, 629, dosar 2253, voI. I - ortofotoplanul zbor 2008, eliberat de OCPI
G. în data de 4.10.2011, pe care se observă amplasamentele a trei dintre cele patru numere cadastrale
ale autorilor pârâtei . celor patru terenuri disparate (2133, 2251, 52,2253), "alipite" în T11 P23, pag.
653 voI. ÎI dos._ 12011 (emis de OCPI G. în data de 10.10.2011-planul cadastral suprapus pe planul de
încadrare în zona) și pag. 424-vol. ÎI-dos._ -planul cadastral și planul parcelar al T11 P23, suprapuse pe
ortofotoplanul zbor 2008, eliberat de OCPI G. în data de 28.09.2011 sub nr._, în care se menționează ca
cadastrul "alipit"_-2253 " ... se suprapune cu numerele cadastrale 77, 2459, 2450, 2273, 2271, 2272,
2270" - aparținând terenurilor învecinate cu proprietatea apelantei reclamante, planul de încadrare în
zona din figura nr. 13 de mai jos, aflat la pagina 429-vol. ÎI. dosar 2253, care face parte integranta din
cuprinsul cărții funciare, fiind inclus în documentația cadastrală tocmita pentru emiterea numerelor
cadastrale NC.2277, NC2459, NC2273, NC2271.

1.4.2. Nu poate exista nici un dubiu asupra valabilității și eficientei juridice depline a planului parcelar
T11 P23 (fig. 16 de mai jos) care a stat la baza emiterii, în baza Legii nr.18/1991, a titlurilor e
proprietate ale autorilor subscrisei (Ioturile 4 și 5 din acest plan parcelar).

După cum se poate observa (Fig. 16-p. 432 voI. ÎI dosar 432), acest plan parcelar ne-a fost pus la
dispoziție în mod oficial de către OCPI G. în data de 08.06.2011, fiind certificat spre schimbare de către
Primăria Comunei B. Deal.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
Același plan parcelar a stat la baza întocmirii documentațiilor cadastrale și intabulării drepturilor de
proprietate asupra tuturor terenurilor învecinate, așa cum rezulta și din înscrisul și explicațiile din figura
13 de mai jos, bucurându-se de stabilitatea conferita de . general și devenind un veritabil plan
cadastral, în condițiile legii, prin atribuirea de coordinate topo-cadastrale.

Pârâta își invocă și de aceasta dată, în mod nepermis, propria turpitudine atunci când încearcă să pună
în discuție eficienta juridica a planului parcelar ce a stat la baza emiterii titlurilor de proprietate ale
autorilor apelantei – reclamante și care a stat la baza corectei identificări a terenului său, întrucât acest
plan se regăsește chiar în documentațiile cadastrale ale autorilor săi. (NC 2252, 53), așa cum rezulta
din înscrisurile din figurile 14 și 15 de mai jos, înscrisuri aflate la pag. 70/90- dosar 2253 vol.1.

Nu în ultimul rând trebuie spus ca acest plan cadastral se regăsește și în documentația ce a stat la baza
emiterii titlurilor de proprietate ale autorilor reclamantei, pusă la dispoziția instanței de către Oficiul de
Cadastru și Publicitate Imobiliară G., în acest sens fiind relevante înscrisurile de la pag. 113, 124, 433-
vol. I-dosar conexat_ .

II. (în subsidiar-în ipoteza în care, prin absurd, pârâta ar fi calificata ca fiind de buna – credința) -
Instanța de fond nu a analizat cererea de repunere în termen formulată de ..

Principiul nemo valentem se aplica și în cazul decăderii, EDP fiind în imposibilitate de a acționa, fiind
indusa în eroare (eroare . la dispoziție de OCPI G. (încheierile de respingere a notarilor-mai 2009-în
care este menționata o suprapunere cu (sic!!!) Fela G., nicidecum cu pârâta C. L. SRL.

Cererea de repunere în termen a fost formulata în termen legal, odată cu completarea acțiunii (pag.
134-Vol. ÎI. Dosar 2253/2011 ) - în data de 30.09.2011 (data expedierii poștale), în temeiul disp art. 19
din Decretul 167/1958, prin aceasta cerere cu caracter subsidiar solicitând punerea în termenul de
prescripție prevăzut de art.36 din Lege, având în vedere ca de-abia în data de 30.08.2011 subscrisa a
luat cunoștința de conținutul actului de alipire și de conținutul încheierii atacate, până la acea data fiind,
așa cum a arătat, . cu privire la existenta și conținutul acestor acte juridice.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
Informațiile puse la dispoziție de către OCPI G., respectiv conținutul încheierilor de respingere nr._ și_
din 14.05.2009 (pag.785, respectiv 784 dosar conexat_ voi 1), - au indus reprezentarea greșita ca
suprapunerea exista doar cu .Fella G.", și nu și cu pârâta C. L..

Având în vedere ca respectivele informații proveneau de la singura autoritate publica competenta în


domeniul cadastral și al publicității imobiliare, ne-am aflat . privire la situația juridica reala reflectata în
evidentele de CF ale OCPI G. cu privire la amplasamentele în cauza, nefiind deci în măsura sa ne
apăram interesele legitime în justiție.

Indiscutabil, cel puțin până la data pronunțării încheierilor de respingere menționate (dar și intervalul de
la data pronunțării acestor încheieri și până la notificarea pe care a transmis-o pârâtei), cursul
prescripției de 3 ani prevăzut de art. 36 din Legea nr. 7/1996 a fost suspendat, publicitatea imobiliara
asigurata de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară G. nerealizându-și scopul prevăzut de lege, în
sensul de a pune la dispoziție oricăror persoane interesate date certe/reale cu privire la scrierile/notările
operate în cartea funciara.

Dreptul său la acțiune nu s-a născut până la data aflării informațiilor menționate (art.7 din Decretul
167/1958) găsindu-și o deplina aplicare principiul contra non valentem agere, non currit aescriptio, ce
operează suspendarea cursului prescripției dreptului la acțiune.

Nici chiar la data notificării din 23.03.2010, la care, foarte important, pârâta nu a răspuns ca, cel puțin
sa confirme sau sa infirme ocuparea terenului, nu aveam vreun fel de informații certe cu ivire la
încălcarea dreptului de proprietate ce face obiectul acțiunii în revendicare, având în vedere ca la Oficiul
de Cadastru și Publicitate Imobiliară G. nu este disponibilă o căutare după adresa sau identitatea
proprietarului, fiind finalizate lucrările și registrele de cadastru. Informația care i-a determinat sa o
formuleze notificarea a fost una verbala, primita întâmplător de la un funcționar de la OCPI G..

Apelanta arată că a reușit să obțină documentațiile cadastrale și copii certificate ale actelor care au stat
la baza intabulării dreptului de proprietate al pârâtei, inclusiv actul de alipire, de abia în data de
30.08.2011.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
Este de reținut ca la data de 30.05.2011, ortofotoplanul zbor 2008 pe care a fost suprapus planul
cadastral al zonei (a 628 și 629 vol. ÎI dosar conexat_ )indica ca proprietar asupra terenului în cauza pe
. și nu pe pârâta .. Deci, nici la data de 30.05.2011 serviciul de publicitate imobiliara asigurat de OCPI
G. nu era funcțional în ceea ce privește amplasamentul în cauza, publicitatea imobiliara nefiind una
fictiva.

Concluzia este ca nici în ipoteza subsidiară, în care, prin absurd, pârâta ar fi calificata ca o
subdobânditoare de buna-credința, cursul prescripției prevăzute de art. 36 din Legea nr.7/1996 nu s-a
împlinit la data investirii instanței cu cererea de chemare în judecata.

III. Având în vedere ca fondul cererii de chemare în judecata nu a fost analizat de către instanța de
fond, care, ca urmare stabilirii în mod greșit a bunei credințe a pârâtei subdobânditoare ., a respins fără
vreo alta motivare toate celelalte capete de cerere (cu excepția celui are vizează nulitatea "actului de
alipire", care în mod corect a fost admis de către instanța de fond),

Apelanta – reclamantă solicită să se aibă în vedere în vedere la soluționarea apelului și la rejudecarea


fondului toate motivele conținute în cererea de chemare în judecata (astfel cum a fost completata și
modificata), în concluziile scrise, dar și în notele scrise rezumative depuse cu ocazia amânării succesive
a pronunțării, pe care solicită sa le califice ca parți integrante a prezentei motivări a apelului, dar și în
toate celelalte apărări scrise formulate în fața instanței de fond.

Mai precizează apelanta că solicită în mod expres reținerea cauzei spre soluționare, cu rejudecarea
fondului, de către instanța de apel.

Solicită admiterea apelului declarat în data de 10.06.2014 și cu privire la partea din hotărârea apelata
ce vizează dosarul nr._ -cererea de chemare în judecata a pârâtei se G. W. SRL, modificarea în parte a
hotărârii pronunțate în acest dosar împotriva pârâtei se G. W. SRL, în sensul admiterii și a capătului de
cerere privind ridicarea (respectiv autorizarea demolării) construcțiilor ridicate pe terenul revendicat,
identificat prin punctele de contur nr. 5,6,7,8-cărora li s-au atribuit coordonate cadastrale-prin planul de
amplasament întocmit de expertul cadastral desemnat, înscris aflat la pag. 694 dosar-voI. ÎI, înscris ce
se constituie în parte integranta din dispozitivul hotărârii.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
Hotărârea apelata este netemeinica și nelegala. În mod greșit instanța de fond a respins cererea de
autorizare a ridicării (demolării) construcțiilor edificate de către pârâta pe terenul proprietatea apelantei
- reclamante. Contrar dezlegării date de către prima instanța, pârâta a fost de rea-credința încă de la
data încheierii cu . a contractului de vânzare - cumpărare nr.162S/08.08._. Principiul publicității
materiale (art. 36 din Legea nr.7/1996) nu poate opera în favoarea pârâtei, aceasta fiind un
subdobânditor de rea-credința accepțiunea art.31 din Legea nr. 7/1996.

Reaua-credința a pârâtei a devenit și mai manifesta, după ce i-a fost comunicata, în data de 6.08.2008-
prin executor judecătoresc, notificarea prin care autorii reclamantei i-au solicitat sa se abțină de la
edificarea oricăror lucrări de construcții pe terenul pe care pârâta îl ocupase fără un drept de proprietate
valabil.

Odată cu dreptul de proprietate asupra terenurilor în cauza, apelanta - reclamantă a preluat (în rem) și
dreptul de a exercita toate drepturile și acțiunile în legătura cu bunurile imobile dobândite profitându-le
și toate demersurile pe care autorii le-au întreprins pentru apărarea/conservarea acestor drepturi reale.

Unul dintre aceste demersuri este notificarea comunicata în data de 06.06.2008, prin executor
judecătoresc (pag. 21, voi. l-dos, 1575), de către autorii lor către pârâta, notificare prin care aceștia,
prin referiri exprese la planul parcelar aplicabil amplasamentului în cauza (Tarlaua 11, . indicarea
completa a vecinătăților indicate în titlurile lor de proprietate, au pus întârziere pârâta ., somând-o sa
înceteze încălcarea drepturilor lor de proprietate, sa oprească imediat orice activitate de construire pe
acel amplasament și sa elibereze trenurile în cauza, repunându-I în starea anterioara începerii lucrărilor
de construcție.

Pârâta nu s-a conformat acestei notificări (ce a fost comunicata și către Primăria B. Deal), ignorând și
întâlnirea care a urmat la câteva zile și la care au fost prezentate reprezentanților pârâtei planul
parcelar pentru Tarlaua 11, . titlurile de proprietate ale autorilor reclamantei (Ia acea data având
calitatea de promitenta-compărătoare, conform antecontractelor autentice depuse deja la dosarul
cauzei).

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
Împotriva, . a început și derulat în mod nelegal lucrările de construcții (amenajare de șantier, săpături,
fundații, etc.) pe terenuri care nu-i aparțineau, în condițiile în care autorizația de construire (pag. 1129
voI. ÎI. 005._ ) fiind emisa de abia în data de 25.07.2008 la aproape doua luni după comunicarea
notificării și punerea în întârziere a pârâtei.

De la data comunicării notificării provenind de la autorii reclamantei, prin executor judecătoresc – în


conformitate cu disp. Art. 1079 Cod Civil, pârâta nu mai poate invoca în beneficiul sau prezumția
necunoașterii situației reale și, implicit, buna sa credința.

Susținerile din aceasta secțiune trebuie coroborate cu cele de la pct. A.I. de mai sus, în care s-a
dovedit, în detaliu, culpa grosiera în care se găsește pârâta cu privire la verificarea diligenta a propriilor
documente de proprietate, culpa lata care exclude buna credința.

Cel puțin începând cu momentul notificării, . era obligată ca, folosind minime diligente-obligatorii pentru
orice constructor/proprietar de buna credință, sa verifice susținerile reclamantei cu privire la planul
parcelar pentru Tarlaua 11, sa își pună problema și să verifice la Primăria B. dacă determinarea
amplasamentului propriului teren s-a făcut în condiții egale, în raport de un plan parcelar apt sa-și
producă efecte juridice și cu stabilirea corecta a vecinătăților.

P. aceeași notificare i s-a pus în vedere pârâtei ca va suporta toate consecințele legale ale încălcării
dreptului lor de proprietate. Ca urmare a primirii notificării, pârâtei i-a fost adusă la cunoștința
nelegalitatea exercitării prerogativelor dreptului sau de proprietate asupra loturilor 4 și 5, care fac parte
din Tarlaua 11 și care aparțineau de drept autorilor lor, pârâta nemaiputând invoca în favoarea sa buna-
credința, fiind exclusa asimilarea sa " ... acelei persoane care poseda un teren pe care a executat
construcții sau plantații, crezând ca este proprietarul acelui teren și a cărui credința eronata se
întemeiază pe un titlu ale cărui vicii nu-i sunt cunoscute",

Or, buna-credința încetează atunci când o îndoiala se ivește în convingerea posesorului asupra
legitimității titlului sau asupra regularității acestuia.,;"

În acest sens, în jurisprudența se arata ca:

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
Unul din elementele care pot contura reaua-credința a constructorului poate fi dedus din totala lipsa de
diligenta a acestuia care, a consimțit la încheierea unui contract și la edificarea unei construcții, fără a
verifica, în prealabil, calitatea de proprietar. În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.94 cod civil
trebuie sa prevaleze interesele proprietarului terenului, indiferent dacă cel care a construit este de buna
sau de rea-credința, caci textul de lege a fost edictat tocmai pentru protejarea proprietarului terenului.
Aceasta din urma concepție este în acord și cu dispozițiile CEOD, Protocolul nr. 1, art. 1, care
reglementează dreptul de proprietate. ( .. .) La o simpla observare a planurilor cadastrale s-ar fi reținut
că terenul în litigiu se afla în proprietatea reclamantului."

Dacă pârâții dețin și exploatează terenul proprietatea reclamantului și în lipsa unui titlu valabil, instanța,
în temeiul art.480, art. 483 și art. 487 Cod civil, poate dispune obligarea de a ridica de pe teren, pe
cheltuiala lor, amenajările și instalațiile efectuate de ei, precum și obligarea la plata despăgubirilor
datorate. Exploatarea terenului, în condițiile în care nu le-a fost recunoscut dreptul de proprietate
pretins și nesocotind notificările reclamantului spre a-i lăsa terenul în deplină proprietate și pașnica
folosința, înlătura, în ceea ce-i privește pe constructori, buna-credința, fiind sancționați ca atare,"

În raport de cele arătate, care demonstrează reaua-credința a pârâtei, sunt aplicabile dispozițiile art.
494(2) Cod civil, care prevăd dreptul proprietarului unui teren sa pretindă constructorului de rea-
credința ridicarea pe cheltuiala sa a construcțiilor în cauză și readucerea terenului în starea sa
anterioara începerii lucrărilor de construcții, precum și obligarea acestuia la plata de daune interese.

Pentru toate aceste considerente, apelanta – reclamantă solicită admiterea apelului, judecarea fondului
cauzei și modificarea hotărârii apelate, având în vedere prezenta motivare și cele solicitate în declarația
de apel înregistrata în data de 10.06.2014.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 282 și urm. Cod Proc. Civ. 1865.

În motivarea apelului său, apelanta – pârâtă . a arătat că în mod greșit instanța de fond a admis acest
capăt de cerere motivând" ca s-a probat ca nu sunt respectate condițiile legale necesare alipirii,
terenurile obiect al reunirii s-au dovedit a nu fi alăturate. "

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
Așa cum au arătat și în cadrul dosarului de la fond, actul de alipire autentificat sub nr. 3277/06/07.2007
de BNP G. C. Ciudoiescu a fost încheiat cu respectarea condițiilor de forma și de fond prevăzute de lege.

Alipirea a fost efectuata cu respectarea etapelor prevăzute de Ordinul nr. 634 din_ pentru aprobarea
Regulamentului privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea
înscrierii în cartea funciară, modificat prin Ordinul nr.785/2011.

Aceste etape care vizau stabilirea amplasamentului imobilului, realizarea lucrării de către persoană
autorizată, care presupune documentarea tehnică, execuția lucrărilor de teren și birou, elaborarea
documentațiilor, depunerea acestora la oficiul de cadastru și publicitate imobiliară, recepția
documentațiilor și înscrierea în cartea funciară au fost parcurse de către autorul său ., dovada în acest
sens fiind faptul ca s-a efectuat recepția cadastrala de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliara
G. care a atribuit un număr cadastral documentației de alipire.

Este evident ca documentația pentru alipire a cuprins toate mențiunile prevăzute de art.16 din Ordinul
mai sus amintit, iar aceasta operațiune de alipire a imobilelor a fost considerată finalizată în momentul
în care autoritatea care a verificat documentația a validat-o în baza de date grafică și textuală pe baza
încheierii de înscriere în cartea funciară.

Potrivit art. 48 din Legea nr.7/1996 cererea de intabulare a . și ulterior a societății apelante a fost
admisa cu consecința intabulării dreptului de proprietate întrucât au fost îndeplinite condițiile, respectiv:

a) actul de alipire este încheiat cu respectarea formelor prescrise de lege;

b) actul de alipire cuprinde exact și complet numele sau denumirea părților și se menționează codul
numeric personal, numărul de identificare fiscală, codul de înregistrare fiscală sau codul unic de
înregistrare, după caz, atribuit acestora;

c) actul de alipire individualizează imobilul printr-un număr de carte funciară și un număr cadastral sau
topografic, după caz;

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
Pe cale de consecința, încheierile de intabulare nr._/1907.2007 prin care OCPI G. a dispus înscrierea în
cartea funciara nr.2557/N a corn. B. Deal - Jud.G. a dreptului de proprietate cu titlu de alipire în
favoarea . și nr._/10.08.2007 din care rezulta înscrierea dreptului de proprietate al . sunt legale și
îndeplinesc cerințele prevăzute de lege.

Concluzia instanței potrivit căreia terenurile obiect al reuniunii s-au dovedit a nu fi alipite nu a fost
corelata, în opinia sa, cu celelalte rețineri ale instanței, respectiv ca:

Exista incertitudini induse de precaritatea datelor de identificare ale terenurilor în actele de proprietate a
proprietății funciare din care provin atât drepturile reclamantei, cât și ale pârâtelor;

Pârâtele Societățile C. L. SRL și G. W. SRL au manifestat toata diligenta necesara în legătura cu dreptul
de proprietate dobândit și au acționat conform dispozițiilor legii, achiziționând imobilele cu formalitățile
legale prevăzute, cu titlu oneros, cu buna credința și au identificat amplasamentul lor bazându-se pe
cuprinsul cărții funciare".

P. constatarea nulității absolute parțiale a actului de alipire mai sus menționat, act care a stat la baza
contractului nostru de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1625/08.08.2007 de Biroul Notarilor
Publici " H. R. și Asociații",societatea apelantă se afla în situația achiziționării unor loturi de teren și nu a
unei suprafețe unitare de 24.253 mp, înscrisa ca atare în Cartea Funciară.

Ori, așa cum rezulta din înscrisurile depuse la dosarul cauzei societatea apelantă a edificat o construcție
având ca destinație clădire birouri, hala producție și service vehicule cu magazie de piese și anexe,
pentru care a obținut toate autorizațiile și avizele necesare, avize obținute pentru un teren în suprafața
totala de 24.253 mp.

În plus, motivarea instanței a fost făcuta cu neanalizarea și evaluarea probelor aflate la dosarul cauzei.

Instanța a reținut pentru stabilirea amplasamentului terenului în litigiu, ortofoplanul zonei din anul 2003
( fila 14 din sentința) și planul de situație al tarlalei 11, pace la 23, deși admite ca nu sunt identice, ci
doar corespund în mare măsură unul cu celalalt.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
Ori, așa cum rezulta din materialul probator aflat la dosarul cauzei, singurul plan cadastral și parcelar
este cel din anul 2010, documentele invocate de instanța (gen ortofotoplan, "plan parcelar " semnat de
Primar) neputând fi asimilate noțiunii de plan parcelar în sensul legii.

În sprijinul afirmațiilor, apelanta pârâtă menționează:

- adresa nr. 1837/17.06.2010 a Oficiului de Cadastru și Publicitate imobiliara G. care comunica


SOCIETATII E. P. ca OCPI G. nu deține un plan parcelar al tarlalelor 10 sill care sa fi stat la baza emiterii
titulurilor de proprietate (fila 793 din dosar);

• OCPI G. nu deține un plan parcelar aprobat de comisia locala de aplicare a legilor proprietății, avizat
de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară și validat de comisia județeana de aplicare a legii nr.
18/1991.

• Comisia Locala B. Deal nu a depus un plan parcelar complet întocmit pentru TARLAUA 11. În arhiva
instituției exista un extras de proiect de plan parcelar, rezultat în urma efectuării cadastrării sporadice a
proprietăților din tarlaua 11.

P. adresa nr._/30.09.2010 Instituția Prefectului Județului G. (fila 113-114 din dosar) prin NOTA INTERNA
precizează: "Planul parcelar cu tarlaua 11, ., la care se face referire în titlurile de proprietate
nr._/13.11.1995 (emis pe numele C. D.D.)și_/15.11.1995 (emis pe numele G. C. C., moștenitor al
defunctei G. G.) nu a fost înaintat comisiei județene de fond funciar pentru validare. "

• adresa primarei comunei B. Deal nr. 3656/06.06.2011 (fila 528 și fila 792 din dosar lin care se arata
ca " în perioada scursa de la . Legii nr.18/1991 până în prezent, referitor la Tarlaua 11, . întocmite mai
multe proiecte de plan parcelar, dar care potrivit art.6 lit. e din HG nr.890/2005 nu au fost supuse
validării comisiei județene de fond funciar.

• Aliniamentul terenurilor nu mai era oblic încă din anul 2007, poziționarea terenurilor fiind paralela cu
autostrada pentru a facilita accesul în zona, crearea cailor de acces și introducerea utilităților.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
• Terenurile din acea zona erau introduse încă din anul 2005 în intravilanul localității B. Deal, în zona
edificându-se diferite construcții de către diverse societății comerciale, zona fiind una industriala și nu
agricola.

De asemenea, apelanta – pârâtă menționează dispozițiile HG nr.890 din 4 august 2005 care prevăd ca
pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor
pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire
a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, Comisia Locala are în atribuții
întocmirea de situații definitive, potrivit competențelor ce le revin, privind persoanele fizice și juridice
îndreptățire să li se atribuie teren, cu suprafața și amplasamentele stabilite, conform planului de
delimitare și parcelare întocmit;

Din coroborarea acestui act normativ indicat mai sus cu dispozițiile art.26 din ordinul ANCPI 634/2006
rezulta ca un plan parcelar este avizat de Comisia Locala de fond funciar și nu de primar.

P. urmare, din analiza înscrisurilor de mai sus rezulta ca la data dobândirii terenului aflat în litigiu de
către apelanta – pârâtă (anul 2007) nu au existat planuri parcelare pentru tarlaua 11, . urmare
afirmația instanței ca "amplasamentul reclamantei este cel real concordant datelor titlului sau și ar
corespunde în mare măsura planului de situație al tarlalei 11, . !!!! ",este lipsit de temei juridic și în
contradicție cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.

Având în vedere cele expuse mai sus, va solicitam respectuos admiterea apelului astfel cum a fost
formulat.

În drept: au fost invocate dispozițiile art.282 - 298 Cod procedură civilă.

În motivarea apelului său, apelanta – pârâtă . a arătat următoarele:

I.Primul motiv de apel vizează RETINEREA UNEI STARI DE FAPT TRUNCHIATE de către instanța de fond.
care s-a limitat la a descrie succint modul de dobândire al terenului în litigiu de către fiecare dintre parți

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
cu referiri generice la cadrul juridic ce reglementa reconstituirea drepturilor de proprietate funciara (fila
12 a sentinței):

Apreciază ca, într-o maniera total nejuridica și nelegala, la stabilirea situației de fapt, instanța de fond a
pierdut din vedere particularitățile de caz, de natura sa clarifice aspecte esențiale în elucidarea
corespunzătoare a cauzei, la care ne vom referi în cele ce urmează:

Din punct de vedere cronologic, societatea apelantă a dobândit proprietatea asupra terenului în litigiu cu
doi ani înaintea intimatei – reclamante, aspect esențial, în privința corectei soluționări a cererii de
revendicare promovata de ., care susține ca ar fi fost deposedata.. Este evidenta așadar, nu numai
conduita reprobabila a reclamantei care susține deposedarea sa de către apelanta - pârâtă (cronologic,
imposibilitate obiectiva), dar și neîndeplinirea condițiilor de admisibilitate ale cererii de revendicare
(deposedarea).

Mergând pe linia erorilor de judecata, instanța fondului retine în considerente.

Incertitudinile induse de precaritatea datelor de identificare ale terenurilor cu prilejul reconstituirii


proprietății funciare din care provin atât drepturile reclamantei cat și ale pârâtelor" .... Cu alte cuvinte,
cauza dedusa judecații, se confrunta cu situația confuza existenta la data retrocedării terenurilor către
autorii săi, ceea ce este de natura sa genereze dificultăți de clarificare în vederea stabilirii corecte a
situației de fapt.

Chiar așa fiind, conform principiului "în dubio pro reo" - incertitudinile la care se refera instanța ar fi
trebuit sa profite subscrisei, în calitate de pârâta și nicidecum reclamantei.

II. Al doilea motiv de apel vizează faptul că în mod greșit, instanța de fond a admis cererea intimatei-
reclamante având ca obiect revendicarea.

Susține aceasta îndeosebi pentru ca au opus un titlu de proprietate perfect valabil asupra terenului
revendicat, opozabil terților prin intabulare, situație în care instanța era obligată să procedeze la
comparația titlurilor și sa dea preferabilitate celui mai bine caracterizat.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
Neprocedând astfel și limitându-se la a retine ca exista o suprapunere parțiala a terenurilor în litigiu
(situație valabila în raport de proiectele de plan parcelar care au existat de-a lungul anilor în perioada
1990-2009 și nu în raport de noul plan cadastral din 2010), instanța de fond a pronunțat o soluție
profund netemeinica și nelegala, nefiind în măsura sa tranșeze în mod corect și echitabil cauza dedusa
judecații.

Practic, hotărârea criticata este rezultanta unui raționament juridic simplist și superficial care conține
erori de judecata, probele administrate nefiind valorizate în mod corespunzător și nici interpretate în
mod obiectiv. imparțial.

Or, o hotărâre judecătorească este temeinică numai dacă se bizuie pe probe convingătoare, iar
judecătorul își formează convingerea și se pronunța numai pe baza probelor ce s-au administrat în
cauză (dabi mihi factum, dabo tibi ius.)

Astfel, în analiza probatoriului administrat, instanța fondului nu a eficientizat dar nici nu a înlăturat
motivat, dovezile înscrisurile privind preferabiliatea titlului G. W. SRL - deși cauza impunea aceasta
operațiune; Ne referim în concret la: ANTERIORITATEA TITLULUI G. W. SRL: Societatea EURDEALER P.
SRL a dobândit titlul de proprietate (în baza căruia a formulat acțiunea în revendicare) la interval de doi
ani după ce noi deveniseram proprietari respectiv în anul 2009 prin sentințele judecătorești
nr.27/12.02.2009 și nr.36/23.02.2009 pronunțate de Tribunalul G., în timp ce au devenit proprietar al
terenului revendicat în data de 17.07.2007! (data la care am încheiat cu Societatea A. SRL, contractul
de vânzare cumpărare autentificat sub nr.2512/17.07.2007 de BNP N. și Asociații (filele 37-49 din
dosar);

2. Titlul este intabulat chiar anterior dobândirii titlului de către intimata-reclamanta. dreptul nostru de
proprietate fiind înscris în Cartea Funciară sub nr.2476/N a Localității B. Deal (sub nr. cadastral_-_-_-_)
în timp ce ., nu are intabulat dreptul de proprietate. Deși a întocmit documentația cadastrala în luna
aprilie 2009 I aceasta a fost respinsa de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară G. (fila 784 -
încheiere OCPI de respingere nr._: fila 785 încheiere OCPI de respingere nr._).

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
3. Societatea apelantă a avut și are posesia legitima a terenului revendicat (posesia ca stare de fapt
coincide cu cea de drept). întrunind atât elementul material (corpus). cât și elementul psihologic
(animus).

Societatea E. P. SRL nu a avut niciodată posesia terenului (fiind evident așadar ca nu avea cum sa fie
deposedata (cerința de esență a acțiunii în revendicare) atât timp cât din probatoriul administrat rezulta
fără echivoc faptul ca dobândise și stăpânea efectiv terenul în litigiu cu doi ani înainte ca aceasta sa
devina proprietara);

În consecința, din analiza probatoriului administrat rezulta neîndoielnic preferabilitatea titlului lor aspect
esențial. căruia instanța fondului nu i-a conferit greutatea cuvenita în soluționarea cauzei;

III. AI treilea motiv de apel vizează faptul ca raționamentul pe baza căruia instanța a admis acțiunea în
revendicare formulata de Societatea E. P. SRL, este nefundamentat juridic . limitându-se la constatări și
motivări în fapt, neconvingătoare:

Preluând în mod direct susținerile intimatei-reclamantei cu privire la dreptul sau de proprietate asupra
terenului suprapus - (susțineri care se bazează pe "un pretins plan parcelar " depus ca Anexa nr.5 la
cererea precizatoare și completatoare la termenul din 10.02.2010), instanța fondului a înlăturat fără
nicio motivare înscrisurile de mai sus. care ar fi avut o înrâurire covârșitoare în soluționarea corecta a
prezentei cauze:

- adresa nr.1837/17.06.2010 a Oficiului de Cadastru și Publicitate imobiliara G. care comunica


SOCIETATII E. P. ca Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară G. nu deține un plan parcelar al
tarlalelor 10 și 11 care sa fi stat la baza emiterii titulurilor de proprietate (fila 793 din dosar 1;

- Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară G. nu deține un plan parcelar aprobat de comisia locala de
aplicare a legilor proprietății, avizat de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară și validat de comisia
județeana de aplicare a Legii nr.18/1991.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
- Comisia Locala B. Deal nu a depus un plan parcelar complet întocmit pentru tarlaua 11. În arhiva
instituției exista un extras de proiect de plan parcelar rezultat în urma efectuării cadastrării sporadice a
proprietăților din tarlaua 11.

- Mai mult. prin adresa nr._/30.09.2010 Instituția Prefectului Județului G. (fila 113-114 din dosar 1 prin
nota interna precizează:

Planul parcelar cu tarlaua 11. .. la care se face referire în titlurile de proprietate nr._/13.11.1995 (emis
pe numele C. D. D.) și nr._/15.11.1995 (emis pe numele G. C. C. moștenitor al defunctei G. G.) nu a
fost înaintat comisiei județene de fond funciar pentru validare.

- adresa primarei comunei B. Deal nr. 3656/06.06.2011 (fila 528 și fila 792 din dosar ) în care se arata
ca "în perioada scursa de la . Legii nr.18/1991 până în prezent, referitor la Tarlaua 11. . întocmite mai
multe proiecte de plan parcelar. dar care potrivit art.6 lit.e din HG nr.890/2005 nu au fost supuse
validării comisiei județene de fond funciar.

- Aliniamentul terenurilor nu mai era oblic încă din anul 2007. Poziționarea terenurilor fiind paralela cu
autostrada pentru a facilita accesul în zona, crearea cailor de acces și introducerea utilităților.

Terenurile din acea zona erau introduse încă din anul 2005 în intravilanul localității B. Deal. în zona
edificându-se diferite construcții de către diverse societăți comerciale, zona fiind lina industriala și nu
agricola.

P. urmare. din analiza înscrisurilor de mai sus rezulta ca la data dobândirii terenului aflat în litigiu nu au
existat planuri parcelare pentru Tarlaua 11. .-pârâte cum ca terenul sau respecta amplasamentul
planului parcelar existent la acea data. fiind lipsite de suport probator atât timp cât nici până în prezent
nu s-a întocmit plan parcelar pentru tarlaua și . (în sensul actelor normative mai sus-indicate.

În plus, potrivit HG nr.890 din 4 august 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de
constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
terenurilor. a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate. precum și punerea în posesie a
proprietarilor.

Comisia Locala are în atribuții întocmirea de situații definitive potrivit competentelor ce le revin. privind
persoanele fizice și juridice îndreptățite să li se atribuie teren cu suprafața și amplasamentele stabilite
conform planului de delimitare și parcelare întocmit:

Din coroborarea acestui act normativ indicat mai sus cu dispozițiile art.26 din ordinul ANCPI 634_
rezulta ca un plan parcelar este avizat de comisia locala de fond funciar și nu de primar.

În aceste condiții, considera ca o schița semnată și stampilată de către primar nu poate fi asimilata
noțiunii de plan parcelar în sensul legii. sens în care reținerea de către instanța a planului zonei în raport
de acest document este total eronata și contrazisa de documentațiile cadastrale ale zonei.

Singurul plan parcelar al zonei B. Deal îl reprezintă planul cadastral sectorial întocmit și avizat în anul
2010 (fila 125 și fila 551 din dosar 1.

Potrivit acestui document, terenul reclamantei este situat la circa 50 m de terenul proprietatea G. W.
SRL.

Expertiza tehnica de specialitate efectuata în cauza de către expertul tehnic Parpala D. menționează: "
terenul deținut de G. W. SRL corespunde cu amplasamentul din documentația cadastrala" precum și: "În
urma verificărilor în teren am constatat ca . respecta amplasamentul din documentația cadastrala
avizata de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară G. (pg.5 din Raportul de expertiza aflat la filele
473-486 dosar):- situație de care în mod similar. instanța nu a ținut cont:

IV. Al patrulea motiv de apel vizează temeiul de drept la care se refera instanța fondului în
considerentele hotărârii - respectiv art.36 din Legea nr.7/1996. temei juridic care nu are incidenta în
soluționarea cererii de revendicare, acesta reglementând acțiunea în rectificarea cărții funciare
pronunțându-se pe un alt temei juridic, instanța a încălcat principiul disponibilității întrucât, potrivit

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
art.129 alin.6 cod procedura civila, în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii
deduse judecății.

Intimata-reclamanta nu a investit instanța cu un astfel de capăt de cerere în raport de .. (rectificarea


cărții funciare) sens în care sunt îndreptățiți sa credem ca instanța se afla . (un astfel de capăt de
cerere s-a formulat împotriva Societății C. L.).

P. acțiunea formulata de Societatea E. P. SRL s-au solicitat următoarele:

- lăsarea în deplina proprietate și netulburată posesie a terenului extravilan agricol în suprafață de 4500
mp situat în extravilanul Corn. B. Deal. .. tarlaua 11. . terenului extravilan agricol în suprafață de 5600
mpl! situat în extravilanul corn. B. Deal. .. tarlaua 11. . sunt ocupate abuziv de ..

- ridicarea. în conformitate cu dispozițiile art.494 alin. 2 cod civil. a construcțiilor edificate, fără acordul
reclamantei și cu rea credință, precum și readucerea terenurilor în starea anterioară edificării
construcțiilor ( terenuri agricole cultivate cu culturi de grâu).

- obligarea G. W. la plata, cu titlu de despăgubiri pentru lipsa de folosință a unei porțiuni de teren
ocupate abuziv.

Temeiul de drept al acțiunii invocat de intimata reclamanta a fost 480 și urm. art.494 și urm. art.998 și
urm C. Civil.

Nu putem înțelege cum o acțiune în revendicare este admisa prin raportare la acțiunea în rectificare a
Cărții Funciare. reglementata de dispozițiile art.35 - 39 din Legea nr.7/1996.

În ceea ce privește rectificarea. Legea nr.7/1996 a prevăzut anumite condiții care se cer a fi îndeplinite
și anume dacă printr-o hotărâre judecătoreasca definitiva și irevocabila s-a constatat ca:

Înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil:

Dreptul înscris a fost greșit calificat:

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
Nu mai sunt întrunite condițiile de existenta a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în
temeiul căruia s-a făcut înscrierea:

Înscrierea în cartea funciara nu mai este în concordanta cu situația reala a imobilului.

Este evident ca, prin raportare la capetele de cerere formulate și la temeiul de drept invocat de
reclamanta, acțiunea formulata de Societatea E. P. SRL nu a avut ca obiect înlăturarea neconcordantelor
care exista în cartea funciara.

Este important de reținut ca . a promovat în anul 2009 pe rolul Judecătoriei B. V. o acțiune în


contradictoriu cu societatea apelantă având ca obiect: recepția și intabularea dreptului de proprietate în
baza sentințelor civile nr.27 și 36 din 2009 pronunțate de Tribunalul rectificarea/modificarea cărții
funciare conform art. 33 alin.1 din Legea nr. 7 din 1996 și art. 34 alin. 4 din Legea nr.7 din 1996;
eliberarea unor copii certificate conform cu originalul de pe cărțile funciare a planului cadastral și a
înscrisurilor ce au stat la baza înscrierii unor drepturi la numerele cadastrale_. 2338 și 2339 conform
art.41 alin.2 din Legea nr.7 din 1996.

În cauza mai sus menționata exista o hotărâre definitivă și irevocabilă. respectiv sentința civila
nr.1215/05.05.2011, pronunțata de judecătoria B. V. în dosarul nr._, prin care instanța a respins ca
neîntemeiata plângerea formulata de societatea E. P. SRL.

Apelanta – pârâtă face precizarea de esența ca aceasta hotărâre a fost depusa la dosarul prezentei
cauze și prin urmare și în ipoteza în care ar fi existat capăt de cerere privind rectificarea, acesta nu
putea fi admis de instanța. intervenind autoritatea de lucru judecat.

În aceste condiții, este, în opinia sa, evidenta nelegalitatea sentinței pronunțata de către instanța de
fond care și-a motivat în drept hotărârea prin invocarea unui text de lege care reglementează o alta
instituție de drept, în condițiile în care" potrivit principiului disponibilității, instanța este ținuta sa se
pronunțe, în limitele investirii, numai cu privire la persoanele care au fost chemate în judecata și asupra
obiectului determinat al pricinii, stabilit de reclamanta prin cererea de chemare în judecata. deoarece
nici o dispoziție legala nu prevede posibilitatea instanței de a se pronunța asupra vreunei chestiuni

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
neceruta de niciuna dintre parți și pusă în discuție din oficiu de instanța" (Curtea de Apel Constanta -
Decizia civila nr._).

V. AI cincilea motiv de apel vizează faptul ca evaluarea probatoriului nu s-a făcut în mod echitabil ;

Instanța fondului a analizat buna sa credința, reținând: ... pârâtele G. W. SRL și . manifestat toata
diligența necesara în legătura cu dreptul de proprietate dobândit și au acționat conform dispozițiilor
legii, achiziționând imobilele cu formalitățile legale prevăzute, cu titlu oneros, cu buna-credința și au
identificat amplasamentul lor bazându-se pe cuprinsul cărții funciare.

Recunoscute astfel de buna-credința, consecințele erorilor de identificare a terenurilor vor fi cele


prevăzute de lene în astfel de situație"(alin 2 și 3 p,g.15 Sentința).

Apreciază însa inechitabil ca analiza bunei și respectiva relei-credințe, sa nu fi fost valorificata juridic în
mod corespunzător de către instanța de fond, în condițiile în care aceasta reține în considerentele
sentinței și chestiuni care o vizează pe intimata-reclamanta, după cum urmează; "Se invoca de
asemenea [n.n-nu de către noi)ca reclamanta cunoștea la data achiziției situația litigioasa a terenului,
ca acesta este ocupat și asupra lui se ridica niște construcții (alin.2 fila 11 din Sentința)”.

În continuare, Sentința menționează: "în data de14.01.2009, . a dat o declarație notariala prin care a
arătat ca știe situația juridica de fapt și de drept a terenului și cumpăra pe riscul său, cu obligația pentru
vânzători de a sprijini activitatea de recuperare a terenului".

În atare condiții, devine explicabila conduita intimatei-reclamante, care la data la care dădea astfel de
declarații în față notarului, (începutul anului 2009) se judeca formal cu autorii săi. pentru obținerea
titlurilor de proprietate pe cale judecătoreasca (hotărâri care sa țină loc de act autentic de vânzare
cumpărare), cunoscând ca G. W. SRL achiziționase terenul în litigiu din anul 2007 și începuse
construcția pe teren, în același an 2007! Așa se explica și faptul ca intimata-reclamanta nu a efectuat în
cursul cercetării judecătorești minime diligențe pentru a verifica situația juridica și de fapt a terenului.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
În dovedirea acestor susțineri, a depus la dosarul prezentei cauze copii ale celor doua dosare judecate
de Tribunalul G.. în care s-au emis sentințele ce constituie titlurile de proprietate ale intimatei-
reclamantei (filele 868 - filele 958). Extrem de sintetice, în numai câteva pagini. soluțiile au fost
pronunțate în favoarea intimatei-reclamante, în absenta unor minime diligențe din partea acesteia,
privind aflarea situației juridice și de fapt a terenurilor.

Nu a existat minima intenție de localizare /poziționare clara a terenului pentru care reclamanta s-a
judecat în vederea obținerii titlurilor. Dosarele nu conțin niciun certificat fiscal sau adrese de la Primăria
B. privind situația juridica și categoria de folosința a terenului (teren ce era introdus în intravilanul
localității B. încă din anul 2007 !!! ) nu exista expertiza judiciara privind identificarea terenului și nici
vreo adresa către Oficiul de Cadastru.

Astfel, deși evidenta și pentru instanța de fond reaua credința a societății intimate - reclamante, aceasta
nu produce niciun efect negativ în plan juridic, ci dimpotrivă.

Or, Societatea apelantă este și a fost de buna credința și a prezentat instanței titlul care dovedește cert
dreptul lor de proprietate asupra suprafeței de 69.200 mp, în posesia căruia a intrat prin vânzare
cumpărare, actul fiind un mod de dobândire a proprietății în condițiile art.644 - 645 c. civ. și care ne da
dreptul de a ne bucura și de a dispune de teren în mod exclusiv și absolut.

Mai mult decât atât, potrivit dispozițiilor art. 30 din Legea 7/1996 "dacă în cartea funciara s-a înscris un
drept real, în condițiile prezentei legi, în folosul unei persoane, se prezuma ca dreptul exista în folosul
ei, dacă a fost dobândit sau constituit cu buna-credința, cât timp nu se dovedește contrariul".

Practic, acest text de lege instituie principiul forței probante a înscrierilor de drepturi reale, iar instanța
de judecata deși a statuat ca sunt cumpărător de buna credința și constructor de buna credința a admis
totuși acțiunea în revendicare este adevărat ca în materia revendicării, instanța de judecata nu
analizează buna credința, (societatea apelanta a invocat-o în raport de capătul de cerere privind
ridicarea construcțiilor), însa într-o astfel de cauză este obligată să procedeze la compararea titlurilor și
să dea prioritate titlului mai bine caracterizat, fapt ce nu s-a întâmplat.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
C. AI șaselea motiv de apel vizează faptul ca tot în mod greșit, instanța ne-a obligat la plata
contravalorii lipsei de folosința a terenului revendicat.

Or, lipsa de folosința a terenului, constituie un capăt de cerere accesoriu celui ce vizează revendicarea,
urmând de principiu, soarta acestuia.

Cum acțiunea principala (revendicarea) a fost eronat admisă, instanța a admis și acest capăt de cerere,
care în mod firesc se impunea a fi respins, atât timp cât nu se pune problema posesiei nelegitime a
subscrisei. Dimpotrivă, așa cum am arătat, în situația noastră-posesia de fapt se suprapune cu cea de
drept.

În cuprinsul considerentelor sentinței ar fi trebuit sa regăsim temeiul de fapt și de drept pe care se


bazează dispozitivul și cu privire la acest capăt de cerere.

Singura mențiune însa, se limitează la următoarea precizare:" Cum însa posesia este exercitata asupra
terenului reclamantei, de la data promovării acțiunii, 10.04.2009, pârâta va fi obligata la plata
prejudiciului creat prin lipsa de folosința la valoarea calculata de expertul consultat".

Pe de o parte, în cauza nu s-a dovedit și nici reținut nelegitimitatea posesiei noastre iar pe de alta parte,
modul de calculul stabilit direct în dispozitiv, folosește valoarea de 0,8 EUR/mp - conform opiniei
expertului-parte al parții interesate-. deși în cauza au fost administrate în cursul judecații, expertize de
specialitate!

În opinia sa, orice eventuala despăgubire acordata pentru lipsa de folosința ar trebui sa reflecte
foloasele pe care le-ar fi putut obține folosind terenul în scop agricol (conform titlului sau de
proprietate), și nu de teren industrial, destinație dată de societate terenului. Cu alte cuvinte, de plusul
de valoare adus de societatea apelantă profita societatea reclamanta care a achiziționat un teren agricol
și care nu dorește un teren intravilan . întrucât a solicitat aducerea acestuia la stadiul de cultura de
grâu.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
Mai mult decât atât. determinarea contravalorii lipsei de folosința deși apare menționata ca fiind în
conformitate cu standardele internaționale de evaluare IVS 230. nu s-a avut în vedere o rata de
capitalizare care sa reflecte situația actuala a terenurilor și care potrivit studiilor de piața este în acest
moment între 8.25 și 11%..

În plus, superficialitatea instanței rezulta și din faptul ca nu a reținut concluziile expertului topometric
Parpala D. care a spus ca în raport de actele reclamantei exista suprapunere pe construcție pentru
suprafața de 575 mp. Pe de alta parte, instanța a respins capătul de cerere privind ridicarea
construcțiilor.

Este evident așadar ca sunt într-o imposibilitate obiectiva de a-i preda fizic intimatei-reclamante terenul
de sub construcție. !!!În aceste condiții, obligarea la plata lipsei de folosința pentru terenul aflat sub
construcție până la data predării acestuia este perpetua!!!!

Practica judiciara a statuat ca" buna-credință rezultă din convingerea constructorului că este
proprietarul terenului asupra căruia a edificat o construcție și încetează numai atunci când viciile titlului
de proprietate îi sunt cunoscute. Într-o acțiune în revendicare posesorul cunoaște viciile titlului său
numai după analiza comparativă cu titlul aceluia împotriva căruia exercită posesia asupra imobilului.
ceea ce presupune că până la această dată buna - credință trebuie să-și producă toate efectele și pe
acelea a culegerii fructelor, potrivit art.484 C.civ. respectiv art. 984 Noul C.civ."(Curtea de Apel Arges -
Decizia Civila nr.2073/2012).

P. urmare, în lipsa comparării titlurilor (măsura absolut necesara în cadrul unei acțiuni în revendicare),
instanța a decis totuși că datorează lipsa de folosința, fără a motiva în vreun fel aceasta decizie.

De asemenea. invoca ca și motiv de apel faptul ca cererea de majorare a câtimii pretențiilor pentru
capătul de cerere privind lipsa de folosința a fost depusă la dosarul cauzei după ce parților li s-a acordat
cuvântul pe fond.

Parților li s-a acordat cuvântul pe fond după ce și-au exprimat punctul de vedere conform căruia nu mai
sunt chestiuni prealabile.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
Este binecunoscut faptul ca dreptul procesual civil reprezintă ansamblul normelor juridice care
reglementează modul de judecata de către instanțele judecătorești a pricinilor privitoare la drepturi
civile ori la interese legitime și că acesta are caracter sancționator. reglementat și formalist.

Ori, prin cererea de majorare a câtimii pretențiilor depusa după ce s-a acordat cuvântul pe fond. mai
exact apărătorul reclamantului a ajuns la concluziile pe fond la al treilea capăt de cerere. Sunt încălcate
toate aceste principii de drept, iar instanța trebuia sa respingă aceasta cerere.

P. urmare, cu privire la acest ultim motiv de apel învederează instanței faptul ca apreciază nelegala și
netemeinica sentința prin care au fost obligați la plata contravalorii lipsei de folosința, cât și modul de
calcul al acesteia.

În concluzie, față de motivele mai sus invocate și argumentate, apelanta – pârâtă solicită admiterea
apelului, astfel cum a fost formulat și cenzurarea cheltuielilor de judecata la care a fost obligată de
instanța fondului, respectiv 105.427,68 lei, pe care le consideră excesive.

În drept, au fost invocate dispozițiile art.282 - 298 Cod procedură civilă.

În motivarea apelului său, apelanta – chemată în garanție . a arătat că instanța de fond a judecat
cauza cu toate că societatea apelantă este în procedură de insolvență încă din anul 2009, fapt adus la
cunoștința sa, fiind astfel încălcate dispozițiile Legii nr. 85/2006, care suspendă de drept acțiunea
îndreptată împotriva societății.

În mod neîntemeiat și nelegal, instanța de fond a conexat acțiunii principale mai multe cauze care nu au
identitate de cauză, obiect și părți, iar hotărârea atacată cu prezentul apel nu s-a pronunțat în
contradictoriu cu toate aceste părți și nici cu privire la toate cererile cu care a fost investită.

De altfel, instanța de fond nici măcar nu menționează datele de identificare ori sediul pârâților în proces.

Mai mult, instanța de fond a încuviințat modificarea acțiunii cu încălcarea disp. prev. de art.132 din
C.pr.civ., sens în care exemplifică faptul că reclamanta și-a modificat acțiunea la 10.02.2010 (acțiunea
fiind depusă la 21.05.2009) la data de 3.10.2011, la data de 21.05.2010 și la data de 13.03.2014.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
De asemenea, instanța de fond a omis și ignorat dispozițiile legale privind timbrajul pe fiecare capăt de
cerere, așa cum veți constata, precum și normele privind citarea pârâților, mai ales că subscrisa
societate a avut un administrator judiciar.

Apelata – chemată în garanție solicită să se observe că expunerea formulată în cauză de către instanța
de fond, prin care se face confuzie cu privire la petite, terenuri, titluri de proprietate și proprietari, acte
de înstrăinare, construcții, părți, fapt ce determină în mod evident rejudecarea cauzei, spre a fi
dezlegată și lămurită.

Se fac referiri la părți precum ., O.C.P.I. G., C. M., G. G., ori la cereri precum cea formulată că sunt în
procedură de insolvență, etc., iar instanța de fond nu se pronunță.

Se ignoră probele administrate, din care rezultă că s-au îndeplinit toate cerințele legale pentru
transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilelor, însă instanța de fond relevă o analiză
superficială și nedovedită precum aceea a "bunei - credințe", pe care își motivează decizia.

Despăgubirile aberante și cheltuielile de judecată au fost admise fără nicio expertiză ori justificare reală,
au fost înlătura te apărări fără vreo motivare, nu s-au citat legal toate părțile, nu s-au comunicat actele
de procedură, s-a ignorat declarația notarială a reclamantei autentificată sub nr. 32/14.01.2009.

Instanța de fond, analizând această cauză complexă, își motivează hotărârea în două faze evocate la
filele 14 și 15 din sentință, pe care apelanta solicită ca instanța să le observe (alin. ultim fila 14 și alin.
penultim fila 15)

Mai mult, această hotărâre este dată în contradictoriu cu motivarea formulată, deoarece, pe de-o parte
se menționează faptul că datele de identificare ale terenurilor în cauză sunt incerte și precare, că
amplasamentul lor se bazează pe cuprinsul cărții funciare, că s-a acționat conform legii în privința
dobândirii dreptului de proprietate, și că buna - credință a fost recunoscută de instanță, iar pe de altă
parte admite acțiunea reclamantei.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
Având în vedere acestea, apelanta – chemată în garanție, solicită admiterea apelului așa cum a fost
formulat.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 283 din Codul de procedură civilă.

În motivarea apelului său, apelanta – intervenientă . arătat că la data de 30.01.2014, în temeiul art.51
Cod proc. civilă, a formulat cerere de intervenție în interesul pârâtelor S.C. C. L. S.RL. și S.C. G. W.
SRL, prin care a solicitat să se dispună respingerea acțiunii reclamantei S.C.E. P. SRL, în dosarul civil
nr._/2009 aflat pe rolul Tribunalului G..

La data de 13.03.2013, Tribunalul G. a luat în discuție cererea sa de intervenție pe care nu a soluționat-


o, având în vedere că soluția dată asupra cererii sale nu se regăsește în cuprinsul dispozitivului
încheierii și nici în dispozitivul sentinței pronunțată în cauză care, în considerente nu amintește deloc de
cererea noastră și soluția care a fost dată acesteia.

Sentința civilă nr. 33/04.04.2014 nu i-a fost comunicată după cum nu i-a fost comunicată nici încheierea
din 13.03.2014.

La data de 13.03.2015, Primăria comunei B. Deal a primit din partea Curții de Apel București, adresa
prin care i se solicita să înainteze schițele și planurile în care figurează tarlalele 10 și 11, ocazie cu care
a luat cunoștință despre existența pe rolul Curții de Apel a dosarului amintit, aflat în faza procesuală a
apelului.

Ca urmare, a solicitat Curții de Apel și Tribunalului G. să i se comunice hotărârea, în copie, pentru a


putea exercita calea de atac a apelului împotriva acesteia. Ulterior, a intrat în posesia unei copii a
hotărârii și a încheierii din 13.03.2014, prin bunăvoința reprezentanților uneia dintre celelalte părți din
proces.

Cu această ocazie a luat cunoștință despre modul în care a fost soluționată cererea sa și de motivarea
acesteia; soluția este nelegală, motiv pentru care a înțeles să promoveze prezentul apel, apel introdus

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
în termen, având în vedere că, nici la această dată, hotărârea instanței de fond nu ne-a fost
comunicată.

În ceea ce privește nelegalitatea hotărârii cu privire la soluția dată cererii de intervenție promovată de
.>

Nesoluționarea cererii de intervenție prin dispozitivul hotărârii. Încălcarea art. 261 Cod proc. civilă

Sentința civilă atacată nu conține în cuprinsul său, nici în considerente și nici în dispozitiv nici o referire
la cererea de intervenție formulată de noi și la soarta acesteia aspect care, în opinia sa este de natură
să atragă nulitatea hotărârii.

Tribunalul G. a încălcat normele legale și principiile care guvernează procesul civil, inclusiv principiile
europene referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Tribunalul, în mod efectiv a ignorat demersul nostru judiciar și, în mod disprețuitor, a considerat că nu
se impune să se pronunțe asupra acestuia prin hotărâre și să ne comunice soluția și motivarea acesteia.

De asemenea, nici încheierea pronunțată la data de 13.03.2015 când s-a discutat admisibilitatea în
principiu a cererii formulate de noi, nu cuprinde în dispozitiv soluția dată de judecător cu această ocazie.

P. nepronunțarea asupra cererii de intervenție s-a produs o vătămare care nu poate fi înlăturată decât
prin desființarea hotărârii.

Nelegalitatea și netemeinicia respingerii cererii de intervenție ca inadmisibilă

Este adevărat că, în considerentele acestei încheieri se arată că "instanța asupra interesului pe care îl
afirmă, constată că nu dovedește acest interes de natură să îi dea această poziție procesuală în acest
litigiu și va respinge cererea de intervenție ca inadmisibilă în principiu".

Această motivare nu satisface însă obligația de motivare a unei hotărâri judecătorești așa cum este
impusă de normele imperative, "soluția" dată cererii de intervenție (în măsura în care consideră că
această mențiune din dispozitiv poate constitui dezlegarea dată cererii sale) fiind în mod evident,

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
nemotivată, instanța nearătând, în concret, de ce cererea sa este lipsită de interes și se impune să fie
respinsă ca inadmisibilă în principiu.

De altfel, se pare că instanța de fond a denaturat cauza și temeiul juridic al cererii noastre, apreciind că
aceasta ar fi o intervenție în interes propriu și nu o intervenție alăturată, în interesul pârâților.

Așa cum am arătat în cuprinsul cererii, interesul unității administrativ teritoriale, responsabilă cu
administrarea întregului teritoriu care aparține comunei este acela de a clarifica situația de fapt pentru a
permite o soluționare corectă din punct de vedere legal, inclusiv prin prisma interesului autorităților
locale ca responsabile ale întocmirii documentațiilor cadastrale și de amenajare a teritoriului și pentru
evitarea creării ulterioare a unor grave perturbări a lucrărilor de întocmire a documentațiilor referitoare
la cadastrul general al comunei.

Ca urmare, se impunea admiterea în principiu a cererii de intervenție iar instanța trebuia să ia în


considerare susținerile sale documentate din cuprinsul cererii de intervenție și din care rezultă
netemeinicia pretențiilor reclamantei E. P. S.R.L.

În același timp, pe fondul cererii de intervenție, am arătat următoarele:

P. acțiunea in revendicare formulata de . SRL în ceea ce privește pe parata ., solicita: constatarea


nulității absolute a actului de alipire: autentificat sub nr. 3277/06.07.2007 de B.N.P. G. C. C. si a
încheierii de carte funciara nr._/19.07.2007 prin care O.C.P.I. G. a dispus înscrierea in Cartea Funciara
nr.2557/N a Comunei B.-Deal si a încheierii nr._/10.08.2007 prin care s-a dispus înscrierea dreptului de
proprietate in Cartea Funciara. nr._ a Comunei B.-Deal (provenita din conversia de pe hârtie a Cărții
Funciare nr. 2557/N) .

- constatarea nulității absolute a Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub


nr.1625/08.08.2007 de B.N.P. "H. R. SI ASOCIATII" din B.-V. încheiat intre . si cumpărătoarea parata . .

In ceea ce privește acțiunea in revendicare imobiliara formulata de reclamantul . SRL având sediul mai
sus arătat prin care a chemat in judecata pe . prin care solicita desființarea construcțiilor si lăsarea

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
libera a suprafeței de 2800 mp. solicitam respingerea cererii si lăsarea in deplina posesie a terenurilor
aparținând ., si ..

Un alt element de inducere in eroare a instanței de judecata a reprezentat coraportul de expertiza


judiciara întocmit de expert tehnic Parpala D. din care rezulta ca identificarea terenurilor aparținând lui .
s-a efectuat pornind de la "planurile parcelare" care au stat la baza eliberării titlurilor de proprietate si a
coordonatelor puse la dispoziție de" firma reclamanta" . Evidențiem faptul ca nici pana la aceasta data
nu exista in zona respectiva "PLAN PARCELAR INTOCMIT POTRIVIT PREVEDERILOR HG. 890/2005 - act
normativ in vigoare.

Din adresa O.C.P.1. G. nr. 1837/17.06.2010 rezulta fără putința de tăgadă ca la data emiterii titlurilor de
proprietate nu existau planuri parcelare ale tarlalelor 10 si 11.

. aceleași instituții se arata ca planul parcelar întocmit de inginer G. G. in anul 2006 a fost depus in
arhiva O.C.P.I.G. fără adresa de înaintare si fără sa fie aprobat de comisia locala, însușit prin hotărâre
de comisia județeana si integrat in baza de date a acestei instituții printr-un act administrativ ( proces-
verbal de recepție ).

Speculația prin care reclamanta afirma ca acesta a fost avizat de Primăria B.- Deal nu are nici un temei
neexistând hotărâre pentru aprobarea acestuia de către Comisia Locala, adresa de înaintare către
Comisa Județeana pentru validarea acestuia potrivit prevederilor legale fiind o simpla stampila si o
semnătura de "văzut" la 11.10.2006 a Primarului Comunei B.-Deal fiind înscris "vizat Consiliul Local "
aceasta autoritate publica deliberativa neavând nici o atribuție potrivit legilor fondului funciar in
întocmirea si aprobarea planurilor parcelare .

Mai mult decât atât inginerul G. G. poziționează "planul parcelar pentru Tarlaua 11 "între un canal
imaginar la partea de Est si la partea de Sud, drumul aflat in partea de Sud a Autostrăzii iar la Vest
delimitează lucrarea cu o linie de dansa trasata.

Subliniem faptul ca planurile parcelare se delimitează intre drumuri de exploatare, hotare naturale, fapt
ce explica pătrunderea peste suprafața Tarlalei 10 cu niște loturi sub forma unui triunghi in care sunt

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
plasate titlurile de proprietate ale autorilor reclamantei .

Potrivit legilor fondului funciar in vigoare si a Legii nr.59/1974 a fondului funciar al cărui capitol de
organizare a teritoriului a rămas in vigoare si a fost preluata de Legea nr.18/1991 au fost evitate
împărțirea tarlalelor sub forma unor triunghiuri iar drumurile de exploatare care au existat la data de
01.01.1990 nu pot fi modificate aparținând domeniului public ceea ce reprezentarea grafica a expertului
G. G. a proprietăților autorilor reclamantei ignora domeniul public si principiile constituționale care
privesc inviolabilitatea domeniului public, traversându-l si ocupând abuziv proprietatea publica a
comunei.

Deci "Planul parcelar " care are la baza întreaga construcție a hotărârilor care țin loc de act de vânzare-
cumpărare si ulterior a acțiunilor de revendicare imobiliara îndreptate împotriva .. si . nu a fost solicitat
de Comisia Locala B.-Deal nefiind un contract pentru executarea acestei lucrări, nu a fost aprobat prin
hotărâre potrivit prevederilor H.G. nr.890/2005, nu a fost validat potrivit aceluiași act normativ de
Comisia Județeana de Fond Funciar G., nefiind implementat in baza de date a O.C.P.I. G. ca "Plan
parcelar aprobat potrivit prevederilor legale". Faptul ca "așa-zisul Plan parcelar "întocmit de inginer G.
G. poziționează in mod greșit terenurile reclamantei încălcând proprietatea publica a Comunei B.-Deal
respectiv drumurile de exploatare generând o situație avantajoasă pentru ., fapt injust menit sa
ascundă adevărul si să creeze o expertiza tehnica favorabila acesteia.

. prin primar face eforturi deosebite pentru clarificarea acestor situații in scopul apărării proprietății
tuturor persoanelor pe principiul egalității in drepturi indiferent daca sunt persoane fizice sau juridice
începând demersurile pentru întocmirea Cadastrului General al U.A.T., lucrare tehnica de proporții ce
presupune eforturi financiare deosebite menite in ultima instanța sa poziționeze cu exactitate toate
terenurile aparținând tuturor categoriilor de proprietari.

Anexează Ordinul nr. 124 /08.02.2013 de începere a lucrărilor de înregistrare sistematica a imobilelor
situate pe teritoriul unității administrativ teritoriale B.-Deal, Județul G., aprobat de Directorul general al
A.N.C.P.1. care cuprinde schițele cu sectorizarea cadastrala a posesiunilor tuturor proprietarilor.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
P. acțiunile sale reclamantul da dovada de rea credința scopul sau având caracter oneros ducând la un
rezultat de îmbogățire fără justă cauza. Aceste acțiuni aduc un prejudiciu grav tuturor proprietarilor din
zona (persoane fizice si juridice) afectând imaginea publica a unității administrativ teritoriale si a
colectivității locale in numele căreia autoritățile publice executive și deliberative exercită autonomia
locală, soluționarea si gestionarea in interesul colectivității locale a treburilor publice.

Reclamanta . se folosește de un fotoortoplan extras din arhiva O.C.P.1. G. unde sunt zboruri care
surprind imaginea unor culturi agricole aparținând proprietarilor care nu au avut niciodată mijloace
mecanice pentru înființarea lor, aceste terenuri fiind arendate" mai mult sau mai puțin oficial " . lucrările
fiind efectuate de arendaș in funcție de interesele sale pe poziții care nu au corespuns niciodată punerii
in posesie reale a acestor suprafețe. Fotoortoplanul poate constitui o baza reala cu condiția existentei
unor planuri parcelare ori afirmația efectuata in diferitele adrese existente la dosarul cauzei de către
O.C.P.I. G. duc la concluzia ca pentru tarlalele 10 si 11 - U.A.T. B.-Deal nu au existat planuri parcelare la
data punerii in posesie si emiterii titlurilor de proprietate.

Față de cele mai sus arătate se impune admiterea cererii de apel si admiterea apelurilor formulate de
către apelantele-pârâte, precum și respingerea apelului apelantului-reclamant.

Pe fond se impune admiterea cererii de intervenție formulate în interesul pârâtelor.

In drept, au fost invocate dispozițiile art.49(3), art.51, art.52, art.282, art.284(1) Cod procedura civila.

La data de 18.11.2014 apelanta – reclamantă a formulat întâmpinare la apelul declarat de pârâta .


solicitând respingerea apelului ca neîntemeiat.

În motivarea întâmpinării, reclamanta a arătat următoarele:

1.Pârâta ., prin reluarea copy paste a susținerilor din față instanței de fond, nu face decât sa își invoce
cu consecventa propria turpitudine, încercând sa denatureze situația de fapt dedusa în realitate
judecății.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
2. Contrar alegațiilor pârâtei apelante, în dosarul cauzei au fost administrate probe irefutabile din care
rezulta ca planul parcelar care a stat la baza emiterii titlurilor de proprietate ale autorilor subscrisei nu
numai ca exista, dar a intrat în circuitul civil general, bucurându-se astfel de deplina stabilitate,
devenind un veritabil plan cadastral, în condițiile legii, prin atribuirea coordonatelor cadastrale.

3. Dreptul de proprietate al reclamantei . a fost dovedit prin

depunerea la dosarul cauzei a titlurilor de proprietate (pentru cele doua loturi, 4 și 5 din . 11, .
hotărârile irevocabile ce țin de act autentic de vânzare-cumpărare și din titlurile de proprietate ale
autorilor, emise în baza Legii nr. 18/1995 și a căror valabilitate nu a fost niciodată contestata de către
pârâte.

4.ldentificarea amplasamentului suprafețelor de teren asupra cărora poarta titlurile de proprietate ale
reclamantei s-a facut în baza vecinatatilor indicate în titlurile emise în baza Legii nr. 18/1991 și a
identificarii parcelare (Ioturile 4 și 5 din Tarlaua 11, . la planul parcelar în vigoare la data emiterii
respectivelor titluri de proprietate (anul 1995).

5. Existenta și valabilitatea planului parcelar (cel cu parcelele orientate oblic față de autostrada și în
care la loturile 4 și 5 se regăsesc terenurile ce au aparținut autorilor reclamantei .) la care facem
referire în toate apărările noastre au fost confirmate succesiv de toate autoritățile implicate, în
concluziile scrise depuse în data de 26.03.2014 indicând paginile la care se afla aceste înscrisuri:

- Primăria B. care l-a vizat spre neschimbare la trei date succesive (11.1 0.2006-pag. 439 voI. ÎI
dosar_, 01.04.2008-pag. 821 voI. ÎI dosar_, 24.04.2009 (figura 1, de mai jos),OCPI G., la solicitarea
reclamantei înregistrata sub nr._/07.07.2011 (pag. 111-vol. I dos. nr._ ), sa elibereze o copie certificata
a planului parcelar care a stat la baza atribuirii numerelor cadastrale nr. 1565, 2336, 2337, 2338, 2339
(numerele cadastrale aferente terenurilor "alipite", situate de drept în T10,P20, achiziționate de pârâta
.) și indicate, ca fiind afectate de suprapunere, în încheierea de respingere a intabulării dreptului de
proprietate al .), ne-a răspuns în data de 14.07.2011 (pag. 112 - voI. I dos. nr._, punându-ne la
dispoziție acest plan parcelar;

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
-OCPI G., la cererea noastră înregistrata sub 29.05.2011 (pag. 628, 629 voI. " dosar_, pag. 423 voI. ÎI
dos._ ), prin care am solicitat sa ne fie pusa la dispoziție o copie certificate a planului parcelar al T11
P23, suprapus pe ortofotoplanul zonei, ne-a răspuns în data de 30.05.2011 sub nr._, punându-ne la
dispoziție un plan în care se regăsește planul parcelar care a constituit referința la emiterea titlurilor de
proprietate ale autorilor noștri, și nu un altul, suprapunerea sa pe ortofotoplanul zonei nelăsând nici o
umbra de îndoiala asupra structurii parcelare corecte;

- Comisia Județeana de Aplicare a Legii nr. 18/1991, de pe lângă Prefectura G., la solicitarea instanței
de a pune la dispoziție documentația care a stat la baza emiterii titlurilor de proprietate ale autorilor
reclamantei, a comunicat și acest plan parcelar, care se găsește la pag. 122, voI. I dosar_, pag. 113,
124, 433-vol. I-dosar conexat_ ).

6. Așa cum am arătat, planul parcelar la care facem referire a intrat în circuitul civil general de mai
multa vreme, toate documentațiile cadastrale aferente terenurilor învecinate cu cel al reclamantei (pag.
426-441-vol. ÎI._ ) făcând trimitere și conținând acest plan parcelar și NU altul, planul parcelar al T11
P23 devenind, în condițiile în care au fost atribuite mai multe numere cadastrale parcelelor din
compunerea sa (atribuindu-se acestea coordinate topo-cadastrale), un veritabil plan cadastral al zonei
(în acest sens a se vedea dispozițiile Ordinului Președintelui ANCPI nr. 634/_).

7. În același sens a se vedea și înscrisurile de la pag. 451-453-vol. I dosar conexat_, puse la dispoziție
de către Agenția Naționala de Cad astru și Publicitate Imobiliara(ANCPI), din care rezulta ca întregului
plan parcelar T11 P23 i s-au atribuit coordonate cadastrale-și acesta fiind un element important pentru
corecta identificare a amplasamentului subscrisei.

8. Identificarea corecta a terenului subscrisei s-a făcut și prin expertiza topo-cadastrala administrate în
cauza, expertiza prin care s-a a constatat și suprapunerea care, în mod corect, a determinat admiterea
acțiunii.

9. "Noul plan cadastral", invocat de către pârâte, este neaplicabil în cauza și este oricum lipsit de
valabilitate. Sunt vădit neîntemeiate toate alegațiile pârâtelor (care ambele au cumpărat de la același
autor-. și sunt reprezentate de aceiași apărători) referitoare la o pretinsa preeminenta a planului

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
cadastral datat iulie 2010, care ar înlătura valabilitatea și aplicabilitatea planului parcelar care a stat la
baza emiterii titlurilor de proprietate ale autorilor reclamantei.

10. Acceptarea unei astfel de teze ar fi profund nelegala, încălcând principiul fundamental de drept
tempus regit actum, dar și pe acela al stabilității circuitului civil general, încălcându-se drepturile valabil
castitate ale tuturor proprietarilor din zona care și-au intabulat în cartea funciara dreptul de proprietate
conform poziționării și configurării parcelelor din acest plan parcelar.

11. Modificarea artificiala și arbitrara a întregii structuri și orientări parcelare (se încearcă și schimbarea
orientrarii parcelelor, care din oblice-cum este corect, ar deveni perpendiculare pe autostrada A 1), prin
planul cadastral din anul 2010, în absenta acordurilor proprietarilor din zonă, echivaleaza cu o lipsire
nelegala de proprietate, contravenind flagrant atât prevederilor art.44 și 36 din Constitutia Romaniei,
art.1 din Protocolul nr.1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cat și art. 480 și
urmatoarele din Codul Civil R., în forma aplicabila în uza.Am invocat și demonstrat, în repetate randuri,
în apararile scrise și orale formulate în uza, atât neaplicabilitatea, cat și nevalabilitatea "planului
cadastral" din 2010.

12.Pârâta . o interpretare complet incorecta a principiului publicitatii teriale (art.30, 31, 36 din Legea nr.
7/1996). În realitate, asa cum corect a reținut primul decator al fondului, în cazul acestei pârâte,
cererea de chemare în judecata fiind inregistrata terior implinirii termenului de 3 ani (art. 36) de la
intabularea dreptului de proprietate al . MATERIALA ERA SUSPENDATA LA DATA PROMOVARII ACTIUNII.

13. P. urmare, este temeinica și legala solutia instanței de fond, care, stabilind ca plasamentul ocupat
de pârâta (situat în T11 P23-unde se suprapune peste terenul proprieatea subscrisei) diferă de cel la
care aceasta era indreptatita conform titlurilor de proprietate ale autorilor sai (alt corp parcelar-
T10P20), a constatat nevalabilitatea titlului de proprietate al pârâtei retinand suprapunerea cu terenul
subscrisei, a admis cererea de revendicare.

14. Contrar afirmatiilor fără temei ale reprezentantilor pârâtei, avand în vedere ca publicitatea materiala
era suspendata la data formularii cererii de chemare în judecata, NU ARE NICI O ELEVANTA PRETINSA
BUNA CREDINTA INVOCATA DE CĂTRE PÂRÂTA.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
15.Chiar daca s-ar face abstractie de cele aratate mai sus, respectiv de suspendarea publiictatii
materiale, pârâta a fost oricum de o rea-credinta grosiera la achizitia terenului în cauza, întrucât renul a
fost "mutat" din T10 P20 în alt corp parcelar T11 P20, vecinătățile terenului ocupat de către arata
neavand nici o legatura cu cele din titlurile de rorietate ale autorilor a ratei.

16. Nulitatea titlurilor autoarei comune a paratelor (Se A. SRL) și pe cale de consecinta nevalabilitatea
titlului de proprietate al pârâtei, pe amplasamentul care se suprapune pe terenul proprietatea
reclamantei, a fost invocata și dovedita - pe cale de exceptie (incidental-art.2 din Decretul nr.
167/1958) în cazul pârâtei ., în ceea ce priveste nulitatea absoluta a "alipirii" terenurilor, disparate și
acestea-conform vecinatatilor indicate în titlurile de proprietate emise în baza Legii nr. 18/1991, ale
autorilor vanzatoarei ., are toate se gasesc în T10P20, insa au fost "alipite" și "mutate", peste drumul de
exploatare DE22, în T11 P23, respectiv a nulitatii documentatiei cadastrale, incheierii de intabulare și a
contractului de vanzare cumparare prin care a cumparat pârâta

Motivele de nulitate constau în principal din:

- fraudarea legii de către reprezentanții autoarei paratelor (.), prin "alipirea" și "mutarea", în coniventa
cu funcționari OCPI și cu expertul cadastral autorizat care a întocmit documentația cadastrala (ambii
condamnați penal, așa cum rezulta din extrasele Ecris depuse odată cu concluziile scrise depuse la
instant de fond) unor terenuri complet disparate și, în cazul ., aflate și în alta taria (T10P20);

Nota: fraudarea legii, constand în falsificarea planurilor și documentelor din cuprinsul cărții funciare
(planuri parcelare, cadastrale, documentații cadastrale) are în cazul de față forma unei conduite
infractionale (art. 294 C.pen.-fals și art 220 C.pen.-tulburare de posesie); efectul juridic extinctiv, pe
care îl are fraudarea legii asupra actelor juridice subsecvente, rezulta din aplicarea coroborata a trei
veritabile constante ale dreptului: fraus amnia carrumpit și resa/uta iure dantis resa/vitur ius
accipientis, nema dat quad nan habet;

- temeiurile de drept aplicabile sunt cele care sanctioneaza cu nulitatea absoluta cauza) ilicita, respectiv
art 966 și 968 Cod Civil (1865), aceasta putand fi invocata oricand și incidental-pe cale de exceptie, în
conformitate cu disp. Art. 2 din DL 167/1958. rata:În subsidiar, chiar daca s-ar aprecia ca efectele

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
nulitatii absolute ale "actelor de alipire" și ncheierilor de carte funciara aferente nu s-ar extinde în mod
direct și asupra dreptului deproprietate ale pârâtei, în orice caz acțiunea în revendicare trebuie admisa.

17. Din comparatia titlului de proprietate al reclamantei asupra amplasamentului în litigiu, necontestat
și dovedit a fi valabil, și titlurile paratelor, provenite de la un NEPROPRIETAR (firma ., care a "alipit"
fraudulos terenuri neinvecinate și aflate în corpuri de proprietate/parcelare diferite) al amplasamentelor
în litigiu, nu poate avea castig de cauza decât reclamanta ..

18. Pârâta nu poate invoca în mod valabil în apărarea sa beneficiul bunei credințe la incheierea
contractelor de vanzare cumparare, întrucât nu sunt intrunite condițiile imperative prevazute în aceasta
materie speciala de art. 31 din Legea nr. 7/1996.

Nota: asa cum am explicat în concluziile scrise, dovedirea inexistentei bunei credinte aparatelor nu se
impune, avand în vedere principiul publicitatii material (art. 36 din Legea nr. 7/1996) și datele la care
au fost inregistrate actiunile, avand în vedere și explicatile particulare în cazul pârâtei .; Buna credinta
este exclusa oricum, avand în vedere coniventa frauduloasa în care se afla paratele oricum, sau în orice
caz culpa lata în care se gasesc acestea.

Art. 31. - (1) "Cuprinsul cărții funciare, În afara Îngrădirilor și excepțiilor legale, se consideră exact
numai În folosul acelei persoane care. În virtutea unui act juridic cu titlul legal. a dobândit cu bună-
credință un drept real Înscris În cartea funciară.

(2) Dobânditorul este considerat de bună-credință dacă, la data nregistrării cererii de înscriere a
dreptului în folosul său, nu a fost notată nici o acțiune prin care se contestă cuprinsul cărții funciare sau
dacă din titlul transmitătorului și din cuprinsul cărții funciare nu reiese vreo neconcordantă între aceasta
și situatia juridică reală."

Asa cum am aratat pe larg în concluziile scrise depuse la dosar în data de 26.03.2014, art. 31 din Legea
nr. 7/1996, cuprinsul cărții funciare se considera exact dosar în cazul unei persoane care, cumulativ: (a)
dobândește un drept de proprietate, intabulat în cartea funciara, daca a dobândit respectivul drept

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
printr-un act juridic cu titlu legal (în sensul de cauza licita) și (b) da dovada de buna credința la
dobândirea dreptului în cauza.

19. Criteriul bunei credințe, în materia special reglementata a dobândirii unui drept de proprietate
intabulat în caftea funciara este reglementat de art. 31 (2) din Legea nr. 7/1996, care impune pentru
dovedirea bunei credințe inexistenta oricărei neconcordante intre titlul transmitatorului, sau cuprinsul
cărții funciare (în sensul art.19 din legea nr. 7/1996) și situatia juridica reala.

20. Or, neconcordantele sunt evidente și majore. Din probele administrate rezulta ca "actele de alipire"
și în consecinta documentatiile cadastrale aferente, contravin situatiei faptice evidente, rezultate din
titlurile de proprietate ale autorilor ., în sensul ca terenurile "alipite" NU SUNT INVECINATE și ca
rezultatul alipirii se gaseste pe cu totul alt amplasament și are alte vecinantati decât oricare dintre
terenurile "alipite., iar în cazul . chiar în alt corp parcelar (T11 P23, față de T10P20).

21.Cu o minima diligenta, bazându-se exclusive pe actele de proprietate puse la dispozitie de


vânzătoarea ., pârâta putea și era obligata sa sesizeze aceste neconcordante și sa le abțină de la
încheierea contractelor de vânzare cumpărare prin care este incalcat dreptul de proprietate al
reclamantei.

22. P. extrasele din jurisprudența consolidata și din doctrina juridica pe care le-am depus la dosarul
cauzei am ilustrat mecanismul juridic și criteriile aplicabile în cazul analizarii bunei cedinte a
dobanditorului unui drept tabular, exemplificand și solutia corecta potrivit căreia criteriul preferabilitatii
dreptului de proprietate intabulat anterior nu se aplica în cazul de lata, în care paratele și reclamanta și-
au dobândit drepturile de la transmițatori diferiți.

23. P. urmare, prin probele administrate am răsturnat complet prezumția relativa de proprietate (art.
30(1) din legea nr. 7/1996) în beneficiul proprietarului tabular, în condițiile în care pârâtele nu au
administrat nicio contraproba care sa sustina valabilitatea propriilor titluri de proprietate asupra
amplasamentelor ocupate și care se suprapun peste terenul proprietatea reclamantei ..

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
24. Amplasamentul (identificarea parcelara, vecinătățile, orientarea fata de autostrada A 1) indicate în
titlurile de proprietate ale autorilor . plaseaaza toate aceste terenuri în Tarlaua T10 P20, orientate
paralel cu autostrada și toate invecinate la Est cu drumul de exploatare DE22.

Neconcordantele dintre titlurile de proprietate ale . (autoarea pârâtei G.) și mentiunile frauduloase,
rezultat direct a unor falsuri grosiere, operate în cartea funciara, practic diferențele vădite dintre
cuprinsul cărții funciare și amplasamentele cărora li s-au atribuit coordonate cadastrale prin demersurile
infracționale ale reprezentanților ., puteau și buiau sesizate, cu o minima diligenta, prin verificarea
exclusiv a "actelor de proprietate" puse la dispoziție de vânzătoarea de la care a achiziționat renul în
litigiu.

Trenurile pentru care s-au emis titlurile de proprietate nr._/03.11.2006 (căruia i s-a atribuit numarul
cadastral 2336)-pag. 192 voI. I dos._ - titulari P. M., P. O.,_/15.11.1995 (caruia i s-a atribuit numărul
cadastral 2337) - pag. 180 vol.l dosar 75-titular Banica V.,_/19.10.1995 (căruia i s-a atribuit numărul
cadastral 2338)- pag 2-vol 1, pe numele V. T., nr._/ 24.01.1995 (căruia i s-a atribuit numărul cadastral
2339) - "j:1ag 158 voi 1,pe numele S. P. G., și toate situate în T10 P20 și neînvecinate intre ele au făcut
obiectul "Actului de pire" de la pag. 207 voI. 1, terenurilor componente și terenului "alipit" fiindu-le
atribuite în mod cu totul fraudulos coordonate cadastrale din alt corp parcelar, respectiv în T11 P23,
situat la Est de DE22, unde s-au suprapus pe terenul proprietatea subscrisei (T11 P23, loturile 4 și 5).

5. Terenurile care au făcut obiectul .alipirii" (pag 207 dosar) NU se învecinează intre ele, asa cum
rezulta chiar din compararea descrierii vecinatatilor terenurilor în cauza conform fiecărui titlu de
proprietate sus-menționate și evident NU au nici aceleasi vecinătăți cu cele indicate în actul de alipire.

Vecinătățile comparative conform acestor documente sunt următoarele:

Titlul de proprietate nr._/03.11.2006-pag.192 vol.1 dosar nr._, pe numele OPESCU M., P. O. -


moștenitorii defunctului P. E. - număr cadastral 2336 cu suprafața de 6800 mp conform titlu de
proprietate nr._ /03/.11.2006 având următoarele vecinătăți:

Nord - D. F.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
Est - DE 22 - Drum de exploatare

Sud - I. L S.

Vest - CN- Canal de Irigatii

Conform Actului de alipire - Rag 207 –vol. I dosar_ care a stat la baza actului de proprietate al pârâtei
G. W., vecinătățile aceluiași număr cadastral 2336 sunt COMPLET DIFERITE, RESPECTIV:

Nord - DC - drum comunal

Est - D. D.

Sud - DC - drum comunal

Vest - D. P. I.

Titlul de proprietate nr._/ 15.11.1995- p-ag 180 vol I dosar_, pe numele BANICA V.- moștenitor D. D.
prin certificat de moștenitor nr. 114 din 31.07.1997 și încheiere de rectificare nr.5535 din 31.10.2005 )-
număr cadastral 2337 cu suprafața de 5000 mp, conform titlu de proprietate nr._/15.11.1995, având
următoarele vecinatăți:

Nord - T. St.

Est - DE 22 - Drum de exploatare

Sud - R. L.

Est - CN - Canal de Irigatii

Conform Actului de alipire - pag 207 -voi 1, care a stat la baza actului de proprietate al pârâtei G. W.,
vecinătățile aceluiasi număr cadastral 2337 sunt COMPLET DIFERITE, după cum urmeaza:

Nord - DC - drum comunal

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
Vest - V. T.

Sud - DC - drum comunal

Est - P. M.

Titlul de proprietate nr._/19.10.1995- pag 172-vol I dosar_, pe numele SAN T. - număr cadastral 2338
cu suprafața de 4000 mp; conform titlu de proprietate nr._/19.10.1995 având următoarele vecinătăți:

ord - M. G.

Est - DE 22 - Drum de exploatare

ud - D. M.

Vest - CN - Canal de Irigatii

Conform Actului de alipire - pag 207 –vol. I dosar_ care a stat la baza actului de proprietate al pârâtei
G. W., vecinătățile aceluiași număr cadastral 2338 în suprafața de 4000 mp sunt următoarele:

Nord - DC - drum comunal

Est - Ș. V.

Sud - DC - drum comunal

Vest - D. D.

- Titlul de proprietate nr._/ 24.01.1995- p-ag 158 voi I dosar_ , pe numele S. P. G. - moștenitor al
defunctului S. P. - număr cadastral 1339 cu suprafața de 5000 mp., conform titlului de proprietate
nr._/24.01.1995, având următoarele vecinătăți:

Nord - C. PI .

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
Est - DE 22 - Drum de exploatare

Sud - P. S.

Vest - CN - Canal de Irigatii

Conform act de alipire - ag 207 - voi I dosar_ ,care a stat la baza actului de proprietate al pârâtei G. W.,
vecinătățile aceluiași număr cadastral 2339 în suprafața de 5000 mp sunt următoarele:

Nord - DC - drum comunal

Est - D. M.

Sud - DC - drum comunal

Vest - V. T..

Toate aceste terenuri, conform titlurilor de proprietate ale autorilor pârâtei G. W., au la EST vecinătate .
exploatare DE 22, care separa Tarlaua 10 de Tarlaua 11, conform plan de încadrare în zona B.
Deal/lortofotoplan zboruri 2003, 2008, iar în celelalte puncte cardinale Nord,Sud și Vest nu corespunde
nici o vecinatate din titlurile de proprietate cu vecinătățile consemnate în ACTUL de ALIPIRE.

26. Se poate observa cu ușurința ca toate aceste 4 (patru) terenuri, SITUATE TOATE ÎN T10 P20,
CONFORM TITLURILOR DE PROPRIETATE, au ca vecinătăți la Vest CN (canal de irigații), iar la Est drumul
de exploatare DE22.

0r, nici unul dintre aceste 2 repere fizice stabile, vizibile în ortofotoplanul zbor 2008 (pag. 28 vol. ÎL
Dos. 1575, eliberat de OCPI G. în 30.05.2011, dar și în ortofotoplanul zbor vara 2008 (deci la un an de
la cumparea terenului de către parata), pe care sunt suprapuse planul cadastral și planul de încadrare în
zona, eliberat de OCPI G. sub nr._/10.03.2014 - anexa 9) - depus la dosar în data de 12.03.2014, și
care sunt și existente și în prezent (planșe foto datate și extrase Google Maps actualizate în 2014,
depuse la dosar tot în data de 2.03.2014), nu se regăsește în vecinătățile din Actul de Alipire și în planul
anexat acestuia pag. 207, 213 dosar) și evident ca nu se regăsește nici în vecinătățile terenului "alipit",

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
care a "migrat" pornind din T10P20, peste DE 22, aprox. 1,5 km, pana a "aterizat" în T11 P23, unde se
suprapune peste terenul proprietatea subscrisei (Ioturile 4 și 5).

28. Suprapunerea este evidenta și în ortofotoplanul eliberat în 10.03.2014, în care sunt evidențiate
numerele cadastrale 1565, 2336, 2337, 2338, 2339 (care sunt indicate în încheierea din 14.05.2009, de
respingere a notarii în cartea funciara a dreptului nostru de proprietate), exact peste terenul
proprietatea subscrisei.

29.Era deci mai mult decât obligatoriu (și am spune suficient, pentru clarificarea și, cu siguranța,
descurajarea, oricărui potențial cumparator de buna credința), ca o dovada de MINIMA ILIGENTA, ca
parata, ai cărei reprezentanți au declarat în instanța ca a realizat un adevărat due diligence juridic
înainte de încheierea contractului de vânzare cumpărare (17.07.2007), sa verifice daca cele doua repere
fizice menționate se regăsesc sau ca vecinantati ale terenului "alipit" indicat de vânzătoare și al cărui
amplasament a fost predat pârâtei prin procesul verbal de la paq. 46 dosar.

30. În cazul numărului cadastral 1565 (D. P. I.), în documentația cadastrala este inclus un plan de
încadrare în zona a. 481 voI. " dos. 1575, din care rezulta ca tarlaua T10 P 20 (unde este poziționat
terenul conform titlului sau de proprietate nr._ (pag. 202 vol. 1. dosar) este separata de T11 P23 de
către drumul de exploatare DE 22.

Nu corespund nici vecinătățile și nici orientarea fata de axa Nord-Sud, așa cum rezulta din planurile
reprezentate mai jos.

Între înscrisurile (planurile de amplasament și delimitare) aflate la pag. 8 și 9 ale documentației


cadastrale aferente terenului cu număr cadastral NC "1565-D. P. I. (Anexa 1) exista neconcordante
flagrante, deși aceste doua planuri ar fi trebuit sa reprezinte același amplasament.

31.În planul de amplasament din documentația cadastrala pag 201 voi 1 dosar nr._ care conform TITLU
de PROPRIETATE_ are vecinătăți pe V. T. și RIGORE C. ÎN T 10 P20 se găsesc A. și P. M. - Act alipire -
pag. 7 VoI.1 dos. 1575-incheiere autentificare nr. 924/28.05.2007; vecinătățile descrise în actul de

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
alipire nu corespund cu "Planul de amplasament și delimitare a imobilului cu propunerea de alipire"
(pag. 213 voI. 1. dos. 1575.

32. Contrar Actului de alipire, din titlul sau de proprietate rezulta ca terenul de 7000 mp. deținut de D.
P. I. (teren care este evidențiat în mod fraudulos în Planul de amplasament anexat Actului de alipire) nu
se învecinează cu terenul aparținând lui V. T..

Terenul de 7000 mp. aparținând lui D. P.lon se învecinează însa, conform titlului sau de proprietate, la
Nord cu canalul de irigații (CN), reper fizic a cărui absenta ar fi trebuit, de asemenea, observata cu
ușurința prin raportare la terenul "alipit" indicat de vânzătoare.

33. La o simpla verificare fizica în teren, parata ar fi trebuit sa identifice cu ușurința drumul de
exploatare DE 22, care separa tarlaua T10/20 de T11/23, și stand pe DE 22 cu spatele la A1, sa
constate ca T10/20 se afla în partea dreapta, iar T11/23 este situat în partea stânga a drumului de
exploatare. P. urmare, nu poate exista nici o eroare sau îndoiala ca terenurile la care parata ar fi putut fi
îndreptățita se găsesc în realitate în partea de Est a DE 22 și nu în partea de Vest, unde s-au suprapus
în mod abuziv peste terenul subscrisei din T11P23.

34. Cu alte cuvinte, din verificarea actelor de proprietate puse la dispoziție de vânzătoare (deci a
cuprinsului cărții funciare) și din compararea acesteia cu amplasamentul fizic concret al terenurilor
alipite", astfel cum a fost infatisat de vanzatoarea . anterior încheierii contractului de vânzare-
cumpărare, ar fi trebuit sa constate discrepante majore, care nu puteau sa duca pe orice cumpărător cu
o minima diligenta și de buna credința la concluzia nevalabilității dreptului de proprietate propus și
implicit sa îl determine sa renunțe la cumpărarea terenului în cauza, ba chiar sa sesizeze autoritățile
pentru săvârșirea unor infracțiuni în legătura cu acest teren.

35. P. urmare, cauza ilicita și manopera frauduloasa a vânzătoarei ., care a acționat de coniventa cu
inginerul cadastral care a întocmit documentațiile de "alipire" fictiva, dar și cu reprezentanții OCPI G.
care au avizat aceste documentații, își extinde efectele juridice (fraus omnia corumpit) și asupra
drepturilor dobândite de către parata, care fie a participat cu buna știința la aceasta înșelătorie de
proporții (ceea ce este plauzibil având în vedere evidenta neconcordantelor dintre situația juridica

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
rezultata din titlurile de proprietate emise în baza Legii nr.18/1991 și cea creata artificial de vânzătoare
și complicii ei prin înscrierile frauduloase din cartea funciara), sau a fost în situația unei culpe grosiere
(culpa lata), care exclude de principiu posibilitatea invocării valabile de către parata a bunei sale
credințe.

36. Concluzia nu poate fi decât nevalabilitatea (mai precis nulitatea absoluta pentru fraudarea legii și
cauza ilicita-art. 966 și 968 Cod Civil, constatata incidental în temeiul art.2 din Decretul 167/1958) atât
a titlului de proprietate al autoarei pârâtei, a actului de alipire, dar și a documentațiilor cadastrale și a
încheierilor de carte funciara prin care acest drept a fost intabulat, consecința (fraus omnia corrumpit,
resoluto iure dantis ..., nemo dat quod non habet) neputând fi nevalabilitatea titlului de proprietate al
pârâtei asupra terenului din T11P23 care se suprapune pe loturile 4 și 5 aparținând reclamantei.

37.Neconcordante flagrante intre pe de o parte titlul transmițătorului (.), cuprinsul cărții funciare și
situația juridica reala (ipoteza juridica reglementata de art. 31 (2) din Legea nr. 7/1996), re rezulta din
înscrisurile transmise pârâtei . cu ocazia încheierii contractului de vânzare cumpărare (art. 2.3. pct. (iii),
(V) din Contractul autentificat sub nr.2512/17.07._-pag. 42 voI. 1. dos. 1575-extras În Anexa 10).

38. Relevanta probanta a acestor înscrisuri consta în aceea ca încă de la data verificării documentelor
puse la dispoziție de vânzătoare, anterior vânzării, cu atât mai mult la data primei notificări pe care
autorii noștii au comunicat-o pârâtei în data de 06.06.2008, se G. W. avea la dispoziție în actele de
proprietate ale autorilor săi suficiente elemente pentru a stabili existenta unor neconcordante majore
dintre amplasamentul real al terenurilor autorilor se A. SRL și cel fictiv rezultând din documentațiile
cadastrale întocmite fraudulos .

39. În ortofotoplanul zbor 2008, solicitat de la OCPI prin nr. Cerere_ din data de 10.03.2014 depus
anterior termenului de judecata din 13.03.2014, documentația achitata cu chitanța nr R_ din aceeași
data, pe care este suprapus planul de încadrare în zona, prin care se serva se ararea T10/A20 fata de
T11/A23 prin drumul de exploatare DE22 precum și distanta de la amplasamentul terenului nostru față
de T10/A20 de aproximativ 1,5 Km se observa în acest ortofotoplan poziția și vecinătățile din titlu de
proprietate TP_ - D. I. din Tarlaua 10 ..

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
40. Parata a incalcat în mod abuziv dreptul de proprietate al subscrisei asupra unei suprafețe de teren
de 2800 mp situat în ., întrucât prin ocuparea și executarea lucrărilor de construcții pe un teren situat
pe un amplasament asupra căruia nu are un drept de proprietate valabil, au fost împiedicați sa își
exercite prerogativele dreptului lor de proprietate asupra unei parți considerabile din terenul care ne
aparține.

41. Printr-o "identificare", de o grava neglijenta culpabila, daca nu . cu vânzătoarea, a amplasamentului


la fata locului pârâta a procedat la efectuarea lucrărilor susmenționate pe suprafața de teren de 2800
mp., suprafața de teren care de fapt aparține reclamantei ., pârâta ignorând discrepantele vădit atât
vecinătățile indicate în titlurile de proprietate ale autorilor cât și planul parcelar (poziționarea loturilor) –
astfel cum acestea sunt indicate în titlurile de proprietate ale autorilor săi.

EVALABILITATEA TITLULUI PÂRÂTEI G. W. SRL REZULTA DIN

EVALABILITATEA TITLULUI AUTORULUI SAU, se A. SRL.

42. Nelegalitatea alipirii unor terenuri care NU au nici o latura . disparat - Ia distanta unele fata de
celelalte, rezulta fără putința de tăgada din dovezile administrate în cauza, emise de către OCPI G..
Autorul pârâtei, societatea . a "beneficiat" de alipirea unor terenuri situate pe amplasamente complet
diferite unul fata de celelalte, rezultatul ,alipirii" fiind plasat, dupa bunul plac și conform intereselor
comerciale, ., la randul sau, nu are nici o legatura cu terenurile din care se pretinde ca se compune
terenul "alipit".

43. Nulitatea operațiunilor de alipire și a înscrierilor făcute de către OCPI G. cu privire la aceasta rezulta
și din incalcarea dispozițiilor art. 42(2), 43 din Legea nr. 7/1996, Ordinul ANCPI nr. 34/2006-art. 10, 16,
în care se prevede clar, ceea ce este de domeniul evidentei, și anume ca nu poate vorbi de alipirea
valabila a doua sau mai multe terenuri, fără ca acestea sa fie ... învecinate ... ", adică sa aibă " ... limite
comune".

Încheierea de "alipire" depusa de către parata G. W. SRL ca anexa la întâmpinarea formulata, ca și


documentațiile cadastrale care au stat la baza alipirii și pe care s-a grefat încheierea contractului de

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
vanzare-cumparare cu se A. SRL, sunt simple fapte juridice în port de subscrisa reclamanta, putand fi
combatuta cu orice mijloc de proba, este nuia absolut nulitatea pe care o invocam incidental), în raport
de dovezile peremptorii expuse în susținerea actiunii și cele administrate ulterior în dosar.

45. De altfel, atât reprezentantul vânzătoarei se A. SRL3, cat și expertul tehnic cadastral care a întocmit
documentațiile tehnice cadastrale, precum și cel care le-a a vizat" care au stat la baza intabulărilor
frauduloase au fost deja condamnați, ambii, în mai multe dosare penale, pentru activitățile intrând în
sfera ilicitului penal cu privire la operațiunile de intabulare privind terenurile din . rezulta din extrasele
Ecris"" anexate și despre care am făcut vorbire în timpul concluziilor finale pe fondul cauzei la termenul
de judecata din data de 13.03.2014.

46. Față de toate aspectele învederate în cauza, dar și fata de aceasta împrejurare susmenționata, în
raport de fraudă decurgând din alipirea nelegala și cauza ilicita a titlului de care se prevalează
vânzătoarea ., este evident ca nu se mai poate invoca eroarea sau inocenta pârâtei și a autorului sau în
încercarea de a dobândi fraudulos dreptul de proprietate asupra unui teren care aparține de drept
subscrisei reclamante."

47. Întrucât FRAUS OMNIA CORRUMPIT, este deci este deplin aplicabil actelor juridice subsecvente
principiul resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis, prin urmare și titlul de proprietate pretins de
către pârâta G. W. SRL este nul sau nevalabil din punct de vedere juridic.

48. Consecinta este inexistenta unui titlu valabil de proprietate al pârâtei pe amplasamentul pe care l-a
ocupat și pe care a construit abuziv.

49. Din tot probatoriul administrat de subscrisa reclamanta pe parcursul procesului, rezulta răsturnarea
prezumției relative de proprietate instituita de art. 30 din Legea 7/1996 (în forma aplicabila la data
achiziționării terenului de către parata G. W. SRL), prin proba contrara făcuta.

50. Ca o concluzie referitoare la apelul ce vizează soluția de admitere a acțiunii în revendicare, trebuie
spus ca titlul de proprietate al subscrisei este perfect valabil, nefiind contestat de către parat în
condițiile legii, ca amplasamentul terenului subscrisei a fost confirmat atât prin expertiza topo-

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
cadastrala administrata în cauza, cat și prin toate planurile obținute de la OCPI G. și ANCPI, în care este
evidențiat fără putința de tăgada corpul parcelar T11 P23, în forma ce a stat la baza emiterii titlurilor de
proprietate ale autorilor subscrisei, ca planul parcelar T11 P23 este definitiv intrat în circuitul general,
devenind un veritabil plan parcelar-prin atribuirea de coordonate cadastrale.

Pe de alta parte, parata încearcă sa își mascheze reaua-credința fățișa printr-o argumentație
"luxurianta", care nu are insa nici o legătura cu problematica juridica reala a cauzei și care, în ansamblul
sau, nu reprezintă decât o invocare repetata a propriei turpitudini.

Motivul de apel care vizează despăgubirile pentru lipsa de folosința a terenului în suprafața de 2.800
mp. ocupat fără un drept valabil de către pârâta

51. Nu pot fi primate susținerile pârâtei cu privire" la chestiunea prealabila, de ordin

procedural, a depunerii și susținerii cererii de majorare a câtimii pretențiilor, în conformitate cu disp. art.
132 Cod Proc. Civ.

Cererea a fost depusa, împreună cu taxa judiciara de timbru achitata integral. în cadrul dezbaterilor din
dosarul nr._ (parata .) înainte de fi susținut capătul de cerere (al treilea), cu un caracter de sine
statator, referitor la lipsa de folosința și deci oricum înainte de încheierea dezbaterilor.

52. P. depunerea acestei cereri după ce instanța dăduse cuvântul pe primul capăt de cerere, parata se
G. W. SRL nu a fost în nici un fel vătămata, aceasta neindicând, de altfel, nici o astfel de vătămare, a
cărei justificare și dovedire îi incumba, în conformitate cu disp.art.105(2) Cod Proc. Civ.

53. Potrivit jurisprudenței, cererea de mărire a câtimii obiectului acțiunii poate fi formulata pana la
închiderea dezbaterilor asupra fondului, fără a fi necesar consimțământul pârâtelor.

"Cererea de mărire a câtimii obiectului acțiunii poate fi formulata pana la închiderea dezbaterilor asupra
fondului și se consemnează în încheierea de ședința, fără a fi necesar consimțământul pârâtei. De
aceea, nu se poate retine ca instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, în cazul în care reclamanta,

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
după efectuarea mai multor expertize în cauza, și-a mărit verbal, în cursul dezbaterilor, câtimea
obiectului cererii, solicitând valoarea actualizata a lucrărilor executate și neplătite." 7

P. cererea de chemare în judecata am învederat faptul ca din considerente de timbraj, în raport de disp.
art. 112 pct. 3 Cod pr. civ., am indicat o valoare provizorie estimata a pretentiilor, urmand ca acestea sa
fie consolidate dupa efectuarea și omologarea rapoartelor de expertiza dispuse în cauza.

64. Instanța de judecata a facut o corecta aplicare a disp. art.129 alin. (1) și (5) pentru aflarea
completa a adevarului în cauza și valorificarea integrala a pretentiilor reclamantei, în raport de
probatoriul administrat la dosarul cauzei.

Cererea de majorare a câtimii obiectului nu este o cerere modificatoare și nu produce vreo atamare
paratelor în raport de momentul depunerii cererii de majorare a pretentiilor ulterior fectuarii
expertizelor, respectiv în timpul dezbaterilor, inainte de incheierea acestora.

55. Pe fond, prima instanța a facut o corecta stabilire a cuantumului despagubirilor pentru lipsa de
folosinta a terenului revendicat, avand în vedere expertizele de specialitate administrate în cauzele
conexate, ce vizeaza terenuri cu amplasamente invecinate.

55. Parata își invoaca din nou propria turpitudine, prevalandu-se în mod artificial de faptul ca prima
instant nu a admis capatul de cerere avand ca obiect demolarea constructiilor, "uitand" ca aceiasi
instanța de fond a admis cererea noastra de revendicare, infirmand valabilitatea dreptului ce proprietate
al pârâtei pe amplasamentul în cauza și obligand parata sa elibereze terenul ocupat sra drept.

56. Este temeinica și legala solutia instantei de fond de acordare a despagubirilor pentru lipsa de
folosința, incepand cu data comunicarii notificarii pe care am transmis-o pârâtei, notificare prin care
aceasta a fost pusa în intarziere ca ocupa fără drept terenul în cauza.

58. Acest capăt de cerere privind obligarea constructorului de rea-credința sa repare lipsa de folosinta a
părții din terenul nostru ce a fost ocupata de construcțiile edificate abuziv de către ~arata se întemeiază
pe disp. art. 494(2), teza finala, Cod Civil, coroborat cu art 998 și urm. Cod Civil, acest din urma text

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
legal consacrând principiul reparării integrale a prejudiciului, inclusiv a folosului nerealizat (Iucrum
cessans) ca urmare a unei fapte ilicite.

59. "Acordarea despăgubirilor pentru lipsa de folosința este pe deplin justificata și se datorează de la
data când proprietarul a fost împiedicat în exercitarea prerogativelor dreptului sau de proprietate. (. . .)
Ocuparea terenului și demararea lucrărilor reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate manifestata
prin împiedicarea de a exercita atribute esențiale ale acestui drept, precum posesia și folosința, în
virtutea cărora reclamanții ar fi putut realiza venituri considerabile în ipoteza închirierii, asa cum a
rezultat și din expertiza

efectuata în cauza. Prejudiciul creat consta în lipsirea reclamanților de exercițiul concret al dreptului de
folosința pentru terenul în litigiu, dar și de valorificarea concreta a tuturor beneficiilor materiale pe care
folosința unui bun le poate asigura titularului dreptului, astfel încât aceștia sunt indreptatiti la
contravaloarea lipsei de folosința. Legătura de cauzalitate dintre fapta ilicita și prejudiciul creat este
evidenta, fiind reprezentata de ocuparea fără drept a terenului în discuție, de către recurentul-parat, și
lipsa de preocupare pentru clarificarea situației juridice a acestuia.119

60. Fapta ilicita a pârâtei este ocuparea, fără un titlu de proprietate valabil, a unei suprafețe de 2800
mp. din terenul ce face obiectul dreptului nostru de proprietate, din . T11 P23, loturile 4 și 5, prejudiciul
produs este constituit tocmai din veniturile neîncasate și exploatarea terenului, daca nu ar fi survenit
împiedicarea de către parata a exercitării dreptului pentru de proprietate, legătura de cauzalitate dintre
fapta ilicita și prejudiciu fiind evidenta, de vreme ce am fost împiedicați în mod culpabil sa ne exercitam
oricare dintre atributele dreptului de proprietate 10 asupra terenului în cauza.

61. Este evident ca dreptul subscrisei la despăgubirile aferente lipsei de folosita subzista pana la
eliberarea complete a terenului și punerea sa în situația anterioara.

Pentru toate aceste considerente, solicita respingerea ca nefondat a apelului formulat de către rata ..

În drept au fost invocate dispozițiile art. 289 Cod Proc. Civ. (1865).

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
La data de 10.12.2014 apelanta – pârâtă . a formulat întâmpinare la apelul declarat de apelanta
reclamantă solicitând respingerea apelului acesteia ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond
ca fiind temeinică și legală.

În motivarea întâmpinării, pârâta a arătat următoarele:

Consideratiile partii adverse cu privire la faptul ca subscrisa ar fi fost eronat calificata de către instanța
fondului ca SUBDOBANDITOR DE BUNA CREDINTA. sunt total nefondate.

În raport de probatoriul administrat în cauza, buna noastra credinta nu poate fi pusa la indoiala.
Sustinem aceasta intru cat: Potrivit art. 1898 V.C.Civ. "buna-credință este credinta posesorului ca cel de
la care a dobandit imobilul avea toate insusirile ceru te de lege spre a-I putea transmite proprietatea.
Este destul ca buna-credință sa fi existat la momentul castigarii imobilului;

Art.1899 al.2: Buna-credința se presupune totdeauna și sarcina probei cade asupra celui ce aleagă rea-
credința".

Așa-zisele "neconcordante "despre care face vorbire apelanta-reclamanta . (dintre titlul de proprietate al
autoarei noastre . și "situatia juridica reala" )- nu. sunt în masura sa schimbe calificarea noastra de
SUBDOBANDITOR DE BUNA CREDINTA, atat timp cat la momentul încheierii contractului de vânzare
cumpărare nr. 1625/08.08.2007 . am efectuat toate demersurile și diligentele necesare cu privire la
aflarea situației juridice a terenului ce facea obiectul contractului de vânzare cumpărare. concluziile fiind
în sensul ca . este proprietar exclusiv al terenului. Mai mult. asupra terenului dobândit nu existau sarcini
de nicio natura. nici vreun drept de ipoteca sau alte drepturi reale. nu existau cereri de restituire sau
reimproprietarire. nu existau litigii și nici nu erau notate alte proceduri judiciare avand ca obiect terenul
în discutie.

Titlul autoarei noastre era inscris în cartea funciara. Terenul dobândit de noi a fost de asemenea Înscris
În Cartea funciară sub nr. 2557fN prin Încheierea de intabulare nr._ din 10.08.2007 (fila 211 dosar
fond). Cele de mai sus sunt susținute de înscrisurile depuse de noi la dosar, probatoriul administrat în

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
cursul judecării cauzei în fond, fiind de natura sa ateste preocuparea subscrisei în privința aflării situației
juridice a terenului pe care urma sa-l achizitionam.

Susținem cele de mai sus și prin prisma dispozițiilor art.30 din Legea nr.7/1996, potrivit cărora "daca în
cartea funciara s-a înscris un drept real, în condițiile prezentei legi, în folosul unei persoane, se prezuma
ca dreptul exista în folosul ei, daca a fost dobândit sau constituit cu buna-credință, cât timp nu se
dovedește contrariul" .

2. Nu poate fi primita nici susținerea potrivit căreia instanța de fond ar fi trebuit sa excludă incidenta
art. 31 (21din Legea_-privind termenul de prescripție de 3 ani. întrucât: - indiscutabil ne aflam în
ipoteza "celui care, întemeindu-se pe înscrierea din cartea funciara a dobândit un drept real imobiliar cu
buna-credință și printr-un act juridic cu titlu oneros"- cum în mod corect de altfel, a și reținut instanța
de fond;

"În aceasta situație, subdobânditorul de buna-credință și cu titlu oneros se bucura pe deplin de efectele
publicității imobiliare. deci dreptul sau înscris în cartea funciara la fi opozabil înstreinatorului din actul
juridic primar. ceea ce echivalează cu menținerea actului subsecvent" "(G. B. -C. de drept civil
ed,Hamangiu ed. 2011, pg.261);

Ne aflam așadar . principiului anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului inițial (resoluto
iure dantis. resolvitur ius accipientis). consacrat ca atare de doctrina și jurisprudența:

„Sunt considera te excepții de la principiul resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis, acele cazuri în
care, pentru anumite rațiuni, anularea actului juridic inițial nu atrage și anularea actului juridic
subsecvent ci acesta din urma este menținut deși se afla în strânsa legătura cu actul juridic desființat". "
(G. B. -C. de drept civil ed,Hamangiu ed. 2011, pg.259);

Pretenția apelantei-reclamante care ne imputa practic, faptul ca nu am depășit limita rezonabil ului,
încât sa cenzuram noi ca nespecialiști, conținutul actelor autoarei noastre, respectiv înscrierile din
Cartea funciara, operate de OCPI G., apare cu atât mai deplasata cu cat ea insasi nu a intreprins minime

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
diligente pentru aflarea situației juridice a terenurilor la momentul obtinerii titlurilor sale de proprietate,
iar dovezile acestei susțineri se afla la filele 868-958 (dosar conexat G. W.) .

Intre piesele dosarelor de instanța (Tribunalul G.) în care s-au pronunțat Sentințele ce constituie titlurile
sale, nu se regaseste minima intentie a acesteia de a afla situația juridica și de fapt a terenului sau ;
nicio. expertiza judiciara. niciun certificat de rol fiscal. nicio adresa de la Primaria B.- privind situația
juridica și categoria de folosita a terenului ( care era introdus în intravilanul localității Boliutin încă din
anul 2007!!! și nicio adresa către OCPI. Ceea ce denota clar lipsa sa de interes la nivelul anului 2009, a
poziționării terenului pe care urmarea sa-l dobândească. În context, aratam ca noi am devenit
proprietari în anul 2007, cu doi ani înaintea apelantei-reclamante !!! Cel puțin din aceasta perspectiva,
nu E. P. SRL este îndreptățita sa susțina ca noi ne

Sentința instanței de fond este corespunzător motivata, respectând dispozițiile art.261(1) V.C.p.c.
contrar susținerilor apelantei-reclamante:

Total incorecte și nereale aprecierile potrivit cărora, hotărârea instanței de fond ar fi "complet
nemotivată”. Stilul de redactare concis nu se confunda cu lipsa motivării.

Dimpotrivă, la redactarea hotărârii "analiza pe care judecătorul o face în legătura cu motivele de fapt și
de drept care i-au format convingerea, în sensul unei anumite soluții trebuie sa fie clara și simpla.
precisa .concisa și ferma. . aibă putere de convingere" (V. M. C.- Tratat teoretic și practic de procedura
civila - voI ll, ed. N. 1997, pg. 255);

De altfel, art.261 (1) V.C.Pr.Civ, obliga judecătorul sa insereze în cuprinsul hotărârii (pct.5)- " motivele
de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile
parților", iar conținutul hotărârii criticate răspunde întocmai acestei cerințe a legiuitorului.

Legiuitorul nu-i pretinde judecătorului (așa cum dorește apelanta-reclamanta) ca motivarea să facă
"referiri concrete la susținerile pe care aceasta le-a formulat", condițiile prevăzute de norma procedural
fiind suficient îndeplinite.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
Fără îndoiala ca pentru a ajunge la soluția pronunțata, judecătorul fondului a analizat și coroborat întreg
probatoriul administrat în cauza, inclusiv planurile de amplasament ale imobilului în discuție, vecinătățile
acestuia dar și actele autoarei noastre . .

Dovada o constituie chiar logica soluției pronunțata (fila 16 Sentința): " În cazul S.C. C. L. SRL însa,
condiția de durata prevăzuta de textul arătat (n.n . în paragraful anterior) este împlinita și astfel
instanța dând eficienta bunei-credințe va respinge cererile de realizare ale se E. P. SRL, îndreptate
împotriva acesteia, va fi admisa cererea în constatare a nulității actului de alipire încheiat intre se ARlS
SRL out: sub nr. 3277/06.07.2007 de BNP G. C. C. deoarece s-a probat ca nu respecta condițiile legale
necesare de alipire, terenurile obiect al reuniunii s-au dovedit a nu fi alăturate".

Reiterarea cu obstinație a elementelor tehnice de detaliu, cu inserarea figurilor de plan chiar în cuprinsul
cererii de apel, în scopul ilustrarii "neconcordantelor "dintre titlurile autorilor noastri și" situația juridica
reala", nu este de natura sa schimbe cu nimic soluția pronunțata în privința subscrisei și nici calificarea
noastra, absolut corecta de altfel, de cumpărător de buna-credință (care rezulta indubitabil din
coroborarea probatoriului).

Nemulțumirea se E. P. SRL în privința corectei soluționări a cauzei prin raportare la subscrisa, nu o


îndreptățește sa deformeze realitatea și să susțină ca nu au întreprins "minime" diligente la momentul
achiziționării terenului sau sa recurgă la considerații de genul "coniventa frauduloasa" cu autoarea
noastra A. !

De altfel INTREAGA INSISTENTA A apelantei-reclamante. SE BAZEAZA PE UN ASA ZIS P. PARCELAR


"VIZAT DE PRIMAR" ȘI PE ORTOFOPLANURI.

Deloc întâmplător, aceasta a prezentat mai multe variante de "plan parcelar ", deși atât Primăria
Comunei B. Deal cat și OCPI G., atesta ca au existat numai PROIECTE de plan parcelar, care au
constituit în diferite perioade, doar instrumente de lucru.

NU AU EXISTAT PALNURI PARCELARE VIZATE DE COMISIA LOCALA. asa încât susținerile apelantei-
reclamante sunt lipsite de suport legal.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
Apelanta-reclamanta SE AFLA . cu privire la competentele Primarului în materia fondului funciar.

Potrivit HG nr. 890 din 4 august 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de
constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a
proprietarilor, comisia locala are în atribuții intocmirea de situații definitive, potrivit competențelor ce le
revin, privind persoanele fizice și juridice îndreptățite să li se atribuie teren, cu suprafața și
amplasamentele stabilite, conform planului de delimitare și parcelare întocmit;

Din coroborarea acestui act normativ ( indicat mai sus) cu dispozițiile art.26 din ordinul ANCPI 634
/2006, rezulta ca un plan parcelar este avizat de comisia locala de fond funciar și nu de primar.

Incorecta așadar susținerea potrivit căreia la baza emiterii titlurilor de proprietate ale autorilor nostri, a
întocmirii documentațiilor cadastrale și intabulării drepturilor de proprietate asupra terenurilor
învecinate, ar fi stat "un plan parcelar"- (în sensul legii) care ar fi devenit "un veritabil plan cadastral"!

Mai mult, prin adresa nr. 1837/17.06.2010, Oficiul de Cadastru și Publicitate imobiliara G. ( fila 188 din
dosar) a comunicat către .:

Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară G. nu deține un plan parcelar al tarlalelor 10 și 11 care a


stat la baza emiterii titularilor de proprietate:

Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară G. nu deține un plan parcelar aprobat de comisia locala de
aplicare a legilor proprietății, avizat de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară și validat de comisia
județeana de aplicare a legii nr.18/1991. Comisia Locala B. Deal nu a depus la nivelul instituției noastre
un plan parcelar complet întocmit pentru TARLAUA 11. În arhiva instituției exista un extras de proiect de
plan parcelar, rezultat în urma efectuării cadastrării sporadice a proprietăților din tarlaua 11.

De asemenea, în adresa nr._/30.09.2010 Instituția Prefectului Județului G., prin NOTA INTERNA
precizează următoarele:

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
Planul parcelar cu tarlaua 11, ., la care se face referire în titlurile de proprietate nr._/13.11.1995 (emis
pe numele C. D. D.)și_/15.11.1995 (emis pe numele G. C. C., mostenitor al defunctei

G. G.) nu a fost înaintat comisiei județene de fond funciar pentru validare.

Adresa primarei comunei B. Deal nr. 3656/06.06.2011 (fila 528 și fila 792 din dosar conexat cu dosar G.
W.) arata ca " în perioada scursa de la . Legii nr.18/1991 pana în prezent, referitor la Tarlaua 11, .
întocmite mai multe proiecte de plan parcelar, dar care potrivit art.6 lit. e din HG nr. 890/2005 nu au
fost supuse validării comisiei județene de fond funciar. Concluzionam faptul ca pana la aceasta data nu
s-a întocmit plan parcelar pentru tarlaua 11, . B. Deal în sensul actelor normative mai sus arătate. "

P. urmare, nu au existat planuri parcelare pentru tarlaua 11, . susține apelanta-reclamanta.

Singurul plan parcelar al zonei B. Deal, îl reprezintă planul cadastral sectorial întocmit și avizat în anul
2010 ( fila 551 din dosar conexat cu G. W.).

Potrivit acestui document, terenul apelantei-reclamante este situat la circa 50 m de terenul proprietatea
C. L. și prin urmare nu exista suprapunere.

Acest fapt este confirmat și de expertul tehnic S. STELICA G. care menționează în cuprinsul Raportului
de expertiza tehnica (pagina 3 aflata la filele 578 și urm. din dosar) următoarele: " conform planului
parcelar din anul 2010 nu exista suprapunere. Cele doua terenuri se afla la cca 50 m spre vest fata de
terenul deținut de se C. L. SRL.

Același raport de expertiza întocmit în cauza de dl. Expert S. Stelica G. (filele 578 și urm. din dosar)
menționează: "coordonatele punctelor caracteristice determinate cu GPS arata ca acesta corespunde. cu
mici diferențe (care se încadrează în toleranta) cu terenurile cu numerele cadastrale_.2253 alipite. din
care a rezultat planul de amplasament și delimitare aflat la dosar.

În concluzie, o atenta analiza a probatoriului administrat în cauza, este în măsura să înlăture complet
susținerile apelantei-reclamante privitor la "simplitatea" operațiunilor de observare a așa-ziselor

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
"neconcordante" din acte (și care în opinia apelantei-reclamante ne transforma în subdobânditor de rea-
credința) .

4. Notificarea la care se refera apelanta-reclamanta 59/23.03.2010 . nu este de natura a răsturna


prezumția bunei nostre credințe. întrucât:

Așa cum am arătat și în cuprinsul întâmpinării depusa la fond, aceasta era însoțită și de anexe (pe care
apelanta-reclamanta " a uitat" sa le depună la dosar), din care rezulta ca în discuție este un teren care
nu aparține societății noastre. ci societarii . . Din acest considerent, am transmis notificarea
reprezentantului legal al ., comunicându-i acestuia ca deși ne este adresata, terenul nu este
proprietatea societății noastre.

Dovada acestor susțineri se afla la fila 353 din dosar fond. respectiv declarația reprezentantului
Societății A. SRL, din care rezulta fără echivoc faptul ca notificarea din prezenta cauza viza un teren
proprietatea sa și nu terenul proprietatea noastră.

Astfel, încercarea apelantei-reclamante de a denatura realitate a și de a genera îndoieli cu privire la


buna noastră credința, este contrazisa de dovada la care ne-am referit, existenta la dosarul de fond.

5.Critica privind neanalizarea cererii apelantei-reclamante de repunere în termenul legal de prescripție


prevăzut de art.36 al Legii nr. 7/1996 este de asemenea neîntemeiata:

Nu exista nicio cerere" cu caracter subsidiar," cu un astfel de obiect sau cel puțin, despre care noi sa
avem cunoștința.

Presupunând ca aceasta ar exista, se impune a fi respinsa, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de


art.103(1) și (2) al V.C.Pr.Civ.

Totodată, . susține ca ar fi depus aceasta cerere în data de 30.09.2011 ( în condițiile în care a luat
cunoștința de conținutul actului de alipire în data de 30.08.2011 / fila 12 din cererea sa de apel). Chiar
daca ar fi acceptata ideea ca s-a aflat ". și invincibila"- termenul impus de legiuitor pentru formularea
cererii era de 15 zile - așa încât apelanta-parata ar fi decăzuta și din acest termen.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
În plus, excepția "error communis facit ius" nu este aplicabila în materie de carte funciara (G. B. - C. de
drept civil ed. Hamangiu 2011, pg 266).

Nici invocarea SUSPENDARII CURSULUI PRESCRIPTIEI de 3 ani, prevăzut de art.36 din Legea nr.7/1996
nu poate fi reținuta, întrucât cazurile de suspendare sunt expres și limitativ prevăzute de disp. art.13
din Decretul 167/1958, intre care nu se regăsesc situațiile la care se refera apelanta-reclamanta.

Față de cele de mai sus, solicită respingerea cererii de apel formulata de ., ca neîntemeiata.

Constatându-se legal investită și competentă să soluționeze calea de atac promovată, Curtea,


analizând actele și lucrările dosarului și sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor
legale aplicabile, apreciază că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:

Spre deosebire de, dispozițiile art 304 cod procedură civilă din materia recursului, care stabilesc în mod
expres și limitativ, cazurile de modificare respectiv de casare a hotărârii recurate exclusiv pentru motive
de nelegalitate, dispozițiile art 295 cod procedură civilă, în alineatul 1 permit instanței de apel să
examineze cauză, în limitele criticilor invocate prin cererea de apel atât din punct de vedere al situației
de fapt cât și din punct de vedere al aplicării legii iar în alineatul 2 dau posibilitatea instanței să refacă
probatoriul administrat în primă instanță și să administreze probe noi dacă consideră necesar.

Pe cale de consecință, apelul este reglementat ca o cale de atac ordinară devolutivă, spre deosebire de
recurs, în sensul că provoacă o nouă judecată în fond, astfel că organul judiciar în apel este îndrituit să
reexamineze probatoriul administrat în fața instanțelor de fond și poate modifica situația de fapt
reținută, exercitând atât un control de legalitate cât și de temeinicie asupra soluției apelate.

Examinând apelul reclamantului, Curtea reține următoarele:

Așa cum rezultă din cererea de apel, primul motiv de apel se referă la greșita reținere, în opinia
reclamantului, a bunei credințe în cazul pârâtei ., în esență apelantul susținând că aceasta este exclusă
în condițiile în care terenul dobândit de la chemata în garanție . este rezultatul unei alipiri, realizate cu
încălcarea dispozițiilor legale incidente, în concret fiind vorba de 4 loturi de teren care fiind disparate nu

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
putea fi supuse unei operații de alipire. Această chestiune de fapta a bunei credințe este invocată de
reclamant în corelare cu dispozițiile art 36 din legea 7/1996, care instituie un termen de 3 ani în
interiorul căruia se poate introduce o acțiune în rectificare de carte funciară, în ipoteza în care
subdobânditorul este de bună credință. Susținerea apelantului reclamant constă în faptul că pârâta nu
este de bună credință, astfel că acțiunea în revendicare, care constituie în contextul cauzei o formă a
acțiunii în rectificare, este introdusă în termen, soluția primei instanțe nefiind legală și temeinică sub
acest aspect.

Curtea pornește în analiza sa de dispozițiile art 31 din legea 7/1996, care consacră în alineatul 1
principiul publicității materiale, în sensul că cuprinsul cărții funciare, cu excepția îngrădirilor și a
excepțiilor legale, se consideră exact numai în folosul acelei persoane care, în virtutea unui act juridic cu
titlul legal, a dobândit cu bună-credință un drept real înscris în cartea funciară. În alineatul al doilea
textul de lege explicitează noțiunea de bună credință, în sensul că dobânditorul este considerat de
bună-credință dacă, la data înregistrării cererii de înscriere a dreptului în folosul său, nu a fost notată
nici o acțiune prin care se contestă cuprinsul cărții funciare sau dacă din titlul transmițătorului și din
cuprinsul cărții funciare nu reiese vreo neconcordanță între aceasta și situația juridică reală. Deosebit de
relevante în cauză și prevederile art 36 din același act normativ care statuează în sensul că acțiunea în
rectificare, întemeiată pe nevalabilitatea înscrierii, a titlului ce a stat la baza acesteia sau pe greșita
calificare a dreptului înscris, se va putea îndrepta și împotriva terțelor persoane care și-au înscris un
drept real, dobândit cu bună-credință și prin act juridic cu titlu oneros, bazându-se pe cuprinsul cărții
funciare, în termen de trei ani de la data înregistrării cererii de înscriere formulată de dobânditorul
nemijlocit al dreptului a cărui rectificare se cere, afară de cazul când dreptul material la acțiunea de
fond nu s-a prescris.

Coroborând dispozițiile anterior amintite ale art 31 cu cele ale art 30 din legea 7/1996, se ajunge la
concluzia că prevederile art 30 dezvoltă principiul forței probante a înscrierii în cartea funciară, în baza
căruia titularul înscrierii este dispensat prin simplul fapt al înscrierii, de obligația de a face dovada, prin
mijloace străine de cartea funciară, că dreptul real înscris în folosul său există cu adevărat iar
dispozițiile art 31 din legea 7/1996 instituie o prezumție care reprezintă fundamentul principiului
publicității materiale, principiu menit să ocrotească terțul subachizitor, considerând că înscrierea

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
dreptului acestuia în cartea funciară este exactă dacă a dobândit dreptul cu titlu oneros și cu bună
credință, întemeindu-se pe cuprinsul cărții funciare. Pe cale de consecință, prezumția instituită de
dispozițiile art 31 alin 1 din legea 7/1996 are valoare absolută, iuris . produce efecte numai dacă s-a
împlinit termenul în care adevăratul proprietar putea să exercite împotriva terțului subdobânditor
acțiunea în rectificare de carte funciară. Anterior împlinirii termenului special de exercitare a acțiunii în
rectificare formulate în contradictoriu cu terțul subachizitor, forța prezumției de exactitate a cuprinsului
cărții funciare, care operează în favoarea acestuia, în temeiul dispozițiilor art 31 din legea 7/1996 este
suspendată, deoarece în acest interval de timp adevăratul titular al dreptului real poate să ceară
rectificarea cărții funciare. Terțul subdobânditor va beneficia doar de prezumția relativă prevăzută de
dispozițiile art 30 din legea 7/1996( prezumția existenței dreptul real înscris, respectiv a inexistenței
celui radiat), ca titular al înscrierii, însă nu și împotriva veritabilului titular al dreptului, față de care,
anterior expirării termenului de prescripție, înscrierea în cartea funciară nu produce niciun efect. Altfel
supus, prin efectul prevederilor art 31 alin 1 din legea 7/1996, prezumția relativă de exactitate a
cuprinsului cărții funciare în favoarea titularului înscris se convertește în prezumție absolută pentru
terțul subdobânditor de bună credință și cu titlu oneros, care a contractat având încredere în înscrierea
antecesorului său tabular, prezumată de lege ca fiind exactă, deși, în realitate, nu era, acordându-se
astfel protecție aparenței relevate de înscrierea în cartea funciară, aparență care devine, în aceste
condiții, realitate. Concluzia care se desprinde din această analiză este aceea că modalitățile diferite în
care aparența dată de înscrierea în cartea funciară produce consecințe juridice, atunci când este
examinată din perspectiva titularului înscrierii sau din aceea a terțului subdobânditor, determină cele
două fațete ale principiului publicității materiale.

În privința condițiilor ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru ca terțul dobânditor să beneficieze de


protecția conferită de înscrierea drepturilor reale în cartea funciară, în virtutea principiului publicității
materiale, împotriva acțiunii în rectificare, Curtea reține că acestea decurg din interpretarea dispozițiilor
art 36 din legea 7/1996. P. cerință constă în necesitatea de a exista o inexactitate în privința înscrierii în
cartea funciară a titularului aparent sau dobânditorului nemijlocit, ce precizarea că acesta din urmă
trebuie să fi fost înscris în cartea funciară ca titular al dreptului la data la care terțul subdobânditor a
formulat cererea de înscriere a dreptului său, deoarece altfel s-ar încălca principiul relativității înscrierii.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
A doua condiție vizează maniera în care terțul a dobândit dreptul real suspus înscrierii în cartea funciară
și anume trebui să fie avut loc o transmisiune valabilă, cu titlu oneros și cu titlu particular. A treia
cerință se referă la necesitatea ca dobândirea dreptului real să se realizeze de către terț cu bună
credință, care se apreciază în raport de data înregistrării cererii de înscriere a dreptului real în favoarea
sa. A patra condiție impune ca terțul subdobânditor să fi îndeplinit la rândul său formalitățile de
publicitate imobiliară, prin înscrierea dreptului real care i s-a transmis, respectiv constituit, în cartea
funciară. În ipoteza în care terțul nu și-a înscris dreptul, formularea unei acțiuni în rectificare împotriva
sa apare ca lipsită de obiect, adevăratul titular având exclusiv la dispoziție acțiunea în rectificare
împotriva dobânditorului nemijlocit, față de care acțiunea în rectificare este imprescriptibilă, cu
mențiunea că ar trebuie să procedeze la notarea litigiului în cartea funciară pentru a împiedica
înscrierea ulterioară a terțului și prevalarea sa față de principiul publicității materiale, în condițiile în
care termenul pentru promovarea acțiunii în rectificare împotriva terțului nu curge de la data
înregistrării cererii sale de înscriere, ci de la data înregistrării cererii de înscriere a dobânditorului
nemijlocit. Consecința care decurge din această cerință este aceea că în ipoteza în care la data
înregistrării cererii de înscriere formulate de terț era deja promovată acțiune în rectificare de către
adevăratul titular al dreptului împotriva dobânditorului nemijlocit, terțul nun mai poate fi considerat de
bună credință, în conformitate cu prevederile art 31 alin 2 din legea 7/1996 și nu mai poate invoca cu
succes principiul publicității materiale.

Ultima condiție de aplicare a principiului publicității materiale implică necesitatea expirării unui termen
de 3 ani de la data înregistrării cererii de înscriere a dobânditorului nemijlocit sau a titularului aparent.
Această restricție constituie o corecție menită să atenueze consecințele principiului publicității materiale(
care are ca efect dreptul terțului subachizitor în detrimentul adevăratului proprietar, care pierde definitiv
dreptul tabular), în sensul că legea îi pune la dispoziție un termen de 3 ani, suficient ca durată pentru a
face demersuri legale pentru a împiedica consolidarea dreptului în patrimoniul terțului. În intervalul de 3
ani, care curge de la data înregistrării cererii de înscriere a dobânditorului nemijlocit, beneficiul
recunoscut de dispozițiile art 31 în favoarea terțului subdobânditor este suspendat, urmând ca la
împlinirea acestui termen, terțul să dobândească automat un drept inatacabil, iar adevăratul proprietar
se confruntă cu pierderea definitivă a dreptului său. Pe cale de consecință, cel care se pretinde

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
adevăratul titular al dreptului trebuie să acționeze în intervalul de timp de 3 ani, interval în care efectul
publicității materiale este suspendat, pe cale unei acțiuni în revendicare sau a unei acțiuni în nulitatea
titlului terțului, bazată pe principiul anulării actului subsecvent drept consecință a anulării actului
principal.

Din examinarea acestor aspecte teoretice, rezultă în mod indubitabil că subiectele de drept între care se
stabilesc raporturi juridice, potrivit celor descrise în cele ce preced și care sunt implicate în demersurile
legale întreprinse menite să clarifice persoana titularului real al dreptului dedus judecății, sunt cel care
se pretinde a fi adevăratul titular al dreptului, terțul subdobânditor și antecesorul tabular al acestuia sau
dobânditorul nemijlocit sau titularul aparent al dreptului. Făcând corespondența acestora cu părțile
implicate în prezenta cauză, Curtea constată că cel care se pretinde a fi titularul adevărat al dreptului de
proprietate se identifică în persoana reclamantului ., terții subdobânditori se regăsesc în persoana celor
două societăți pârâte . și ., iar dobânditorul nemijlocit, antecesorul tabular al terților subachizitori se
identifică în persoana ..

Așa cum reiese din aplicarea în cauză a aspectelor teoretice anteriore expuse, aspecte importante
pentru că sunt de natură să contureze raționamentul juridic aplicabil speței, Curtea reține că prin primul
motiv de apel, reclamantul susține reaua credință a pârâtei-terț achizitor ., în condițiile în care această
chestiune este de natură să conducă la concluzia inaplicabilității termenului de 3 ani impus de
dispozițiile art 36 din legea 7/1996, în interiorul căruia cel care se pretinde adevăratul proprietar are
posibilitatea legală de a acționa pentru a împiedica producerea efectelor principiului publicității materiale
și consolidarea definitivă a dreptului în favoarea pârâtei terț achizitor. Acest raționament pornește de la
interpretarea per a contrario a dispozițiilor art 36 din legea 7/1996, care suspendă efectele principiului
publicității materiale pe intervalul de timp de 3 ani, calculat de la data cererii de înscriere a
dobânditorului nemijlocit, în speță ., numai în ipoteza în care terțul achizitor, pârâta . ar fi de bună
credință. În situația în care pârâta nu ar fi subdobânditor de bună credință, aceasta nu se poate prevala
de principiul publicității materiale, astfel că demersul reclamantei nu mai poate fi paralizat prin
expirarea termenului de 3 ani.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
În ceea ce privește criteriile și condițiile de analiză a bunei credințe, Curtea reține relevanța dispozițiilor
art 31 alin 2 din legea 7/1996, care statuează, așa cum s-a evidențiat deja în cele ce preced, că
dobânditorul este considerat de bună-credință dacă, la data înregistrării cererii de înscriere a dreptului
în folosul său, nu a fost notată nici o acțiune prin care se contestă cuprinsul cărții funciare sau dacă din
titlul transmițătorului și din cuprinsul cărții funciare nu reiese vreo neconcordanță între aceasta și
situația juridică reală. Din interpretarea acestor prevederi legale, reiese că este considerat de rea
credință terțul subachizitor, indiferent dacă a cunoscut sau nu inexactitatea cuprinsului cărții funciare,
dacă la data înregistrării cererii sale de înscriere a dreptului real în favoarea sa era notată sau cel puțin
înregistrată o acțiune prin care se contestă cuprinsul cărții funciare, dacă din cuprinsul cărții funciare
rezultă vreo inexactitate a înscrierii făcute în favoarea transmițătorului sau dacă, din titlul
înstrăinătorului reiese vreo inadvertență între acesta și cuprinsul cărții funciare. Această reglementare a
fost evaluată pozitiv în literatura de specialitate, din perspectiva consolidării proprietății imobiliare și a
securității circuitului juridic civil, din punct de vedere al faptului că pentru a atrage reaua credință a
terțului subdobânditor, viciile titlului transmițătorului trebuie să rezulte direct sau indirect, dar neechivoc
din cuprinsul cărții funciare sau după caz al înscrisului constatator, cu precizarea că trebuie să aibă un
caracter obiectiv, fiind indiferent dacă terțul cunoștea sau nu pe altă cale, aceste inadvertențe.
Concluzia directă care se desprinde din această abordare este aceea că simpla cunoaștere a viciului care
afectează titlul autorului imediat, nu atrage reaua credință a terțului subdobânditor.

Sintetizând, în lumina dispozițiilor art31 alin 2 din legea 7/1996, care reglementează instituția bunei
credințe în materia cărții funciare, Curtea reține că suntem în prezența unui terț subachizitor de rea
credință în situația în care a cunoscut din cuprinsul cărții funciare, din registrul de intrare sau din titlul
transmițătorului neconcordanța dintre starea tabulară și situația juridică reală a imobilului sau trebuia să
cunoască inexactitatea cuprinsului cărții funciare, dacă la momentul înregistrării cererii sale de înscriere
a dreptului real imobiliar era deja înregistrată vreo acțiune prin care se contestă conținutul cărții
funciare sau dacă din titlul transmițătorului sau din cuprinsul cărții funciare rezultă vreo neconcordanță
între aceasta și situația juridică reală, chiar dacă în fapt a renunțat sau a omis să efectueze aceste
verificări. În aceste ipoteze, terțul subdobânditor este prezumat absolut de rea credință, chiar dacă în

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
fapt nu a cunoscut inadvertențele cărții funciare, astfel că este exclus de la beneficiul conferit de
dispozițiile art 31 alin 1 din legea 7/1996.

Făcând aplicarea în cauza de față a acestor aspecte teoretice și reținând că nu s-a făcut dovada și nici
nu rezultă promovarea vreunei acțiuni anterior intabulării dreptului de proprietate în favoarea pârâtei .,
Curtea constată că examinarea bunei credințe se face prin raportare la titlul transmițătorului, chemata
în garanție ., pentru a stabili dacă există și dacă se putea și trebuia să se identifice vreo inadvertență
între cuprinsul cărții funciare și situația juridică reală a imobilului.

Așa cum reiese din contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr 1625/08 08 2007, prin care
chemata în garanție . a înstrăinat către pârâta . terenul în suprafață de_ mp situat în tarlaua 11 .
cadastral_-2253, terenul, obiect al înstrăinării, este rezultatul alipirii a 4 loturi de teren pe care . le-a
dobândit în temeiul unor contracte de vânzare cumpărare, în care au figurat în calitate de vânzători
titulari cărora li s-a reconstituit lor sau autorilor lor, dreptul de proprietate imobiliară în temeiul legilor
fondului funciar. Din examinarea clauzelor contractului de vânzare cumpărare, care constituie titlul de
proprietate înfățișat de pârâtă, rezultă că sunt menționate toate cele 4 contracte de vânzare cumpărare,
prin care chemata în garanție a dobândit individual cele 4 loturi de teren, cu evidențierea istoricului
transmisiunilor imobiliare pentru fiecare în parte, până la reconstituirea dreptului real în favoarea
fostului proprietar sau a moștenitorilor săi, în temeiul legislației fondului funciar. În egală măsură, se
face referire la actul de alipire autentificat sub nr 3277/06 07 2007.

Analizând mențiunile actului de alipire, Curtea reține că terenurile supuse acestei operațiuni sunt
reprezentate de următoarele suprafețe:_ mp, 3500 mp, 5100 mp, situate în tarlaua 11 . mp, situat în
tarlaua 10 . în .. P. art II din actul de alipire, se arată că vecinătățile și dimensiunile celor 4 loturi supuse
alipirii sunt cele menționate în contractele de vânzare cumpărare, iar laturile și vecinătățile lotului de
teren ce rezultă în urma alipirii vor fi stabilite de expertul cadastral.

Examinând coroborativ clauzele contractului de vânzare cumpărare prin care pârâta dobândește terenul
în litigiu cu cele ale actului de alipire, rezultă că vecinătățile celor 4 loturi de teren componente și nici
ale lotului de teren rezultat nu sunt indicate, cu precizarea că în titlul de proprietate al pârâtei se

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
specifică că aceste elemente de identificare ( dimensiunea și vecinătățile) ale lotului rezultat al alipirii,
reies din planul de amplasament și delimitare a imobilului, care constituie anexă la contractul de
vânzare cumpărare. Față de această situație, Curtea apreciază că, o analiză serioasă și atentă a titlului
de proprietate al transmițătorului, în speță ., de natură să se înscrie în categoria unor diligențe normale
și absolut necesare pentru clarificarea existenței și limitelor terenului, obiect al vânzării cumpărării, ar fi
impus cu stringență și studierea actelor constatatoare a transmisiunilor anterioare ale dreptului de
proprietate asupra celor 4 loturi componente, în speță fiind vorba de contractele de vânzare cumpărare
prin care chemata în garanție . a dobândit loturile de teren respective.

Astfel, potrivit contractului de vânzare autentificat sub nr 143/29 01 2007, prin care . a cumpărat,
pentru prețul de 25 000 de euro, terenul în suprafață de 4860 mp de la vânzătorii T. F., T. I. și S. M.,
rezultă că terenul se află în tarlaua 10, având vecinătățile: la nord canal, la est ., la sud DE și la vest . .
Potrivit contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr 1621/12 04 2007, chemata în garanție a
cumpărat la prețul de 25 000 euro, terenul în suprafață de 5100 mp de la B. G., teren situat în tarlaua
11 .: la nord I. M., la sud D. M., la Est și la vest DE. În mod similar terenul în suprafață de 3500 mp
situat în tarlaua 11 .: la nord DE, la sud DE, la est B. V. și la vest V. M., a fost cumpărat prin contractul
de vânzare cumpărare autentificat sub nr 1630/12 04 2007 de la D. I. la prețul de 17 500 euro, iar
ultimul lot de teren, cu suprafața de_ mp(_ mp din măsurătorile cadastrale), având vecinătățile: la nord
DE la sud DE la est B. M. și la vest Z. I. a format obiectul contractului de vânzare cumpărare autentificat
sub nr 1616/12 04 2007, prețul de cumpărare fiind acela de 55 500 euro. Din analiza celorlalte clauze
ale acestor contracte de vânzare cumpărare, se constată că se arată în fiecare contract, pentru fiecare
lot de teren, modul în care a fost dobândit de transmițători, în 3 cazuri fiind vorba de o dobândire cu
titlu universal prin moștenire de la autorul defunct care beneficiase de reconstituirea dreptului de
proprietate în temeiul legii 18/1991, iar într-un singur caz( al lui D. G.) terenul a fost dobândit direct de
vânzător prin reconstituire în baza legilor fondului funciar. Așa cum reiese din mențiunile celor 4
contracte, fiecare lot de teren fusese intabulat de transmițători, indicându-se încheierea de carte
funciară corespunzătoare.

Raportându-se la susținerile reclamantului potrivit cărora operația de alipire nu este obiectiv posibilă,
deoarece loturile de teren nu sunt alăturate și examinând veridicitatea acestor susțineri exclusiv pe baza

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
elementelor de identificare acelor 4 loturi furnizate prin contractele de vânzare cumpărare, Curtea
constată că, din modul în care sunt descrise vecinătățile, loturile nu sunt învecinate. Deși pe laturile de
nord și sud figurează că sunt mărginite de un drum de exploatare, Curtea apreciază că această cerință a
vecinătății nu este respectată nici în privința terenurilor dobândite prin cumpărare de la B. GH și
respectiv D. I., deoarece, din verificarea vecinilor pe celelalte laturi, pe latura de est și respectiv, de
vest, rezultă că au vecini diferiți, or în ipoteza în care ar fi fost terenuri învecinate, dispuse transversal
între cele două drumuri de exploatare, ar fi trebuit să aibă o latură comună, cu alte cuvinte fiecare
trebuia să apară ca vecin al celuilalt, lucru care nu se confirmă. În privința primelor două contracte,
potrivit ordinii în care au fost enumerate anterior, Curtea ajunge la aceeași concluzie în privința
vecinătății, în condițiile în care terenul dobândit prin cumpărare de la B. Gh este delimitat la est și vest
de un drum de exploatare, iar terenul cumpărat de la T. F. și I. și S. M. se mărginește cu un drum de
exploatare la sud. În egală măsură, nu rezultă a fi vecine nici terenurile dobândite de la B. Gh și
respectiv D. I., având în vedere că unul dintre aceste terenuri apare ca fiind dispus între cele două
drumuri de exploatare în direcția est-vest iar pentru celălalt dispunerea apare ca realizându-se în
direcția nord-sud.

Curtea a făcut această analiză, întemeindu-se exclusiv pe datele furnizate de actele de proprietate,
pentru a stabili dacă, la o examinare atentă și responsabilă doar a titlurilor de proprietate, pârâta .
putea și trebuia să observe această neconcordanță între situația reală de fapt și de drept a celor 4 loturi
componente și situația tabulară, în condițiile în care actul de alipire a fost intabulat în cartea funciară
prin încheierea nr 2737/2007. Concluzia la care ajunge instanța, în urma analizei realizate în cele ce
preced, este aceea că pârâta a avut posibilitatea reală și concretă de a verifica și constata aceste
inadvertențe, aceste aspecte rezultând în mod suficient din conținutul titlurilor de proprietate pe baza
cărora chemata în garanție a dobândit la rândul ei cele 4 loturi.

În măsura în care dăm relevanță doctrinei și jurisprudenței care au consacrat o viziune extinsă asupra
verificărilor ce trebuie întreprinse de terțul cumpărător pentru a-și conserva buna credință, în sensul că
includ în sfera elementelor supuse verificării și analiza documentațiilor cu care se întregesc înscrierile
din cartea funciară, Curtea reține că foarte relevantă ar fi fost, în această perspectivă, analiza titlurilor
de proprietate emise în temeiul legii 18/1991, în favoarea autorilor chematei în garanție, precum și a

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
planurilor de amplasament și situație a fiecărui lor de teren, alături de planul parcelar care a stat la
baza punerilor în posesie, efectuate în temeiul legii speciale de reparație. Curtea are în vedere planul
parcelar vizat și ștampilat de Consiliul Local al comunei B. Deal, datat 07 02 2007, aflat în extras la
filele 70 și respectiv 83 din dosarul_ al Tribunalului G., pe care sunt evidențiate loturile de teren
reconstituite în favoarea lui D. N Gh, autorul vânzătorului D. I. din contractul autentificat sub nr
1630/12 04 2007 și a lui D. Gh, vânzător în contractul autentificat sub nr 1616/12 04 2007, precum și
terenurile reconstituite în favoarea lui D. Gh și T. C.( autorul vânzătorilor din contractul de vânzare
cumpărare autentificat sub nr 143/29 01 2007, potrivit certificatul de moștenitor nr 347/2006),
rezultând cu evidență că nu este vorba de terenuri învecinate, între loturile de teren al vânzătorilor
interpunându-se alte parcele de teren ce aparțin altor proprietari. Astfel, între loturile aparținând lui D.
N Gh și al lui D. Gh se află loturile de teren ale lui Ș. P. și V. M., iar între loturile vânzătorilor D. Gh și T.
C. se situează loturile de teren ale lui Z. Șt, N. marin și A. N.. Pe același plan parcelar, aflat în extras la
fila 99 din dosarul anterior menționat, apare marcat terenul reconstituit în favoarea lui B. M., autoarea
vânzătorului B. Gh, care se învecinează cu D. M. și I. M.,precum și cu cele două drumuri de exploatare,
așa cum reiese atât din titlul de proprietate emis în baza legii 18/1991, cât și din contractul de vânzare
cumpărare încheiat cu chemata în garanție, Curtea ajungând la aceeași concluzie că nici acest lot de
teren nu se învecinează niciunul din celelalte 3 care au fost supuse alipirii.

Curtea își consolidează această convingere coroborând aceste mijloace de probă cu ortofotoplanul
zonei( în care sunt situate terenurile), aflat la fila 498 din dosarul nr_, precum și cu concluziile
raportului de expertiză specialitatea topografie întocmit de expertul S. Stelică G., care confirmă, prin
concluziile exprimate, că cele patru terenuri, potrivit planului parcelar din 2006 nu puteau fi alipite.
Totodată expertul mai arată că, potrivit informațiile obținute de la OCPI G., alipirea celor 4 loturi de
teren s-a realizat folosind planul parcelar întocmit de Primăria B. Deal în anul 2010, precum și faptul că
terenurile cu numerele cadastrale 2133, 2251, 2252 și 2253, conform documentațiilor cadastrale inițiale
nu pot fi raportate peste amplasamentul actual al pârâtei ..

Revenind la chestiunea bunei credințe, Curtea, suplimentar celor deja învederate, subliniază că întreaga
documentație cadastrală care a stat la baza intabulării foștilor proprietari, respectiv a moștenitorilor
acestora, care au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în temeiul

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
legii_ se afla în evidențele OCPI și având caracter public, puteau fi consultate de către pârâta ., care
dacă ar fi procedat în această manieră ar fi ajuns la concluzia că procedura alipirii celor 4 terenuri nu s-
a realizat în acord cu prevederile legale, alipirea nefiind posibilă, datorită unor impedimente de ordin
material, obiectiv. Chiar și în ipoteza în care s–ar interpreta prevederile art 31 alin 2 din legea 7/1996,
într-o manieră mai restrictivă, în sensul că exigențele impuse de legiuitor vizează examinarea doar
titlului transmițătorului, așa cum s-a arătat în cele ce preced, Curtea apreciază că și în această situație,
examinarea exclusiv a actelor de proprietate relevă aceeași imposibilitate de alipire a terenurilor, atâta
timp cât premisa învecinării acestora nu este îndeplinită. Practic, pârâta se află în situația în care a
dobândit un teren care, privit ca un lot unitar, nu are o existență viabilă din punct de vedere fizic. Este
de ordinul evidenței, că prin intabularea actului de alipire s-a creat o situație tabulară contrară celei
reale și care rezultă din actele de proprietate ale chematei în garanție .. Neobservarea culpabilă a
acestor inadvertențe, în lumina interpretării date dispozițiilor art 31 alin 2 din legea 7/1996, în condițiile
în care acest aspect putea și trebuia identificat prin analiza comparativă a titlului vânzătorului cu
conținutul cărții funciare, este de natură să determine și să contureze reaua credință a terțului
subdobânditor, pârâta .. Pe cale de consecință, pârâtă nu se poate prevala de principiul publicității
materiale, astfel că respingerea acțiunii în revendicare promovate de reclamantă, pe motivul expirării
termenului de 3 ani instituit de dispozițiile art 36 din legea 7/1996 apare ca nelegală. Față de această
soluție, Curtea reține ca inutilă examinarea chestiunii subsidiare invocate de apelantul reclamant
referitoare la repunerea în termenul de prescripție de 3 ani prevăzut de art 36 din legea 7/1996,
chestiune care și-ar fi găsit incidența doar în cazul în care instanța de apel ar fi confirmat buna credință
a pârâtei . și ar fi menținut aplicabilitatea în cauză a termenului de 3 ani, situație care nu se regăsește
în cauză. P. urmare, apreciind că cererea de revendicare imobiliară nu mai comportă nicio limită sub
aspect temporal, pornind de la concluziile raportului de expertiză topografică, anterior menționată,
Curtea constată că expertul s-a raportat la planul parcelar din anul 2006, pe baza căruia s-a realizat
punerea în posesie a autorilor reclamantei: C. D. și G. C., concluzionând că există o suprapunere între
terenul reclamantei și cel pe care pârâta a construit o hală, pe această porțiune de teren expertul mai
identificând și o parte din platformele betonate și din utilitățile edificate pe teren, cu precizarea că
utilitățile sunt terane și subterane, evidențiate pe baza căminelor de vizitare și intervenție. Pe planul

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
anexă lucrării de specialitate, expertul a individualizat suprafața de suprapunere ca fiind cea care se
regăsește între punctele de contur 107, 106, 105, 112, 111, 110, 109, 108 și 107.

P. urmare, admițând capătul de cererea având ca obiect revendicarea, pârâta urmează să fie obligată să
restituie această suprafață de teren reclamantei, astfel cum a fost identificată pe planul de situație
anexă raportului de expertiză și care va face parte integrantă din hotărâre.

În cuprinsul raportului de expertiză, expertul face referire la un plan parcelar al tarlalei 11, care datează
din anul 2010, când a fost întocmit de Primăria B. Deal, cu precizarea că potrivit acestui plan parcelar
nu ar mai exista suprapunere între terenurile părților și că, în temeiul acestui nou plan parcelar alipirea
ar fi posibilă. Sub acest ultim aspect, expertul învederează că potrivit relațiilor comunicate de OCPI G.,
alipirea celor 4 loturi de teren s-a realizat în baza noului plan parcelar. Față de această chestiune,
Curtea subliniază că, potrivit actului de alipire, această operațiune s-a realizat în anul 2007, iar noul
plan parcelar, despre care se susține că ar fi folosit pentru fundamentarea din punct de cadastral a
alipirii, datează din anul 2010, ceea ce este de natură să ridice semne de întrebare asupra contextului în
care s-a elaborat acest nou plan parcelar cât și asupra modului în care i s-a dat eficiență la întocmirea
documentațiilor cadastrale.

Așa cum de altfel a rezultat deja din analiza documentațiilor cadastrale ce au stat la baza intabulării
titularilor cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul legii fondului funciar pentru cele 4
loturi, în mod nelegal alipite, Curtea a menționat deja, în cele ce preced, că planul parcelar folosit
pentru poartă ștampila și viza Consiliului Local B. Deal, fiind inscripționată și data de 07 02 2007. Din
planul parcelar anexat rapoartelor de expertiză întocmite în dosarele finalizate prin pronunțarea celor
două hotărâri de perfectare a contractelor de vânzare cumpărare în beneficiul reclamantei rezultă că
acesta este întocmit de ing G. V., purtând în egală măsură ștampila și viza autorității administrației
publice locale. Potrivit susținerilor experților care au întocmit aceste rapoarte de expertiză, planul
parcelar pe baza căruia s-a realizat identificarea terenurilor reclamantului este cel întocmit de ing G. V.
și vizat de Primăria comunei B. Deal, potrivit mențiunilor expres ale experților judiciari.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
Planul parcelar din anul 2006 la care face referire expertul S. în raportul de expertiză și pe baza căruia
realizează individualizarea terenurilor în litigiu și stabilirea amplasamentului se regăsește la fila 439 din
dosarul nr_, din examinarea căruia rezultă că este întocmit de ing G. V. și poartă viza datată 11 10 2006
a primarului comunei B. Deal. În urma unei analize comparative, rezultă fără dubiu că este identic cu
planurile parcelare la care s-a făcut referire în cele ce preced.

Pentru o mai bună clarificare a chestiunii legate de planul parcelar care ar trebui avut în vedere în mod
corect la stabilirea amplasamentului terenurilor părților în litigiu, Curtea apreciază util să se raporteze în
analiza și la constatările expertului P. D., care a identificat terenul reclamantei și a pârâtei ., constatând
și în acest caz o situație de suprapunere. Așa cum se arată în raportul de expertiză, individualizarea
terenurilor deținute de reclamantă s-a realizat pe baza planului parcelar care a stat la baza emiterii
titlurilor de proprietate în favoarea foștilor proprietari care au beneficiat de reconstituirea dreptului în
temeiul legii 18/1991, iar în privința pârâtei identificarea terenului s-a făcut la fața locului, cu precizarea
că deși amplasamentul terenurilor pârâtei corespunde cu documentația cadastrală, acest amplasament
nu figurează în noul plan de parcelare. Această concluzie este confirmată și de expertul parte al
reclamantei, în coraportul întocmit, prin care se mai arată că noul plan parcelar din 2010 a determinat o
repoziționare a parcelelor, care în mod inerent a cauzat o . suprapuneri cu loturile de teren amplasate în
tarlaua 11 . parcelar vechi, în baza căruia s-au întocmit documentații cadastrale și s-au efectuat
intabulări.

Interpretând coroborativ toate aceste elemente, furnizate pe de o parte de constatările și concluziile


experților desemnați în cauză în faza procesuală a fondului, iar pe de altă parte din documentațiile
cadastrale ale autorilor părților, Curtea reține că atât reclamanta cât și pârâtele au dobândit porțiunile
de teren de la foști proprietari, cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza legii 18/1991,
titlurile de proprietate fiind emise în aceeași perioadă( nivelul anilor 1990-1995), punerile în posesie
realizându-se pe baza planului parcelar folosit de comisia de fond funciar. Anterior planului parcelar din
2010, care nu a fost încă definitivat, din toate actele și lucrările dosarului, mai ales documentațiile
cadastrale aferente intabulărilor realizate, se identifică planul parcelar întocmit de expertul G. V., care
,așa cum s-a arătat deja, poartă ștampila și viza autorității administrației publice locale. Curtea are în
vedere și răspunsul furnizat de expertul G. V. la solicitarea instanței, în care se arată că planul parcelar

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
a fost întocmit pe baza informațiilor oferite de primărie, constând în tablele cu proprietarii din zona
respectivă și în amplasamentul parcelei. Expertul mai evidențiază că s-au efectuat măsurători,
urmărindu-se detaliile din teren, cum ar fi limita porțiunii de teren din intravilan, drumurile de
exploatare, canalele existente în zona, liniile de înaltă tensiune și limita autostrăzii. În privința orientării
terenurilor, expertul a arătat că a păstrat orientarea din teren, acestea fiind paralele cu latura de sud. În
finalul răspunsului, expertul G. subliniază faptul că stabilirea contururilor tarlalelor și parcelarea
acestora s-a realizat pe baza listelor de proprietari, cu mențiunea că parcelările au fost avizate de
primărie și recepționate de OCPI. Anexele depuse cuprind și planul de încadrare al tarlalei 11, care
corespunde cu planul parcelar vizat de primar și de consiliul local și care se regăsește în extras în
documentațiile cadastrale ale celor 4 autori ai chematei în garanție.

Din această perspectivă, Curtea apreciază ca nerelevante susținerile Primăriei B. Deal și ale OCPI, din
răspunsurile comunicate instanței, în sensul că de la data intrării în vigoare a legii 18/1991 și până în
prezent nu există un plan parcelar pentru tarlaua 11 . Comisiei Județene de fond funciar. Primăria mai
relevă faptul că au existat mai multe proiecte de planuri parcelare, ce au reprezentat instrumente de
lucru pentru Comisia Locală de fond funciar, fără ase întocmi un plan parcelar veritabil. Aceste susțineri
se coroborează cu relațiile furnizate de OCPI G., care arată că nu dețin un plan parcelar pentru tarlalele
10 și 11, care a stat la baza emiterii titlurilor de proprietate conform legii 18/1991, cu precizarea că un
astfel de plan ar trebui aprobat de comisia locală de fond funciar, avizat de OCPI și validat de comisia
județeană de fond funciar. SE confirmă că în arhiva instituției se află un plan parcelar, rezultat în urma
cadastrării sporadice a proprietăților din tarlaua 11.

Pe cale de consecință, Curtea reține că deși nu există un plan parcelar care să întrunească toate
formalitățile de avizare pentru tarlaua 11, este evident că punerile în posesie în temeiul reconstituirilor
efectuate în baza legii 18/1991 a avut la bază o anumită parcelare a zonei respective, ca dovadă fiind
faptul că s-au întocmit și recepționat documentații cadastrale. Curtea consideră că trebuie avut în
vedere planul parcelar, care a servit ca instrument de lucru pentru comisia locală de fond funciar la
momentul efectuării punerilor în posesie și pe baza căruia s-a operat individualizarea terenurilor în
litigiu, chiar dacă acel plan nu a fost supus aprobării, avizării respectiv validării conform procedurii
legale. Inexistența unui plan parcelar validat conform procedurii legale constituie o culpă a autorităților

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
și nu trebuie să-și răsfrângă negativ consecințele asupra celor care au dobândit cu bună credință
terenuri de la foștii proprietari, beneficiari ai reconstituirilor efectuate în temeiul legii 18/1991.
Concluzionând, Curtea reține că pentru stabilirea eventualelor suprapuneri între terenurile reclamantei
și cele ale pârâtelor nu este relevant noul plan parcelar( potrivit căruia nu ar există suprafețe de
suprapunere), ci planul parcelar vechi, avut în vedere la efectuarea punerilor în posesie și la
identificarea inițială a amplasamentului terenurilor. Un alt argument ce pledează în favoarea acestei
concluzii constă în faptul că planul parcelar întocmit de ing G. V. a fost deja vizat de către Primăria B.
Deal și Primar și folosit ca atare în documentațiile cadastrale recepționate de OCPI G., intrând astfel în
circuitul juridic civil, iar recunoașterea sa este de natură să contribuie la stabilitatea și securitatea
tranzacțiilor imobiliare. Pe de altă parte, noul plan parcelar a determinat o reașezare a amplasamentului
loturilor de teren ale diferiților proprietari, repoziționare care nu corespunde cu titlurile lor de
proprietate și nici cu documentațiile cadastrale, astfel că pentru a dobândi eficiență juridică este
necesară punerea în concordanță a tuturor acestor elemente cu noua situație de fapt consacrată, lucru
care se poate realiza fie pe cale amiabilă, fie pe cale judiciară. Faptul că noul plan parcelar cauzează o
modificare de amplasament a loturilor de teren rezultă în mod indubitabil din concluziile celor două
rapoarte de expertiză topografice, care confirmă și evidențiază pe schițele anexe acest lucru.

În privința celorlalte capete de cerere ale acțiunii reclamantului, la care a făcut referire prin cererea de
apel, solicitând admiterea lor în termenii în care au fost formulați, potrivit cererii de chemare în
judecată astfel cum a fost completată, Curtea apreciază ca fiind întemeiat capătul de cerere având ca
obiect nulitatea absolută parțială a actului de alipire în limita suprafeței de suprapunere pentru care se
va admite cererea de revendicare( așa cum a reținut de altfel și prima instanță). Pe cale de consecință,
în virtutea principiului anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului anterior, Curtea apreciază
ca întemeiate și capetele de cerere având ca obiect nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare
cumpărare prin care pârâta . a achiziționat terenul, cât și a contractului de garanție imobiliară, în limita
suprafeței pentru care s-a identificat situația de suprapunere, cu consecința rectificării, în temeiul
dispozițiilor art 34 din legea 7/1996, a cărții funciare nr_ a OCPI G., provenită din conversia cărții
funciare nr 2557/N, în sensul radierii dreptului de proprietate a pârâtei . în limita suprafeței revendicate

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
și a înscrierilor aferente din partea a II a cărții funciare, precum și a dreptului de ipotecă, constituit în
favoarea ., în limita aceleiași suprafeței revendicate și a actelor adiționale ale acestui contract.

Potrivit acestor prevederi legale rectificarea cărții funciare se poate cere în ipoteza în care printr-o
hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că:

1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil;

2. dreptul înscris a fost greșit calificat;

3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în
temeiul căruia s-a făcut înscrierea;

4. înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.

Constatând nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare cumpărare prin care pârâta a dobândit
imobilului, se creează premisele necesității punerii în acord a conținutului cărții funciare cu situația
juridică reală, ceea ce poate realiza pe calea rectificării de carte funciară, sub forma radierii înscrierii
necorespunzătoare. Consecință a admiterii revendicării și recunoașterii dreptului de proprietate al
reclamantului asupra suprafeței de teren de 3553 mp, ocupată în prezent de pârâtă, se va dispune
intabularea dreptului de proprietate al reclamantului asupra acestei porțiuni de teren.

Reclamantul a mai solicitat și obligarea pârâtei la ridicarea construcțiilor și a oricăror altor amenajări
efectuate asupra terenului, în limita suprafeței de suprapunere. Față de dispozițiile art 494 cod civil și
având în vedere că pârâta este de rea credință, Curtea apreciază întemeiată solicitarea reclamantului de
obligarea a pârâtei la ridicarea construcțiilor și a amenajărilor efectuate pe cheltuiala sa.

P. cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost completată de reclamant, s-a mai solicitat și
anularea încheierilor de carte funciară nr_/2007 și_/2007, prin care s-a dispus înscrierea dreptului de
proprietate în favoarea . asupra terenului rezultat în urma alipirii și respectiv înscrierea aceluiași drept
real în favoarea pârâtei .. Pentru cercetarea și evaluarea legalității încheierii de carte funciară legiuitorul
a pus la dispoziția celor interesați procedura plângerii, reglementată de prevederile art 50 din legea

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
7/1996, acela procesuală care nu a fost urmată în prezenta cauză. Ceea ce reclamantul urmărește de
fapt este obținerea rectificării înscrierilor efectuate în temeiul încheierilor respective, ceea ce i s-a
acordat, potrivit celor anterior expuse, în limita solicitărilor formulate în finalul cererii de completare și
precizare a obiectului acțiuni aflată în dosarul de fond la fila 236. Pe cale de consecință, Curtea
apreciază ca nefondată cererea acestuia de anulare acelor două încheieri de carte funciară.

În privința celui de-al doilea motiv de apel referitor la calitatea de constructor de rea credință a pârâtei
., din examinarea criticilor din cererea de apel, Curtea constată că reclamantul invocă pe de o parte
reaua credință a pârâtei existentă la momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare, prin care
pârâta a dobândit terenul, cu consecința înlăturării de la aplicare a dispozițiilor art 36 din legea 7/1996,
iar pe de altă parte apelantul susține vicierea bunei credințe a pârâte, în calitatea sa de constructor pe
terenul altui proprietar, în considerarea notificării comunicate acesteia la data de 06 06 2008.

În privința primului aspect, relativ la calitatea pârâtei de dobânditor de bună credință, în condițiile
dispozițiilor art 31 alin 2 din legea 7/1996, Curtea apreciază că această chestiune este irelevantă în
cauză, în condițiile în care acțiunea în revendicare este introdusă de cel ce se pretinde a fi adevăratul
proprietar( în speță societatea reclamantă) în interiorul termenului de 3 ani, instituit de prevederile art
36 din legea 7/1996. Dând eficiență aspectelor teoretice legate de semnificația principiului publicității
materiale și de regimul juridic al acțiunii în revendicare în regim de carte funciară, expuse în prim
aparte a considerentelor, Curtea reamintește faptul că beneficiul acestui principiu este suspendat în
intervalul de timp de 3 ani calculați de la data înregistrării cererii de înscriere a dobânditorului
nemijlocit, perioadă în care acțiunea în revendicare este pe deplin eficace împotriva subdobânditorului
de bună credință, iar în privința celui de rea credință, Curtea subliniază că acesta nu se poate prevala
de principiul publicității materiale astfel că acțiunea în revendicare nu cunoaște nicio restricție, de
natura celei anterior expuse.

Chiar trecând peste aceste aspecte și făcând aplicarea chestiunilor teoretice prezentate anterior în
privința manierei în care se apreciază buna credință al subdobânditorului, în lumina dispozițiilor art 31
alin 2, din legea 7/1996, astfel cum a fost modificată prin legea 247/2005, Curtea reține că terenul
vândut pârât este rezultatul alipirii a 13 loturi de teren, având următoarele numere cadastrale: 1565

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
proprietar D. I., 2336 P. M., 2337 D. D., 2338 V. T., 2339 Ș. V., 2340 D. M., 2341 și 2342 proprietar D.
D., 2343 Sotir C., 2344 T. Ș., 2345 I. C. și 2346 I. Ș.. Analizând coroborativ clauzele actului de alipire,
care conține atât vecinătățile terenurilor cât și istoricul dobândirii acestora, cu clauzele contractelor de
vânzare cumpărare, prin care chemata în garanție a achiziționat parte din loturile de teren supuse
operațiunii de alipire, rezultă că există corespondență între vecinătățile și numerele cadastrale cu privire
la 12 terenuri din cele 13 loturi, excepție făcând primul lot de teren având număr cadastral 1565, ale
cărui vecinătăți nu se corelează cu cele ale terenului învecinat cu număr cadastral 2336. Astfel din actul
de alipire și din contractul de vânzare cumpărare prin care terenul a fost cumpărat de chemata în
garanție de la D. I. apar ca vecinătăți pentru numărul cadastral 1565 la nord drum de exploatare, la sud
drum comunal, la est G. C.) unul dintre autorii reclamantei) și la vest V. T. Or, potrivit planului
amplasament și delimitare a imobilului pentru care s-a formulat propunerea de alipire, lotul cu numărul
cadastral 1565 apare că se învecinează cu lotul nu nr cadastral 2336, care a aparținut lui P. M., având
latură comună cu acesta. Pe cale de consecință, pe latura de est, trebuia să figureze ca vecin P. M. și nu
G. C.. Din această perspectivă, Curtea reține că, pe baza cercetării titlurilor de proprietate ale chematei
în garanție . (dobânditorul nemijlocit), coroborate cu actul de alipire și cu documentația aferentă
acestuia, pârâta avea posibilitatea și trebuia să-și dea seama că unul dintre cele 13 loturi supuse alipirii
nu se învecinează cu terenul pretins a fi alăturat. Dacă pârâta ar fi fost diligentă cu adevărat ar fi putu
consulta și titlurile de proprietate emise în temeiul legii 18/1991, prin care autorilor chematei în
garanție li s-a reconstituit dreptul de proprietate, iar din analiza comparativă a vecinătăților înscrise în
titluri și cele menționate în contractele de vânzare cumpărare, prin care chemata în garanție a dobândit
loturile de teren, apar neconcordanțe, aspect sesizat de altfel și de expertul parte al reclamantei și
expus în coraportul întocmit la expertiza efectuat de expert P. D. în faza judecății în primă instanță. Ca o
observație suplimentară, Curtea subliniază faptul că terenul cu nr cadastral 1565, care nu putea forma
obiectul alipirii de celelalte loturi, nedovedindu-se a avea laturi comune cu acestea, respectă pe deplin,
din punct de vedere al vecinătăților, mențiunile din titlul de proprietate emis în baza legii 18/1991, iar în
privința câtorva din celorlalte terenuri, se observă că, față de vecinătățile consemnate în titlurile emise
conform legii 18/1991, dispunerea acestora apare ca fiind modificată, în sensul că în titlu apăreau ca
mărginindu-se la est și respectiv vest de drumurile comunale, respectiv de exploatare( cum este cazul

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
terenurilor dobândite de la D. D., P. M., V. T.), iar în actele de înstrăinare drumul comunal, respectiv de
exploatare apare ca reprezentând limita pe laturile de la nord și sud.

Curtea consideră că aceste aspecte, chiar și fără a avea în vedere titlurile de proprietate emise în baza
legii fondului funciar, sunt de natură să releve existența unei neconcordanțe între starea tabulară și
situația juridică reală a terenurilor, inadvertență identificabilă exclusiv pe baza actelor de proprietate ale
transmițătorului( .), cu consecința vicierii bunei credințe a pârâtei subdobânditoare.

Din această perspectivă, Curtea reține că reaua credință a pârâtei subdobânditoare ., care se
coroborează și cu notificarea trimisă acesteia la data de 06 06 2008( anterior obținerii autorizației de
construire, care datează din 15 07 2008) de către autorii reclamantei, este susceptibilă să contureze
calitatea acesteia de constructor de rea credință, care, potrivit distincțiilor pe care le fac dispozițiile art
494 din vechiul cod civil, poate fi obligată la ridicarea, pe cheltuiala sa, a construcțiilor efectuate pe
terenul proprietarului.

P. notificarea anterior menționată, autorii reclamantei au menționat toate datele de identificare ale
parcelelor de teren pe care le dețineau, iar faptul că pârâta răspunde notificării, în sensul că, din
situarea terenurilor în două tarlale diferite nu rezultă existența vreunei suprapuneri, nu este de natură
să salvgardeze buna sa credință, din moment ce avea la dispoziție toate elementele necesare pentru
verificarea veridicității susținerilor reclamantului, apelând ca serviciile de specialitate ale unui expert
topo - cadastrist. Având în vedere faptul că în materia accesiunii imobiliare artificiale, buna credință
trebuie să existe la momentul efectuării lucrărilor de construcție, faptul că notificarea, prin care autorii
reclamanții avertizau în mod clar că se pretindeau proprietarii terenului, a fost comunicată pârâtei
anterior obținerii autorizației de construcție și implicit demarării lucrărilor de edificare a construcțiilor,
precum și faptul că pârâta trebuia să cunoască încă de la momentul înregistrării cererii de intabulare a
dreptului său, viciile actului de alipire și inadvertențele existente între situația juridică real și cea
tabulară, Curtea apreciază că reaua credință a pârâtei este dovedită și pe cale de consecință reclamanta
este îndreptățită să ceară obligarea acesteia la ridicarea construcțiilor pe cheltuiala sa.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
În egală măsură reclamantul a mai solicitat, în subsidiar, autorizarea sa la demolarea construcțiilor
realizate de pârâtă, în ipoteza în care aceasta nu-și respectă obligațiile stabilite în sarcină. Curtea
apreciază această solicitare ca fiind întemeiată în considerarea dispozițiilor art 1076 cod civil, care
prevăd o astfel de posibilitate în favoarea creditorului.

În ceea ce privește apelul formulat de pârâta ., Curtea reține următoarele:

Cu privire la primele două motive de apel, care vizează, în esență, regulile aplicabile acțiunii în
revendicare, Curtea, servindu-se de aspectele teoretice expuse în prima parte a considerentelor, reține
că în mod corect prima instanță s-a raportat în analiza sa la dispozițiile art 36 din legea 7/1996, în
condițiile în care pârâtele au îndeplinit formalitățile de publicitate imobiliară, înscriindu-și drepturile în
cartea funciară, ceea atrage aplicabilitatea normelor specifice cărții funciare. Din această perspectivă,
chestiunile invocate de apelanta pârâtă, relative la anterioritatea titlului său de proprietate și respectiv a
intabulării dreptului său în cartea funciară față de actul de dobândire a terenului de către reclamantă și
la caracterul pretins legitim al posesiei exercitate de pârâtă reprezintă elemente avute în vedere la
stabilirea preferabilității unuia dintre titlurile înfățișate de părțile în litigiu, în mecanismul clasic al
comparării titlurilor. Fără a nega aceste criterii, Curtea apreciază că incidența și relevanța acestora
trebuie evaluată prin raportare la normele speciale ale legii 7/1996, care conturează regimul juridic al
acțiunii în revendicare în regim de carte funciară. Așa cum s-a evidențiat deja analiza semnificației
juridice și a condițiilor de aplicare a regulii instituite de prevederile art 36 din același act normativ au
fost explicitate pe larg în cele ce preced, astfel că nu impune reluarea acestor aspecte de ordin teoretic.
Avantajul soluționării acțiunii în revendicare în contextul dispozițiilor art 36 are avantajul că oferă criterii
certe, legale pentru a stabili deținătorului titlului preferabil, pe când acțiunea în revendicare clasică, fiind
o creație a jurisprudenței, dezvoltată ulterior ca instituție juridică de sine stătătoare prin contribuția
literaturii de specialitate, operează cu reguli deduse din principiile generale de drept, lipsite de o
consacrare legală riguroasă.

Chiar trecând peste aceste aspecte și analizând acțiunea în revendicare a reclamantei din perspectiva
criteriilor clasice de comparare a titlurilor părților, Curtea reține că reclamanta și pârâta au dobândit
terenurile în cauză de la autorii diferiți, astfel că se impune compararea titlurilor autorilor lor pentru a

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
stabili titlu preferabil. Astfel, se observă că în cazul reclamantei, există identitate între amplasamentul
terenurilor pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul legii 18/1991 în favoarea
autorilor acestei și amplasamentul actual al terenului pretins de reclamantă. În privința pârâtei ., se
observă că sunt neconcordanțe între vecinătățile din titlurile de proprietate emise în temeiul legii
18/1991 și vecinătățile acelorași loturi de teren care apar în actele de dobândire a acestora de către . și
mai departe în actul de alipire, amplasamentul actual al acestora fiind stabilit pe baza unui alt plan
parcelar decât cel inițial, avut în vedere la emiterea titlurilor de proprietate în baza legii fondului funciar.
Pe cale de consecință, dreptul real dobândit de pârâtă există dar nu cu amplasamentul( cel puțin parțial,
în limita suprafeței de suprapunere cu reclamanta)asupra căruia exercită, în prezent, posesia pârâta.
Din punct de vedere al legitimității drepturilor reale pe care părțile și le opun reciproc, drepturi care
provin de la autori diferiți și trebuie examinate ca atare, inclusiv sub aspectul amplasamentului, apar ca
lipsite de relevanță aspectele invocate de apelanta pârâtă referitoare la anterioritatea titlului acesteia,
respectiv a înscrierii în cartea funciară, față de titlul reclamantei și la posesia exercitată de pârâtă
asupra terenului în litigiu.

Întrucât dreptul supus dezbaterii judiciare este dreptul de proprietate care un drept real, a cărui
existență este în mod organic legată de bun în materialitatea sa și având în vedere că obiectul
drepturilor disputate de părți sunt terenuri, care au un amplasament ce trebuie să fie bine determinat,
din punct de vedere cadastral, încălcarea dreptului de proprietate a uneia dintre părți( încălcare
susceptibilă de a fi apărată prin intermediul acțiunii în revendicare) apare ca fiind rezultatul suprapunerii
( reale, în speța de față) loturilor de teren, așa cum a relevat și raportul de expertiză, astfel că din
această perspectivă, examinarea legitimității pretențiilor deduse judecății nu poate face abstracție de
regulile de cadastru și implicit de normele de carte funciară.

În privința celui de-al treilea motiv de apel referitor la planul parcelar ce ar trebui avut în vedere ca
punct de referință în dosar, Curtea face trimitere la considerentele aferente criticilor apelantului
reclamant, în care a răspuns în detaliu acestei chestiuni considerente care devin astfel comune și pentru
apelul pârâtei. O singură completare se impune față de susținerile pârâtei din finalul acestui motiv de
apel, în sensul că instanța de fond nu a ținut cont de concluziile raportului de expertiză potrivit cărora
terenul pârâtei respectă documentația cadastrală, sub aspectul amplasamentului. Curtea subliniază că

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
acest lucru nu este de natură să conducă la o altă concluzie în ceea ce privește soluția de admitere a
capătului de cerere având ca obiect revendicarea deoarece planul parcelar ce trebuie avut în vedere la
stabilirea legitimității pretențiilor deduse judecății în cauză este cel întocmit de ing. G. V., în condițiile în
care s-au demarat și pentru acesta formalitățile de obținere a validării, în acord cu exigențele legii, ca
dovadă fiind ștampilele aplicate de autoritățile publice locale,ce denotă avizarea acestuia de către
comisia locală de fond funciar. Faptul că aceste demersuri nu s-au finalizat potrivit cerințelor legii cu
validarea de către comisia județeană de fond funciar este o culpă a autorităților și un viciu al sistemului,
care nu trebuie să profite unor proprietari și să prejudicieze în mod nejustificat pe alții. Argumentul
principal pentru care instanța reconfirmă opțiunea sa pentru acest plan parcelar, ca fiind cel de
referință, constă în faptul că acesta este planul în raport de care s-au realizat punerile în posesie, fiind
definitivat de către expertul G. V., așa cum afirmă în răspunsul dat instanței, pe baza tabelelor de
proprietari, cărora li s-au reconstituit dreptul de proprietate în temeiul legii 18/1991 și care la rândul lor
și-au înscris dreptul în cartea funciară, ceea ce denotă, potrivit celor relevate de expert, că s-au
recepționat documentații cadastrale de către autoritatea competentă. Planul parcelar din anul 2010,
actualmente încă nedefinitivat, de care se prevalează pârâta, produce o reașezare a loturilor de teren,
schimbând orientarea lor oblică față de autostradă cu o dispunere perpendiculară a acestora,
repoziționare care ar deveni operantă dacă ar exista acordul tuturor proprietarilor cu modificarea
amplasamentului sau dacă această repoziționare ar fi consfințită pe cale judiciară, ambele cerințe
nefiind îndeplinite în speță. Faptul că noul plan parcelar determină o repoziționare este evidențiat de
ambele rapoarte de expertiză topografică, care stabilesc amplasamentul terenului reclamantului atât
potrivit vechiului plan, cât și potrivit noului plan, diferența fiind considerabilă.

În ceea ce privește ce de-al patrulea motiv de apel, Curtea arată că prin aplicarea dispozițiilor art 36 din
legea 18/1991 nu poate fi vorba de o nerespectarea a principiului disponibilității, consacrat de
prevederile art 129 cod procedură civilă, în condițiile în care instanța de fond s-a pronunțat asupra unei
acțiuni în revendicare de drept comun, așa cum indică temeiul juridic - art 480 cod civil - menționat în
acțiune, prin raportare la dispozițiile legale incidente, reprezentate în speță de prevederile art 36 din
legea 7/1996. Aplicarea normelor de carte funciară nu este de natură să schimbe în vreun fel natura sau
fizionomia juridică a acțiunii promovate de reclamantă, care în regim de carte funciară, este asimilată

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
unei acțiuni în rectificare de carte funciară, în condițiile în care situația tabulară nu mai corespunde cu
cea reală.

Raportat la această calificare, apelanta pârâtă a invocat autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr
1215/2011 a Judecătoriei B. V.. Examinând considerentele aceste sentințe, Curtea constată că nu se
poate constata incidența autorității de lucru judecat, deoarece, din punct de vedere al obiectului litigiului
în dosarul_, reclamantul a formulat un capăt de cerere de rectificare a cărții funciare, pe lângă capătul
de cerere principal, așa cum a fost calificat de instanță, având ca obiect plângere împotriva încheierii de
carte funciară, prin care s-a respins reclamantului intabularea unei sentințe de perfectare a vânzării
cumpărării, justificat de existența unei suprapuneri reale. În acest context, analiza capătului de cerere
de rectificare a cărții funciare s-a realizat pur formal, strict prin enunțarea dispozițiilor art 34 din legea
7/1996, fără ca instanța să fi intrat pe situația de fapt și fără să fi administrat probe pentru clarificarea
situației de fapt și implicit pentru stabilirea eventualei neconcordanțe dintre starea tabulară și cea reală.
Din această perspectivă, Curtea reține că sentința civilă nr 1215/2011 nu conține o statuare asupra
fondului cererii de rectificare, astfel că nu poate constitui primul termen de comparație al autorității de
lucru judecat.

În privința celui de-al cincilea motiv de apel, prin care se invocă cunoașterea de către reclamantă a
situației juridice a terenurilor cumpărate, potrivit declarației notariale din data de 14 01 2009, prin care
aceasta își asuma riscul cumpărării unor astfel de terenuri, Curtea îl apreciază ca nefondat. În primul
rând, o astfel de declarație dată de reclamantă nu este de natură să produce efecte juridice decât între
părțile implicate în antecontractele de vânzare cumpărare, adică între reclamantă, în calitate de
promitentă cumpărătoare și titularii terenurilor reconstituite în baza legii 18/1991, în calitate de
promitenți vânzători, astfel că nu avea nici un fel de consecințe juridice cui privire la situația juridică a
terților, care ocupă o parte din terenul dobândit de reclamantă.

În egală măsură, Curtea apreciază ca speculative și lipsite de suport susținerile apelantei pârâte
referitoare la sentințele prin care s-au perfectat cele două contracte de vânzare cumpărare ale
reclamantei, la modul în care au fost motivate și instrumentate, din punct de vedere probatoriu, cele
două dosare. Curtea reține că asumarea riscului de reclamantă de a cumpăra terenurile în situația în

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
care se aflau la acel moment, precum și lipsa de diligență a reclamantei de a se interesa de situația
juridică și faptică a celor două loturi, așa cum susține apelanta pârâtă nu sunt de natură să diminueze în
vreun fel dreptul pe care reclamanta l-a dobândit, să confere un plus de legitimitate dreptului pârâtului,
peste a ceea ce se dovedește a fi legitim în condițiile legii. Curtea subliniază că nu este analizată în
această cauză buna credință a reclamantei, iar aspectele învederate nu sunt de natură să contureze
reaua sa credință, deoarece, chiar și în ipoteza în care aceasta ar fi cunoscut existența acestor
neconcordanțe de amplasament, ce au generat suprapuneri și-ar fi cumpărat în aceste circumstanțe, nu
este de natură să o descalifice, din punct de vedere legal, în demersul său judiciar, de a rezolva
problema suprapunerilor dintre terenuri.

În susținerea acestui motiv de apel, pârâtă se prevalează de buna sa credință, potrivit celor reținute de
prima instanță, aspecte ce au fost deja tranșate de instanța de control judiciar în cele ce preced,
infirmând, sub acest aspect, statuările tribunalului, pentru motivele anterior expuse.

Faptul că, în cadrul acțiunii în revendicare, instanța a examinat de chestiunea bunei credințe este în
deplină concordanță cu dispozițiile legale incidente, art 36 din legea 7/1996, care stipulează printre
cerințele ce trebuie îndeplinite pentru a fi viabil principiul publicității materiale și condiția bunei credințe,
cu toate particularitățile ce decurg din specificul materiei, astfel cum reies din prevederile art 31 alin 2
din legea 7/1996.

În privința ultimului motiv de apel, referitor la contravaloarea lipsei de folosință, la plata căreia pârâta a
fost obligată prin sentința apelată, Curtea constată, din analiza cererii de apel că principalele critici se
referă la cuantumul acestor despăgubiri, precum și la criteriile avute în vedere la evaluarea lipsei de
folosință.

În privința primei chestiuni, Curtea arată că s-a refăcut proba cu expertiză evaluatorie în faza
procesuală a apelului, în condițiile dispozițiilor art 295 cod procedură civilă, prin care expertul a calculat
contravaloarea lipsei de folosință separat pentru fiecare pârât și defalcat pe fiecare lună din intervalul de
referință. Pentru efectuarea unui calcul corect acestor despăgubiri, Curtea se va raporta la prețul unitar
(euro/mp/lună) corespunzător fiecărui an, în perioada pentru care pârâta datorează contravaloarea

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
lipsei de folosință, valoare unitară care s-a stabilit prin împărțirea valorii chiriei exprimate în euro la
suprafața de teren, identificată de expertul topo-cadastrist ca fiind suprafață de suprapunere, în cazul
pârâtei fiind vorba de suprafața de 2800 mp. Pe baza acestui calcul s-a obținut pentru intervalul de timp
cuprins între 10 04 2009( data introducerii acțiunii față de această pârâtă)- 31 12 2010 o valoare de
0,27 euro/mp/lună, iar pentru intervalul cuprins între 01 01 2011 până la data pronunțării prezentei
decizii, s-a obținut o valoare de 0,39 euro/mp/lună. La termenul de judecată din data de 18 11 2015,
reclamantul și-a precizat cuantumul acestor pretenții, în condițiile dispozițiilor art 294 alin 2 cod
procedură civilă, arătând că solicită și dobânda legală pentru intervalul de timp care s-a scurs după data
de 04 04 2014( data pronunțării sentinței atacate) și până la pronunțarea hotărârii de către instanța de
apel.

În privința celorlalte aspecte invocate prin cererea de apel, Curtea subliniază faptul că evaluarea
terenului este normal să se realizeze în funcție de utilizarea concretă care s-a dat terenului respectiv. În
același timp, faptul că terenul a avut inițial destinație agricolă, nu înseamnă că reclamantul în mod
obligatoriu ar fi conservat acest mod de exploatare a terenului, cu atât mai mult cu cât, prin
amplasamentul său( în aproprierea capitalei și în imediata vecinătate a autostrăzii) terenul prezintă un
mare potențial de utilizare în scop industrial. Din această perspectivă, aducerea terenului în situația
anterioară ocupării sale parțiale de către pârâte nu înseamnă transformarea acestuia în teren agricol, ci
doar ridicarea construcțiilor și a amenajărilor realizate de pârâte, astfel încât reclamantul să aibă
posibilitatea să dea terenului destinația dorită. Curtea are în vedere aceste aspecte în condițiile în care
chiar reclamantul, prin apărător a afirmat că intenționează să utilizeze terenul tot în scop industrial,
sens în care a depus la dosar hotărârea Consiliului local B. Deal, de aprobare a planului urbanistic
general reactualizat și a regulamentului local de urbanism al unității administrativ teritoriale.

Apelanta pârâtă a mai criticat faptul că nu s-a avut în vedere rata de capitalizare la evaluarea
contravalori de folosință. Pornind de la definiția acestei noțiuni, ca fiind relatia dintre venitul anual si
valoarea proprietatii si, fiind calificată totodată ca un divizor prin intermediul caruia un venit se
transforma in valoare și având în vedere că obiectul expertizei constă în calcularea contravalorii lipsei de
folosință pentru cele două suprafețe de teren, Curtea apreciază că acest coeficient al ratei capitalizare
nu apare ca relevant pentru stabilirea cuantumului acestor despăgubiri. Curtea, reținând că rata de

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
capitalizare a fost conceptualizată în literatura de specialitate ca reprezentând raportul dintre veniturile
recurente generate de proprietăți tranzacționate și valoarea de vânzare a acestora apreciază că,
indiferent ce relevanță ar avea în evaluarea situației reale a unui teren, în speța de față singurul lucru
supus evaluării este contravaloarea lipsei de folosință, punctual pentru anumite suprafețe, ce au format
obiect suprapunerilor, fără a prezenta importanță situația terenurilor din perspectiva unui studiu de
piață, din moment ce terenurile respectiv nu sunt evaluate în vederea unei tranzacționări pe piața
imobiliară.

Curtea menționează că prin calificarea pârâtei drept subdobânditor de rea credință și obligarea sa la
ridicarea construcțiilor efectuate pe cheltuiala sa, s-a înlăturat contradicția ce caracteriza soluția primei
instanțe, care deși obligase respinsese capătul de cerere referitor la ridicarea construcțiilor pe spezele
pârâtei, a dispus obligarea acesteia la plata contravalorii de folosință până la predarea terenului, inclusiv
cel aflat sub construcție.

Chestiunea relei credințe a pârâtei a fost tranșată și explicitată anterior, astfel că nu se impune reluarea
argumentației.

În ceea ce privește ultima critică, referitoare la majorarea pretențiilor constând în contravaloarea lipsei
de folosință după închiderea dezbaterilor, verificând cererea precizatoare depusă de reclamant la data
de 10 02 2010( fila 90 din dosarul Judecătoriei B. V.), se constată că a solicitat aceste despăgubiri
începând de la data de 10 04 2009, data la care cele două hotărâri de perfectare a operațiunilor de
vânzare cumpărare au devenit irevocabile și până la eliberarea terenului și aducerea sa în situația
anterioară. O astfel de cerere este formulată și prin concluziile scrise depuse la dosarul de fond de către
reclamant, cu precizarea că în cadrul concluziilor scrise s-a menționat suma concretă a despăgubirilor
pentru intervalul 10 04_14( data rămânerii în pronunțare de către tribunal), iar pentru intervalul ce
succede datei de 13 03 2014, până la eliberarea efectivă a terenului, reclamantul face referire la
valoarea unitară de 0,86 euro/ lună, în echivalentul la data plății. Făcând o analiză comparativă a
acestor solicitări, făcute la momente procesuale diferite în fața primei instanțe, Curtea ajunge la
concluzia că se valorifică aceeași pretenție pecuniară, pentru același interval de timp, nefiind vorba de o

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
modificare a cuantumului pretențiilor în condiții contrare normelor procedurale( art 132 cod procedură
civilă).

Reținând valorile unitare care au rezultat din raportul de expertiză efectuat în faza procesuală a
apelului( valori unitare ce se vor evidenția în cele ce urmează), Curtea, admițând apelul, va obliga
pârâta să plătească reclamantei contravaloarea lipsei de folosință aferentă intervalului 10 04_14( data
pronunțări sentinței atacate), precum și la plata contravalorii lipsei de folosință corespunzătoare
intervalului 04 04 2014 și până la data pronunțării deciziei. Curtea va exprima aceste sume în euro, în
condițiile în care moneda europeană prezintă un grad mai ridicat de stabilitate și securitate monetară,
urmând ca sumele respective să fie plătibile în echivalentul lei, potrivit cursului BNR de la data plății
efective.

Având în vedere că reclamanta a formulat pretenții similare și față de pârâta . precum și faptul că,
instanța a arătat în cele ce preced, că acțiunea în revendicare are a fi admisă și împotriva acesteia
pentru rațiunile deja expuse, Curtea constată că și această pârâtă este datoare să plătească reclamantei
contravaloarea lipsei de folosință pentru suprafață de teren ocupată de construcțiile edificate și celelalte
lucrări de amenajare, pentru intervalul de timp cuprins între data de 23 03 2010( data notificării
comunicate de reclamantă) și data pronunțării prezentei decizii. Temeiul juridic al acestor pretenții este
reprezentat de răspunderea civilă delictuală, care presupune îndeplinirea următoarelor condiții: faptă
ilicită culpabilă, constând în ocuparea fără drept a unei porțiuni din terenul reclamantei, prejudiciu,
constând în pierderea provocată reclamantei prin privarea sa de folosirea suprafeței de teren și legătură
de cauzalitate între fapta ilicită și daunele provocate adevăratului proprietar. Apreciind îndeplinite
cumulativ toate aceste cerințe legale, Curtea, reținând și calitatea de subdobânditor și constructor de
rea credință al pârâtei ., constată că aceasta urmează să fie obligată la plata contravalori lipsei de
folosință, aferentă suprafeței de teren ocupate (3553 mp), astfel cum a fost identificată prin raportul de
expertiză topografică efectuat de expertul S., pentru intervalul cuprins între data de 23 03 2010 și data
pronunțării sentinței apelate, precum și la plata contravalori lipsei de folosință pentru intervalul cuprins
între 04 04 2014 până la data pronunțării prezentei decizii. În ceea ce privește valoarea unitară, Curtea
se va raporta la valoarea stabilită prin raportul de expertiză efectuat în faza apelului, din care rezultă o
valoarea de 0,27 euro/mp/lună pentru perioada cuprinsă între 23 03_10 și respectiv 0,39 euro/mp/lună

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
pentru intervalul cuprins între 01 01 2011-data pronunțării prezentei decizii. Curtea își justifică opțiunea
pentru valorile stabilite prin raportul de expertiză efectuat în apel, în detrimentul celor rezultate din
lucrarea de specialitate realizat în fața instanței de fond, pe considerentul că amplasamentul terenurilor
deținute de cele două pârâte este foarte apropiat, ambele terenuri fiind situate în aceeași zonă la o
distanță relativ redusă unul de celălalt( din moment ce terenul reclamantei în suprafață totală de 1,1 ha
se intersectează cu ambele terenuri ale pârâților) și prezintă caracteristici similare, ambele terenuri fiind
utilizate de pârâte în scop industrial, prin edificarea unor clădiri și amenajări în acest sens. Astfel,
Curtea apreciază că nu se justifică și nu se explică faptul că valoarea unitară stabilită de experții de la
fond pentru terenul stăpânit de . este de 0,8 euro/mp/lună, iar valoarea unitară pentru terenul aflat în
deținerea celeilalte pârâte e a fost stabilită la 0,4 euro/mp/lună, adică jumătate din prima valoare. Deși
Curtea nu exclude posibilitatea existenței unor diferențe, apreciază totuși că nu s-a identificat o
justificare rezonabilă pentru o diferență atât de mare, încât valoare pentru un teren să fie dublul valorii
fixate pentru celălalt. Pe cale de consecință, va omologa raportul de expertiză evaluatoare întocmit în
faza procesuală a apelului, urmând a calcula despăgubirile cerute de reclamant, constând în
contravaloarea lipsei de folosință, de la ambele pârâte, pornind de la aceleiași valori unitare, astfel cum
au fost evidențiate anterior, cu respectarea diferențierilor ce rezultă în privința intervalelor de timp,
potrivit distincțiilor deja explicate în paragrafele precedente.

În ceea ce privește apelul pârâtei ., din examinarea cererii de apel, rezultă că motivele de critică vizează
anularea actului de alipire dispusă de prima instanță, reluându-se și toate aspectele legate de lipsa unui
plan parcelar validat în condiții de regularitate, cu toate consecințele ce decurg dintr-o astfel de situație.

Curtea constată că a răspuns deja tuturor acestor aspecte critice, prin considerentele aferente apelurilor
analizate în cele ce preced. P. susținerile din cererea de apel, apelanta pledează pentru valorificarea
planului parcelar din anul 2010, însă Curtea a explicat în detaliu prin considerentele anterior expuse
care sunt rațiunile pentru care a dat prevalență planului parcelar întocmit de expertul G. V., iar în
privința incertitudinii relative la amplasamentul terenurilor în litigiu, Curtea reține că acesta a fost
determinat pe baza unor lucrări de specialitate, care au realizat o dublă individualizare a terenurilor în
funcție de ambele planuri parcelare, astfel că apare ca lipsită de suport această chestiune a
incertitudinii. Din moment ce terenurile ambelor pârâte sunt intabulate în cartea funciară, este normal

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
ca identificarea amplasamentului acestora să se realizeze în raport de documentația cadastrală și de
situația faptică concretă, Curtea cenzurând motivat, așa cum s-a realizat deja, care este planul parcelar
de referință și care amplasament trebuie avut în vedere, în cazul reclamantului.

În privința nevalabilității actului de alipire, Curtea constată din examinarea aspectelor invocate prin
cererea de apel, că apelanta pârâtă se referă dispozițiile art 48 din legea 7/1996, care reglementează
condițiile de formă ce vizează cererea de intabulare, având ca obiect actul de alipire a unor imobile.
Curtea apreciază că întrunirea acestor cerințe nu este de natură să conducă la o altă concluzie în cauza
de față, având în vedere că neregularitatea identificată de instanță constituie o chestiune ce țin de
condițiile de fond de valabilitate. Așa cum s-a evidențiat deja în cele ce preced, motivul pentru care
Curtea a reținut nevaliditatea actului de alipire,confirmând soluția primei instanțe, se referă la
imposibilitatea obiectivă, de ordin material a realizării operațiunii de alipire, în condițiile în care cele 4
loturi componente nu se învecinau, neavând laturi comune. Această cerință este prevăzută în mod
expres de dispozițiile art 16 alin 1 din ordinul 634/2006, în vigoare la data întocmirii actului de alipire,
care reglementează ce documentația pentru alipirea a două sau mai multe terenuri cu limite comune,
înscrise în cartea funciară. Faptul că actul de alipire a fost înscris în cartea funciară, fiind respectate din
punct de vedere cerințele legale de formă nu este de natură confere prin el însuși valabilitate operației
de alipire înseși și nu poate acoperi viciile ce decurg din neîndeplinirea unei cerințe de fond.

În ceea ce privește apelul declarat de chemata în garanție, Curtea reține următoarele:

Prima critică formulată prin cererea de apel se referă la incidența dispozițiilor art 36 al legii 85/1996, în
condițiile în care apelanta chemată în garanție se află în faliment. Pentru a da un răspuns pertinent
acestei chestiuni, Curtea pornește în analiza sa de la dispozițiile art 36 din legea 85/2006, potrivit
cărora de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau
măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale.
Interpretând gramatical acest text de lege, Curtea reține că prima teză are în vedere toate acțiunile
judiciare, referirea la „realizarea creanțelor” fiind în legătură numai cu executarea creanțelor, în
condițiile în care s-a folosit imediat după sintagma „asupra debitorului sau bunurilor sale”, specifică fazei
executării silite a procesului civil. Interpretând aceste dispoziții legale în coroborare cu prevederile art

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
36 din O.U.G. nr. 66/2011prin care s-a stabilit că prin derogare de la dispozițiile art. 36 și art. 86 alin.
(1) din Legea nr. 85/2006, în termen de 15 zile de la data luării la cunoștință a hotărârii judecătorești
prin care s-a dispus deschiderea procedurii de insolvență a unui beneficiar, autoritățile cu competențe în
gestionarea fondurilor europene sunt obligate să demareze activitatea de constatare a neregulilor și de
stabilire a creanțelor bugetare prevăzută de prezenta ordonanță de urgență pentru sumele acordate în
cadrul contractului/acordului/deciziei de finanțare din fonduri europene și/sau din fonduri publice
naționale aferente acestora, rezultă că intenția legiuitorului a fost de a institui regula potrivit căreia
declanșarea procedurii determină suspendarea acțiunilor de stabilire a unor creanțe, indiferent de
obiectul lor.

În spiritul facilitării accesului la justiție, constatând că ipoteza normativă a art 36 din Legea nr 85/2006
este întrunită numai în privința societății chemate în garanție, organul judiciar trebuie să dispună nu cea
mai drastică măsură legală, ci pe aceea care asigură un just echilibru între interesele părților aflate în
conflict, respectiv să dispună suspendarea numai raportat la această parte. Pe cale de consecință,
Curtea apreciază ca se impune suspendarea judecății cererii de chemare în garanție a ..

În privința aspectelor legate de conexarea mai multor acțiuni ce aveau părți diferite, Curtea consideră
nefondată critică, deoarece, potrivit dispozițiilor art 164 cod procedură civilă, întrunirea cauzelor, în
urma admiterii excepției de conexitate, și în situația în care nu există identitate perfectă de părți,
această nefiind o cerință impusă de normele procedurale. Dimpotrivă, prevederile art 164 cod procedură
civilă, chiar stipulează expres că întrunirea cauzelor este permisă și în situația în care în ele figurează
aceleași părți, împreună cu alte părți, o astfel de măsură impunându-se pentru realizare a actului de
justiție, condiții îndeplinite în speța de față. S-a mai criticat că hotărârea primei instanțe nu ar fi
pronunțată în contradictoriu cu toate părțile și că tribunalul nu s-ar fi pronunțat pe toate cererile. Ca un
prim aspect, Curtea evidențiază că apelanta nu justifică care ar fi interesul său în formularea unei astfel
de critici, raportat la poziția sa procesuală. Chiar trecând peste acest aspect, din examinarea cererilor
formulate de părți comparativ cu dispozitivul sentinței atacate, se constată că tribunalul s-a pronunțat
asupra tuturor cererilor cu judecarea cărora a fost investit, formulându-și soluția prin raportare la toate
părțile implicate în litigiu, corespunzător calității lor procesuale.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
În egală măsura neindicarea datelor personale ale părților în hotărâre nu poate fi apreciată ca un motiv
de nelegalitate, respectiv de nulitate, având în vedere că necesitatea indicării acestor date reprezintă o
cerința intrinsecă actului de procedură, iar eventuala nerespectarea a unei astfel de cerințe ar putea
atrage nulitatea numai condiționat de existența și dovedirea unei vătămări. Având în vedere că această
condiție a vătămării procesuale nu este dovedită în cauză, atâta timp cât părțile interesate, inclusiv
chemata în garanție, au putut exercita calea de atac a apelului,în condiții de regularitate procesuală,
Curtea apreciază nefondată critica invocată.

În ceea ce privește nerespectarea prevederilor art 132 cod procedură civilă, Curtea subliniază faptul că
reclamantul și-a completat și modificat acțiunea prin intermediu unor cereri precizatoare succesive,
cereri de care celelalte părți din proces au avut posibilittaea să ia cunoștință, astfel că o eventuală
depășire a termenului procedural de modificare, respectiv întregire acțiunii, trebuia invocată în fața
primei instanței, cel mai târziu la următorul termen de judecată, după luarea la cunoștință de
modificările aduse cererii introductive de instanță. În condițiile în care acest aspect nu este semnalat de
celelalte părți din proces, instanța, în virtutea principiului disponibilității, se va considera investită în
această manieră și cu modificările, respectiv completările reclamantului și se va pronunța asupra lor
prin hotărâre. În speța de față, tribunalul a pronunțat sentința apelată, oferind o soluție, reflectată în
dispozitiv și susținută de considerente, asupra tuturor cererilor formulate de părți, astfel că instanța de
apel va realiza controlul judiciar de rigoare, în limita criticilor formulate de apelanți.

În privința criticii relative la timbrajul achitat de reclamant în faza procesuală a fondului, Curtea reține
caracterul nepertinent al acestei critici, având în vedere că, chiar în ipoteza în care s-ar constata de
către instanța de control judiciar că taxa judiciară de timbru achitată la fond nu este suficientă, se poate
face aplicarea dispozițiilor art 20 alin 5 din legea 146/1997, care permit instanței investite cu
soluționarea căii de atac să dispună completarea timbrajului, prin decizia pe care o pronunță, astfel că o
eventuală insuficiență a taxei deja achitate nu poate constitui motiv de anulare a cererilor, asupra
cărora instanța de fond deja s-a pronunțat.

P. cererea de apel, chemata în garanție susține că instanța de fond ar fi făcut o confuzie cu privire la
cererile deduse judecății, la terenurile obiect al litigiului, șa titlurile de proprietate, la proprietari,

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
precum și cu privire la alte aspecte, fără să indice în concret în ce anume constă confuzia și nici care ar
fi, în concepția apelantei, consecințele sale. Analizând toate cererile principale, incidentale și accesorii
formulate în cauză comparativ cu rațiunile și motivele care au stat la baza soluției pronunțate, reiese
fără dubiu, că instanța de fond nu a făcut nicio confuzie în privința elementelor de fapt și de drept ale
cauzei.

În finalul cererii de apel, chemata în garanție a formulat o . critici, prin care invocă superficialitatea
analizei făcute de prima instanță, ca și cea a bunei credințe, precum și caracterul nejustificat al
despăgubirilor și cheltuielilor de judecată acordate, fără să indice în concret în ce constă acest caracter.
Din examinarea sentinței atacate, precum și a întregului dosar de fond, Curtea apreciază aceste critici
ca fiind lipsite de suport în realitate, în condițiile în care a analizat probele administrate, a stabilit
situația de fapt pe baza lor și a făcut aplicarea prevederilor legale incidente. Toate aceste aspecte au
format obiect de analiză și pentru instanța de apel, în limita criticilor aduse sentinței, inclusiv chestiunea
bunei credințe, în privința căreia Curtea a ajuns la o altă concluzie, potrivit celor deja explicitate
anterior.

Se asemenea, se mai invocă nelegala citare a părților, chestiune în privința căreia Curtea reține că nu
are interes să o aducă în discuție, în condițiile în care interesul sesizării acestui aspect are a fi evaluat în
concret de însăși partea nelegal citată și nu de către o terță persoană. Totodată, se mai susține
necomunicarea actelor de procedură, fără să se indice efectiv despre ce anume acte procesuale este
vorba. Curtea evaluează această critică ca fiind vagă,lipsită de concretețe și imposibil de cenzurat de
către instanța de control judiciar, din moment ce nu este precizat obiectul criticii și nici finalitatea
urmărită. Se mai invocă o pretinsă contradictorialitate între soluția pronunțată și motivarea tribunalului,
critică, pe care Curtea, în lumina celor deja expuse, o consideră, în egală măsură, nefondată și lipsită de
concretețe, din moment nu rezultă din examinarea comparativă a celor două părți componente ale
hotărârii existența unor inadvertențe sau contradicții între raționamentul expus în motivare și soluția
consemnată în dispozitiv.

În ceea ce privește apelul formulat de intervenienta accesorie . constată, din examinarea cererii de
declarare a căii de atac, că aspectele critice pot fi structurate ca vizând în principal topografia soluției de

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
respingere ca inadmisibilă, nemotivarea acestei soluții, nelegalitatea soluției, precum și aspecte de fond,
relative la succesiunea planurilor parcelare întocmite și cărui plan ar trebui să i se dea prevalența în
cauză.

Având în vedere că prima instanță a respins cererea de intervenție ca inadmisibilă, Curtea reține că
aspectele critice deduse judecății în apel pot viza exclusiv chestiunea admisibilității în principiu și nu
chestiuni ce țin de fondul intervenției accesorii formulate.

Tribunalul s-a pronunțat pe cererea de intervenție, după ce a supus-o dezbaterilor contradictorii ale
părților, sub aspectul admisibilității în principiu și a respins-o ca inadmisibilă prin încheierea de ședință
din data de 13 03 2014. Această soluție este consemnată în cuprinsul încheierii, iar faptul că soluția nu
apare consemnată în dispozitiv, u este de natură să atragă nevalabilitatea soluției. Respingerea
intervenției accesorii este motivată, pe scurt, dar la obiect, iar argumentul avut în vedere este corect. În
deplin acord cu prima instanță și Curtea reține că apelanta intervenientă nu justifică un interes
personal, direct și concret în formularea unei astfel de cereri, în condițiile în care nu se poate identifica
niciun folos practic, care să respecte aceste exigențe, decurgând din promovarea unei astfel de cereri.
Intervenientul accesoriu intervine în proces în favoarea unei părți, formulând apărări pentru a susține
poziția procesuală a acelei părți, dar interesul acestui demers judiciar trebuie să existe și să fie personal
și direct, cerință care nu este îndeplinită în cauză. Pe cale de consecință, apelul intervenientului
accesoriu apare ca nefondat.

Pentru toate aceste considerente, față de dispozițiile art 296 cod procedură civilă, Curtea va respinge ca
nefondate apelul pârâtei . și al intervenientei accesorii . admite apelul reclamantului, al pârâtei . și al
chematei în garanție ., va schimba în parte sentința atacată, și încheierea din 19.10.2010, în sensul că
va admite și cererea reclamantei de obligare a pârâtei . să ridice pe cheltuiala sa construcțiile edificate
pe terenul revendicat, astfel cum au fost identificate prin raportul de expertiză întocmit de expert P. D.
(pag.473) completat la 13.12.2011 (pag.692) și la 01.03.2012 (pag.719), și de readucere a terenului la
starea anterioară edificării construcțiilor, iar în caz contrar, va autoriza reclamanta să ridice construcțiile
pârâtei, prin mijloace proprii, pe cheltuiala acestei pârâte. Va obliga pârâta . la plata către reclamantă a
contravalorii lipsei de folosință a terenului pentru perioada 10.04._14, în sumă de 58.382,8 euro

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
echivalent în lei la data plății precum și la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată aferente
fondului, în sumă de 98.342,68 lei, cu aplicarea art.276 C.pr.civ. Se va menține dispoziția privind
admiterea cererii de revendicare.

Va constata nulitatea absolută parțială și a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub


nr.1625/08.08.2007 de notar public H. R., în limita suprafeței de 3553 mp, suprapusă peste terenul
reclamantei și va admite și capetele de cerere privind revendicarea, constatarea nulității absolute
parțiale a contractului de ipotecă și rectificarea cărții funciare. Pe cale de consecință, va obliga pârâta .
să lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 3553 mp, astfel cum
a fost identificat prin raportul de expertiză întocmit de expert S. Stelică G. (pag.578 dosar nr._ ),
completat la 22.10.2012 (pag.811). Totodată va obliga pârâta . să ridice pe cheltuiala sa construcțiile și
amenajările edificate pe terenul revendicat (suprafața construită ce se suprapune peste terenul
reclamantei fiind de 1629 mp, conform aceluiași raport de expertiză) și să readucă terenul la starea
anterioară edificării construcțiilor, iar în caz contrar, va autoriza reclamanta să ridice construcțiile prin
mijloace proprii, pe cheltuiala acestei pârâte. Va constata nulitatea absolută parțială a contractului de
ipotecă autentificat sub nr.3183/15.11.2010 de notar public A. M., în limita suprafeței revendicate și va
dispune rectificarea cărții funciare nr._ a Comunei B. Deal, provenită din conversia cărții funciare
nr.2557/N, în sensul: - radierii dreptului de proprietate al ., în limita suprafeței revendicate și a
înscrierilor aferente din partea a II a cărții funciare, precum și a dreptului de ipotecă constituit în
favoarea ., în limita aceleiași suprafețe revendicate și a actelor adiționale ale contractului de ipotecă.
Totodată va dispune înscrierea corespunzătoare a dreptului reclamantei asupra acestei porțiuni de teren.
Va obliga pârâta . la plata către reclamantă a contravalorii lipsei de folosință a terenului pentru perioada
23.03._14, în sumă de 62.782,77 euro echivalent în lei la data plății. Se vor menține dispozițiile
sentinței apelate, referitoare la constatarea nulității absolute parțiale a actului de alipire și la
respingerea cererii de constatare a nulității absolute a încheierilor de carte funciară nr._/2007 și_/2007
ca nefondată.

Va oliga pârâta . să plătească reclamantei suma de 45.606 lei cu titlu de cheltuieli de judecată fond, cu
aplicarea art.276 C.pr.civ. și va obliga reclamanta reclamanta să plătească pârâtei . suma de 1500 lei cu

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
titlu de cheltuieli de judecată fond, cu aplicarea art.276 C.pr.civ. va compensa în parte cheltuielile de
judecată între aceste părți și va obliga pârâta . să plătească reclamantei suma de 44.106 lei.

Va disjunge și cererea de chemare în garanție formulată de pârâta . împotriva chematei în garanție . și


va suspenda judecata acesteia conform art.36 din Legea nr.85/2006.

Se vor înlătura din dispozitiv referirile la admiterea cererii de chemare în garanție formulată de pârâta .
la obligarea chematei în garanție la plata prețului suprafeței de teren de care a fost evinsă și la plata
cheltuielilor de judecată.

Admite în parte cererea apelantei-reclamante formulate în temeiul art.294 alin.2 C.pr.civ.

Va obliga pârâta . la plata către reclamantă a contravalorii lipsei de folosință a terenului pentru perioada
05.04._15, în sumă de 15.470 euro echivalent în lei la data plății și în continuare până la predarea
terenului, sumă ce va rezulta din produsul dintre suprafața ocupată, de 2800 mp., valoarea de 0,39
euro/mp, și durata scursă între 09.06.2015 și momentul predării, exprimată în luni.

Va obliga pârâta . la plata către reclamantă a contravalorii lipsei de folosință a terenului pentru perioada
05.04._15, în sumă de 19.519,82 euro, echivalent în lei la data plății și în continuare până la predarea
terenului, sumă ce va rezulta din produsul dintre suprafața ocupată, de 3553 mp., valoarea de 0,39
euro/mp, și durata scursă între 09.06.2015 și momentul predării, exprimată în luni.

Va respinge cererea privind actualizarea sumelor de bani cu dobânda legală de la data pronunțării
sentinței la zi, ca nefondată.

Va lua act de renunțarea reclamantei la cererile de chemare în garanție formulate împotriva vânzătorilor
C. M. și G. G., în temeiul dispozițiilor art 246 cod procedură civilă, cererea de renunțare fiind formulată
la termenul de judecată din 16 12 2014.

Va obliga apelanta - pârâtă . să plătească apelantei-reclamante suma de 13.506,5 lei, cu titlu de


cheltuieli de judecată, în apel.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
Va obliga apelanta - pârâtă . să plătească apelantei-reclamante suma de 29.470 lei, cu titlu de cheltuieli
de judecată, în apel.

Se va lua act că apelantele-pârâte, apelanta-chemată în garanție și apelanta – intervenientă și-au


rezervat dreptul la a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, aferente fazei procesuale a fondului, datorate reclamantului
de către pârâta ., Curtea are în vedere următoarele sume: 500 lei, reprezentând onorariul
corespunzător expertizei topografice( instanța de apel neacordându-l și pe cel aferente expertizei
evaluatoare, deoarece nu se poate reține culpa procesuală),_ lei, reprezentând taxa judiciară de timbru
și timbrul judiciar, cu precizarea că numai pentru capătul de cerere având ca obiect acordarea
contravalorii lipsei de folosință cuantumul taxei judiciare a fost reținută proporțional cu pretențiile
admise,_,38 lei, constituind onorariul de avocat acordat strict în legătură cu cererile formulate împotriva
acestei pârâte, în dosarul de față și 1122,61, reprezentând cheltuieli de fotocopiere și procurarea
înscrisurilor utilizate în cursul procesului. Toate aceste cheltuieli totalizează suma de_ lei.

În privința cheltuielilor de judecată aferente judecății în primă instanță, datorate reclamantei de cealaltă
pârâtă ., Curtea reține că din suma acordată de instanța de fond trebuie dedusă suma de 3985 lei,
reprezentând taxa judiciară de timbru, proporțională cu pretențiile care nu au fost admise, precum și
suma de 3100 lei, constituind onorariul expertului evaluator, în condițiile în care nu se poate reține culpa
procesuală a pârâtei. În urma acestei operații de scădere, valoarea cheltuielilor de judecată datorate
reclamantei de către această pârâtă este de_,68 de lei.

În privința fazei procesuale a apelului, sub aspectul cheltuielilor de judecată datorate reclamantului de
către pârâta ., Curtea are în vedere următoarele sume: 500 lei, reprezentând onorariu expertului
evaluator,_ lei reprezentând taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar, cu precizarea că numai pentru
capătul de cerere având ca obiect acordarea contravalorii lipsei de folosință cuantumul taxei judiciare a
fost reținută proporțional cu pretențiile admise,_,07 lei constituind onorariul de avocat și 2115,95 lei
reprezentând cheltuieli de fotocopiere și procurarea înscrisurilor utilizate în cursul procesului, toate
aceste cheltuieli totalizând suma de_ lei.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
În ceea ce privește cheltuielile de judecată datorate reclamantului de către pârâta . pentru etapa
procesuală a apelului, Curtea reține următoarele sume: 4,15 lei constituind taxa judiciară de timbru,
500 lei onorariu expertului evaluator,_,46 lei reprezentând onorariul de avocat, precum și 2155,95,
constituind cheltuieli de fotocopiere și procurarea înscrisurilor utilizate în cursul procesului, toate aceste
cheltuieli totalizând suma de13505,5 lei.

În ceea ce privește solicitarea de acordare a dobânzii legale, Curtea are în vedere faptul că dispozițiile
art 294 cod procedură civilă constituie o normă de procedură, care nu poate constitui prin ea însăși
temei juridic pentru recunoașterea dreptului de a obține dobânda legală, în absența unui prevederi de
drept substanțial, care să consacre acest drept. În același sens, Curtea se raportează, pentru
fundamentarea acestei concluzii și la dispozițiile art 2 din OG 13/2011, care statuează că în cazul în
care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi
remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de
către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea.

Dispozițiile legale care instituie o astfel de evaluare legală a prejudiciului sunt reprezentate de
prevederile art 1088 cod civil, care se referă la obligațiile ce au ca obiect o sumă de bani.

În speța de față, obligațiile bănește, la care s-a referit reclamanta sunt stabilite printr-o verificare
jurisdicțională, abia la momentul pronunțării hotărârii definitive.

În privința sumelor de bani, ce reprezintă contravaloarea lipsei de folosință, plata echivalentului în lei al
acestor sume stabilite în euro asigură conservarea puterii de cumpărare până la momentul plății
efective, reprezentând

ea însăși o modalitate de actualizare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
Respinge, ca nefondate, apelurile formulate de apelanta-pârâtă . cu sediul în București, ., sector 6
împotriva sentinței civile nr.33/04.04.2014 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ și de apelanta –
intervenientă accesorie .> cu sediul în B. Deal, ., județul G. în contradictoriu cu intimata –
pârâtă . cu sediul în București, ., . 10, sector 2, și intimații-chemați în garanție C. M. cu
domiciliul în B. Deal, ..21, județ G. și G. GHEORGE cu domiciliul în B. Deal, ..14, județ G..

Admite apelurile declarate de apelanta – reclamantă . cu sediul ales în comuna Ciorogârla, ..


NR. 601), nr. 51, județ I., de apelanta - pârâtă .>SRL cu sediul în B. Deal, ., județ G. și de
apelanta-chemată în garanție . - prin lichidator judiciar Phoenix L. IPURL G. cu sediul în . și cu
sediul ales în Municipiul G., Șos.Alexandriei, ., județ G. împotriva aceleiași sentințe.

Schimbă în parte sentința civilă apelată și încheierea din 19.10.2010, în sensul că:

Admite și cererea reclamantei de obligare a pârâtei . să ridice pe cheltuiala sa construcțiile


edificate pe terenul revendicat, astfel cum au fost identificate prin raportul de expertiză
întocmit de expert P. D. (pag.473) completat la 13.12.2011 (pag.692) și la 01.03.2012
(pag.719), și de readucere a terenului la starea anterioară edificării construcțiilor; în caz
contrar autorizează reclamanta să ridice construcțiile pârâtei, prin mijloace proprii, pe
cheltuiala acestei pârâte.

Obligă pârâta . la plata către reclamantă a contravalorii lipsei de folosință a terenului pentru
perioada 10.04._14, în sumă de 58.382,8 euro echivalent în lei la data plății.

Obligă pârâta . la plata către reclamantă a sumei de 98.342,68 lei cu titlu de cheltuieli de
judecată fond, cu aplicarea art.276 C.pr.civ.

Menține dispoziția privind admiterea cererii de revendicare.

Constată nulitatea absolută parțială și a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub


nr.1625/08.08.2007 de notar public H. R., în limita suprafeței de 3553 mp, suprapusă peste
terenul reclamantei.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
Admite și capetele de cerere privind revendicarea, constatarea nulității absolute parțiale a
contractului de ipotecă și rectificarea cărții funciare.

Obligă pârâta . să lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în


suprafață de 3553 mp., astfel cum a fost identificat prin raportul de expertiză întocmit de
expert S. Stelică G. (pag.578 dosar nr._ ), completat la 22.10.2012 (pag.811).

Obligă pârâta . să ridice pe cheltuiala sa construcțiile și amenajările edificate pe terenul


revendicat (suprafața construită ce se suprapune peste terenul reclamantei fiind de 1629 mp,
conform aceluiași raport de expertiză) și să readucă terenul la starea anterioară edificării
construcțiilor; în caz contrar, autorizează reclamanta să ridice construcțiile prin mijloace
proprii, pe cheltuiala acestei pârâte.

Constată nulitatea absolută parțială a contractului de ipotecă autentificat sub


nr.3183/15.11.2010 de notar public A. M., în limita suprafeței revendicate. Dispune
rectificarea cărții funciare nr._ a Comunei B. Deal, provenită din conversia cărții funciare
nr.2557/N, în sensul: - radierii dreptului de proprietate al ., în limita suprafeței revendicate și
a înscrierilor aferente din partea a II-a a cărții funciare, precum și a dreptului de ipotecă
constituit în favoarea ., în limita aceleiași suprafețe revendicate și a actelor adiționale ale
contractului de ipotecă; - înscrierii corespunzătoare a dreptului reclamantei asupra acestei
porțiuni de teren.

Obligă pârâta . la plata către reclamantă a contravalorii lipsei de folosință a terenului pentru
perioada 23.03._14, în sumă de 62.782,77 euro echivalent în lei la data plății.

Menține dispozițiile referitoare la constatarea nulității absolute parțiale a actului de alipire și


la respingerea cererii de constatare a nulității absolute a încheierilor de carte funciară
nr._/2007 și_/2007 ca nefondată.

Obligă pârâta . la plata către reclamantă a sumei de 45.606 lei cu titlu de cheltuieli de
judecată fond, cu aplicarea art.276 C.pr.civ.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
Obligă reclamanta să plătească pârâtei . suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată
fond, cu aplicarea art.276 C.pr.civ.

Compensează în parte cheltuielile de judecată între aceste părți și obligă pârâta . să plătească
reclamantei suma de 44.106 lei. Disjunge și cererea de chemare în garanție formulată de
pârâta . împotriva chematei în garanție . și suspendă judecata acesteia conform art.36 din
Legea nr.85/2006.

Înlătură din dispozitiv referirile la admiterea cererii de chemare în garanție formulată de


pârâta . la obligarea chematei în garanție la plata prețului suprafeței de teren de care a fost
evinsă și la plata cheltuielilor de judecată.

Admite în parte cererea apelantei-reclamante formulate în temeiul art.294 alin.2 C.pr.civ.

Obligă pârâta . la plata către reclamantă a contravalorii lipsei de folosință a terenului pentru
perioada 05.04._15, în sumă de 15.470 euro echivalent în lei la data plății și în continuare
până la predarea terenului, sumă ce va rezulta din produsul dintre suprafața ocupată, de
2800 mp., valoarea de 0,39 euro/mp, și durata scursă între 09.06.2015 și momentul predării,
exprimată în luni.

Obligă pârâta . la plata către reclamantă a contravalorii lipsei de folosință a terenului pentru
perioada 05.04._15, în sumă de 19.519,82 euro, echivalent în lei la data plății și în continuare
până la predarea terenului, sumă ce va rezulta din produsul dintre suprafața ocupată, de
3553 mp., valoarea de 0,39 euro/mp, și durata scursă între 09.06.2015 și momentul predării,
exprimată în luni.

Respinge cererea privind actualizarea sumelor de bani cu dobânda legală de la data


pronunțării sentinței la zi, ca nefondată. Ia act de renunțarea reclamantei la cererile de
chemare în garanție formulate împotriva vânzătorilor C. M. și G. G..

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
Obligă apelanta - pârâtă . să plătească apelantei-reclamante suma de 13.506,5 lei, cu titlu de
cheltuieli de judecată, în apel.

Obligă apelanta - pârâtă . să plătească apelantei-reclamante suma de 29.470 lei, cu titlu de


cheltuieli de judecată, în apel. Ia act că apelantele-pârâte, apelanta-chemată în garanție și
apelanta – intervenientă și-au rezervat dreptul la a solicita cheltuieli de judecată pe cale
separată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi 09.06.2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

C. G. I. S.

GREFIER

N. C. I.

Red.I.S.

Tehnored.C.S.

Ex.11/18.06.2015

Tribunalul G. – I.C. M.

← Conflict de competenţă. Sentința nr. Partaj judiciar. Decizia nr. 886/2015. Curtea de
86/2015. Curtea de Apel... Apel BUCUREŞTI →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță


Revendicare imobiliară. Decizia nr. 325/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
Acţiune în constatare. Decizia nr. 730/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Legea 10/2001. Decizia nr. 329/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Conflict de competenţă. Sentința nr. 86/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Revendicare imobiliară. Decizia nr. 308/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Partaj judiciar. Decizia nr. 886/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Pretenţii. Decizia nr. 408/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Legea 10/2001. Decizia nr. 856/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Conflict de competenţă. Sentința nr. 189/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Comentarii despre Revendicare imobiliară. Decizia nr. 308/2015. Curtea de Apel


BUCUREŞTI

Nume Email

Scrie un comentariu...

Anunţă-mă dacă apar comentarii noi Comentează

© 2018 LegeAZ.net - Legislaţie românească actualizată la zi, gratis !

RSS | Atom | Facebook | Contact

Publicitate | Cookies | Colaboratori

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD